RAZELE X

INTRODUCERE
Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul
undelor electromagnetice. In ordine descrescatoare
de frecventa, spectrul undelor electromagnetice se
compune din: radiatii gama, radiatii X, radiatii
ultraviolete, lumina vizibila, radiatii infrarosii,
microunde si unde radio. Undele electromagnetice nu
au nevoie de mediu pentru a se transmite. Astfel,
lumina si undele radio pot circula in spatiul
interplanetar si interstelar, la soare si stele, pana la
Pamant. Indiferent de frecventa si lungimea de unda,
undele electromagnetice au o viteza de 299.792km/s
in vid. Lungimea si frecventa undelor
electromagnetice sunt importante in determinarea
efectului termic, al vizibilitatii, al penetrarii si a altor

CE SUNT RAZELE X?

Radiatia (razele) X sau radiatia (razele) Rntgen sunt

radiatii electromagnetice ionizante, cu lungimi de
unda mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 (ngstrm).

Razele X au fost descoperite intamplator in anul

1895 de fizicianul german Wilhelm Conrad
Rntgen (1845-1923) in timp ce facea
experimente de descarcari electrice in tuburi
vidate. Cercetand razele catodice, Rentgen a
observat c o plac fotografic din apropierea
tubului era stricat chiar i n cazul cand era
nvelit n hrtie neagr. Dup aceasta el a mai
observat nc un fenomen uimitor.Dacnfurm
tubul de descrcare cu un ecran de hrtie inmuiat
ntr-o soluie de platinocianur de bariu, acesta
devine luminiscent. Cand Rentgen inea mana
ntre tub i ecran, el observa pe ecran umbrele
ntunecate ale scheletului minii pe fondul
contururilor mai luminoase ale ei. Savantul a
neles c n timpul funcionrii tubului de
descrcare apare o radiaie care ptrunde
puternic, necunoscut pn atunci. El anumit-o
raze x. Ulterior ,acestei radiaii i s-a atribuit
termenul raze Rntgen. Experienele ulterioare
au artat c razele xapar la franarea electronilor

MECANISMUL DE PRODUCERE A
RAZELOR X

Razele X iau nastere ori de cate ori un fascicol

de electroni n miscare foarte rapida este
frnat brusc, energia lor cinetica
transformndu-se n energie radiant.Tubul de
raze X (fig.1)are peretii constituiti din sticla,
de forma sferica elipsoidala sau cilindrica. La
extremitatile sale se gasesc doua prelungiri
tubulare n care sunt montati cei doi electrozi,
care poarta numele de catod, format dintr- un
filament si anod.Ei sunt reuniti cu polii
respectivi ai transformatorului de nalta
tensiune.n momentul cnd se stabileste
circuitul electric de nalta tensiune polul
pozitiv al transformatorului de nalta tensiune
este reunit la anodul tubului iar polul negativ
la catod. ntre aceste doua piese exista o
diferenta de potential mare (ntre 10 kV si 400
kV, variabila dupa tipul aparatului si
necesitatea de moment) care face ca
electronii catodici (al caror numar variaza n
raport cu tensiunea de ncalzire a
filamentului) sa fie atrasi si sa izbeasca cu

Fig. 1

TIPURI DE RADIATII X
1)Radiatia X de franare
La energii mici ale electronilor incidenti, ciocnirile cu electronii materialului tinta sunt
elastice.Astfel,electronii vor accelera nucleul tinta obligandu-l sa parcurga traiectoria
unei hiperbole. In conformitate cu principiile electrodinamicii, electronii emit radiatii
electromagnetice(radiatii X in acest caz).In acest fel energia electronilor scade(este
franata).Radiatia X rezultata se numeste radiatie de franare.Fotonii rezultati vor avea
orice frecventa cuprinsa intre 0 si o valoare maxima caracteristica franarii electronilor
pana la oprire.
2)Razele X caracteristice
La energii mari ale electronilor incidenti,ciocnirile cu electronii materialului tinta sunt
inelastice. Electronii pot ioniza atomii materialului tinta,expulzand electroni aflati pe
nivele energetice interioare.Pentru aducerea atomului in stare de stabilitate(de
energie minima),electronii se rearanjeaza pe paturile interioare,emitand fotoni cu
energia bine determinata.Frecventa liniilor spectrale obtinute astfel depinde de natura
materialului tinta si se numeste radiatie X caracteristica.

