Parlamentul Roméniei Lege nr. 288 in 24 lunie 2004 privind organizarea studillor universitare Pubiicat In Monitorul Oficial, Partea I ar. 614 din 7 julie 2004 Parlamentul Roméniei adopt prezenta lege. CAPITOLUL | Dispozitii generale Art. 1. -(1) Prezenta lege reglementeazé organizarea studilor universitare pe trei ciclur, respectiv studi universitare de licenta, studi universitare de masterat si stuaii universitare de doctorat. (2) Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere gi de absohire. (8) Durata ciclutlor de studii pe domenii si specializari se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii la propunerea Consiliului National al Rectorlor, si se aprobai prin hotarare a Guvernului (4) Pentru profesile reglementate in Uniunea Europeana prin norme speciale privind conditile de studi, se aplicé aceste norme. (6) Finantarea ciclurilor de studi prevézzute la alin, (1) se realizeaza conform prevederilor Legii Invatamantului nt. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 2. - Organizarea fiecarui ciclu de studii este de competenta insttutilor de invatémant superior, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetai Art. 3. - Ministerul Educatiei gi Cercetéiri, impreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritati Sociale si Familie, in colakorare cu insttutile de invatémant superior si cu partenerii sociali, coreleazé oferta educationala a ‘Invatamantului universitar, pe cicluri, cu cerintele pietei muncii si cu dezvoltarea vietii sociale. CAPITOLUL It Ciclul I~ studit universitare de licent& Art. 4. -(1) Studile universitare de licent& corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de cradite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS) (2) In sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri | altor activitati didactice, Prin creditele de studiu transferabile se apreciaza, in medie, cantitatea de munc&, Sub toate aspectele el, efectuata de student pentru insusirea unei discipline, (3) La invatamantul de zi, durata normala a studilor universitare de licent este de 3-4 ani si corespunde unui numar de 60 de crecite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studilor de licent& pentru ‘nvatamantul tehnic este de 4 ani (4) La invatémantul seral, durata studilor pentru obtinerea numeirului de credite de studiu transferabile, necesare absolviri, este mai mare cu un an fata de cea de la invafimantul de zi in domeniul respectiv. (6) Durata studilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la Tnvataméntul cu frecventa redusé gi la distanta se reglementeazai prin hotérare a Guvernului, (6) Studile universitare de licenta asigur un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesil in vederea inserfei pe piafa forte! de munc&, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzaitoare. (7) in cadrul studilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagli de practica. Art. 5. - (1) Studile universitare de licenta ofera cunostinte si competente largi, pe domenii de studi (2) Absolventii cu diploma ai studillor universitare de licenta isi pot exercita profesia, conform competentelor gi drepturilor corespunzétoare diplomei dobandite, sau pot continua studile universitare prin masterat (3) Ministerul Educatiei si Cercetérii actualizeaz periodic, la propunerea Consiliului Natfonal al Rectorilor, lista domenillor gi specializarilor de licent, care se aproba prin hotarare a Guvemului (4) Universitatiie pot organiza, cu finantare din resurse proprii, si studi in alte specializari decat cele prevazute laalin. (3), cu respectarea procsduriior de autorizare si acreditare. Art. 6. -(1) Diploma acordaté dup& finalizarea studilor universitare de licent& atesta c& fitularul acesteia a dobandit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si ablitati cognitive specifice profesiei. (2) Cunostinfele generale permit abordérile stintiice ale domeniului de speciaitate, care s& asigure Injelegerea, inovarea si crearea de cunostinte noi, precum si comunicarea efectiva orala gi scrisé In domeniu! de speciaiitate gin contexte culturale diverse. (3) Cunostinfele de specialtate se referd la procesele de cunoastere, reproducere $i intelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilre de relati cu cunoasterea din alte discipline gi atii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltari ale cunoasteri si ale aplicatllor profesionale din domeniu, precum si inlelegerea si aplicarea principillor si metodelor fundamentale de investigare specifice. (4) Competentele generale se refera la a) culegerea, analiza si interpretarea de date si de informatii din punct de vedere cantitatv si caltativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale si din literatura in domeniu, pentruformularea de argumente, decizl $i demersuri concrete; b) utiizarea unor moduri diverse de comunicare scrisa si orala, inclusiv intr-o limba strain; ©) utlizarea tehnologillor informatice; 4) asumarea responsabiltati de a elabora un program personal de autoperfectionare; ©) conceperea gi conducerea proceselor specifice domeniului. (6) Abiltatle cognitive specifice presupun 4) aplicarea concepteior, teorillor si metodelor de investigare fundamentale din domeniul de stuciu, pentru formularea de proiecte si demersuri profesional; b) capacitatea de sintetizare | interpretare