Sie sind auf Seite 1von 12
ORADEL-WARE 1 Mai 15 Maiw * bin Romie Jon bei fear Gat) (nacrvinio) i at Erna vine* ine dota munte Brea Ia edmpie, Seulurind din pole-i gile de urgle Vie! Langa foe ew fae Visuei dupa plac $i ex al meu dspe, duleea primavérd, TRidein de furtuna care urltaart, is in eaten Keni, ea ta 0 mids Grivelut tort, corbii, pela des Esa Kw eu gandul plee Si feriee tree Prin poene *n flére, prin piduri umbrose, Unde anil de glasuri cinli-armonidse, Hate la feréstrd Hema degerati, Pruntea ei de (urlati este inedteats, Bala! Bu i die: drum bun, Sin sobst pun de Trasin care add ex pad, Iumnea.vochte, legendara, Povestind Shirk pe ‘nluneric umbre "ngrazilore, fd de lupi in génd, stol inline de cir, ‘Shire! Ean Ia foe privese ied din dopittave vd sosind in fbr Paseri pribegite, dspoli blindi de vera. Ninge! Vent de mérle sult 98 ating Fiacéea vietit si din shor s'0 sting Ning Eu vid resin, Bu ved inflorind Eh pe etempie, rozele Ia séxe $3 sperarea 'n inimi june, simjitire Jed hora teisté lupii din rostiee, Vulpele eodano, usfii eu eajdee Siew! Almangelul Socictafii_aeademiee tin Viena socialtiterare Pred po un a 10 0, Mae an} fh po 7 Eu véd prin sehintel Ved ca ochii mei Gite sAlémandro prinse 'n hora vie Ce Ia glas de grieri salla ‘n vesolic Suni ‘nleog vexdubul de ricniei nebune, Eena eligi tadul ea s'o incunune. Lampa eu mo sting Gandurile-nt steing Si pe-o porn améle ead in adormire, Ca sé shor in lumen cca de nilucire (Mivcesti 1882.) V. Alecsandri. Florile dragostei. ae (ineheiare) — Fomei nebune, nu turnati pe foe unsore | — dicea adese, si iérd le mai kisi in duyit lor. Dar in urmé eind a védat c& e mai malt alla... Scart si bine — Firuca, draga tatii, ian vino ta si gedi ici Langit mine sé-ti spund {le tata ceva, Firuca gedit langi el, Fa — Seii tu, pninl tatii o-a dat Dieu, $e cistigit cu trudd si cu sudor — Sein,’ tata! — In lume Incr doué puteri: puterea si puterea diavolului, Patorea lui Dgew sporesce, pute= rea diavolului resipesce. Omul care inuncesce, € in munea Ini Deu; cel ce resipesce e dileriu in brazda diavolului Firuea técea, acolo, — Vejut-ai tu Kirwed, ck pani ce altul muncesce 'n cimp si sporesce — ‘Todica al tea hé si resipesce ? oii tu eut lucréai, ci agonisesce el cand préd — Tali dragh! ‘Todica a fost un copil fara pa rinfi, Hari pova{uire. L'a lat vénial si Pa portal cam a vrut; dar are inimi bund si drayoste mare. [oi vou. fi scumpi, inima io voim moid si eu deagosten i voiu decat flacira. bund ce ni arden lui Ddeu, Mintea ei nu scamba pani pe | lumina, si el va vini dupa mine unde loin duce. | dice c& lumen asta e un munte de sticla prinse cuvintele fetei ap Pe bétran a sty Hm len cue: cal ‘un mante eu Calea la bine merge pe coline, ca Angit-ai ia Fire © spinare asculita. 210 FAM lea la ru merge pe sub poli. Muntele e Iunecuy ca ghiata, si eel ce merge pe culme luneck ugor, si déca Tunecd odatd nu se opresce pana ’n poli. Apoi_ cine ajunge odati in-pold, pe calea cea rea, om s6 fie sb se mai uree pe muntele cel de sticla. tii, a luneca dela bine la réu, ¢ forte usor; dar dela rea la bine, @ forte greu. — Eu'voiu sta sus, tata; dragostea mea i va Iu- mina, glasul meu il va chema, gi el se va redica a mine, — Bine, draga tati, Dgeu i deie urechi, s8 te audit, ochi,s8 te védt si inima sé te pricépa! Eu me “nvoiese, dar vina men sé nu fie Firuca Va strutat cu lecrami. Dar cuvintele bétranu- | lui se apésau pe inima ei ca o péirk de mora. i esi afara pe prag. Prin’sat se audi o doin& cat {i se rumpea inima | ‘n doug. Todica canta colo” pe eirare mergend ci- tra cast, nainte, © imbrajosa cu dragoste: dar ea stitea andi, — Mbi Todicd, — incepit ea. Vren sé-{i spun ce- va. Cugela tu, e& stim améndoi aci, si Dgeu sta lang noi, si asculta ce vorbim. — E bine Firnea. Dqou s8 ne audi. — Mei Todict ! Mie-mi vin pejitori, si _me cer. Paringii vreu sé me deie, némurile me desmanta si me dojenese, si en nn me due. . Todiea tacea st ascult. avuli; simi arat& tot binele ced pote dori un om. pe pimént-— — si en nu me duc, Parintii imi araté ca -lea binelui; frumési, inflorita si plina de bucurli —— si eu nu me duc; eX nu me lasa dragostea ta. — Oh Ddeu'sé-ti fie bun, Firucd, draga sufletu- lui meu! — Ei imi aréta omeni avuti, ew trag la cel sé rac; ei imi aréta calea cea cu flori, eu trag Ia calea cea pustie si pardsita; ei imi aréta loc einstit intre émeni de frunte, la mésti “nvescuta si bogata; eu trag dopa usa intre Omeni smerifi, Ia mési neaglernuld gi sérack — pentrn ti Inima lui Todicé era plina de bucurie si de du rere. Dori astadi a simtit dintaia dorul sé ajunga si el om de frunte si cinstit, — Ei imi aréti 0 cale care ved unde iese; eu frag pe alta cale intr'un codru intunecos, pe care nu sciu unde voiu esi. Si eu me due, c& me duce dragos- tea ta. Las binele ce mi se ‘mbie, si pornesc dupa dragostea cea amigilére, pentru ca vreu sé pornese cu tine peo eale. Tata sede supérat si se gandesce, ma- ma tu mirama la ochi si piange; eu i las sé planga si vin cu tine, Fired! — Eu vin Todied; ciei euget ed dragosten mea {ti va i lumind ce ti-a’ lumina, sb vedi binele, s® cu- Nosei réul si 8 Fogi de el — Firued, pornesei, sien vin dupa tine! Ori unde ‘n lume, et voin fi in caiea ta, —E bine Todica; dar {ine minte, Dden vede si aude. $i déca (ai uita cavéntul, dragdstea mea te va parasi, si cind te va parsi dragosten mea, te va pie ras{ si Dgew cel bun si drept. <— Firuca, Dgeu vede si aude, asi simi ajute! Unde se isprivesce un Iuera bun, Ddeuw e de tata. Si 'n cteva séptémini fet nunta, Babele si-au gitat berfelele, ca sé incépa altele mai noue. Vedi, draga ta- | Imi vin pelitori de rend, fecioti framosi, omeni ILA Anul XIX. | ler tinerii nostri au pornit — pe calea vieti, Firuca — cum disese ea — a aprins lumina dra- gostei, gi a pornit, pe muntele cel de sticld, pe calea de pe culme, cu Todica de mana. el mergea dapa ea, Si nu i-au oprit nimic& ’n eale, Ciei era jeredinta ior in Ddeu gi ’n sine, gi era mare lumina Je Iumind : dragostea. |. De era di cu sore, de era népte cu vijelie,eimer- geau, asudan si se ‘mbarbatau. — Todied, népte cu vijelie, |! glasul meu cel dulce? Aud dragit! Si glasul cel dulce i dad el stribatea, i de erd nopte : — Todica draga, | nesei dupit lumina ! | Si mergeau, Incet, dar bine. Asa a ereseut copilul pani a efpétat puteri, Citi, | si din réu aga te apuci, cu ragem, eu povati, chemad de glas dulee, ea din siabiciunile copilariei. Ea mergea nainte, are care calea e grea, audi lea puteri, 1 imbarbata, gi | dragostea mea luminézi, por- | * | Casa Gea bétrant deveni eu stapani, Si stipanii ineopura viéta cu ineredere, cu voie bunt si eu speranta. Lui Ddeu i e drag omul muncitor, gi-i resplatesce suddrea cu bine, Si se incepurd a se sirimuta tote ea prin farmee. Pe cast, pe curte, pe gradinii — putea ved [data cd ele am stapani Todicd igi ingrid eurten si gridina, isi tozmi por= tila ocolului, igi lipt grajdurile de pe eare eaduse luul, isi acoperi si peteci casa gi gura, gi le dadu In tte 0 fata vesela Firuca igi viral casa, isi liph vétra, ig) spdla usile ferestile tsi curdti gicgi maturd curtea, si le Lack tote | ca oglinda. | Lui Todica i era bucurie védendu-si casa curatiti si vesela, gi nevestufei tinere i paren bine cand vedea pe told qiua inveselindu-se giurul casei | Pustiul peri pe tot minutul, si se ineuiba viele, veselia. | Apoi au curatit gridina de musinoie, straturile de polomidi, de scai