FONTES

HISTORIAE DACO-ROMANORUM
FASCICULUS II

ANONYMI GEOGRAPHI

DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS

EDIDIT

G. POPA.LISSEANU

BUCUltESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA), I. E. TOROUTIU

1934

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOLUMUL II

DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALE

DE

GEOGRAFUL ANONIM
TRADUCERE DE

G. POPA.LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA CBUCOVINA, I. E. TOROUTIU

1934

www.dacoromanica.ro

DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS

INTRODUCERE
In anul 1913, un invitat polonez, Dr. Olgierd Girka,
cercetind in Biblioteca Ngionali din Paris izvoarele istorice
ale Cruciatelor, a dat peste un manuscris latinesc
No. 5515
ramas pana atuncea necunoscut. Manuscrisul fusese catalogat subt un titlu gregit .1 astfel istoricii, specialiti in cestiunile sud-est-europene, nu i-au dar nici atentie, nici importanta
ce i se cuvenea.
Olgierd G6rka, descoperind acest manuscris, care cuprin.
dea un tratat de geografie, 1-a publicat, pe cheltuiala Academiei Literare din Cracovia, insotindu-1, totdeodata, de un studiu amanuntit g'i foarte documentat, in 49 pagine
textul tratatului este cuprins in 70 pagine
scris i acest studiu, tot
In limba latina, intru cat tratatul avea si intereseze, de o potrivi, mai multe tari i popoare.
Autorul acestui tratat, intitulat probabil Descriptio Europae Ori,entalis, i al carui manuscris original s'a pierdut, nu
se cunoagte. El este un Anonim i dupi cercetarile lui Keorka

pare a fi un calugar dominican sau franciscan, care a trait

mai mult timp ca misionar in Balcani, i anume in Serbia.
Simpatiile sale ni-1 arata de nationalitate francezi, eaci se
identifica' cu interesele bisericii catolice i ale politicei franceze in Orient de pe acea vreme.

Reprezentind politica franceza in Balcani, anonimul

acesta este un admirator si un sfatuitor al fratelui regelui
Carolus
Filip al IV-lea al Frantei, al lui Carol de Valois
vestit osta i pretendent al tronului imperiului
Valesius
latin de Rasarit. 06, acest Carol de Valois, in urma casitoriei sale cu Catharina de Courtenay, nepoata ultimului impirat latin din Constantinopol, Balduin al II-lea, mort in 1301,
avand sprijinul Papei, la indemnul lui Anonymus, se pregatea cu tot dinadinsul s'i ocupe pentru sine Constantinopolul.
www.dacoromanica.ro

In vederea acestui eveniment incheiase 1 un tratat cu Venetienii .1 contractase cisitoria fiului siu, Carol, cu Zara, fiica
lui Uro, regele Serbiei. In acelai timp, Anonimul geograf,
ca reprezentant al Bisericii catolice 1 ca misionar predicatot
In Serbia, indemna pe Carol de Valois ca, impreuni cu Carol
Robert, regele Ungariei, si supuie pe schismaticii Bulgari, Ruteni, Sirbi 1 Rui.

Anonymus ii scrie tratatul siu de geografie, dupi cum

a dovedit-o Grka, in primvara anului 1308 i s'a folosit la
compunerea lui, in afari de cunotinlele sale personale, mai
ales de izvoare franceze. El descrie, rand pe rind, &dud indicatii, nu numai de geografie, ci i de istorie, urmitoarele
firi: Imperiul Constantinopolitan, Albania, Serbia, Bulgaria,
Rutenia, Ungaria, Polonia i Boemia.
Cunotintele ce ni le procuri Anonymus asupra acestor
OH, cnd sunt culese din izvoarele ce el le utilizeazi aunt, de

sigur, importante i ele ne confirmi i stabilesc, de cele mai

mult ori, adeviruri i fapte tiute deja de aiurea 1) Cunotinple insA ce el ni le di dela sine, personal, din observatia proprie sau din observatia prietinilor sii, sunt cu mult mai importante, ele fiind, mai totdeauna, originale. SiiimportanIa lor
crete cu att mai mult cu eat, in afari de doui pasagii, explicate de altfel de Grka, in intreaga operi a lui Anonymus,
nu gsim nici o eroare de fond. Anonimul nostru nu inventeazi nimic. El spune numai adevirul controlat. Pe spusele
sale putem pune tot temeiul, in spusele lui putem avea toat
increderea.
Despre firile noastre, necunoscandu-le, nu ne vorbete
nimic. Face ins5, in doui pasagii, oarecari aprecien i asupra Vla-

