Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Definitie:
Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala sau
chimice de sinteza, trasformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de
administrare (comprimate, solutii, tablete, supozitoare, etc.) folosite pentru
prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
Destinate uzului extern sau intern, medicamentele se administreaza pe
cai diferite:
a) Calea directa:
-suprafata cutanata a mucoaselor
-digestiva (orala, sublinguala, gastrica, intestinala, rectala)
-respiratorie (nazala, traheo-bronsica)
-urinara (uretrala)
b) Calea indirecta (parentala )
-tesut subcutanat
-tesut muscular
-intravenos
-intradermic
-Altele cai indirecte :intraarteriala, intracardica, intrarahidiana,
intradurala sau epidurala, subarahnoidiana, intraventriculara,
intraarticulara, intrasinoviala, intramedulara, sunt folosite exclusiv de
medici.
De exemplu:
o -pe cale orala substantele medicamentoase sunt inactive partial de
sucurile gastrice si astfel, cantitatea absorbita in sange este mai mica
decat cea administrarea ;pe de alta parte absorbita lor este ritmica si
uniforma, dar permanenta deci ele nu patrund in mod brusc in
organism
o -pe cale intramusculara absorbtia se produce lent
o -pe cale intravenoasa, doza medicametului actioneaza integral si rapid,
avand un efecet puternic, violent
Asistenta medicala trebuie sa aiba cunostinte exacte asupra modului cum se
administreaza medicamentele.
Astfel asistenta medicala trebuie sa cunoasca:
o medicamentele dupa aspectul lor exterior si propietatile lor fizice,
pentru a preveni schimburile de medicamente;
o dozele terapeutice si maximale, precum si limita inferioara a dozelor
toxice;
o indicatiile si contraindicatiile utilizate, pentru a preveni eventualele
greseli care s-ar strecura in condicile de predare- preluare;
o calea de administrare obisnuita a medicamentelor;
o modul de administrare a medicamentelor, in special in cazul
infectiilor, cand se obisnuieste sa se incarce in aceasi seringa
continutul a mai multor fiole de medicamente diferite, pentru a
reduce numarul injectiilor.
o modul de pastrare a medicamentelor in farmacia sectiei
In vederea uirmarii efectului medicamentului, asistenta medicala trebuie sa
cunoasca:
o Efectul care se astepata de la medicamentul respectiv , pentru care a
fost defapt administrat
o Timpul necesar dupa care poate fi asteptat efectul
o Efectele secundare ale medicamentelor, dintre care unele pot fi
pozitive asupra bolnavului, dar altele pot fi nedorite sau chiar
daunatoare (reactii adverse)
Asistenta medicala trebuie sa faca diferetierea intre manifestarile bolii de baza
si manaifestariile survenite ca efecete secundare ale tratamentului
o Fenomenele de obisnuinta, de acumu lare si supradozare, legate de
unele medicamente utilizate sistematic un timp mai indelungat
11)
Lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise in cazul
in care efectului medicamentului ar putea nelinisti bolnavul. Asistenta
medicala trebuie sa cunoasca , pe langa indicatii si contraindicatii,
incompatibilitaiile precum si efectele secundare a medicamentelor
12)
Anuntarea imediata a greselilor de administrare a
medicamentelor:orice gresela comisa privind schimabrea
medicamentului, nerespectarea dozei, a caii de administrare sau a
orarului va fi adusa la cunostinta medicului, pentru ase putea interveni
si preintampina complicatiile care ar putea fi fatale bolnavului
13)
Administrarea imediata a medicamentelor deschise:solutile
injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolelor,
flacoanelor, deoarece pastrarea lor permite infectarea, scaderea
eficacitatii medicamentului sau chiar degradarea acestuia (ex:vitamina
C se altereaza chiar in cateva minute dupa deschidere, daca nu este
injectat)
14)
Prevenirea infectiilor intraspitalicesti prin respectarea masurilor
de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare.
