Sie sind auf Seite 1von 125

Studiu de caz privind ingrijirea bolnavului cu

pneumonie pneumococica

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU PNEUMONIE PNEUMOCOCICA


Motto :

Eu nu te intreb de ce rasa esti , nici de religie ori origine , ci numai de suferintele tale
trebuie sa dau ajutor oricarei fiinte in suferinta , fara sa ma intereseze rangul , averea ,
varsta , frumusetea , inteligenta sau daca este chinez ori barbar , prieten sau dusman .

SUEN SEU MO ( SEC.AL VII-LEA)

ISTORIC
In secolul al XIX-lea , in cadrul stiintei medicale apar noi discipline printre care microbiologia
si radiologia . Ultima s-a datorat descoperirii in 1895 a razelor X de catre Wilhelm Conrad Rntgen .
Cateva zile mai tarziu A.A.Campbell Swinton a obtinut la Londra prima radiografie in scop clinic .
In 1871 A.M.Manasein si A.G.Polotehnov stabilesc actiunea bacteriostatica a ciupercilor din
grupul penicillium , iar in 1940 este descoperita penicilina purificata de catre Florey , Chain si
colaboratorii lor .
Agentii etiologici ai pneumoniilor sunt foarte variati , incidenta lor depinzand de regiunea
geografica , varsta pacientilor si timpul in care se manifesta . Astfel , potrivit autorilor anglo-saxoni ,
in USA pneumonia pneumococica apare anual la una din cinci sute persoane , pneumococul
intervenind in 75-90% din pneumoniile bacteriene . Inainte de 1940 etiologia bacteriana era net
predominanta , dar dupa 1980 , datorita schimbarii profilului etiologic sub actiunea antibioticelor, a
crescut incidenta pneumoniilor virale .
Tot sub influenta antibioticelor , s-au observat modificari ale tabloului clinic , de prin anul
1960 avand loc o scadere a semnelor de condensare pulmonara si a incidentei suflului tubar .
In anul 1911 s-au facut primele incercari profilactice cu un vaccin pneumococic la minerii
din Africa de S , dar abia in 1945 , s-a obtinut un vaccin eficient , cu o protectie specifica de 5-8 ani
dupa o singura doza de vaccin . Aceasta eficacitate se datoreaza descoperirii in 1930 a
imunogenitatii polizaharidelor capsulare pneumococice .
Desi medicina a facut progrese uriase , iar pneumonia pneumococica a fost banalizata ,
totusi copiii , varstnicii si persoanele imunodeprimate continua sa fie expuse riscului imbolnavirii ,

de unde reiese necesitatea seriozitatii in efectuarea examinarilor clinice si bacteriologice si tratarea


corecta a tuturor infectiilor cu poarta de intrare respiratorie .
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR
Totalitatea organelor care asigura mecanismul respiriatei , cu rolul de a asigura aportul de
O2 si de a elimina CO2 alcatuiesc aparatul respirator .
Aparatul respirator este format din:
I. Caile respiratorii aeriene superioare :
- Fosele nazale ;
- Faringe ;
- Laringe ;
- Trahee ;
II. Caile respiratorii inferioare :
- Plamanii ;
- Arborele bronsic bronhii ;
- Bronhiole ;
- Sacii alveolari .

NASUL SI CAVITATEA NAZALA


Nasul reprezinta primul segment al cailor respiratorii cu rol dublu functional : respirator si
olfactiv. Este o formatiune mediofaciala de forma unei piramide cu baza in jos , despartita de septul
nazal in doua cavitati , numite fosele nazale. Acestea comunica cu sinusurile si faringele prin doua
orificii largi .

Cavitatile nazale sunt captusite de o mucoasa foarte bogat vascularizata si impartita


functional in doua regiuni :
- treimea superioara : mucoasa olfactiva ;
- partea inferioara : mucoasa respiratorie .
FARINGELE
Este un conduct muculomembranos , situat posterior in cavitatea bucala si inaintea
coloanei vertebrale , care reprezinta segmentul de incrucisare a caii respiratorii cu cea digestiva .
Este divizat in trei etaje :
- nazofaringe ;
- orofaringe ;
- laringofaringe .
Este alcatuit din:
- tunica externa de invelis (adventicea faringelui) ;
- tunica musculara (muschi) .
La nivelul sau activeaza plexul faringian , o retea de nervi ce coordoneaza patrunderea
aerului in plamanii si a hranei in esofag .
Amigdalele formeaza inelul limfoepitelial al faringelui .
LARINGELE
Este alcatuit dintr-un schelet cartilaginos, de forma triunghiulara, cu baza in sus , ce
deserveste functia respiratorie si pe cea de fonatie .
Este situat :
- sub osul hioid ;
- deasupra traheei ;
- inaintea esofagului ;
- pe linia mediana a gatului , in dreptul vertebrelor C5, C6 .

Laringele este format din:


I.Un schelet cartilaginos alcatuit din :

- patru cartilagii pereche ;


- trei cartilagii nepereche . Dintre acestea cel mai important fiind epiglota ce inchide glota
in timpul deglutitiei .
II.Articulatii si ligamente ce unesc cartilagiile intre ele ;
III.Muschii ce acopera scheletul si intervin in respiratie si fonatie .
Cavitatea laringelui prezinta trei etape :
- Supraglotic (vestibular) ;
- Subglotic (infraglotic, continuat cu traheea) ;
- Glotic .
Laringele este acoperit de o mucoasa bogat vascularizata .

TRAHEEA

Este un tub fibrocartiloginos ce incepe la nivelul vertebrei C6 si se termina in cavitatea


toracica la nivelul vertebrelor T4, T5 .
Este situata :
- in fata esofagului ;
- inapoia marilor vase sanguine .
Este formata din 15-20 semi-inele cartilaginoase a caror parte dorsala este inlocuita de un
muschi neted transversal .
Este captusita cu doua tunici :
- tunica externa fibro-musculo-cartilaginoasa ;
- tunica interna mucoasa ciliata .
Traheea se bifurca in partea inferioara , la nivelul ultimului inel traheal, cu cele doua bronhii
principale .

ARBORELE BRONSIC

Este format din caile respiratorii extra si intra-pulmonare , constituind un sistem de tuburi
ce servesc la tranzitul aerului .
La nivelul T4 , traheea se imparte in doua bronhii : dreapta si stanga . Aceste bronhii patrund
in plamani prin hil , unde se vor ramifica intra-pulmonar , formand arborele bronsic : la dreapta in
trei bronhii lobare (superioara , mijlocie si inferioara) , iar la stanga in doua bronhii lobare
(superioara si inferioara) .
Bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare , apoi in bronhii terminale , care
se continua cu canale alveolare (ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci) , saci alveolari in
care se deschid alveolele pulmonare .
I. Bronhia dreapta :
Inainte de a patrunde adanc in plamanul drept , bronhia principala dreapta se imparte in :
1. bronhia lobara superioara ce patrunde in lobul superior si se distribuie segmentelor
pulmonare alcatuind trei bronhii segmentare;
2. trunchiul bronhic intermediar , ce se imparte in doua bronhii lobare:
a. bronhia lobara mijlocie , ce se imparte in doua bronhii segmentare corespunzator
segmentelor lobului mijlociu ;
b. bronhia lobara inferioara ce se imparte in cinci bronhii segmentare , corespunzator
segmentelor pulmonare ale lobului inferior .

II. Bronhia stanga :


Dupa ce a intrat prin hil , inainte de a patrunde mai adanc in plaman , bronhia principala se
imparte in :

1. bronhia lobara superioara care patrunzand in lobul superior se imparte in :


a. trunchiul superior ce se termina prin trei bronhii segmentare ;
b. trunchiul inferior terminat prin doua bronhii segmentare .
2. bronhia lobara inferioara , impartita in cinci bronhii segmentare. Fiecare bronhie
segmentara da ramificatii din ce in ce mai reduse astfel :
a. bronhii lobulare;
b. bronhii terminale;
c. bronhii acinoase.

PLAMANII
Sunt organe pereche , situate in cavitatea toracica prin care se realizeaza schimbul de gaze
: O2 si CO2 .
La exterior sunt inveliti intr-o membrana seroasa numita pleura , care este de doua tipuri :
- pleura viscerala - ce acopera plamanul ;
- pleura parietala - ce acopera peretii cavitatii toracice .
Cavitatea pleurala este virtuala , in general devenind patologica in urma acumularii intre
cele doua foite a unor produse ca :
- sange - hemotorax ;
- lichid - hidrotorax ;
- aer - pneumotorax ;
- puroi - piotorax ;
- limfa - kilotorax .
Plamanul este alcatuit din :
I. Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari , delimitate prin scizuri :
- plamanul drept are doua scizuri - trei lobi ;
- plamanul stang are o scizura - doi lobi .
II. Segmentele sunt unitati morfologice delimitate imperfect prin septuri conjunctive.
Acestea sunt alcatuite din lobuli .

III. Lobulul este o formatiune anatomica , constituita din :


1. ramificatii ale bronhiilor si vaselor de sange inconjurate de tesut conjunctiv ;
2. acini pulmonari sunt constituiti din :
a. bronhiola respiratorie ;
b. canale alveolare ;
c. alveole pulmonare - reprezinta suprafata de schimb a plamanului .

Peretele alveolar este adaptat schimburilor de gaze si este format din :


- epiteliu alveolar unistratificat asezat pe o membrana bazala ;

- tesut conjunctiv - bogat in fire elastice in care exista o retea de capilare provenite din
ramurile terminale ale arterei pulmonare .

Vascularizatia plamanului este :


I. Nutritiva :
- face parte din marea circulatie ;
- este asigurata de arterele si venele bronsice .
Venele dreneaza sange in vena cava superioara .

II. Functionala :
- asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sange (mica circulatie) ;
Reteaua nervoasa a plamanului este reprezentata de :
- fibre motorii parasimpatice provenite de la nervul vag ;
- fibre simpatice provenite de la simpaticul toracal si cervical .
FIZIOLOGIA RESPIRATIEI

Respiratia reprezinta functia prin care organismul ia din mediul sau de viata O2 si elimina
CO2 .

MECANISMUL RESPIRATIEI - este asigurat de scheletul cutiei toracice si muschii respiratori


.
Modificarea volumului cutiei toracice permite patrunderea aerului in plamani fiind realizata
prin contractia muschilor ridicatori ai coastelor . Revenirea la pozitia initiala se realizeaza sub
actiunea muschilor ridicatori ai coastelor .
Diafragmul este cel mai important muschi respirator contribuind la micsorarea volumului
cutiei toracice in repaus , iar prin contractie la marirea acesteia.
Datorita elasticitatii lor si presiunii negative existente intre foitele pleurale , plamanii
urmeaza expansiunea cutiei toracice .

TIPURI DE RESPIRATIE FIZIOLOGICA :


I.Respiratia de tip costal - este cea in care , la miscarile respiratiei contribuie mai ales
muschii costali . Acest tip este caracteristic femeilor .
II.Respiratia de tip abdominal - este cea in care rolul cel mai important il are diafragmul .
Aceasta respiratie este caracteristica barbatilor si copiilor mici .
MISCARILE RESPIRATORII - reprezinta totalitatea miscarilor respiratorii care permit
patrunderea aerului in plamani si eliberarea lui in afara , realizand inspiratia si expiratia .

I.Inspiratia - consta in contractia muschilor inspiratori , avand drept rezultat marirea de


volum a cutiei toracice . Plamanii urmeaza expansiunea cutiei toracice , presiunea intrapulmonara
scazand cu 2-3 mmHg fata de cea atmosferica , iar aerul atmosferic patrunde in plamani .

II. Expiratia - este un proces pasiv, ce consta in revenirea cutiei toracice la volumul initial in
momentul in care muschii inspiratori se relaxeaza , plamanii se contracta . Are loc o crestere a
presiunii intrapulmonare cu 2-4 mmHg fata de cea atmosferica , ceea ce permite ca o parte din
aerul introdus anterior sa fie expulzat .

Inspiratia si expiratia realizeaza ventilatia pulmonara .


Numarul miscarilor respiratiei in stare de repaus este :
- 16 respiratii/minut la barbati ;
- 18 respiratii/minut la femei .

VOLUMELE SI CAPACITATILE PULMONARE


Volumele pulmonare sunt marimi anatomice , statice , care masoara dimensiunile pompei
pulmonare .

-este
volumul
de gaze ce
patrunde
in plamani
cu
fiecare ins
piratie ;

-este
cantitat
ea de
aer
care
mai
poate
patrund
e in
plaman
-este de
i la
500 cm
aer in stare sfarsitu
de repaus ; l unei
respirat
ii
- la efort
profun
muscular
de ;
creste .

-este
cantitat
ea de
aer ce
poate fi
expirat
a fortat
la
sfarsitu
l unei
expirati
i
normal
e;

reprezi
nta
volumu
l
expirat
fortat
dupa o
expirati
e
fortata
;

-este
cantitate
a de aer
ce
ramane
in
plamani
dupa o
respiratie
fortata ;

I.Volumul
respiratiei
curente
(V.C.)

III.volu
mul
expirat
or de
rezerva
(V.E.R.
)

IV.
Capacit
atea
vitala

V.
Volumul
rezidual(
V.R.)

-este de
proximat
-este de iv 100aproxi
1500
-este de mativ
cm ;
aproxi
3600mativ
40000
-este de 1500
cm .
aproxi cm .
mativ
15001800
cm aer
.

II.Volu
mul
inspirat
or de
rezerva
(V.I.R.)

( C.V. )

reprezint
a
capacitat
ea vitala
impreuna
cu
volumul
residual ;
-este de
aproxima
tiv 5000
cm ;

VI.Capac
itatea
pulmonar
a totala
( C.P.T.)

-reprezinta
aerul
alveolar ;
reprezinta
V.R.+
V.E.R. ;
-cu
fiecare ins
piratie
patrund in
alveole
3500cm
inspirat si
cu fiecare
expiratie
parasesc
plamani
3500cma
er alveolar
;

VII.
Capacitate
a reziduala
functional
a (C.R.F.)

reprezi
nta
volum
ul de
aer ce
poate
fi
elimin
ate din
plama
ni in
prima
secund
aa
unei
expirat
ii
compl
ete si
fortata
ce
urmea
za
unei
inspira
tii
maxim
e.

reprez
inta
volum
ul de
aer ce
intra si
iese
intr-un
minut
din
plama
ni ,
care
este de
6-8
l/minu
t.

VIII.
Volum
ul
expirat
or
maxim
pe
secund
e

IX.De
bitul
respira
tor de
repaus

(V.E.
M.S.)

ETAPELE RESPIRATIEI

I.Etapa pulmonara - reprezinta perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii la
plamani si se distribuie la alveolele pulmonare .
Factorul ce determina sensul difuziei este reprezentat de presiunile partiale ale gazelor din
aerul alveolar , sangele venos , sangele arterial , sangele capilar si tesuturi , gazele trecand de la o
presiune mai mare la una mai mica . Prin presiunea partiala se intelege presiunea pe care ar
trimite-o un gaz dintr-un amestec de gaze , daca ar putea ocupa volumul amestecului respectiv
astfel .

Alveola

Artere

Vene

Tesuturi

O2=100 mm Hg

O2=95 mm Hg

O2=40 mm Hg

O2=40 mm Hg

CO2=40 mm Hg

CO2=40 mm Hg

CO2=46 mm Hg

CO2=46 mm Hg

N=573 mm Hg

N=573 mm Hg

N=573 mm Hg

N=573 mm Hg

pulmonara

Trecand din alveola in sangele venos , oxigenul se combina cu hemoglobina , sangele venos
luand treptat culoarea sangelui arterial , fiind readus la inima prin venele pulmonare . Acest proces
este numit hematoza pulmonara .

II. Etapa sanguina reprezinta transportul oxigenului si dioxidului de carbon de catre


sange .
1. Oxigenul este transportat astfel (de la plamani la tesuturi):
- o mica parte este dizolvat fizic in plasma 1% ;
- restul sub forma unei combinatii chimice labile cu hemoglobina din celulele rosii ,
rezultand oxihemoglobina .
2. Transportul dioxidului de carbon se face de la tesuturi plamani astfel :
- dizolvat fizic in plasma ;
- legat chimic sub forma de bicarbonat ;
- legat chimic cu hemoglobina sub forma de carbhemoglobina .

III. Etapa tisulara - reprezinta schimbul de gaze din sange si tesut cu ajutorul unui sistem
complex enzimatic , in urma careia oxigenul este cedat tesuturilor , in vederea asigurarii proceselor
de ardere , iar dioxidul de carbon este incorporat in sange pentru a fi eliminate .
La nivelul tesuturilor , sensul difuziei gazelor este urmatorul : oxigenul trece din sange in
tesutul interstitial si apoi in celule , iar dioxidul de carbon din celule in tesutul interstitial in sange .
Utilizarea oxigenului de catre celule are loc in mitocondriile acestora in care se desfasoara procese
de oxidoreducere complexe , sub actiunea enzimelor specifice , substantele organice fiind oxidate
pana la CO2 si H2O , eliberand energia chimica .

REGLALREA NEUROUMORALA A RESPIRATIEI PULMONARE


Prin reglarea respiratiei se intelege totalitatea mecanismelor nervoase si umorale care
mentin si modifica miscarile respiratorii si care au drept rezultat adaptarea in fiecare moment , de
respiratie, la necesitatile aportului de O 2 si ale eliminarilor de CO2 .

I. Reglarea nervoasa a ventilatiei se realizeaza prin inervatia centrilor respiratori :


- centrii respiratori primari , situati sub bulb ;
- centrii respiratori ascensori , situati la nivelul puntii reprezentati prin :
- centrul apneustic in 2/3 posterioara ;
- centrul pneumotoxic 1/3 anterioara .
Prin conexiunile sale multiple , centrul respirator din bulb , primeste impulsuri din diferite
parti ale aparatului respirator , capabil sa modifice activitatea centrului respirator , actionand fie
asupra centrului inspirator , fie asupra centrului expirator inhibandu-le sau excitandu-le .
Cele mai importante impulsuri sunt cele provenite de la nivelul plamanului prin intermediul
fibrelor senzitive ale nervului vag de la nivelul diferitelor segmente (alveole) .
Principiul de baza al reflexului Herring-Brener este : distensia plamanilor opreste inspiratia
facand sa urmeze expiratia , iar replierea plamanilor (turtirea lor) , inhiba expiratia si provoaca
inspiratia .
Reflexul de tuse si de stranut au punct de plecare receptorii situati in mucoasa cailor
aeriene inferioare (tuse) si superioare (stranutul) . Ele sunt reflexe de aparare .
Prin intermediul scoartei cerebrale exista posibilitatea de a rari sau accelera voluntar ritmul
respirator .

II. Reglarea umorala

Reglarea umorala a ventilatiei se datoreaza influentelor excitante asupra centrilor


respiratori de catre o serie de substante .
Rolul cel mai important il joaca :
- concentratia gazelor respiratorii : O2 si CO2 ;
- variatiile de pH ale saangelui si LCR .
Cresterea concentratiei CO2 din aerul alveolar , determina o dublare a numarului de
respiratii pe minut , ceea ce reprezinta adaptarea miscarilor respiratorii la nevoile crescute de
O2 ale muschilor aflati in activitate .
In concentratii prea mari , CO2 nu mai are rol de excitant , din contra : deprima centrul
respirator o scadere exagerata a CO2 din sange duce la marirea miscarilor respiratorii .
Scaderea pH-ului sanguin determina o excitatie a centrului respirator , urmata de inspiratii
mai profunde.

CAPITOLUL II
PNEUMONIA PNEUMOCOCICA
PNEUMONIA PNEUMOCICA
DEFINITIE :
Pneumonia pneumococica sau pneumonia franca lobara este o pneumopatie acuta ,
provocata de penumococ , care afecteaza un lob , debuteaza acut si are evolutie ciclica .