chilor din Peninsula Balcanici i asupra originii lor, precum

i asupra pistorilor i piunilor romane din Ungaria, Romanorum pastores i pascua Romanorum i de asemenea i asupra principatelor romane din Ungaria la venirea Ungurilor.
Dati fiind obiectivitatea acestui anonim, recunoscut ca
un scriitor veridic, importan/a acestor aprecien i nu va scipa
niminuia din vedere.
1) Anonymus utilizeazii, in specia/ pentru imperiul Constantinopolitan,
operile lui Vincentius Bellovacensis (Vincent de Beauvais), pe cari le-a avut
inaintea ochilor. Regretiim ci nu avem la indemimi aceste opere spre a ne
putea da seama, prin noi inine, de imprumuturik finite.

www.dacoromanica.ro

Iati aceste doui pasagii:

Nota.ndum est hic quod inter Machedoniam, Achayam

et Thesalonicam est quidam populus ualde magnus et spaciosus qui uocantur Blazi, qui et olim fuerunt Romanorum
pastores, ac in Ungaria, ubi erant pascua Romanorum, propter
nimiam terre uiriditatem et fertilitatem ohm morabantur. Sed

tandem ab Ufigaris inde expulsi, ad partes illas fugierunt;

habundat enim caseis optimis, lacte et carnibus super omnes
nationes. Terram enim horum Blachorum que est magna et
opulenta exercitus domini Karuli qui in partibus Grecie moratur f ere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum Thesalonicense et actu mari terraque, expugnant ciuitatem Thesalonicensem dictam cum regione circumadiacente 1)

Et est notandum, quod regnum Vngarie ohm non

dicebatur Vngaria, sed Messia et Panonia. Messia quidem di-

cebatur a messium prouentu 2), habundat enim multum in

messibus, Pannonia dicebatur etiam a panis habundantia; et
ista consequenter se habent, ex habundantia enim messium sePanoni autem, qui inhabitabant
quitur habundantia panis
tune Panoniam, omnes erant pastores Romanorum, et habebant super se decem reges potentes in tota Messia et Panonia ;
deficiente autem imperio Romanorum egresi sunt Vngari de
Sycia prouincia et regno magno, quod est ultra Meotidas pa.
ludes, et puguauerunt in campo magno, q-uod est inter Sicambriam et Albam Regalem cum X regibus ilictis et optinuerunt

eos et in signum uictorie perpetuum erexerunt ibi lapidem

marmoreum permaximum, ubi est scripta prefata uictoria,
guiad huc perseuerat usque in hodiernurn diem 8).
Din primul pasagiu al lui Anonymus rezulti a Blazii,
numire subt care ii g'isim amintili mai ales in izvoarele franceze contimporane 4), aunt aceiai cu Blachii, a Bunt un popor
foarte mare i rispandit, c' sunt pistori, dupA cum au i fost
altgdati pilstori ai Romanilor, cri odinioarli trgeau in Ungaria,
Olgierd Glorka, Anonyni, Descriptio Europae Orientalis, p. 13.
Aceste cuvinte sunt luate dupi Vincentius Bellovacensis I, 71, la Grka
op. cit. p. 43.
Olgierd Grka, op. cit. p. 44.

