| onwivae ave) | Be fre ona Reduces 27 maiu st. ¥ fj S iunie stn, | ho. TT . ~ Prejul pe un an 10 fi ANULOGvL | PIR, | ee eee he Pentru Romania pe an 25 lei) idarea ‘n frémit linigtit Subt razele de lund, Can farmee dulee negri Poonile ‘ncunvni, 2) Norédelor de vietigi Gilite-acum cules, Liisati odibna pe-alte dy) E.néptea desfatarii! Si fori ascunse prin desig tn pacen thin), IWitiere in Taming népten poe! ‘Si vol dik ce, Ja drum Stafi puse pe hripie, Lisati-ve de prads-acum : E ndpte de iubire ! Vo stringeti liewtiei, in mi, . Cu heiriren vie, $i facofi mare de fell: E ndpte de-armoaie ! $1 fle sus fell, gi joss Lumina-i eigla Fis; — sbitoritio Iuminos 1K noptea ferieieii! ‘TAcetl! — Semnalul este dat, De pe o rach ‘n umbri Un glas duis a résunat Pani ‘n desimea sumbra. ‘$i altul i reepunde ‘neet © gami-armoniésa, 0 intrebare de post, © opt amorérd: ~ Bet tiners gi tinge sont $i inima mii pling De un poetic simfiment Ce viejs-mi insenina OF nalfi-t, mall glasul tou, Comérk de-armonie, * Legenda este ch in nopten spre St. Gheorghe privighiftdrele se insolese. Privighidtorul alege pe, accea, car ‘4 efntd mai fromos. $i im adever, pAdurea e un adeveral concert in ac wo depliak armonie, | Nopte de April* ‘$i spune sufletului meu De vrei sii fi sotie.e $i dornicul privighiator ‘Agé igi enti doral Cu glasul ui desmierditor, Cel incklgegce-amorul - = $i sufletl imi © cuprins 'Do-o tainic’ pornire A unui duleo dor nestins De vie{h prin iubire? ir glasul meu de {i-0 plicé ‘Cum igi doinegce dorul, De te-o vrijf edtarea mea, Vin, tiem sofioral fe Agé cu glas armonios Privighiitérea, dulce Chem pe sotul ei duios Agi in préjma lor, a Prin exéngile stulése PAdurea ‘nlrépi résund De melodii duidse. Un paradis, in care mii De magice pérae Cargeau in valuri de-armonti Subt a lunei vipac, 01 mandrelor privighiator, ‘A nimi simfitre Poetice gi dragi surori Din Tomi dostititore Artiste in al vostru cant, “Artiste gi’ simfire, Voi ve ‘nsojji pe-acest piméat Prin efntee de iubire! Pe-o lume-a chreia.simt{ei E aleul, pros morti, oi prin poctice porniti ‘Vealeituiti 0 s6rti. "ple. Nu se aud decat glasuri de privgl er +242 Tn lume, tot falsiicat : ‘Tofi gic, le place arta. Parada: 'N sild-au aseultat in >Hoguonofie séu »Martha.« E moda etnt a asculté, — i moda tot transform’ ; — Se string poddbe-a-gi arité, ‘Aplaual, simmt... de formi, AL musicei accent cerese Intréngii nau rBsunet i poesia co iubese E eu metalic sunet Al vostru ent sublim, auios,' Peal artei sfant domeniu t Voi ve ‘nfelegeti, v'admirati, i tn eulmes fericiri, P&reche easnick formali Tn larg palatul Fic! $1 néptea trece... qorli vin, Er luna cea bilae Cobéri ‘a marea de senin Poo galbénk vipa fir prin pidure metodit ‘Tot sunk... réslijite: Shot ultimele armonii ‘A noplai fericte ! Botiutin, 1990, aprit. Radulescu-Niger. Bogdan I séu Intemeerea Moldovei. — Teagedie in versuri, in cinci acte, — (Urmare) Scena VII. Molda, (finénd in mani crucilifa dela gat.) ‘Tristi prevestire ! Un pic de singe-aicea pe crue... Cum edi? Cam pin’ acuma ochiuemi ast sange nul vet ? Oh! drag cruciliti, odor sfintit de vécuri, La orice grea nipaste gisegci tu grabnic Iéeuri. In tine cred! m’ajuti! — putere di-mi, atat, Sa mor micar cu cinste, cu suflet neminj De nu-s in stare ‘n vie Sotie celui eare eu fo (Ingenunche si dice incet o rugiciune.) Scena VIII. Nagrila, Molda, Negrilé, ‘Sérmana! se inchini la Dumnegeul men, La care, de mult anc&, nu m'am mai rugat eu... Molia, Da! voi avé putere! Ge ridica.) Negrita, Copilé bland’, dulee, Mai stempéra-ti durerea ce sérta ifi aduce! FAMILIA Anul XXVI. ‘Te *nerede ‘n asta cruce ce tainic 0 adori; Cu dénsa-i dulce viéja, — gi dulee e 8% mori! . . Malda. Bétrane, versi zidamic a tale vorbe bune. Negrili, Faci reu ci vrei cu sila flinta-ti a répune, Asculti : ca gi tine-s nenorocit roman, Ce-odat’ cu draga-mi ,éra, cui sub jug pagan ; Dar nu cfqui ca fratii co °a campul de batae Sfersit-a ‘n vreme scurta a vie(ei lor vapae . Ne'nduritérea-mi srt voit-a si triese, — SA port plansére ’n suflet — pe barbar si-1 slujese. .. Molda. Robit gu tut... Nagrita. Da, — inse intocmai ca § Fiind crufat de morte, pistrat fai spre rugine . .. i mi se cade traiul cest mull injositor : Pécatul cel mai mare, cel mai ingrozitor, Eu Tam facut in lume ! Molda. $i cum? vorbegce —spune — Ca vorba ta duiési eu simt ed par cd-mi pune Pe inima un balsam, — gi uit durerea mea, Cand véd g-un alt cé geme de-o suferinfé grea... Negrita Sant mulfi ani de atunce !. .. cand yéra néstré veche, Bogata gi miréta, cum nu avea pareche, ‘Trad in dalee pace, in totul proptyind Si tofi din aste plaiuri un singor q8l avénd : Intemecrea {rei cum fost-a din vechime, Pe cand Romanii falnici gonind pe barbarime, ‘Vérsar'aici lumind, fralie, drepte legi . Din fili (rei aste ‘puteai orictnd s'alegi Mii tineri nalti ca braqii, ugori ca cerbi de munte, Paternici, plini de vieta, ‘romani voinici de frunte, '— Ce-aveau in piept nidejdea g-alénul vitejese ! — Eram gi eu printréngii! — Dar, vai! imi amintese, Ca 'ntr’o di de Pasce, cand lumea 'n veselie Serband slanta ’Nviere, egise la campie, — Si jos, pe érba verde, mancand, bénd si riqénd — Tn psalmuri malt sfinfite pe Domaul laudand, — Vaqurim de odata . ... priveligte grozava! Ca fulgeral niprasnie egind dintr’o dambrava © oste titiréscd, — puhoi lung, nesférgit . .. Ce 'n clipi ca pozderia pe noi, a tabiit $i micelind ca ’n vile ee-s fat’ de 'mpotrivire, Zarob\ far indurare, acea turbati-ogtire Mai tot tinerimea co ’n camp serbatoria !. . ‘Ah! eranceni lovire mai fost-a gi acea ! ‘Taié in noi romAnii cAnésca tatarime, Cum taie césa ‘a holde! $i dintre noi, vai! nime Navea un capét de-arma si pOlé-a se-apéra, — Ca nime nu gandise si-gi porte arma sa In sfanta gi de Page! — Ciqurim noi cu tofii, Raniti, ueigi... Vai noue!.. Si cand véduri, hotii, Cu noi cd a sférgit-o, eum alt barbar avént, Porniri spre cotate niprasnic, ea un vent Tarbat de méqi-nopte, sufland morte grozava foe si pridacinne pe ‘ntréga Smerodav: jeri atunci al nostra b&tran stapdnitor multi plrinti perira sub fler ucigitor’, .. i asta neasteptata, furidsi mivalire, Go intr’o di $-0 ndpte zdrobi o omenire, — Pirea ch fuse ploie de foc greu, furios, Ge dase pe Sodoma Iehova nemilos !3 ‘Anul XXVI. FAMILIA 243, — Patini din cei ce ‘ngraba scipari din cetate, Pornird ‘a mare gona spre sate ‘nvecinate, Sradune dstea care réslatita era Prin {éri, po la vetre, — precum se-obicinuit In vremea cea de pace. $i eAfi pufini sallara, Cu arcuri seu cu cése, ingeab& s'acruncara Spre Snerodava, care gemea ingrozitor Sub dintele-astei haitei cumplit, sfagietor 1 Se ‘neinse-atunei o luptd, cum rare ori se vede O lupta intre meni!... Deu! ifi vinia a crede, Privind Ya lor pornire, ci fiecare-arcag Avea puteri de tigra, de soim, de uriag! Cand da.el sbor la cosa-i clo’ mana vilejésca, Cadeau in clae leguri din horda tatarésca ! Din arcul flecdrui sagéta ce-asverlia In piept de tititime mereu se infigea ! — ‘Zadarnic& fu asti grea lupta, flordsa ; Pozderia cea de barbari, de singe mult sétos, De deci de-ori covirgise ‘putinii nostri frati! Si elk de ce "a lupta am fost noi macelat lofi cei ce 'n campfe réniti séu mor ‘Trei numai, inspre séra, cu mare greu, putard Incet si se ridice din colb, unde gemean ; Cu crancene fiorari in giuru-le priviau, Cum ori ce fir de érbi cu singe se rosise — Si cum ciuntite trupuri tot eampul coperise ! Din cand in ctnd vr'un tipet amar se audi Séu un euvént — din urma — co sorta blistéma ! — Incet, cei trei porniré s& caute-un loc ascuns, In care crudul barbar s& nu fi fost p&truns ; Dar... cum mergeau, de-odata un strigit se aude, Apoi un gemot jalnie Vaugal lor pétrunde . . . Din cei trei, {ui intéiul ce mai grabit pagind Spre locul de-unde glasul se augid esind, — Gisii geménd amarnic, intr’o micuja vale, Cn harbar ca chip tingr, infégurat in zale, Cu armele bogate, eu coiful aurit, de pret’ mare, tot lang’ el — >Aveti voi indurare! — striga Ia noi tatarul, »Si-mi dati un strop de apa si-mi potolese pojarul, »Ce mult mai tare marde va rana ast’ din piept.