ETIOPATOGENIE :

I. Etiologie . Streptococcus pneumoniae (pneumococul) este agentul etiologic al pneumoniei


pneumococice . El este un germen gram pozitiv , asezat in diplo , lanceolat si incapsulat . Capsula
pneumococica contine un polizaharid pe baza caruia au fost identificate peste 80 de tipuri . Tipurile
1, 2, 3, 6, 7, 14, 19 si 23 determina aproximativ 80% din pneumoniile cu pneumococ la adulti .
Stereotipul 3 de pneumococ are o capsula deosebit de groasa si o agresivitate deosebita ,
producand pneumonii severe si bacteriemie , in special la batrani sau bolnavi cu afectiuni organice
(diabet , alcoolism , boli pulmonare cronice etc .) .

II. Patogenie . Infectia pulmonara cu pneumococ se face pe cale aeriana . Persoanele care
fac pneumonie pneumococica sunt de obicei colonizate la nivelul orofaringelui cu germeni virulenti ,

care in conditiile scaderii mecanismelor de aparare ale aparatului respirator , tranzitorii sau
cronice , si aspirarii pulmonare de secretii , dezvolta modificari patologice tipice .
Pneumococii aspirati de la nivelul orofaringelui pana la alveolele pulmonare , determina o
reactie inflamatorie , cu producerea unui exudat alveolar bogat in proteine , care permite
proliferarea rapida a germenilor si raspandirea lor . Exudatul alveolar infectat trece in teritoriile
alveolare adiacente prin porii interalveolari descrisi de Cohn . Pe de alta parte exudatul ajunge la
nivelul bronsiilor , de unde este aspirat in alte teritorii pulmonare . In cateva ore se constituie o
alveolita cu polimorfonucleare si eritrocite , care cuprinde mai multe segmente sau un lob pulmonar
. Intr-un stadiu ulterior , macrofagele migrate in alveole impreuna cu polimorfonuclearele realizeaza
procesul de fagocitoza . Fagocitoza este dependenta de activarea complementului de catre
componente ale peretelui microbian . Anticorpii anticapsulari specifici apar intre a cincea si zecea zi
de la infectia pneumococica si ei accentueaza fagocitarea pneumococilor . Procesul de vindecare al
leziunilor este complex , un rol important jucandu-l macrofagele alveolare si drenajul limfatic .
Drenajul limfatic al germenilor se realizeaza precoce in timpul infectiei pulmonare . Daca
ganglionii limfatici regionali sunt depasiti , germenii pot sa patrunda in sange realizand bacteriemii ,
intalnite la 15-30% din bolnavi .
Desi individul sanatos are o capacitate eficienta de aparare fata de invazia pneumococica ,
o serie de factori care actioneaza temporar sau de lunga durata , pot interfera cu mecanismele de
aparare respiratorie crescand susceptibilitatea la infectii . Printre acestia mai importanti sunt :
expunerea la frig si/sau umezeala , oboseala excesiva , infectii virale respiratorii , alcoolism ,
insuficienta cardiaca , diabet-ciroza , boli pulmonare cronice , hipogamaglobulinemii castigate sau
congenitale , mielom multiplu , situatii dupa splenectomie sau transplant renal .
ANATOMIE PATOLOGICA
Pneumonia pneumococica afecteaza , tipic , regiunile inferioare sau posterioare ale
plamanului . Localizarea la un singur lob sau la cateva segmente este tipica dar afectarea
multilobara se poate intalni pana la 30% din cazuri . Evolutia procesului inflamator se desfasoara
tipic in 4 stadii :
I. Stadiu de congestie : se caracterizeaza prin constituirea unei alveolite catarale , cu spatiu
alveolar ocupat de exudat bogat in celule descuamate , rare neutrofile si numerosi germeni.
Capilarele sunt hiperemiate , destinse , iar peretii alveolari ingrosati .
II. Stadiu de hepatizatie rosie : se produce dupa 24-48 de ore . Plamanul in zona afectata se
aseamana in mare cu ficatul , are consistenta crescuta si culoare rosie-bruna . In spatiul alveolar se
gasesc fibrina , numeroase neutrofile , eritrocite si germeni . Septurile alveolare prezinta edem ,
infiltrat leucocitar , eritrocite si germeni . De regula , leziunea de hepatizatie se asociaza cu pleurita
fibrinoasa sau fibrinopurulenta .
III. Stadiu de hepatizatie cenusie : marcheaza inceperea procesului de rezolutie a leziuni .
Se produce un proces de liza si dezintegrare a eritrocitelor si leucocitelor , concomitent cu o intensa
fagocitoza a germenilor de catre macrofagele alveolare si polimorfonucleare si liza retelei de fibrina
sub actiunea enzimelor leucocitare .
IV. Stadiu final , de rezolutie : urmeaza cazurilor necomplicate . Exudatul alveolar este
digerat enzimatic si este fie resorbit , pe cale limfatica , fie eliminat prin tuse .

TABLOU CLINIC
Manifestarile clinice ale pneumoniei pneumococice sunt relativ uniforme.
Debutul este de obicei brusc in plina sanatate , prin frison solemn , febra , junghi toracic si
tuse . La aproape din bolnavi se regaseste o infectie de cai respiratorii superioare , precedand cu
2-10 zile , maifestarile pneumonice .
I.Frisonul : solemn poate marca debutul bolii : este de obicei unic , dureaza 30-40 minute ,
se poate insoti de cefalee , varsaturi si este invariabil urmat de ascensiune termica . Frisoanele
repetate pot apare in primele zile de boala , sugerand pneumonie severa sau complicatii.
II. Febra : este importanta , 39-40oC , adesea in platou sau neregulata . Ea cedeaza de
obicei rapid , in aproximativ 24 ore , la antibioticele la care pneumococul este sensibil (de regula la
Penicilina) . Febra persistenta sau reaparitia febrei dupa cateva zile de subfebrilitate , denota de
obicei o pneumonie complicata .
III. Junghiul toracic : apare imediat dupa frison ; este de obicei intens , are sediu submamar
si se accentuaza cu respiratia sau tusea . Adica are caracterele durerii pleurale . Sediul durerii
toracice poate varia in raport cu sediu pneumoniei , ca de exemplu durere abdominala in
pneumonia lobului inferior , sau durere in umar , in pneumonia varfului .
IV. Tusea : apare rapid dupa debutul bolii : este initial uscata , iritativa , dar devine
productiva , cu sputa caracteristic ruginie si aderenta de vas . Uneori sputa poate deveni franc
hemoptoica sau purulenta .
V.Dispneea : este o manifestare comuna ; polipneea , de obicei moderata , se coreleaza cu
intinderea condensarii pneumonice si cu statusul pulmonar anterior bolii . Mecanismul dispneei este
atat central (toxic, hipoxic) , cat mai ales pulmonar (reflex) , prin cresterea rigiditatii pulmonare .
VI. Expectoratia este ruginie , omogen colorata , foarte aderenta la vas , cantitatea ei
depasind 50ml/24h . Culoarea ruginie se datoreaza prezentei globulelor rosii si hemoglobinei in
consistenta mucusului .
VII. Semnele digestive apar in formele grave , manifestandu-se prin greata , varsaturi ,
meteorism abdominal , diaree toxica (datorita starii de soc bacterian) .
Bolnavul mai poate prezenta icter datorita insuficientei hepatice toxice .
VIII. Aspectul bolnavului pielea este fierbinte si uscata .
Faciesul este congestionat (facies vultuos) , buzele , limba si unghiile sunt cianotice ,
frecvent aparand un herpes peribucal . Limba este alba , savurala, uscata si arsa in formele grave .
Bolnavul poate prezenta urini rare , reduse si inchise la culoare .

DIAGNOSTIC :

Diagnosticul pozitiv al pneumoniei pneumococice este relativ usor de pus in formele tipice.
El se face pe baza examenului clinic si paraclinic .

I. Examenul clinic :
1.Examenul clinic al aparatului respirator : releva date variate, in raport cu stadiul bolii. De
obicei in pneumoniile lobare se regasesc toate elementele unui sindrom de condensare : reducerea
amplicatiei respiratorii de partea bolnava , matitate sau submatitate , vibratii vocale bine transmise
sau accentuate in zona cu sonoritate modificata , respiratie suflanta sau suflu tubar si raluri
crepitante multe , accentuate de tuse . Datele obiective pot fi mai nete sau incomplete , in raport
cu intinderea procesului pneumonic si stadiul leziunii alveolare cu localizarea lobara sau
segmentara , cu evolutia bolii spontana sau sub antibiotice . Uneori , elementele obiective ale
pneumoniei se rezuma la submatitate localizata , respratie suflanta , bronhofonie si raluri
inspiratorii putine . In pneumonia varfului sau a lobului mediu sau in pneumonia care cuprinde
segmentele axilare , semnele obiective pulmonare pot fi mai greu de identificat , daca examenul nu
este riguros . Daca bolnavul pneumonic este exeminat la cateva zile de la debutul bolii suflul tubar
sau respiratia suflanta se atenueaza sau sunt inlocuite de o respiratie aspra , iar ralurile
subcrepitante medii (crepitante de intoarcere) iau locul ralurilor crepitante clasice . Deasemenea ,
daca afectarea pleurala este semnificativa , pot apare frecaturi pleurale sau semne de revarsat
pleural .
2. Examenul clinic al aparatului cardio-vascular releva tahicardie moderata , concordata cu
febra , zgomote cardiace rapide si adesea hipotensiune arteriala putin simptomatica . In formele
severe de pneumonie se pot gasi tahiaritmii , in special atriale , semne de miocardita insotita sau
nu de insuficienta cardiaca , hipotensiune arteriala semnificativa sau chiar colaps circulator . In
aceste conditii, pneumonia pneumococica devine o grava boala cardiaca .
3. Examenul aparatului digestiv :
In formele grave se constata :
- distensia abdominala cu caracter de ileus paralitic ;
- rar hepatomegalie ;
- subicter explicat prin distrugerea hematiilor din alvelele pulmonare , ceea ce determina
cresterea bilirubinei indirecte , care nu mai poate fi conjugata la nivelul ficatului datorita hipoxiei .

II.Explorarea paraclinica :
Explorarea paraclinica este necesara atat pentru obiectivarea pneumoniei si a infectiei
pneumococice, cat si pentru diferentierea de pneumoniile cu alte etiologii.
De regula exista o leucocitoza (frecvent intre 12.000- 25.000 mm) cu deviere la stanga a
formulei leucocitare si disparitia eozinofilelor . Un numar normal de leucocite sau o leucopenie se
pot intalni in pneumoniile pneumococice grave , dar pot sugera si o alta etiologie . VSH este mare ,
uneori peste 100mm/ora , iar fibrinemia sau alte reactii de faza acuta , sunt crescute . Ureea

sanguina poate fi crescuta tranzitor , prin hipercatabolism , hipovolemie , si mai rar , prin alterare
renala .
Examenul bacteriologic al sputei este foarte util , dar nu totdeauna strict necesar .
Recoltarea sputei , in recipient strict steril , ar trebui facuta inainte de administrarea medicatiei .
Folosirea metodelor invazive de obtinere a sputei (punctie-aspiratie transtraheala , aspiratie
bronhoscopica) trebuie rezervata situatiilor de exceptie . Pe frotiurile colorate Gram se identifica
hematii , partial lizate , leucocite neutrofile in numar mare si coci gram pozitivi , izolati sau in diplo ,
in parte fagocitati de neutrofile .
Hemoculturile pot fi pozitive pentru pneumococi , in 20-30% din cazuri , in special in
primele zile de boala sau in caz de frisoane repetate .
Examenul radiologic toracic confirma condensarea pneumonica . Aspectul radilogic clasic
este al unei opacitati omogene , de intensitate subcostala , bine delimitata de o schizura , ocupand
un lob , mai multe segmente sau un singur segment . De obicei opacitatea pneumonica are forma
triunghiulara cu varful in hil si baza la periferie , aspect mai bine precizat pe radiografiile efectuate
in pozitie laterala . Regiunea hilara si mediastinala nu este modificata . Uneori , leziunea infiltrativa
segmentara este mai putin omogena , aspect intalnit in perioda de rezolutie . Rareori opacitatea
radilogica este bilaterala , dar tot lobara sau segmentara (pneumonie dubla) sau leziunile au aspect
bronhopneumonic cu macronoduli bilaterali , de intensitate subcostala , neomogeni si cu limite
imprecise . Un revarsat pleural minim sau mediu , intalnit la aprox. 30% din bolnavi , poate modifica
aspectul radilogic al pneumoniei pneumococice .
EVOLUTIE .COMPLICATII :
Pneumonia pneumococica are , in majoritatea cazurilor , o evolutie tipica . Sub tratament
antibiotic (Penicilina) febra scade in 24-36 ore si afebrilitatea se obtine in cateva zile . Semnele
generale de boala , tusea si durerea toracica se reduc rapid , pe cand semnele clinice de
condensare pulmonara regreseaza in 3-5 zile . In formele mai severe de pneumonie respiratia
suflanta si ralurile crepitante pot persista 5-7 zile , concordant cu rezolutia imagini radilogice .
Disparitia opacitatii pulmonare radilogice se obtine in 10-14 zile , si o pneumonie cu evolutie
prelungita trebuie diagnosticata daca nu s-a obtinut vindecarea clinica si rezolutie completa
radiologica dupa 3 saptamani . Orice opacitate pulmonara restanta , dupa aceasta data , trebuie
explorata complex , inclusiv prin bronhoscopie , pentru a exclude o pneumonie secundara unei
obstructii neoplazice .
Evolutia naturala (in absenta tratamentului antibiotic) a pneumoniei este de 9-15 zile ,
urmata de vindecare , in cele mai multe cazuri . Sfarsitul periodei de stare este cel mai frecvent
brusc (criza pneumonica) si mai rar in lisis. In prezent in formele severe sau la bolnavi tarati ,
pneumonia poate duce la deces prin insuficienta respiratorie sau prin alte complicatii .
Complicatiile pneumoniei pneumococice sunt relativ rare si usoare . Ele sunt mai frecvente
si mai severe in alte tipuri de pneumonii bacteriene .
1. Pleurezia serofibrinoasa (aseptica) se intalneste la peste din bolnavi , mai ales cand
antibioterapia nu este inceputa prompt . Ea apare printr-o reactie de hipersensibilitate la antigenul
pneumococic de tip polizaharidic .

2. Pleurezia purulenta (empiemul pleural) survine rar la aproximativ 5% din bolnavii


netratati si la aproximativ 1% din cei tratati . Ea se manifesta prin durere pleurala continua ,
elemente de pleurezie la examenul clinic , reaparitia sau persistenta febrei , stare generala toxica .
3. Abcesul pulmonar survine foarte rar in pneumonia pneumococica , intrucat germenul nu
produce necroza tisulara .
4. Atelectazia este de asemenea o complicatie rara . Ea este produsa prin dopurile de
mucus care nu pot fi evacuate prin tuse sau , mai frecvent , printr-o obstructie bronsica prin tumora
sau corp strain .
5. Suprainfectia este complicatia importanta a pneumoniei pneumococice , rareori
diagnosticata . Ea survine rar dupa tratamentul cu Penicilina , cel mai frecvent dupa asociere de
antibiotice , pentru o pneumonie prezumata nepneumococica .
6. Rezolutia intarziata si eventual constituirea unei condensari cronice sunt posibile la
bolnavii varstnici sau la cei cu bronsita cronica , fibroza pulmonara , malnutritie sau alcoolism .
7. Pericardita purulenta este o
pneumoniile lobare stangi si se maifesta
miscari) , sindrom pericarditic caracteristic
semne radilogice sau electrocardiografice
drenaj pericardic chirurgical .

complicatie foarte rara . Se intalneste mai ales in


prin durere retrosternala (accentuata de respiratie sau
(frecatura pericardica , marirea matitatii cardiace etc.) si
sau , mai precoce , ecografice si , daca este necesara,

8. Endocardita pneumococica poate surveni la bolnavi valvulari sau mai rar pe valve
normale . Ea afecteaza mai ales valva aortica , dar posibil si mitrala si tricuspida .
9. Meningita pneumococica apare , in present , foarte rar , tot prin diseminare
hematogena . Ea se poate manifesta prin semne clasice (cefalee , fotofobie , varsaturi , redoarea
cefii etc.) sau prin dezorientare , confuzii , somnolenta si lipsa de raspuns la antibiotice .
10. Icterul poate complica pneumoniile foarte severe . Mai frecvent se constata subicter ,
hiperbilirubinemie mixta semne biologice de citoliza moderata .
11. Glomerulonefrita pneumococica apare rar , la 10-20 zile dupa debutul pneumoniei si se
manifesta numai prin sindrom urinar .
12. Insuficienta cardiaca acuta poate apare la persoane varstnice cu pneumonii severe . Ea
este rezultatul afectarii miocardice toxice sau hipoxice , de obicei in conditiile unor leziuni cardiace
preexistente .
Alte complicatii : turburarile psihice( manifestate prin confuzie sau delir, se intalnesc in
special la bolnavii alcoolici sau tarati) , dilatatia gastrica acuta, ileusul paralitic, tromboflebita
profunda, artrita septica sunt complicatii rarisme.

FORME CLINICE ALE PNEUMONIEI LOBARE :


I. Pneumonia copilului : se caracterizeaza adeseori prin junghi abdominal si varsaturi ,
simuland o urgenta abdominala .

II. Pneumonia batranului : este grava , semnele fiind discrete , febra redusa , domina
inapetenta si apatia .
III. Pneumonia indivizilor tarati : alcoolicii fac frecvente crize de delirum tremens , diabeticii
coma , ciroticii - icter grav , nefriticii - coma uremica .
IV. Pneumonia mixta : este o pneumonie virala , suprainfectata bacterian cu pneumococ.
V. Congestiile pulmonare : sunt sindroame clinice asemanatoare pneumoniei pneumococice
si prezinta forme clinice in care procesul inflamator este redus la primul stadiu (de congestie
alveolara) . De aceea se mai numesc si pneumonii abortive . Acestea reprezinta azi , cand
frecventa pneumoniei tipice a scazut , cele mai intalnite pneumonii acute bacteriene .
Acestea prezinta mai multe forme :
- Congestia pulmonara propriu-zisa provocata de pneumococ , cu debut mai putin brutal
decat al pneumoniei , cu temperatura moderata , simptomatologie stearsa si un sindrom de
condensare uneori ascuns .
- Congestia pleuro-pulmonara este o pneumonie usoara cu participare pleurala .
- Corticopleuritele care prezinta semne discrete de pneumonie si pleurita .

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL al pneumoniei pneumococice comporta, din punct de


vedere, didactic si practic , 2 etape :
1.Diferentierea pneumoniei de alte afectiuni pulmonare care au aspect clinico-radilogic
asemanator ;
2.Diferentierea pneumioniei pneumococice de alte tipuri etiologice de pneumonii .
Intrucat tabloul clinico-radilogic cel mai comun al pneumoniei pneumococice comporta un
sindrom de condensare febril si o imagine radilogica lobara sau segmentara , diagnosticul
diferential trebuie facut in primul rand cu :
a. lobita sau pneumonia tuberculoasa (in special la tineri);
b. infarctul pulmonar (in prezenta unor tromboze venoase sau a factorilor de risc pentru
tromboza venoasa) ;
c.neoplasmul pulmonar cu sau fara atelectazie (in special dupa 50 de ani) ;
d. atelectazie pulmonara limitata , cu obstructie bronsica nemaligna sau neoplazica ;
e. pleurezia tuberculoasa la debut (in special cand pneumonia se complica cu revarsat
pleural) ;
f.abcesul pulmonar (inainte de evacuare) .