- Calea inhalatorie:
Spray
Substane gazificate
Lichide fin pulverizate
Aburi
- Calea vaginal:
Unguente
Ovule
Capsule comprimate
- Calea rectal:
Supozitoare
Soluii
- Pe cale:
Intravenoas
Intramuscular
Intradermic
Subcutanat
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentului medical este
administrarea medicamentelor. Aciunea asupra organismului depinde n primul
rnd de structura lor chimic dar i de doza administrat, precum i de calea de
admnistrare. Astfel, aceeai substan poate s acioneze ca medicament, ca aliment
sau toxic (vinul), dup cantitile care au fost introduse n organism.
Curs.2
09-03-2011
Diferenierea aciunii medicamentelor asupra organismului este n funcie de
dozele administrate i din aceste motive la fiecare medicament se vor deosebi:
1. Doza terapeutic. Este doza utilizat pentru obinerea efectului terapeutic
dorit, fr ca prin aceasta s se produc vreo aciune toxic asupra
organismului.
2. Doza maxim. Reprezint doza cea mai mare suportat de organism fr s
apar fenomene toxice secundare.
3. Doza toxic reprezint cantitatea de medicamente care introdus n organism
provoac o reacie toxic periculoas pentru organism.
4. Doza letal este doza care omoar omul.
Din doza de medicamente care a fost introdus n organism va aciona asupra
acestuia numai partea care va reui s se absoarb prin tegumente i mucoase care
reprezint pori de intrare ale medicamentelor, dar n acelai timp i adevrate
bariere contra substanelor strine. Astzi medicamentele introduse pe cale bucal
pot fi distruse de sucurile digestive, deci cantitatea util absorbit va fi mai mic
dect cea administrat. Medicamentele sunt prescrise de medic iar asistenta care
administreaz aceste medicamente trebuie s aib o serie de cunotine pentru a nu
transforma efectul terapeutic ntr-o otrav cu aciune ireversibil. (De ex.
Insulina...).
Administrarea medicamentelor pe cale oral.
Calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor, acestea putnduse resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului subire sau gros.
Administrarea medicamentelor pe cale oral are ca scop obinerea efectelor locale
sau generale ale medicamentelor.
Efectele locale sunt:
- Favorizeaz cicatrizarea leziunilor mucoasei digestive;
- Protejeaz mucoasa gastro-intestinal
- nlocuiete fermenii digestivi, secreia gastric n cazul lipsei acestora.
- Dezinfecteaz tubul digestiv
Efecte generale:
- Medicamentele absorbite la nivelul mucoasei digestive ptrund n snge i
apoi acioneaz asupra unor organe, sisteme i aparate.
Contraindicaii:
- Medicamentul este inactivat de secreiile digestive
- Medicamentul prezint proprieti iritative asupra mucoasei gastrice
- Pacientul refuz medicamentul
- Se impune o aciune prompt a medicamentelor
- Medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiv
Forme de prezentare a medicamentelor:
1. Lichide:
a. Sirop
b. Soluii
c. Uleiuri
d. Mixturi
e. Tincturi
f. Infuzii
2. Solide:
a. Drajeuri
b. Comprimate(tablete)
c. Capsule
d. Pulberi
e. Granule
f. Mucilagii
Pregtirea administrrii medicamentelor.
Pacientul este informat asupra efectelor urmrite prin administrarea
medicamentului respectiv i a eventualelor efecte secundare. Medicamentele pe
cale oral i se dau pacientului n poziie eznd dac starea lui permite.
Materialele necesare sunt:
- Lingur
- Pipet
- Sticl picurtoare (undin)
- Pahar gradat
- Ceai, ap sau lapte
Lichidele. Se msoar doza unic cu paharul, n cazul siropurilor, uleiurilor, apelor
minerale i emulsiilor. Mixturile, soluiile i emulsiile se pot msura i cu linguria.
Tincturile, extractele se dozeaz cu pipeta sau sticla picurtoare. Medicamentele
lichide se pot dilua cu ceai, ap sau se administreaz ca atare, apoi pacientul bea
ceaiul sau apa.
Medicamentele solide, n special tabletele i drajeurile, se aeaz pe limba
pacientului i se nghit ca atare. Tabletele care se resorb (topesc) la nivelul
mucoasei sublinguale se aeaz sub limb.