a unui set de informatt, de rezolvare a unor probleme de baza gi de evaluare a concluzilor posibile; ¢) analiza independent’ a unor probleme si capacitatea de a comuunica si a demonstra solutiie alese; 4d) capacitatea de a evalua probleme complexe si de a comunica in mod demonstrativ rezultatele evaludrit propri; €) inijativa tn analiza gi rezolvarea de probleme. (6) Competentele de speciaiitate se stabilesc prin reglementari proprifiecdrui domeniu, Art. 7. -(1) Studile universitare de licent& pot fi continuate prin studi universitare de masterat. (2) In anumite domenii gi specializari la care studille universitare de licenta nu sunt continuate de studii universitare de masterat, absolventi pot opta, in conditile stabiite de universitat, pentru studi universitare de masterat organizate In alte domenil CAPITOLUL Ill Ciclul Il - studi universitare de masterat Art. 8. -(1) Studiie universitare de masterat corespund unui numar de eredite de studiu transferabile cuprins, de regula, intre 90 si 120. Prin exceptie, in functie de durata studilor universitare de licent8, limita inferioar& poate fi de 60 de credite de stuciu transferabile. (2) La tnvatimantul de zi, durata normala a studior universitare de masterat este de 1-2 ani si corespunde unui numa de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu (3) Ourata totalé cumulatai a ciclului | - studii universitare de licenta ia ciclului Il - studii universitare de masterat trebuie s4 corespunda obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile, (4) Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandéri sau bune practici europene, ciclul | giciclul Il pot floferite comasat int-un program unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 16 ani, ja invatamantul de zi, in conditile art. 1 alin. (3), diplomele obtinute find echivalente titului de master. (8) Acmiterea in ciclul de studi universitare de masterat este conditionata de obtinerea diplomei acordate dupa finalizarea studillor universitare de licenta, Art. 9. -(1) Studile universitare de masterat se organizeazé, de regu, la invatamantul de zi. (2) Studie universitare de masterat asigura aprofundarea in domeniul studilor de licent sau intr-un domeniu epropiat, dezvoltarea capacitailor de cercetare sting si constituie o bazai pregatitoare obligatorie pentru studile doctorate. (3) Studille universitare de masterat efectuate in alte domenii decat cele prevazute la alin. (2) asiguré obtinerea de competente complementare. (4) Studille universitare de masterat se pot organiza gi cu frecvent redusa sau la distant. Durala studillor Pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la invatgimantul cu frecventé redusa gi la distant se reglementeaz& prin hotrare a Guvernului. (5) Absolventii cu diploma acordata dupa finaizerea studillor universitare de licent’, cu sau fara diploma de masterat, pot ocupa posturi didactice in Invaémnantul primar si gimnazial, cu conditia parcurgeril unui modul de pregalire psihopedagogica care s8 corespunda unui numar de minimum 30 de credite de stuaiu transferabile. (6) Absolventi cu diploma de masterat pot ocupa posturi didactice in invatm&ntul iceal sau univorsitar, cu conditia realizar unel pregatiri psinopedagogice care sa corespunda unui numa de minimum 60 de credite de studiu transferable obtinute tn cadrul ciciurilor t sill. Art. 10. -(1) Diplomele de master atesta c& titular acestora au dobaindit cunostinje si competente generale gi de specialitate, precum si abilitati cognitive specific. (2) Cunostintele generale se refera la: a) famillarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltiri ale cuncasterii in domeniu; b) abiltéti superioare de cercetare independents; ) capacitatea de a apiica teoria in situafii noi si care nu au putut fi prevazute. (3) Cunostinfele de specialitate se referd la: a) acumularea unel cantitat substantiale de cunostinte noi; ') identificarea, abordarea si solutionarea de probleme cognitive si profesionale noi ¢) compararea cunostinfelor noi cu cele tradifionale si capacitatea de a stabili relat intre acestea, in vederea sesizarii directlor noi de crestere a cuncasteril si de dezvoltare a profesiei (4) Competentele generale se refera la a) aplicarea creativa a tehnicilor de cercetare gi rezolvare de probleme; b) elaborarea de studi si rapoarte publicabile sau aplicabile profesional; ©) capacitatea de a conduce grupuri de lucru si de a comunica in contexte dintre cele mai diverse; 4) capacitatea de @ acjiona independent si creativ in abordarea si solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv si construct stir critice, de a rezolva creativ probleme si de a comunica rezuitate in mod demonstrativ©) abilitéti de conducattor si angajare clara pe calea propriei dezvoltari profesionale. (6) Abilitatile cognitive specifice presupun ) evaluarea critica a rezultatelor unor noi cercetati; 1b) formularea de alternative interpretative si demonstrarea relevantei acestora; ¢) aplicarea creativa a metodelor de cercetare; d) conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului (6) Competentele de speciaiitate se stabilesc prin reglementari propri fecarui domeniu, Art. 11. - (1) Institutile de Invatamant superior sunt autonome si rspund pentru proiectarea, aplicarea gi dezvoltarea de specializan gi programe de studii