« Coman atuncea-i strigd: »Pe Dumnedeul drept ! Griesce-mi al teu nume?« — $i barbaru-i_griegce : — oF stint Zemir, yi-s ful acelui ce domnesce »Pe 'ntréga titarime — a lui Haraboi-Han.« — su esti ?e fi dice Frates, »tu caine de dugman! *Mai cei ajutorare dela acci ce horda-ti sUcis-a, jeluit-a? — risplati pentru prada-ti »Tu cei un pie de apa?...« si se pleca el jos, >Si smulse dela brau-i un Tung jungher thios, Ce ridicand in ser, ti dise anct: — »Tine »Résplaté pentru {apta-fi ce drept ti se cuvine le Cand Frateg vra savénte al seu brat lung, destins, Sim(li fiori de mili cd sinu-mi a cuprins, Si me pusei nainte-i — cerdndu-i indurare : = »Durerea lui« >-acum destul de mare *Si rana-i e de morte 1 list = -Co? tn Negeild, onsuti vrel viéta si-i pistrim 2« — Mai grea i-a fi'ea mértea o vie(a durerdsa . vIn viet lasi-l Frateg le — Cu fafa fiordsi, Cei doi priviau la mine — ér eu, ingenunchial, Rupénd din pola hainei, cu grige am legat Cea rani sangeraté a lui tatarul . Ca ‘n ochii-mi gemea omul gi nici decum’ barbarul ! — Indati dup asta Zemir imi fet semn Ca, colo, Langa calu-i, © plosea lui de lemn ; Din ea-i diidui si bee... Molda. Vorbegee! mai vorbegee! Pe urmi?... | Nogrila. i Vai! vai mie! . . crud cerul pedepsegee | © fapti ca aceea ce-atuncea am facut! | Cand me seulai— in giura-mi nimic n’am mai vegut; | Coman, precum gi Frates, pornise 'n grab mare, and Li me in edtmpul cel plin de vaicdrare! Co si-fi mai spun ?!.. Molda, Di anck... Negrita. ‘Am fost ineungiurat De multi tatari, gi Mold, | Apoi?... Negritt. De mérte m’a sedpat ‘Zemir, cu un semn numai Molda. Mai qi! Negrila. Ei me luari, Me ferecari ‘n lan{uri, pe-un cal me ‘ncalecari, $i, dus la Haraboi-Han,— el viéla-mi darui, Sub o insareinare: aceea de-a robi La fiul seu Zemir; — si, cand a murit bétranul, ‘Zemir se puse ’n locu-i; — ér de atunei, piganul, Credénd a-mi face bine, mai tare m’a zdrobit! Decdnd, ici, ca vechilul ‘cetitei m’a numit.... Ce-i drept, ei nu duc lipsuri, — ba chiar el'me nu- mesee | -Mantuitorul viejeis, gi bine me cinstegce; Port cheile s-averea’intregei lui cetati. Dar, vai! ci nu sint liber acum ca 'n alte dai! Si gem, — c& tera-mi geme sub crada lui domnie ; Si biciul Ini adesea-1 incredintéx Ca si lovese far? mili nenorocitii-mi irati! Molda. | Mai poti traf tu ancd intre acesti gelati? Negrita. ‘[-amm spus eu tot pécatul cel far’ de-aseménare Co il facui, atuncea cand téra-mi in perdare, Gemea sub focul barbar... Din mila am cratat Pe cel ce maya mili de “ntregal nostra stat ; Dar cea ce adi friménta mai mult turbarea ‘n mine, E, e& nu am curagiul si-mi dau, cum se euvine, 0’ plata potrivita cu-acest de-aice rang ; Un junghiu afund in peptu-mi — séu o bucat’ de gtréng! (Zarobit de durere se razema de stalpul de mar- mor, pe care a seris Molda.) Molda. Sa no plecim atuncea ’naintea crudei sorte, Si ne-ajteptand scipare — si ne-asteptim la morte! jerea Moldei.) ' Negrita, (védend | Cei asta? (Cetind,) 2Eu Molda flica Iui Asan, | >Mirésa pringului Bogdan: >Aici robith de Zemir, | »Curmai al viejei mele fir... Molda. ' Vai!2b FAMILIA Anul XXVI, Negrita. Ta seris-ai ? Molda. Ea. Negrila. Corule dagmant Cum ? tu esti chiar mirésa lui voevod Bogdan ! be a Molda. u, da! Negrita. Nenorociti! — Ce fel? nu gcii tu dre, Caici venise-aséra, dela o venatore, Cu curtea lui intrégi, Bogdan, al teu ursit ? Ca 'n fafa lui tu stat-ai! — cd el chiar f-a vor! Molda. Aevea spui? séu visuri nebune-fi tree prin minte ! Negrita. Ci graiu-mi s'amutéscd, de-o-vorbii barem mintal Hogdan a fost acela cu coiful aurfu, Ca ale sclipitore, eu trapu-i sprinten, via, Ce-aicea intélnit-ai chiar cand ai fost adusi ! Molda, La cata schinguire ¢ inima- Negrita. Dar nu cunogei ta Gre pe miele teu ? Molda. wupusi | Nu! Ea nu-l véqai vrodat Negrila. C& trista sorta-ti fu 1 De-ag fi seiut acésta.... or tu de-aé fi gciut-o. . Seu de Bogdan, — el énsug.. . Molda. Nici el n'a priceput-o! Si fui aga de-aprope de el, dupa cum dici. .. Un pas era ‘atre mine si densul — chiar aici! Simt cum o nond jale fierosu-mi sin despicd ... Ursite ticalése! tu sort de nimicd ! Crud rugul suferinfei sub mine afi aprins!. . Negrila. 1@ : nAdejdea ou nck nu mi-am stins imi mai lucegee, un mijloc de scipare, Ca preful viofei mele ce mult, mult e datore i térei gi domntei ce-aicea an céqut . . . < In minte-acum imi vine tot cee de ficut — Si indzdsni-voi totul, fir’ tema séu pisare, Spre-a isbuti in finta-mi... (Va urmé) N, A. Bogdan, Postul negru deta crucea mica pan’ la erucen mare. — Grodings gi datne din Maidan lagh Oravi. © datind dintre cele mai litite si_usitate la po- SFoorul roman este (inerea postulai negra gi este restimpul dela Taierea cap. sf. loan (29 aug.) pani la Indltarea st cruci (14 sept.) Prin acest ost postitorii ij mantuese sufletul de cele mai grele pécale ficute in viet, precum: furtari cu ucideri, causd remanerii familiei (ard cipBt i, aprinderi séu ceea co mai des se intémpla la omorirea pruncilor micuti ndptea in somn fark geire gi voe, lapédarea pruncilor {iri vreme cu voe ori prin érecare neprecautiune etc. Se mai péte i plint gi de frati pentra surori, de surori pentru frati, de pitinti pentru copii gi contrar, ha chiar pentru ori eare consangen mai apropiat perdut in lame séu sinueis ori ineeat, De mai multe gi mai adese ori inse se postesce de parinfi pentru blastemele si vorbele urite si grele vorbite in ciasuri necurate* in manie si farie — con- tra copiilor si cari blisteme atata sint de incat rostite de pirinti asupra copiilor, copi nici pot avé trai gi viéla bund, ci séu sirdcese védend cu ochii, neavend ce mined, séu avénd fa- milia este totdéuna bolndviciésa, ba in cele mai multe suri murindasi; si care sorte amard védéndu-o pi — de maj sint in viel’ — le pare rey, se esc pentru acele vorbe gi hotarése finerea postului negra séu améndoi séu numai unul. Acest post se fine cu. manearea in fiecare dia unei pogici de gran, séu turte de malai, copti in spuzd (pe edrbuni), pe care singur pécitosul s6u cel ce postegce trebue si o facd sisi o céck gi érig nu- mai el sd alingi, Nu e apoi permis si se tae, ci totdéuna mancind din ea si se fringi, pastranda-se restul rémas dela mancare jos pe pamént sub o icéna sfanta gi décd se pote, sf tie icone Précuratel. La péeate mai ugére se pote mancé i péme, Asemenea este oprith dormiren pe asternut 1 dicat (pat), ei pe pimént side se pote firk agtarnat numai la e&pétei o perind umpluta eu pae de gran si neacoperit eu nimic, Pentru ca rugicinnea si postal si {fe lui Dum- neqeu bineprimit si ca si aiba electul dorit, postite- rul trebue si mérgi intreg anul la biseried’ in du. mineci gi sérbitori, de este fumitor si nu mai fumeze, bea etc. In biseried si se lase a fi pomenit cea co de cele mai multe ori se face nu numai in comuna sa proprie, ci de se pote gi