Pulberile divizate n caete sau capsule cerate (tetraciclina): se nmoaie nti caeta
n ap i se aeaz pe limb pentru a putea fi nghiit. Granulele se msoar cu
linguria. Unele pulberi se dizolv n ap, ceai i apoi se administreaz sub form
de soluii (ex. smecta). naintea administrrii se verific medicamentele. Ceaiurile
medicinale se prepar nainte de administrare, pentru a nu se degrada substanele
active.
Mixturile se agit nainte de a le administra. Gustul neplcut al medicamentului se
poate disimula prin diluare cu ap, ceaiuri sau sirop.
Comprimatele nu se manipuleaz direct cu mna dup scoaterea din ambalajul lor.
Nu se administreaz tablete sau drajeuri copiilor sub vrsta de doi ani.
10
11
Observatii
-asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic, cerand indicatii necesare
timpului si modului de adminstrare daca este necesar
-nu se va adminstra niciodata medicatie prin indicatie verbala
-se va anunta medicul pentru orice medicatie neadministrata din diverse motive sau
efecte adverse
-medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare
-nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un flacon neetichetat
-medicatia nu se va lasa niciodata la indemana pacientului.
12
-daca pacientul cere detalii despre medicatia sa, se va verifica din nou prescriptia
medicului si i se vor oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui sa fie informat despre
orice schimbare survenita in schema sa de tratament
-pacientul va fi informat asupra posibileor efecte adverse si i se va cere sa anunte
echipa de ingrijire despre orice schimbare in starea sa
Administrarea medicamentelor pe sonda nazogastrica si gastrostoma
Administrarea medicamentelor pe sonda nazogastrica si gastrostoma
Pe langa faptul ca ofera o alternativa in alimentatia pacientului, montarea sondei
nazogastrice cat si gastrostomia permit si adminstrarea medicamentelor pe aceasta
cale.
Inaintea adminstrarii medicamentelor pe aceasta cale, trebuie verificata cu atentie
pozitia si permeabilitatea sondei.
Adminstrarea medicamentlor uleioase este contraindicata pe acesta cale deoarece
ele se lipesc de peretii sondei si mixeaza cu alte lichide adminstrate, obstruand-o
astfel.
Materiale necesare:
-medicatia prescrisa
-aleza
-seringa de 50-60 ml
-comprese
-recipient pentru mixarea medicamentelor daca este necesar
-apa
-leucoplast
-pensa pentru clampat
-tub de pentru gastrostoma si palnie daca este necesar
Pregatirea materialelor:
-lichidele care se administreaza trebuie sa fie la temperatura camerei.
Administrarea de lichide reci pe sonda nazogastrica poate da crampe abdominale
Administrare:
-se verifica medicatia
-se spala mainile
13
-daca medicatia prescrisa este sub forma de tablete aceasta trebuie sfaramata pentru
a pute fi dizolvata intr-un lichid.
-se explica procedura pacientului si i se asigura intimitate
-se confirma identitatea pacientului
-se protejeaza lenjeria pacientului pacientul
-se ridica patul astfel incat pacientul sa stea cu capul usor ridicat
-se clampeaza sonda si se ataseaza seringa
-se declampeaza sonda si se aspira pentru a verifica pozitia sondei
-daca apare lichid gastric , sonda este bine pozitionata
-daca nu apare lichid gastric, sonda cel mai probabil este in esofag si trebuie
repozitionata
-daca se intalneste rezistenta la aspirare se va opri procedura. Rezistenta la aspirare
poate fi cauzata de o sonda nefunctionala (obstruata , de exemplu) sau de o proasta
pozitionare a sondei. De asemenea, trebuie stiut ca sondele de calibru mic se pot
colaba la aspirare
-dupa verificarea pozitiei sondei si repozitionarea ei daca este necesar, se
clampeaza si se lasa capatul liber pe comprese
-se amesteca medicamentul cu apa sau alt lihid de adminstrare. Daca este tableta se
va verifica ca este suficient de sfaramat astfel incat sa poata trece fara sa obstrueze
sonda, daca este capsula se va scoate invelisul si se va dizolva continutul
-se amesteca bine pentru omogenizare medicamentul cu lichidul in care se dizolva
-se reataseaza seringa, de data aceasta fara piston si se declampeaza sonda
-medicamentul preparat se pune in seringa cate putin si se controleaza rata de
curgere prin ridicarea sondei lent
-daca medicatia curge fara probleme se va adauga putin cate putin pana la
terminarea intregii doze
-daca medicatia curge greu se va mai dilua , vascozitatea putind fi unul din motive,
sau se va opri procedura pentru a reverifica pozitia sondei.Nu se va forta
introducerea medicatiei
-se va supraveghea pacientul in timpul adminstrarii. Daca se observa semne de
disconfort se va opri procedura imediat
-dupa admistrarea intregii doze, se va spala sonda cu 30-50 ml apa pentru a preveni