Unele pneumonii bacteriene determina , cel putin in etapa initiala , un tablou clinicoradilogic asemanator pneumoniei pneumococice . Dintre acestea , mai comune sunt pneumoniile
produse de Klebsiella pneumoniae , Haemophilus influenzae , Streptococcus piogenes ,
Staphylococcus aureus . In caz de opacitati pulmonare nesegmentare , febrile , trebuie luate in
discutie pneumopatiile cu Micoplasme , Rickettsii , Chlamidii , virusuri , fungi sau determinarile
pulmonare din boli de colagen , vasculite sistemice sau alte cauze mai putin frecvente (pneumopatii
induse de droguri , alveolite alergice , sindrom Goodpasteure etc.) . Rezolvarea problemelor de
diagnostic diferential se face prin corecta interpretare a datelor clinice , radilogice , biologice si
bacteriologice , precum si prin urmarirea evolutiei pneumopatiei , sub tratament antibiotic .
TRATAMENT :
Tratamentul pneumoniei pneumococice este relativ simplu in cazurile usoare , necomplicate
si la persoane anterior sanatoase , dar poate deveni complex , in formele severe de boala sau
complicate .
In general bolnavii necesita tratament etiologic si igieno-dietetic , tratament simptomatic si
profilactic .
Majoritatea bolnavilor trebuie spitalizati , desi persoanele tinere cu infectie usoara sau
medie pot fi tratati excelent la domiciliu .
I. Tratamentul etiologic - este adresat agentului cauzal (pneumococului) , iar Penicilina este
antibioticul de electie . Marea majoritate a suselor de pneumococ sunt sensibile la doze mici de
Penicilina , la concentratii minime inhibitoare de 0,1 microg/ml . Putine suse necesita concentratii
minime inhibitorii , mai mari de Penicilina intre 0,01-0,1 microg/ml , dar in ultimul deceniu s-au
semnalat suse de pneumococ rezistente la Penicilina sau cu multirezistenta la antibiotice .
Prevalenta infectiei cu pneumococi rezistenti la Penicilina pare a fi in crestere .
Pneumonia pneumococica raspunde repede , cu defervescenta in 2-3 zile , la doze relativ
mici de Penicilina G , in doze zilnice de 1.600.000 2.400.000 U.I. administrate i.m. la 6 ore .
Rezultate similare se obtin cu aceeasi doza zilnica , administrata divizat i.m. la 8-12 ore sau i.v. la
12 ore . Tratamentul cu Penicilina se intinde in medie pentru o perioada de 7-10 zile , dar sunt
necesare 3-4 zile de afebrilitate pentru oprirea sa . Pentru formele usoare de boala se poate
administra Fenoximetilpenicilina per os, 250-500 mgr la 6 ore , sau tratamentul pe cale parenterala
cu Penicilina poate fi continuat pe cale orala , dupa ce s-a obtinut afebrilitatea .
Rezultate tot atat de bune se pot obtine cu Eritromicina (400-500 mgr la 6 ore) sau
Ampicilina (500-1.000 mgr la 6 ore) .
Administrarea de Tetraciclina , ca prim antibiotic , in pneumonia pneumococica este o
eroare , intrucat aproximativ 7-25% din tulpinile de pneumococ sunt rezistente la Tetraciclina .
Sub tratament antibiotic febra dispare in 24-72 ore , starea toxica se amelioreaza rapid (1-3
zile) iar sindromul de condensare clinic regreseaza in 5-7 zile . Rezolutia radiologica se obtine in 714 zile .
Daca dupa maxim 4 zile de tratament antibiotic nu se obtine defervescenta bolii si
afebrilitate , tratamentul trebuie reconsiderat , existand mai multe eventualitati :

1.pneumonia are o alta etiologie decat cea pneumococica (cu germeni gram negativi ,
stafilococ etc.) ;
2. complicarea pneumoniei (pleurezie sau empiem pericardica , meningita,etc.) ;
3. infectie cu pneumococ rezistent la Penicilina sau alte antibiotice uzuale (eventualitate
rara) .
Oricare din aceste eventualitati impun reconsiderarea tabloului clinico-radiologic , examenul
bacteriologic al sputei sau alte explorari tintite .
Ca alternative de tratament antibiotic , in cazurile cu infectie cu pneumococ rezistent la
Penicilina , se pot obtine rezultate bune cu Cefalosporine (1-2 g/zi - parenteral) sau Clindamicina
(1,2g/zi) sau Vancomicina (2g/zi) sau medicatie antimicrobiana in raport cu antibiograma sputei.
II. Tratament igeno-dietetic :
Este foarte important in vederea bunei evolutii .
Se recomanda :
- repaus la pat in perioada febrila si inca 6-10 zile dupa defervescenta , intr-o camera
luminoasa , bine aerisita , la o temperatura potrivita de aproximativ 20oC ;
- regim hidro-zaharat , bogat in vitamine , sucuri de fructe , siropuri , ceai , lapte . Treptat se
va trece la un regim lacto-faino-zaharat si apoi la o alimentatie mai substantiala ;
- in perioada febrila se va asigura o hidratare suficienta a bolnavului ;
- asigurarea igienei bucale prin indepartarea reziduurilor , gargarisme , ungerea mucoaselor
cu glicerina boraxata ;
- asigurarea igienei tegumentelor prin spalarea cu apa calda si frictiuni cu alcool mentolat .
III. Tratamentul simptomatic :
Administrarea de oxigen pentru 24 36 ore , este adesea necesara pentru bolnavii cu stare
toxica , cu pneumonie extinsa , cu afectiuni pulmonare asociate sau hipoxemie (de preferinta
monitorizata , in special la bolnavii cu istoric de boala pulmonara preexistenta) .
Hidratarea
corecta , pe cale orala sau i.v. , este adesea necesara , avand in vedere tendinta la deshidratare si
tulburari electrolitice , produse de febra , transpiratii intense , varsaturi etc.
Medicatia antipiretica (Aspirina , Paracetamol) este in special indicata la bolnavii cu febra
mare , care tolereaza prost tahicardia (varstnici , cardiopati , pulmonari cronici) .
Durerea pleurala poate fi mult redusa cu Aspirina , Codeina .
La alcoolici exista un risc deosebit de aparitie a tulburarilor psihice , in special delirium
tremens; in aceasta situatie se pot administra profilactic Benzodiazepine sau , clasic , cantitati mici
de alcool .

Desi sindromul toxic general si hipotensiunea arterila sunt rare in pneumonia pneumococica
, uneori este necesar controlul hipotensiunii arteriale prin administrarea de lichide parenteral si
Dopamina ( 3-5 microg/min/kgcorp) si/sau administrarea Corticosteroizi parenteral (Hemisuccinat
de Hidrocortizon 100-200 mgr i.v. la 6-8 ore) .
IV.Tratament profilactic :
Prevenirea pneumoniei pneumococice este necesara la persoane cu risc inalt de a face o
boala severa , cu prognostic grav . In afara masurilor generale de profilaxie , se foloseste un vaccin
antipneumococic continand polizaharide capsulare de la 23 tipuri de pneumococ , care ar fi
responsabile de 90% din pneumoniile pneumococice bacteriemice . Persoanele apreciate cu risc
inalt sunt cele peste 55 ani cu boli cronice debilitante ca : bronhopneumopatie cronica obstructiva
sau brosiectazii , insuficiente cardiace cronice sau cardiopatii avansate , ciroze hepatice ,
insuficiente renale cronice , diabet , neoplazii (inclusiv limfoame maligne) , mielom multiplu ,
alcoholism . Vaccinul se administreaza o singura doza i.m. si produce reactii locale si generale
minime . De obicei nu este necesara reimunizarea , decat in cazuri de exceptie . Eficacitatea
vaccinari este de peste 70% la adultii imunocompetenti , iar esecurile sunt datorita imunodepresiei
severe sau infectiei pneumococice cu serotipuri care nu sunt incluse in vaccine .
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
PNEUMONIE PNEUMOCOCICA

IN

SUPRAVEGHEREA

SI

INGRIJIREA

PACIENTILOR

CU

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROFILAXIE


Profilaxia bolii cuprinde ansamblul masurilor ce urmaresc prevenirea bolilor , agravarilor,
cronicizarilor si evitarea complicatiilor .
In cazul pneumoniei pneumococice , rolul cel mai important in profilaxie il constituie :
I. Educatia sanitara a populatiei , in special la persoanele expuse riscului imbolnavirilor:
batrani , copii imunodeprimati , bolnavii cronici . Asistenta de circa are obigatia ca in cursul vizitelor
medicale la domiciliu sau a prezentarii pacientului la dispensar , sa-l sfatuiasca despre necesitatea
conservarii starii de sanatate :
- Sa lamureasca bolnavul asupra efectului daunator al fumatului ;
- Sa evite aglomeratia in anotimpurile reci ;
- Sa trateze cu seriozitate infectiile cailor aeriene superioare ;
- Sa aiba o alimentatie echilibrata , bogata in vitamine , cu un aport crescut de vitamina C;
II. Cresterea imunitatii organismului prin administrarea de imunoglobuline umane specifice
(standard) .
O alta masura profilactica este vaccinarea profilactica folosind vaccinul Pneumo-23 . Se
administreaza in special varstnicilor , pacientilor cu boli cronice (boli cardio-vasculare , pulmonare ,
ciroza) , pacientilor imunodeprimati , persoanelor institutionalizate . Imunitatea se instaleaza in 1015 zile dupa vaccinare si dureaza aproximativ 5 ani .

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile administrarii


vaccinului si il va inocula conform prescriptiilor medicale .

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ASIGURAREA


CONFORTULUI SI CONDITIILOR DE MEDIU

Asistenta medicala este un cadru sanitar cu o pregatire pluridisciplinara , cu responsabilitati


in pastrarea si restaurarea sanatatii , prevenirii imbolnavirilor, inlaturarea suferintei .
Bolnavi cu boli contagiaoase se amplaseaza in saloane separate , in functie de boala .
Bolnavi contagiosi trebuiesc spitalizati in saloane mici de 1-2 maximum 4 paturi . Paturile
trebuie sa fie comode , camerele bine luminate si aerisite .
Asistenta medicala asigura toaleta zilnica a bolnavului si lenjerie de pat si de corp curata si
uscata .
SALONUL
- va avea ferestrele indreptate spre nord pentru ca bolnavul sa beneficieze de luminozitate
intensa si permanenta ;
- temperatura optima a saloanelor sa fie de 18-19oC , eventual mai scazuta cu 1-2oC;
- salonul sa fie aerisit ori de cate ori este necesar ;
- in sezonul rece , se vor plasa pe calorifere vase cu apa calda care vor emana vapori umezi
;
- curatenia se va efectua zilnic : dimineata si dupa-masa .

PATUL SI ACCESORIILE SALE


- patul , de preferinta deplasabil pe rotile , rabatabil , prevazut cu rezemator mobil fiind
necesar asigurarii confortabilitatii in pozitie sezanda , pentru a favoriza respiratia ;
- salteaua poate fi confectionata din cauciuc sau din material plastic si umpluta cu apa sau
aer , pentru a preveni escarele la bolnavii imobilizati ;
- perna trebuie sa fie moale si elastica ;
- patura trebuie sa fie confectionata din lana moale ;

- lenjeria trebuie sa fie alba , din bumbac , cu cat mai putine cusaturi , continand : doua fete
de perna , un cersaf de pat si un cersaf plic ;
- musamaua din cauciuc sau material plastic va fi asezata pe saltea pentru a o proteja de
dejectii ;
- o aleza din panza fina , ce acopera musamaua .

TOALETA BOLNAVULUI
- in functie de starea generala a bolnavului , asistenta medicala va efectua toaleta
pacientului pe portiuni , respectand intimitatea acestuia si masurile de igiena ;
- se insista asupra toaletei bucale , dupa aspirarea prealabila a secretiilor , clatindu-se apoi
gura cu apa boricata , ungand apoi mucoasele in buzele crapate cu glicerina boraxata ;
- daca pacientul este independent , i se vor asigura conditiile necesare in vedearea
efectuarii unei bai generale sau a unui dus ;
- deasemenea se insista asupra zonelor inghinale pudrandu-se apoi cu talc pentru a preveni
escarele ;
- unghiile si parul vor fi curatate regulat , avand in vedere faptul ca la acest nivel stagneaza
un mare numar de agenti microbieni ;
- ingrijirea mucoasei nazale in scopul mentinerii permeabilitatii cailor respiratorii
superioare , prevenirea escarelor , infectiilor nazale in cazul in care pacientul prezinta sonde pe
aceasta cale ;
ALIMENTATIA
Organismul uman are nevoie de hrana in cantitate suficienta si de buna calitate pentru a-si
mentine starea de sanatate si homeostazie .
In cazul pacientului , este vital stabilirea regimului alimentar pentru a asigura aportul
caloric necesar sustinerii fortelor fizice , recuperarii si vindecarii acestuia .
In perioada febrila - regim hidrozaharat , bogat in vitamine mai ales vitamina C , sucuri de
fructe, siropuri , ceaiuri calde , lapte . Treptat , dupa scaderea febrei , se va trece la regim lactofaino-zaharat si apoi la o alimentatie mai substantiala , hipercalorica , usor digerabila .
Cantitatea de lichide ingerate va fi de 2000-2500ml/24h , adaugand cate 500 ml la fiecare
grad de febra .
ROLUL ASISTENTEI IN SEMIOLOGIE
Asistenta medicala are obligatia de a semnala toate modificarile aparute in starea
bolnavului , avand obligatia de a cunoaste fiecare semn si interventiile specifice acestora .

I. FRISONUL
Este un fenomen clinic caracterizat prin faptul ca bolnavul prezinta , in mod brusc , o
senzatie de frig insotita de termuraturi inegale si neregulate cu caracter progresiv , ce cuprinde
intreg corpul si devine foarte puternic . Precede sau insoteste febra .
Interventiile asistentei medicale constau in :
- inveleste pacientul in paturi ;
- scade temperatura cu mijloace fizice si medicamentoase (Paracetamol , Aspirina) ;
- administreaza lichide calde cu precautie (ceaiuri, compoturi) ;
- supravegheaza pacientul pentru a vedea daca frisonul este unic sau se repeta , lucru
important pentru diagnostic .

II. FEBRA SAU HIPERTERMIA


Este o manifestare frecventa in bolile infectioase . Are un rol important in apararea
organismului in infectii cu microbi si virusuri .
Este considerata o reactie de necesitate , prin febra organismul impiedica multiplicarea
unor virusuri si ajuta la omorarea virusurilor si microbilor .
In mod normal temperatura corpului se situeaza intre 36-37oC , temperatura centrala (cea
a organelor interne) fiind mai ridicata decat cea periferica .
Hipertermia cuprinde :
- subfebrilitate - mentinerea temperaturii corpului intre 47-38oC ;
- febra moderata - mentinerea temperaturii corpului intre 38-39oC;
- febra ridicata - mentinerea temperaturii corpului intre 39-40oC ;
- hiperpirexie - mentinerea temperaturii corpului peste 40oC .
Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub 36 oC . Este mai putin nociva decat
hipertermia .
In cazul pneumoniei pneumococice temperatura se ridica brusc la 39-40oC , mentinandu-se
astfel in platou (febra continua) , timp indelungat .
Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului febril , sunt :
- administreaza antitermice conform prescriptiilor medicului ;

- aplica comprese calde , realizeaza impachetari reci ;


- incurajeaza cresterea aportului hidric si monitorizeaza bilantul hidroelectrolitic ;
- mentine integritatea tegumentelor prin stergerea transpiratiilor si realizarea unei toalete
corespunzatoare ;
- efectueaza , la indicatia medicului , recoltari sanguine in puseu febril (hemocultura);
III. JUNGHIUL TORACIC
Este o durere de cauza pleurala ce apare prin inflamarea pleurei in contextul unei dureri
corelabile cu miscarile respiratorii . Apare imediat dupa frison , intens, are sediul submamar . Se
accentueaza in inspir profound , tuse , stranut .
Interventiile asistentei medicale asupra durerii pacientului :
- va asigura confortul maxim al pacientului ;
- va indemna pacientul sa stea intr-o pozitie antalgica , care sa favorizeze respiratia ; pozitia
pacientului cu pneumonie pneumococica sa fie, de regula , pe partea pulmonului afectat ;
- va administra analgezicele prescrise de catre medic , cu 30 de minute inainte de culcare ;
- va explica tehnicile de relaxare ce cresc efectul medicamentului .
IV. TUSEA
Este un act reflex sau voluntar care are drept rezultat expulzarea violenta a aerului si in
unele cazuri a corpurilor straine din caile respiratorii .

Tipuri de tuse :
- tuse uscata (neproductiva , fara expectoratie) : iritativa , cu timbru aspru - intalnita in
pleurezie , faringita , laringita ;
- tuse umeda (productiva , cu expectoratie) prezenta in leziuni acute si cronice , in
bronhopneumonie .
Alte tipuri de tuse :
- tuse cvintoasa ;
- tuse bitonala ;
- tuse latratoare ;
- tuse surda , ragusita , voalata ;

- tuse emetizanta urmata de varsaturi alimentare .


Dupa orar tusea mai poate fi :
- tuse matinala (in bronsiectazii , bolnavul isi face toaleta bronhiilor) ;
- tuse vesperala (apare seara in TBC) ;
- tuse nocturna (apare in afectiuni cardiace) ;
- tuse continua (in bronhopneumonie) .
Interventiile asistentei medicale in ingrijirea pacientului care prezinta tuse :
- supravegheaza pacientul pentru a observa caracteristicile tusei si simptomele care o
insotesc ;
- noteaza observatiile facute pentru a informa medicul cu privire la frecventa , orar ,
prezenta sau absenta expecoratiei ;
- in prima etapa cand tusea este neproductiva si frecventa trebuie sa fie calmata prin
administrarea de antitusive prescrise de medic ;
- hidrateaza pacientul printr-o administrare de lichide intr-o cantitate crescuta ,
administrand concomitent si mucolitice , expectorante , fluidifiante pentru a lichefia mucozitatile
aderente la bronhii si a favoriza eliminarea lor ;
- indeparteaza cauzele care au favorizat iritatia faringiana prin asigurarea unor conditii de
mediu corespunzator si eliminarea unor factori nocivi (fumatul) ;
- aplica pe pieptul pacientului comprese calde cu scopul de a favoriza circulatia la acest
nivel ;
- educa pacientul sa-si stapaneasca voluntar tusea iritativa printr-o inspiratie ampla cu
apnee fortata ;
- sa invete pacientul sa tuseasca cu batista la gura , pentru a nu imprastia germeni in jur ,
prin intermediul picaturilor Pflgge ;
- daca pacientul prezinta secretii , asistenta medicala va pozitiona bolnavul in asa fel incat
sa-i favorizeze expectoratia , folosindu-se la nevoie provocarea tusei artificiale .

V. EXPECTORATIA (SPUTA)
Expectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate in caile respiratorii in
mod curent . Prin expectoratie se inteleg atat actul de expulzie , cat si produsele eliminate (sputa).
Expectoratia reprezinta , materialul patologic cel mai periculos, fapt pentru care trebuie luate
masuri de asepsie riguroasa .

