TANATOLOGIE MEDICO-LEGALA Tanatologia este domeniul care se ocupa cu studiul starilor terminale gi a morgii Denumirea de ‘anatologie provine din alipirea a doi termeni din greaca veche: Tanatos, numele zeului morfii (fratele lui Morfeu, zeul somnului) si logos care inseamna cuvint, idee. Preocuparile acestui domeniu sunt vaste. Tanatologia se ocup& cu studiul clinic si patogenic al stérilor terminale, fenomenelor biologice consecutive incetirii functionarii diverselor fesuturi si organe, precum si cu studiul modificarilor morfologice si biologice care se deruleazA dup moartea organismului in totalitate, cu scopul de a stabili felul, cauza, mecanismul etiopatogenic gi data morfi Definirea morfii a fost 0 preocupare constanta de-a Jungul timpului pentru specialisti din cele mai diverse domenii Reprezentantii filozofiei idealiste si teologiei au postulat existenfa unui spirit nemuritor, superior materiei, care descrie aga numita ,,viafi vesnica”. Pe de alta parte, filozofia marxisti se plaseazA la polul diametral opus, prin negarea nemuririi spiritului gi considerarea mortii ca un fenomen esential al viefii. Alsi autori arata ca viafa si moartea se intric’ in organismul uman, iar moartea incepe inci din momentul aparifiei vietii, argumentind aceasta prin permanenta regenerare a unor esuturi si celule ale organismului uman. Din perspectiva biofizica, moartea este reprezentati de flocularea coloizilor celulari. Biochimic, este vorba despre transformarea substantelor organice in substante anorganice. Biologia consider moartea o forma a selectiei naturale, prin eliminarea a ceea ce nu este util speciei, aceasta din urma triumfand asupra morfii prin capacitatea sa de a se reproduce. Moartea se impune in naturi in primul rand ca un fenomen necesar (disparitia indivizilor) si raspunde unei nevoi evolutive de aparitie a unor noi combinafii genetice mai favorabile evolujiei speciilor, care cresc potentialul evolutiv i asigura variabilitatea si progresul acestora. In acest sens, Hegel spunea cd moartea reprezinid triumful specie’ asupra individului. Medicina vede in moarte incetarea definitiva si ireversibilé a vietii cauzata de oprirea functiilor vitale. Viafa se caracterizeazi prin metabolism, autoreproducere, autoreinnoire, autoreglare homeostatica, reactivitate si evolutivitate, in timp ce moartea reprezint& incetarea acestor functii esengiale ale organismului uman. Din perspectivi medical, moartea este descrisi ca un proces, incetarea functionarii organelor si {esuturilor ficdndu-se de-a lungul unui interval de timp. Principala manifestare fiziopatologica a mortii este anoxia. Datorita rezistentei diferite la anoxie a fesuturilor si organelor, moartea evolueazd ca un proces care cuprinde treptat, la momente diferite, fesuturile si organele. Rezistenja diferita la anoxie este conditionata de complexitatea, gradul de diferentiere si momentul aparitiei organelor si {esuturilor pe scara filogenetica, in sensul cd organele cele mai vulnerabile la anoxie sint cele mai complexe, diferentiate si care s-au dezvoltat mai recent filogenetic. Astfel, neuronii din scoarja cerebral rezista circa 5 minute la anoxie, m&duva spinarii 30 de minute, muschii netezi 1-2 ore, etc. Rezistenja scdzuta a neuronilor scoartei cerebrale la anoxie este dati de faptul ca intensitatea metabolismului cortical este cu 50% mai mare decit al substanjei albe, iar debitul sanguin cerebral este unul dintre cele mai constante inregistrate in diferitele organeale corpului. Desi reprezinta doar 2% din greutatea corporala, creierul primeste 16% din debitul cardiac, iar consumul sau de oxigen este de 22% din consumul de oxigen al intregului organism. Celula nervoasa se caracterizeaza prin activitate intensa, nevoi energetice foarte ridicate, consum crescut de oxigen si o toleranja scazuti la anoxie, deoarece rezervele sale de oxigen in lipsa unui aport constant sint aproape inexistente. In aceste conditii, metabolismul energetic neuronal nu poate functiona mai mult de 5- 6 minute in condifii de anaerobioz4, timp in care rezervele de glucoz& sunt treptat epuizate. in condiii de anoxie, se produce o acumulare de acid lactic si piruvic, substanje deosebit de toxice pentru neuroni. Capilarele cerebrale sufera procese de proliferare endoteliala si leziuni ischemice, leziuni vasculare care le potenteazi pe cele neuronale. In cadrul unor experimente constind din administrarea de hematii marcate dupa o ligaturi a arterelor gitului, s-a constatat ci nu tofi neuronii au aceeasi sensibilitate la anoxie. Cei mai sensibili sunt neuronii corticali cerebrali care rezist& circa 3 minute la anoxie, pe cand neuronii subcorticali si mezencefalici rezist& 5-10 minute, iar cei pontini pina la 10-30 de minute. Pe plan clinic, dup 3 minute dispar procesele constiente, asociafiile si reflexele conditionate, dupa 5-10 minute centrii subcorticali igi inceteaz& functiile (dispar vazul, auzul, adaptarea