Scribd Logo
Hochladen

Willkommen bei Scribd!

  • Familia, XIX, Nr. 22, 29 Mai 1883

    Hochgeladen von

    Anonymous IogovJW
    9 Ansichten12 Seiten

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Verfügbare Formate

    PDF oder online auf Scribd lesen

    Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

    Sind diese Inhalte unangemessen?

    Dieses Dokument melden

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    9 Ansichten12 Seiten

    Familia, XIX, Nr. 22, 29 Mai 1883

    Hochgeladen von

    Anonymous IogovJW

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    von 12
    | Bso in fo-care dumineca. Rodacfiunea in teza nF. 385. FADE HARE (WAGYYARAD) 29 Maiu stv | 10 tania st, ms i Deceptiune ‘rman poet! Adesea, pe-atipi de fantasie, Séu leganat de visuri, in ceruri te-ai ureat, Si ’n limba Angeréset, bogats de-armonie, Ai seria, zimbind prin lacrimi, tot doru-{i infocat Sérman post! Tu care visai numai iubice, Sperind cd vei gisi-o vee-odatt pe pimiént ; Serman poet! 0 ndple de dulee riticiee, Tra ingropat speran{a si visul ca 'n morment ~In area de lutaini ce se ‘ntindea in east, Pen pat fart perdele, po-un pat ea orl ee pat, Culeats, visttdre gi dulee gi frumési, © intra femee, zimbindui te-a ettemat, Te-ai dus! cu pieplu-'n Meir, ereiénd eX ‘n fine pte Ai dat peste-un tesaur. Dar, vai! amar venin! Femeia tot femeie! femeie eum stnt tote, Gu sérelo pe buze, eu ghiaja reve ‘n sin, Ajunse s& (11 sincer s8 nu te mai iubésc, ‘junse sé-fi pleci fruntea, de ginduri transporta: S6 ‘neépa de odatd amar 86 96 eféseé, Ca ‘n Ore de hetie, fin dat un sirutal. ‘Sérman poet, ia-ti harpa si pléek mai departe, Amorul pentru tine nu este pe pémént Ele in minte numai, in versuri, intr’o eatte, In lungi poeme serise $i aruncate ‘n veot Sérman poet! mai du-te, mai aii o sérutare, Dar nui vorbi de coruri, de stele séu de flo Mai du-te... gi in urmé ou scumpa-fi cugetare Adormi si sbord ‘n visuri mai sus de-ai lume! nori ! Carol Scrob. Amintiri din vremuri. (Pagine din viele (Urmare,) El o privia ineremenit. Hotatitor lucru, a, traind cu un om politic, multumita pasiunii ce pun femelle in fotul, devenise un adevérat leader, apéritor al tuturor ideilor de reforma, Tui Depaeianu,) Preful po un an 10 Pots dean 9 Ws po ily dean’? 1. 70, oe. Peatra Romania 2 tei 1883. — Ve marturisese ea ati fi in camera mult mai la locul dvéstrd de cat mine, Eu nu adue de ‘cat multa bond-voin{& si entusiasm. Dvdstra ved cf aveti un plan regulat de mersul treburilor si e de crequt c& afi lucra cu mai mult sigaranta. in causa pré multei vorbiri ea ostenise gi 0 r0- sél8 vie i se urease in obraz, martuara a viociunit cu care simtia tote Iuerurile, El se scula si se plimbé prin casi, pe cand ea nei vorbié, Deasupra unei console era un portret ma- re, ineadrat in rame de aur, care o infaisit pe ea, in haine de mirési, nalts, svella gi suridétore, cum era in diva cununiei, Depara{ean privi lung acest portret, rt ai mai respunde. — Negresit, — adauga ea, — negresit veji_ ave de indurat multe deceptiuni, veli intimpina ‘multe indé- rétnicli, veti da nascere Ia ‘multe animositati; dar aces- tea sé nu ve atingd citu-si de putin, Afi asistat de sigur la vre-o gedin{4 din marile pariamente europene si afi avut prilegial s& cundscoi ce insemnéz lupta de partide. De cand v'afi reintors in (era? — Da, démnd, — respunse el distrat gi privind ned portretal Ea se scula gi se plimbé incet prin casi, conti= nuand a vorbi din cand in cand. Dep&rdjean sé intorse si se uita Ix dénsa, spre a observa deosebirea ce era intre cadra si femee. Ea surprinse acea privire adanca si calda, care venia din ochii lui ca 0 raz4 de sére din sore, si 0 mand nevéquta, puternice, o ducea spre el, cum duce uraganul o pasire spre mare. Nebund, tre- ‘muritére, se apropid de dénsul i isi lipi capul de umé- ral lui, privind impreun portretul — Sunt eu... Me mai eunosci? — i dise eu vo- cea stinst, — am imbétranit mult..: §i se lipid de bratul lui eu respirarea gredie, eu ‘sinul batend de pus erea singelui, care i alerga prin vine, viu, arqétor, ti nér. Sant tot eu Alecsandre Pentru Depirdtean, 0 nopte cerésci se coborise din vézduhul eald si i acoperise ochii si sufletul. Intine se 0 mini sé-i cuprinda talia, De odata un plans in- frerupt, lung, suspindtor, plansul inimei ei, se audi, ér ea smuncinda-se din brajele lui fagi intr'o odaie’ ve~ cin’. Era datoria, care, un moment coplesilé de pute- rea simlurilor, de'imensitatea iubirii, i se redesteptase in suflet, ca un judecator nemilos. Deparatean ‘remase inindrmurit, cu capul pe mani, nesciutor de ce mai erd, de ce mai trebuia s& facd, de ce devenise ea. Dupa cateva minute isi lua péléria yi esi, In scard intalni 0 femee de serviciu pe care-o tri- mese, spunéndu-i ci stdipana sa era bolnava gi rugand’o lotodatt sé vie sé-1 vestéscd décd mergea mai bine. 258 Femeia, peste eateva momente, se cobori spunénd ed nui nici un pericol. cum adesea i se intémpl stipanei pleci Diua urmatire nu fa de cat 0 continuare a cel lalte si celor trecute: o qi fart luming, fard sore, fara vista; o di mortd, Citra sér o sluga’ intra si-i aduse © serisdre. El o deschise cu neribdare, Eta ce cuprin- dea ea alti seriu aceste rénduri, pentru c& simt in mine | am fost. © dorini& neban& a te mai vedé, de ati vorbi, de ati spune groz& de cugete si de sim(éminte caricmi um- FAMILIA. Era un lesin far urmari, dupa | dée& “te-ng vedé éragi; pli capul si inima, cum umple un cataclism cerese al- | bia unui ria liniscit. »Stint in lume fel de fel de caractere; stint fel di fel inimi, si in inimi stint fel de fel de porniri. Pe tote acestea este un Rege nevedut, locuitor al vézduhului, care le unesce, le ese, le alcituesce astfel, in cat unele ies mai bine, altele mai réu, altele réu de tot Regele se chiama fuzardul. Nu die i templarea, find Giea nu esplicd destul de bine aceea ce voiu sé injeleg. »Déci am trai intr’o republied, in care viela aces- tui stipanitor s8 nu fie cunosenta, cand am inchide ochii si am intinde manile in aerul’ liber, eéutandu-ne spriginul vietii, 1u ai fi aprope de mine gpre a-mi res- punde; eu ag fl lang’ tine spre a mo face, pentru tot- déuna, sclava ta. Dar, hazardul traiesce. s Te-am eunoscut Alecsandre de patra ani. Te-am iubit agt de mult, in ett patra ani mi se pare putin spre a cuprinde’ acésta_imensilate. ‘Te-am iubit dar, dintr’o alta lume, unde de sigur am trait. 