Cf. Philippe Musket, din jumitatea intaia a sec. XIII, Historia regum
Francorum, versurile 23008, 29954 si 30961.

www.dacoromanica.ro

unde se gisesc bogatele i plinele de verdeati pauni ale Romanilor, di au fost, mai a rziu, goniti de Unguri i au fugit

In acele rani (peste Dunire), ca produc o mare bogatie de

brnza excelent, de lapte i carne, cum nu produce nici un
alt popor, ca aceasta tari a Blachilor, mare i bogati, a fost
ocupat, mai in intregime, de armata lui Carol de Valois care
stationa in regiunea Greciei g care a ocupat pe api i uscat
cetatea Salonic, impreuni cu tinutul dimprejur.
lar, din al doilea pasagiu al Anonimului geograf rezult
ca numirea de Ungaria dateaza numai dela venirea Maghiarilor, i ea, inainte vreme, aceasta tari puna numele de Pannonia i Messia
el ne di i etimologia acestor doua nuiniri1), ca locuitorii acestor doua teri Panonnia se intindea pe acel timp liana la Tisa
se gaseau constituiti in
zece regate, ca, la venirea Ungurilor, s'au dat lupte in camp
deschis, in regiunea dintre Sicambria i Alba Regala, cu aceti regi romani cari au fost invini i ca Ungurii cari se mai
numesc i Huni
qui alio nomine Huni vocantur
au ridicat ca semn al victoriei lor o mare statui de marmora 2), care
dinuia luck' pe la anul 1308.
Informatiunea Anonimului geograf, in ce privete pe Vlachii din Peninsula Balcanici, ne confirma teoria lui Hadeu

asupra originii Aromanilor3). Hadeu, grit si fi cunoscut

lucrarea lui G6rka, aparuta mai tarziu, dupi moartea sa, sustinuse printeo intuitie geniali ca Romnii din Peninsula Bal.
canica sunt urmaii acelor pastores Romanorum, pe cari i-au
gonit Ungurii, la venirea lor in Pannonia. 0 parte dintre aceti
pastori romani, despre cari, de altfel, ne vorbeac mai multe
cronici, s'au dus spre nord i s'au slavizat in Moravia, altii au

trecut in spre apus 1 au ajuns in Istria, iar alti parte, mai

numeroasi, au fost impini spre miazi-zi i au cuprins mai
multe regiuni din Peninsula Balcanilor, &And natere populatiunilor aromane. i tiadeu ii intemeia afirmatia sa, mai
ales, pe unitatea limbei noastre. Caci dialectul aroman ar fi
Numirea Messiei ni.o dii dupti Speculum historial e I, 71, al lui Vincentins Bellovacensis.

Despre aceasti statui ne vorbegte gl cronicarul Simon de Kza, la

Endlicher, Mon. Arp. p. 91.
Hasdeu, Strat si Substrat, Genealogia popoarelor balcanice, in An. Ac.
Rom. 1892.

www.dacoromanica.ro

o dovadi ca desprtirea Aron:ranilor de Dacorornani s'ar fi

fault inteo epoca relativ tarzie, &and adeca limba romaneasca
hi desivargise unitatea sa.

Teoria lui Hagdeu asupra originii Aromanilor, teorie

sustinuti in cartea sa Strat i Substrat gi care concord, dupi
cum a observat-o gi Grka, cu cele spus in pasagiul de mai
sus al Anonimului geograf, nu este astazi impartagiti de toata
lumea. Cercetarile mai noui ale istoricilor gi ale lingvigtilor
gi mai ales constatarea influentei albaneze asupra dialectelor
noastre au impartit pe invitatii romani, in ce privegte locul de
formatiune al limbei romnegti, in dou tabere adverse.
0 mare parte dintre rimagitele acestor pastori romani
din Pannonia, de sigur, se vor fi maghiarizat in masa mai numeroasa a Ungurilor. Urmele lor le-am semnalat gi noi in
doua articole aparute in ziarul Uuiversul 1) sub titlul: Urme
de sate ronaineti langa lacul Balaton gi V echi sate romaneti in

Pannonia gi au fost studiate inteun studiu mai vast al d-lui

N. Dragan 2). In timpul Notarului anonim al regelui Bela, ii
constata gi scriitorul ungur Pais Dezsii, care, in harta sa, semnaleazi pe Az Olcihok in regiunea de la sudul lacului Balaton 8)

Dintre cele doui grupuri de cronici, stabilite de Bal.

