INFECTIILE ACUTE ALE DEGETELOR SI MAINII

Sunt afectiuni acute ale degetelor si mainii ce pot genera sechele functionale redutabile, uneori
riricand chiar probleme vitale.
ETIOLOGIE
1. Traumatismele
a. Plagi minore : escoriatii, leziuni de grataj, corpi straini, leziuni periunghiale, echimoze,
hematoame ;
b. Plagi contuze infectate cu distrugeri de parti moi ;
c. Arsuri.
2. Erori terapeutice
a. Toaleta chirurgicala incompleta sau incorecta ;
b. Drenaj nerecomandat;
c. Suturi in tensiune cu necroza secundara;
d. Administrarea nejustificata de antibiotice.
3. Metastaze septice la nivelul mainii si degetelor in cadrul septicemiilor.
FACTORI FAVORIZANTI
Existenta unor afectiuni ce duc la scaderea imunitatii:
- boli neoplazice, SIDA, boli de sange
- diabet, TBC
- medicatie imunosupresoare
- starea preacra de igiena a tegumentelor mainii si degetelor : fermieri, mecanici, soferi, petrolisti,
muncitori, etc
Agenti microbieni frecvent implicati in etiologia infectiilor mainii si degetelor:
- coci gram pozitivi aerobi : stafilococul este cel mai fecvent implicat, streptococul
- bacili gram negativi : bacilul piocianic
- coci gram pozitivi anaerobi : peptococus si peptostreptococus
- coci gram pozitivi anaerobi: clostridium, bacteroides si fusobacterium
SEMNE CLINICE
Debut sub aspectul semnelor clinice ale inflamatiei:
- durerea este progresiva in intensitate, cu senzatia de tensiune, pulsatila, accentuata de pozitia
decliva a mainii si de miscare, mai intensa nocturn
- edemul este constant si progresiv
- temperatura locala este crescuta in zona afectata
- impotenta functionala cu pozitia antalgica a mainii pacientul nu poate misca degetele afectate,
miscarea lor producand durere intensa.
In fazele avansate tumefactia devine fluctuenta, ca apoi colectia purulenta sa fistulizeze la
exterior. Semnele clinice generale ce apar cu preponderenta in stadiile avansate sunt reprezentate
de frisoane, febra, astenie, ameteli, hipotensiune cu alterarea starii generale si chiar septicemie.
CLASIFICARE
Infectiile degetelor mainii se numesc panaritii si se clasifica in:
- panaritii superficiale: eritematos, flictenular, periunghial, subunghial, pulpar
- panaritii profunde: tenosinovita, osteita falangei, osteoartrita interfalangiana
Flegmoanele mainii se clasifica in:
- flegmoanele lojei tenare
- flegmoanele lojei hipotenare
- flegmoanele lojei palmare mediane
- flegmoanele comisurale
- flegmoanele dorsale ale mainii
Gangrena extensiva cutanata a mainii
1

DIAGNOSTIC
Se stabileste pe baza datelor anamnestice, examenului clinic si examenelor paraclinice (radiografia
de mana si degete, leucocitoza, VSH, etc).
TRATAMENTUL
Tratamentul corect este cel chirurgical, ce consta in incizia, excizia, evacuarea colectiei purulente,
toaleta chimica, drenajul, pansamentul si imobilizarea in pozitie ridicata a mainii afectate.
Interventia chirurgicala se efectueaza numai in sala de operatie sub anestezie generala, uneori
anestezie tronculara la distanta de focar.
Pacientul este culcat pe masa de operatie cu membrul superior afectat la 90 de grade fata de trunchi,
membrul superior fiind plasat pe o masa de operatie speciala.
Instrumentele necesare sunt: bisturie, foarfeci, pense, departatoare, impreuna cu material moale (ata
chirurgicala, comprese, fesi).
Incizia are drept scop deschidere focarului cu deschiderea tuturor lojilor in care s-a colectat puroiul.
Incizia va fi larga, drenanta, neinvalidanta pentru inervatia si vascularizatia regiunii afectate.
Excizia reprezinta ablatia in bloc de tesuturi distruse, necrozate si va cuprinde toate tesuturile
devitalizate pana in tesut sanatos, lasand uneori defecte de tesuturi (tegument, tendon, etc) ce vor trebui
reparate ulterior.
Manevrarea cu delicatete a tesuturilor este absolut necesara.
Toaleta chimica este reprezentata de lavajul abundent si repetat cu apa oxigenata, cloramina, ser
fiziologic, etc.
Pansamentul va fi bogat, drenant, necompresiv si se va schimba ori de cate ori este nevoie; imbibarea
pansamentului impune schimbarea lui obligatorie.
Imobilizarea se adapteaza la fiecare pacient folosindu-se atele gipsate, metalice, orteze, mana fiind in
pozitie ridicata, in pozitie de repaus.
Antibioterapia se impune odata cu aparitia semnelor celsiene fiind efectuata intotdeuna conform
antibiogramei si avand o durata care in general nu depaseste 7-10 zile, calea preferata de adminstrare fiind
cea intravenoasa initial, putand fi urmata de administrare orala ulterior.
Medicatia antialgica si antiinflamatorie completeaza in mod fericit antibioterapia.
TRATAMENTE SPECIFICE
1. panaritiul pulpar
a. incizia plasata pe zone de tumefactie cu excizia focarului si toaleta chimica
b. lasarea deschisa a plagii operatorii, pansament
c. imobilizare
d. inchiderea secundara prin sutura sau printr-un procedeu plastic
2. panaritiul subunghial
a. ablatia partiala sau totala a unghiei
b. evacuarea colectiei
c. toaleta chimica, pansament
d. imobilizare
e. antibioterapia
3. panaritiul periunghial
a. incizie periunghiala
b. excizia in bloc a sinusului afectat si a zonei marginale a unghiei
c. toaleta chimica, pansament
d. imobilizare
4. panaritiul flictenular
a. excizia flictenei cu evacuarea colectiei
b. toaleta chimica, pansament
c. imobilizare
5. panaritiul in buton de camasa
2