termic& si tensionala), iar dup 10-30 de minute apar alterari in centri rombencefalici, ceea ce duce la disparitia reflexelor corneene, pupilare, bulbare. Celulele celorlalte jesuturi si organe sint mai rezistente la anoxie. Experimental s-a constatat ci muschiul striat isi pastreazA reactivitatea pina la 30 de minute de la instalarea anoxiei, muschiul neted intestinal pind la 2 ore, miocardul (dupa oprirea circulafiei) rezist& pind la 3 ore de la moartea creierului. Toate aceaste activitaji celulare care persist4 pe intervale mai mari sau mai mici de timp dupa incetarea functiei cerebrale in tesuturile mai putin diferentiate filogenetic, sunt grupate sub denumirea de fenomene postvitale. Stadializarea mortii 1. Agonia reprezinta stadiul ireversibil dintre viafa si moarte. in acest stadiu fenomenele biologice, vitale se amestecd cu cele letale care devin din ce in ce mai evidente. Simptomatologie in cursul agoniei activitatea neuronilor corticali descreste pana la disparitie, astfel incat centrii bulbari nu mai sunt controlati de centrii corticali si subcorticali. Din acest motiv organismul nu mai funcfioneazd ca un intreg, controlul functiilor vitale fiind preluat de centrii bulbari, mai vechi pe scara filogenetica gi, in consecinja, mai rezistenti la hipo si anoxie. Functiile psihice dispar treptat, pe plan clinic instalindu-se stare de obnubilare, panda la piederea complet a contactului cu realitatea. Se instaleaza o stare de ,,haos psihic” in care se amesteca imagini si amintiri incoerente, personalitatea se disociaza treptat. Diminud functiile de relatie ale organismului, cu imobilitatea completa. Se instaleazi ,,facies-ul hipocratic” caracterizat prin privire imobila, ochi afundati in orbite, midriazA, cornee opacifiat&, nas ascufit, caderea mandibulei, coloratie pamantie a pielii. Simfurile dispar treptat. Primul care dispare este vazul datorité scaderii cantitafii de sange care irigd ochii; ultimul simt care dispare este auzul. Se instaleazd anestezia completa. Datorita anesteziei si tulburarilor circulatorii marcate se pierde senzafia de corporalitate.superticerlile vegetative diminus, ceea ce duce la miseari respirator rapide gi Perficiale, pani la respiratie neregulata (de tip Cheyne- Stokes. Kusmnauly hiperseeretie bronsicd, aritmie cardiac, bradicardie progresiva, seaderca amplitudinii Pulsului, cianoza, Facirea extremitajilor, transpiratii reci, scdderea temperaturii corporale, contractii antiperstatice (care pot duce Ia eliminarea secrefilor i sxereiit a cvacuarea confinutului gastric, intestinal, al vezicii urinare si veziculelor in finctie de duratd, se pot constata: absenja agoniei- in mor na ag rile foarte rapide (de ex. zdrobirea craniului, uncle mori subite) ~ agonia de scurté durati (secunde, minute)}- de ex. asfixie, hemoragii importante agonia de lung duratd (ore)- de ex. in bolile cronice Durata agoniei poate fi estimata in functie de nivelul catecolaminelor sanguine 5i raportul celulelor acidofile i bazofile din hipofiza. Asifel: In agonia de scurti durata dispar catecolaminele sanguine dispar, iar raportul celule acidofile/celule bazofile din hipofiza este 1. In agonia de lunga durata creste nivelul catecolaminelor sanguine, raportul celule acidofile/celule bazofile din hipofizd este mai mare de | si scad depozitele de glicogen hepatice. in functie de status-ul psihic, agonia poate fi: lucida- fra tulburari ale starii de constienta inconstienti- cu tulburari marcate ale starii de constiena altemanti- starile de constient& altemeaz cu cele de inconstientd Starea psihic’ in cursul agoniei are important medico-legala prin faptul c& in functie de aceasta putem estima daca subiectul a avut sau nu disceamant critic in cursul acestei perioade. in cursul agoniei un subiect poate incheia acte legale, contracta 0 csatorie, recunoaste un copil, poate comite chiar fapte antisociale, situatii in care stabilirea discernaimantului este crucial, De exemplu, un act incheiat in cursul agoniei poate fi considerat valid daca individul a suferit o agonie lucida sau se afla in faza de luciditate a unei agonii alternante. 2. Moartea clinic (relativa, intermediar) reprezinti o scurté perioada de timp (de circa 5 minute) caracterizata prin oprirea respirafiei si a activitatii cardiace, timp in care pacientul poate fi reanimat prin metode specifice. Dupi aceasta perioada manevrele de resuscitare devin inutile deoarece celulele nervoase sunt distruse prin anoxie. : Exist unele situafii in care starea de moarte clinica se intinde pe o durata mai mare de timp: hipotermie (metabolismul bazal al celulelor nervoase scade si, in consecinja, necesarul lor de oxigen, cu cresterea rezistentei Ja anoxie), nou-ndscuti (celulele nervoase sunt mai rezistente la lipsa de oxigen datorité imaturitati sistemului nemes pa oa nu poate fi reanimat in cursul stirii de moare clinica, se va instala moartea biologic’. a een clined trebuie diferenfiati