obstruarea acesteia cu resturile de medicament. La copii se va spala doar cu 15-20
ml apa
-dupa spalarea sondei se clampeaza rapid sonda si se detaseaza seringa montanduse un capacel in capatul sondei si fixand-o intr-o pozitie cat mai comoda pentru
pacient
-se indeparteaza aleza
14
-pacientul este pozitionat pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de
minute de la adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in
stomac si previne refluxul gastro-esofagian
-administrarea medicatie pe gastrostoma necesita pregatirea pacientului si a
materialelor necesare ca la administrarea pe sonda nazogastrica
-se verifica pielea din jurul stomei pentru a observa eventualele iritatii. Daca
acestea exista, va fi anuntat medicul
-se indeparteaza compresle de pe capatul tubului, se ataseaza seringa si se
declampeaza tubul
-se introduc aproximativ 10 ml apa pentru a verifica permeabilitatea stomei
-daca apa curge greu sau deloc se va se va anunta medicul
-se adminstreaza medicatia avand grija sa nu se goleasca seringa de tot pentru a
evita patrunderea aerului
-dupa adminstrare se va spala cu 50 ml apa
-se clampeaza din nou, se acopera cu comprese si se fixeaza bine cu leucoplast
-se pozitioneaza pacientul pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de
minute de la adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in
stomac si previne refluxul gastro-esofagian
Consideratii speciale:
-pentru a preveni administrarea unei cantitati prea mari de lichide odata (mai mult
de 400 ml la adulti), se va evita sa se adminstreze medicatia la ora mesei
-daca totusi trebie adminstrata si medicatia si hrana in acelasi timp, se va
administra intai medicatia
-daca sonda nazogastrica este atasata la o punga colectoare sau sistem de aspirare
acesta trebuie oprit si sonda clampata cel puti 30 de minute dupa administrare
-daca pacientul necesita tratament administrat pe aceasta cale timp indelungat, va fi
invatat
15
16
Consideratii speciale:
-nu se vor da lichide sa bea pacientului dupa administrare de medicamente pe cale
bucala, deaorece unele necesita aproape o ora pentru a fi absorbite in totalitate. De
asemenea, nu trebuie nici sa-si clateasca gura pana la absorbtia completa a
medicamentului
-unii pacienti care iau frecvent nitroglicerina sublingual pot simti furnicaturi la
locul de adminstrare.Se poate alterna locul de adminstrare pentru a nu provoca
iritatii
17
18
19
-se asigura ca butonul de alarma este la indemna pacientului, deoarece unii pacienti
(de exemplu cei cu hemoroizi) nu-si pot suprima senzatia de urgenta de defecare si
nu pot retine supozitorul mult timp
-pacientul trebuie informat ca anumite supozitoare pot schimba culoarea scaunului
urmator
Indicatii :
-rinite;rinofaringe
20
21
22
23
Incidente i accidente
-daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui poate fi impins
de oxigen in caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l
-in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentralii mari sau la presiuni
ridicate, pot aparea:
-iritare locala a mucoasei
-congestie si edemui alveolar
-hemoragie intraalveolara
-atelectazie
-patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala
DE RETINUT:
-administrarea oxigenului se va face dupa permeabilizarea cailor respiratorii
-inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie
-pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si echipamentul de
administrare (manometrul de presiune si indicatorul de debit)
Administrarea oxigenului prin canule nazale
Administrarea oxigenului prin canule nazale
-este modalitatea prin care pacientul primeste oxigen prin doua canule de plastic
atasate la narile pacientului
-avantaje: simplu de folosit, fara riscuri, confrotabile, usor de tolerat, eficiente
pentru pacientii care necesita o adminstrarea de oxigen in concentratii scazute,
ofera libertate de miscare, alimentare, comunicare, nu au costuri ridicate
-dezavantaje: nu poate oferi o cantitate de oxigen cu concentratie mai mare de
40%, nu pot fi folosite in obstructiile nazale complete, adminstrarea pe acesta cale
poate produce dureri de cap si uscarea mucasei nazale, pot aluneca usor
-se verifica permeabilitatea cailor nazale. Daca sunt permeabile, se conecteaza
tubul cu canulele nazale la sursa de oxigen, apoi se agata prin spatele urechilor
pana sub barbie, canulele fiind fiecare in dreptul narinelor pacientului. Se ajusteaza
la marimea potrivita
Administrarea medicatiei pe cale nazala
Administrarea medicatiei pe cale nazala
24
Medicatia pe cale nazala poate fi sub forma de picaturi, spray sau aerosoli
(folosind un nebulizator).