in comune invecinate trei la numér, ‘ca rugiciunea si aiba mai mare efect. El se fine 17 dile, dela cracea mick pan’ la cra- cea mare, socotindu-se’ gi qilele de serbitore a therii cap. sf. {oan gi Inilférii cinst. cruci. La sférgitul pos- tulai mergénd la bisericd, duce pomank menita celui pentra care postesce, colac, struguri, unt de lemn, 0 chité (buchet) de flori, in al_carei mijloc este o iu- mind din céra curata si ficuté de femeo iertati séu 0 feciéra; apoi marturisinda-si pécatele preotului pri- meqce sacramentele. Prin acest post se vindeck cele mai mari grele pécate gi pentru aceea poporul roman il {ine gi pazegce mai mult decat pe celelalte. Intro vreme, cand lumea nu era aga stricata si cand p&catele care-! ajungea pe un om — pontea tun reu érecare — erau Yedite si se deschiliniau — nu ca acuma intre atat de multe Ia numer, care vin asupra émenilor pentru reutate, nici ci se’mai mir 4i le ia in socotéla cineva, ci numai il trece cu vorba, sii dice c&: »gi pe esta I'a batut Dumneden — atunei in vremea aceea nigte plrinti necajiti de mérte de neascultarea si nesupunerea fetei lor, — ce acuma-i cam in tot lovul — intrt'un cias rew le sedpa vorbe urite dia guri gi o bldstéma pentru neascultare. Nu {a malt gi tocmai intr’o séra, precind fata — precum e datina — se duce Ia mormin{i si ta- * Am clutat si intrebuinjez eat se pote cuvintele usitate in popor. ‘utLECTIUNE DE CANT246 FAMILIA mae mori, intorcéndu-se catra casi, la porta mor- mentilor intélnegce un fecior frumos ca rupt din sére, cu vorbe driginitore si dulei — cum sant intre tineri — find gi ’n cap de murg, se invoegce gi cre- qénd ci nu o vede nime, plécd cu el. Si se duc, se duc, ‘tree vai si dealuri, codri_¢i campié, de numai Dumneden sefe, pan’ ajung la nigte | curti frumése cu multe rénduri — la care de te ui- tai, voderea deu o perdeai gi care tot pregiurul il luminau, — Ajonserd in Kiuntrul curtii gi multime de jivini le es inainte, bucurandu-se si lingénd care de care mai mult, manile stapanul Fata se spaimanti, ba incepe a plange si tre- mur, teméndu-se de multimea balelor — dintre care unele cu bucurie, altele cu. ochi dugmanogi o priviau, mirandu-se. Feciorul le faci semn gi tote dela mic pan’ la mare se ficura nevédule, Urindu-se pe piment pana in pidurea aprope de ‘palaturi. Ajungénd la trepte, usa — care de sia fost incuiata — deschidéndu-se singuri, pe [ati cuprinse 0 mirare de nou, ba o fried gi incepura asi veni in minte, ei ea intra in casa i rat. Base spimanta mai tare atunci, cind trecénd printe o mulfime de sobi (chili) le afla pe tote gole fard mési ori vre-un scaup, [Ari pat ori yre-o icéna, Nu era nimic decat pare{i albi gi pe Jang podele mucediti de necuriitenie. ‘Asii tree prin una prin doue, ba prin noue, dar nesférsindu-se le numer& si cand ajunsera la cea din urma — care fu cu psi de fer — furs nouejeci gi noue. De acésta ca gi de cea dela trepte anca ne, apropiindu-se bine 1 neatingendu-o, se deschide, Ei intr inlauntra, fata plange de se scutura cimaga pe ea, ér feciorul’ incepénd a o drigini, o nu-i se va intémpla nimic si asd tot vorbindu-i, dra- ginindu-o, usa de fer se inchide ¢i feciorul ca prin minune piere, asi singur’, de nou o cuprind fiorile, se i dou in sob era cand intuneree cand lu- incep a-i veni in minte feluri de ganduri gi as suspinand cade la pimént — ne mai finendu-o pi ciorele de atata umblare — siadorme. $i cum dérme ca copilul scaldat in vis, visézi parinfii, eum se tan- gue: sbuciuma si se fring, clulandu-o gi stri- gandu-o prin tot locul si nu o pot alld, Ea inse, pa- ondui-so eici aude, se tot lomoosce vrend a Te da respuns si agi in friméntarea visului s0 trezegce gi trezinduse se afl érig feciorul frumos lingk ea — care se ve spun, nu eré altul decat Baté-l crucea, Incepe de now a plange, rugandu-se a o lish #% teme, se duc& la pirintii ei, dar ef ridénd gi driguindu-o | Gra ti fagiduegce feluri de feluri de lucruri gi ck 0 va scéte gi o va duce Ja piinfi. ‘Aga tree ile una dupa alta, ba séptémani, dar tree si ani si pe ea nu o mai scdte nime nime si o ase la_pavingi dati muinduse gi inima Necuratului — ca a ficedrai om — vagend ch ea nu se mai linigtegce, ti ierta si és prin curte, dar punénd dupa ea straji ér po un Necurat. Cum umbli prin eurte, intro soba prin o feréstrd, di cu ochii do cova co se migcd si pare a fi suflet de om. Cauti ind&rét, nu cumva Ne- curatul pus dupa ea, este aprope gi spre mirarea ci, védendu-l departe ocupat cu un lucru, se apropii de ferestra spre a privi mai bine si a se convinge de intr'adever ochii mu o mint, Ajungénd acolo, baba care 0 observase din liuntru —- ciel o babi cdrunti si girbovita eri — veni asemenea Ia feréstra gi agi dupa atata vee de vreme se intélnesce fata cu suflet de om. Bucurdsé incepe a o intreba indati pe babi, cA ce cautd, ce face in acea chilfe ? »Nocax gi amar fac dragi! optdect gi gepte de ogee, 8 i | rinfele gt meceaprile ce trebel ce in. -vromen. coe, \angh, Anul XXVL ani sdnt de cand stipanul casei acesteia m'a ami si adus aicea ca fati — ceea ce precum véd a fi- cut si cu tine ~~ si finéndu-me in stépanirea lui pan cand nu mai puteam gi nu geieam sime due deunde am venit, ma lsat in asta soba, dandu-mi un fas si-l adun pe un ghem gi la care ‘de 28 de ani tot adun si nu-l mai pot sférsi. Fi maichii greu gi amar va fi gi de tine, tu asemenca ca mine vei trebui si- petreci dilele tale fragede intre aceste ziduri muce- Gite si gole pana se de tine, te va arunca ca si pe mine in ‘dastea, dandu-ti un lueru pe care, in viété-fi cu mult chin’ gi sudére, nu-l vei mai puté sevérgl. sInse, ca si poti scipé de el gi ca si nu mai aibi stipanire asupra-ti — décd ai némuri — trimi- te-le vorb ca sk postésc& postal negru pentru tine, rugindo-se Iui Dumneqen ca si seapi de aici, cdci numai ei, numai postul acela te mantue de el’ si al- tul nime. Pentru ck eu — asemenea altora — ag fi putut scipa de aici, inse, amirita de mine, nu am pe hime care postind pentru mine si me scape.“ Nu sférgi bine baba, cAnd lata se pomenegce cu Necuratul pus dup ea la spate, care aprins de ma- nie, 0 amenin{a cu spunerea stapanului gi inchiderea de non in temnia intunecdsi. ‘Ad se si intempla, stpanul inturiat de indris- néla fetei, o arunca do nou in temniti, care i se parea a fi mai intunecési ca alt& data. 0 multime de ani au trecut, cand Necuratul dup multele rugiminte gi plangeri a fetei, ti concede de a merge Ia parinfi, dar numai pe un patrar de S’a gi dus gi ajungénd Ia paring, mai cd nu o au cunoscut-o, plangénd si suspinind le spune sufe- si sulere dela Necuratul, cum a dus-o peste dealur si Vai, peste (@ri si mari si ajungénd la casaei, cum a trecut-o prin 98 de sobi si in a 99-a a inchis-ode unde nu 0 sloboqi o vreme. Cand odaté, slobodi prin. curte, vede baba si-i spune ci ce are de a face pen- tru a’ puts scipa, cé adeca pirin{ii_ si postésca postul negru dela eruce’ pan’ la cruce, e& numai prin acela © Yor puté-o mantui de stipanirea lui. ‘Vremea hotirita de Necuratul treet cat bati din palma si ea fiind siliti s& plece, fu dusi de nou le curfile Necuratului, dar nu mai mult ineuéta in intu- neree, ci érdg libeta chiar gi fara, paza ‘Era cam pe vremea cand irebuia si se postul negru. Pirinfii fac intocmai cum le spuse lata, — i fiind diva de pe urmi, cind dupa venirea dela bisericd marturisiti ‘si cuminecati — de-odatd diavo- ul simfind c& nu mai are putere asupra fetei, © in- cope a injora si bldstéma, dar faird