2Am avut ins® prejudifit ca toli dmenii din seco- Jul mey, si putin cochelarie ea tote femeile din dilele mele. raw minute in vremile trecute, in cari, ca gi astadi, simtiam 0 putere dumnedeiéscd care me ridica de pe’ pamént, si, intr'un vent de uragan, me apropia de tine. Insé fotdéuna egoismul cel lag nti me lis sé-|i vorbese. Déet atunci te-ai fi intors tu si ai fi dis cel @antéin 0 vorba, ay fi plecat cu tine in Iumea mare, fitra grige de villor, fliré temere de gura lumii Vail... gura lumii! $i dre astaidi n’o cunose? n'o sein cat cantaresce ? n’o sein eat i se cuvine? sDupi ce ai plecat si en m’am maritat, a trecat © bucatt de vreme in care mi se parea c& traiul meu € 0 frumésa piesit de teatrn in eare se qi triotice si inedntatore, dar care va inceta indatd ‘ce se va list’ perdéua, Simfiam de atunci, et fondu vielii cole adevérate nu ord parlea pe care me invita bar- batul meu s’o cunose, ci alta, alta cu totul. Prin acésta nu voit sé vorbese réu de dénsal; fie-care intelege viela, dupa cum o traiesce si o simte’ dupa cum o intelege. Eu am infeles’o alttel si 0 simt_alttl Am voit adesen ori sé-fi pite S& nu te wisesed scrisérea mea’ m'a oprit. Nici odata n’am crequt ed m’ai uitat, Sciam ed me iubesci, find ci simtiam cat de mult te iubese eu 2Astigi ins®, cand te-am revédut, cmd am trait in trei ani trei véeuri de amiraciune si de urit, cand am infeles c& surisul bland al vielii ndstve este iubirea; cand temerea de gura lumii nu me mai atinge intr'un nimie; astadi, ili scriu ea sé-{i spuiu ea te iubese ca pe suiletal meu, +Am avut,” Alecsandre, nenorocul de a ne eunds. fara $8 ne cundscem. Hazardul ne-a Iuat pe fie-care de mand gi ne-a purtat prin lamea pe care ne-0 pregi- tise si pentru care ne pistra; tu pentru Camer si eu pentru saldne si sérbittori, Insé nici unol niet altul nu eram nascufi cu acésta menire. Améndoi eram pocti : to bli dupa sgomot; eu dupit mormént. ‘Anul XIX, vAstiqi am sé-{i cer ancd un serviciu, Simt ed déci mi-ai spune 0 singurd le. Depirtean | vorb&; déc& m’ai privi ‘ame, cum m'ai privit ieri, toth mintea mea ar peri si ag cde ca o fiinfi desprotuit, ea cea din urma femee.” Nu am astidi nici o| remus care pentru faptul brut al e&deri. Dar, din tota flings mea, cit a suferit, eat a dorit, cit a agleptat, min |Femas curata iubirea, si ar peri Tarmecul aceste sufe~ inti delicidse, décd’nu ag pulé sé rémain ceca o@ Voin face ca séptémana viitére sé plecim in Ita- fia. Nu-ti spuiu sé cauji a me uitas dar cautd a na me imalni*. Maria Horea. vil. De sigur e urit a istoris! povesti triste si mai ales amoruri triste si nefericite, Dar binuese ed din trei parti ale omenirii, dou€ parti si trei sfertari_ stint cei nenorocit, ér restul ferietii séu nesimtitori. $i, find c& am intenfiune s8 public acésta simpli istorisire, caut, | pe tanga adevérul care « esistat, sé spuiu lucruri cart sé intre in domenul inte parti gi trei sferturi. tual si sensibil al eelor doug Datoria mex de observator si de critic ‘mi-o indeplinese pe cat pot. Gee ce inst imi place eu deosebire in prost este tabloul. A desena eu frase si a coloré eu vorbe aceea ce este dat carbine | ini si colorilor, @ tot ce pote surprinde si aprinde mai ucati pa- | seriu, dar temerea ci | i iubiai musa; eu te iubiam pe tine, Acum tmum- |e mv mult inchipuirea. Ih edt despre névavurile timpului, sint de pave- rea lui Octave Feuillet: unui Romancier nu i este ine gilduit sé rida de timpurile sale; i este insé permis sé Je arate astfel cum siint, in loli goliviunea 41 cw Wl in famiile lor, séu nu-i mai este permis nimic Domnul director al ministorului trebilor din afara se giisia atunei aruneat in valurile unet politice de re organisare inliuntrul {@rii si de innaltare in afara. EF, innota cum putea. Cand mergea la palat, cand la Con sitiul de ministri, end Ia Camera, cand ér la palat si ér la Consilin; in sfargit vecinie se gisia pe drumuri, ‘ache Horea er un om cum stint adi multi ta noi: cu o infaitisare plicuti, nu prost de loc, ba pote chiar destept, dar de o deslepticiune sucita. “Décd inai fi pus 0 inirebare ca acésta: In spunc-mi, domnule, cum ar fi mai bine sé dici ca sé fii infeles: o repue Dlicd seménd cu un stap de miere in care fie-eare al- bind Iucrézt de-o potriva eu celelalte gi in care trin~ lorii stint omoriti? séa, un stup de miere se aséminit ‘uo republica in care’ fie-care cetai{ean lucréziteyal eu ceialalti, ér lenesii si parasitii cari triese din spinarea aliora, ar trebut ucigi? ‘Ti-ar fi respons ea stupul $8 asémén& eu epublica séu e& € tol una, Aven 0 Spo- ela de insteuctie cum au multi meni in Statul nostra, Sciuse prin gracia sa esteriéra so ture protectia Dom- nei Cuza, protectia uneia din cele mai deosebite femei si Domne ce a avut vr'o data o téri, gi acésta protec- lie 0 espn lta dibacie, Cand era intt’un sa fon, adueva sot de eat vorba de Domna teri, de destineliiaile +e 1 le acorda, despre innalta sa afectia~ ne pent of -i familia lui, ‘Acésta, décit il innit in ochii streniivr eari il inconjuran, in ochii femeii sale il miegorée ti, si cu ald mai mult eu cat ea ert atinst de acéin )icnline absurdi de a se cocola tot mai us, tot sual sts, mai sus chiar de e&t nivelul_ inteli- genjii st al pateilor sale. In adevér, décd ar infelege barbatsl, ct vol rai conseiincios gi mai asprujudect- tor, penten ‘aptele sale, este femeia; ci nimeni au pote mal Sone ae eit donsa’ sé-1 eantiréscil ; ek nimeni ma piv ye ag el ea sé-i védit oglinda sufletului; ci ‘“uuilesee 0 vecinied comparatie intre omul de feme' Anul XIX. FAMILIA, 259 ‘amin si omul de reuniri publice; eX nu se cuvine st) $i chiar de a doua gi se duse in térg si-si cum- Senegi intre streini aceea ce ai