Expectoratia are o valoare fundamentala din punct de vedere diagnostic , mai ales daca
este recenta . Trebuie precizate intotdeauna cantitatea , aspectul , culoarea si mirosul .
1. Cantitatea : in mod obisnuit nu se elimina dupa fiecare tuse mai mult de 5 ml . In unele
boli (dilatatie bronsica , abces si gangrena pulmonara , tuberculoza pulmonara avansata) ,
cantitatea creste , uneori chiar pana la 300 400 ml/24 de ore . O varietate speciala de
expectoratie este vomica . Prin acest termen se intelege expulzarea brutala a unei colectii
purulente situate in parenchimul pulmonar sau in vecinatate , prin deschiderea in caile respiratorii .
2. Culoarea : poate furniza de asemenea unele indicatii . Astfel , sputa din cancerul bronhopulmonar este rosie-gelatinoasa ; in infarctul pulmonar , negricioasa ; in pneumonie , ruginie ; in
tuberculoza pulmonara si unele dilatatii bronhice , hemoptoica .
3. Mirosul : poate fi fetid in abcesul pulmonar si in dilatatia bronsica si putrid , respingator,
in gangrena pulmonara .
4. Aspectul expectoratiei este uneori foarte revelator . Sputa mucoasa este vascoasa ,
aderenta si aerata . Se intalneste in bronsita acuta si in astmul bronsic . In aceasta ultima
afectiune , sputa poate fi perlata , numita asa din cauza dopurilor mici si opalescente de mucina din
care este constituita . Sputa purulenta este cremoasa , alcatuita exclusiv din puroi . Sputa mucopurulenta este netransparenta , galbena-verzuie si o intalnim in infectii ale cailor aeriene (bronsite ,
dilatatii bronsice) . Sputa sero-muco-purulenta se deosebeste de precedenta prin adaosul de
serozitate .
Sputa pseudomembranoasa contine multa fibrina sub forma de membrane. Se intalneste in
unele bronsite .
Rolul asistentei medicale consta in a face educatia bolnavilor asupra modului cum trebuie
sa expectoreze si cum sa utilizeze scuipatoarele ;
- sa invete femeile si copiii sa expectoreze ;
- sa remarce si sa obisnuiasca bolnavul cu utilizarea pozitiei in care sa expectoreze cu mai
multa facilitate si abundenta ;
- sa stearga cu tampoane de vata montate pe pensa , sputa adunata pe gura si dintii
bolnavului.
- sa stranga si sa masoare - in eprubete sau pahare gradate - expectoratia abundenta.
Dezinfectarea scuipatoarelor este o regula absoluta.
- pentru dezobstruarea cailor aeriene se foloseste , uneori provocarea tusei artificiale. Se
comprima brusc si sacadat , ventral , baza toracelui - bolnavul aflandu-se in pozitie semi-sezanda dupa o inspiratie fortata , in timp ce bolnavul face un efort de tuse .
- se recomanda aprozimativ 2000ml de lichide/24h .
- realizeaza umidificarea cu pulverizatoare sau recipiente cu apa asezate pe o sursa de
caldura .
Drenajul postural :

- este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor , pozitia pacientului


schimbandu-se la 20-30 de minute ;
- decubit ventral cu perna sub abdomen ;
- decubit ventral cu patul inclinat la 20o ;
- decubit dorsal ;
- decubit lateral drept ;
- decubit lateral stang ;
- pozitie sezanda .
La sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund . Se renunta la pozitiile in
care pacientul prezinta disconfort sau dispnee .
In cazul pacientilor imobilizati , foloseste aspiratia orofaringiana sau nazofaringiana cu
ajutorul sondei Nelaton si a dispozitivului de aspiratie ;

VI. DISPNEEA :
Respiratia dispneica este un act reflex , constient , voluntar in care pacientul simte sete de
aer , iar obiectiv miscarile respiratorii sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii ,
amplitituduni si ritmului respirator .
Dupa circumstantele de aparitie se deosebesc :
- dispnee permanenta ;
- dispnee de efort ;
- dispnee de decubit ;
- dispnee paroxistica .
Dupa ritmul respirator se disting :
1. Bradipneea respiratie cu ritm respirator rar , frecventa respiratorie scazuta , 8-12
respiratii/minut , amplitudine crescuta ,inspiratiile sunt profunde insotite de tiraj si cornaj .

2. Tahipneea respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40 pe minut ,


amplitudine scazuta , respiratie superficiala si ritmica .

Dupa timpul respiratiei exista :


1. Dispnee inspiratorie (edem glotic , tumori laringiene) ;
2. Dispnee expiratorie (astm bronsic , emfizem pulmonar) ;
3. Dispnee mixta (pleurezii cu lichid mult , pneumonie masiva) .
Alte tipuri de respiratie :
1. Respiratie de tip Cheyne-Stokes - respiratiile cresc pregresiv in amplitudine si frecventa ,
ating un apogeu apoi descresc pana inceteaza , fiind urmate de o perioada de apnee ;

2. Respiratie de tip Kssmaul - este o respiratie in patru timpi : inspir pauza expir
pauza , cu miscari respiratorii profunde si zgomotoase ;

3. Respiratie de tip Biot - caracterizata prin cicluri de respiratie intrerupte de perioade de


apnee .

Asistenta medicala trebuie sa poata deosebi o respiratie defectuoasa de una normala


pentru a putea relata medicului schimbarile intervenite in starea bolnavului .
Interventiile asistentei medicale in favorizarea respiratiei pacientului :
- va dezobstrua caile respiratorii aeriene superioare ;
- va administra la nevoie O2 in doza de intretinere ;
-va asigura pacientului pozitia semi-sezanda ridicand extremitatea cefalica sau sprijinand-ul
de perna ;
- umidifica aerul din incapere pentru a evita uscarea mucoaselor ;
- invata pacientul exercitii de respiratie ;
Respiratia profunda :
- favorizeaza oxigenarea si ventilatia adecvata a pacientilor anxiosi ;
- creste volumul curent si diminueaza spatiul mort ;
- pacientul efectueaza o inspiratie profunda si o expiratie prelungita cu buzele stranse ;
- este de preferat sa se execute in pozitie sezanda .

Respiratia diafragmatica :
- pacientul este asezat in pozitie semi-sezanda , cu genunchii flectati , sustinuti in regiunea
poplitee cu o patura rulata ;
- mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara pe abdomen sau coaste ;
- pacientul va inspira adanc pe nas , cu gura inchisa ;
- in timpul expiratiei pacientul isi va contracta muschii abdominali , va tine buzele stranse si
se va concentra asupra coborarii abdomenului ;
- timpul acordat exercitiului va creste progresiv , de la 5 la 10 minute ;
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN DIAGNOSTICARE
Diagnosticul si tratamentul afectiunilor respiratorii necesita o anamneza foarte atenta , un
examen fizic sistematic , un examen radiologic , examene complementare (teste functionale
pulmonare , analiza gazelor sanguine , teste chimice microbiologice sau investigatii speciale) .
Rolul asistentei medicale consta in pregatirea pacientului pentru executarea investigatiilor
paraclinice si chiar efectuarea unora dintre acestea precum si asistarea medicului .
In cadrul vizitei medicale , asistenta medicala are indatorirea :
- de a explica pacientului in ce consta aceasta , a-l sprijini , a-l linisti si ai explica cele ce se
vor petrece ;
- de a dezbraca pacientul pentru consultatie - daca este necesar , in functie de starea sa
fizica si psihica ;
- de a pozitiona pacientul conform etapei de investigare ;
- de a prezenta medicului evolutia starii pacientului si interventiile efectuate .
I. ANAMNEZA : - reprezinta un interogatoriu la care este supus pacientul in vederea
depistarii cauzelor ce au dus la imbolnavire , momentul aparitiei primelor simptome si tipul
acestora , a atitudinii adoptate de pacient in aceste circumstante .
Cativa parametrii necesita o abordare inevitabila , ei influentand posibilitatea stabilirii
diagnosticului :
1.Varsta :
- la copii apar mai frecvent infectii acute ale cailor respiratorii superioare , ce afecteaza mai
rar plamanii ;
- la pubertate riscul maxim este al infectiilor pleuro-pulmonare de etiologie bacilara;
- adultul si varstnicul se confrunta cu boli cronice ce afecteaza mai des parenchimul
pulmonar .

2. Sexul : poate determina particularitati , ca de exemplu , barbatii fac frecvente boli


toraco-pulmonare cronice ;
3. Antecedentele heredo-colaterale : explica existenta unei predispozitii ereditare ;
4. Antecedentele personale patologice : trebuie cunoscute , existand posibilitatea
sensibilizarii locale , ca in cazul pneumoniei lobare , ceea ce favorizeaza repetarea pneumoniei in
acelasi loc ;
5. Conditiile de munca : pot induce, favoriza sau agrava bolile pulmonare;
6. Conditiile de viata : privesc salubritatea locuintei , numarul de persoane ce locuiesc intr-o
incapere , cantitatea si calitatea alimentelor , consumul de alcool , tabagismul ;
7. Conditiile psiho-sociale : vizeaza existenta problemelor morale , familiale sau
profesionale .
Pentru realizarea planului de ingrijire , asistenta va purta o discutie similara cu pacientul ,
denumita culegere de date , insistand asupra sferei socio-familiale .
In timpul anamnezei asistenta va indemna pacientul sa vorbeasca deschis medicului , il va
incuraja si sustine .
II. EXAMENUL FIZIC - este realizat de catre medic bazandu-se pe date obiective furnizate de
metodele utilizate in acest scop .
1. Inspectia are drept scop depistarea modificarii conformatiei toracelui ce poate
reprezenta substratul cauzal al bolii pulmonare sau consecinta afectiunii respiratorii .
Uneori in pneumonie se poate observa o deformare toracica asimetrica , unilaterala , mai
exact dilatarea unilaterala a toracelui insotita de bombarea spatiilor intercostale .
2. Palparea ofera date privind :
- continatorul (cutia toracica cu toate elementele sale constitutive : tegumente , tesut
celular subcutanat , coaste , stern , vertebre, articulatii) ;
- continutul cutiei toracice (pleura , plamanii , mediastinul , cordul si vasele mari) .
Prin palpare se pot percepe unele fenomene toracice precum :
- vibratii vocale ;
- frecaturi pleurale sau pericardice ;
- sufluri cardiace ;
Tehnica consta in amplasarea suprafetei palmare a unei maini pe fata anterioara iar cealalta
pe fata posterioara a hemitoracelui examinat , palpand sistematic si succesiv intreaga suprafata .

Pentru determinarea vibratiilor vocale se roaga pacientul sa pronunte un cuvant cu multe


consoane: 33 .
3. Percutia toracelui - este o metoda de examen fizic care consta in lovirea unor regiuni ale
corpului cu degetele pentru a obtine sunete din a caror interpretare sa reiasa informatii asupra
procesului patologic din regiunea explorata . Percutia toracelui trebuie sa respecte anumite reguli:
- se face de sus in jos si dinspre medial spre lateral ;
- se face pe toate fetele : anterior , posterior , lateral ;
- se face o percutie generala si una comparativa , topografica pe aceeasi regiune .
Sunetul rezultat din percutia toracelui poarta denumirea de sonoritate pulmonara .
Modificarile sonoritatii pulmonare privesc intensitatea , timbrul si tonalitatea sonoritatii sau privesc
intensitatea si limitele sale .
La percutia toracelui , in stari patologice se observa :
- sonoritate diminuata (submatitate) ;
- sonoritate abolita (matitate) - pneumonie ;
- sonoritate crescuta (hipersonoritate) - emfizem pulmonar ;
- sonoritate inlocuita de sunet timpanic .
4. Auscultatia - permite sesizarea si interpretarea diverselor zgomote care se produc in
timpul respiratiei , a tusei sau in timpul vorbirii .
Auscultatia se poate realiza :
- direct cu urechea pe torace ;
- indirect prin intermediul stetoscopului aplicat pe cutia toracica ;
Pozitia pacientului trebuie adaptata :
- in picioare sau semisezand cand starea pacientului o permite ;
- pozitia in care se afla pacientul .
Auscultatia se face in ambii timpi ai respiratiei (inspir/expir) , inclusiv dupa tuse . Murmurul
vezicular rezulta din trecerea undei fluide sonore din bronhiole in spatiul largit al alveolelor .
a. Suflurile sau zgomotele respiratorii rezulta din inlocuirea murmurului vezicular cu
zgomotul laringo-traheal , modificat . Ele pot fi :
- suflu tubar ;
- suflu pleuretic ;

- suflu cavitar .
b. Ralurile sunt zgomote patologice care iau nastere in alveole sau bronhii si se modifica
prin respiratie sau tuse . Ele pot fi umede sau uscate .
Dintre ralurile umede intalnim :
- raluri subcrepitante (bronsite , TBC , supuratii pulmonare) ;
Dintre ralurile uscate intalnim :
- raluri crepitante (pneumonii , edem pulmonar) ;
- raluri ronflante ;
- raluri sibilante .
c. Frecaturile sunt zgomote patologice care iau nastere intre cele doua foite pleurale, cand
se produce o inflamatie la acest nivel . Ele nu se modifica dupa tuse sau repiratie .
Asistenta medicala :
- trebuie sa cunoasca etapele examenului clinic , pentru a putea explica pacientului in ce
constau tehnicile ;
- asigura confortul psihic si fizic al pacientului ;
- pozitioneaza pacientul conform indicatiilor medicului sau etapei de executie ;
- asigura instrumentarul necesar efectuarii tehnicilor .
III.RADIOGRAFIA PULMONARA :
Este o metoda statica de examinare si reprezinta fixarea imaginii radiologice pe filmul
radiologic la un moment dat cu scopul de a studia morfologia si functionalitatea plamanilor .
Acest examen ofera certitudinea diagnosticului de pneumonie lobara datorita imaginii
radiologice specifice de opacitate cu topografie lobara sau segmentara , uneori triunghiulara cu
varful in hil .
Asistenta medicala realizeaza pregatirea fizica si psihica a pacientului in vederea
examenului ce va fi efectuat .
1. Pregatirea psihica :
- asistenta medicala anunta pacientul , explicandu-i conditiile de obscuritate in care va fi
efectuat examenul ;
- conduce pacientul in serviciul de radilologie ;

- instruieste pacientul cu privire la caracterul inofensiv al tehnicii si asupra necesitatii


efectuarii ei .
2. Pregatirea fizica :
- se dezbraca complet regiunea toracica ;
- se asaza pacientul in pozitie ortostatica , cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte
fara a ridica umerii ;
- pacientul va sta in spatele ecranului cu pieptul apropiat de caseta ce poarta filmul;
- cand pozitia verticala este contraindicata , se asaza pacientul in pozitie sezanda sau in
decubit ;
- se explica pacientului necesitatea apneei in timpul radiografierii , dupa o inspiratie
profunda ;
- dupa terminarea examenului , pacientul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la salon ,
la pat ;
- se va nota in foaia de observatie examenul efectuat si data .
Plamanii , organe pline cu aer , contrasteaza cu opacitatea inimii si a vaselor cutiei
toracice , oferind o orientare relativ usoara medicului . Imaginea plamanilor aparuta pe filmul
radiologic , va fi in functie de continutul lor in aer , sange sau lichid .
IV. RECOLTAREA SPUTEI :
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile
respiratorii prin tuse . Se recolteaza pentru examinari: macroscopice , citologice , bacteriologice ,
parazitologice in vederea stabilirii unui diagnostic .
In pneumonia pneumococica , sputa are un aspect particular ruginiu iar prin examinarea
frotiului si a examenului bacteriologic este pus in evidenta agentul cauzal , diplococcus pneumoniae
.
Pentru recoltarea sputei se folosesc mai multe metode :
1. Recoltarea sputei in cutia Petri dupa expectoratie spontana sau provocata :
a. Pregatirea materialelor :
- cutie Petri , pahar conic ;
- scuipatoare speciala (sterilizata) ;
- pahar cu apa ;
-servetele sau batiste de unica folosinta .

b. Pregatirea psihica a pacientului :


- i se anunta si i se explica tehnica ;
- se instruieste sa nu inghita sputa si sa nu o imprastie ;
- sa expectoreze numai in vasul dat ;
- sa nu introduca in vas si saliva .
c. Executia tehnicii :
- i se ofera paharul de apa sa-si clateasca gura si faringele ;
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut ;
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse ;
- se colecteaza sputa matinala sau pe 24 de ore .
d. Pregatirea produselor de laborator :
- se acopera recipientele ;
- se eticheteaza ;
- se trimit la laborator .
e. Reorganizarea locului de munca si notarea in foaia de observatie a tehnicii effectuate .
2. Recoltarea sputei prin frotiu faringian :
a. Pregatirea materialelor :
- apa distilata ;
- port-tampon ;
- eprubeta ;
- abeslang ;
- servetele sau batiste de unica folosinta ;
- pahar cu apa .
b. Pregatirea psihica si fizica a pacientului :
- i se explica tehnica si necesitatea ei ;

- este instruit sa nu inghita sputa ;


- pacientul este asezat in pozitie sezanda , cu capul usor aplecat spre spate .

c. Executia tehnicii :
- i se ofera paharul cu apa pacientului , pentru a-si clati gura ;
- se umezeste tamponul cu apa distilata sterila ;
- se apasa limba cu abeslangul ;
- se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca ;
- sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata , care se introduce imediat in eprubeta
sterila .
d. Pregatirea produselor pentru laborator ;
e. Reorganizarea locului de munca si notarea in foaia de observatie a tehnicii efectuate .
3. Recoltarea sputei prin spalatura gastrica :
- se introduce sonda Einhorn sau Faucher in stomac dimineata pe nemancate ;
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator , deoarece germenii cautati pot fi distrusi
daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului gastric ;
- daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul
obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de sodiu .
4. Recoltarea sputei prin spalatura bronsica :
- se utilizeaza la pacientii ce nu expectoreaza in cazuri speciale ;
- se pun in recipientul cu aerosoli 5 ml de ser fiziologic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu 1 ml
solutie de stricnina 1 ;
- pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci , repetate urmate de expiratii
scurte ;
- se face o pauza scurta de 4-5 secunde si se executa pana la aerosolizarea intregii cantitati
de lichid ;
- dupa aspiratii , pacientul incepe sa tuseasca , chiar daca nu a tusit niciodata ;
- sputa expectorata se recolteaza intr-un vas steril , recoltarea repetandu-se zilnic , in
urmatoarele 4 zile , in vase separate .

5. Recoltarea prin aspiratie traheala cu cateter ;


6. Aspiratie prin executarea unei punctii traheale prin cartilajul cricoidian si cateterism.
Ultimele tipuri de recoltari se utilizeaza foarte rar si doar in cazuri speciale : bolnavi in stare
grava , coma profunda , tuse ineficienta .
Astfel , prin examenul bacteriologic al sputei va fi precizata etiologia infectiei iar examenul
citologic va preciza modificarile produse la nivelul parenchimului pulmonar .
VI. RECOLTAREA SANGELUI :
Punctia venoasa reprezinta patrunderea cu ajutorul unui ac , atasat la seringa sau la
holder , in lumenul unei vene , in scop explorator sau terapeutic .
Sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos constituie si prezinta o tehnica simpla ,
sigura , mentinand insa precautii generale ca :
- spalarea mainilor cu apa si sapun , dezinfectarea lor ;
- echipament de protectie : manusi , halat , sort , ochelari ;
- evitarea expunerii la contaminare cu agenti infectiosi ;
- mentinerea securitatii personalului medical.
In functie de codul de culoare al dopului , tuburile Vacutainer sunt :
- rosu - vacutainer pentru chimie clinica ;
- verde - vacutainer cu litiu heparina , pentru analize bio-chimice ;
- galben - vacutainer SSTTM , pentru chimie clinica ;
- mov - vacutainer EDTA-K3 , pentru analize hematologice ;
- albastru - vacutainer , pentru determinari de coagulare ;
- negru - seditainer pentru determinari VSH .
Recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se practica
dimineata pe nemancate , in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului la orice ora .
1. Pregatirea materialelor :
- ac special vacutainer ;
- tampoane de vata ;
- solutie dezinfectanta ;

- eprubete vacutainer ;
- holder ;
- garou .
2. Loc de electie :
- plica cotului;
- antebrat ;
- fata dorsala a mainilor ;
- vena maleolara interna ;
- vena jugulara ;
- venele epicraniene la sugari si la copii .
3. Tehnica :
Inainte de efectuarea punctiei , asistenta medicala pregateste pacientul din punct de
vedere psihic si il aseaza in decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie .
Asistenta se spala pe miini cu apa si sapun si apoi monteaza acul la holder . Executa o
miscare de rasucire , avand loc astfel ruperea benzii de siguranta a acului , apoi indeparteaza
carcasa protectoare de culoare alba si insurubeaza capatul liber al acului in holder .
Se aplica garoul deasupra plicii cotului , mentinand bratul pacientului inclinat in jos cu
pumnul strans . Se allege vena si se dezinfecteaza vena cu policele de la mana stanga , iar cu acul
fixat la holder , intr-un unghi de 45 se punctioneaza , micsorand unghiul si inaintand 1-1,5 in
lumenul venei .
Se introduce tubul Vacutainer in holder , apucand aripioarele laterale ale holderului cu
indexul si mediusul , iar cu policele impingem tubul . Presiunea de impingere se efectueaza numai
asupra holderului , nu si asupra acului aflat in vena . Cand sangele nu mai curge in tub , acesta va fi
scos din holder printr-o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor .
Dupa ce s-au recoltat analizele , se scoate acul si se comprima locul punctiei 3-5 minute cu
un tampon steril in solutie antiseptica .
4. Accidente :
- producerea de hematoame sau sufuziuni sanguine prin perforarea venei si infiltrarea
sangelui in tesutul perivenos ;
- stare de lipotimie ;
- colaps .