de moartea aparenti, Aceasta este starea caracterizat& prin pierderea stdrii de constient’, scdderea marcati a caoail respiratorii, cardiace si circulatorii care nu pot fi eee Ea met a obisnuite. Intr-o astfel de situatie activitatea normala a organelor — le flee intervenjia metodelor de reanimare, Moartea aparenté a fascinat dar si in. 1 Andull ator A oamenii secole de-a randul, datoritd posibilita pecic flate in neni seco ; il nefericite ca persoane aflate i 3. Moartea_ biologic: s stare ii Moartea biologica se instaleaza in doua stadii. ee > moartea somatic (sistemica) . in celulara (molecular) ibid a funcilor vale (respirators crores, neon). Th conditii, organismul uman nu mai rie, cari io-circulatorie, nervoasa). In aceste ae u an n i poate functiona ca un intreg, iar interactiunea sa cu n inconjurator devine imposibild. Desi moartea se instaleaza Ja nivelul organelor vitale, © serie de procese vitale mai persista pentru o anumita perioada de timp in partile componente ale organismului, ca celule si fesuturi. : Moartea celulard (moleculard) reprezinti moartea celulelor si yesuturilor, pierderea vietii_ in partile componente ale organismului. Moartea celulara este consecinja anoxiei determinate de oprirea activitafii cardiace si respiratorii. in functie de rezistenfa lor la lipsa de oxigen, celulele si {esuturile mor Ia diferite momente in timp. De pilds, pielea, oasele, muschii pot rezista la anoxie pentru o perioada lunga de timp. Neuronii corticali sunt cei mai sensibili la anoxie, ei fiind distrusi dupa circa 3-5 minute in condifii de deprivare completa de oxigen. Criterii clinice de diagnosticare a morfii Criteriul cardio-pulmonar Conform criteriului cardio-respirator (numit si criteriul traditional), moartea Unei persoane se instaleaza stunci cand inceteaza activitatea cardiaca si respiratorie. Odati cu introducerea tehnologiilor moderne de mentinere artificiala a functiilor cardiaca gi respiratorie acest criteriu a devenit irelevant si insuficient pentru diagnosticarea morfii. Criteriul morfii cerebrale considera c& moartea unei persoane survine atunci cand intregul creier (atat emisferele cerebrale cat si trunchiul cerebral) isi inceteaza ireversibil activitatea. Susfinatorii acestui criteriu de diagnosticare a morfii arata ca, de fapt, creierul este organul care controleazi si determina functionarea organismului ca | este distrus ireversibil, in totalitate, inceteaz& jntreg, astfel incat atunci cénd creierul ; i i fanctionarea organismului ca intreg, ceca ce echivaleaz’ cu moartca intregului organism. i / Stabilirea diagnosticului de moarte cerebral este deosebit de important atunei cand se intentioneaza prelevarea de organe in scopul transplantarit lor. Este esential ca organele pentru transplant sa fie recoltate in timp util (in cursul perioadei de ischemie « a - alda tru ca sansele de reusit& ale transplantului s4 creasca. , ome "ehterie de diagnosticare a mortii cerebrale au fost formulate in anul 1968 de comitetul ad hoc al facultatii de medicind de la Harvard: - rofunda, care nu este cauzati de o intoxicafie co Set bolice sau endocrine. SNC, hipotermie sau tulburari metal ocri 7 i sa vcspirafior spontane (trebuie sA se excluda influenja substanjelor ; ican neuromusculare sia medicamentelor curara-like care pot, la randul lor, si inhibe respiratia spontand). Absenfa reflexelor de trunchi cere reflexelor corneene, reflex vestibulo-ocul Lipsa de raspuns la excitanti dureros!. droguri deprimante bral: pupile fixe, areactive la lumina, absen{a Jar negativ.- Absenja refle: i eglutitie lai ent lexului de degtutitie la introducerea unui cateter in laringe si tahee. 7 - Testul apneci este negativ (lipsa aparitiei respirajei spontane atunci cand Pacientul este deconectat de la respirator, in conditii de presiune crescuta a CO2 in singe). a ectuarea de teste care si ateste cu certitudine moartea trunchiului cerebral + Examinarea EEG arata traseuri plate Ja examinairi succesive. Examinarea clinica si testele paraclinice trebuie efectuate in conditiile unei temperatuti corporale a pacientului de peste 35 grade Celsius, iar acestea trebuiesc repetate dupii 24, 12 sau 6 ore in funcjie de legislatia fiecdrei fari precum gi de varsta pacientului si condifia care a dus la lezarea creierului _ __ Starea vegetativa persistenté (permanenta, cronica) se caracterizeaza prin distrugerea ireversibilé a emisferelor cerebrale, in timp ce trunchiul cerebral continua s& functioneze. Pacientul se afl in stare de com’ profunda, cu activitate cardiacd gi respiratorie spontane, acestea fiind susfinute de centrii vitali din trunchiul cerebral. Starea vegetativa persistenté a fost propusd de unii autori drept criteriu de stabilire a morfii, acestia considerdind c& in aceasta stare se pierde cea ce este, de fapt, definitoriu pentru natura umana: constiena si cognigia. Pana la momentul actual, acest criteriu nu a fost acceptat pentru a