invélat'o in public; —| pért de ocamdatd un mierloiu si un scatiu. Tuoivar sef tate acestea birbatii, de sigar ar cinsti pe| Pentru. fie-care din aceste pasérele cumpéri si feceima’ mult de edt le cinstose asta, si sar invela |e&te o colivie. A mierloiulai mai mare; éra a scativlui femel Tat ca pe nigte oglingi, in cari tapiele lor s'ar| mai mics, Améndou’ aceste colivii furd puse in cate Rede irumése séu urite, dupd cum oglinda este mail un euin, si impodobiau pravalia jupanalu cismar. urata.s6u mai intuneedsi, Se'buoura eat un lucra mare acesta cand ‘vedi ‘Mariea Horea igi judeca barbatnl cu drépta sima-| et privalia Ini se aflé acum in desfétare, De unde pant tua Me ougetare, Gu edt mai molt il infelegea, cu act eri numai mufenie intr’énsa, acum viersul scatiu- iat mal putin il considers. Cat despre dénsa... el se lui, care plrea ci vré s8 spargi ferestrele ca s® se Mnakease spre a ave un salons La vidla femeii sale na /auga cine scie pand unde, resund dulce de mangiia vruita bagare de séma, pentru cuvéntul e& eré con-inimile tuturor, Mierloiul, fluora si d@asul de-1 asurdiea. Giyaved el, el Tache Hores, nu putea fi ingelat. Ade-| — Femeia si copilasit’cismaralui se adunau_impre- Verul‘e insé c& ea, ea, Maria Horea, Tar fi despre(uit giurul bedrégului, unde lucré mesleral eu efile i cu sPinai mult cand Har fi sciut incormorat; de aceea nici| ucenieii, de ascuitau la framusyjile cu care le veselia hu engeta Ia mijlocele de a-l ingels. | aual seatial lor. Vedi cd era prin maiu, Siar fi voit Tuupa cum figidnise lui Deparifean, dup& o sép-| cu dinadinsal s8 tack cu total mierloiul, eare nu-i mai temana plec ca tatal seu in Italia, seotea din flueraturi, numai si numai sé asculte la Tnainte de a plecd, trect prin Slavesci, si ca si] scatiu. alti-data, vent Ia pAdurea in care isi trecuse o parte! —Mierloiul mai avea un obiceiu. Lui pare e&-i spu- due tinereten sa.” Pe eréngilo copacilor era ghiaft; in nea cineva Ix ureche, ea eismarul ea ai sei se adund Toeul ierbii, nalté si matésosi, era zipada. cca sb-i asculte, Astfl flind, tocmai eand erau cu tolil ie tl ccna in natard ea gi in sullete.». O démne| string si nici nu suflaa de placere ascultand, tocmai se dct am a mai tril qece ani, ia mi-i pe toft pene | atunci si el, adeck mierloial, dupa ee le tragea si iru o di de vera... Dupa acea planse. | sul cateva flueraturi d'alea ‘de s8 le spargd urechile, ‘stoma di trech pe It mosia Deparafior sé veda |ineat Omenii ar fh dat multal ew mult s8 nu le mai f pe bose Sand Kpartdmentele poctal era inchiso In A¥4ib, apoi apnea eu eioeal sou sghebuletal in care se fipsa loi nimeni nu intra de cat In rari intervale spre | 4% de mancare, sil scutura vértos. | ; a deschide ferestrele gi a ingrgi florile. Marien ceri: a8 |. ,Acam alld nevoie. Sgomotul ce flees, mierloiul see eT dae Ha ast petrenr es dy inteégt printre ear= | t8HeNA sghebuletol prin colovie, odorogind, de colo tile, hronzurile, eadrele si notele poetutai, Era, alat de| PAN dincolo, supéra. pe stipanal eismar pandintr’alat, ferita de a s¢ gasi in aceea almosfera de vieta inti- eM punea numai de eat pe cate vr'nn weenie Sé1 ini, hungt pal, lang florile, lang pinnul, Janga eae- | CANE sehebuletul si sti pue de maneare, deed tele luis in cat ‘ar fi-dorit s8 na se mai disparté nici | BY @2 data de ele. Pe o més lungd de stejar seulptat, erau| |, Atunel décit isi aduceau aminte, si de scatin grimbdite. fel de lel de cart fel de fel de brogure, | Pole sé-i fie sghebuletul gol, i-l umplea si pe al lui tele deschise, alfele strinse in hindi, altele rupte;| Vedi c& scatiul, biet, sci numai sb cdnte, i adesea, nete cn tot felol de incoputuri, visuri-de abia urate; |4iM Pricina asta, intindea urechile de fome. albuinuri en desenuti: foi sburitére ; scrisori incepate |... Afi sg mane asd. pani ce intro di gis pe Si 0 mullime de alte lucrari_ cari ineungiura vieja do | hietul seatin mort de fOme, pentru eX tofi eu total ue Tote dilele a unul om de. gust taserds8-i dea de mancare. Free volun care tala pe mési,deschis, Faust,| Nie vorbi De iubit, toti iubia pe seatiu; dark iradus in franquesce, ea acrian + Fausty| nimeni ni se gandié ai da de mancare. ‘Toti il ascul- iin BY doseanbre, 1864, la moyia Deparayi, | tH cu drag; dard de maneal gi de Deut i da numai ve alencl lacestor fusrur i iubal teu and mierloiul cea sgomot sina putea asculla ci Ales.” Deysiraiyean “pitile cele dragalase ale scatiului Cand vei eiti aceste cuvinte, ex voiu fi departe,| Ia diua trecutt ucenicit eis Dar de departe ea si de aprope Sint a ta, cu euget, /cAFe numal mierfotului de tema ca eerie “Vito in Sieiiae. Me vei ‘gist ta En: | eid va audi odorogiturle ee va face mierloial scutu- aoa ae pet randa-si sghebuleful prin eolivie, gol de mineare. (Incheinren va. orm.) | eat REGueE cb mort sata eatard 5 ins exedinjeze din ce pri ee misty allan Duiliu Zamfirescu. Ca de doué séu de trei qile nimeni nu-i cercetase szho- Duletal cu mancate, nici boretvelul cu api. Dard in =| aceste dile tile urechile se desfélaserd de cantecelele Mierloiul si Scatiul. cele frumése ale seatiulu. : . ; Calarti sila mierloiu; dari el waves lips de Un cismar odatit, mergénd sé se radii Ia an bit- | nimie, bier, remase cu gura'edscata si uimit de plicere, au-| Ei, apoi nu e sfanta qiedtura romanului eare gli- dind o multime de pasérele ce eantau de te eredéai in suesce? ,obraznicul, mananek praznicui* ? raiu. Din fie-care colivie, si ert cam incdreati privi-| Ba, lia birbierului de colivil eu pasérele, din fie-care co-| Dari in lumea ndstrit eésta baltati credetia fi mai livie, disei, esi cite o cantare paséréscd, ce nu se a-altfel? Fugiti d’acolo, nu mai visati! “ seméni una cu alta. Bagsémi ei eran mai multefeluri In dina de adi, ea 8 triiesci in lume, trebue sé fi de pisérele. |indrasne|. Ba mai malt: trebue sé fii eutezaine. Si mai — Ne ce numai birbieral s8 traiésci ca in raiu?