si de poreuleti. Prin curte a stérpit, troscotelul, si au sbpat, si au sadit siresadit eat iti ert mai mare dragul. Si unde se stérpia pustiul si burniéna — séménan iérba, legumi gi vite folositore. Cum perit réul, ax se fiicea binele. | Apoi a curitit Todiea gridina cea parasita, pomii de crengi, crengile de muschiu. Sia residit si a altoit miidite bune. Au indrgit’munea; e& Ddeu a impreunat eu munea darul, ca sé o iubesci. Cu edt Inereri mai malt si mai cu inimi, cu atata se resplitesce mai bine; gi cu e&t se resplitesce, eu alata o iubesci mai tare. Todica a aflat, ch munea nn e bilwur asi mare, Talaur e omul, dar munea e cimp bun si roditor. | $i dupa ce trudia gi asuda Todica diua ‘ntréga — Vinid ‘acasii la nevestu(a Tui, Ea-l agtepta sera ’n prag, cu brajele deschise, cu fafa rigétore, si el privia la ea, lao nevésia atat de frumosi si de ferieitt, si nu do- ria alta resplata dela Ddeu, a il lauda eat e de harnie, eat ¢ de bun; sie nu avea alt dor, docit sei mai deie Ddew pe alate | putere anc& ca sé 0 pund ’n muncd pentru 0 vorb | dulce. RAMI Anul XIX. Apoi a vinit vremea plugulai, secerea, isa. ‘Todica pe camp! Si 8 fi védut luerdtor! Campul incepir si el Ia rédi; iér in giural incepurd cu incetul eAntecal binelui si al vieti. Giur improgine pigcuian pui, rate, gagce, apoi purcelagi, mei si iedi sprinteni, ca din poveste. Si munciad th séptémana, gi nu se ostenian, Dragostea reciprocé li didea putere. De se apropi ispita de Todica, mai ales in dilele aintaiu: Firuca privia in ochii lui, privid cu ochii ei acei infelepti si dulci; i dieea o vorb& scumpi, o des- merdare dulee — si Todica vita ispita réutui,” numai pe ea o vedea, numai ochii acei amagitor. Dupd ce “munciau séptémana tld — dumineca mergeatl améndoiti la biseried, améndoi de mand ca doi copii. Cand {i-ai ispravit lueral cu tréba bund, chiar si rugiciumea-ti face mai mult bucurie gi” man- sere. ae Supa, middidi mergeau in sat Ia joo, 6rd amén- oi, ier de man& ca doi copii bani. Astfel au ajuns In o stiricicd. Pavin{ii nevestei i lasase de capul lor, Liaw dat © bineeuventare parintéscd, alt. nimicd. Cei ce nu asculté de parinti, Yor pute Mami-sa a plans destal ea ni a mers. Dar dela un timp o-a lovit mila, o-a ajuns dorul. CA asa e inima de mama! Se supéri si se nici gesce, dar petrd nu se face. Dupi un timp, ino di se duse la Firuex. Se vedi heasealtaitire. Fira gedea “n prag si heceld tuior. Cand vedi pe mami-sa, i sei in grumazi si in- copit a plinge. Mama, pling de bucurie, — dise en dragoste adevévati, ‘Mami-sa nu putea seapa din br Ter cand a seépat, le incungiurard si pe dinedce si pe dincolo puii, ratele, gascele — toti galita'n gra- inl ei. Un catéing balan, gi-el vini, se frech de polele bitranei si o lingea pe mant. Mama Fieucei se mira de unde atata ciorobor in curlea felei ei. Ea mergea cu gele, s8- véda curtea pus lie, s& afle lips inholbiindu-se din tot Anghiul gi pe Fi= ruca supGrata, $i afl voie bund, bucurie’ gi fe- ricire. Apoi au intrat in cast aménddue, si s’au pus colé pe vétri, Firuca dinedee, mamé-sa dincolo. Casa ert ca o ogiindd cnraté. CA o femeid bund € ca lumina in casa, Tote se par luminate, tte se par 4 sirilucese unde-{i pune ea mana, Lomin& prin casa, Jumin& pe alara Batrana nu apuci te vorba. putea gata. O ‘mila se puse ‘n brafele bétranei, si inept ai force. Ca gi etnd ar vré st ea $8 dick : vedi gi io-s har- niea si eu setu toree, Gand gité Firuca vorba, siti inte, aduse 0 fata de de mési, alba ca laptele, astern mésa, si 0 incdrcd ‘eu bueate. — Mami dragi, co a dat Dgeu! snoophlamirst nu seh cum ¥6 20 reculga, de unde sé ineopa. Cand a fost in urmi, a incepnt si ea de unde a incoput i Firuea, de unde incep tote femeile — a in- eepat a plange. — Pentru ce plingi, mami draga ? — De bucurie, puiul mamei! Aid traiésed cum Un timp lung nici ctr’ iyi Ind free ‘a brow face feta acea red | Studii limbistice. | — 0 sald de etimologii revindecate. — ea Firuea nu mai Lia. 2 Apoi sina strins féla ’n brale. $i o desmerda si 0. dogenia: tu fétd rea! Iér Firuca se ‘ntorcea eu dra~ | goste: tu mama buna! Diua de astidi a fost qi buna. Apoi gandesci c& e rénduit de Nden: eand apued ali merge réu, tot réu merge; cand apued pe bine, tot bine, Dina de mane a fost tot mai buna. Mama Firucei a mers acast de séri, i bétranalui ce a vedut Batranul a plins de bucurie. — Vedi tu babi, cum togmesce Dqeu unde | pot omenii togmi! — qicea bietul cu bucurie. deminéta au mers améndoi — in veder Dar mogul a dus zestrea ew sine, | Gana'n vin Todi din camp "dela eos, a avut Jee se mira. Tn ocol ramegan patra vaci frumose, si ‘n sedean la més soerii ea Ia nunta, si Firaca, | ogg Antal ajunse odin in picidre. Avea mosie bunt, vite frumése, dragostea si stima socrilor, iér in casi avea un dar adevérat tramis din. eerin. Cum se flict luerator tréz si harnic, Omenii ince- a spus casi purd a-l vede, a-i cundsce si a-l stima. Si stima émeni- lor e avere forte scumpa. Iti tredesce révna spre bine | site face mulytmit pentru ostenelele vie $i din Todica s’a ficat om avut de tot | Ce I'a oprit in eale cand mergea spre ria, ce a | scos din réu la bine, ce a flict om din copula sbur- dalnic i hulit de toy? Dragostea ! si stimat V. R. Buticoscu. (Urmare.) 5) Curnd. Mai inainte de tte tebue sé invem mim, cumed infelesul primarin si adevérat al acest ui cavént este: a tia in dou’; conper en deux fr ent- aeischneiden, durchschneiden germ. d. e, au eurmat eu securea lemnul in doué (quer durchschneiden germ.), séu cu o lovitura de sabie a earmat erénga in doue, Jera infelesul secundariu, derivat, figurat este: a antre- Jrumpe, a termina, d.@, moriea ica curmat viela; curmitura de del," este acolo unde vre-o valcea sé sipfturd taie délul in dou’. De acosto infelesuri ale cuvéntului marturisesce si adiectival (precam gi adver- Diul) curmegis, caro insémni numai si numai : oblique transvers fr. quer, schief, schraig gerin. ,Curmeiu* este © parte (0 ducati) tiald dintran trup intreg. Dar uarmeiu* se numesce si ,cérda* ori yaja* prin care se curm, taie acel material d. ‘e. casul, sie ponul etc. Drept aceste ya curma* nu pote nici odati in stmna ja frange‘,”,a rumpe‘, cu atata mai putin pote forma intelesul primariu gi escntial al acestui cuvént, precum nisuesce dl Gihac: Dict. etym. daco-romane, ments slave ete, pag. 570. Di Cihne face acésta cu de a dénsul spre a sedte o etimologie turcesca din eu- vontul romanese. Atari intorlociri de inteles se alla forte multe in distionarial etimologic al diui Cihae. DL Cihae : Diet. etym, locul citat, derivezt cuvéntal ,curma ¢ | dela tureeseul yqyrmaq®, care insémni: a rumpe, a frange. Aduce’in combinajiune si pe grecescul xonpa~ | $9, care insémni: a usteni, Dar acésia elimologie™ a 18 OTR Es ee 212 FAM ILA Aaul XIX. lui Cibae este fir putinta, cei nn are acelagi infe- mumai les logic cu cuvéntul roménese. Cuventul ,curma* igi trage origina din un cuyént rustic-latin ,con-rimare* din care s'a format ,cu-rima~ re‘, apoi prin elisiunea Jui ,i* ,curmare*. ,Hima* lat. insémna ,Spalte® germ. adecd : despicaturd,” si ,rimor= Timari* lat. insémnd: a despica, a faco despicare in ceva, precom gi a (hia (aufschneiden germ.) — In Du Cange : Glossariom mediae et infimae latinitatis, Pari- siis 1840—1850 tom, 5 pag. 772 vine inainte cuvéntul »Rima‘ cn intelesul de: locus cavus, au iter cavum, et quasi fissum, a ima Latinis et Malis, fissura‘. Du Cange aduce 0 frast care suni