B.S.A.D.

Gruia Lucian
433 C
CONVERTOR TENSIUNE FRECVENTA
CU ASTABIL SIMETRIC CU REACTIE CAPACITIVA
INTRE EMITOARE
Scopul lucrrii.
Studiul structurii unui convertor tensiune-frecventa, si observarea modalitatii de functionare a
acestuia prin trasarea graficului caracteristicilor de transfer V-I, dar si f-V.

Baza teoretica.
Circuitul astabil simetric cu reactie capacitiva intre emitoare este de fapt un amplificator
diferential cu tranzistoarele Q1, Q2 si circuitele de decalare a nivelului Q3, R5, R6 si Q4, R10, R11, ca
in figura urmatoare :

Asupra acestui circuit, se inchide bucla de reactie pozitiva prin conexiunile incrucisate
colector-baza de la C1 la B2 si respectiv C2 la B1 si prin condensatorul C conectat intre E1 i E2.
Ultima conexiune este efectiva doar pentru variatii rapide ale tensiunii pe condensator si
inexistenta pentru variatii lente
dV
i c C cond
dt
Pe durata regimului tranzitoriu rapid reactia este pozitiva; se poate verifica
urmarind transmiterea unei perturbatii negative aplicate la emitorul lui Q1.
Prin deschiderea acestui tranzistor se produce o variatie spre (-) in colectorul C1 si simultan
o variatie spre (+) in colectorul C2. Aceste variatii se transmit cu semnul (-) prin Q4, R10, R11, Q2 la
emitorul lui Q1 intarind perturbatia initiala , si cu semnul (+) prin Q3, R5, R6 la baza lui Q1
determinind deschiderea mai rapida a lui Q1 .
Ca la orice sistem cu reactie pozitiva pot exista doua stari stabile corespunzatoare
intrarii in limitari (de tensiune , de curent , saturare sau blocare a dispozitivelor active).
In acest circuit tensiunile minime la cele doua colectoare C1 , C2 sunt fixate la V+-VZ4VD prin D4, D3, D5,iar curentii de emitor prin generatoarele comandate de curent I , astfel incit
tranzistoarele Q1, Q2 (ca si Q3, Q4) nu se satureaza .
Datorita cuplajului capacitiv intre E1 si E2 cele doua stari extreme nu sunt stabile ci
metastabile circuitul avind proprietatea de a bascula intre cele doua stari prin deschiderea
alternativa a celor doua tranzistoare Q1 , Q2 (Q1 blocat , Q2 deschis sau Q1 deschis si Q2 blocat)
datorita variatiilor tensiunii pe condensatorul de cuplaj ca urmare a curentilor I.
Circuitul evolueaza pina la taierea lui Q1 si deschiderea la curentul maxim posibil a lui Q2 care
care va sustine la emitor un curent de marime 2I , rezulta ca C se va incarca sub un curent constant, iar
VE1(t) va avea o caracteristica liniara(la momentul t0).
n acest moment tensiunea la emitorul lui Q1 este:
VE1 =VEL= (V+ - VZ VD VBE3)* k VBE1 (1)
iar la emitorul lui Q2:
VE2 =VEH= (V+ - R7*IB4 - VBE4 )*k k*IB2*R10 VBE2

(2)

Daca pentru simplitate, avand in vedere si cvasiidentitatea temperaturilor pentru tranzistoarele

Q1-Q4 care se gasesc pe acelasi chip se considera:
VBE1=VBE2=VBE3=VBE4=VD, de unde rezulta relatiile:
VEL= (V+ - VZ VD - VD)* k - VD
VEH= (V+ - R7*IB4 - VBE4 )*k k*IB2*R10 - VD.

Deoarece pentru prima semiperioada (T/2) variatia de tensiune la emitorul lui Q1 ,VE1 tebuie
sa aiba o variatie de marime 2*(VEH-VEL) de la t0 la (t0+T/2) se poate scrie:
. De aici rezulta:

Desfurarea lucrrii.
Se vizualizeaza formele de unda la E1 ,E2 ,C1 ,C2:
Vizualizarea circuitelor de limitare a excursiei colectoarelor lui Q1 si Q2, (VC1 si VC2)

! Se observa ca atunci cand VC1 este maxima, VC2 este minima si vice versa.
Vizualizarea circuitelor de limitare a excursiei emitoarelor lui Q1 si Q2, (VE1 si VE2)

! Se observa ca atunci cand VE1 descreste liniar, VE2 este constanta si invers.