CONSTANTE BIOLOGICE

ANALIZA

Hemoleucograma

VSH

VALORI NORMALE
FEMEI

BARBATI

Hematii

4-5ml/mm

4,5-5,5 ml/mm

Hemoglobina

12-15 g %

14-16 g %

Hematocrit

40-455 g %

Leucocite

4000-8000 / mm
5-10 la o ora
10-20 la doua ore

Glicemia

80-120 mg %

MOD DE
PRELEVARE

Se recolteaza 2
ml singe pe
EDTA

Se recolteaza 1,6
ml sange pe
citrate de
sodium 0,4 ml .
-2 ml sange pe
florura de sidiu ;
- 2 ml sange pe
heparina ;
- sange simplu .

Colesterol

120-250 mg %

2 ml sange
simplu

Trigliceride

50 mg %

2 ml sange
simplu .

Uree

20-40 mh %

Acid uric

3-5 mg %

Creatinina

0,6-1,3 mg%

VII. HEMOCULTURA reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen


bacteriologic in scopul depistarii unei bacteremii sau septicemii .
1. Pregatirea materialelor :
- masca de tifon ;
- manusi sterile ;
- flacoane de hemocultura cu mediu sub vacuum ;
- holder ;
- ace pentru punctie venoasa ;
- alcool iodat , alcool 70 % ;
- tampoane si comprese sterile ;
- tava medicala , sapun , prosop
2. Pregatirea psihica a pacientului se face explicand tehnica si necesitatea ei .
3. Pregatirea fizica :
- locul punctiei se dezinfecteaza pe o arie mare , cu un tampon cu alccol 70 % si se aplica
prin frecare tinctura de iod lasand sa actioneze dezinfectantul cel putin 2 minute ;
- aria dezinfectata nu se recontamineaza ;
4. Executia tehnici :
- asistenta medicala isi spala mainile cu grija si imbraca manusi sterile .
- sterge capacele flacoanelor de recoltare cu alcool iodat ;
- se insurubeaza acul pentru punctie in holder ;
- se aplica garoul deasupra plicii cotului , mentinand bratul pacientului indreptat in jos cu
pumnul strans ;
- se alege vena si se dezinfecteaza ;
- se fixeaza vena cu policele de la mana stanga si se punctioneaza ;
- se introduce flaconul pentru hemocultura in hoder ; cand sangele nu mai curge in flacon ,
se scoate din holder si se rastoarna flacoanele de hemocultura pentru a asigura omogenizarea fara
a produce spuma ;
- se scoate acul , se dezinfecteaza locul punctiei si se aplica un pansament compresiv ;

- se aseaza pacientul in pozitie comoda ;


5. Pregatirea produsului pentru laborator :
- se noteaza pe flacon : numele pacientului , data si ora recoltarii , curba termica ,
medicatia antibiotica ;
- se trimit imediat la laborator si se pun la termostat , la o temperatura de 37oC ;
- se noteaza in foaia de observatie data si numele persoanei ce a recoltat ;
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN MONITORIZAREA FUNCTIILOR VITALE
I. RESPIRATIA functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar
metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism .
Factorii care influenteaza respiratia :
1. Biologici : varsta , sexul , statura , somnul , postura , alimentatia , exercitiul fizic .
2. Psihologici : emotiile .
3. Sociologici : mediul ambient , climatul , locul de munca .
Calitatile respiratiei :
1. Frecventa : reprezinta numarul respiratiilor pe minut
- nou-nascut : 30-50 R/min ;
- 2 ani : 25-35 R/min ;
- 12 ani : 15-25 R/min ;
- adult : 16-18 R/min;
- varstnic : 15-25 R/min .
2. Amplitudinea : este data de volumul de aer ce patrunde si se elimina din plamani la
fiecare respiratie . Poate fi :
- profunda ;
- superficiala .
3. Ritmul : reprezinta pauzele dintre respiratii .
4. Simetria : ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul
inspiratiei si expiratiei .
Asistenta medicala :

- numara respiratiile fara a anunta in prealabil pacientul , cand acesta se relaxeaza sau in
timpul somnului ;
- observa folosirea muschilor accesori respiratori ;
- observa aspectul unghilor maini ;

II. TEMPERATURA reprezinta necesitatea mentinerii constante a temperaturii corpului intre


36 C si 37 C , datorita procesului de termoreglare .
Termogeneza este rezultatul proceselor de oxidare a factorilor de nutritie ce au loc in
special in muschi si ficat .
Termoliza este procesul de eliminare a caldurii realizat prin piele, pamani si rinichi .
Pierderile se realizeaza prin :
- evaporare ;
- radiatie ;
- conductie ;
- convectie .
Masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului in cavitati inchise sau semiinchise
, care sunt : axila , cavitatea bucala , rect , vagin .

Asistenta medicala :
- are obligatia de a masura temperatura de cel putin doua ori pe zi : dimineata si seara;
- va nota valorile obtinute in foaia de observatie ;

- va raporta medicului modificarile intervenite .


III. TENSIUNEA ARTERIALA reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra
peretilor arteriali .
Factorii ce determina tensiunea arteriala sunt :
- debitul cardiac ;
- forta de contractie a inimii ;
- elasticitatea si calibrul vaselor ;
- vascozitatea sangelui .
Tensiunea maxima este obtinuta in timpul sistolei ventriculare , iar cea minima in timpul
diastolei .

Valorile tensiunii arteriale


Varsta

Tensiunea maxima (mm Hg)

Tensiunea minima (mm Hg)

1-3 ani

75-90

50-60

4-11 ani

90-110

60-65

12-15 ani

100-120

60-75

Adult

115-140

75-90

Varstnic

Peste 150

Peste 90

Tehnica de masurare a tensiunii arteriale :


Se pozitioneaza manseta tensiometrului la nivelul 1/3 inferioare a bratului , se deceleaza
pulsul la nivelul arterei brahiale si se aplica membrana stetoscopului . Apoi se inchide ventilul si se
comprima manseta prin introducerea aerului cu ajutorul pompei pana la obtinerea unei tensiuni
superioare celei din artera .
Se decomprima usor prin deschiderea ventilului si urmareste cadranul manometrului pentru
vizualizarea primelor oscilatii , ascultand totodata prima bataie , ceea ce reprezinta tensiunea
maxima . Se urmaresc oscilatiile si bataile pana la incetarea lor completa , ultima bataie
reprezentand tensiunea minima .
Se deschide complet ventilul si se decomprima aerul .
Asistenta medicala :
- va nota tensiunea arteriala in foaia de observatie ;
- va cunoaste semnele hiper si hipotensiunii si metodele de interventie in aceste cazuri ;
- va raporta medicului orice schimbare semnificativa ;
- va indemna pacientul sa se relaxeze timp de 10-15 minute inainte de luarea tensiunii
pentru a nu se inregistra valori eronate .
IV. PULSUL - reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos si
este sincrona cu sistola ventriculara . Pulsul ia nastere din conflictul existent intre sangele aflat in
sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei . Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea
ritmica a arterei .
Calitatile pulsului :
- Frecventa - reprezinta numarul de pulsatii pe minut .
- nou-nascut : 130-140 P/min ;
- copil mic : 100-130 P/min ;
- 10 ani : 90-100 P/min ;
- adult : 60-80 P/min ;
- varstnic : 80-90 P/min .
- Ritmul - pauzele trebuie sa fie egale intre pulsatii .
- Amplitudinea - este determinata de cantitatea de sange existenta in vase .

- Tensiunea - este determinata de forta necesara in comprimarea arterei pentru ca unda


pulsatila sa dispara .
- Celeritatea - reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile .
Pulsul poate fi masurat in orice artera accesibila palpatiei :
- radiala ;
- temporala ;
- carotidiana ;
- humerala ;
- femurala ;
- pedioasa ;
- poplitee ;
- apical : la varful apexului in spatiul V intercostal .

Asistenta medicala :
- sfatuieste pacientul sa se relaxeze timp de 10-15 minute inaintea masurarii pulsului ;
- sprijina bratul pacientului pentru ca muschiul antebratului sa se relaxeze ;
- se repereaza artera palpand cu varful indexului , degetului mediu si inelar , urmarind
cadranul ceasului timp de un minut si numarand in gand pulsatiile ;
- va trece in foia de observatie valorile inregistrate ;
- va sti sa deosebeasca pulsul normal de cel :

- bradicardic (mai putin de 60 de batai pe minut la adult) ;


- tahicardic (puls accelerat) .
- va raporta medicului neregulile observate .
V. DIUREZA reprezinta cantitatea de urina eliminata in 24 de ore prin actul mictiunii .
Caracterele urinii :
- Culoarea - galben deschis , ca paiul , pana la brun inchis , in functie de concentratie , de
regimul alimentar si de lichidele ingerate ;
- Mirosul - de bulion in stare proaspata , amoniacal datorat fermentatie alcaline ;
- Reactia ph normala este de 6,5 ;
- Densitatea este de 1015 1020 ;
- Cantitatea eliminata in 24 ore variaza intre 1400 -1800 ;
- Emisiunile urinare sunt de 4-5 in 24 ore .
Eventualele modificari provenite in cursul actului mictional , in constitutia urinii ,
schimbarile calitative sau cantitative pot indica o modificare patologica : suferinte renale , infectii
urinare sau pot fid doar o consecinta a starii generale alterate sau a unei alte suferinte organice .
Asistenta medicala :
- supravegheaza diureza prin colectarea urinii in recipiente speciale si masoara cantitatea
eliminata ;
- realizeaza bilantul ingerarilor si eliminarilor de lichide ;
- in cazul unei urini hiperconcentrate recomanda un aport crescut de lichide ;
- pentru golirea completa a vezicii urinare si evitarea infectiilor prin staza urinii, invata
pacientul pozitia corecta de mictiune :
- pentru femei : pozitia sezanda pe closet , cu bustul aplecat inainte si crearea unei
compresiuni cu ambele fete palmare la nivelul vezicii urinare ;
- pentru barbati : pozitie ortostatica usor aplecat spre spate .
VI. SCAUNUL reprezinta forma sub care se elimina reziduurile in urma procesului de
digestie , impreuna cu celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv , produsele de excretie
ale glandelor anexe si un numar mare de microbe .
Calitatile scaunului :
- Frecventa : 1-2 scaune pe zi sau un scaun la doua zile ;

- Orarul - ritmic la aceeasi ora a zilei ;


- Cantitatea - zilnic 150-200 grame ;
- Consistenta - pastoasa , omogena ;
- Forma - cilindrica , cu diametrul de 3-5 cm si lungime variabila ;
- Mirosul fecaloid , difera de la individ la individ ;
- Culoarea :
- adult : bruna , datorita stercobilinei ;
- nou-nascut : verde , brun inchis ( meconiu ) .
Asistenta medicala :
- va observa eventualele modificari ale calitatilor scaunului ;
- va nota in foaia de observatie numarul scaunelor si felul lor ;
- va educa pacientul sa-si formeze un orar de defecatie prin stimularea reflexului de
defecatie zilnica , la aceeasi ora ;
- va indemna pacientul sa faca exercitii fizice , plimbari in aer liber pentru a favoriza
tranzitul intestinal prin solicitarea muschilor abdominali ;
- va indemna pacientul sa consume o alimentatie bogata in fibre cand nu exista
contraindicatii .
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI
DEFINITIE : Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine
minerala , vegetala sau animala cu scopul de :
- profilaxia imbolnavirilor ;
- ameliorarea bolilor ;
- vindecarea bolilor .
In functie de doza administrata acelasi produs poate actiona ca aliment , medicament sau
toxic . Astfel se pot diferntia :
- doza terapeutica doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic ;
- doza maxima doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica asupra
organismului ;
- doza toxica doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism ;

-doza letala doza care duce la decesul pacientului .


Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului
internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator .
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca si sa controleze :
- medicamentul prescris de medic sa fie administrat pacientului respectiv ;
- doza corecta de administrare ;
- timpii de executie ;
- actiunea farmacologica a medicamentelor ;
- frecventa de administrare si intervalul de dozare ;
- efectul ce trebuie obtinut ;
- contraindicatiile si efectele secundare ;
- interactiunea intre medicamente .
Inainte de administrare , asistenta medicala verifica si identifica urmatoarele :
- calitatea medicamentelor ;
- integritatea medicamentelor ;
- culoarea, decolorarea sau supracolorarea medicamentelor ;
- sedimentarea , precipitarea sau existenta flocoanelor in solutii ;
- lichefierea medicamentelor solide ;
- opalescenta solutiilor .
La administrarea medicamentelor trebuie respectat :
- calea de administrare prescrisa de medic ;
- dozajul prescris , orarul de administrare si somnul pacientului ;
- incompatibilitatea de medicamente ;
- administrarea rapida a medicamentelor deschise ;
- oridinea de administrare a medicamentelor ( tablete , solutii , picaturi ,injectii ,
supozitoare , ovule vaginale ) ;

Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena ,


asepsie , dezinfectie , sterilizare si mentinere a masurilor de supraveghere si control a infectiilor
nozocomiale sau intraspitalicesti .
Medicamentele se pot administra pe mai multe cai :
- calea orala ;
- calea respiratorie ;
-calea percutanata ;
-calea parenterala .
In pneumonia pneumococica se folosesc prioritar urmatoarele cai de administrare :
I. Calea respiratorie ;
II. Calea orala ;
III. Calea parenterala ;

I. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie :


Pe cale respiratorie se administreaza medicamente avand in vedere suprafata mare a
alveolelor pulmonare si vascularizarea lor bogata .
Se administreaza :
- gaze sau substante gazeificate ;
- lichide fine pulverizate sau sub forma de vapori ;

Scopul administrarii pe cale respiratorie este :


- dezinfectia ,decongestionarea mucoasei cailor respiratorii ;
- imbogatirea aerului inspirit in oxygen , pentru combaterea hipoxiei ;
- fluidificarea sputei , expectoratie .
In cazul pneumoniei pneumococice se administreaza oxigen optional , in cazurile foarte
grave , pentru combaterea hipoxiei determinata de scaderea oxigenului alveolar .
Sursele de oxigen sunt :
- statia centrala de oxgen ;

- microstatie de oxigen ;
- butelie de oxigen .
Precautii in utilizarea surselor de oxigen :
- pacientii si vizitatori vor fi atentionati asupra pericolului reprezentat de fumatul in preajma
sursei de oxigen ;
- se vor verifica echipamentele electrice din incapere , evitandu-se utilizarea materialelor
generatoare de electricitate statica si a materialelor inflamabile ;
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen;
- buteliile de oxigen vor fi asezate in pozitie verticala , pe un suport si fixate de perete cu
inele metalice ;
- cunoasterea de catre personalul ce manevreaza oxigenul a locului de plasare a
extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora .
Metode de administrare a oxigenului :
1. Administrarea oxigenului prin sonda nazala :
- este metoda cea mai frecvent utilizata ;
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 25-45 % ;
- poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung ;
- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale .
2. Administrarea oxigenului prin masca :
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 40-60 % ;
- este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare ;
- accentueaza starea de anxietate , mai ales la copii ;
- poate cauza iritatia tegumentelor fetei ;
- nu se va utilize la pacientii cu arsuri la nivelul fetei .
3. Administrarea oxigenului prin ochelari pentru oxigen :
- sunt prevazuti cu 2 sonde ce se introduce in ambele nari ;
- se utilizeaza la copii si la pacientii agitati ;
- sunt mai bine tolerati de pacient .

4. Administarea oxigenului prin cort de oxigen :


- se utilizeaza frecvent la copii ;
- concentratia oxigenului nu poate depasi 50 % ;
- are dezavantajul ca atmosfera de support se incalzeste si se supraincarca cu vapori
datorita aerului expirat de pacient in acelasi mediu cu aerul inspirit ;
- oxigenul introdus in cort nu va fi modificat , ci trecut prin instalatii de racire.
Pregatirea fizica si psihica a pacientului :
- va fi linistit , asigurandu-l ca s-au luat toate masurile de precautie;
- va fi asezat intr-o pozitie corespunzatoare , decubit dorsal sau preferabil in pozitie
semisezanda pentru favorizarea expansiunii pulmonare ;
- dezobstruarea cailor respiratorii .
Tehnica administrarii oxigenului :
- se masoara lungimea sondei pe obraz de la nara la tragus ;
- se umecteaza sonda cu apa sterila pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii
mucoasei ;
- introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz cu benzi de leucoplast ;
- fixarea debitului de administrare a oxigenului ;
- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului ;
- supravegherea pacientului si a echipamantului de administrare a oxigenului ;
- mobilizarea periodica a sondei cu scoaterea ei o data pe zi si introducerea ei in cealalta
nara .
Incidente si accidente :
- rasturnarea barbotorului si inhalarea lichidului impins de oxigen .
- in cazul administrarii prelungite pot aparea :
- iritarea locala a mucoasei ;
- congestie si edem alveolar ;
- hemoragie intraalveolara ;
- atelectazie ;

- distensie abdominala in cazul patrunderii gazului in esofag .


II. Administrarea medicamentelor pe cale bucal-orala :
Definitie : Introducerea medicamentelor pe cale orala , constituie calea naturala de
administrare a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si a mucoasei digestive .
Prezentare farmaceutica :
-forma lichida : ceaiuri , siropuri , infuzii , decocturi , emulsii , extrecte , uleiuri , tincturi
,solutii .
- forma solida : tablete , granule , drajeuri , comprimate , capsule , prafuri .
Contraindicatii .Nu se vor administra pe cale orala medicamentele atunci cand :
-sunt inactivate sau descompuse de sucurile digestive ;
- este necesar a se obtine un efect rapid ;
- au efect irritant asupra mucoasei gastrice ;
- refuz din partea pacientului ;
- cale adigestiva nu asigura resorbtia ;
- interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv ;
-afectiuni ale mucoasei bucale sau ale mucoaselor digestive ;
-lipsa reflexului de deglutitie atat pentru solide cat si pentru lichide ;
- evitarea sistemului venei porte .
Mod de administrare :
Medicamentele lichide se administreaza :
- cu pahare gradate pentru a masura doza unica ;
- cu pipeta sau cu flacon picurator pentru tincture ,extracte ;
- cu lingura sau lingurita pentru solutii , mixturi , decocturi , uleiuri ;
- cu pahar pentru siropuri , ceaiuri ;
Medicamentele solide se administreaza :
- prafurile se administreaza pe limba pacientului , fiind inghitite cu ceai , apa lapte ;

- medicamentele sub forma de granule se administreaza cu lingurita ;


- tabletele , capsulele , comprimatele, drajeurile , se administreaza ca atare ;
- medicamentele care se resorb in cavitatea bucala sunt asezate sublingual pentru resorbtie
integrala .
Medicamentele sunt administrate personal de asistenta medicala sau luat de pacient in
prezenta acesteia respectand ordinea succesiva de administrare .
Pacientul este prevenit pentru efectele secundare sau reactii adverse al anumitor
medicamente .
Nu se folosesc aceleasi instrumente
medicamentelor ( pahare , linguri ,lingurite ) .

pentru

mai multi

pacienti in

administrarea

III.Administrarea medicamentelor pe cale parenterala :


Fata de celelate cai de administrare , calea parenterala ofera anumite avantaje :
- absorbtia este usoara iar efectul se instaleaza rapid ;
- dozajul este precis ;
- medicamentele sensibile la actiunea sucurilor digestive , ca hormonii , vaccinurile, serurile
terapeutice nu sunt alterate sau modificate in stomac sau intestine ;
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digestive si administrarea
medicamentelor prin injectii .

1. Injectia intravenoasa reprezinta introducerea substantei medicamentoase in circulatia


sangvina direct .
Pregatirea materialelor :
- seringa ;
- ace ;
- substanta medicamentoasa ;
- garou ;
- tavita ;
- aleza .