astfel: ,Inde transit (iter) per pedem montis et post ascensum incipit de- seensiis per vallem Lupam, in de per rimam, quae currus diciturt. De aci ce vede apriat ycurmatura de del* din limba’ romana. In Diefenbach : (lossarium Ia tino-germanieum mediae et infimae aetatis, Francofurti a/M. 1857 pag. 498 vine ,rima® ca intelesul de: fis- sura’ si seissuras, va sé’gied, eu infelesul de raid tura® “Tot in Diefenbach locul eitat "vine inainte si verbul ,rimare* cu asemene inteles. ,Rima® ital, ine semnéza si ,fessura*, adecd: ,crepatura’, In Carisch Worterbuch ‘der rhito-romanischen Sprache, Chur 1848 p. 135, apoi apendice pag. 39 srima* Anca insennnéza despicatura, erepaiura, Mikiosich : Beitrige ur Laut= lehre der ruminischen Diatecte, Wien 1851 \ ocalisinus Il pag. 64 derivézA cuventul jcurma* dela zoouo: gr. care are injelesul de truncus’ arborist lat. Mikiosich asemenéza si pe ,troneare* ital. si jtronquer® fr. cari ‘aw infelesul de: abstumpfen, verstimmeln germ. adecd a cionta, a cioncd, prin urmare an un injeles | secun- daria derivaru, dela care nu se péte deduce cuventul romanese, Cuvéntul ,eurma* este lait, adecd genera- lisat peste tote provinciole Daciei traiane, s este curios ucra a erede: cumea Romanii nu au aval acésta vor ba de prima necesitate, pana alunci pana cand au na- vilit tureit in Enropa, $i au strabAlut prin provinciele romanesci, 6) Ham, Honuri pl. Acest eavént este intrebuin~ tat mai vértos in multorariu (pl.) yhamuri‘, si insém= ha: harnais tr. Pferdegeschire germ, Cihae : Diet. etym. daco-romane, éléments slave ete. pag. 504 derivézt c= vénlul roménese dela cuvéntul magiar ham‘, care in~ sémna : guler (uri) de hamuri de cal, precum gi pe strb, am‘, cehie. cham‘ cari au infelesul de: ha- muri, Ciudat lneru, etimed dupa di Cihac si limba ma- giara este mai in tot locul datatore de impramut faa cu limba romana, va s® diet dupa: Dict. etym. al dlui Cihac tote popérele au dat imprumut cavinte Romanu- Jui, numai Romanul, o natiune de 8 miliéne de omeni in Dacia traiana, nua dat nimerwi cuvinte imprumut, Cercetere dl Gihac ce dice Diefenbach : Volkerkunde Europas, Darmstadt 1880 pag. 80 si 32, si se va in- eredinta, cumed si limba roman ¢ datitore de impru mat chiar fala si eu limba albaness, care se crede a fi o remigitt daco-tracica, dar nu venita in Europa in al IX-le secla: ea poporul magiar eu limba sa. Cuvéntul nostra jhamuri* derivezi dela italienes- cul eamarra‘, Sprungriemen germ. care este 0 n0- menclaturd dela infrénarea cailor, si care asemene este © formatiane de muitorarin (plural) in limba italiana. Jn limba spaniola suna acest cavent jgamarra® si are aecelagi infeles ea in limba italiana. In. Morri: Vocabo- lario “romagnolo-italiano, Faenza 1840. ,eamara* ine sémna o curéui care legit si impresurd ‘eapnl calului. In Biondi : Dizion. sicitiano-italiano seamarra*, are tol aceeasi semnificafiune ca in diglectul romagnol. In Biondelli: Dialetti gallo-italici, Milano 1853 pag. 67 Vine ,gamir® pentra ,menale* ital. zngseil germ. va sé died: trene. Camas? in limba spanioid, intrebuintat in moltorariu, insemnézt: prajina dela zabelele cailor. In Du Cange: Glossarium mediae et infimae la- finitatis, Parisiis 1840—1850 tom. 2 pag. 304 alli schamus* pentru ,frenum*, adeet pentru tréu. Tot acolo aflim si frasa: ,Cami frenique non pations® (ane& de pe timpul impératului Carol cel mare). In Diefenbach : Glossarium latino-germanicum, mediae et infimae aetatis, Francofurti a/M. 1857 aflam: ,Camus* cu semnificatiunes : Piss im Zaum (zobele in {rea}, | hals-riiden-bant (guler, gurd, legitura de gat Ia sng, cin kromp biss (zobele strémbe), ein Pierde gebiss (20- | bele), breydeli (bridel — frenum), ein rink an dem hete, in deme tome (gura, guler Ia hamuri de pus In xitul cailor), Halter (cepestru). Mai de parte to! in Diefenbach : Novum (ilossarium latino-germanicum me- diae et infimae aetatis, Frankfurt a/M. 1867 pag. 70 vine inainte ,Camus* ‘en intelesul ,halspant* (gut, co- tragi in ele), biss* frenum, cain‘ este | yeamust iat), ein ring pizz ertgel am’ zaWvm (Zum). Apoi tot in locul citat sub ,Comus* vine insinte § | .Comus* ea infelesul de: “Kamit (Kummet germ. co- mot rom), si yhamus* pentru: caugel, adecd pentru fréne, Dar acest ,Comus* sit dup Diefenbach si pen= tru ,Conus* care’insémna : apex, sammitas yalee, Helm spitz, deci se pote face derivatiunea si dex, verturile comotelor® cari stau ca nesce ,cucuie de asupra. cx Jor. In Du Cange: Glossarium inediae et infimae grie- cilatis, Lugdani 1688 tom. IE pag. 1729 vine inainte zewoz pentra cipestra si freu. Ayjtos grec. insémn’ tin fel de intronatore (cotarita) puse la gara cailor. — Vedi si Diez: Etymol. Wirterbuch der romanischen Sprachen Bonn 1853 pag. 474 sub ,Cama: Din t6te aceste elimoiogti trebue sé deducem, cumea cuyéntul ham — hamurit (gi in forma acésta precum | mai sus védurdm) au esistat In popbrele romane dela pus mai inainte de venirea Magiarilor in Enropa, st fiind cA, acest euvent esista gi in dialectele ftalie, tre- due s® eredem. ch este un cuvént de limba romani rusticd, si de acolo adus prin coloniele triiane in Da- cia, Vedi si caventul urmitor ,Comot*. 7) Comot, Hitmut. In ,comot* cu tonul pe ,o* din prima silaba. " Acest cuvént insémna: guri de hamuri de cal*: collier de harnais de cheval franc. ¢ieschirrs- [ring der Pferde, Kummet, Pferdekummet germ. DI Gi- hae: Dict. etym. daco-romane éléments slave etc. pag. 434 produce acest cuvént rominese numai sub forma de ,hdmut*, aceen ce nu pricepem, cei noi am audit a rosit acest euvent si ,Comot* na numai la Romanii din Banat, ct si in ‘Transilvania si Romania, 1 Cihae derivézd euvéntul roménese dela rusesenl : homot, pol. chomato, boem. chomout, neoslov, homot, cari au ace Jagi infeles ca in limba romani; bulg. ,iiomor* insem- jn: jug de boi. Dl Cihac aduce in combinatiune si pe akomiat*, ,komot* vechiu germ. apoi pe ,kumet* neo- erm. in urma si pe bavar. ,komet* si ,komat*, cari | tote an infelesul euvéntului romanese. DI Cihae #e pro- voen si pe Miklosich : Die Fremdworter in den siavi- schen Sprachen, Wien, 1867 p. 20, apoi pe Weigand: Deutsches Warterbuch, Giessen, 1857~69 1p. 648, in urma pe Schmeller: Baerisches Wirterbch, Stuttgart 1827-87 Il p. 296 cari aimed lin do origin siavena acest cuvent. In Monti: Vocabolario dei dialelti di Co- mo, Milano 1845 pag. 54 aflim jcdmod* care in pettiera di cavallo ital, Brustriemen des Plerd germ, In Du Cange: Glossarinm medie et infimae gr citatis, Lugduni 1688 pag. 1724 afl zeemreree: or- hamenta cirea equi collum Fala cn aceste resultate, dar mai vértos eu pri- vinta la etimologiele produse mai inainte din Dielen= bach sub ham — hamuri‘, trebue +6 recunéscem, 2 ‘came’ comot* si ,himut mu este nimic alta ce de eat o noua formatiune de cuvént din ham — hamuri*, cu finalul romanese —ut, —ot (cornut etc.), si cumed acest cuvent din limba romanéseé a trecut in graial popérelor slave, 8) Cioplt. ‘Acest cuvént insémnit : dogrossir, char- penter, raboter, fr. behauen, zimmern, abhobeln germ. 4, ¢. a cioplit goranul in patru muchii, a cioplito grin- di dintr'un brad. DI Cihae : Dict. etym. daco-romane, éléments slave etc. pag. 55 dice, c& acest cuvent ar insemna si: a taid (lailler. couper fr.), dar acesta este | numai un injeles secundaria gi figurat! Dl Cihac: Diet. etym, daco-romane, locul citat, deduce acest cuvént de la bulg. yejupl*, ,sejupi* rompre fr. adeca : a