defini si diagnostica moartea in nici o fara din lume. Stabilirea diagnosticului de moarte (semnele de moarte) Semnele de moarte pot fi grupate in trei categorii: iE Semne precoce de moarte (semne negative de viata) IL. Semne semi-tardive IHL. Semne tardive 1. Semnele precoce de moarte (semne negative de viat) se instaleazi in momentul mori individului, fiind utile pentru diagnosticarea morfii la patul acestuia: - incetarea activitatii cardiace si circulatorii ' absenta batailor cordului (Ia ascultayia prelungita) e absenfa pulsului traseu izoelectric pe EKG - Oprirea respirafiei — ¢absenta miscarilor respiratorii / ; absenfa murmurului vezicular (la ascultafia prelungit - Incetarea activitdfii SNC / e abolirea stiri de constienta absenfa tuturor reflexelor vars i ii i temperat sa reacfiilor la atingere, durere, r ; / 7 oa ane: corneene si de lumind (acesta din uma dispare imediat ce nucleii din trunchiul cerebral sunt distrusi de ischemie) ¢ pupile fixe, areactive « traseu EEG plat II. Semne semitardive de moarte apar Ja scurt timp de la instalarea mor{ti $1 . Selsint complet exprimate pe cadavru la 24 de ore de la producerea decesului Semnele semitardive de moarte sint: 1. Racirea cadavrului 2. Lividitatile cadaverice 3. Rigiditatea cadaverica 4. Deshidratarea 5. Autoliza 1. Racirea cadavrului (algor mortis) reprezinta scaderea progresiva a temperaturii corporale a cadavrului Erscucetea de caldura in organism inceteazi dupa moarte, astfel incat cadavrul pierde treptat caldura prin convectie, conductie si radiajie pana ajunge in echilibru termic cu mediul inconjurator. ‘Temperatura cadavrului se masoara cu un termometru special (denumit tanatometru, care are 25 cm lungime gi o scala de masurare a temperaturii intre 0 si 50 grade Celsius). Acesta se introduce in rect, vagin sau se plaseaz sub ficatul cadavrului. O temperatura intrarectala de 20 de grade Celsius sau mai mica confirma decesul. Exist numerosi factori care influenjeaza ricirea cadavrului: - Temperatura mediului inconjurator- in mediu rece racirea cadavrului este mai rapida. - Umiditatea aerului si curentii de aer- curentii de aer aduc 0 cantitate crescuta de aer rece in contact cu tegumentul cadavrului si, astfel, racirea cadavrului este accelerata. - Hainele gi alte materiale care acopera cadavrul determina izolarea corpului de mediul inconjurator si incetinesc schimbul de cAldura cu mediul inconjurator. - Pozitia corpului dupa moarte- pierderea de caldura este influentata de accesul aerului la pielea cadavrului. Astfel, un cadavru in pozitie fetal’ expune mai pujind suprafafa cutanata contactului cu mediul inconjurator si, astfel, pierderea de caldura si racirea sunt incetinite ~ Suprafaja pe care sti cadavrul influenjeaz racirea cadavrului prin mecanismul de conductie. Un cadavru care sti pe o suprafata de metal se riceste mai rapid decat unul care sta pe paméant. - Mediul in care se afl cadavrul- racirea este mai rapid la un cadavru care st in apa (mai ales in apa curgatoare) decat la unul care st& in aer liber. : ; - Raportul masa/suprafaya corporala. Cadavrele de copii se racesc mai repede decat cele ale adultilor pentru ca prezinta o suprafaja corporala mare in comparatie cu masa - Adipozitatea- cantitatea crescuta de fesut gras subcutanat are rol izolant, incetinind racirea cadavrului - Hemoragia importanta inainte de < datoriti efectului de scurtcircuitare a circu de mentinere a presiunii arteriale dar si p reducerea masei corporale. . ~ fn cazul decesului prin hipotermie racirea est initiale mai scdzute a corpului. , ; ; : - ee cind inainte de deces se produce hipertermie (de ex. in hemoragii cerebrale, infectii), temperatura initiala a corpului este mai mare, astfel incdt racirea cadavrului a mediului inconjurator de 18 grade Celsius jmeaz4 cd la o temperatura a ‘ator ¢ € coe % 1 grad Celsius pe ora in primele ore, apoi cu 2 le deces determina racirea mai rapid a cadavrului lajiei cutanate in timpul viefii, intr-un efort entru cé hemoragia importanta determina fe mai rapid’ datoritd temperaturii temperatura unui cadavru descreste cu grade Celsius pe ora.Exista o serie de formule si grafice utilizate Portmortem in functie de temperatura cadavrului. Alaturi de temperatura cadavrului acestea iau in calcul si alti factori care pot influenta racirea, in asa fel incat determinarea sa fie cat mai apropiata de realitate, in estimareaintervalului Metoda nomogramei, imaginaté de Henssge, ajuta la estimarea intervalului Postmortem in functie de temperatura cadavrului, temperatura mediului inconjurdtor, greutatea cadavrului, hainele cadavrului (uscate sau ude), prezenta sau absenta curentilor de aer, apa stétaitoare sau curgdtoare (in cazul cadavrelor gdsite in apa) Aceastd metodé are o marja de eroare de +/~ 2.8 ore. O situatie particulara este incdlzirea postmortem (caloricitate postmortem), in care temperatura cadavrului se mentine constanti sau chiar poate creste timp de cateva ore de la instalarea decesului, pentru ca abia dup& aceast& perioada si inceapa ricirea, Aceasta situafie poate fi intilnita in cazuri de deces prin insolatie, hemoragie pontina (mecanismul termoreglarii este profund dereglat incd dinaintea producerii decesului), tetanos, intoxicafie cu stricnind (datorité cantita{ii mari de caldura generat in muschi inainte de deces), febra tifoida (ca urmare a activitiqii bacteriene excesive si a faptului ca bacteriile continua s& traiascA dup’ moartea victimei) Importanta medico-legala a récirii cadavrului: - este cel mai precoce dintre semnele semitardive de moarte; - are utilitate in estimarea intervalului postmortem. 