nici o putere, caci fata plecand dela curti, nu fu impedecati de nime gi peste putin ajungénd acasi in mijlocul p: rintilor s’a bucurat, povestind din ném in ném gi au- dindu-o si eu dela i © povestiti si mai deparle si se laféscd intre un tori. Aurel Jana. Istoria districtelor fomanesci in Ba- natul timigan. vl (Urmare.) iG 4443 acest Mihai Ciornea si fratii lui, in frun- Gofter unci armate distctuale, fac bravuri’ militares dar nu numai pe cimpul de reshel a fost barbatAnul XXVI. distins, ci gi cu bani a ajutorat causa Banatului. Dar densul nu fusese pururea norocit in atacu: sale cu tureli, el cade captiv, din care cap tivitate numai agi se putir liberé, ‘cd a dat pe fiul | seu Nicolae in mana turcilor in locul seu, caro dupa multe cazne more in captivitate tureésci. Lui Mihai Ciornea pentru acestea stralucite merite patriotice i se di, din partea regelui, demnitatea de Ban al Se- | Verinului, Din acésta gi atari fapte desevérgite se co stata, o& romanii din Banat au avut birbati patr tici, cari s'an espus incontinua pentru interesele apérarea patriei lor, pe cari fapte nu le face pribégul incuibarit de a-yi recdstiga un adipost contra curen- tulai dusminos. Acésta atitudine se pote vedé din tote actiunile romanilor districtuali, ed ei nu sumu- {afi nici provocati de interese de ‘dobandd au mili- tat contra turcilor, ci pururea indemnati de devota- ‘mentul gi iubirea eétra piméntul proavilor gi parin- {ilor Jor au prins arma si au apérat vadurile gi tre- eétérele duymanului invrdgmasit pan’ la turbare. Rogele Sigismund perplecs de bani, a imprumu- tat 1500 de galbini dela Toan Gorvinult, pentru care i's'a dat in primire, ca amanet, distr. Comjatului. Dopa o folosinté de 25 ani, gi dup ce districtualii replitese datoria regelui, universitatea nobililor, cer cu t6t intefirea, rencorporarea Comjatului, pe care Ladislau V. il gi absolva de datorie, recunoscénd gj el din partea lui, c& va respecta drepturile romane si nu va separa uniunea districtelor. La 1428 regele Sigismund cercetand districtele romane in Meadia a convocat dieti (in oppido nostro ‘Myhald) la care diet au participat toti universitatea | nobililor, gi sculandu-se Stefan Radu, Rai si Dobre au acnsat pe Deg si pe Ladislau fii lui Petru, apoi pe Mihain gi Petru fii lui Haia, gi pe Andrei ii pe Li dislan fii lui Temegel de Almag: ci acusalii acestia in ante cn patru ani nu luat arbritralmente dela den- sil drepturile de chineziat, gi i-au desposesionat de d meniile lor Jabaleha gi Zatyn, posese incontinua anc& dela pirintii lor. La'eare acusi se sculara Stefan, Rai gi Dobre si declarari de nedrepte acusele aces: tea, dup& cari apoi regele-i judeci la silentiu per- peta. Vindislay I la 1441, Ini Nicolae Bizerea si con- sotilor lui de arme, pentru meritele dovedite pururea | contra tureilor, fiind e& eu ocasianes acestor harjuiri Ii s'au devastai si pus in perire documentele asupra averilor posese in Patac si Silva in distr. Caranse- hegului, li s'au dat alte acte de donatie, in modul si usul, cam er obicinuit a se da donatiuni in distric- tele 'romane si precum inainte de reg. Vladislav eri ust] gi indatinarea regilor a da donagiuni. La 1492, Filip Cinla banul Severinului a nis cit o armata 'tureésed, caro intrase in acelea plrti, devastand gi dup ce bate cu desevergire armata tur césed, a umplut 8 card de capete turcesei si vrend | si le"duc& la dieta din Buda, a murit pe drum. In- se-i succede fratelui seu George a strabate en carale de cipatini 1a Buda, Luand gcire regel i rea lui, demand’ ca acelea 'cipiti dieti, Priveligtea_a fost grozava. Pe cei presenti cuprinde 0 panied. Regele “denumegce pe George de ban al Severinului in locul fratelui seu Filip? Viadislav Il, in edict regal, anck recundgce me- ritele romanilor biniiteni faja’ de invasiunea tured dela cari au sulerit pradatiumi, deportari gi rabid dil nicd — in respectul acestor fapte, rogele i-au provi qut ou dreptal de vami liberd. La 1439, regele Albert denumegee pe Toan Cor- ‘vinul de comandante peste eetatea gi armata romani "Posty Frigyes. Actole so aflé in Alba 2 Pony F. pag 43. FAMILIA 247 din Media; si pentra c& dénsal singur a suportat t6te spesele In adjastarea armatei, fu recompensat de numitul rege eu donatiuni de predii in Hateg gi la comit, Temegului i s’a dat Bodrogul. Se constaté aga dar, cé districtualii rom. aveau menirea aci la frontiviile Banatulai a apéra ,éra de invasiuni si ca atari avean si dispuneau de o ar- maté permanenti gi considerabila, care armati nu putea fi decat najionala romand. Se pole vedé acésta si din urmatorea regulare a pligilor militare. La 1504, Mathei Corvinul dispune a se pune in curgere sala~ rele voivodilor si 2 Crainicilor de plaiuri, precum re- gularea soldului militar, postat in Caransebes, [Lugos. © armata in tote regulele oi a trebuit si esiste, pen- tra ci atunci cum ert posibila apérarea frontiriilor, gi cum se puteau harjui districtualii pururea ca ar- mata tureésed ? Iacob Gerliste, banul Severinului la 1501, cu o armata districtuala face invingeri asupra tureilor la Cladova, si de aci strabate, urmarind pe dugman, pan’ la Vidin si Nieopole. ‘$i éra Ia 1519 Bala ban al Severinului, ‘a legat un armistitiu de opt ani eu turcii, Pavel Kinezul, ea conducétorul unei armate districtuale, a facut minuni de bravuri contra turcilor. Stefan Logonti, care anek erd nobil roman ban al Severinulni, anc& s'a distins la apérarea ‘Vimigorii, intru care asediare dénsul more glorios ; si pentru’ cari merite, regele Ferdinand, fetolor lui Eu- frosina si Anna, le face donatiuni considerabile 1a Boros-Sebes, Butin, Pancota, Cu cata tenacilate si zel au finut romanii niteni la drepturile lor, se pote veds gi din urmito- rele casut Murind Ion Gaman, banul Severinului, fiird suc- cesori, némurile gi eredii acestuia la 1561 au intentat proces de mogtenire contra fiscului, pentru ci regele Janos II au fost donat averea lui Gaman lui Mihai Giaci, Gavrila Pekry si lui Nicolae Pobora, Mosteni Lorii protestara contra acestei proceduri regale in nu mole districtalui gi in protestul lor so folosira de mo- tive: e& regele pe basa drepturilor gi privilegiilor date romanilor, nu a avut dreptul a darut most acelor in- diviqi, cari nu stint indigenati in Severin. (ne vinde- licet’ maiestas Regia cuiquam in Comitata ipso Zev- ninensi Bona non habet, Bona conferi posit) tot aga in secl. XVII. Petrn Maseasi protestézi contra denu- mirii lui Mihai Sava de comite suprem; pontra ca acesta nn avea indigenatul in distr. romane. E caracteristica acea hiper zelare a romanilor bani{eni faja cu ingerinfele neindigenatilor pe tere- mul districtual, Nu se suferia sab nici un pretecst amestecul lor in administrarea lor intern’, numai déck se documenta indigenarea séu décd se docu- menta merite desevérsite pentru. patrie. Act intimpi- nam un narav cu mult rivn’ al poporalui roman ti- nut in usal némului seu. Singur poporul roman are naturelul acela, e& are ambifiunea de a se crede nu- mai pe sine de roman si crestin, Romanal de si to cundsee bine, cd esti de soiul lui, inse tot dubitézi, déci esti roman gi crestin, Agi a pifit-o si Pavel Chinezul la 1485, cand densul, ca roman de origine, avit nevointi a-gi documenta ea acte regalo misiunea si dreptul de amestee in afacerile districtuali, In- fooma o pati si Petru Petrovici Ia 1544, gi el avi trebuinti de plenipotenta regala, ca si pota admo nia gi pune in silentiu pe Crainicii i Chinezit distric