Importanta comunicarii in practica medicala

Comunicarea este un proces interpersonal materializat prin

conversatie, scriere,gesturi, aspect, comportament, si uneori chiar tacere.
Asistentii medicali trebuie sa recunoasca, sa stie, si sa practice tehnici
adecvate de comunicare cu oamenii: pacienti, membrii familiei, colegi,si
alti profesionisti ntr-un cadru de ngrijire a sanataii.
Procesul comunicarii reprezinta transmiterea, receptionarea, stocarea,
prelucrarea si utilizarea informatiilor, fiind caracteristica individului si
societatii in toate etapele dezvoltarii. Prin comunicare omul dispune de
principalul mijloc de socializare, in timp ce sistemele si structurile
sociale isi mentin stabilitatea si isi realizeaza finalitatile prin intermediul
retelelor de comunicatie disponibile.
Comunicarea se manifesta nu numai ntre asistenti medicali
si pacienti, ci si ntre asistenti medicali si personal de sprijin. Personalul
desprijin poate include menaj, ntretinere, securitate, aprovizionare,
produse alimentare si personalulde serviciu.

Comunicarea verbala si nonverbal.

In comunicare exista doua modalitati de baza: verbala si nonverbala.
Comunicareaverbala implica folosirea de cuvinte deci aceasta comunicare
este orala sau scrisa. Pe de alta parte,comunicarea nonverbala nu implica
folosirea de cuvinte. Imbracamintea, gesturile, atingerile,limbajul
corpului, mimica fetei, a ochilor, chiar si tacerea reprezinta aceasta
forma de comunicare.In procesul de comunicare aceste doua forme,
verbala si nonverbala, sunt inseparabile.Constientizarea acestui fapt este
foarte importanta deoarece succesul comunicarii depinde foartemult de
eficacitatea lor.
Exista situatii in care comunicarea devine ineficienta din cauza unor
obstacole sau bariere care pot fi clasificate astfel: fiziologice, fizice
sau psihosociale.

Barierele fiziologice sunt disfunctii senzoriale ale expeditoru;ui sau

receptoruluicum ar fi deficiente de auz, defecte de vorbire sau chiar probleme de
vedere.
Barierele fizice constau in elemente din mediul inconjurator (ex.
zgomotul), carecontribuie la dezvoltarea unor bariere fiziologice (ex.
incapacitatea de a auzi).Barierele psihosociale sunt, de obicei, rezultatul
unei perceptii inexacte a mesajuluitransmis. Prezenta unor mecanisme de
aparare pentru a face fata unui pericol, anxietatii, sauexistenta unor
factori precum varsta, educatia, cultura, limba, nationalitatea, sau multi
alti factoride natura socio-economici pot dezvolta acest tip de
bariere. Asistentii medicali s-ar putea sa fiesau sa nu fie constienti de de
prezenta obstacolelor de natura psihosociala, de aceea trebuie sa stieca
sentimentele sunt comunicate de multe ori nonverbal decat prin
comunicarea verbala.

Ascultarea.
Ascultarea este un element important al procesului de comunicare si devine
unadintre activitatile principale ale asistentului medical, care trebuie sa
utilizeze comunicarea ca peun instrument de colectare sau furnizare a
informatiilor. Ca si alte abilitati necesare in practicamedicala, ascultarea
necesita un efort constient si practica constanta. Stapanirea acestei
abilitati presupune eliminarea zgomotelor si canalizarea atentiei inspre
toate mesajele verbale sinonverbale pentru recunoasterea tonului vocal,
a ezitarii, a intensitatii de exprimare, avocabularului, ca parte din
incercarea de comunicare.

Interviul
Atunci cand este utilizata pentru colectarea de
informatii, comunicarea necesita omare sensibilitate,
precum si experienta in folosirea interviului. Pentru a
identifica si clarificagandurile si sentimentele pacientului,
asistentul medical, ca intervievator, trebuie sa stie cum si
cefel de intrebari sa foloseasca, canalizandu-si in
totalitate atentia inspre acesta si dovedind astfelrespect
si intelegere pentru problemele lui. Eficacitatea unui
interviu este influentata atat decantitatea de informatii,

cat si de gradul de motivare a pacientului. Factori care

imbunatatesccalitatea unui interviu constau in
cunoasterea subiectului, rabdare, temperament, abilitati
deascultare, atentia indreptata si inspre indiciile
nonverbale.

Observarea
Un alt factor important in procesul de comunicare este
obsevarea, fiind abilitateade a recunoaste si interpreta
raspunsurile nonverbale venite dinspre pacient sau
alti membrii aiechipei medicale. Asistentul medical
trebuie sa se maturizeze in rolul si responsabilitatile lui
camembru in echipea medicala, sa-si dezvolte atat
cunostintele clinice, cat si intelegereacomportamentului
uman, putand astfel sa-i folosesca mai bine abilitatile
necesare in procesul decomunicare
Beneficiile comunicarii in practica medicala sunt:
Pentru Membrii Echipei:
-Membrii echipei devin constienti de cunostiintele si
abilitatile celorlalti
-Cresterea moralului si a satisfactiei in munca
-Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor
-Continuitate si coerenta in ingrijirile acordate pacientilorinterventii mai eficiente
-Imbunatatirea fluxului informational
Pentru pacient:
-scaderea duratei spitalizarii
-cresterea satisfactiei pacientului si a familiei
Comunicarea este un aspect major al practicii
medicale in domenii cum ar ficonsultare, consiliere, lucru

in echipa, sarcini de conducere, educatie pentru sanatate

siinvatamant. Dezvoltarea abilitatilor de comunicare
trebuie sa fie continua pentru ca asistentulmedical sa
poata colabora cat mai bine cu ceilalti membrii ai echipei
medicale,cat si pentru a putea acorda cele mai bune
ingrijiri pacientului.
1