Locuri de electie :
- venele de la plica cotului bazilica si cefalica ;
- venele antebratului ;
- venele de pe fata dorsala a mainii ;
- venele subclaviculare ;
- venele femurale ;
- venele maleolare interne ;
- venele jugulare si epicraniene la sugar si copil mic .
Tehnica :
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun si isi pune manusi . Aspira
medicamentul din fiola dupa care schimba acul cu unul cu lumenul mai mic . Aplica garoul elastic ,
dezinfecteaza locul de electie si patrunde cu acul montat la seringa in lumenul vasului . Dupa ce
patrunde cu acul in lumenul vasului , schiteaza o usoara miscare de aspirare pentru a verifica
pozitia acului . Desface garoul cu mana stanga si injecteaza incet solutia . Dupa ce a terminat de
injectat solutia retrage acul din vena si aplica un pansament adeziv .
Incidente :
- injectarea solutiei in tesutul perivenos , manifestata prin tumefierea tesuturilor si durere ;
- flebalgia,produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante ;
- valuri de caldura si senzatii de uscaciune in faringe ;
- hematom prin strapungerea venei ;
- ameteli , lipotimie , colaps .
2. Injectia intramusculara - reprezinta introducerea traumatica a substantelor
medicamentoase in stare lichida in organism prin intermediul unui ac adaptat la seringa .
Calea intramusculara este aleasa atunci cand densitatea medicamentului este mai mare ,
cand intarzierea resorbtiei provoaca modificarea compozitiei solutiilor medicamentoase sau cand
prin stagnarea solutiei prin tesuturi ar provoca iritatia lor .
Locuri de electie :
- regiune asuperoexterna fesiera deasupra marelui trohanter ;
- fata externa a coapsei in treimea mijlocie la 2 cm de linia mediana a copsei ;
- fata externa a bratului , in muschiul deltoid .

Materiale necesare :
- tavita renala ;
- ace si seringa ;
- solutie dezinfectanta alcool 70 ;
- tampon de vata ;
- solutia de injectat .
Tehnica :
Asistenta medicala informeaza pacientul despre necesitatea tratamentului injectabil si
verifica termenul de valabitate si integritatea seringii , acelor si a solutiei de injectat .
Pacientul va fi asezat in decubit ventral sau in pozitie sezanda .
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun si isi pune manusile , apoi dezinfecteaza locul
de electie timp de un minut dinspre centru in afara . Se fixeaza regiunea aleasa cu policele , indexul
sau medianul maini stangi si cu o miscare rapida se introduce acul perpendicular pe piele
aproximativ 4-7 cm , pentru a ajunge la muschi . Asistenta schiteaza o usoara miscare de aspiratie
pentru a verifica pozitia acului si introduce lent solutia prin apasarea pistonului cu policele mainii
drepte , indexul si medianul fiind fixate pe aripioarele seringii .
Dupa injectarea solutiei medicamentoase , se retrage brusc acul pe directia de introducere ,
se dezinfecteaza locul intepaturi cu un tampon imbibat cu solutie dezinfectanta .Pentru a
activacirculatia si favoriza inchiderea canalului format de lumenul acului , precum si resorbtia
solutiei se maseaza zona respectina .
Pacientul va sta in repaus 5-10 minute .
Incidente :
- durere vie prin lezareanervului sciatic , situatie in care se impune retragerea acului ;
- lezarea nervului sciatic poate provoca paralizia ;
- hematom prin inteparea unui vas ;
- supuratie aseptica datorita unor substante ce nu sunt resorbite ;
- ruperea caului ce impune extractia chirurgicala;
De retinut :
- substantele uleioase se fac numai profound intramuscular
- pozitia acului pentru substantele colorate se verifica prin detasarea seringii .

3. Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul sanguin , picatura cu picatura


a unor solutii izotone , hipertone sau hipotone cu scopul de a sustine aportul necesar de lichide si
electroliti sau pentr reechilibrare hidroelectolitica , hidroionica si volemica si introducerea unor
medicamente prin care se urmareste efectul prelungit .
Pregatirea materialelor :
- dezinfectante ;
- seringi si ace , branula ;
- perfuzor;
- solutii de perfuzat ;
- garou ;
- leucoplast .
Pregatirea psihica a pacientului se refera la explicarea tehnicii si a utilitatii sale .
Pregatirea fizica bolnavul va fi asezat in decubit dorsal cu bratul in extensie .
Tehnica : Asistenta medicala se spala pe maini si isi pune manusi . Pregateste solutia de
perfuzat , perfuzorul , si indeparteaza bulele de aer de pe tubul perfuzorului . Aplica garoul
deasupra plici cotului , dezinfecteaza locul de electie si punctioneaza vena cu branula sau acul (in
cazul in care se punctioneza cu ac acesta trebuie sa fie montat la tubul perfuzorului ) . Indeparteaza
garoul si ataseaza tubul perfuzorului la branula . Deschide clema perfuzorului pentru a evita
refularea sangelui prin ac ,branula , perfuzor si se regleaza viteza de scurgere in functie de scop si
solutie perfuzabila .
Incidente :
- hiperhidratarea la cardiaci poate determina edem pulmonar acut;
- embolia gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator ;
- revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase , ceea ce poate da nastere la flebite sau
necroze ;
- coagularea sangelui pe ac sau pe branula ;
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca perfect tehnica administrarii medicamentelor si sa
respecte intocmai regulile acestea pentru obtinerea unor rezultate favorabile in timp util
intervenind in cazul producerii unor accidente .

CAPITOLUL IV

STUDIUL PE CAZURI
SPITALUL CLINIC JUDETEAN VASLUI
CAZUL CLINIC NR.I
I.Culegerea de date Prezentarea medicala
Domnul A.M. in varsta de 45 ani, domiciliata in Vaslui se interneaza cu diagnosticul
pneumonie .
Motivele internarii :
- tuse cu expectoratie muco-purulenta ;
- frison puternic ;
- febra -39 C ;
- junghi toracic ;
- senzatie de sufocare;
- ameteli , greturi , varsaturi ;
- stare generala alterata .
Istoricul bolii :
Bolnavul afirma ca in urma cu aproximativ o saptamana a aparut junghiul thoracic , dar nu
i-a dat importanta . In ziua internarii prezinta febra 39,7 C , senzatie de sufocare , tuse chinuitoare
uneori insotita de expectoratie muco-purulenta , frisoane , transpiratie abundenta , ametelii ,
cefalee, inapetenta , graturi , insomnii si slabiciune .
Antecedente :
- Fiziologice : nu precizeaza ;
- Patologice : - pneumonii repetate , tratate ambulator ;
- hepatita virala ( nu poate preciza cu ce virus ) ;
-fractura coloanei vertebrale in urma unui accident de munca , in urma cu 12 ani .
Examenul obiectiv :
- stare generala alterata ;
- ganglioni limfatici , superficiali , nepalpabili ;
- tesut conjuctiv bine reprezentat ;

- sistem osos : articulatii mobile ;


- aparat cardio-vascular : T.A.=100/60 mmHg , A.V.=80/minut , zgomote cardiace ritmice ,
aria matitatii cardiace in limite normale ;
- aparat digestiv : tranzit intestinal prezent ;
- aparat uro-genital : loje renale libere , mictiuni fiziologice .
La examenul aparatului respirator se evidentiaza :
- frecventa respiratiilor : 30/respiratii/minut ;
- vibratii locale crescute ca intensitate ;
- submatitate laterala stanga ;
- raluri crepitante lateral posterior receptate in timpul consultatiei ;
- rare raluri ronflante in toracele anterior .
Examenul clinic si anamnestic indica diagnosticul de pneumonie lobara stanga . Pentru
sustinerea acestuia se recomanda urmatoarele examinari :
- radiografia pulmonara pune in evidenta opacitatea anterioara marginii lobului stang mediu
, omogena , triunghiulara , cu baza la periferie.
- examenul sputei :
- frotiu : frecvente leucocite , hematii ;
- bacteriologic : pneumococ ;
- examenul urinii indica :
- macroscopic urina hipercroma ;
- reactie acida ;
- glucoza absenta ;
- urobilinogen normal .
- sediment urinar : - celule epiteliale rare ;
- rar oxalat de Ca ;
- rar urat ;
- leucocite frecvent ;

Examene biochimice si
hematologice :

Valori la 5.02.2007

Valori la 11.02.2007

1.Leucograma:

13.500/mm

10.000/mm31%

-leucocite

2%

1%

-neutrofile nesegmentate

72%

68%

-neutrofile segmentate

2%

1%

-eozinofile

0%

-bazofile

24%

26%

-limfocite

1%

4%

2.V.S.H.

18mm/1h

15mm/1h

3.Hemoglobina

13gr%

11gr%

4.Acid uric

54mg%

5.Uree

0,58mg/dl

6.Glicemie

150mg%

Analiza

-monocite

Tratamentul efectuat in cursul spitalizarii a constat in :


- Penicilina - 600000 UI/6h
- Paracematmol - 2 cp/zi
- Algocalmin 1f la nevoie
- Codenal 2cp/zi

110 mg%

- Polivitamine 2 cp/zi
- Glucoza 5% - 1000 ml/zi
- Oxigen pe masca in ritm de 8 l/min la nevoie .
Evaluarea asistentei medicale Plan de ingrijire
5.02.2007 12. 02.2007
La data de 5.02.2007 am preluat spre ingrijire pe domnul A.M.. , in varsta de 45 de ani ,
actualmente patron , domiciliat in Bucuresti .
Pacientul afirma ca locuieste intr-un apartament cu 4 camere , impreuna cu familia . Are 2
copii .
Pacientul nu fumeaza , nu consuma alcool , rareori bea cafea . Este o persoana
comunicativa , se adapteaza usor la mediul spitalicesc , dar ii este frica de orice investigatie .
Evaluarea datelor anamnestice atesta prezenta modificarilor functiei respiratorii , atat
cronic , in urma pneumoniilor repetate cat si acut in urma evolutiei procesului cognitiv pneumococic
stang . Pacientul prezinta deficit de autoingrijire legat de intoleranta la efort , scaderea amplitudinii
respiratorii si prezenta junghiului toracic .
Doamnul A.M. nu poate sa se odihneasca corespunzator , datorita tusei chinuitoare si a
disconfortului cauzat de junghiul toracic si prezenta transpiratiiilor .

Este
vizitat
destul
de des
de copii
si sotie .

Evaluare

5.02.2007
- pacientul prezinta 32 respiratii /minut;
- cianoza extremitatilor ;
8.02.2007

Nevoia
de a
respira
A
respira
reprezin
ta
nevoia
fiintei
umane
de a
capta
oxigenu

- 27 respiratii/minut ;
- cianoza extremitatilor a disparut ;
11.02.2007
- 25 respiratii/minut ;
- extremitatii necianotice;
Obiectiv in curs de realizare .

l din

mediul
Interventii
inconjur
ator ,
necesar
procesel
or de
oxidare
din
organis
m s de a
elimina
dioxidul
de
carbon
rezultat
din
arderile
celulare
.

Delegat
e

- Penicilina 600000 UI/6h;


- Algocalmin-1 f la nevoie;
- Glucoza 5%-1000ml/zi;
- Oxigen-8l/minut

Autono
me

- apreciez ritmul respirator ;


- asez pacientul in pozitie comoda , de drenaj
postural ;
- administrez medicamentele prescrise de medic;
- ajut la mobilizarea secretiilor prin tapotament ,
drenaj,
- administrez lichide caldute ;
- monitorizez lichidele ingerate si eliminate pentru
prevenirea deshidratrii ;
- invt pacientul tehnici de respiratie diafragmatic ;
- invat pacientul sa efectueze toaleta bucala dup
fiecare expectoratie ;
- invt pacientul s tuseasc , s expectoreze si s
colecteze sputa .

Obiective

- normalizarea functiei respiratorii in 72 ore ;


- disparitia dispneei ;
- pacient echilibrat fizic si psihic ;
- echilibrare respiratorie in 72 de ore ;
- sa nu mai prezinte dispnee ;
- s se diminueze tusea si expectoratia ;


Diagnostic
nursing
actual,poten
tial posibil :

-respiratie
superficiala ;
- obstructia
bronsica ;

Sursa
de
dificulta
te :

inflamat
ia
parenchi
mului
pulmona
r;

Manife
stari de
depend
enta :

-dispnee ;
- tuse
chinuitoare ;
- expectoratie
mucopurulenta ;
-senzatie de
sufocare ;

Nevoia de
a-si
mentine
temperatu
ra
corpului
in limite
normale
reprezinta
necesitate
a
mentineri
i
constante
a
temperatu
ri
corpului i
ntre 3637 C
datorita

Evaluare :

5.02.2007
- temperatura ridicata ;
- transpiratii abundente;
8.02.2007
- temperatura in limite normale ;
-transpiratii inexistente ;
Obiectiv realizat .

Interventii
:

Delegat
e:

- Algocalmin - 2tb ;
- Glucoza 1500 ml/24h ;
- Paracetamol 1 tb ;

procesului
de
termoreglar
e.

Autono
me :

- evaluez starea pacientului , purtand discutii si


monitorizand : temperatura ; modificarile de la
nivelul corpului ; hidratarea si totodata asigurandu-i
lenjerie curata de corp ;
- masor temperatura ;
-schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este
nevoie ;
- asigur 2-3 de lichide ;
- asigur ventilatia camerei;
- asigur comprese umede pe frunte;
- administrez medicamentele prescrise de medic
(antipiretice) , respectand doza , orarul , calea de
administrare .

Obiective
:

- revenirea temperaturii in limite normale in 72 ore;


- asigurarea confortului fizic si psihic ;
- evitarea modificarii integritatii tegumententele ;
- echilibrarea hidro-electrolitica ;

Diagnost -hipertermie;
ic nursing
actual ,
-potential de
potential
deshidratare ;
posibil :
-stare de disconfort
;

Sursa
de
dific
ultate
:

-proces
congestiv
pulmonar;
- aport hidric
insuficient ;
- stare de rau
general ;

Mani
festar
i de
depen
denta
:

-febra

39,7
C;
frison
;
transp
iratii ;
tegum
ente
umede
;

Nevoia de a
se
Evalu
alimenta si are :
hidrata
reprezinta
necesitatea
fiecarui
organism
de a ingera
si
absorbi ali
mente de
buna
calitate si
in cantitate
suficienta ,
pentru a-si
asigura dez
voltarea ,
intretinerea
tesuturilor
si pentru asi mentine
energia .

5.02.2007
- pacientul evita sa bea pentru a nu amplifica semnele ;
- astenie;
8.02.2007
- pacientul mananca si bea in cantitate moderata , fractionat ;
- lichide ingerate 2500ml/24h ;
- diminuarea asteniei ;
11.02.2007
- stare generala buna ;
- astenie absenta ;
Obiectiv realizat .


Interv
entii :

Del
egat
e:

- Vitamina B1, B6 ;
- Glucoza 1500/24h ;
- Antiemetice : Emetiral
- Metoclopramid 1tb/zi ;

A -asigur servirea mesei la pat , cat mai des si in cantitatii


uton mici ;
ome
;
-creez unor conditii adecvate servirii mesei ;
-invat pacientul sa cefectueze toaleta bucala ;
-efectuez bilantului hidric ;
- efectuez toaleta corporala si schimb lenjeria de pat si de
corp ori de cate ori este nevoie .

Obiec
tive :

- asigurarea confortului fizic si psihic in 72 de ore ;


-mentinerea starii nutritionale si prevenirea scaderii in greutate ;
- stimularea apetitului ;
- echilibrarea aportului hidric si nutritional ;
- prevenirea deshidratarii ;
-


Diag
nostic
nursi
ng
actual
,
poten
tial
posib
il :

Nevoi
a de a
dormi
si a se
odihni

reprez
inta
necesi
tatea
biolog
ica
pentru
reface
re din
punct
de
veder
e fizic
si
psihic
.

Evaluare
:

- alimentatie
insuficienta
, calitativ si
cantitativ ;

Sursa
de
dificult
ate :

- anxietate ;
- intoleranta la
efort ;
- astenie;

Mani
festar
i de
depen
denta
:

- anorexie ;
- tegumente ,
mucoase
uscate ;
- intoleranta
fata de
alimente ;

5.02.2007
- somn cu treziri dese , neodihnitor ;
8.02.2007
- pacientul a dormit doar 4 ore ;
11.02.2007
- pacientul a dormit 7 ore ;
Obiectiv in curs de realizare .

Interventi Delegat
i:
e:

- Algocalmin 2 tb/zi ;
- Paracetamol 1 tb/zi ;
- Diazepam 1 tb/seara ( la indicatia medicului ) ;


Autono
me :

- asigur linisti in saloane ;


- ofer bolnavului seara la culcare un pahar cu lapte cald
sau ceai ;
-invat pacientul exercitii de relaxare ;
-realizez toaleta inainte de culcare ;
-creez conditii de mediu prielnice odihnei :

- asigurarea conditiilor necesare odihnei in 96 de ore ;


Obiective
:
- pacientul sa beneficieze de ore de somn suficiente :

- dificultatea
Diagnosti de-a dormi ;
c nursing
actual,
potential
posibil:

Sursa de
dificultate :

- disconfort cauzat
de tuse, junghi,
Ma
transpiratii ;
nife
stari
de
dep
end
enta

ore
ins
ufi
cie
nte
de
so
mn
si
odi
hn
a;

Nev
oia
de a
evit
a
peri
cole
le
repr
ezin
ta
pent
ru
fiint
a
uma
na
men
tiner
ea
prot
ectie
i fat
a de
agre
siun
ile
inter
ne si
exte
rne
asup
ra
inte
grita
tii
fizic
e,
psih
ice
si
soci
ale .

Evaluare
:

5.02.2007
- in curs de 30 minute durerea se atenueaza ;
- pacientul se linisteste ;
Obiectiv realizat .

Intervent
ii :

Delegate :

- Algocalmin- 1 fiola/zi ;

Autonome :

- evaluez starea pacientului si identific problemele ;


- incurajez pacientul ;
-asez pacientul in pozitie comoda , antalgica ;
- administrez tratamentul indicat de medic ;

Obiectiv
e:

-pacientul sa nu fie expus riscului de complicare a bolii ;

Diagnost
ic
nursing
actual ,
potential
posibil :

- anxietate ;

-calmarea durerii in urmatoarele ore si linistirea pacientului ;

- durere toracica
moderata

Sursa
de
dificu
ltate :

- neliniste ;
- proces
congestiv
pulmonar ;

Manif
estari
de
depen
denta :

- cresterea
ritmului
respirator ;

Nevoia
de a se
misca si
a avea o
buna
postura

reprezin
ta
necesita
tea si
capacita
tea
fiintei
umane
de a
coordon
a
miscaril
e
corpului
si a
mentine
anumite
pozitii .

Evaluare :

5.02.2007
- junghi toracic ;
- discordanta in miscare;
8.02.2007
- durerea toracica a diminuat ;
- pacientul incearca sa se deplaseza singur ;
Obiectiv in curs de realizare .

Interventii :

Delegate
:

- Algocalmin 1 fiola/zi ;

Autonom
e:

- creez un confort corespunzator ;


- incurajez pacientul ;
- redicarea pacientul din pat si efectuare de
plimbari scurte , prin salon ;

Obiective
:

- pacientul sa poata avea libertate in miscare in 72 de ore ;


- pacientul sa nu mai prezinte dureri;

Diagnostic
nursing
actual ,
potential
posibil :

- dificultate
in miscare ; Sursa
de
dificult
ate :

- junghi
toracic ; Manife
stari de
depend
enta

- dificultate in a
pastra o pozitie
adecvata ;
- intoleranta la
effort ;

Nevoia de a
mentine
tegumentele
curate si
integre
reprezinta
necesitatea
vitala a
organismului
pentru a
mentine
integre
functiile
sistemului
tegumentar
format din
piele si
structurile
complementa
re : par ,
unghii ,
galnde .

Evaluare
:

5.02.2007
- pacientul prezinta febra , transpiratii ;
8.02.2007
- febra ;
- transpiratiile se mentin ;
11.02.2007
- pacientul nu mai prezinta febra si transpiratii ;
Obiectiv realizat .