telor, ca pe Todor si nu-l_ mai vecsese, pentru cd a torturat arbitralmente pe nigte murari, (Va urmé) V. Grozescu, -\FAMILIA Aaul XXVI- Dela Bucuresci. Impresionen generals, — bulevardul si malul Dimbovite, ~ biseriea Domnija Balaga, — conferinga érului Babes De Ale ori am fost la Bucuresei, totdéuna mi-a pirut mai Jung drumul pan’ acolo,” decat la rentor- cere. Cici Ja mere mo ‘mpresura. tot ginduri depris| mmilore, ér In rentorcere adlue impresiuni de bucutte Imi place si remprospetez din Cind in cind aeeste ilusiuni si legand din ele cate un buchet, #4 le pre sinter si altora, Eta cuventul pentru care incop si seriu af aceste gin Impresiunea generala ce-ti face capitala Roma- niei, so pote esprima prin cuvéntul : progres, Este inuimitor progresul ce" observi acolo’ din an in ah Strade intregi se d&:imd, palate monumentale gi case | particulare se ridied, incit in cinei—dece ani totul eapéta alta fata, oragul trece prin o mare schimbare. | Capitala Bucuregei este un orag, care acuma ce edi | fica din nou, Este mens lucrul sevérsit pak’ acuma ; da, s0 'nfelego, mai remane anci mult, mulb de Tacut Ceca ce cam stricd efectul total e, cé oragul nu | se transforméza dupa un plan mai simetrie in genere, | Adech stradele nu pré sont dble, nu se cam intind peralel, ei sint multe cotituri, cari inchid wederea si fstfel qirbosc panorama de multo ori frumésd. Dar a reedificd un ofag oriental, dup’ modglul celor din ‘pus, este aprépe cu neputintd.-séu cel putin ar re clam o espropriare pe-o scar atat de intins, inca economia nationalist trebui sk dick svetoe unui ase- menea ues. Dots espropridti totus sau intreprins. Una s'a faeut pentru erearea bulevardului, care dela palatal universititiy duce pind la palatul Cojroceni + dealalla pentra regularea. Dimbovifel, care pan’ scuma trecea prin oras, faeond nigte.zigzaguri urite st primejdiose | prin desele inundatiuni, Améndoue au costat capi tale enorme : dar au si\ ridicat grandios aspectal ge- neral. Pe bulevard si ambele maluri ale Dimbovitei are si se ridice viitorul Bucuregci. In améndoue lo- curile s'au si facut multe elidiri imposante si unele monumentale ; dar totul © nck numai la inceput si au si tréed ned multi ani, pani ce vom vege viul nostra realisat. Pe malul_ Dimbovitei punctul | e de sigur la Domnita Balaga. Fitea lui Constantin Brancovan vodi, Domnita Balaga, 0. infinfat in Bucuregci un spital, dotat.prin- cipesee. Spitalul acesta, eu numele spitalul brancove- nese, e 0 poddbi a Bucuregcilor, E zidit in semicere, pe uf terilor imens de mare, si mai cu séma aripa ond ofere o vedere admirabila Inaintea compleesului de edificii se intinde un pare mare, incungiurat cu grilagiu de fer; ér in mij- focul parctlui se ‘nal{a maiestos o biserica splendida, un juvaer de architecturi, t6td sclipind de aur, bise rica) Domnita Balaga. Ziditd in stil oriental bizantin, ea si din afard | | cel mai atragitor este o trumusefe vrednica de admirat, Originalitatea constructiunei, splenddrea cu care ‘va conceput si realisat planul, oler privitorului multe momente de adevérati placere. Er din liuntra par e& te afl intun palat fee- tic al basmelor poporale, totul e aur si argint, stré- lucite gi lues ; totul e fabulos. Are forma de cruce, pentra femei nu este un | | acolo n’a_produs nici o sensatis | despartément deosebit gi érna se inedlgezce prin s0- ele (cuptérele) de ambele parti Eré tocmai dumineca Floriilor si biserica inde- suit de eredinciosi, dar intre acestia n’am veut nici un om din popor. Aici vine mai cu séma lumea innaltd, céci este biseriea elitei; boerimea bucures- cénd gi aristocratia de bani aici ti serbézt cununia, religi6sé, eu pompa gi cu Ines mare. Sta dis gi s'a scris mult, ci moralitatea in Bu- curegci nue tocmai mare, ‘e& dmenij de acolo nu sant bisericogi, ba c& unii-s chiar ateigti, $i ca téte acestea, été ce-am védut in biserica acésta! O fe- meie, o dama costumaté dupi moda noua, s'a dus la usa pe unde ies preotii din altar cu darurile si s'a culeat inaintea ugei, aga ci preoii cu darul au tre- buit si tréci peste ea. Atunci ea se scula si se culea chiar inaintea uyei altarului, unde preojii érig tre- curd peste ea, intorcéndu-se Ia altar. Acest fapt, care la noi ar trece drept scandal, Se vede, ed este un fel de obiceit, ca personele bolnave sa 'mplore astiel sjutorul lui Dumnedou. Caro va si, dic despre lipsa sentimentulai religios in Bucuregci, nu e tocmai esactd. Adevérul e, c8 ¢-acolo, ca ’n tote ora- sele mari, sint multi cari in ale confesiunei au_ve- derile lor, pe cand altii cred orbeyce gi saint bigoti grozay. piirea gi. mai stranie, cici se pe- trecea in o bisoricd striluciti gi era un contrast bitor cu spiritul modera co se revérsé asupra intre- gului leas slant si cu admirabilele cantari liturgice ale escelentului cor de sub conducerea dlui Barei- neseu. Cantarea biserieésed in Romania a stat pani ‘n timpul din urmi p'un nivel forte jos. Pe cind noi avem de multi ani coruri Ja t6te catedralele, gi ’n tnele centre, ba gi la sate: in Romania noma de cativa ani se face reforma gin asta privint.. "re- bue si constatam inse, vd reforma se face repede §i c& sau infiintat eateva coruri bune. Gel mai bun va fi, de sigur, eorul mitropoliei din Iasi, sub conduce- rea dlui Musicescu, care a dat corcerte prin mai multe orage din térd si din strdinetate. Eu nu Pam augit. Am avut nse plicerea s'aud corul lui Bared- ese gi nici odatA nu se va sterge impresiunea ce facut. Escelentele composifii au fost esecutate cu precisiune admirabila, de care n'am mai audit in bi- serie romanéscd. In debsebi s’a cantat cu arti flird sémén la noi, urmitdrele cantari sfinte: »Heruvice dupa glas al Sle, prelucrat de Barciineseu, »Aperdtére Domne: asemenea compositia sa, >Ca pe impératale optet, »Credeuls si >Usile Pocdingeie de reunmitul Bort: neavski, »Po tine te liudime de Davidolf si »Laud rilee de Linova. Ori cat de lungi a fost slujba gi cu Lota lipsa de scaune, nimene na s'a depirtat pand Ja slérgit, as- caltand eu tofii, transportati in o lume dumne(eése aceste edntiri sublime, Nu departe de Domnita Balaga, tot pe malul Dimbovitei, in localul de mai-nainte al’tipografiei sta- tului, care'de atunci a cAp2tat un palat nou mai in sus peacelag mal, se alla instalat institutul de bac- teriologi Institut nou gi acesta, dar cu mare viitor, cici in fruntea lui se afl ca director o celebritate euro- peana, di dr. Victor Babes. Se ele ed di dr. Babes, anci pe timpul cand se afla in Budapesta, 9a facut un nume atat de bun | in lumea invéfatilor ‘francezi, incat Pasteur a scris reposatului ministru do culte Trefort, ca din Ungaria,Anul XXVI. FAMILIA 249 pe Babes Nunta din Valeni a publicat 0 culegere de novele sub titlul »Din tragi- comedia vieliie, in care zugravesce vi ial din Romania, dup&’ maniera sa cunoscutd, Pontra numeral jabilar al .,Familiei* au scris pin’ acuma dnii: V. Alecsandri, George Baritiu, Ale- sandra Moesonyi, episcopii Melchisedec, Nicolae Po- pea si dr. Victor Mihalyi de Apsa, B. P. Hasdéu ‘Tita Maiorescu, George Sion, Vincentin Babes, Iacob Negruzi, V. Maniu, ALM. Marienescu, dr. I. G, Sbiera. A.D. Xenopol, At. Densugan, Th. D. Sperantia, Du- iliu Zamfirescu, fonescu-Gion, loan Popescu, Tuliu 1. Rogea, A. C. Sor, D. Stincescu, A. Birsean, Stefan Velovan, V. Bumbac, Radulescu-Niger, Dionisia 0. Olinescu, P- Dulfu, I. C. Panju, V. B. Munteneseu, Joan Pop Reteganul, N. A. Bogdan, V. Grozeseu, (ir. Marunfean, Aurel