| mult: trebue sé fii botos. Ba anca si mai mule: trebue Gaci de vei fi smerit, ori sficios, ori eu — isi dise cismaral; — capitalul mea este de dece, | sé fii obrazni Ge dbut-dee de ori mai mare, de eA al unul Barbier | bund cuviintd, apoi, pafesci ca scatiul. sint mai avut de cat densul, i ag pulé mai lesne -_ , s& me prosiivese in asemenea frumusoli gidelatore | (Put Hbulele lui Florian.) urechilor. | P. Ispirescu. 22 260 FAMILIA Anul XL ‘Alimentele omului,* | mngMcentora vavigel in grad mare la diverse spec ia mai avut in albumin si mai sérac de amyl: a | Pe cand in wres si oves amylul “e representat in grad te ; mare, albuminul de abia vine in eonsiderare. | Cuanti= utrimentul vegetabil. {atea amylului in wrez atat este de mare si productia Inire nutrimentele de ordinea acésia ge mumeri | !Mi atat este de abundanta, incal el a cance reek tote plantele, care servesc omului spre nuirire, cu de-|* 1 acele reyiuni, care sant léganul seu, grimidiren csebite ins® cereslele si legumingsele, tea, ealea sl ears 80 numer mare ‘de dmeni pe sunralete ee ee tof, cari analog celor anitali contin albuminate, yo | f este tare productiv si pretinde era putin, Tota sed ‘cunniititi mari de amyl, grisime, (oleuri) zachsrei dianil aecia sont lave sahil, ehel natrigd eee nek, pol servi de surogate ale substantielor perdute din cor- | 4 Wre% ducénd de altmintrea o vielé pré comoda, ni. Petes ‘ introduc in corpul lor pe tte acelea substante, care | pretind a representate pentru sustinerea ecuilibriului IL Compu Fi de sceea nici nu vot resist emigratiel AS 7 |colonisarii Englesilor, ee ocupa locutile atat. de. frucli- Cerealele Here, seoténdusi pe ei din velrele sirdvecht sou fictws Cerealele sint cunoscute in popor sub numirea de | du-i sclavi, bueate. | Cultivarea lor ¢ legatd sivins de cultura ome-| In plirile esterne ale gedunjelor de gran ve alli imei. Pand cand omenii erau véndtori si se nutriau | mai mult albumin si grisime, dest in eee iatecae Gath pan ‘atuncl ei credeau pe toti aceia, cari in-| #Ceea panea mai tErifosi e mai nutitire, decat cen pre {fan n revirul lor, dept mesce inimici dechieraii; ome, bine cemnutd. Durero ins’! “Téritele. contin nfene Ii 4 pléeea s tat singur, ingrigia numai de sine si de | de eelulosa, aceea materie, care le face aldt de rele al sel: socielatea omenésca i era necunoscutt. Numai | ba periculose pentra stomac cultura cerealelor « adunat émenii unul ta aitul, i-au! Cuanlitater cea mai mie& de materiinutritare cone Puce, taiesed im socielate gi 8 fundeze comunititi| {ine oresul gi hiriea;ambele erese si in partie, not. Pulerea acestui adevér se pote intelege mai bine din | dice, unde alte cereale nu se mai pot produce, la nol cuvintele vatavului american rostite edt satelifii sei Je Vedem crescénd pe deluri si in locutile cole aslo Mung, cand le recomenda piirdsirex vietii nomadice gi| Tle, semn destul de vederat, “cA misitnea lor nue de imbritosarea calduioxi a agricuiturei. Grévecour ni le | forma substanfe atat de fine si de delicate relatéeain urmatoriul moa Chcuruoul, acea bucati, care in partile locuite de >Nu vedeli voi, cai cei albi traiese din griiunte, | Romani si la popirele ifaliene alla adored net nnn Gri nu din came? Ca carmen pretinde pentru desvol- | credinciosi, are énsusiri pre avantagiose pentru omont, {area ei mai bine do 80 de luni si de multe-ori niei| me, eici conline cnantitati considersde ie aches nu o capélim. Ca fie-care din acele grdunte miracalése | 5—10%, un numer, care nui se pwite desconsider, mat aruncate in piimént li se resplitesce ineulit. Ca car-| CU deosebire sub impregiurari de acelea, unde un po- Rea, cu care ne nutrim posede pairu picidre, pentru | Por e avisat la productinnea lui. singue’ ca nateimeot, doa pute fugi de noi, ér noi avem numai doué, voind | Tomai ca si graul ticiunos, aga si el se bolnivesce si #0 prinde. C8 grauntele acolo reman si crese,’ unde | produce in acei cel consuma, bole forte insemnate, ke seménd Omenii cei albi? Ca érma e pentra ei timp | cumoscute la italieni sub numirea ,malo del rosso. po. de odihna, pentru noi insé timpul de vénatorii obosi- | dagra‘. . tore? Ventru aceea produe ei atati copii si triiese mai Dect tragem 0 paraleli intre diversele specii de mult decdt noi. En profeler dara fio-cdrui, ce doresce | Cereale, aflim, cd ele contin in subsianta lor necath sb me asculte, cl mai ‘nainte de a se prapadi de bé- | urmitérele cuantitai procentuali de albumin si amyl traneje cedri satnlui nostra, gi mai ‘nainte de a. ine cela paltinti valei de a ne mai ofert zachar, va sterpi ee Aunyt poporal eel mie de seménatori de griunte, pe pos raul 15520, 525% porul carnivor, déca acesti véndlort au se vor decade sevara 1192 wos pentra énat®, orzul 17-70 BL Na numai c& poporele s'au nieuit de a séménd eucurvaul = 7778 realele, dar ee si-au dat toldéuna silinta de a ave al urezal 740 8621 tun secerig bun; ele au cultivat cu multa grige spicele hirigea 688—10- 6505 Cerealeor. Prin acésta arta agronomiei a inat dimen-| _ Celelalte parti stint: pufind grtsime, celulisa, strt Siu ‘cele mat considerbie, condase find eu mars | mineral. ‘Din tabola gece pocca tis dele te succes si prin ajulorul sciinfei, care toldéuna s'a in- | Mergitére despre grisime, pré usor pitem ved, ca ce cereat de a alla causa binelui si a réului in produ. | utriment important este cucurwaul, ‘il vedem inzestrat cerea lor. eu tote maleriele, care so recer pentru nutritea corpit- Seoul agriculturei Ia cultura cerealelor este in-| lui animal. Din cucuruz se céce milaiu gi se ferbe mic multirea albuminatelor in griunfe. Din ce e mai mare | maliga, polenta, la a e&ror procedur’ presupusi de cu~ cuantitatea de nitrogen, ce se predi agrului in forma | noscuté nu voiu a mai perde cuvinte, de amoniae prin gunoiu, din ce si productiunea albu- | Mai mult voiu a vorbi despre. edeeree pin, a wce- minatului de grau va fi mai mare. | ei proceduri importante, care se tasezt e principiul Fe lang gunoiu mai vine si edldura in conside-| striformérii chemice si fisicali x fiinei, prin care ea Tare, ea singura contribue, ci planta se compune din | Se pote prelucré in canalul digestiunii cu succesul cel tlemente asa de simple, precom e