Interventi
i:

Delegate
:

- Algocalmin 2 tb/zi ;

Autono
me :

- creez un confort corespunzator ;

- Paracetamol 1tb/zi

- efectuez toaletei pe regiuni ;


- ajut la diminuarea febrei ;
-schimb lenjeriei de corp si de pat ori de cate ori
este nevoie ;

Obiective
:

- pacientul sa prezinte tegumente curate si integre in 72 de


ore ;


Diagnosti
c nursing
actual,
potential
posibil :

dificultate
in asi acorda
ingrijiri
de
igiena ;

Sursa
de
dificultat
e:

- proces
congesti
v
pulmon
ar ;

Manifestari
de
dependenta

transpirat
ii ;
tegument
e umede ;
mobilizar
e redusa ;

Nevoia de a
elimina
reprezinta
proprietatea
organismului
de a se
degaja de
substantele
inutile
precum si de
alte
substante de
dezasimilatie
nefolositoare
.

Evaluare
:

5.02.2007
-pacientul prezinta transpiratii abundente ;
8.02.2007
-transpiratiile nu mai sunt prezente ;
Obiectiv realizat .

Interventi Delegate :
i:

- Paracetamol ;


Autonome
:

- notez in foaia de observatie : diureza , scaunul ,


diaforeza ;
- realizez bilantul ingesta-excreta ;
- suplinesc pierderile ;
- schimbarea lenjeriei de pat si de corp ori de
cate ori este nevoie ;
- asigur 2-3 litri de lichide pe zi ;
- mentin o igiena riguroasa a plicelor si a
spatiilor interdigitale ;
- asigur imbracaminte usoara , comoda ,
absorbante ;
- cu tact si blandete incurajez pacientul sa se
spele ;

- asigurarea confortului fizic si psihic ;


Obiective
:
- prevenirea deshidratarii;
- alterarea tegumentelor ;


Diagnosti
c nursing
actual,
potential
posibil :

- potential
de
deshidratar
e

Sursa
de
dificulta
te

diaforeza ;

hipertermi
e;
- proces
inflamator
pulmonar
;

Manifesta ri de
transpirati
dependenta i
abundente
;
- sete
permanent
a;
- urini
inchise la
culoare ,
diminuate
cantitativ
;
- slabire ;

Coreland datele subiective si obiective pot aprecia ca pacientul aflat in ingrijirea mea
prezinta urmatoarele probleme si diagnostice de ingrijire :
- nu are poft de mancare , prezint febr ,aport hidric si nutritiv insuficiente fat de
- modificarea amplitudinii respiratorii prin restrictie a miscarilor toracice , cronic si prin
prezenta de junghi toracic manifestata prin polipnee .
- deficit circular legat de hipoxie prin schimb inadecvat de gaze manifestat prin cianoza a
extremitatilor ;
- potential de deshidratare datorita pierderilor crescute prin expectoratii , transpiratii ;
Din analiza problemelor prezentate reiese ca pacientul are afectate urmatoarele nevoi :
- nevoia de a respira ;
- nevoia de a avea o temperatura in limite normale ;
- nevoia de a se alimenta si a se hidrata ;
- nevoia de a dormi si a se odihni ;
- nevoia de a evita pericolele ;
- nevoia de a se misca si a-si pastra o buna postura ;
- nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre ;

- nevoia de a elimina .
SPITALUL CLINIC VICTOR BABES
CAZUL CLINIC NR.II
1.Culegerea de date Prezentare medicala
Domnul M.S. in varsta de 65 de ani , domiciliat in Bucuresti , pensionar se interneaza in
Spitalul Victor Babes cu diagnosticul pneumonie .
Motivele internarii :
-frison ;
- durere la nivelul toracelui drept ;
- transpirtii abundente ;
- febra 40 C ;
- oboseala , slabiciune , anxietate ;
-insomnie ;
- slabiciune ;
- senzatie de sufocare ;
- ameteli , cefalee ;
-tuse uscata , chinuitoare ;
- inapetenta ;
- expectoratie muco-purulenta , ruginie ;
Istoricul bolii :
Pacientul relateaza ca boala a debutat cu o zi inainte de internare , cand pacientul acuza
durere la nivelul toracelui drept , spre seara inainte de culcare are frisoane si transpira abundent .
Mai tarziu apare oboseala , insomnia si setea . Pacientul prezinta tuse uscata , chinuitoare si durere
continua ce accentueaza senzatia de sufocare , astenia si anxietatea . Se recomanda internarea .
Antecedente :
- Fiziologice : nu precizeaza ;
- Patologice :afectiuni din copilarie ;
Examenul obiectiv :

- stare generala alterata ;


- tegumente umede ;
- sistemul ganglionar : ganglioni nepalpabili , nedurerosi ;
- tesut adipos : normal reprezentat ;
- aparat locomotor : integru ;
- aparat cardio-vascular : -T.A.-120/70 mmHg ; A.V.- 88/minut ; zgomote cardiace ritmice ;
- aparat digestiv integru ;
- aparat uro-genital mictiuni fiziologice .
Examenul aparatului respirator indica :
- cresterea frecventei ritmului respirator (30 respiratii / minut ) ;
- la percutie submatitate laterala dreapta ;
- la palpare cresterea intensitatiilor vibratiilor vocale ;
- la ascultatie murmur vezicular diminuat la nivelul lobului drept si raluri crepitante .
In urma anamnezei si a examenului clinic se emite diagnosticul de pneumonie lobara
dreapta .Pentru sustinerea diagnosticului se recomanda urmatoarele examene :
-Radiografia pulmonara evidentiaza opacitatea omogena situata anterior de lobul drept cu
tendinta de condensare .
- Examenul sputei :
- macroscopic sputa ruginie , vascoasa , aderenta la vas ;
- frotiu frecvente leucocite , flora saraca ;
- culturi pneumococ 60% .

- Examene hematologice si
biochimice :

Valori la 22.02.2007

Valori la 28.02.2007

13600/mm

8300/mm

Analiza
1.Leucograma :

-leucocite

2,1 %

1,2 %

-neutrofile nesegmentate

73 %

68 %

-neutrofile segmentate

2%

1%

-euzinofile

0,1 %

-bazofile

9,3 %

22 %

-limfocite

8,8 %

7,8 %

2.V.S.H.

37 mm/h

18 mm/h

3. Hemoglobina

12,5 gr%

12 gr%

4. Acid uric

5,35 gr%

5. Uree

0,55 mg/dl

6. Glicemia

140 mg %

-monocite

Tratamentul urmat pe parcursul spitalizarii :


-Penicilina G 1000000 u la 6 ore in perfuzie ;
-Paracetamol 2xtb./zi ;
- Algocalmin 2 tb. la nevoie ;
-Vitamina C , B1 , B6 2 fiole/zi ;
- Glucoza - 1500ml/24 h in perfuzie ;
- Oxigen administrat in ritm de 60 /minut .
Evaluarea asistentei medicale - Plan de ingrijire
22.02.2007-28.02.2007

110 mg %

La data de 22.02.2007 am preluat spre ingrijire pe domnul M.S. in varsta de 65 de ani ,


domiciliat in Bucuresti , pensionar , necasatorit .Conform spuselor sale locuieste singur la curte intro locuinta la curte , salubra . Nu consuma bauturi alcoolice si fumeaza un pachet de tigari pe zi .
Culegerea datelor evidentiaza in primul rand problemele pulmonare ale pacientului . Acesta
prezinta greutate in respiratie cu cresterea frecventa a ritmului respirator .
Pacientul afirma ca boala a debutat brusc cu dureri la nivelul toracelui drept , urmat de
frison puternic si cresterea temperaturii la 40 C mentinandu-se astfel .
Transpiratiile abundente ce insotesc febra prezinta pericol de deshidratare si de alterare a
integritatii tegumentare .
Tusea este insotita de expectoratie muco-purulenta ruginie si impreuna cu durerea de la
nivelul toracelui drept contribuie la alterarea starii de confort .
Pacientul prezinta intoleranta la efort prin diminuarea capacitatii respiratorii amplificata de
prezenta dureri toracice .
Din discutia avuta cu pacientul aflu ca nu are probleme legate de eliminare urinara si
intestinala .
Modificarea confortului produce perturbarea somnului si odihnei , pacientul avand o stare
de astenie marcata .
Pacientul este comunicativ si receptiv la sugestiile personalului in ce priveste interventiile si
actele medicale menite sa amelioreze boala .
Pacientul prezinta repulsie fata de alimentatie datorita prezentei expectoratiei .
Este vizitat destul de des de nepoata si este sustinut moral de aceasta in vederea vindecarii
.

Nevoia de a
Evaluare
respira- A respira :
reprezinta nevoia
fiintei umane de
a capta oxigenul
din mediu
inconjurator ,
necesaar
proceselor de
oxidare din
organism si de a
elimina dioxidul
de carbon
rezultat din
arderile
celulare .

22.02.2007
- pacientul prezinta 30 respiratii/minut ;
- cianoza extremitatilor;
25.02.2007
- 28 respiratii/minut ;
- cianoza extremitatilor a disparut ;
28.02.2007
- 25 respiratii/minut ;
-extremitatii necianotice ;
Obiectiv in curs de realizare .

Interventii
:

Delegate
:

-Penicilina -1000000 u la 6 ore in perfuzie ;


- Algocalmin 2 tb. ;
- Oxigen ;

Autono
me :

- evaluez starea pacientului , discut si


monitorizez respiratia ;
- administrez medicamentele prescrise de
medic ;
- realizez mobilizarea secretiilor prin
tapotament , drenaj si administrez lichide
caldute ;
- asez pacientul in pozitie antalgica ;
- administrez Oxigen ;
- invat pacientul tehnici de respiratie
diafragmatica ;
- realizez bilantul ingesta excreta pentru
prevenirea deshidratarii ;


Obiective :

- normalizarea functiei respiratorii in 72 de ore ;


- disparitia senzatiei de sufocare ;
- scaderea frecventei ritmului respirator ;
- sa se diminueze tusea si expecoratia ;
- pacient echilibrat fizic si psihic ;

Diagnostic
nursing
actual ,
potential
posibil ;

- deficit
resapirator ;
- obstructie
bronsica ;
-respiratie
superficiala

Sur
sa
de
difi
cul
tate
:

congestia
parenchi
mului
pulmonar

Manife
stari de
depende
nta

- senzatie de
sufocare ;
- cresterea
frecventei
ritmului
respirator ;
expectoratie
mucopurulenta ;
- tuse
chinuitoare ;

Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in
limite normale
reprezinta
necesitatea me
ntinerii
constante a
temperaturii
corpului intre
36 C-37 C
datorita
procesului de
termoreglare .

Evaluar
e:

22.02.2007
- temperatura ridicata ;
- transpiratie abundenta;
25.02.2007
- temperatura in limite normale ;
- transpiratii absente ;
Obiectiv realizat .

Interven
tii :

Delegat
e:

- Algocalmi 2 tb.pe zi ;
- Glucoza -1500 ml/24 h;
- Paracetamol 1 tb. ;

Auton
ome :

- masor zilnic temperatura si o notez in foaia de


observatie ;
- creez conditiile de mediu adecvate prin aerisirea
salonului , schimbarea lenjeriei de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie ;
- administrez 2-3 litri de lichide pe zi ; la fiecare
grad de temperatura in plus mai administrez 500 ml
lichide ;
- mentin tegumentele curate si uscate ;
- administrez medicamentele prescrise de medic
(antipiretice ) respectand doza , orarul calea de
administrare ;

Obiect
ive:

- revenirea temperaturii in limite normale in 72 de ore ;


- echilibrarea hidro-electrolitica ;
- evitarea deshidratarii si a modificarii integritatii
tegumentelor ;
- asigurarea confortului psihic si fizic ;


Diagnos
tic
nursing
actual ,
potential
posibil :

- hipertermie ;
-potential de
deshidratare ;
- disconfort ;

Sursa
de
dificu
ltate :

- proces
congestiv
pulmonar ;
- aport hidric
insuficient ;
- stare de rau
general ;

Manifes
tari de
depende
nta :

- febra
-40 C ;
- frison
;
tegume
nte
umede
;
transpir
atii ;

Nevoia de a

se alimenta si Evalu
hidrata
are :
reprezinta
necesitatea
fiecarui
organism de
a ingera si
absorbi
alimente de
buna
calitate si in
cantitate
suficienta
pentru a-si
asigura
dezvoltarea ,
intretinerea te
suturilor si
pentru a-si
mentine ener
gia .

22.02.2007
- pacientul evita sa manance si sa bea pentru a nu ampolifica semnele ;
25.02.2007
- pacientul mananca si bea in cantitate moderata , fractionat ;
- astenie diminuata ;
28.02.2007
- stare generala buna ;
Obiectiv realizat .


Interv
entii :

Delegate :

-Vitamina C , B1 , B6 -2 fiole/zi ;
- Glucoza 1500ml / 24h ;
- Algocalmin 2 tb ;
- Paracetamol- 1 tb.

Autonome
:

- explic pacientului necesitatea unei alimentari si


hidratari corecte , mai ales in perioda febrila ;
- invat pacientul sa-si clateasca gura cu apa aromata
dupa fiecare expectoratie ;
- creez conditii adecvate serviri mesei ;
- ofer pacientului o alimentatie lichida si semilichida in
periada febrila , trecand treptat la o alimentatie normala ;
- efectuez toaleta corporala si schimb lenjeria de pat si de
corp ori de cate ori este nevoie ;

Obiec
tive :

- echilibrarea aportului hidric si nutritional in 72 de ore ;


-prevenirea deshidratarii ;
- asigurarea confortului fizic si psihic ;
- prevenirea scaderii in greutate ;


Diagn
ostic
nursin
g
actual
,
poten
ial
posibi
l:

- alimentatia Sursa de
insuficienta c dificultate :
antitativ si
calitativ ;

- anxietate ;
- pierderea
apetitului ;
- intoleranta la efort ;
- expectoratie mucopurulenta ;

Manif
estari
de
depen
denta :

asteni
e;
anore
xie ;
muco
ase
uscate
;
intole
ranta
fata
de
alime
nte
;-senz
atie
de
sete ;

Nevoia de a
dormi si a se
odihni
reprezinta
necesitatea
biologica
pentru
refacere din
punct de
vedere fizic
si psihic .

Evalu
are :

22.02.2007
- somn intermitebt , neodihnitor ;
25.02.2007
- pacientul a dormit doar trei ore ;
28.02.2007
- pacientul a dormit 6 ore ;
Obiectiv in curs de efectuare .


Interv
entii :

Delegate :

- Algocalmin 2 tb. ;
- Paracetamol- 1 tb. ;

Autonome :

- evaluez starea de oboseala a pacientului ;


- invat pacientul exercitii de relaxare ;
- realizez toaleta inainte de culcare ;
- creez conditii de mediu prielnice odihnei ;
- indemn pacientul sa se gandeasca la ceva placut inainte
de culcare ;
- ofer pacientului seara la culcare un pahar cu lapte
sau ceai ;
- asigur linistea in saloane ;

Obiec
tive :

- pacientul sa beneficieze de ore de somn suficiente in 72 de ore ;


- asigurarea conditiilor necesare odihnei ;
-disparitia disconfortului fizic si psihic ;

- dificultatea
Diagn de a se odihni
ostic
;
nursin
g
actual
,
potent
ial
posibi
l:

Sursa de
dificultate
:

- disconfort
cauzat de
transpiratii ,
tuse si junghi ;

Manif
estari
de
depen
denta:

- somn
insuficient ;
- astenie ;

Nevoia de a
evita
pericolele
reprezinta
pentru fiinta
umana
mentinerea
protectiei fata
de
agresiunile
interne si
externe
asupra
integritatii
fizice ,
psihice si
sociale .

Evalu
are :

22.02.2007
- in curs de 20 de minute durerea pacientului se atenueaza ;
- pacientul se linisteste ;
Obiectiv realizat .

Interv
entii :

Delegate :

- Algocalmin 1 fiola/zi ;

Autonome
:

- observ comportamentul si pozitia pacientului cu durere ;


- incurajez pacientul pentru exprimarea nevoilor , opiniilor
si ii satsfac cererile ;
- asigur conditii de microclimat ( temperatura ,
luminozitate ) , curatenie , lenjerie , circuit alimentar ,
conform standerdelor de civilizatie si confort p[entru
pacient ;
- administrez tratamentul conform indicatiei medicului ;
- discut cu pacientul pentru ai inlatura team ;

Obiec
tive :

- pacientul sa prezinte integritate fizica si psihica ;


- instruirea pacientului pentru a preveni complicatiile ;
- calmarea durerii in urmatoarele ore si linistirea pacientului ;


Diagn
ostic
nursin
g
actual
,
potent
ial
posibi
l:
Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
reprezinta
necesitatea si
capacitatea
fiintei umane
de a
coordona
miscarile
corpului si a
mentine
anumite
pozitii .

Evaluar
e:

- durere
toracica ;
- anxietate ;

Sursa
- proces
de
congestiv
dificultat pulmonar ;
e:
neliniste ;

22.02.2007
- junghi toracic ;
- discordanta in miscari ;
25.02.2007
- durerea toracica a diminuat ;
- pacientul se deplaseaza singur ;
Obiectiv in curs de efectuare .

Manife
stari de
depende
nta :

- cresterea ritmului
respirator ;
- transpiratii ;
- insomnie;


Interve
ntii :

Delegate
:

- Algocalmin 1 fiola/zi ;

Autonom
e:

- ingrijesc pacientul imobilizat partial sau total la pat ;


- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este
nevoie ;
- ajut pacientul sa se mobilizeze si sa efectueze miscari
active , pasive ;
- inregistrez valorile pulsului , respiratiei , tensiuni arteriale
in repaus si efort ;
- incurajez pacientul ;

Obiecti
ve :

- pacientul sa poata avea libertate in miscare in 72 de ore ;


- pacientul sa nu mai prezinte dureri ;
- sa-si amelioreze pozitia prin exercitii fizice ;
- prevenirea escarelor de decubit ;

Nevoia de a
mentine
tegumentele
curate si
integre
reprezinta
necesitatea
vitala a
organismului
pentru a
mentine
integre
functiile
sistemului
tegumentar
format din
piele si
structurile
complementa
re : par ,
unghii ,
glande .

Diagno
stic
nursing
actual ,
potetial
posibil
:

- dificultate
in miscare
si in
mentinerea
pozitiei ;

Evaluar
e:

22.02.2007

Sursa
de
dificul
tate :

jung
hi
tora
cic :

- limitarea amplitudinii
Manif miscarilor din cauza
estari
junghiului toracic ;
de
depen
denta :

- pacientul prezinta febra , transpiratii ;


25.02.2007
- febra , transpiratiile se mentin ;
28.02.2007
- febra si transpiratiile au disparut ;

Obiectiv realizat .

Interve
ntii :

Delegate
:

- Algocalmin 2 tb ;
- Paracetamol 1 tb ;
- Vitamina C, B1 , B6 2 fiole /zi ;


Autonome
:

- evaluez starea generala a pacientului ;


- intervin pentru diminuarea febrei ;
- efectuez toaleta pacientului ;
- asigur schimbarea lenjeriei de pat si te corp ori de cate
ori este nevoie ;
- asigur coniiii climacterice ( temperatura , luminozitate )
corespunzatoare nevoilor pacientului ;
- discut cu pacientul si il incurajez ;

Obiecti
ve :

- pacientul sa prezinte tegumente curate si integre in 72 de ore ;


- asigurarea confortului fizic si psihic ;
- asigurarea igienei mediului ambiant ;


Diagno
stc
nursing
actual
potentia
l posibil
:

dificultate
in a-si
acorda
ingrijiri de
igiena ;

Sursa
de
dificu
ltate :

- proces
congestiv
pulmonar ;
- febra ;
- frison ;

Manif
estari
de
depen
denta :

- transpiratii ;
- tegumente
umede ;
- mobilitate
redusa ;

- durere ;

Nevoia de a
elimina
reprezinta
proprietatea
organismului
de a se
degaja de
substantele
inutile precu
m si alte
substante de
dezasimilatie

Evaluar
e:

22.02.2007
- pacientul prezinta transpiratii abundente , varsaturi .
25.02.2007
- transpiratiile si varsaturile au disparut ;
Obiectiv realizat .

nefolositoare
.