Tana, I. Bocanici, C. V. Botex si domnele Matilda Poni, Constanja de Dunca-Schiau, Smara, Sofia Viad-Reduleseu, Emilia Lungu-Pahallo si alti, Numéral acesta va apairé la. 10/22 iunie, adect de adi in doue séptimani. Rugim dara pe toti aceia cari mai vreu sine serie ceva pentru nr. acela, si-si tri- mit lucrarea cel mult pand la 3/15 iunie, La intre- barile din mai multe parji, anunjam, ed numeral ja- hilar, care va cuprinde Iucrari de vo 50 de scriitori romani, se va, vinde si separat, Protul unui esemplar va fi 25 er. Gomandele, insotite de sumele compe tente, sint a se face la administeatia foii, eel mult pina'’n 5/17 iunie, esemplare de prisos nu se yor tipiri si iri bani nimenuid na se va espedi nici un esemplar. Plese $i romanuri noue. \Colaboratorul nostru dl Raduleset-Niger din Bucuresci_a torminat. pies »Démna Kiajnas ce a scris in colaborare cu dl N. incu; Ja tmn tot densi vor serie o alt drama intitulata +Petru Cercele, ‘pentru care au cules noti {ele istorice.. Tot dl Radulescu-Niger_ a termiat un Toman cu titlul »Jertiae si la iéma are si termine altul judiciar, inceput de anul trecut, cu subject iuat dintr'un dosar criminal al tribunalului din Iasi, Dapa secerig va serie o novel pentra >Familia. Un volum de Inlin Rogoa. Colaboratorul, nostra bucoregcean, di luliu I. Rogea, va publica in’ curénd un nou gi interesant volum. “Acesta va cuprinde: 1250 portretul si biografia lui Ispireseu; portretul, biogea- fia si un studi asupra pictorului bragovean’ Mic! Popp; portretul si un studiu asupra poetului Seur- tescu ; portretul gi hiografia pictoralui I. Hentia din Bucuregei ; O visitd in ateliorul pictorului Mirea. Tote acestea’ au aplirut intéiu in foia ndstri gi astfel ce- titorii nostri le cunose bine ; ér piesa din urmd »Co- piii lui Valbudea« va aparé in curénd inteiu tot in >Familia.» Volumul totodata va reproduce mai multe copii din cele mai importante ale numitilor artist. Acésta publicatiune, in felul seu, rard in literatura nostra, credem ci va fi. bine primiti din partea pu- blicului, care va prim{ in ea instructive informatiuni si ppretiari despre cafiva seriitori si artisti ai nostri Y Aniversarea mortil Ini Eminesou. La 17/29 iu- nie se va implini un an dela mortea lui Eminescu, E timpul si constatam, co s'a fueut de atunci pentra etornisarea memoriei lui, S'a publicat dora tote Iu- crarile lui? Ba, Ori cel pufin s'a facut vr'un inceput serios in asta privinfi? Nici atata, In slérgit, ridi- catu-i-s’a monumentul pentra care an in cele din urmi se formase un enmitet de initiativa ? Nu, cdei_pen- tru scopul acesta abia s'a adunat 3286 lei, Ce s'a facut dar? Nimic, decat declamatiuni si vorbe gole. Acuma cetim, ci la aniyersarea mortii poetului so- cictatea studentilor »Unireas din Bucuregci a Inat de- cisiunea si lack un pelerinagin 1a morméntul (tid monument) al lui, Atata tot, E18 cum se stimézd la noi meni mari! Istoria evenimentelor din Orient, cv proferint 1a principatele Moldova si Valahia, din anii 1769— 1774, scrisd de biv vel ‘stol, Dumitrache gi editatd, dupa copia lui Necolai Pitesteanul in anii 1782. Sub acest titlu a publieat dl V. A. Urechia in Analele Aca demiei Romine, de unde s'a estras si separat, o bro- sura care cuprinde codicele Nicolae Pitesteanul, al earai autor © un boer roman anume biv vel stolni- cul Dumitrache gi are se afl in museul de antichi tati din Bucuregci. Originalul ancé nu se cundgce, ci numai copia lui Nicolae Pitegteanul, Merita si fie eu- noscut, caci cuprinde istoria evenimentelor dintre 1769-1774, evenimente cote mai multe narate de visu, de edtri autor. Inceputul codice! lip: segce cel putin titlul gi dor o pagind din prefata. Proful_ 1 Jen 50 bani. Statua Ini Assaky, unul din regeneratorii Mol- dovei, carele a facut ‘cele dintéiu inceresri pentru infiinfares teatrului romanesc, e gata. Consiliul co- munal al oragului lagi a decis ca statua poetului si fie ageqata pe piata primiriei. Inaugurarea se_va face ea solemnitate, luand parte prin delogafi tote socie- tifile literare, ‘sciintifice si musicale din {éra, © revisté noua. Cetim in »Romanul>: Un librar editor din capital a propus mai multor seriitori gi publicisti de e se intruni sia sc6teo revisti, in care si se publice t6te buciile in pros si versuri, fle de ori gi ce ge6ld, numai de se vor gist bune. De ase- menea a mai propus ca acesti scriitori si se consti tue in societate gi si ineépa a editd pe séma lorcele mai importante 'lueriri de ale poetilor nogtrii dela 1848 incdce. Ideia pare a avé sanse de roujild. Sorieri pentra oopi. A aparut la Bucuresci in a treia editiune »Cele doue surori« din biblioteca de Jecturd pentru tinerimea de ambe secse, elaboraté de al 1. M, Riureanu, Piaro noue. Curierul Oltenici e titlal unui now qiar, care a apirat la Craiova. — Poterazul so nu- mesce un alt organ de publicitate, apirut tot Ia Gra- iova. — Reverla, revista literara, are si apara la Bu- cureset in septembre. — Poméntul, diar politic, lite- rar, va es{ de doue ori pe lund tot acolo. — Briviul, diar umoristic, va apiré asemenea la Bucuresci. FAMILIA | tru prunci, Au fost de faté mai mulp». ( din Gherla, Anul XXVI, sosebi Teatré #41 si musica. $oirl teatrale gi 'o3i, aMusioale. Dt Th. Burada, ot noseatul artist din lasi,spor. Vada adi sambata la 26 maiy (7 iunie) un concert notbiserd 1a Bucure;ci, in sala noului Ateneu, cu concursul ms de iti multor artisti, Dsdra Charlotta Feliciani a da sich de curénd un concert la Braila inaintea unui publscris ¢ ales si mare, caro ina fae cut ovatiuni. % Dl Garcii_ ma Musicescu, insotit de coral mitropolitan din Iagi, Isii unis propume "a dao serie do concerte in véra acésta inéjut ‘Transilvania, Banat, Bul- garia gi Serbia. ata d . Concert gi teatra in ii diBozoviol. La 10/22 main, cu ocasiunea serbarii hramgé cailui bisericese, coral vo eal romanese din Oravija a Atur dat sub conducerea in- vafiitorului de acolo George Jiaarulw, concert si represintatie tontrala in Bozovici, juciad pieu-se si: > Arvinte si Pepoleac séu »Cimpoiul draculuie, de V.. noi \ecsandri, Atat concer- tul, cAt gi represintafia’ teatralensad a reusit forte bine, stérnind aplause ’n publicul ne boumeros, ‘Dupa cot turma dans, care fini pani dinre winéta, Meritul suece- sului e al dlui protopretor Petrreligt Vuia, carele a sta- ruit mult pentru acésta frumésa-A ¢-serbatore culturala. \ Teatta ‘n Fagiras. Reuniuiin wea invojatorilor ro- mAni gr. or. din desparjémentul :d Pigiras, a arangiat a treia qi de Rusalii, eu ocasii, 10a aduniii gene- rale a el, o. represintafic teatralmaii, jucind piesele: »Doi surdic de Const, Negrazzi« gi’ »Rusalilee de Aleesandri; apoi uma petrecere 2 revu joc. Comitetul arangiator ‘a tost compus astfel : philelorsident N. Aron, cassar D, Chivjdea, secretar I. Beresonduen. Reprosintatia sa, dat in folosul fonduini Reuniuni Teatra juoat do goolari. La ain amenal scolar din Seplac de langi Ghérla, scolarii, ted conduceroa invéfitorului Maximilian Silagi, au cate \ntat mai multe eantece ; in urmi au jucat piesa >RuRogi dela Chise. teue comedic poporali intr’un act ca askcintece gi joo de losif Vulean, cu c&teva modificiri \ sepotrivite pen. | cari s'au dus si asiste la esamon. Invtii,itorul Silasi merita landa, c&ci Iucrézi cu malt zel iotev'ru implini- | rea misiunii sale. Pruncii din scola lui eazateté nunumai eantrile bisericesci, ei gi cole nationale, eor'ramos, Coral plugarlior din Somouta-marimp, infiiniat | asti iémnd in luna lui