apa, amoniacul, aci-| Mai eminent. dul carbonic, corpuri de cea mai 'innalta compo- Procesele Ja facerea séu cécerea panei, stint ur- sitiune. mitérele: Amylal, pe earele il allim noi roprecenat in In plantele, ce ne servese de nutriment, precum | cuantititi mari in tote cerealele nésire, aga cum e el sint cerealele, albuminul si amylul, sfnt acele sub- dela natura, nu se pole misiui in organisinal nostra; Slane, care pretind o privire mai de aprépe. Cuanti- | deorece e insolubil. Trebue dara prin ore-eare arta ine trodus mai antaia inte’o formé solubilé, Sciinta ne in * Continuare din ne. 11 eta, ed déed umegim noi amylul sel espunem la 0 262, FAMILIA Aaul XIX, femperaturé mai innaltd, il silim sé-gi schimbe natura;) _ Panea de gran este albi, pe cand cen de secard @ in stadiul prim el devine : amyl solabil, in al doilea : / mai négra si totusi dominéza peste tot locul idea -o& gumi i in al trolea: zachar, tte substante de acelea | panea négra ar fh cea mai nultitore, va sé fied, seca cari s€ apropie tot mai tare de aces tint unde trebue sé ra mai bunk decat griul. Panea de séeara nics oa vin nutrimentul animal pentra a puté fi introdus in |eresce aga tare, ca cea de grtu, dedrece © wai worana singe, Aeésta {int ultima o putem ajunge, esprimat in jin albumin, decat cealalta, ubine cuvinte, prin cécerea panel. Tot spre scopal de) Ca panea vechio e ea mult mai useati, decat coa sus mai flim petrecendu-se in find (alua!) de pane | prospeta, e ceva paradoes, ce au intelegemn, dedrese. ance si un alt proces: fermentatiunea. Acest proces se in-|acésta, incllgité, din nou se moie. Din causa peedons roduee in aluat prin un alt aluat dospit seu prin droj- | de apd, de sigur, e& nu devine useitura acésta a. pis diule; el se chiama dospirea aluatului. “Acésta dospire nei, debrece tocmai espunéndu-se din nou la edldut, se basexit pe fucultatea albuminului de a atrage oxi-| perde si mai multa apt; ea insé din contra se more gen, eu carele impreundndu-se, intr in procesul dis- Aici domnesce intre recslt si caldurd —un proces che: compunerii. In acest proces jéca rol gi zacharul fainei. | mic, pe carele nu-l cundsce nime, Zacharul se discompune in ulcohol, carele evaporézi | Décd facem o paraleld intre carne si pano, alam, din aluat si in acid carbonic, carele remanénd in pane, | c& panea nici nu ¢ asd mistuitore, nici nu contine aia cevine causa crescerei ei. Gaurile cele multe in pane albumin, ca si carnea. Albuminal cerealelor nici nu ¢ pu stint alt-eeva, decat attiea euiburi de acid carbo- | agé de olubil in sucul stomacului, ca fibrele carmel; nie, (0 alta parte din zachar se introduce in acid lap- | dara nici alte énsusiri ale albuminulai din pane ‘nu se lic, causa, ea aluatul capéta acrimea. Pentru de a ob-/ apropie de cel din singe. Grasimea st& eam intro pro {ine acest proces indelungat, trebue sé mai adaugem in | porjie ca cea din carne. In corp am védut, ed se pote ‘aluat apa si sare. Acrimea ‘panei depinde si dela sub- | forma grisimea si din amylal cerealelor Stanta, prin care introducem dospirea. Paina cerealelor da mai departe materialul lao Paina, dospéla (aluatul), apa si sarea sOnt acei multime de feliuri de prajituri, cari nu sant alt-ceva, factori, ear! contribue la edcerea de pine. Acesta este | decat diverse combinafiuni ale ei eu unt, laple, sue, procesul chiemic, s€ vedem dar, care este si procesul fructe etc., prin cari cresce valdrea puterii nutriméntut fisical? lui; “totusi augim c& prajiturile nu sant mistaitore si Formarea ulvatului se objine prin cualitatea fainei stricd stomacul. De unde provine dar acest adevér? de a absorhe din apa, ee ise adaugi, cuantita(i enor-|Décd in fubricarea prijitucilor nostre am introduce tole ine si de a o tine atatt de bine legatt de sine, de abia /speciele de substante nuttitore, numai grisimea nu, ar a Ya parte din cuantitatea absorbita #8 poti ' evapora| fi bine si noi am dispune de tin surogat, earele a1'po- in caldura cea innaltd a euptoriului de pane. Mai de-| sede tote cualititile unui nutriment usor. Causa: dese parte vedem albuminul imflandu-se, fir de a-gi perde | credit prajiturior insé geasimoy, care li xe adaugd lasticitatea, din contra vedem aluatul inzestrat cu o | in cuanlititile cele mai mari, atari de aceed yreutaten Dutere espansiva estraordinarie, prin care este in stare mistnrii i-gi mai trage originea i din eubstane alitue 8€ rofind gazurile, co se forméza. Langa aceea api mai |rate. Grasimea prin incalgire se ‘aduce tot mal aproya adaugem $i dospéla, pe care amestecatt si acoperité de propria discompunere, ceea ceo face forle ures bine ca ceva faina, o Misim s8 desvélte puterea sa gi asigdoren nici aucurile stomaculai nu ajung si mu reve aici, Mai tardia alaturam faind si api alata, cat ne bese la mistuirea de cuanlitiqi mari de getsime trebue pentru pane, ciutand de a-i castiga ' prin fré-| ‘Tortatele, prijiturile de ciocolatd, — pancovele stint mentare aceea consisten{a, care dupa esperin(a se pre-|eu mult mai grele decat prajiturile de pone, ai decal Linde in pane. Acest aluat ¢ri-l lasiim sé mai stee |tote acelea, unde lipsese amygdalele si acele substante, atata, pind ce dospitul s'a introdus in particelele cele | ce contin griisime mult mai mici ale Tui, Aluatul intreg in fine se imlld sie Deed clutim electul corealeior si eu privire laine apt pentru edcere. Seopul edeerii e evaporarea pei fuinta lor in medicind, aflam, ca ele so pot intrebuinta superiiue, striformarea amylului, causarea unei edge, ca medicamente acolo, unde pateren mistuiril ¢ in deck, ce resist inlluintelor atmosferice’ gi acuirarea uoui gust din{@, precum d.e. in tote Hlele acute seu in moras deosebit.plicat rile de friguri, “In specie intrebuinjim apa din oral bin ge sta panea mai mult espusi influinfelor el fert, ca un mijloe mucilaginos in contra use, regue- durei mari, din ce se forméza si zachar mai mult in lei, ‘diarrhodi (scursire); iol in feliul cesta 6 inleehoe eu. In panes nostra numai edgea a suferit modificare | inféza si urezal, ovesul gi eucuruzl ‘in gummi, mediul