trange, | a rumpe; dénsul Combinézd si pe boem. —ostepovali*, eare insemnézi:a ciopli, in urma pe vechinl slav ,ce- pili — findere lat. spalten germ. Dar ucésia etimologie a dlui Cihac este falst, ct | nici material! eavéntului, nici infelesul seu nu conce- de dupa regalele limbisticei_o derivatiune dela atari cuvinte a limbelor stave. In Onoforio: Glossaire des patois de lyonnais, forez et bonjolais, Lyon 1864 pag. 109 si 110 atlim ‘,chaplar® cu intelesul de shascher* fr. hacken, behauen germ. Tot Onoforio local citat, ne spune, cumed in dialectal langued anc se afl xchapla* ‘eu asemene inteles. In limba provengal se afl ycha- plar* cu infelesul de: hacher, couper fr. In Monti Vocab. della Gallia cisilpina @ celtico, Milano 1856p. 126 afkim ,zipola* cu injelesul de : scheggiare, ridurve legno in schegge, adecd : a face eschii (aschii), a re- duce lemnul in aschii, va 88 ied chiar intelesul cu- | ventului romanese. Apoi tot Monti: opal citat pag. 24 aréti ci ,ciap* insémni franturi de lemne_menunte. Burguy : Grammaire de la langue d’oil tom. Ill, Berlin 1856 pag, 68 produce : chapler, chapeler, eapler, cu infelesul de: a lovi cu spata (spada), a combate. In Monti : Vocab. dei dialetti di Como, Milano 1845\ pag. 318 alli tapela* cu intelesul de : farre troppe scheg- ge d'un legho per lavorarlo male ital. adeci: a face pré multe aschit dinte'un lemn, Inerandu-l réa. In ur- ‘ma tot Monti, opul act citat pag, 368 aréta ,zipoli* pentru: aschii (eschii). Drept aceste se adeveresce, cumes cuvéntul yciopli® igi trage origina din limba ro- mana rusted. 9) Cidra, Corvus cornix lat. comeille fr. Krithe germ. Cioroiw (cioroniu banal.) corvas eorax. D1 Gihae Diet. etym, daco-romane, éléments slave ete. pag. 716 deduce acest cuvent dela albanesul ,sdrré* care Ancd insemnéz : cidrai. Densul aduce in combinatiune si pe neogr. xopernas, pe vechiul gr. zoga si pe’ lat.) comix, Dar cavéntul romanese nu pote deriva dela sor | re albanes, fiind e& in Monti: Voeabolario dei dialetti ai Como, Milano 1845 pag. 49 se alla ,ciorla* pentru rcorvo® ‘si ,gracchio® ital. In dialeetelé Italiei ca‘, 0°, jeu nu numai Ja ineeputul, cf gi in mediul cue Ventulli, se prefac adese-ori in cia‘, jclo®, cin‘, aceea ce nime nu a observat pani acum, mica ci ‘acest principin este de cen mai mare insemnitate pen- tru etimologiele limbet romanesci. Deci trebue sé pre- supunem ed ,ciéra‘ este format din ,corax* sie un FAM euvént din limba romané rustica; limba albanesi nua de avut nici 0 influinta asupra dialectelor din Itali Usingia, Acest cuvént sun’ $1 ,os insémnd yadeps* lat. yschmalz*, schmeer* sgraisse‘, panne‘ fr. Dl Cihac? Diet. etym. daco-romane ¢léments slave etc. pag. 231 deduce acest cuvént dela cr. sérb. ,svinjecja*, care este o deriva- iune dela ,svinjet — pore, si insémni ,suillus* lat, »schweinera* germ., aducénd in combinajiune si pe i ILIA Anul XIX. Yechiul slav. svinija, rus. svinija, pol. swinia, boom. sviné, gotie. svein si germ. Schwein, Dar acésta etimologie a dlui Cihac este un mare neadevér. DI Miklosich: Beitrage zar Lautlehre der ra~ Iinischen Dialecte, Wien 1882, Consonantisinus Il p. 4 dice: eumea acest cavént ar fi de origina intunecati, hecunoscutd. “Cuvéntul rominese igi trage origina din sexungia® lat, care insémna : Schmeer, Schmalz, Wa- Genschmiere germ. Este compus din yaxis* si jungere* lat. decd: ungetéve de osio. In Diefenbach? Glossa- rium latino-germanicum media et infimae actatis, Francofurti a/M. 1857 pag. G& alkim: yaxungia®, 2axongia* si jaxunviaS, pentyn : venter porei et alte: germ, 11) Cuda, Acest euvént insémna: chagrin, depit fr, aerger, unwille germ., de. mie cinda pe el, ich rei, ",smerleip‘, ” va sé dic » Schmeerleib® aergere mich auf ihn, kann ihn nicht leiden germ.; om cindat, adect curios, straordinariu; Jucra ciudal, adeca: supéraitor, necajilor. De aci se vede, cumed seiada* in limba’ romanésci nu insemnézA nici odatit Apriat: minune ori miracul, ei ideia de curios, straor dinar se atinge numai cu’ conceptul de: minune, de minanat, DI Cihae : Diet. etym, daco-romane, olements slave ele, pag. 58 deduce “acest cuvént dela slovenescul vechiu si now ,cudo* gi jcuda® care insémni: minune si miraeul; dénsil combinéza si pe magiarul yesuda* Dér agtépta steins ta sin, W. ‘Mi Dadi, bicigor, Naied-ta-i fomeie rea; Ea bate cu pumnu'n més CK trebe nori-aléss, Bate cu piciorw-'n preg, Gi trebe nord pe plac, i bate cu pumnu-'n véted, Ci trebe nork bogata Bu-s eopila tineres, Noi puté traf eu ea, v. Bi badifé, penteu tine Multa supéraro-mi vine, CX maicafa a me last Niediri bade de-tcasi; La finland nw me wind, Prin geiding nam hoding, * In acest articol in nr. 17 s‘au striieorat doud sminte esenlfale de condeiu: La pag. 20 colona 2 girl 5 de din jow Std: ya trecut a din prima silabé in {at in 0%, in loc sé stee: a teecut ya" din’ prima silabit in o&* i apoi sa ionalfat in 0% In urma pe peg, 205 eolona I si- ul 20 de din sus este tipirit fevre" in loe de reve" dei namai in acest din urmi se afl melatesa provocatt “si apoi s'a innit FAM La pétlaz micmni da regaz, Calk Inde 8 te las! vL Mei Tuone, Tuonele, Augiteai eX luei mere De simbala dela 0 vreme? ‘Torn’, luone, nu te duce, Nut liad deaguta dulee Nu-{i 1888 plugue'n ocol, Deaguja plin de dor! Cuesdeanut. Cum sé eriticim? (Respuns la tnlimpinarea dlui M, Pompilin, din wr. 8 »Familici") al (nebeiare) Dedriice ins’ turturica dlui Pécatian e tristd, dl M. P. intréba, ck jde ce? Ore fiind ci @ remas sin gurd, fird sotie, séu tocmai find e& o impresiunezt renga cea rupli ?* In casul prim dl intimpinator isi aduce aminte, ci amarita turturicd din doina poporala nici nu se pune pe crengile cele verdi, necum s® in= demne crengile uscate ca sé infrundésc&. Dar noi la | réndul nostra, invélati de asa, intrebam: ,Ce seie densa de asemeni crengi?* Ce scie alege turturiea ine tre crengile verdi gi crengile uscate?... Si cu t6te! aeaste toti cunoseatorit de poesie si estetick “simt de acord, ci acésia e una din cele mai admirabili proso- popeie pentru o durere cumplita si nevindecaverd, ce te sfagid peptul omenesc. In easul al doile dl M. P. tine coneeptiunea de nenaturala si chiar imposibila. Ca ‘ea eat temeiu? Am arétat mai sus si vom mai arg in cele urmatore, ‘Tot asemenea gresitd, ba chiar curat nonsens i pare diui M. P, imaginea, séu dupa cum consecinte serie dsa imagiva ew primavera intrala intt'un sin pie timitor, pe care insé nu-l pote invoiogi ; caci dsa nu-si pote intipui, ca primavera, ajunst odata in apropiarea inimei si conversand cu es, acésia sé remaie muta i préda constanta desperdri.” Noi din contra, pe basa esperiintei gi psichologiei, ni-o putem pré bine intipul, ba seo potegintiput chiar si dl MP. mumai c&t fata de pogge ai Pacajian nu vré; eddi doina poporala a gatturelei,citata de dsa ce alla decanta, decat chiar asemeni dureri profunde svfletesci, cari pe multi i dan préda_desperirii ? Intr'ndevér cine mu sefe acea reali tate Tvielii paméntene, pe carea V. Fabian o respicit agi de frumos in ,Geowatia cemfferuluis, cansand oRéua cerului aice cade 'n piew st cate Gis amard IBerémare din duveri wNndecate? Cine nu scie, e& in atari inimi rupte, sdrobite de loviturele sori, “indesert se r”vesee, decd inna eu sreweare slorlare primivers, cei atari inimi nu o pri- Imese, cXci {rum uselele veinncuite ale naturei si bucu- rile altora din giurul Jor numai Je reimpréspeta dure. rea, aduetndu-le aminte fericirea