corespunzatoare. (2) Numarul de locuri finantate anual de la bugetul de stat in conditile art. 1 alin, (5) reprezint& minimum 50% umarul de absolventi cu diploma acordaté dupé finalizarea studilor universitare de licent&. (3) Institufile de invatamant superior pot initia si dezvolta programe de studi universitare de masterat la solicitarea institutilor publice sau a altor factori interesali, cu asigurarea finantarii corespunzatoare de céitre acestia CAPITOLUL IV Ciclut Ill - studii universitare de doctorat, Art, 12. - Studille universitare de doctorat au, de regula, o duraté de 3 ani, In situatii speciale, c&nd tematica abordati necesita o perioada mai mare de studiu sau experimentare, durata poate f prelungité cu 1-2 ani, cu aprobarea senatulul universitar, la propunerea conducatorului de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat se Poate face In termen de maximum 3 ani de la terminarea studillor universitare de doctorat. Art. 13. -(1) Diploma de doctor atest cd titularul acesteia a dobandit cunostinfe si competente generale si de specialitate, precum si abilititi cognitive specifice. (2) Cunostintele generale se referd la acumularea, interpretarea si dezvoltarea cunoasteril de varf din domeniul de doctorat (3) Competentele generale se refera la: a) dezvoltarea tehnicilor de cercetare gi aplicarea lor in contexte diverse si specifice: b) constructie teoretica si aplicare profesionala, ¢) constructi discursive de tip academic pentru publicatii de prestigiu in domeniu si de tipul cunoasteri ‘comune pentru comunicare public’; d) asumarea responsabiltatii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate. (4) Ablitsitle cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi si abordarea lor prin cercetare, imaginatie creativa si combinativé, analiza critica si interpretativa. Art. 14, - Reglementarile spectfice organizarii studilor universitare de doctorat se elaboreaz’ de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se supun spre aprobare Guvernulul. CAPITOLUL V Corelarea sistemului de invatémant din Romania cu sistemele europene de invatamant Art, 15, -(1) Aplicarea In toate universitatile a Sistemului european de credite de studiu transferable (ECTS) este obligatorie. (2) Incepand cu anul universitar 2005-2006, universitatile elibereaz’ gratuit, inclusiv intr-o limbéi de larg& citculatie, fleczrui absolvent, Suplimentul la diploma, al céirui continut este in conformitate cu normele ‘europene. (3) Pentru programele de studi integrate, oferite de dou’ sau de mai multe universitati, care conduc la obtinerea de diplome comune, Ministerul Eucatiei si Cercetari elaboreaza gi supune spre aprobare Guvernului ‘metodologia-cacru pentru aplicarea acestei prevederi, in conformitate cu reglementarile logale. CAPITOLUL VI Dispoziti tranzitori si finale Art. 16. - (1) invatgmantut superior de scurta durata, care se desfagoara in prezent in colegille universitare existente la data publicdri prezentellegi,intré In lichidare sau se reorganizeaza in studi universitare de licenta, in domenille existente sau apropiate. (2) Absolventii cu diploma de invatamant superior de scurtd duraté pot continua studille pentru a obtine licenta Th cadrul ciclului I studi universitare de licenta. (3) Institutile de invatémant superior stabilesc modul de obtinere a creditelor de studiu transferabile, pe baza Brora se admite inscrierea la examenul de licenta a absolventior invatémantului superior de scurté duraté. Art. 17. - Organizarea programelor de studil in institutile de invatmant superior care pregatesc specialist in domeniu aparai, ordinii publice gi sigurantei nationale se stabileste prin hotérare a Guvemnulu Art, 18, - (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii i Ministerul Muncii, Solidaritati Sociale gi Familei stabilesc, avand in vedere prevederile prezentei legi, corespondenta dintre calificrile universitare $1 clasificarea ‘ocupatilor, precum si modificarile necesare in sistemul de salarizare, In condifile leg (2) Dipiomele absovventilor de invatamant superior sunt recunoscute ¢i ofera drepiuri in conaifile stabilite de legislatia in vigoare la data obtinerii actului de finaizare a studilor. (8) Diplomele absotventilor de invatmant superior cu durata de §-6 ani sunt de drept echivalente cudiplomele de master. (4) Diplomele acordate dupa finalizarea studilor universitare de licen, de masterat si de doctorat asigur’ accesul la profesii si ocupali diferite, care vor fi stabilte prin lege Art. 19. - Prevederile prezentei legi se aplica invapamantului superior public si privat, acreditat gi autorizat provizoriu, care functioneaza In condiile leg, incepand cu anut universitar 2005-2006, pentru studentii admist mn anul |, cu exceptia prevazutd fa art. 1 alin. (4). Art. 20. - Pe data intra in vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. $7, art. 60 alin, (2), art. 62-65, art. 72 alin, (4)-(6) siale art, 73 alin, (1) din Legea Invatémentului nr, 84/1995, republicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completéiie ulterioare. ‘Aceasta lege a fost adoptata de Pariamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art, 75 gi ale art 76 alin (1) din Constitutia Romaniai, republicata, PRESEDINTELE CAMERET DEPUPATILOR PRESEDINTELE SENATULUE VALER DORNEANU NICOLAE VACAROTU Bucuresti, 24 iunie 2004. Nr. 288,