 n vid ele se propag cu viteza

luminii;
PROPRIETATILE
RAZELOR
X
impresioneaz plcile fotografice;

nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice;

produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de
substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc,
care emit lumina galben-verzuie.
sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul
omului;
ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu
prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl
.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb).
Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei
prin care trec.
ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indica intensitatea
radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de
radiaii.

APLICATII ALE RAZELOR X

Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina.
Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in dezvoltarea mecanicii
cuantice. Ca mijloc de cercetare, radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme
experimental teoria cristalografiei. Folosind metoda difractiei, substantele cristaline
pot fi identificate si structura lor determinate. Metoda poate fi aplicata si la pulberi,
care nu au structura cristalina, dar o structura moleculara regulata. Prin aceste
mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea particulelor
ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice
si izotopii lor. In afara de aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si
biologie, razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a unor
aliaje metalice.Razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor
lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. In medicina, radiografele sau
fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. In radioterapie se utilizeaza in
tratamentul cancerului. Aparatul computerizat, tomograful axial (scanner CAT sau
CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in
aplicare pe scara larga dupa anul 1979, folosindu-se la randul sau de razele X.

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A RAZELOR X

Razele X sunt din ce in ce mai folosite in medicina pentru diverse

investigatii. In doze mari insa, aceste investigatii pot avea efecte
nocive asupra organismului uman. Expunerea la cantitati mari de raze
X poate duce la tulburari de pigmentare, atrofie, scleroza cutanata,
conjunctivita, cataracta, pierderea parului si diverse forme de cancer.
Este indicat ca investigatiile cu raze X sa fie facute cat mai rar si doar
atunci cand au fost epuizate celelalte tipuri de investigatie.Tinta
preferata a razelor X este ADN-ul. Efectele pot aparea in intervale
diferite, de la cateva ore, pana la zile, saptamani sau chiar ani.
Organismul uman suporta dozele mici de raze X, insa cantitatile mari
produc grave deficiente celulare. Razele X produc radiatii care
afecteaza pielea, ochii, sangele sau organele reproducatoare. Dupa
iradierea ovarului si testiculului cu doze mici se produc modificari ale
cromozomilor si genelor (mutatii). Consecintele mutatiilor sunt:
sterilitatea la prima generatie, malformatii congenitale, moarte fetala
intrauterina sau postpartum.Necunoscndu-se precis doza de radiatii
care poate induce aceste modificari este de recomandat evitarea

INCHEIERE
Razele X i-au gsit foarte multe aplicaii practice importante .n primul
rand n medicin. Nimeni nu poate indica numrul exact de oameni a cror
viaa a fost salvat datorit diagnosticului corect stabilit la timp cu ajutorul
razelor Rentgen. E clar c acest numr e foarte mare. n al doilea rnd, cu
ajutorul figurilor de difracie pe care le dau razele Rentgen la trecerea lor
prin cristale se stabilete ordinea de repartizare a atomilor n spaiu
structura cristalelor. Pentru substanele organice cristaline, aceasta nu e
atat de complicat. ns, cu ajutorul analizei radiologice a structurii cristaline
se descifreaz structura celor mai complicai compui organici, inclusiv
proteinele. n particular, a fost determinat structura moleculei de
hemoglobin,care conine zeci de mii de atomi.

PROIECT REALIZAT
DE:
Danaila Mihaela
Bulgaru Violeta
Vulpoiu Oana
Serban Alexandru