de abia a devenit amyl solubil, Gogea | "Paina de grau in lipsa amylalui (intirélt) ve pote prin urmare @ si mai mistuitére. Cine n'a infeles de intrebuinta casantidot la tte inlorcstile cu suda- ssi. panile cele mari, ce se coc in giural Clugului si sint| rile Maetalice. Din trite Se pol stgce scalde, - precum Inzestrate ca 0 duleété deosebité. Causa dulcelei cu | si cataplasme in contra” tutor ~ inflametiunilor deosebire in apropierea cogei e, ci panile acelea din | chronice. caust mérimei lor au sé ste mai mult timp espuse| Lang cerealele acesten ge mai pot altura ca nu- cildurei, prin urmare amyluini i se oferd destul timp | triménte amylul pur, aromatul, eati en deosebire acest de a se prefuce in zachar. | din urm& in medicina vechie eran un fel de panegiric © fatalitate mare iniervine In eécerea panei in | pentru tote corpurile deetqute si slabite in urma mor. modul de sus prin aceea, cio multime de albumin, ce | burilor ebronice. Astidi tit vallrea lor se reduce la se discompune cu ocasiunea fermentavii,se perde. Che-| aceea, ce scim deja despre amyl, ed nutrose in ehtva mia gia dat si-si di cea mai mare silintt, de a puté | mestecat in o supa puternicd seu lapte. ‘Tot aceea. pur castiga © pane bine creseuld, insé fari dauma de albu-| tem afiema si despre gumi arabic, ‘de carele astidi so min. Aga sa adauyat aliatului in loc de save, natron-| folosese ‘mai mult cofelari carbonic (soda) i acid hydrochloric, din care prin pro- | Despre zachar nu voim a perde cuvinte multe, de ces chemie se formézi chlornatrin gi acid earbonic. Cu drece valirea sa ca nutrimént 9 cundscem pre bine din {ole c& panea acésta conline tote substanfele recerute, | cele espuse pan'acuma, In inedicind se di sub orice ea are un gust réu si este insipid, forma la tote catarchele de gat, guri, plumini; agi ¢ ‘Mai esista gi alte metode, pe care insé nu voim| el si un purgativ usor. In contra beliel de multe ori ale deserie mai le larg. un pihar de ap& cu zachar face minuni, deldturand Anul XIX. FAMI ametéla si influinfa alcoholics. Zacharul de lapte se adauge laplelui de vaci pentru toti acei sugitori, ce sfnt mecesitifi de a-si ciiula hrana maternd in alt su- rogat. Desire mana amintim numai c& are putere mare purgativa, Asupra mierei putem afirmé cele dise despre achar. * Dr. loan Moga, Studii limbistice. = 0 utd do otimologii rovindeeate, — (Urmarey 25) Bréndza, Brénza. m graiul biinifenese se res- punde bréndza. Acest euvent insémna: cag de lapte de ie taint gi strat, dar si lapte de vaci inchiegat gi stricurat; caseus salsus lat., fromage fr., Kiise germ. DI Gihae: Dict. etym. daco-romane, éléments slave ete. pag. 28 deduce cuventul romanese’ din elemente slave, provocand lt pol. ,bryndza*, boem. ,brindza® neos!: , brinzovee*, combinind si pe magiarul ”bronza* si sbrinze‘, Mai de parte spune Cihac, cumet dupa impartasirile diui Schuhardt in dialectul de Roma sun west cuvent ,sbrinzo* si insémna_brénzi de Elvetia, deci de Brienne (Brienza), ‘Tot di Cihac impartasesce, cumed Diefenbach : Zeitschrift XI p. 288 pune in ra por! acest euvent eu ,hiest-milch* germ. care insém Ra: curasta. In cape adauge dl Gihae | eumed cuven- tal remane de origint inuunecata, Noi dim cu socotela, cumed acest cuvént este ur dit din limba romana rustied gi insémna ,lapte inchiew at* ori cay tiner®. In Olivieri: Vozionatio genovese- iizitano, Genova 1861 pag. 354 allim verbul \,prende® rontra-rappigliare, far sodo il corpore liquido, ras dare, coagulare (inchiega) ita, apoi aflam , prescimseua™ entra: latte rapresso ital, va sé dicd pentru lapte in- chiegat, in urma aflam': pres pentru presame (chisg) ital, 64 pe pag. 353° sti preiz* pentru lapte inchiegat. ‘Tote aceste din verbul ,prende* care dialect, “Tot in acest rnit derivézi, precum vedem dela insémna: a inchiegt, in acest ialecl, pe pag. 411 aflim ,sbrins® pentru: sorta di cxcio teneto ital, adeck: un. “fel de cag tiner. In Toni: Vocabolario bolognese-ital, Bolog- na 1850 pag. 315 sti ,preisa* pentru rassodamento {intarire), coagulamento’ (iuchiegare). In Azzi : Vocabo- lario ferrarese-ital., Ferrara 1857 se afld fra: spevia di formagio ital, va s6 died :"0 specie de brénsi. In Rosa: Dialetti di Bergamo e Brescia, Ber- gamo 1857 pag. 62 std sbrinza* pentru: eacio tenero Hal, adecit: pentra cag tiner. In Hecart : Dictionnaire rouchi-frangais, Valenciennes 1834 vine inainte ,pris* derivat dela verbul ,prente* pentru: prendre ff. In Couzinig: Dictionnaire romano-castrese, Castres. 1850 ag. 482 allim ,prezou* gi yprezura‘ pentru inchie~ gare de lapte, care deriva dela verbul prene* pentra brendve fr. In Beronie: Dietionnaire bas-limousin pag. 223 ‘allim prezou* si ,prandzas* pentru: chiag, In Angeli: Vocubolario veronese-italiano, Verona 1821 cu. véntul ,cagio* (cas) insémni: chiag.’ Cavéntul ,pren- fere* ital. si ,prendre® fi., aned insémna si: inchie Litera ,s* din ,sbrinza‘ in dialectul dela Roma, si in alte dialecte italice, nu este urdit din yex® lalinese, ci esle protese, adect este adaus numai pentru buna * Erori de tipariu in nr. 10: pag. 112, colona Hf, girul 34, In loc de 6 = 63; pe pag. 114, linia 18 in loc de podul = pondul: acceas pagin, colina IL din jos in sus linia 17 in lee de antisceptice »sbrinz* pen-| Lia. 263 nare. Despre atare ,s* protetic in limba toscan’ ade- veresce gi Banfi: Vocabolario milanese-italiano, Milano 1852 pag. X. Deci se adeveresee, cume& cuvéntul ,bréngat (in Banat se respunde ,bréndza* nu ,brénza*) este urdit din o forma rustica’ ,prendia* care deriveza din ,pren- dere (prinde) gi insémni ychiag® si ,lapte inchiegat‘, ori cag tiner’, precum in tole formafiunile dialectelor italice si france. Din ,prendia* apoi prin. stramutarea lui ,p*'in ,b* s'a ficut ,bréndia‘, Slovenese nu pote fi acest cuvent, de drece ‘tote limbele slave au in gra- Jiul lor comun cavéntul ysir* si yser® pentru, brenda‘, Gri cuvéntul ,bréndaé sti in acéle limbi isolat si pur tin usuat, marturisind astfel de proveninta sa_strin’, unde colo limba romana nu are alt cuvént pentru sbréndas. Din acest