H6man, dupa cum am vazut in Introducerea la Notarul ano-

nim4), fac parte, din primul arhetip, cronicile lui Odo de

Deogilo, din 1147, a lui Gottfried din Viterbo, din 1185, raportul lui Ricardus din 1237, cronica lui Thomas din Spalato,
din 1266, a lui Albericus Triumfontium din 1233 gi a insugi
Notarului anonim, de dinainte de 1200; iar din grupa a doua,
fac parte cronicele lui Simon de Keza, Chronicon pictum Vindobonense din 1358, Chron. Budense din 1473, Chron. Posoniense gi Chron. Dubnicense.
Atat in cronicile din primul grup, cat gi in cele din grupul al doilea, se vorbegte, aproape in toate, ca mai multe sau
mai putine amanunte, despre pastores Romanorum i despre
pascua Romanorum.
Universul din 27 X 1930 si 24X11 1932.

N. Dragan, Rornimii In veacurile IXXIV pe baza toponimiei 0 a

onomasticei, 1933.
Pais Dezs5, Magyar Anonymus, BudapeAta, 1926.

Fontes historiae Daco-Romanorum I, Anonymi, Gesta Hungarorum !,

p 15.

www.dacoromanica.ro

10

Acegti pastori romani, numii uneori i Vlachi, sau

numai Coloni ai Hunilor, triiau in Pannonia, la venirea Maghiarilor, constituiti, probabil, nu in regate, in sensul de astazi

al cuvantului, dar avind gefii lor ce se vor fi numit uneori

regi 1), in sens etimologic, ori principi ori duci, sau numai voivozi ori cneji.
Iati diferitele pasagii din cronicarii unguri i straini

cari constati existenla acestor pastori in Pannonia. i citam

anume gi pe scriitorii straini, fiindca istoricii unguri sustin ca
numai In izvoarele na/ionale unguregti se vorbegte despre acegti

pastori romani 2)
1. Notarul anonim:
Rex Athila... de terra scithica descendens cum valida
manu in terram Pannonie venit, et fugatis Romanis regnum
obtinuit (c. 1).
Quam terram (Pannoniam) habitarent Sclavii, Bulgarii et Blachii ac pastores Romanorum. Quia post inortem
Athile regis terram Pannonie Romani dicebant pascua esse, eo
quod greges eorum in terra Pannonie pascebantur. Et jure
terra Pannonie pascua Romanorum esse dicebatur, nam et
modo Romani pascuntur de bonis Ungarie (c. 9).
Dicebant enim eis sic, quod terra illa (Pannonia)
nimis bona esset, et ibi confluerent nobilissimi fontes.... Et
mortuo illo preoccupassent Romani principes terram Pannonie
usque ad Danubium, ubi collocassent pastores suos (c. 11).
2.0do din Deuil, cronicar francez, ne spune:
Terra hec (Ungaria) in tantum pabulosa est, ut dicantur
in ea pabula Julii Caesaris extitisse 3).
3. Thomas din Spalato, din Dalmatia, afirma:
Haec regio dicitur antiquitus fuisse pascua Romanorum 4).
Almus insusi este numit, uneori, rege, rex, dei cronicile Il designeazi
cu numele de duce, dux.
Cf. los. Der, Ungarn in der Descriptio Europae Orientalis,
ungen des sterreich. Instit. J. Geschichtsforsch. XLV, 1931.
Liber de via sancti
(DeuiL aproape de Paris)
Odo de Deogilo
sepulchri p. 62. Schiinemann crede a fi o confazie intre Cereris i Caesaris,
(Ing. Jahrbiich. 1926.

Thomas Spalatensis, Historia Salonitana, la Schwandtner, Scrip. rer.

Hung. III. p. 549.

www.dacoromanica.ro

11

Richardus, calugir din ordinul praedicatorilor, scrie

inteun raport al sin:

Inventum fuit in Gestis Ungarorum Christianorum quod
esset alia Ungaria maior... de qua septem duces... venerunt in
terram que nunc Ungaria dicitur, tum vero dicebatur pascua
Romanorum, quam inhabitandam pre terris ceteris elegerunt,
subiectis .sibi populis, qui tune habitabant ibidem1).
Simon de Keza, in doui pasagii ale cronicii sale, ne
spune:
Pannonie, Pamfilie, Macedonie, Dalmacie et Frigie
civitates que crebris spoliis et obsedionibus per Hunos erant
fatigate, natali solo derelicto, in Apuliam per mare Adriaticum
de Ethela licentia impetrata transierunt, Blackis, qui ipsorum
fuere pastores et coloni remanentibus sponte in Pannonia 2).
Postquam amen' filii Ethele in prelio Crumhelt cum
gente scithica fere quasi deperissent, Pannonia extitit X annis
sine rege, Sclavis tantum modo, Grecis, Teutonicis, Messiania
et Ulahis advenis remanentibus, in eadem qui vivente Ethela
populari servicio sibi serviebant a).
Aceste doua pasagii ale cronicei lui Simon de Keza le
cu mici variante, i in Chronicon pictum Vindobonense4), in Chronicon Posoniense5), 1 in Chronicon Dubnicense8).
Datele acestor cronici ni le confirma acum i Geograful
anonim, din 1308, care nu cunotea pe Vlachii din Ardeal. Crt
numirea de Vlach a ajuns, cu timpul, un apelativ, insemnind

pastor aceasta este adevarat, insa numai pentru o epoca

tarzie, dupa secolul al XIII-a, iar nu pentru primele veacuri
ale istoriei ungare, nu pentru primele timpuri ale dinastiei arpadiene.7).

C Romanii, cel putin in tirnpul compunerii gestelor

Richardus, De jacto Ungarie magne, la Endlicher, Rerum hungari.
carum monumenta arpadiana, p. 248.

si p. 70: Zaculi Hunorum sunt residui qui... cum Blackis in montibus confinii
Florianus, Magistri Simonis de Reza, Gesta Hungarorum II p. 65; cf.
sortem habuerunt; unde Blackis commixti literis ipsorum uti perhibentur.
Florianue, ibidem, p. 70.
Florianus, ibidem, p. 114 si 120.
Florianns, Chronica minora IV, p. 15 si 21.

Florianus, Chronica Dubnicense IH, p. 17 si 23.

Cf. Silviu Dragomir, Vlachii i Morlacii p. 51 seq.

www.dacoromanica.ro

12

ungare, din timpul lui Ladislau IV Cumanul, nu erau pistori,

ci popor aezat, aceasta rezulti nu numai din faptul ci, la anul
1210, Rominii au luat parte in expediliunea contelui Joachim
impotriva lui Ascenus Burul din Vidin, capitala imperiului
romino-bulgar, associatis sibi Saxonibus, Olacis, Siculis et
Bissenis1), i, mai tfirziu, impotriva Cehilor, in armata lui
Bela IV, innumeram multitudinem Cumanorum, Ungarorum
et diversorum Slavorum Siculorum quo que et Valachorum,
dar i din mentiunea ce se face despre ei in cintecele medie-

vale ce ni s'a pistrat pn astzi. Astfel anonimul poet al

cintecelor Nibelungilor, de prin secolul al XII, Rudolf din
Ems, de pe la jumitatea secolului al XIII, in Weltchronik a
sa, Jansen Enikel, din secolul al XIII, in opera sa intitulati,
de asemenea Weltchronik, apoi Stirianul Ottocar, tot din veacul al XIII, in poema sa Osterreichische Reimchronik, i
ne vorbesc cu destule aminunte despre Vlachi cari nu puteau
si fie, pe acele vremuri, simpli ciobani nomazi.
Astfel, Descriptio Euro pae Orientalis a Geografului anonim vine si confirme, inci odati mai mult, spusele cronicilor
ungare in privinta Vlachilor ce se giseau preste tot locul in
fosta Ungarie, la venirea Maghiarilor.

1) Szzadok, a 1912, p. 292. Ascenus Burul este impiratul romano-bulgau.

Buril

Assan.

www.dacoromanica.ro

DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS2)

[IMPERIUM CONSTANTINOPOLITANUM]

Tres aunt partes principales mundi: asia, affrica [et] Europa.