Interve
ntii :

Delegate
:

- Paracetamol 2 tb. ;

Autonome
:

- evaluez starea generala a pacientului , notand in foia de


observatie : diureza, scaunul , diaforeza , varsaturile ;
- supraveghez functiile vitale ale pacientului si le nitez in
foaia de observatie ;
- mentin o igiena riguroasa a tegumentelor si
mucoaselor prin toaleta , schimbarea lenjeriei ;
- realizez bilantul aportului de lichide si pierderilor ;
- incurajez pacientul sa-si exprime sentimentele in
legatura cu dependenta ;

Obiecti
ve :

- pacientul sa prezinte confort fizic si psihic in 72 de ore ; - prevenirea deshidratarii ;


prevenirea alterarii tegumentelor ;

Diagn
ostic
nursing
,
actual ,
potentia
l posibil
:

- diaforeza ;
- potential de
deshidratare ;

Sursa
de
dificu
ltate :

- tulburari de
diureza ;

- proces
inflamator
pulmonar ;
hipertermie
;
- inapetenta
;

Manife
stari de
depend
enta :

- urini inchise
la culoare ,
diminuate
cantitativ ;
- slabire ;
- transpiratii
abundente ;
- sete
permanenta ;
- varsaturi ;

Datele anamnestice subiective si obiective , corelate cu examenele paraclinice duc la


evaluarea problemelor care perturba starea de sanatate :
- respiratie modificata ;
- cresterea temperaturii peste limite normale ;
- alterarea starii de odihna si a somnului ;
- dificultate in alimentatie ;
- potential de alterare a tegumentelor ;
- modificarea starii de confort ;
- lipsa poftei de mancare , aport hidric si nutritional insuficient pentru nevoile pacientului .
Prin prezenta problemelor ce perturba starea de sanatate reiese ca pacientul are alterate
urmatoarele nevoi :
-nevoia de a respira ;
- nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale ;
- nevoia de a se alimenta si hidrata ;
- nevoia de a dormi si a se odihni ;
- nevoia de a evita pericolele ;
- nevoia de a se misca si a avea o buna postura ;
- nevoia de a mentine tegumentele curate si integre ;

- nevoia de a elimina .

SPITALUL CLINIC VICTOR BABES


CAZUL CLINIC NR.3

Culegerea de date Prezentare medicala


Doamna F.G. , in varsta de 35 de ani , domiciliata in Calarasi , angajata a unei societati de
marketing , se interneaza , la data de 20.01.2007 , in Spitalul Victor Babes , cu diagnosticul
pneumonie .
Motivele internarii :
- frison ;
- durere in regiunea toracica stanga ;
- febra 40,5 C ;
- tuse seaca chinuitoare ;
- senzatie de sufocare ;
- transpiratii abundente ;
- ameteli ;
- cefalee ;
- inapetenta ;
- greturi ;
- insomnie ;
- slabiciune ;
- anxietate ;
- stare generala alterata ;
- expectoratie muco purulenta .
Istoricul bolii.

Pacienta afirma ca de aproximativ 3 saptamani prezinta o tuse seaca , neproductiva ,


senzatie de sufocare , rinoree si o stare generala alterata .
Se trateaza in ambulator cu : Aspirina , Biseptol , Paracetamol . A urmat acest tratament
timp de o saptamana insa nu a simtit nici o ameliorare . Tusea devine chinuitoare , senzatia de
sufocare se accentueaza si apare expectoratia muco-purulenta si senzatia de greata si apoi voma .
In ziua internarii prezinta febra 40,5 C , tuse chinuitoare uneori insotita de expectoratie
muco-purulenta , senzatie de sufocare , transpiratii abundente , frison , cefalee , ameteli , anxietate
, inapetenta , greata , slabiciune , insomnie .

Antecedente :
- Fiziologice : -menarha- 12 ani ;
- nasteri doua (prin operatie cezariana) ;
- Patologice : - ruptura de clavicula in urma unui accident de masina ;
Examenul obiectiv :
-stare generala alterata ;
-facies congestionat pe partea stanga ;
- ganglioni limfatici : superficiali , nepalpabili ;
- tesut conjuctiv bine reprezentat ;
- sistem osos : articulatii mobile ;
- aparat cardio-vascular : T.A.-125/60mmHg , A.V.- 80 / minut ; zgomote cardiace ritmice ,
aria matitatii cardiace in limite normale ;
- aparat digestiv : tranzit intestina prezent ;
- aparat uro-genital : loje renale libere ;
La examenul aparatului respirator se evidentiaza :
-frecventa respiratiilor : 32 respiratii/minut ;
- matitate in treimea inferioara a hemitoracelui stang ;
- vibratii vocal crescute ca intensitate ;
- murmur vezicular diminuat ;

Examenul clinic si anamnestic indica diagnosticul de penumonie lobara stanga . Pentru


sustinerea acestuia se indica urmatoarele examinari :
-radiografia pulmonara pune in evidenta opacitatea omogena de forma triunghiulara , cu
varful spre hil si baza la periferia lobului stang
- examenul sputei :
- frotiu : frecvente leucocite ;
- bacteriologic : pneumococ ;
- examenul urinii indica :
- macroscopic urini hipercrome ;
- glucoza absenta ;
- reactie acida ;
- urobilinogen normal .

Examene biochimice si hematologice :

Analiza

Valori la 20.01.2007

Valori la 26.01.2007

1.Leucograma :

13400/mm

10500/mm

-leucocite

2%

1%

-eozinofile

0,1%

-bazofile

25 %

26%

-limfocite

1,1%

4,1 %

2.V.S.H.

19mm/1h

15mm/1h

3.Hemoglobina

12,5 gr%

12 gr%

-monocite

4.Acid uric

54 mg%

5.Uree

0,57 mg/dl

6. Glicemie

135 mg%

110 mg%

Tratamentul efectuat in cursul spitalizarii a constat in :


-Penicilina 1000000 UI/6h ;
- Paracetamol 2x1tb./zi ;
- Brofimen 1 flacon ;
- Diazepam 1 tb. seara la nevoie ;
- Miofilin 1 fiola/zi ;
- Polivitamine 2 cp/zi
- Algocalmin 1 fiola /zi .
Evaluarea asistentei medicale Plan de ingrijire
20.01.2007 26.01.2007
La data de 20.01.2007 am luat spre ingrijire pe doamna F.G. , in varsta de 35 de ani ,
angajata a unei societati de marketing , domiciliata in Calarasi .
Pacienta afirma ca locuieste la curte , intr-o locuinta salubra , impreuna cu sotul si cele
doua fete .
Pacienta nu fumeaza , nu consuma bauturi alcoolice , dar bea doua cani de cafea pe zi . Se
declara o persoana comunicativa , energica , cu o dorinta puternica de munca , insa mediul
spitalicesc si boala ii induc o stare de anxietate .
Datele anamnestice ne indica prezenta modificarilor functiei respiratorii , acut , in urma
procesului congestiv pulmonar . Pacienta prezinta greutate in respiratie cu cresterea ritmului
respirator. Pacienta mai prezinta si deficit de autoingrijire legat de intoleranta la efort si prezenta
junghiului toracic .
Doamna F.G. nu poate sa se odihneasca corespunzator datorita tusei chinuitoare si greutatii
in respiratie .

i;

Datorita ingestiei scazute de alimente si lichide pacienta prezinta stare de epuizare , risc
crescut de deshidratare si eliminare urinara redusa cantitativ , hipercroma , fara ca functionalitatea
renala sa fie alterata .

20.01.2007
- pacienta prezinta 32 respiratii /minut ;
- cianoza extremitatilor ;
23.01.2007
- 27 respiratii/minut ;
- cianoza extremitatilor a disparut ;
26.01.2007
- 25-respiratii /minut ;
- extremitatii necianotice ;
Obiectiv realizat .
Delegate :

- Penicilina -1000000 UI/6h


- Algocalmin 1 fiola/zi ;
- Brofimen ;
- Miofilin 1fiola/zi ;

Autonome :

- evaluez starea pacientei si notez in foaia de observatie functiile vitale ;

- asigur condtiile de mediu : aerisesc salonul , umidific aerul , supraveghez men


- favorizez desprinderea si fluidificarea secretiilor : administrez lichide caldute
- realizez tapotament si drenaj postural ;
- administrez medicamentele prescrise de medic ;
- invat pacientul tehnici de respiratie diafragmatica ;
:

c nursing
ntial

- normalizarea functiei respiratorii in 72 de ore ;


- sa cunoasca modalitati de respiratie eficiente ;
- sa nu mai prezinte dispnee ;
- sa se diminueze tusea si expectoratia ;
- remiterea procesului congestiv in 5 zile ;
- pacienta sa cunoasca metodele de degajare si expectoratie
- respiratie superficiala ;

Sursa de dicultate :

- prezenta de secreti
bronho-pulmonare ;

- obstructie bronsica ;

- proces congestiv p
;

20.01.2007
- febra ridicata ;
- transpiratii ;
21.01.2007
- febra se mentine in platou cu oscilatii nesemnificative ;
23.01.2007
- puseul febril s-a remis ;
- temperatura normala ( 36,8 C) ;
26.01.2007
- temperatura in limite normale ;
- transpiratii inexistente ;
Obiectiv realizat .
Delegate :

- Penicilina 1000000 UI/6h ;


- Algocalmin 1 fiola ;
- Paracetamol 2 tb./zi ;
- Polivitamine 2 cp./zi ;

Autonome :

- evaluez starea generala ;

- masor temperatura dimineata si seara notand valorile


- asigur schimbarea lenjeriei de pat si de corp ;

- aerisesc salonul evitand formarea curentilor de aer re


- administrez tratamentul la indicatia medicului ;

- asigur 2-3 litri de lichide , suplimentand cu 500 ml la


- asigur comprese umede pe furnte ;

- revenirea temperaturii in limite fiziologice in 48 de ore ;


- asigurarea confortului fizic si psihic ;
- diminuarea procesului congestiv in 5 zile ;
- echilibrarea hidro-electrolitica ;

tential posibil:

- hipertermiie ;

Sursa de dificultate :

- proces congestiv pulmo


;

- stare de disconfort ;
- stare de rau general ;
- potential de deshidratare ;
- anxietate ;

20.01.2007
- pacienta evita sa bea pentru a nu amplifica semnele;
- astenie ;
23.01.2007
- pacienta mananca si bea in cantitate moderata , fractionat ;
- diminuarea asteniei ;
26.01.2007
- stare generala buna ;
- astenie absenta ;
Obiectiv realizat .

Delegate :

- Polivitamine -2 cp / zi;
- Algocalmin la nevoie ;

Autonome :

- evaluez starea pacientei si monitorizez functiile vitale ;


- realizez bilantul ingestiei si excretiei ;
- sugerez regim hidro-zaharat pe baza de sucuri , ceai , lapte in periada febrila ;
-creez conditii cat mai bune pentru servirea mesei la pat , cat mai des , in cantitati mici ;
- aerisesc salonul ;
-asez pacientul intr-o pozitie cat mai confortabila ;

- mentinerea stari nutritionale si prevenirea scaderi in greutate ;


- stimularea apetitului ;
- echilibrarea aportului hidric si nutritional ;
-prevenirea deshidratarii ;
-asigurarea confortultului fizic si psihic in 5 zile
- deficit alimentar si hidric ;

Sursa de dificultate :

- anxietate ;
- intoleranta la efort ;
- astenie ;
- tuse ;

20.01.2007
- somn intermitent , cu treziri repetate ;
- anxietate ;
23.01.2007
- pacienta se adapteaza mediului s cu personalul medical ;
26.01.2007
- pacienta a dormit linistita toata noaptea .
Obiectiv realizat .
Delegate :

- Algocalmin o fiola la nevie ;


- Diazepam o tableta seara la nevoie ;
- Miofilin o fiola/zi ;

sing

Autonome :

- evaluez starea fizica si gasesc o pozitie comoda ;


- realizez toaleta ininte de culcare ;
- aerisesc salonul ;
- asigur linistea in salon ;
- ofer pacientei , seara la culcare , un pahar cu lapte sau ceai cald ;
- discut cu pacienta si o linistesc ;
- invat pacienta exercitii de relaxare ;

- pacienta sa prezinte somn odihnitor in 96 de ore ;


- asisgurarea unei stari optime de confort ;

- alterarea starii de odihna si a


comportamentului ;

Sursa de dificultate :

- in curs de 30 de minute durerea se atenueaza ;


- pacienta se linisteste ;
Obiectiv realizat .

- disconfort cauzat de Man


tuse , junghi si
depend
transpiratii :


Delegate :

- Algocalmin- o fiola la nevoie ;

- evaluez starea de confort a pacientului ;


Autonome
:
- asez pacienta in pozitia confortabila , antalgica ;
- identific problemele pacientului ;
- discut cu pacienta si o incurajez ;

- pacienta sa nu fie expus riscului de complicare abolii ;


- calmarea durerii in urmatoarele ore ;
- confort fizic si psihic ;

actual , potential posibil :

- durere toracica ;

Sursa de dificultate :

- proces congestiv
pulmonar ;

- anxietate ;
- neliniste ;

20.01.2007
- junghi toracic ;
- discordanta de miscare ;
23.01.2007
- durerea toracica a diminuat ;
- pacienta incearca sa se deplaseze singura ;
26.01.2007
- pacienta se deplaseaza singura ;
- durerea nu mai exista ;

Obiectiv realizat .
Delegate :

- Algocalmin o fiola la nevoie ;

sing actual,
:

Autonome :

- evaluez starea de confort a pacientei ;


- creez conditii de mediu corespunzatoare ;
- discut cu pacienta si o incurajez sa faca plimbari scurte prin salon ;
- incurajez pacienta sa realizeze exercitii pasive si active ;

- pacienta sa se poata misca liber in 72 de ore ;


- pacientul sa nu mei prezinte dureri ;

- dificultate in miscare ;

1.2007

cienta prezinta febra , transpiratii ;

1.2007

nspiratiile se mentin ;

bra ;

1.2007

cienta nu mai prezinta febra si transpiratii ;

biectiv realizat .

Sursa de dificultate :

- junghi toracic ;

Manifesta
de dependen

elegate :

utonome :

cienta sa prezinte tegumente uscate si integer in 72 de ore ;

cienta sa nu mai prezinte durere ;

se poata deplasa si sa-si poata efectua toaleta ;

- Paracetamol 2tb/zi ;
- Algocalmin - o fiola la nevoie ;

- evaluez starea pacientei si notez in foai

- creez conditii de mediu corespunzatoare


pat si de corp ori de cate ori este nevoie ;
- efectuez toaleta pe regiuni ;

- administrez medicamentele prescrise de

- asigur comprese umede pe frunte pentr

icultate in a-si acorda ingrijiri de igiena ;

- proces con
Surs pulmonar ;
a de
dific
ultate
:

1.2007

cienta prezinta transpiratii abundente ;

ni hipercrome ;

1.2007

cienta ingera lichide de regim ;

este volumul diurezei , coloratia si concentratia urinara revenind la normal ;

1.2007

ctiuni fiziologice ;

biectiv realizat .

elegate :

- Paracetamol 2 tb/zi ;
- Algocalmin 1 fiola la nevoie ;

utonome :

- evaluez starea generala a pacientei ;


- realizez bilantul ingestiei si excretiei ;
- actionez pentru remiterea febrei ;
- mentin tegumentele uscate si curate ;

- coresctez dezechilibrul hidric prin instituirea regimului hidro-z


- administrez o cantitate crescuta de lichide ;
- aisgur imbracaminte usoara , comoda , absorbanta ;

- incurajez pacienta sa-si exprime sentimentele in legatura cu dep

gurarea confortului fizic si psihic ;

terarea tegumentelor ;

evenirea deshidratarii ;

tential de deshidratare ;

Sursa de dificultate :

aforeza ;

- proces infl

- hipertermi

Evaluand starea prezenta , modificarile radiologice si clinice , avand in vedere tulburarile


respiratorii , aportul hidric si nutritive insuficient si starea generala alterata apreciez ca pacientul
prezinta urmatoarele probleme de dependenta :

-modificarea ventilatiei pulmonare datorita alterarii parenchimului pulmonar , manifestata


prin greutate in respiratie si junghi toracic ;
- potential de deshidratare datorita pierderilor prin expectoratii , transpiratii ;
- odihna insuficienta datorita prezentei tusei , durerii toracice , transpiratiilor si tulburarilor
respiratorii ;
- hidratare insuficienta prin refuzul alimentelor si lichidelor ;
- deficit circulator legat de hipoxie prin schimb inadecvat de gaze manifestat prin cianoza a
extremitatilor .
Din problemele existestente se apreciaza nevoile fundamentale ale pacientului :
- nevoia de a respira ;
- nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale ;
- nevoaia de a se alimenta si hidrata ;
- nevoia de a dormi si a se odihni ;
- nevoia de a evita pericolele ;
- nevoia de a se misca si a avea o buna postura ;
- nevoia de a mentine tegumentele curate si integer ;
- nevoia de a elimina .
CONCLUZII :

Pneumonia pneumococica este o boala cu debut brusc , cu evolutie tipica , prezentand ca


principale simptome :
-febra (39-40 C) continua , in platou ;
- junghi toracic retrosternal sau retromamelar ;
- tuse cu expectotatie muco-purulenta ;
Examenul radiologic reprezinta un criteriu de certitudine al diagnosticului evidentiind , de
cele mai multe ori , opacitatea triunghiulara la nivelul segmentului sau lobului afectat .
In functie de teren , varsta si tratament , evolutia bolii poate fi spre vindecare sau
complicare .

In conformitate cu tematica lucrarii de diploma am avut de ingrijit trei bolnavi cu


pneumonie pneumococica .
I.Pacientul A.M. , in varsta de 45 de ani s-a internat la data 05.02.2007 cu urmatoarele
manifestari : frison , febra (39 C) , junghi toracic , senzatie de sufocare , cefalee , tuse uscata ,
chinuitoare , transpiratii abundente , ameteli , cefalee , inapetanta , graturi , insomnii , slabiciune .
In urma examenului clinic si de laborator este pus diagnosticul de pneumonie lobara stanga
.
In timpul spitalizarii i-am acordat ingrijire medicala conform planului de ingrijire elaborat
initial , respectand tratamentul prescris de medic .
Evolutia pacientului s-a produs conform asteptarilor , spre vindecare , fara complicatii ,
pacientul plecand din spital ameliorat .
La externare se recomanda :
-continuarea tratamentului in ambulatoriu ;
- revenirea la control peste zece zile ;
- Rx. pulmonar de control ;
- repaus fizic si psihic ;
- evitarea frigului si a umezelii .
II.Pacientul M.S. in varsta de 65 ani s-a internat pentru tratarea unei pneumonii lobare
drepte .
Datorita ingrijirilor medicale acordate si terapiei medicamentoase prescrise de medic
evolutia a fost favorabila iar simptomele ( febra , frison, junghi toracic , transpiratii abundente ,
oboseala , slabiciune , anxietate , insomnie , sete , senzatie de sufocare , ameteli , cefalee , tuse
chinuitoare , expectoratie muco-purulenta ) au disparut , pacientul prezentand la externare stare
generala buna .
Se recomanda :
- revenirea la control peste 15 zile ;
- Rx pulmonar de control ;
- respectarea repaosului fizic ;
- continuarea tratamentului .
III.Doamna F.G. , in varsta de 35 de ani s-a internat prezentand urmatoarele simptome :
-febra ;

- tuse cu expectoratie muco-purulenta ;


- frison;
- durere la nivelul toracelui stang ;
- ameteli , cefalee ;
- inapetenta , greturi , varsaturi ;
- transpiratii ;
- slabiciune , insomnie .
In urma anamnezei si a examenelor effectuate se comfirma diagnosticul de pneumonie
lobara stanga . Datorita ingrijirilor medicale si urmarii cu strictete a tratamentului medicamentos ,
bolnava pleaca ameliorata din punct de vedere fizic .
La externare se recomanda :
-control medical peste 10 zile ;
- Rx. pulmonar ;
- continuarea tratamentului .
Analizand datele referitoare la evolutia celor trei pacienti am remarcat ca simptomatologia
prezentata a fost asemanatoare , evolutia fiind insa diferita , in functie de starea imunologica a
organismelor de varste diferite .