cuvént se vede insemnetiter pistorirei romaine, incepénd din Galitia (@ned in al XV seciu_ in flore), dupa Maciejowsky, precum mai sus arétaram, pani'in Grecia, gi pana Ja Marea Adria‘. In anul | 1869 intreband’ eu pe un ,Mocan* pécurar din partile | Hafegului (venit eu oile 1a pasune in ,Pesae* langa Verget) mi-a respuns : ed inainte eu ani ‘au ménat ei cile ‘spre pagune peste Romania si Dobrugia pana la | Marea. Adria 26) Necw. Cu definitiunea acestui cavént Anca s'a | ficut abus, dandu-i intelesuri diferite, ba ce este mai } mult punénd infelesurile derivate secundarie, in. locul intelesului primar. Cuvéntul ymeeaz* inset’: a) in Jinjeles primar: supérare sulletésci, cas twist, cud; | moestitia, casus tristis, iracundia’lat.; aflliction, eas iste, chagrin fr.; Betribniss, trauriget Fall, Aerger germ., b) in infelesul derivat, secundar, figurat : dure- Te, amérdciune, veesatiune, “calamitate, pés, tortura; | dolor, amarities, gravamen, ‘calamitas, tortura lat.; dou | leur, amartume, calamité, pression, torture fr.; Schmerz, Bitterkeit, Besclwerde, Ungliick, Kreuz, Qual germ. De esempla: ag vérst necazul inimei; a ave necaz pe ci- neva; ct necaznl cel mare se fae Incruri mari; & face ‘neeaz eniva; a pati necazuri dela care nu asteti nici jun neca; fir necaz nu e piacere; in mari necezuri nasce muierea (Dict. acad. glos. p. 408. DI Miklosich : Lexicon paleoslovenico-geaeco-lat num, Vindobonae 1862—1865 pay. 404 di cuvéntul romanese ,necaz* injelesul de: tribulatio (Aengstigung, ‘Tritbsal germ.) lat., si apoi il deduce nu dela substan | val paleoslovenie” znakazii* care insémna : institntio {lat., ci dela verbul jnakazati* care insémna : instituere, monere, instruere, “edocere, edncere lat. Di Miklosich spune mai de parie in Lexiconul seu, camea ynaka- | xati® ar insémnd si: castigare lat, dar acésta Insém- |nare a diui Miklosich nu se pote justified chiar nici din infelesul cuvéntului neogrecese owggoreery, cu care traduce dl Miklosich. Drept aceste absolut nu se pate deriva euvéntul nostra ,necaz* din limba paleoslove- nici, ici acésia derivafiune nu o concede semnilica- | fiumea, infelesul logic al cuvéntului. DI Cihac: Diet. etym. daco-romane, éléments slave etc. pag. 207 urmand lui Miklosich derivéza gi el cuvén- tal snecaz* din vechisioveneseal ,nakazati*, aducénd in combinatiune si pe ,prieaz" si ,pricazesc*, cari nu se | au folosit nici odata’ in graiul poporului romanesc, si ca atari nu au loe in dictionariu. Dav precum ,pricaz* agi si boem, ,nakaz* derivézi dela ,kazatit =a spu- ne, & vorbi, a’ prediea, si nu au nimie comun eu ,ne- cazu‘-l romanese. Diefionariul Academie? romane de Laurian si Massim, Bucuresci 1871 pune euvéntal .ne- ca‘ intre cuvintele sirkine din glosari, Dec cuvéntul romanese nu pote proveni, preeum | voiesce Miklosich si Cihac din radécini slave, _atunci trebue s® ne ingrigim pentru o alta etimologie. Noi am 263-63 264 FAM allat in Monti: Vocabolario dei dialetti di Como, Milano 1815 pag. 394 ,gnechisia* eare se respunde nlechi-| vin* pentru: fastidiosagine del animo, malinconia (su- pérare sufletésci, melancolie) ital. ‘Tot odati indruméz Monti gi la ygnecadaa* dela pag. 102 unde ,gnech* insémnt: melancolic, supérat si trist, éra& ,gnecadan® insomnd : langedire ¢i slabiciune. Monti la locul din ur ma aduce in combinajiune si pe bretonicul —,nechaz care insémn’: melancolfe. In Monti: Voeabolario della Gallia cisalpina e celtico, Milano 1856 pag. 47. aflim wgnech* cu asemene intéles. In Rosa: Dialetti © cos- iumi di Bergamo © Brescia, Bergamo 1857 pag. 36 sta sgnech* pentru: adirato (manios) si ,stizzoso* (supe Tat, manios) ital, In Biundi : Dizionario siciliano-ita- Tiano, Palermo 1857 pag. 258 aflim ,'ncazzarisi® pen- tru: ‘adontarsi (a se vatémA) ital. érk ,’ncazzat® p tru: adontato (supérat, vatémat) ital, apoi_, ‘neazzuli pentru : intristare. ‘Tot in Biundi pag. 264 ‘sta mecca pentru urd, ciuda i ranedre, apoi pag. 271 ynicheja* pentru : ingiuria, dispetto (injuria si dispret) ital, era snichiari* pentra: adirarsi (a se mania) st ynichius* entra: noioso, molesto (supérat, asuprit) ital.” Dar cu- véntul romanese ,necaz" pote proveni si din italienes cul ,ricadia‘ care insémna: intristare, supérare, Kum- mer, Ungemach germ., prin strimutaréa lui rin ,n*. | Din tole aceste se documentéz, cumed caventul roma- nese ,necaz* nu numai de dup injelesul logic, ci si| de dupa tote regulele fonologice gi morfologice se pole deriva din cuvintele citate a dialectelor italienesci. Deci se adeveresce, cumc’ si acest cuvént trebue sé fie de o straveche origind, urdit din limba romani rustied, 27) Lécom, licomie. Cavéntal lacom de dupa inte- Jesul seu primariu insémnd : avidus, cupidus, vorax lat, | avide, cupide, gourmand fr., gierig,' begierig, gefrissiz, germ, de. a mined lacom, IRcomesce Ia mancare, la | ‘Ducate, ea gi cand nu ar mai fi mancat nimic. Era in infelestl derivat insémni: habendi cupidus lat., hab- siichtig germ., d. e. lacom Ia bani, la avere. DL Miklosich : Lexicon palaeosiover ico-graeco-lati num, Vindobonae 1862—65 pag. 331 d' duce acest cu- vent' dela paleoslovenicul ,lakomti*, ear? insémm’: cu- pidus, avidus, avarus lal, "eombinand si pe neosloveni- cul jlakoms,’pe bulg. ,lakom*, boem. si pol. ,lakom* si slakomy*, sérb. jlakom*, cari tite in inteles pri | matiu au semnificafiunea de: avarus lat., avare fr. geizig germ., gi numai in formele derivate a cuvintelor| ian injelesul si de: avidus lat, avide fr., gierig germ.; rrusesce akon inu are ;lakom*) ‘insémn’: ver~ naschen germ. Dl Miklosich aduce in combinatiune pe albanesul jlachemus* avarus lal, precum si pe ma~ giarul ,lakoma* convivium latinesce. Dupa Lexiconul paleoslovenic a dlui Miklosich, se vede, eumned ,lokom* paleoslovenic ar avé rédéeina sa in verbul jlokati*, care are infelesul de: esurire lat., adeck: a avé fome, E de instmnat, cumed cuventul romanese nu are inje- lesul de ,avariis* lat. al limbelor slace. Di Gihae: Diet. étym. daco-romare, éléments slave ete. pag. 163 urmand Ini Miklosich, derivézt si el cu- véntal