Majoritatea medicamentelor administrate in acest fel produc mai degraba efecte
locale decat sistemice. Multe medicamente cu cale de administrare nazala sunt
vasoconstrictoare, folosite pentru ameliorarea congestiei nazale.
Alte tipuri de medicamente folosite pe aceasta cale sunt antisepticele, anestezicele
si corticosteroizii. Anestezicele locale pot fi adminsitrate pentru asigurarea
confortului pacientului in timpul unei examinari rinolaringeale, laringoscopii,
bronhoscopii sau intubatii endotraheale. Corticosteroizii reduc inflamatia in
sindroamele alergice sau inflamatorii sau atunci cand pacientul are polipi nazali.
Materiale necesare:
-medicatia prescrisa
-manusi
-tavita renala
Administrarea:
-se reverifica medicatia prescrisa de medic cu cea ridicata de la farmacie, data
expirarii medicamentului, concentratia
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de colaborarea sa si pentru a-i
reduce anxietatea
-se asigura intimitate pacientului
-se spala mainile si se pun manusi
-se pozitioneaza pacientul corect, in functie de manevra pe care vrem sa o
efectuam.
25
26
27
Pregatirea materialelor:
-se va verifica daca medicatia este pentru aministrare oculara si data expirarii
-se noteaza data primei folosiri a flaconului (dupa deschidere se va folosi cel mult
2 saptamani pentru a evita contaminarea)
-se verifica ca solutia medicamentoasa oftalmica sa nu fie decolorata, precipitata
etc (se va avea in vedere ca majoritatea solutiilor oftalmice sunt suspensii si au un
aspect tulbure). Nu se vor folosi solutiile care par anormale ca aspect
-daca capatul tubului cu unguent oftalmic a facut crusta, aceasta se va elimina intro compresa sterila
Administrarea:
-compara medicatia prescrisa de medic cu cea primita de la farmacie
-se spala mainile
-ne asiguram ca stim exact care ochi trebuie tratat deoarece medicul poate prescrie
medicamente si doze diferite pentru cei doi ochi
-se verifica identitatea pacientului
-se va explica procedura pacientului si i se va asigura intimitatea
-se pun manusile
-se indeparteaza cu blandete pansamentele daca exista
-se vor curata secretiile intai in jurul ochiului cu comprese sterile si apa calda sau
solutie normal salina. Apoi, i se cere pacientului sa inchida ochiul si se va curata
din interior spre exterior cu comprese sterile diferite pentru fiecare orbita
-pentru a indeparta crustele din jurul ochiului se pot mentine pe ochi comprese
umede sterile timp de 1,2 minute. Se va repeta procedeul pana cand crustele vor
putea fi indepartate cu usurinta.
-pacientul va sta culcat sau sezand, cu capul dat pe spate si inclinat pe partea cu
ochiul afectat
Administrarea medicamentelor prin instilatii oculare
Administrarea medicamentelor prin instilatii oculare
-se detaseaza capacul picuratorului daca este necesar si se trage solutie in pipeta.
Se va avea in vedere sa nu se contamineze capatul picuratorului
-inaintea administrarii se va invata pacientul sa priveasca in sus si in departare.