si bucuriile, ce énsele Je-du perdut pentru toldéuna? Cui nue cunoscut, ef euatari inimi trebue adesea +8 ne trudin spre « le "wai man gia; ba une-ori sé mergem pana ix infrumtari, cici nw sei gi nu pot suporié mat burbitesce adversitaiile vie~ {ii, inet in unele cesuri chiar si medicina- mare~ Jai medic, timpul, remane faji de cle fara succes aeplin? Pentru aves, rept grind, nowt me mai place, ca ta | HA ILIA, Anul XIX. j mai nimerit la locul respegtiv, euvéntul eérire, deca corectura dlui intimpindtor inérare ; tot asa frida, rem |ferinda-se nu intr'atat Ia nu soiu ce simiéminte sufle tesci ale turiuricdi si primiverii, cum gresit dice di M. P., eft mai vértos la sforfarile tunturicai cu crenga si | ale primaverii, eu sinul; tot aga pl. luple, referindu-se la sforjarile repetite ale duor subiecte. In fine despre crénga rapt si inimi rupte, flind cea dintain 9 asé- ménare, 0 imagine de tol nimoritt i proverbialt ro- manésci (mi se rumpe inima de durere) a cestor din Jurma, se give forte framos nu mai dau listart in unul si acelasi act de cugetare, ca espresivme proprie fata cu erénga si ca predicat metaforie fata cu inimile, Cumea asta e lucra iertat si usitat in poesie, ales décd imaginea e atat de nimerita si naturala, ea ‘in poems dlui Pacatian, i-am puté-o aocamenta’dlai M. P. eu deci de esomple din cei mai de frunte poeti siraini. Ca sé nu ne inculpe insé, ci ne place a fi de o parere® cu acei gigan{i, citm namaiun loc din unul dintre cei mai buni poeti ai nostri, din Bolintinean (,Mihaiu Ja pAdurarul*) . Misia perduse lupta; el Aubla ritecil, Si omal gi natura acum Pau pirisit: Omul I's putut pardsi, natura nu, ei aeésta numai metaforic se pote dice; deci in acelasi act al cugetatit [ave si 0 espresiune proprie gi 0 metafora gi — tot ine, >Spune mandrei* este a doua poesie pécdtianiand, din care noi ca ,critie judicios‘, dupa cum in supéra~ rea sa binevoiesce dl M. P. a ne compliment, repro~ dusesem in recensiune cele doué strofe ulume. Pe noi ne incintase, si credeam ci va incanta si pe alti acésta poem’, desclinit cu esprimerea finald pg cat de- licata, pe atat si durerdst a amorei p'aci fara speran- Dar dl intimpinator ne ride pentru acésta preten: liune si incredere in propria-ne judecata esteticd. Pen- ira ca, vede{i dvosird meni buni, in strofa penultima e | sant vorbe de suto de ori repetite dela cel mai_mare | poet pana la cel din urma croitor de rime; remarca bila e numai forma pedanta vini in loc de tii, pluture dsr shad teu ‘Asa este, Numai cat n’aveim ce face, déca, pre~ cam spusem ‘si in cele precedinli, e reyuld in lamea facésta, ca intense Omeni, animale, plante gi tote lu curile materialt gi intelectuali sé se repetéscd de sute de mii gi milidne de ori, dar totdéuna cu variante mai mari au mai mici, asi cit de si nimicd now nu esiste sub sore, totusi de cand e lumea nu s'av aflat doi ‘i im- Gmeni ori doué fire de ierba intra tote asemeni. Fi dela acésla regula a universului si dl intimpinilor 3 versificator MP, anevoie credem «& pila lace escep- inne. Apoi cestiunata implutura e cum se cade la lo- cul seu, imu veléma nici logica, nici sensal, uict grama- tica, nici altceva. Heri despre ,pedantal rini* nu msi lungim vorb&; caqi onoratul public si aga sefe, ca fre lilor divectiunisti tote formele mai regulate ale limbei le sant pedanterii, si din contra formele cat de scil- ciate (vremuri, certuri, stafie, nastrusnosti, et or facut scl.) le stint bune gi predilecte. Strota ultima, recundsce si dl M. P., ea ¢ frumo- si si cuprinde o ideie demna de un poet. Numai cat roa pe stimatii cetitori, st-si aduct aminte impreuni fa dsa de o strofa poporald, in care mandra mai eu acelesi cuvinte acelasi Jucru’il spune inbitului sea, pe care in strofa pacitianiand iubitul il spune in E hine noi, si debuniséma anea numerosi_ a tem dintre aceia, cari nu ne aducem aminte 8 elit cestiunala strofit poporald de patra versuri in vre tuna din colectimile poestilor nostee poporali, de gi mai Fara escepliune le-am cetit si estras pe t6le, si ne-am fi instmnal fara dubiu gi frumdsa aceea ideie, care ne incamta antain si antaiu mai an in Aurora rom.*, un- Ge se publicase poesia din vorbé a ‘dlui Pacdjian. ‘Deci intrebim pe M. P, inainte de t6te eu protestantii: ,ubi seriplum est?* Ca strofa dlui intimpinator, décd ea intr'adevér csiste in gura poporului rom. din cutare {inut, aduce cu a dlui Pécttian : de aici ane& nu urméza cu rigére, ch gi dl Pacaian a avut cunoscint& despre acel cantec poporal gi ca dintr'énsul si-a Iuat ideia, Esist cantece poporali de arte in tote literaturele, deja si in litera- tora nosteA (rom. p. e. mai multe din ,Poesiile* dlui V. . Buliceseu), despre cari cantece ai jurd, cA stint culese din gura poporului; ji se pare la tot pasul, cd partea césta si ceea ai audit pe popor cantanda-o : intr'atat de bine gi nimerit reproduc limba ca si ideile si mersul cugetérit poporulai respectiv! Chiar de aceea lunii estetici (p. e Lemeke, Populaire Aesthetik) nict ci fac distinctiane intre cAntecul poporal ereat de popor i inire eantecul poporal de arte, acelesi calitati cerén- du-le xi dela unul si dela altal. Sé presupunem insé pentra un moment, ci al Pi- eatian a seint de strofe poporala : nici in casul acesta n'x comis, dupa noi, aga de cumplit péeat. Cadi cre- dintele, ideile si inspiratianile Musei poporali de prin narifiumile mitice s6a povesti, lezende, cantece, tradi- iuni gel., chiar poetii cei mai mari ai popirelor de {ote timpurile le-an folosit nu odati lx nemuritorele lor opari. Tacem in acest respect de ,lliadea® si ,Odisea" Vwi Homer, EI Cid Campeador® at Ispanilor $i altele, compuse, jrecint se scie, din rapsodi si eimtece po” Amintim namai pe marele dramaturg Shakes carele mare parte a tragedilor sale le concepit pe substratul u cutari naratiuni si legende poporali; ert Seiler: ,Ciebi mir Mabrchen und Kittergesehich= ten, da liegt doch der Stoff zu allem Grossen und Schi- nen* (,Schillers Leben‘, de Gustay Schwab, Stutlyart 18H, pag. 624), In adevér nu intr'wlat ideia, cat mai vérlos pro punerea ei artisticd, nu petrile si alait material, ci sci- inla si desteritatea de a rédica din acesten un ‘edificin Irumos, face pe maiestra, Si dl Pacatian in ,Spane imandrei* ideia diseutati a esecutatu-o cit xe pote do feumos; eici déca in doina poporala iubita se adveseza deadreptul eaira scumpul animet sale, si aeésta i pare dint M. P, 0 intimitute degilagi : nou’ din conte’. ne pare mai poetic, ce in ,Spune mandrei* iubitul tri mite iubitei nunciul seu prin vont ugor*, care afar dle acoa sta in intima legaturd’ cu inceputal yi ew de- cursil ulterior al poemet din vorba. Poesia ,O Inme!, din care noi in recensiune ci- tasem strofi’ final, asemenea tind dlui intimpinitor ocasiune spre asi exercita sarcasmul si ironia, Firesce ci ocasiunea nai sé mbie, ci dsa dupt datini-si 0 trage de pér. DIM. P. adect alirma, ct noi credem pe celitorit nostri pré naivi, déc& recomandim poema ces- Fiunatd ex continénd eugetiri frumose, care poesie, du- isc ds, € © concepjiune absurd’. £ bine, au maveam ‘ot dreptul, cand in cele precedin{i afirmsim, i dl M. P., cand sia seris intimpmarea, a fost cuprins in grad inarigor de palimd si iritatiune? Iéek acestea si la est Joe intalata tl predomnese, inteatata i turburi vede~ yea. eit i se pare a coli in’ recensiunea nostra si acca, ce nut ¢ ating intr’énsa nici macar cu un cuvintel leit Inie'adevér desfidem pe ori-cine sé ne arele, unde am dis noi despre cestiunala poesie, eX luatt in iniregul ei e bani ori ct nae bund? Alli, da, trebue et au aflatu-o cesi-cevasi bun’, cind in’traductiune germ. o publicard impreundicu ,Créngi rupti*, ,Dureri*, ,Mur- tule* in Krassoszirenyer Zeitung*, precum in versiune FAMILIA 27 magiard ,Créngi ruptt*, ,Curgeti* gi ,Murgule’ in sDelmagyarorszagi Iapok*. Noi insé ce dre am afiemat? Téct ce, din vorbi in vorba »Cugete framdse, supringétére, adese cutezate anc gisim nu putine in poesiile diui P., asa cat in respec tul cestor ultine ne vine a erede, “ck dsa a studiat si studiézt cu predilectinne pe marele poet _m. Petofi cel cu fantasia sirép’, ca sé ne respicdm astfel. Cel putin din ,O lume !