2. Lividitafile cadaverice reprezinta pete de culoare rosie sau rosie- violacee care apar pe parfile declive ale corpului dup& moarte. Cauza aparitiei lividitatilor cadaverice este oprirea circulatiei sanguine dupa deces si stagnarea sangelui in vase, acesta fiind este atras in partile declive ale corpului sub actiunea fortei gravitationale. Caracteristici ale lividitatilor cadaverice - Culoarea este, de obicei, rosie sau rosie-violacee. Exist, ins&, o serie de situatii particulare, in care lividitagile pot fi: e violacei, in anoxii acute ¢ rozii, in intoxicatia cu monoxid de carbon © rosii-maronii, in intoxicatia cu toxice methemoglobinizante - Lividitatile cadaverice apar pe pirfile declive ale corpului, localizarea acestora fiind in functie de pozitia cadvrului dupa moarte. De exemplu, un cadavrul in decubit dorsal va prezenta lividitati cadaverice fefele posterioare ale trunchiului si membrelor. Lividitatile cadaverice nu se formeazi in zonele in care vasele de sange sint comprimate intre planul osos gi suprafafa pe care st cadavrul (zone de compresiune) - intinderea lividitatilor cadaverice depinde de: volumul de sange care se afla in vase in momentul decesului (cand volumul total de sange este scazut datorita unei hemoragii, suprafata lividitatilor este redusa, iar acestea apar pale) si de perioada de timp cat sdngele ramane fluid dupa moarte. fn functie de intervalul postmortem lividitatile cadaverice evolueaza in trei stadii: Stadiul de hipostazaeriorul vaselor de singe parla digitopresiune si reapar dupa tncetarca PF bs pozitia cadavrulu, lividitatile dispar din 7« rte decliva a corpului ‘mele 10-12 ore dupa deces affa in totaitate in int ; ea yresiunih = singele ona in care Se ~ lividitatile d - daca se schim formaser si apar pe noua pal acest stadiu se instaleaza in prit Stadiul de stazés = se instaleazi la 18~ =o parte din singe ext {jviditatile cadaverice dispar sau pale daca se schimba pozitia cadavrului, li initial si pe noua parte decliva 20 de ore dupa deces rravazeazi si impregneaz’ tesuturile ¢ la digitopresiune puternica viditiile apar in zona pe care S-au format Stadiul de imbibitie se instaleaza la 20-24 ore dupa deces Singele extravazeaz’ in totalitate si impregneazi fesuturile | lividitagile cadaverice nu dispar la digitopreiune daca se schimba pozitia cadavrului, lividitagile nu igi schimba sediul. itatile cadaverice trebuiese diferentiate de echimoze, acestea din urma majoritatea cazurilor, etiologie traumatica. La la nivelul lividitatilor cadaverice nu se inliturat cu usuring’, in timp ce la aderente de fesuturi, ce nu pot fi i fiind leziuni cu caracter vital care au, in incizarea si spalarea cu apa a fesuturilor, constata cheaguri de singe, iar singele poate fi nivelul echimozelor se constata cheaguri de singe, inlaturate prin spalare cu api. Importanja medico-legalié a lividitdyilor cadaverice = reprezinti un semn cert de moarte; = ajutd in stabilirea intervalului postmortem; = oferd informatii privitoare la pozitia corpului dupa moarte; = uneori, oferd indicafii cu privire la cauza morfii (de ex. li culoare rozie orienteaza spre deces provocat de intoxi carbon). iditafi cadaverice de ie cu monoxid de 3. Rigiditatea cadaverica (rigor mortis) reprezinta injepenirea, opacifierca si scurtarea muschilor dupa moarte, de cele mai multe ori dupa o perioada initiali de relaxare musculara. = Rigidittea cadaveric se produce ca urmare a unor modificari chimice care au loc la nivelul proteinelor din fibrele musculare, care duc la f i combinatii 7 5 . a ireversibil4 a actinei cu miozina. ee fin cursul viejii energia necesaré contractiei_m i ; i ; wusculare este obfinutd. prin eliberarea unei grupairi fosfat din ATP, care este transformat in ADP. 3 parte din energia obfinuta prin transformarea glicogenului in acid lactic este folosité pentru coil ATP-ului din ADP. Dupi moarte, convertirea glicogenului in acid ic, eu elberaren consecutiva de energie, nu mai este posibila si, astfel, in mugchi seade cantitatea de ATP si se acumuleazi acid lactic. In aceste conditi aectina gi aap a ireversibil sub forma unui gel, ceea ce face ca muschiul s& devin . Acest proces are loc, dupa moarte, i puri i: string tree Ips , in toate tipurile de muschi: striati, netezi,_Rigiditatea cadaverica incepe sa se instaleze Muschi scade la 85% din valoarea normala cantitatea de ATP scade |: cand concentratia de ATP din si atinge maximum de intensitate cind la 15% din valoarea normala. Exist o serie de factori care int ~ Temperatura mediului in care sta cadaverice este incetinita si vice-versa, ~ Activitatea fizicd a subiectului inainte de moarte Activitatea fizicd intensa fluenteaza instalarea rigiditiqii cadaverice: cadavrul- in mediu rece instalarea rigi ita fii De exemplu, igiditatea cadavericd se instaleazi rapid intoxicayie cu strienina in decesul prin sau acid cianhidric gi lent in intoxicaia cu ciuy perc. Obiectivarea rigiditatii cadaverice se face prin imprimarea de migcari de flexie Si extensie pasive articulatiilor eadavrului. fn acest mod, in segmentele corporale la care s-a instalat rigiditatea cadaveric’ articulatiile apar ,blocate” Stadializare Stadiul de instalare 7 Spare dupa o perioada de relaxare musculara ce dureaza 3-6 ore postmortem; ~ Tigiditatea apare initial la muschii fetei si continua s& se instaleze in sens cranio-caudal (la musculatura gatului, centurii scapulare, membrelor superioare, trunchiului si membrelor inferioare); ~ _ in acest stadiu daca rigiditatea cadaverica este invinsé prin migedri de flexie gi extensie ale articulatiilor, se va reface Stadiul de generalizare ~ dupa circa 24 de ore de la producerea decesului rigiditatea cadavericé este generalizat (cuprinde toti muschii striafi si netezi); . - daca rigiditatea este invinsa prin miscari de flexie si extensie ale articulatiilor nu se mai reface. Stadiul de rezolujie _ - dupa 24-36 de ore de la producerea decesului rigiditatea cadavericd incepe sa dispara, in aceeasi ordine in care s-a instalat, incepdnd de la musculatura fefei (regula lui Nisten) - __ ; . come Figiditaiicadaverice coincide cu debutul putrefactie, datorita cresterii cantitayii de amoniac din muschi si crearea la acest nivel a unui mediu alcalin. Situatii particulare a . Spasmul cadaveric (rigiditate instantanee) reprezinta intepenitea muschilor imediat dupa producerea decesului, cu eludarea stadiului de relaxare musculara. . De cele mai multe ori, spasmul cadaveric este o continuare a strii de contractie a muschilor dinaintea decesului.Spasmul cadaveric afecteaza numai muschii cu activitate voluntari, spre deosebire de rigiditatea cadaverica ce intereseazi tofii mu: (striati sau netezi) si poate si apara in decese cauzate de leziuni grave ale trunchiului cerebral, dureri mari din ulcerul perforat ete; Mecanismul de producere al spasmului cadaveric nu este inc& bine cunoscut; Se presupune ca are cel putin partial o componenta neurogena, ludnd in consideratie faptul ca in cele mai multe cazuri victimele sunt supuse unui intens stress emotional sau fizic imediat inainte de producerea decesului. Injepenirea muschilor ca urmare a caldurii se produce la temperaturi de peste 70-75 grade Celsius, prin coagularea proteinelor musculare. Cadavrul are un aspect caracteristic (,,pozitie de pugilist”), determinat de scurtarea marcata a muschilor (coloana vertebrala este in opistotonus, iar membrele superioare si inferioare sunt in flexie, datorita masei mai mari a muschilor flexori) Refrigerarea (injepenirea muschilor datorita frigului) se produce la temperaturi de sub minus 5 grade Celsius, datorité inghefdrii fluidelor din corp. in plus, se produce solidificarea grasimilor din jesutul subcutanat, ceea ce confera un aspect rigid generalizat cadavrului. Cind cadavrul este adus intr-un mediu cu temperaturi crescutd aceasta intepenire dispare gi se instaleaz, in scurt timp, rigiditatea cadaverica veritabila. Importanja medico-legald a rigiditayii cadaverice - este un semn valoros de moarte; - ajuta la stabilirea intervalului postmortem; = ofera indicafii cu privire la pozitia corpului dupa moarte; = uneori poate orienta asupra cauzei de moarte. 4. Deshidratarea reprezinta pierderea de apa din corp dup producerea decesului. ; Dupa deces, circulatia sanguina si metabolismul inceteaza, ceea ce determina evaporarea apei incepand din straturile superficiale ale corpului. Objiectivare: a - deshidratarea este mai evidenta in regiunile cu piele subire (buze, scrot) si la nivelul leziunilor traumatice care distrug integritatea tegumantului (excoriatii, marginile pligilor). Prin deshidratare pielea devine dura, de culoare galbend-maronie, aspect care este denumit pergamentare: - pulpa degetelor este inerepita; : sranid dact 7 Mashidratarea determina opacifierea comeei (proces care se produce mai rapid dac ochii ramén deschisi dup moarte) si inmuierea globilor oculari (presiunea intraoculara devine egala cu zero la circa 24 de ore de la moarte). Importanja medico-legalé a deshidratarii _ reprezint& un semn cert de moarte ; . deahidratarea nu are important in estimarea intervalului postmortem. 