Astfel corneea va fi intr-o pozitie care sa minimalizeze riscul de a fi atinsa daca
pacientul clipeste involuntar in timpul administrarii
-se poate sprijini mana cu picuratorul pe fruntea pacientului fara a a atinge capatul
acestuia, iar cu cealalta mana se va trage in jos cu blandete pleoapa inferioara si se
va instila medicamentul in sacul conjunctival
28
29
30
-Canalul auditiv este in mod normal foarte sensibil, iar atunci cand are anumite
afectiuni, aceasta sensibilitate creste, de aceea se recomnda o blndete deosebita in
efectuarea manevrelor
-Se vor spala mainile inainte si dupa efectuarea instilatiilor cat si intre aplicatii
daca se indica adminstrarea la ambele urechi
-Pentru a preveni ranirea timpanului, nu se va introduce niciodata aplicatorul cu
capat de bumbac dincolo de punctul care se poate vedea cu ochiul liber
-Daca se indica administrare de picaturi si unguent, se vor aplica intai picaturile
-Daca necesita continuarea tratamentului acasa, pacientul trebuie invatat cu atentie
metoda corecta de adminstrare
-Daca pacientul prezinta vertij, se vor ridica barele de protectie ale patului in
timpul adminstrarii si se va evita ridicarea brusca sau grabita dupa terminarea
procedurii, pentru a nu-i accentua vertijul.
-Pacientul trebuie supravegheat pentru a observa eventualele reactii adverse ca:
vertij, greata, colectii, durere etc
31
32
33
34
abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central
numai de catre medic;
alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele
brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
-evitam regiunile care prezinta ;
-procese recuperative;
-piadermite;
-eczeme;
-nevralgii;
-traumatism,etc.
-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
-plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza
dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor
-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie
maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida
pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa;
-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere
in apa calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;
Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru
plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
35
36
-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor
repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte
-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete
,punctiile se vor face intotdeauna mai central fata de cele anterioare
-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul
pentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.
-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca
acesta ,prin volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei
-nu se administreaza solutii uleioase in vena
-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in
cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile
tromboembolice si septice;
-pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal,
Trendelenburg 150 cu capul intors contralateral;
-tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la
locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian;
-abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocoloperator:- vena jugulara interna, vena femurala, vena subclavic.
Incidente si accidente
Interventii
-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea
tesuturilor,durere
-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca
alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
-injectarea lenta
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
-injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei
-se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul
-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in
sistemul vascular sau prin gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se
produce decesul bolnavului
37
38
39
Interventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea
acului,efectuarea injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie
a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace
suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne
prin verificarea pozitiei acului
40
41
42
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular
pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se
adminstreaza insulina sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari
sau echimoze
Consideratii speciale
-locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic
-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a
preveni complicatiile (lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al
organismului ce apare in cazul injectarii repetate in acelasi loc)
-nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de
a se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare
-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele
5 minute dupa injectare si apoi se face compresie
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
-materialele folosite se arunca in recipientele potrivite
43
Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de
exemplu, in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor
medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)
Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala
expusa
-se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni ,
edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15
grade fata de antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul
cojii de portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si
se va relua tehnica de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se
maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul
testului
-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se
modifica marginile semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi
citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie
de substanta injectata
-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice
Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat
-sa nu comprime locul injectiei
44
45
46
47
48
Administrarea pulberilor.
Pulberile medicamentoase se pot aplica n sacul conjunctival cu ajutorul
unor tampoane montate pe o baghet de sticl. Pacientul este pregtit ca i pentru
instilaie. Dup aplicare pacientul nchide ochiul pentru a antrena pudra pe toat
suprafaa globului ocular.
Badijonarea mucoasei bucale.
Badijonarea reprezint intinderea unei soluii medicamentoase pe suprafaa
mucoasei bucale total sau parial cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon.