*, tinde poetal vorbesce des pre perirea lumei prin foe,” dupa ce odatd perise prin apele dilu- viului, strofa final: ,Si for eand te-a eaprinde gel. ne revoed in memorie un loc analog din ,Smintitul? lui Petéfi; ba din cateva prosopopeie frumasele se pa- re, nu aflemim categorie, e& autoralui_mu-i remase neounoscut nici Lenau, marele miiestra al prosopo~ peielor® Agi dart noi am afiemat pur gi simplu, cd cuge- tarea_cutezata din cestiane ne adace aminte’ pe Petof cu ,Smintital* Ini, fara micar a atinge si a aiepta, déei acea cugetare sid in necs logic nimarit au nenic merit cu totalul poomei. Ni se pare drept’acea, ci cu mai drept cavént am puté obiecta noi diui intimpina- tor, ed tine pré naivi pe cetitori, ceedénd, ct acestia cele dise de noi na si le vor retminti au plane nu le Yor conftunta cu visiunea fantasiei ceva eam infocate a dsale. Pontew acea nici ed mai insistem asupra in- vétdtucii, ce dl M. P. in legiturd da mii pe larg des- pre ,fandamental serios yi foadul puteraic* in poesit, ii noi tol asemene fond séa cuprins am recomandat postilor si literalorilor nostri pe basa unei enuncialiani a lui Goethe; dart vedi bine et dsale i-a plicat a ne. Ind cavintele’ nepretentidse in nume de réa si in bataie de joc cerla de pica, si cad in acei doed peat se pote nui Una insé din acésia parte a intimpindrii_nu sta, anume aceea, cd ,Peldti cu fantasia sa neinfrénatd nar fi mergénd nici odata pant la absurd. B1 merge dea el, p. @. end 0 poesie si-o incepe cu Asi m'am silurat, de crep* (Ugy jot lakiam hogy na*) gi apoi o méni tot cam. pe cords cand eanta ‘eam pré dos si trivial vinul si bolia sol. Pentru asemeni estra- vaganle u-l pré laud nict chiar eriticit si estelicii eo- nationali ai lui: ba pentra ceste din urma chiar ma- rele poet Gnsusi se ineéred a se scusit inte'o pooma, Nu tote poesiile lui stint mingivitare. Pentra une si alle seaderi insé, de cari intr’o privinta séu alta si mai multe au mai patine afkim si la eet mai mari serii- tori, incepend dela Virgilia si cvialalli béteani pan’ la cei mai noi, nimewui nu i-a trecut prin minte sé-i a- rance, cum’se respied di M. P., in eel mai intunecos adan¢ al pamméntatui Ancit una. D1 M, P. citand cate: espresiune a lai Horafia: Si fractus impavidum ferient rainae*, die, ct ar afiemd despre sine dnsusi ast ceva, poesia cea mai fantastic’, vorba sa nu am Ina-o in serio, Apoi dar, binevoiese dl M. PB. a cili, — ca sé remanem tot 1a Petéll, — pooma acostuia, ia care res- punde celor cei denegt ori-ce spirit de a se pulé a- venta la luceari_mai sublimi, si vega, ee espresiuni, tuna mai enteratd decat alta, folosesce’ poetul despre Gi sé terminiim; mai vérlos eit si si inlentiunea nostra, ne eam pre eres eit sub terialul eelor de dis yi spus. Finim eu intrebarea din frunte, ed dara cum s6 criticdimm ? Respuns: inainte si mai pe sus de tote drept si obieetiv. Critical @ judeeator, si déct e, ca sententa lor sé fie ecuitabilé si justa, améndot trebue 6 se in- nalle si s® sl6 peste partide, scutiti de veri-ce influinta 18 si energica illabatur orbis, deed di Pacitian fie chiar in ag, peste voix ma 218 ori preocupativne : drescum ca sérele, care luminézi cu ragele sale si pune in lumina adevératt campti verdi si infloriti intoemai ea si locurile mai putin fru mése si curate din natura, De aicl urmezi, ci critica trebue ce @ drept sé se faci ,fortiter in ret; dara acésta nu eschide nicide- cum, ‘ba simful uman chiar recere, ea ea sb fie tol~ odata jsvavis in modo‘. Ironii, sarcasmi, batjocuriti si alle asemeni, anci nu formézt eriticd, ¢1 veteim’, des- gusti, descurtigézd numai. Iéra 0 asemene procedura ni se pare gresita desclinit fala de literatura nostra ned jund, in earea, nu ne pré putem plinge, e& s‘ar f ocupsind 0 wultime pré mare en culivares’literelor lei ieremindele prin qiarele rom Svavitatea in eritied se recomanda deselinit fata de produciele tinerilor incepétori. Intr’adevér cui nu-i este cunoseut, cd demulteori dinir’o schinteie, In inee- put mic, se desvdlt& eu incetul foe mare, carele In minézi departe in lung si in lat peste onisont; si din contra ceea_ ce se redicase dintra antain ea 0 fact, prin impregiurari varie nu odata se stinge si nimicesce curénd. Asi sti Iucrul si eu talentele incepitore. Se ne {inem deci, in special cw respect In aceste talente, de invetatura intelépta, ce ni-o di marele Goethe in Gitatele nistre de mai sus Pre bine scim, ci les incét pentru poesie gi ta Jentul poetic, dupa betwanol Hoxatiu Medioeribus ease poitis Non homines, non di, non eoneossere eolumnae ir dupa dicala romanésed jiua bund se aréia de di- a oe SRE Weaken Cronic& bucureseénii. aprile (7 main.) (Santul Gheorghe. — Pardsivea unci veehi loeuinje. — Ge cone tiby Un punet Ane la ipsa de vié{X socials? — La vot ae frumdsi privie.) E ne in plin Santul Gheorghe gi in pline alegeri, doi agenti ai desordinei, cel de “nidiu in vieta sociala, cele din urma in vieta ‘politica, Curiést ¢ priveliseea pe care Bucureseii_ 0 infati- geri ochilor unui strain, nededat cu obiceiurile nostre, im dilele cari premerg si mai ales in cele cari urn Gilel de 23 aprile! Pe’ fie-cave ulit, edrute incireate cu tot felnl de hodordge, hamali puriand pe grele pa- turi de lew mobile elegante dar subrede, vistavoi du- cénd in bray oglindt st eandelabre; in sfirgit tote mij- locele de transport puse in miseare pentru edratul din Vechia in noua ivcuinti, « lot avutul bietilor ehirinsi Vai! ei siint de vrednici de plans, stat din punctual de vedere material, cil si din cel moral. O dicdtore Veche spine, ci Irei muti stint de-o potrivii unui foe atat sunt ele de pagubilore, Apoi cme se pile dex pair{i fara o ore-care parere de rou de vechia-i locu- ing? Cand ii stringi ascernutul, fi destnei paul, iti zrdmiidesci scaunele, iti impachelozi eiviile gi-{i adunt Wwte nimicurile, mit de aminliri, uncle vesele, allele triste, dar t6te de-o potrivai scumpe, ili revin inainte. FAMILIA iintelor, Chiar pentru contrarul stint. la ordinele di- | Anul XIX, miné\i*. Cu t6te acestea dre scrlitorii, poetii mari au debutat numai decat Ja inceputul carierei lor miirete cu tol atate cap-d'opere? Au nu cei mai multi din nu- mérul Jor, ca sé nu dicem toti, se uita mai tardiu eu anumit suris compatimitor la propriele lor producte din | tinereje, ba unii Je arsera gi nimicira, ori cel pulin le climinara din colectiunile opurilor lor ulteriére? Alar de acea — cx s@ tacem de local comun, |dupA care nu esiste carte gi scriere ali de rea, eat sé nu contin si ceva bun, — campétul, svavitatea, moderatiunea in critic se mai recomanda si prin fap™ tui, c& nici un om nu e infalibil, avere-ar micar sci- inta lumei intregi. De aceea nu arare-ori o