decembre, face progost esse mari, sub conducerea invéfitoral Pop. lai n diua de | Pagci coral a cAntat in biseriea din Someu ta, ér in damineca Tomei in biserica din comuna Cisém't, unde | tocmai s'a tinnt conferinfa de primayér& a dupreotilor din protopopiatal Someutei-mari. La vévorei coral | acesta va da un concert impreunat cu petrerat rere cu joo, ou caro ocasiune clasa inteligenta va arangar='< o re- presintatie toatrala de diletanfi, de care in tr si.t anul se aglépti dela ea — inziidar. \. “Lautarii romani la Paris. Dup& cum ne? tr spune sLEuroper din Paris, Wiutarii romani, cari aislé-at de mult au escelat in restauratiunile dela espositancunea din anul trecut la Paris, au deschis un bitt pes Sule- ‘vardul Montmartre nr. 14, in care se produe eu can- | tdrile lor, atat do plitcute parisienilor. Ea co pe di numitul iar: Mare noroc este pentra parbieni afipre- sinfa oscelenfilor musicanti, cari compuserd + nacea or- chestrit atat de multeori aplaudati a vestittutlor lau- tari romani gi rivalilor norocogi ai tiganilort aaghiari, si cari se pot audi pe bulevardul Montmartre 2» 14. Ei au instalat un birt roman de un aspect fortebri reusit, care permite fird ostenéli si fir cheltueli a face o ciltorie prin {érile baleanice. Aci aflim pe imDinioa, seful dibaciu al orchestrei, pe I. Criciunescu tatlistins cu primal premiu la espositiunea universal, r care | cinta pe fluerul Tui Pan (naiul) asifel, inca! 1 thcea de rugine pe regele Mydas gil eredeai reveni + peAnul XVI acest piimént; Burlan, dela conservatoru! de musica din Bucuregci, compositor renumit ; Florea Sache eim- alist si mulfi alti instramentisti ai acestei orchestre | rapitére, cu care vom avé fericirea a ne rel noxcinja, — Claudine do Villers. Pies pentru promin. Concursul publicat de di- recfia ‘Teatrului National din Bucuresci, pentru coa | mai buna piesa, va espira la 1 septembre, cu tote acestea, dup’ cum ne spune »*Romanule, sa si pre. sintat ‘0 Iucrare la acel concurs, Acésta e »Re- negatule séu »Pe pragul morfiie, piesh in trei acte si versuri; piesa e orchestraki gi pe langl aeésta mai tecst trei romante. (jg OB2T®. $l operet’ romani. Ailim din sRomanul-, cf directiunes ‘Teatrului National din Bueureseia decis ca in stagiunea viitore si dea o serie de represintatiuni de ‘pert yi opereti roman’. Amatorele si amatorii da fi primiti ca corigti, se pot inserie cu inceperea dela 20,maiu ta directinnea Teatrului intre orele 13 p. m. Teatru 'n Botogant. Artistii dela Teatrul National bucurestean dna Aristija Romanesen, sidl Grigore Mano- lescu, impreuna cu trupa lor, pléca dilele acestea din lagi, spre ‘a da o serie de represintatiuni la Botosani, Biserica si scola. Soiri bisoricesoi si soolare. Maj. Sa a di- ruit din easeta sa privatd 109 fl. comunei bisericesci ar. or. din Pigiras, ér comunei_ bisericesei_gr. din Faget 100 fl. Episeopul Mefian in’ sépte frecutia continuat visitatiunea cationic’ tot in par- file Timigorii, —Arehiepiscopul r. cath. din Bucuresc, Mgs. Palina, flind “bolnay gi dus in strainétate, nu-gi ‘va mai coupé scaunul episcopal; in locul lui va {i mit pkrintele Constantin de Saint-Lue din ordul Passionistilor, care va purté in Romania numele de Mar. Costa, -- DI George Pop, absolvent al universi- tatii din Budaposta, a fost promovat de citri facul- tatea juridicd a acclei_universitit tor in drept. — Dt Mihai Cinea, paroc. gr. Jie dani, fu numit administrator protopopese in Madiras, digcesa Oragii-mari, comitatul Satmar, —° DI Tuli Dan, administrator " protopresbiteral gr. or. in Fig rag, a fost ales a treia qi de Rusalii, protopresbiter actual, eu 63 voturi din 65 Fandationea Sulnfiand. Din Blay ni se serio, ei sedinjele directoriufui fundatianii ‘Sulutiane sa deschis acolo la 5 iunie n. sub presedinfa Esc. Sale lui archiepiseop gi mitropolit dr. loan Vaneea, lu- nd parte pe langi Rdsimii dni capitalari, daii Go- orge Baritiu din Sibiiu, Iosif Hosszu vicepresident la curtea de compturi din Budapesta, losif Sterea-Sulut jude de tribunal in pensiune la Sibiiu, losif Pop jude 1k tabla regéscd din Mures-Osorhei, Joan Floriaa presi- | dent al tribunalulai din Odotheful-secuesc, George Pop eonsiliar nancial din Aiud gi G. Meza propee- tae in Ighiu, Roméni promiafi 1a universitates din Clng. ptémana trecuta s' ginut la universitatea din Cluy serbarea inchiderii anului gcolar, Cu asta ocasiune Sau impiirtit si cdteva premii. Dinjre romani au fost premiati tinerii : Stefan Muntean dela facultatea jue ridic& cu 100 fl, Ambrosie Chetian ca 100 fl. gi G. Precup cu 50 fl, améndoi dela facultaten filosofica. In Pagirag reunianea inv8tatorilor gr. or., ea despintémént tractual din protopresbiteretul Fagira- gului, ainut adunarea sa generalé la 21 gi 22 maiu | st. ¥. sub presidiul dlui Nicolae Aron, socretar dl Toan Bereseu. Invétitorii Petru Marhay, George Tat Jan au tinut prelegeri practice, ér inv. Petru Debu prelegere teoretica. K K&S _ FAMILIA ti Ia geadul de doc- | Ce e nou? Hymen. DI Mihai Facdian, preot gr. or. ales in Banat-Comlog, la 2 iunie s'4 canuat eu dyora Aurelia Rabenescu in Arad ; nagi au fost dnii dr. Aurel Novac advocat in Biserica-albé si Virgil Novac proprietar in Cermeiu, unchii miresei. "— Dl Octaviu B. Bonjiniu, profesor’ la gimnasinl din Blas, la 2 iunie s-x incre: dinfat de soffe pe dyora Luisa Vicia din Niragteu, — Di Ioan Stoica, profesor la scdlele normale din Blas, | s'a logodit cu dg6ra Maria Pinoin din Micasasi, | Aleosandri trdegoo. Agontia Havas prin o us: rétate neiertatd umpluse lumea in sambila trecutit cu gcirea, c& marele nostra poet Vasile Alecsandri_ a murit. Acésta informatiune a produs in tote corcurile romane durere profunda, Seiind c& bardul nostru za de eateva lini gren bolnay, caci nu do mult gi pen- tru numeral nostra jubilar din patul suferingei seris efteva gire de scusi, credurim sciren durerési, sam plans pe nemuritoral din lunea de Mircesci. Dar in curénd o alti depesii no implirtagl rectificarea forte imbucurdtore, c& dénsul n'a murit | Plini de fe- re salutim acésta gcire gi urim ca ilustral poot si se insindtogeze c&t mai iute! || ba jabilen! ,,Familiel.“ Din incidentul jabileului | de 25 ani al >Faiilieie, mai multe cetitére ale nos- tre ne-au onorat cu felicitari; é dna Aurelia Po- | pescu din ‘Toplita-romana ne-a Kicut gingasa surprin- dere da ne trimite tocmai pe Rusalii un framos bu- + | chet de flori, care p'un fond de mugchi dela mante represinti o liré compusd eu arta gi gust, impresu- rati de o cunun verde. Aceste atentiuni delicate, la rea unui pitrar de secol in servicial litera- turei, sant pentru noi nigte mangieri la grew trecutului gi totodaté incuragiiri spre viitor. Ele ne spun, c& ori cat de mic este amck Ja noi numeral | ncolora cari se interesézi do morsul literauturei 3i simt necesitatea lecturei romane: totug avem un } grap de asemenea spirite in adavér inleligente si ro~ @ i, acala trebue si crése gi se’ respandésca, Reuniunea femellor romane din Arad si pro- vincia va finé adunarea sa generala Ia 12 iunie st. n, inainte de miédidi la 10 ore in sala cea mare a seminarulai diecesan, In séra acelei dile se va da un bal in sala din pidurita oragului. Damele sant ru- gale a se presint& pe eat so pote in costum national roman, séu in vestminte de Creton. Sesonal la Sinaia a inceput. Nunumai regina gi | curtea sa, dar gi o mare parte din lumea nalli s'x | matat acolo qilele trecute. ‘Tot in séptémina acésta | s'a dus gi batalionul al patrile de vénatori, cu mu- sica regimentului 8 de linie, Bforia spitalelor a Iuat mésuri, ca acésta elegant stafiune de cur climatica | si fie luminata peste vera eu electricitate. Spre acest | scop s'au comandat 24 de limpi dela casa Siemens | dim Viena. | Malaturl. sostle romdine din Rigaray tei vor serba maialul ‘sambati in 7 iunie n, a >Mora do hartiee, séra va fl dans; venitul ¢ destinat in favo- rul ambelor sedle. — Aaialul geilelor romine din Bra- joo s'a (inut in Stejeri, Iuand parte lume multa; | doue musici, una militard si alta nationalé, au de- lectat publicul ; studentii, sub conducerea dlui pro fesor Nic. Popovici, an cAmtat mai multe cantece. — Pompierié din Resinari vor {iné maialul lor la 8 in hie n. in »Dumbrava-mici.