a. incizia colectiei superficiale si descoperirea comunicarii cu colectia profunda

b. incizia cavitatii purulente profunde
c. evacuarea puroiului
d. excizia focarului
e. toaleta chimica, pansament
f. imobilizare
g. antiioterapie
6. tenosinovita acuta
a. incizie pe fata anterioara a degetului afectat, preferabila incizia ondulata, pe
lungimea tecii sinoviale
b. evacuarea colectiei purulente
c. excizia tecii sinoviale si a tendoanelor devitalizate
d. toaleta chimica, plaga chirurgicala se lasa deschisa, pansament
e. imobilizarea razei digitale afectate
f. antibioterapie cu spectru larg initial apoi tinta conform antibiogramei
g. inchiderea secundar a plagii prin diverse procedee plastice
7. osteita falangei
a. abordul chirurgical este ales astfel incat sa se poata intercepta focarul osteitic
b. excizia in totalitate a focarului si a partilor moi devitalizate; cand tesutul osos este
ramolit se chiureteaza si se evacueaza
c. toaleta chimica
d. plaga operatorie se lasa deschisa
e. pansament
f. imobilizare
g. antibioterapie conform antibiogramei
h. in cazul distructiilor masive osoase si de parti moi singura solutie este amputatia si
lasarea deschisa a bontului de amputatie ce va fi inchis secundar
8. osteoartrita interfalangiana
a. incizia si evacuarea puroiului din cavitate articulara
b. excizia focarului
c. toaleta chimica
d. plaga operatorie se lasa deschisa, pansament
e. imobilizare a razei digitale afectate
f. antibioterapie conform antibiogramei
9. flegmonul lojei tenare
a. incizia este centrata pe zona de tumefactie maxima de obicei paralela cu pliul
palmar proximal
b. evacuarea colectiei si excizia focarului
c. toaleta chimica
d. drenaj
e. plaga chirurgicala ramane deschisa, pansament
f. imobilizare
g. antibioterapie conform antibiogramei
h. inchiderea secundara a plagii chirurgicale
10. flegmonul lojei hipotenare
a. incizie longitudinala centrata pe zona de tumefactie
b. evacuarea colectiei purulente
c. excizia tesuturilor devitalizate
d. toaleta chimica
e. lasarea deschisa a plagii
f. pansament
g. imobilizare
h. antibioterapia conform antibiogramei
3

i. inchiderea secundara a plagii

11. flegmonul lojei palmare mediane
a. incizie longitudinala centrata pe zona de tumefactie
b. evacuarea colectiei purulente
c. excizia tesuturiolor devitalizate
d. toaleta chimica
e. lasarea deschisa a plagii
f. pansament
g. imobilizare
h. antibioterapia conform antibiogramei
i. inchiderea secundara a plagii
12. flegmonul comisural
a. incizie pe zona de tumefactie uneori este necesara contraincizia pe fata dorsala,
cautand sa se pastreze comisura intacta
b. evacuarea colectiei purulente
c. excizia focarului
d. toaleta chimica
e. lasarea deschisa a plagii
f. pansament
g. imobilizare
h. antibioterapia conform antibiogramei
i. inchiderea secundara a plagii
13. flegmonul fetei dorsale a mainii
a. incizie longitudinala centrata pe zona de tumefactie
b. evacuarea colectiei purulente
c. excizia tesuturilor devitalizate
d. toaleta chimica
e. lasarea deschisa a plagii
f. pansament
g. imobilizare
h. antibioterapia conform antibiogramei
i. inchiderea secundara a plagii prin diverse procedee plastice
14. gangrena cutanata extensiva a mainii
a. reechilibrare hemohidroelectrolitica pre, intra si postoperator
b. combatera socului infectios
c. antibioterapie cu spectru larg in functie de antibiograma
d. excizia larga a tesuturilor devitalizate cu deschiderea tuturor cavitatilor purulente
e. toaleta chimica abundenta si repetata
f. pansament
g. imobilizare
h. acoperirea defectelor cutanante postexcizionale dupa 24-48 ore sau dupa granulare
cu grefe de piele libera despicata, in functie de starea pacientului.