Trasarea caracteristicii de transfer a convertoarelor V-I.

S-a masurat tensiunea de intrare, VR cu multimetrul comutat pe V(mV) DC.

De asemenea si curentul, comutat pe mA DC prin efectuarea conexiunilor spre colectoarele
tranzistoarelor Q5 sau Q6.
Colectorul tranzistorului care nu se masoara, se conecteaza la masa pentru a nu afecta functionarea
generatoarelor de curent.
Prin modificarea VR in domeniul 0...10 V si am masurat curentii celor doua tranzistoare Q5 si Q6 ,
completand tabelul T.1 cu rezultatele:
Tabelul T.1
Vr(V)

0.1

0.2

0.5

9,68

Ic5(mA)

0,022

0,047

0,111

0,222

0,444

1,10

2,13

Ic6(mA)

0,021

0,045

0,106

0,212

0,425

1,05

1,99

Ic5+Ic6

0,043

0,092

0,217

0,434

0,869

2,15

4,12

Ic5-Ic6

0,001

0,002

0,005

0,01

0,019

0,05

0,14

0,0232
56

0,0217
39

0,0230
41

0,0230
41

0,0218
64

0,0232
56

0,0339
81

(Ic5-Ic6)/(Ic5+Ic6)

Dependenta (iC5+iC6)=f(VR).

!Caracteristica devine(aprox) liniara de la Vr = 2 V, suma curentilor avand valoarea 0,869mA

Trasarea caracteristicii de transfer f-V

Modificand tensiunea aplicata la intrarea convertorului V R (masurat cu multimetrul)

s-a masurat semiperioada pe palierul pozitiv T/2(+) sau negativ T/2(-).

Tabelul T.2
Vr(V)

0.03

0.09

0.3

0.9

Observatii

f(Hz)

3,77

6,10

18,31

60,61

180,50

T/2(+)ms

132

80

21

8,60

2,70

T/2(-)ms

130

82

26

2,70

f(kHz)

0,367

0,579

1,75

5,90

17,38

T/2(+)ms

1,36

0,870

0,280

0,084

0,030

T/2(-)ms

1,36

0,860

0,280

0,084

0,027

f(MHz)

0,026

0,039

0,119

T/2(+)s

0.018

0.013

0,005

T/2(-)s

0.022

0.013

0.004

conexiune
6-9
C=1F

conexiune
8-9
C=10nF

conexiune
9-13
C=100pF

Tabelul T.3
Vr(V)

0.03

T/2(+)T/2(-)

T/2(+)
+T/2(-)

T/2(+)T/2(-)

T/2(+)
+T/2(-)

T/2(+)T/2(-)
T/2(+)

0.09

0.3

0.9

-2

-5

0,6

262

162

47

16,6

5,4

0,01

0,003

2,72

1,73

0,56

0,168

0,057

- 0,004

0,001

0.04

0.026

0.009

Observa
tii
conexiune
6-9
C=1F

conexiune
8-9
C=10nF

conexiune
9-13
C=100pF

+T/2(-)

Reprezentarea grafica a functiilor de transfer f=f(VR).

! Se observa ca in primele 2 cazuri caractesisticile f(Vr) devin liniare de la Vr = 3 V, iar cea

de-a treia caracteristica (pentru C=100 pF) devine liniara de la valoarea lui Vr = 0,3 V.

* ambele subgrupe am lucrat la aceeasi masa, realizand aceleasi masuratori

(deoarece la masa de la fereastra aparuse o defectiune a unor aparate)

ntrebri

3.1.Ce rol au diodele D1 ,D7 ?

Diodele D1 si D7 au rol de protectie (pentru Q11 si Q12 )
3.3.Ce rol are condensatorul trimmer C4 ; de ce a fost prevazut doar pe acest domeniu din cele
trei?
Condensatorul trimmer C4 pus in paralel cu C3 are rol de corectie, ajustand valoarea lui C3 deoarece
acest condensator are valoarea cea mai mica.
3.5. Ce importanta are simetria in buna functionare a acestui circuit ? De ce ?
Simetria e necesara deoarece excursiile pe alternanta negativa si pozitiva trebuie sa fie egale (sa aiba
acelasi timp de comutare).

3.6. Ce rol are rezistorul R8 ?

Acest rezistor va polariza dioda D4.

3.10. Prin modificarea caror elemente din circuit se ajusteaza sensibilitatea convertorului ?
Pentru modificarea sensibilitatii se pot modifica capacitatea C si valorile rezistentelor R22 si R23.