5. Autoliza (auto- pe sine; lisis- distrugere) reprezinta inmuierea $i lichefierea {esuturilor dupa moarte. Autoliza este un proces enzimatic ce se produce ca urmare a eliberarii deit e epates' erenul” niu enzime din celulele, dupa moarte, find procesul care ,,pregateste tere! pe instalarea putrefactiei. : some i oR incepe la circa 3-4 ore postmortem, la nivelul organelor eu oa " mare in enzime (pancreas, glande suprarenale, mucoasa gastrica) si conti 2:3 zile, -_ : Acest proces poate fi impiedicat prin reftigerarea cadavrului e specifice: ae : : Diverse aopoue lees de autoliza sunt vizibile doar la examinarea interna a dispare, interlobular se observa dungi rosietice. : . ; Mucoasa gastried devine intumscenti, de culoare violacee murdati, cu dungi cafenii (Produse de hematina acid difuzaté din vene), perefii sint friabili si au consistenta redusa. ~ Glandele suprarenale prezinta demarcatie clara intre corticala $i medulara (ca urmare & lichefierii zonei reticulare a corticalei), iar fa scurt timp dupa moarte, medulara se lichefiaza si se transforma intr-o magma de culoare rosie-bruna. IIT. Semne tardive de moarte (procese cadaverice tardive) debuteaza la minim 24 de ore postmortem. Exist doud grupe de procese cadaverice tardive: ~ Procese cavaderice tardive distructive ~ Procese cadaverice tardive conservatoare Procese cadaverice tardive distructive 1. Putrefactia este procesul prin care materialul material anorganic, si care determing, la fi schelet. organic este transformat in inalul su, transformarea cadavrului in Putrefactia este un proces bacterian, cadavrului, mai ales cele din colon, si continuat Primele bacterii care actioneazA sunt cele aero! urmare, oxigenul este esential pentru debutul acest proces nu se poate produce. in wma deschiderit, dupa razboi, inijiat de bacteriile din interiorul de bacteriile din mediul inconjursitor. be, urmate de bacteriile anaerobe, prin Putrefactici. in medii lipsite de oxigen Aspecte caracteristice Primul semn de Putrefactie, vizibil la ex: verde de putrefactie”, ¢ face la acest nivel deoar dreapti intestinul Bro:Pata verde de putrefactie apare dupa 2-3 zile de la producerea decesului in climat temperat. Ulterior se extinde progresiv la intreg corpul. iar culoarea pielii se modifica in verde inchis, chiar negru. Pe masura ce putrefactia avanseaza se produc gazele de putrefactie (hidrogen sulfurat, CO2, hidrogen fosforat, amoniac, metan) care determina marirea semnificativa a volumului cadavrului, aparijia mirosului neplicut specific de putrefactie, iar trasaturile cadavrului nu mai pot fi recunoscute. Factori care afecteaza procesul de putrefacfie. - Temperatura mediului inconjuriitor- mediul rece intarzie aparitia putrefactiei si vice versa; - Concentrafia de oxigen- concentratia scdzuti a oxigenului duce la intarzierea instalarii putrefactiei: se estimeaza c& un cadavru care sta in aer se descompune de doua ori mai repede decat unul care sti in apa si de patru ori mai repede decat unul care este ingropat in pamant. - Umiditatea favorizeazi multiplicarea rapida a bacteriilor, motiv pentru care organele cu continut crescut in apa (de ex. creierul) putrezesc mai repede. - Virsta cadavrului * la nou-nascuti colonul nu confine bacterii; la cadavrele de nou-nascuti putrefacfia este mult intdrziata si incepe la nivelul orificiilor respiratorii (acestea sunt primele colonizate cu bacterii) * la copii mai mari putrefactia este intarziatd ca urmare a umiditafii scizute acorpului - Cauza morfii * in decese prin septicemie, putrefactia este rapida ca urmare a numarului mare de bacterii diseminate in intreg corpul * in decese prin boli consumptive putrefactia este intarziaté ca urmare a cantitafii scdzute de sange, atrofiei tesuturilor si umidi Circulafia postumda este un aspect particular in putrefactie, in care vasele superficiale (in special cele de la baza gatului, membrelor, umerilor), apar ca un desen arborescent sub piele; Acest aspect apare ca urmare a depunerii pigmentilor rezultati din descompunerea sangelui in perefii vasculari. 2. Insectele necrofage Diferite specii de insecte populeaza si distrug cadavrele la diferite intervale de timp. Primele insecte care apar pe cadavru sunt speciile de muste necrofage (Calliphorae, Lucilla, etc) care sunt atrase de mirosul de putrefactie si isi depun ouale, in special in regiuni cu umezeala crescuta (la nivelul plagilor, ochilor, nasului, gurii, vaginului, anusului). In climat cald, acest proces are loc la circa 18-36 ore de la producerea decesului; dupa 24 de ore din oua vor iesi larvele; larvele se transforma in pupe dupa 4-5 zile, iar acestea devin muste adulte dupa 3-5 zile. Intervalul de timp dintre depunerea oualelor si formarea larvelor depind de temperatura mediului ambiant si specia de muste. Dupa mustele necrofage urmeaza, la intervale variabile de timp, insecte din speciile Coleoptere, Lepidoptere $i Acarieni. Nu se pot afla doua specii diferite de insecte pe acelasi segment corporal, in acelasi