< | Neorolog. Joan Huban, advocat si substitut no- | tar reg. in Satmar, a murit acolo in etate de 32 ar Reposatal era logodit cu dgéra Aurelia Pap din Boe ig, care astfel isi perdi mirele. ea252 FAM Oglinda lumei. 40 copii inooatl. Pe Odora, 1a Trutze in Pru- sia, s'a intémplat 0 nenorocire, care a costat vidta la 40 de copii, bieti gi fete, cum sia doi omeni vérsti, Copii venian dela bisericd i trebuiau sk trécd pe malul celalalt al Oderei. Lantragul, in loc de a ua barca cea mare, ingrimadi pe copii intr’o barca mici, agé cd miruina superidri a bareii era un nivel cu supratata apei. Lucrul merse bine pani Ia cela- Jalt mal, cind dint’ migeare fir voe a unui cop barca s¢ resturna, cupringérd sub ea pe toti pasa- gerii. Pe malal de unde plecase barca eré o multime fie lume, care asista neputincidsi In un spectacol din cele mai sfagietére. Capetele copiilor aparesm la fata apei, unul dupa altal ; dupa o scurté lupté dispareau pentru a nu se mai arta, Scenaa dural. scurt timp din tofi numai luntrasul a putut esi la mal. Pe ma- ul, la care trebuid si abordeze barca, nu se afla létorie ou nebuni. Dupi cum se serie din New-York, séptémana trecuté ese detinuji din. peni: tenciaral din Utiea, Ia cari s’ manilestat nebunia, au fost transportati Ia casa de alienati din Anburn, Cei gese detinuti nebuni au fost condugi_ a gard de un doctor si patru servilori fapeni, Abia au ajuns inse la statiunea a treia a dromului de fer, si deja | greutiile da conduce pe acesti nebuni, se ivira. nul | din tronsii, care ert condamnat la’ munca silnicd | pentru omor, faci ee faci gi sepa din vagon. Cei patru servitori abia au putut pune mana pe el. Pand co servitorii au cdutat apoi s& prind& pe cel fugit, si remagi in vagonul separat cu doctoral, incepura murmure si si ameninfe pe doctor. Acesta n'a sedpat de bataia, si pote de morte, decat stapanindu- se si impunéndu-si o linigte gi_nepasare care i-a 18- eut gi pe nebuni 8 se lini La statia $ inse Incrumile s'au schimbat in gi mai ren, Unal din- tre detinuti a reugit . Doctoral se lv& dupa el. D'odati se pomeniré améndoi intr’un fel de tunel, ér in fafa Jor venid un tren, Nebunul avi atata minte inse ca si.nu se lase a fi trantit, pe mijlocal drumului, ag ck trenul treci peste el Hird ae atinge mécar. Doctorul imita pe nebun si sepa in felul acesta gi el. Dupi ce trenul treet, ne bunul o lui la fugi. Doctoral dup el, Ajungéndul it dete in cap cu hastonul incat il culea la pment si astiel nul lasi ri scape ci-l lega gil duse mai departe. Femeile 1a putere. In Edgerton, provincia ame- rican din Kanzas, sa intémplat urmatorea_nosti- mada: La alegerilé municipale trecute femeile sau pus pe un Iueru gi au ales Ja primarie numai lemei, avénd majoritate ‘sdrobitore asupra barbatilor. Mult n'au putut s& guvemeze inse orasul, cici la cea din teiu sedin{& comunala s’au_certai,, aga ca indata Ii sia urit cu pulerea si au demisionat pe motivul, c& »poporatia de secs masculin din Edgerton este cu mult mai miserabili decat si merite a fi adminis- trata de femei cum se cade.e Posta redactiunei. Un cetiter al fot ndstre eau toml I din »Slavel Amoruluie 5 Gieve pentra “acesta. in achimh Vern Il stu lV stu Vain sCavalert oni tonmul I din >No: le losif Vulcan, téte tru legate. Ofestele a'se adres Ja redaetie sub numele ,Aurel* -e ‘nlelege cit a”sosil pungat prietar, redac ci se arunea jos | Gu iparial Tai Otio Wiel ia Gradea-mare. ILIA Anul_ XXVI, Graaanaaaasssannnna ‘ Deschiderea Stanei-de-vale. ‘Am ondrea sh ‘gcinfez onorabital publi, eX la 1 sanie am decebis bess de curkumati STANA-DE-VALE infinjth abia inainte cu 6 ani prin generosiatea I Sale alt episeap ge. - de Oradeasmare Michail Pavel, pare fen cept Hinatch 4 uae aren i tine de 1060"meti, m0 vale incanttore impresurath de 0 ‘viggh pldure de bagi secular Avest“sumirabl Toe de era emai pin posi su alta din cle al te those, prin aerul seu neaseménabil 1 prin iftinétatea 2a Intrege tte bile din ferk. Actala Uaie de mate vitor a Comitaulut Daria "anul teat a avul cam 000 de Gar Yel, astlgi ae 60 de od8i pentru public, restavratie spa- Usd, salon e dans separat™ edict de seal, verte Hee stot claaie. in sil Tromos elvelian, in. mai sulle grape separate In Tonle ille auguat.e mused permaents gi tote giele comunicafiune postal Provedereacomputt'a une persone! date gi suas pasa imped wpe coat made Shipe gu Provederea copliorse socotegee qi mal sefin, © dete alt ow lepton ie 33 rey dural ree grat, La intrebar) speciale dau cu pileere’ destuciri nota dec ‘sigurand onorab. public de manciw guile cu gust side iteuant insta cura) precum gi do" serviciw prom | cer spriginul cu stim profundS, arendtorul pe Emeric Nyilas. CwwewUSS weTeLeUTY Vwewwsowusweveuverwes' Picaturi de Maria~Zell pentru stomac, forte folositire in tite ilele de: stomac. ‘Vindec: ipsa de apetit, slibiciunea stomaen- Ju vespirallonea mitestire, paliilate, rg Mey ean eataral ge stones, seria" ralbinaren, ‘gréja, vérsaren, durerle de cay, {Géck provin din stomac). spSreture. de sto- Imac, inouetura, mgreunaes stomacul, hemo- f) Tovdele ete. Pre nei sticle, eu Manca de an- Yenjiine, instructiune pentra intreburae 40 ‘or.; dupli 70 er. Espedifiunen centr feviuacatul Cart Diady, sn Kremsier (ora) “Avertisment! Veritabilele picdtar de feintmmarie. Mavia-Zell pentru stomacse falsified 91 so imi tech mult Seumad veriabittayi este, ch Geeare sical trebue SR Hie impacheiais in hatte rosie, provifua ev. marta de sue | gi ak ah regulele de jntretuiniare, mai observinduse, ch este ipdiiel in imprimeria lud TL Oueck in Kremsier WS Hapuri purgative de Maria-Zell. Aceste hapuri ¢piule) care de null) anise ‘nlrebuintéxd eu cet | ial bun duce conta Ips” Go seoun qi ix Sneuery 0 ii Hea alt. Compératerel at ie atent 1a marea de mal sus, cum pila aubscnierea farmacistulil C. Brady, Kremsier Pre{ul wet uti 20 er, 6 cvth 1 fy Deck. bani se teimit inainte, se espe Gish Wraneo: 1 tul cu 6 cutitt 30 cn, 2 sulunt 2 fl 20 cr Picaturile de Maria-Zell pentru” stoma §i hapurile por- | gative ce Marie Zell nu sont nite. cunt seutete, Descrites | Se alli In reguicle de’ inttebuinfare care se alfturk la lccare stilt gi cutie | Piciile de. Maria-Zell pentru, stomac gi hapurile por | gative ge Sagsa-Zel se al d€- véngare in ‘Oradcesmen Is Tarmactgtit: F. Ember, Ind. Molnér, George Nyizy, Carol Bleyer, [Ales Heringh gi la misericordiani; in. Bere tifabe ba tar Geea Tamnasy, In. iveMarja ta Tart, Pr. Gallaay; tn Koméda ta | sarm Gi. Scholtz; in Satorta In larm. L. Kovies sub. Po | drieaky; in B Didviy la. Vaday. Bead ‘ | Calindarul seéptémanei. Domineca luturor si Ev. dela Mateic. 10 gi.#,ainv.1\ res. ap | Sambata | ¥ Par. Nichilor JM Antonia lor gi editor 10SIF_VULOAN.