seriere, pe care eutare critic 0 aflase si dechiarase buna de nimi- | a, publicul cel mare o imbratost mai apoi eu cildu- |i, si posteritatea gasi_judecata publicului mai drépti, [decat pe a critieului. Colectivitatea mai anevoie se in | sela, “deca! individul” singurit. ,Vox populi vox Dei ‘Aste, ne sant vederile si prineipiele, cari ne-am ni- suit sine vom nisui pururen a le urma in eriticele nostre. De act incolo publicul cel mare e instinta ule fina si suprema, care va judeed de drepl si dup dreptate intre noi si ine dl M. P., edrui de altminire tindendu-i drépta frajésed, Tl rugiim sone seus P deen glnneta dsale intimpinare ne-a siors si noue ne- | giumetului in deeursu! acostat rospuns ict edle eile 0 slumd, Téri junelui poet Pacifian i repetim firma nos- tra convicfitine individual : dup& Flori de tomna* jndecand, i foc, fantasie, talent poetic; unesee eu | ucestea studiu serios de digi nopte, si ured {ari tema Olimpul Dr. Grigoriu Sitasi. Dand galeria jos si infagurand’o in perdelele co ines drau ferésta, |r-aduei aminte e& act in noptile senine, cand luna revérsé surisu-i dulee peste flori, ascutl adese soptele armonidse de cari borele feeau sé rest ne tufele de iasomie din gridina vecind; alte-ori, dela | aceeagi ferésta, ciiuland zadarnic #8 citesci in stele Ini | nele vieti, te avéntai in simul nemirginirii, purtat aripi de idei gi de multe ori eu obrazul argénd lipit de | zabrelile ei, repelai cu echoul care in, findul noptti | yepetd cu induiogare' sSoptole nopturne eo in depirtare ind i cand vibra. Si ori de cate ori, cadena din cugetare in visavie, somnul te prindea in mréja d’auritelor vise, fol prin ‘ibrelile et cea de “ntaiu radi a sorolui xe. frist ea sé depuna un sarutat de foc pe fruniew-(i obosita. Ridicand seaunul de ling sobs, nu poli sé nu-ti aduci asemenea aminte, ed de multe’ ori cand erivétal suierand prin bitatur’, asvérlid in gémuri cu ome, trageai Ia gura sobei gi, intins pe el in t6L8 lungimen corpulni. priviai valvataia focului eu augul dus la ge- meétul veéscurilor, cu gandml perdut la focul tite raielor, Dar pe meseiéra din coll, de King ferésta, de edte ori cotul nu s'a rezimat_ spriginindu-ti fruntea, cand insédar te silini s'ascerni pe numerdsele foi de hire ale fi, macar 0 Singur Si deck iei cu tine perdelele, seaunnl, mesviirt deed gisesci aiurea fereste, sobe si coltari, ce lolos! Fle mu stint ferésia ta cea’ vechiai, soba ta, eulful teu, Amintivie remin legate de-acele locuri unde remane si o parte din inima ia, Pari indoiéli, noua-ti Joeuints iti va da si ea amintiri, dar acesie vor fi toldéuna al- Anul XIX. est tele. $i in ce privesce amintirile, omul ine totdéuna mai mult la cele mai vechi. Na cred sé me incel de loc sustinand i lipsa de vieja social in orage ca al nosiru, vine si dela désa schimbare de locuinie, La fie-care’ gese luni, la Santul Gheorghe si la Santul Dumitru, cei mai multi pardsese casele in eari ged, pentru a Se mult intraltele. De unde s'au mutat, ‘lesne vor fi uitali, si unde se vor muta, greu vor fi cunoscuti, In sese luni cineva abia are limp sé-si cundsc& vecinii si abia cunoseinta fi feuta, ori el igi pardsesce vecinii, ori vecinii pe el, decd nu pléci (oft spre a so aged fie-eare in alt cartier. Cat stint de dorit acele timpuri_patriarchale cand cinova se nitscea, traid si murid in acelagi loc, in aeeeiisi cast? Astagi, eu vieta vagabonda pe care 0 ducem, cine-i acela care, intoreéndu-se dup indelun- gala lips, ar mai pu é 68 cdnte ca poetul: Légin seump al vielii mele Dup ani de despartive Treeuli pun padndnt stein, Bu ew veehia mea sintire Astidi iée la tine vie Caci in triste departare Pré curgnd m'am seuturat Do sporanfele ex cate Nuwai tw wai leginat An veut Gri fevcite, Gor mai lin de eat al teu; Vai cu mult mai intlorie Incdntaw sulletul mee, Dar en tino loe de pace Altu-'n lutae sam gisit; Mai mult de e&t ori ce-mi place Cuibugorul men iubit, Locul unde fart semi La lumina mam tredit, Unde numete ai Prima data Yam rostit, Salut vesela grading Si edsufa ce mina fost © Lume de eomori plins, Login, seut si adapost. Tole imi adue aminte Visul mew eopilarese i ew sali de glasuri sfinte Me ingins, imi vorbesc, : (. Petrino) Astigi cine iui scie curesi casa unde s'a niscut? Seu chiar de-ar fi aya, cil schimbare! Aili dmeni, wie Iueruri, alle timpuri, alte miravuri! Nu numal nic meni mili va est ‘nwine ew bratele deschise, gata spre a te print, dar te vor isgoni, socotindu-te drept ve‘un hot, orf vr'un nebun, décd vei spune ed ai venil sé sa. {uy eisula, care tit’ fost @ lume de comori. Si in dar vel apelt Ia aducerea auninte a celor dimprogiue! | Nie meni nu te cundsce, emt pe nimeni nu cunosci! Ate hasce aci, a copiliri, a tii pe aiurea, yi a te stinge LIA. 219 dincolo; a trece prin lume neeonoscut si a muri ne- sciut, iéea vieja sociala a color mai multi din cei osan- iti & pribegi din loc in loc, din casi in casi. Trista viet, dar mai tristé morte! Astigi mi-am flicut datoria de cetdean, am usat de dreptul de alegator al colegivlui Ii, colegial intel ginfei; al profesiunilor libere, al functionarilor si al co- mereiviui, votdnd pe cei gose deputati ai partidel libe- rale. Facéad parte din coldren de verde (eircumscriptia TL a capitalei) a trebuit, Ia orele doué p.m, fiesate prin lege pentru fonctionari, sé-mi indreptey,pasii spre Platoul Séntului-Stefen-Cuibul-cu-barza., Biuranl electos ral era instalat in maretul local al scdlei comunale ny 8 din Verde, ridicat de cuvénd la capétul platoulun, de unde vederea imbratigézi cea mai frumdst parte a oragului. Ee aci, in drépta, calea Plevnel in (oti lune gimea ei d'asupra cirei predowina jdelul Spirei* ea ‘usenalal si casarmele sale; in stanga, strada Dersei, fined pustie din causa baltéeelor ce: se” prods act din ploi, care se intinde d’a jungul edstei d'asupra eireia ¢ sitada Slirbei-Voda. Pe aeesta culme @ eladit spite lul militar; mai departe e biserien Schitnl Magurean, "odata de mare interes istoric, lat prin vechimea eat {i prin architectura ei, ier astagi de niel nul find re- | #aita din temelie pe ‘un calapod modern, fir niet on gust estelic, In fala, vasta gradina Cistneginn cn pos Di, teii gi salciele vale, d’asupra cirora se redict cons |structinnile insirate da lungalcalen Vietoriei. Cate drala_catolicd, care, trebue so marturisese spre rusinea nostra, @ cea mai maréta clidire de acest fet, biserieile luterand si calvin eu tusnurile lor ‘nalte si tuguiéte, | superbul hotel Imperial, palatul regat, teatral Natwonal, | bulevardul cu frumoselé-i constructiani, ministirea $ | tari, se desfasora marete ‘naintea oehilor, total inl | tissand privirei o panorama din cele mai irumise Seéla comunaia, Jocalul de unde admiram acesta privelisee, e © mare constructiune eu doue rénduri, Gesparlita in dou’ aripe. Cea din drepia servesce pen fu fete; cea din stinga, pentru baieli, Clasele stint construite si luminate dupa tole regulele igienei. - Ban- Joie sau inlocuit cu pupitre, in cari au loc cate dol | elevi. Catedra, forte elezanti, si tabla de petra, xe od nese peo estrada ‘nalti de ‘dou’ trepte. Impartivea @ | astfel: jos: sala de asceptare, clasele 1 si Ill si depen= dintele: sus : canceliria, clasele It si IV’ si locuinta di- rectoruiui. Aceste localuri de seola, eati at face ondre ori earui oray cult, se construiese de primaria Bact |rescilor, care # luat vrednica de laudi holdrire. de | construi incet-incet asemenea locale, pentru