timp, pentru ca ele consuma substantediferite din cadavru si sint atrase de mirosuri emanate de substante de putrefactie diferite. Studierea insectelor necrofage si aprecierea intervalului postmortem in functie de acestea sunt apanajul unui domeniu distinct denumit entomologie medico-legald a Procesele cadaverice tardive conservatoare sint procese naturale in care, prin diferite mijloace, in condiii de mediu particulare, impiedica sau oprese putrefactia, determinind conservarea cadavrului. _ 1. Mumifierea se produce prin deshidratarea rapida a cadavrului in conditii climatice speciale: temperatura crescuta si ventilatie buna (de ex. cadavre inhumate in nisip, in regiuni cu temperaturi crescute). Temperatura crescut determina inhibarea activitatii bacteriilor, iar curenjii de aer produc deshidratarea rapida a cadavrului. In functie de volumul cadavrului si de condifiile de mediu, mumifierea unui cadavru se produce in circa 3-12 luni dupa deces La vechii egipteni, Anubis era considerat zeitatea care proteja cimitirele si care a inventat imbdlsdimarea. El a ajutat-o pe Isis sd-l conserve pe Osiris, fratele sdu mort. Osiris este infajisat ca un sacal negru sau un barbat cu cap de sacal negru Culoarea neagra in care este ilustrat Osiris simbolizeazd paméntul bogat al Egiptului dar si aspectul unui cadavru mumifiat. Aspecte specifice - pielea cadavrului mumifiat este uscata, dura, de culoare brun- negricioasd, aderenta de oase; - cadavrul nu emani mirosul specific de putrefactie; - fesuturile moi se usucd dar igi pAstreaz& caracteristicile din timpul vietii; - dimensiunile corpului se reduc; - organele interne au aspectul unor mase uscate. 2. Lignifierea este un proces conservator natural ce se produce la cadavrele care stau intr-un mediu bogat in acid tanic si humic (mlastini, mine, lava vulcanica). Aspecte specifice - pielea este duri, de culoare maronie ~ oasele pierd calciul si devin foarte moi a ~ cadavrul este foarte bine conservat pentru lungi perioade de timp; trasaturile si leziunile de violenfa pot fi recunoscute. : 3. Adipoceara (saponificarea) este un proces cadaveric conservator care const din hidrolizarea jesutului adipos al cadavrului in acizi grasi insolubili. Acest proces se produce, de cele mai multe ori, in mediu umed, cum ar fi in conditii de Pibmersie a cadavrului sau la cadavre ingropate in sol umed, dar se poate produce si in cripte uscate, lichidele din cadavru find suficiente pentru aparifia adipocerei. 7 ‘Adipoceara este format din acizi grasi saturafi (stearic, palmitic) saruri de calciu, proteine, ete. / 2 aigecars se formeaz’ in circa 3-12 luni, dar se poate produce si in timp mai scurt (chiar 3 sAptiméni) si persist pentru lung timp, chiar secole dupa producerea lui. | , feoese Raine este de multe ori parcelara, partial’, restul cadavrului fiind putrefiat sau partial mumifiat (posibil in morminte uscate). Adipoceara se formeaza cuprecadere in anumite zone ale corpului, bogate in fesut adipos: pometi, orbite, torace. perete abdominal, fese Aspecte specifice = in primul stadiu adipoce miros rinced; ulterior dk estompeaza; uneori cele doua stadii coexista; = adipoceara poate fi taiata cu usurinta, plut degajand un miros de amoniac si compusi sulfurici. cioas, consistenfa unsuroasi, ara are culoare galbuie- albi jar mirosul rinced se levine gti- albicioasi, casanti, teste pe apa si arde cu flacara galbuie. prin ‘oces conservator care se produc bacteriana si, 4. Refrigerarea teprezinta un pri expunerea cadavrului Ja temperaturi scazute, care inhiba activitatea implicit, putretactia. Aspecte specifice - corpul este rigid; = cadavrul este perfect coi = cand cadavrul este adus in mediu cu tem; evolueaza foarte rapid. nservat pentru lungi perioade de timp; peratura crescuta putrefactia apare si Importanja medico-legald a proceselor tardive conservatoare - ajuti la estimarea intervalului post-mortem - permit identificarea cadavrului - ajuta in stabilirea cauzei morfii - dau indicatii cu privire la mediul in care a stat cadavrul. ‘Autopsia (necropsia) medico-legala in conformitate cu Ordonanja 1/2000, autopsia medico-legala este obligatorie in urmatoarele situatii: dico-legal, moartea se clasificd in: Din punct de vedere me cinfa actiunii unor factori (agen{i) externi asupra 1. Moarte violentd, conse corpului omenese. Acestia pot conduce la in: direct, ca urmare a gravitafii leziunilor produse de ag de cauzalitate intre traumatism $i deces) favorizat de factori patologici preexistenti, fara de care nu s-ar fi putut produce decesul (raport de cauzalitate direct conditionat intre traumatism si deces) prin complicafii ale traumatismului (raport de cauzalitate indirect intre stalarea decesului in trei moduri: entul cauzal (raport direct traumatism si deces). Din punet de vedere juridic, moartea violent poate fi: accident, suicid sau crima. Moarte patologica, produsa de diferite condifii patologice (fatori interni).