roman din elemente slave,’ Dictionariul Acade- miei romaine de Laurian gi Massim, I-ucuresci 1871 pu- | ne cuvéntul ,lacom* intre euvintele » rine din glos- sariu. Dar ea provocare la Dietiona ul de Buda din din 1825 spune, cumea cuvéntul ro xanese ar fl afine cu italienescul ,leccone* (glutone, geirissig germ.) $i | sleccumes (bucata dulce, Leckerbisren yerm.), va sé Dicfionariul Academici nu a ‘cut niei un pay mult inainte de cit dictionar din Buda din mai 1825. Noi socotim, cumed acest cuvér ba romana rustica, de ore ce il alli a si in dialectele | provine din tine| ILIA. Auul XIX, limbelor romane. Anume in Biundi : Dizionario sicllia. no-italiano, Palermo 1837 pag. 200 allim. Tieeumia® pentru : leccornia, leceone, cost apetitosa ital”. Leccor- hia® ital, insémné : friandise, gloutonerie fi, Nischere) Fresserei germ., ér8 leccone* ital, insémnd: glouton, gourmand fr., Presser, Leckermani germ, In dialectul Sicilian se ‘afla si adiectivul ylicet* pentru : hott, leccardo (gefrissig, naschhaft germ.) ital, precum «i Yerbul jleccumari® pentru: truine di qualche cosa pr fit oltte il salario, leecheggiare, lambire (lingere). Ta Couzinié : Dictionnaire romano-eastraise, Castres 1850 pag. 309 sia lec* eu infelesul de : concupiseence dun gourmand fr. In Monti: Vooabolario dei dialetti di Co- mo, Milano 1845 pag. 130 flim ,lucum* pentru : lec cone, delicato ital, si verbul jlucuma* pentra > guar- dare con gola un’ cibo ital, adeod : a privi cu inco- mie 0 mancare. Dar in pregiural lui Como esist anced si verbul leci* si substantivul lech" ea infelesnl de “leccare® Si yleccone* ital, In Olivieri: Digionario ge hovese-italiano Genova 1851 pag. 250 sta leecu® pen- tru: sapore buono, per lo piu dolce ital,” adeca pene tru: gust bun, mai vértos dulce. In Burguy : Ulossaire de la langue doil, Berlin 1856 vine inainte ,lecher*, slechier* si ,lichier® penteu : lécher fr. lecken germ., poi jlecherie* pentru: gourmandise, friandise fr. In Garisch : Worterbuch der rhito-romanischen Sprache, Chur 1848 pag. 82 allam lichiar* cu infelesul de : leo: care ital, lecken germ. $i in celelalte dialecte italiene fime& vine inainte euvéntil jlecco® si sleccd*. Diez : Eiymol, Worterbuch der romanischen Sprachen, Bonn 1858 pag. 202 deduce cuvéntul italienese ,ieccare* sliquar®, ylichar*, frane. ,lécher*, retorom. gli- Jeatal. \Hepar® din limba germana, dela vechi germanescul “lecchon", _vechisas. gliccon*, —anglo- sas, sliceian® “ca injelesul de lecken* germ, adeca: a linge. ~ Dar acésta etimologie a diui Diez e fér& putinta, pentru e& cavéptal rominese ,lacomi® a edrui funda- nent zace anca in ,leccare® ital, precum védurdim mai sus, protestésA in contra acestei etimologi. Dar Diez Singur spine cumed cuvéntul ,lecator® pentra ,gulo- sus" lat. vine inainte anca inal Viele seclu la ‘sidor in glossele sale, si lol el Diez ne spune mai departe, cumea in glossele lui Isidor abla vine inainte vre-un euvent german. Drept aceste, cuvontal romanese sla fcomé, .ltcomies, ,lacomi* nu s'a putat urdi din Sla- Kom al limbelor Slave, flind c& acésta nu o concede intelesul logic al cuvéniului in limbele slave, unde la Kon® are infelesul primarin de avarus* lat, pe care injeles nu-l cundsce limba romand, éré infelesul deri- val al limbelor slave, care se asemenézA cu cel roma- hese, se vede a fi intrat in limbele slave meridionale din limba romani, érd in cd slave din limba german, Cavéntul romane silico e ylacon mic" corespund dup’ regulele morfologiei si fonologiei, precum si a intelesului logic pe deplin cu. ,leccumia” din dialectal sicilian; deci trebue sé credem, cumci la inceput a sunat "jleacom* de unde s'a facut apo’ ,lacom* ea ,vara* pentra véra®, ,sark* pentra pera ele (Wa urea Simeon Mangiuca. Din Bucovina, Corntuti 1 junio, (Teateul roman de diletan{i; un composite filarmonied Armonia’ romin; Societaten Ne aflam in sesonul, cAnd totul pirisesce oragul si se retrage la {éra, spre a grigi de agronomic. In oraye au remas numai comersan(it si cu intela lor obicinuitt alérga in birourile si comptoa- riele lor. Ori ce petrecere a incetat sie de mirat, i teatrul roman diletant mai jécd. Dari in capul lui se aflit dl Vasilie Morariu, eare cu energia Ini a sciut sé-] avénte la 0 importania, care nu pote s& remaie fara inrfurire asupra mersuiui cultural al Romanilor Buc vineni. DI Moraria e inima teatrului, Dard se apropie si vera, cand ori ce representanfii_ vor trebui 88 ince teze, si teatrul diletant are s& fie inchis, dar diletantii romani nu s‘or duce pe la bai séu s8 faced nigte cilé- torii, ci vor urm& pacinic ocupatiunile lor de rénd. Si cAti din déngii nu s/n destins in cariera’ lor secundard? Sé privim numai piesele representate la 13 main: ,Remagagul® gi ,Nunta (eranésci*. Acuma pate | cronicarul 36 si eritice, pe cind mai nainle trebuid s6 incurageze. Dénsii imradevér au devenit $ dmeni pu- ble, si cx atari au supus de bund voie ceriticei. Musica in Nunta (€rinésci* e compusi de dl ‘Teodor cavaler de Flondor, capelmaistru al acestui tea tea dileTant: “Anqind musi¢a acésta, observi, cd ea se inelina pe eAntece romanesei si ea! armonisata intr'un ‘mod elegant si-i instrumentati cu o admirabilé iscu- siti. Alli un talent espresiv musical gi tineréta dlui promite un frumos vitor, Dlui e abid de 19 ani, Dara chiar impregiurarea asta invéct o considerare mai de aprope a compositie’ deale, Diferinta in cugetarile poporelor manifestézi si o diferina in’ datinele, usanjele si musiea lor. Masic tureésed se difera intra mult de cea spaniolé si ger mana, francesa si italiantséu magiard. A imita 0 avid raneest seu italiand gi ai da un ton vaierdtor din musica romana, nu face anc o musiea romand, de i alli acel trist ton si elegic al fiinfei romanesci. "Si to- tug compositia asta, de si instramentarea ei e mult ar Liiciosi $i armoniari e elegant, nu e roman’, ci ex de se miyed' tot po acelay niveau ea cele sute de” mi eantece romanesei moderne, Asta-t gregéia compo- sili Inteligenfa romana cu mintea ei vidie adoptézt usr

    Das könnte Ihnen auch gefallen