Materiale necesare:
- Truse cu pense sterile
- Spatul lingual
- Tampoane i comprese sterile
- Mnui de cauciuc
- Tvi renal
- Soluie medicamentoas
Tehnica:
- Pacientul este informat asupra necesitii tehnicii
- Se aeaz n poziie eznd cu capul n hiperextensie i se protejeaz
lenjeria cu un prosop n jurul gtului
49
50
Scopul administrrii pe cale rectal este obinerea unor efecte locale i generale ale
medicamentelor.
Efectele locale:
- golirea rectului
- Calmarea durerilor
- Atenuarea peristatismului intestinal
- Atenuarea proceselor inflamatoare locale.
Efecte generale:
- Prin absorbia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot aciona asupra
unor organe sau sisteme. De ex. Supozitoare pentru boli de inim,
supozitoarele cu digital. Clisme pentru absorbia lor pe cale rectal i care
ajut la sistemul nervos. Pacienti care nu pot fi alimentai pe care oral
Forme de administrare a medicamentelor.
a. Supozitoarele, care sunt forme solide, conice sau ovale, cu o extremitate
ascuit, substana activ fiind nglobat n unt de cacao, care se topete la
temperatura corpului.
b. Clisma medicamentoas, medicamentele dizolvndu-se n ap.
Pentru a obine soluii concentrate, soluia medicamentoas se dizolv n 10-15 ml
de ser fiziologic sau glucoz, n mod excepional 100-200 ml. Prin clisma pictur
cu pictur se pot administra 1-2 L soluie medicamentoas n 24 de ore.
Pregtirea administrrii supozitoarelor.
Materiale necesare:
- Mnui de cauciuc
- Vaselin
- Tvi renal
- Supozitoare
Pacientul este informat privitor la calea de administrare, la poziia n care se
face, la senzaia de defecaie resimit la administrarea supozitoarelor care va
disprea dup topirea untului de cacao. Dac supozitoarele sunt cu efect general
naintea administrrii lor se face clism evacuatoare. Poziia pacientului este
decubit lateral cu membrele inferioare flectat. Asistenta i spal minile, apoi
mbrac mnuile de cauciuc, despacheteaz supozitorul din ambalaj, unge cu
vaselin supozitorul sau l menine ntr-o atmosfer cald. Deprteaz fesele
pacientului cu mna stng pentru a evidenia orificiul anal, iar cu mna dreapt
introduce supozitorul cu partea ascuit nainte n anus i l mpinge cu indexul su
inelarul pn cnd trece complet de sfincterul intern al anusului. Dup administrare
se ndeprteaz deeurile, mnuile se arunc.
51
52
Pregtirea administrrii.
- Se pregtesc materiale pentru protecia patului, instrumentar i materiale
sterile: pense, spatule, comprese, tampoane, mnui de cauciuc. Alte
materiale: pudriere, prosop i tvi renal.
- Pacientul se informeaz asupra efectelor medicamentelor i se aeaz ntr-o
poziie care s permit aplicarea medicamentelor.
- Asistenta alege instrumentele n funcie de forma de prezentare a
medicamentelor.
- Badijonarea const n ntinderea unei soluii medicamentoase ci ajutorul
unui tampon montat pe porttampon.
- Compresa medicamentoas const n mbibarea soluiei medicamentoase
ntr-un strat textil mai gros, care apoi se aplic pe tegumentul bolnav. Are
aciune sicativ (usuc), dezinfectant, antiinflamatoare, antipruriginoas
(mpotriva mncrimii).
- Pudrajul reprezint presrarea medicamentelor sub form de pudr pe piele
cu ajutorul tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat. Aciunea pudrelor
poate fi de combatare a pruritului, de absorbie a grsimilor, de uscare i
rcorire a pielii.
- Unguentele i pastele se aplic cu ajutorul spatulelor ntr-un strat subire.
- Mixturile se ntind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau cu
mna mbrcat n mnu n funcie de suprafaa pielii
- Spunurile medicinale sunt utilizate att pentru splarea pielii, ct i pentru
obinerea unui efect medicamentos.
- Creioanele caustice au aciune de distrugere a esutului granular sau de
favorizare a epitelizrii unor suprafee.
- Bile medicinale se utilizeaz pentru efectul calmant, dezinfectant,
antipruriginos. Se folosesc substane medicamentoase sau dezinfectante,
infuzii de plante pregtite la temperatura corpului.