tote seolele jprimare din capitala, $i trebue sé noldm ct acest nu je cel de ‘utain, | Dar iget-me in aula de alegeri, adoct in incdpe- rea clasei I Presint cartacmi de ileyiior pregedinte= lui biuroului, care se aleseso unul dintre profesoriise= Iei, Mi se ofere in schimb un toe si-0 loia de hartio alba. Me ‘ndrept spre mésa cea cu postav verde, din fondul salei, care era liberi. Aci yisese o bueati de artic rosie pe care eri tipirit. mumnvle celor yese deputali ” propusi de purtida liberali-nationala, © Dar mi-aveam sien deputstii mei, dintre eart numal | patra eran trecuti in tista pomenitay Agi dae a trebuit Jea pe doi din cei propusd sé-i jerliese pe allarul cons Viclimmilor mole. Atat mai yeu pentru ef, der nucmi inspira destulit ineredere, de gi sau ales si fir ros tal meu, Si pentru ci functionavilor li este interdis s6 ston j mai mult in sala aleerilor, imediat ce miam infigurnt | votnl si am véqut arunent in urnd de eatrd pres {dintele biuronlui, mi-am indreptat pasii, find in ‘arom 220 FAM piere, spre foburgul Santul-Elefterie, curios st véd cat ‘au progresat lucrarile de canalisarea Dimbovifei, des- pre cari voiu vorbi cu o viitore ocasiune. A.C. Sor. Literatura si arte. Almanacul Societi{ii ,Roménia Juna ain Viena a esit de sub tipariu, In” curénd vom publica o dare de sem& despre acésta carte, de ocamdaté numai constatim, ci cuprinsul este Ie inndltimea actual a literature’ ‘néstre. Membrii ordinati ai ,Romaniei Ju- ne‘, retrigéndu-se cu modestie, a cedat tot terenul membrilor onorari, emeritati ete. In fruntea acestora se all augusta suverané a Romaniei, cunoscuta in lu- mea literarie sub numele Carmen Sylva‘, Apoi se pu- lied in gir alfubetic scrieri de dnii: V. Aleesandri, P. 8. Aurelian, 1. Gréoga, M. Eminescu, N. Gane, ‘itu Maiorescu, ‘lacob Negruzzi, I. Nenitescu, I. Popescu, Joan Sbiera, Ioan Slavici, Nie. Teclu, Iosif Vulean, A. D, Xenopol. Formatul e'cvart framos de albam, 210) pagine. Preful 2 fl. Chemam eu tot adinsul atentiunea pu- | hlicului nostra asupra acestei earli. Get ee o vor cum- péra, nu numai vor sprigini scopurile Romaniei Ju- ne*, dar totodata isi vor procura si sieg! pliceri rituale. Ornitologia poporand romina. Au trecut deja mai multi ani, de cand, pe langi multe alte lucrai li- ferare, me ocup si eu compunerea ,Ornitologiei popo- vane romine*, adecd eu adunarea numirilor poporane ale tuturor paserilor, cile i sint cunoscute Romanilor, precum gi legendele, datinele, credintele, cantecele si proverbele, ce le au ei despre dénsele. Si-acuma, dupa ce mina succes a aduné un material considerabill si 'a totd privinla forte interesant, m’am decis a-| soéte In| iuminé inte'un op, earele val purta numele de ,Ornito- | logia poporand romana*. ,Ornitologia poporana roma- ni® va consta din doué tomuri, fie-care tom cite din 27 cole de tipariu, in octav, ‘hartia frumost, Tomul Antaiu e deja tipirit, iéra al doilea e sub tipariu_si si! acesta va apiré in’ scurt timp, Pretal opului intreg, dimpreuna cu postportul e pentru Austro-Ungaria #1, ¥. a, iéri pentra Romania 10 franci, Banii de prenu- meratiune dimpreuna ca lista abonafilor sdnt de-a se | tramite cel mult pana la 1 juniu a,c. la adresa men Sirel, 20 mariie (I aprile) 1883. S. FZ Marian, preot | si catechet la scola reali inferiora din Siret (Bucovi- na.) (Tote foile romaine stint rugate de-a publica inv tarea wodsta.) \. Un componist roman. Din Lipsia primin urmi- Aorele sire: O noua doved despre multilateralitatea ta~ lentului romanese 2 dat dilele trecute dl aco Mure- sais, elev in conservatoriul de aici, DI Muresan na Tuwai trece de un pianist bun, ef @ un componist de respectal, Dovédd despre talentul sea de compositie a) dat prin eantecele sale esecutate in ,Gewandthaus® (act | dau concerte cei mai renumi(i artisti). Farmecul can-| tecelor a slors aplausele publicului artistic lipsian’ au Hacut ca erifiet severi sé recundscd in dlui un t Jent musical insemnat, Asi serie d. e. Leipziger Inte- ligenzblatt® : , 1 Muresan_a dovedit prin buchetul de cdntece ,Maiblumen’, ,Windeswehen* si ,J)u wander spie| schones Migdiein® (traduceri de Carmen “Sylva) eari au melodii de 1614 frumse(a, up talent de pretuitt. — | »Musikalische Wochenschrifit dice: ,Cantecele dlui Bueé "san sOnt in invent ie i simfémeat forte de res-| Gu tipariul Ini porale, In opidul Bee | Proprietar, redactor respundator si editor: LOSLF VULCAN. ILIA Anul XIX, pectat*. Asemenea Leipziger Nachrichten* : ,Cantecele dlui Muresan dovedese silinte incoronate de succes* etc. Sperand cX dl Muresan va intrebuinta talentul seu spre a implé golul atat de simit de inteliginta romana musicala din Anstro-Ungaria, i dorim gi de aci inainte suecese stralucite! P. CeenouP Asociatiunea aradana pentru cultura poporalui roman a finut adunarea sa general Iunia trecuta. In- teresarea membrilor insé, precam ni se scrie, a fost atat de micd, ineat adunarea anunciati pe 9 dre, sila 101, numai in presinta unui numer forte modest "s'a putut deschide, Pregedintele, Pr. SSa episcopul diece- san, a salutat pe cei putini prin cuvinte caldurése. Din raporturile directiunii s'a constalat, e& Asociafinnea are in bani gata peste 1000 fl. si o bibliotecuta” modest de 262 opuri in 351 volume. Censurindit-se raportul, se dede absolutorin directiunii, apoi se alese vice-pre~ yedinte, in local repausatului Alessia Popo} viea- riul Teroteiu Beles, director prim protosincelul I. Goldis, ier ceialalti mai toti din trecut, Corespondintele nostra incheie, apostrofand cumplita indolinta ce inteligenta rotnand de acolo manifestéza fai de acésta institu fiune salutarie, rist, forte trist! Para culturd nafionala hu vom progresi. Sinodul aradan, intocmai ea cel din Sibsiu si Caransebey, s’a deschis in dumineea ‘Tomei. Din lu- cririle acestuia vom insemna unele date culturale : Sia decis ea si in_viitor sé so tind conferinfe preotesci invétatoresci: sé elaboreze trei regulamente pentru reu- niunile de cultura, de lemperanta si de hibliotocite po- roman la 1 septembre se vit deschide o scOl& superiérd impreunatd cu un curs do agricultura. Invé{itord. s'au, clasificat in tvei classe, ou. 300 fl, cu 400 fl. si peste 400 fl. Se va deschide un ‘curs now preparandial lingi cele trei esistente, indata la incepatal anului gcolarin urmator. In bugetul in- steuctiunii publice sa susceput 2000 fl, pentru subven- fionaren invéliiorilor in comanele, eare na stint in stare sé doleze pe invéitorii tor. In cestinnea infiin- tarii unei seole medie in Arad nimene n'a luat cay inl. In freeventarea se aradan a aretat un cress numai de 247, dae in acest district simt momar 34 seoli deplin corespandétore, Datele aceste sant cése Gin desbaterile pana la sedinta de joi. voldge. Cornelia Tulia Cherebef maseuta Murex san, sofia preotulut Ioan Cherebel in Badacin lina Simleul Silvaniei, fiiex dini Petru Muresan Sireganu! dia Des, a incetat din viefi, in etate de 18 ani. — foun -Areosi, un bavbat carele a avut rol im miscarile nation nale din prima jumétate a secolulut uosira, a incetat din vigui Ia Arad, in etate de 86 ani elementare, ennsistoriul nent de 1136, ect oradun Calindarul séptémanei. Numele sanjilor gi sér- | 2 Duminecit br, Jeremia. 438 Luni 14, Par. Atanasie, 4: Marti 815) Marl. ‘Timoteit 43 Mercuri 416, Mia Pelagia. 43 Joi 4117) Mia Irina. 42 Vineri 618_ Sf, lov col drepl. 4 Sambetd | 7.49) Mart. Acacia. 42 niu Hollésy in Oradea-mare, Strada principalé nr, 274