Asia extendit se a meridie per orientem in septentrionem, vocatur
autem hec pars mundi Asia a quadam muliere sic dicta, que imperium
orientis spud antiguos tenuit. Europa extendit se a septentrione
occidentem, dicitur autem europa a filia regia agenoris 2), que sic
nominabatur, et imperium tocius europe apud antiquos tenuit. Affrica autem extendit se ab occidente in meridiem, dicitur autem bee

pars mundi affrica a quadain mullere sie dicta, que filia fuit
libani regia et spud antiguos imperium affriee 2) tenuitt. Ex hiis
apparet manifeste Again 4) tenere dimidium tocius orbis, Europam
autem et Affricam alteram dimidijam. Asia autem diuiditur in maiorem et minorem; de asia maiori domines de kurco 2) satis plene
tractauit. De asia autem minori et de aliquibus partibus europe superficialiter de moribus et condieionibus hominum et prouinciaruin
contentarum in dictis partibus europe est hie pertractandum. Et quia
Manuscrisul descoperit de Georka in Biblioteca Nationali din Paris si
care poarti numrul de inregistrare 5515 nu este un original, ci numai o copie
(din a 1308), cea mai veche i cea mai complet, dar, alturi de care, mal
exist inci patru copii de provenient ulterioar. In total avem cinci codice
cari poarti numele de A, B, C, D si E. Noi vom reda numai deosebirile cele
mai importante, rimanfind ca cetitorul, doritor de a cunoaste toate variatiunile
de text, si se adreseze la studiul atilt de complet a invitatului Grka. Titlul
lipseste in manuscris.
Agenoris, Ageronis E.
A//rice, Africa B, C.
Asiam, Asyam D.
Kurco, Kurcho D, E.

www.dacoromanica.ro

14

'prima] pars eu,rope uocatur tracia 1), que nunc grecia appellatur,
ideo primo de tracia seu de imperio Constantinopolitaneo [est] dicendum, deinde de regnoruin condicionibus, rasie, bulgarie, rathenie,
all3anie, ungarie, polonieque tractandum est.

II
Quantum ad greciam siue [ad] imperium Constantinopolitanum
dicendum [est] quod dictu.m imperiu.m continet duas partes, vide-

licet asyam minorem et traciam dictam, et ideo imperium illud

dinoscitur 2) esse permaximnm et opulentum ualde; prima enim pars

imperii dicti est asia minor, in qua sunt ille ciuitates famose, quas
nominat beatus Iohannes in apocalipsi, vid.elicet effesus ad quazn
scribit apostolus Epistolam ad epheseos fa ), piladelphia 4), laudieia 5), thiatira, pergamum et eardis, ibi est et calcedonia 6), maxima
civitatum, ubi consueueruut concilia generalia celebran, ibi est et
nicomedia 7) ad quam hanibal princeps kartaginis timore romanonun
fugiens veneno animam expirauit. Preter has ciuitates famosas sunt
in ipsa asia que nunc a grecis natuli appellatur, quadringente magne
eiuitatee, exceptis opidis, castris, fortaliciis et uillis innumerabilibus;
irrigatur tota terra dicta quindecim fluminibus naudibus, et circa
traciam uel citra 5) panes constantinopolitanas irrigatur danubio
permaximo fluuiorum, qui per ungariam transiens in bulgariarm perforat alpes et totum se frangit in quodam magno precipicio, cuius
rugitus ad tres dietas auditur. lude diuiditur in septem capita et
traneiens per dictam terram intrat mare ponticum, uel secunduzn
alioe mare magnum; continet hec pars [grecie] septem provincias,
videlicet bitiniam 5), mide oriundus fuit beatas lueas, dicitur enim
bitinia a quodam rege sic nominato. Galaciam " ) a gallicisnominatam

quia a gallorum gentibus [ohm] extitit oceupata, ad ineolas huius

prouincie scribitur epietola ad galathas, verum est eciam quod circa
Tracia, Trccia A.
Dinoscitur, dignoscitul B, C, dicitur D, E.
Epheseos, Ephesios C.
Piladelphia, Philadelphia D. E.
Laudicia, Laodicia, D. E.
Calcedonia, Calcedonia D. E.
Nicomedia, Nycomedia E.

Citra, circa B. D. E.
Bitiniam, Bitaniam E. Bithiniam D.
10)Gataciam, Gallaciam C.

www.dacoromanica.ro

15

constantinopolim est castrum quoddam, quod uocatur Galatha.

Ysauria sic dicta, quia est referta et sarcita omnibus bonis. Frigia in
hac fuit sita illa famosissima ciuitatum. Trogia 1). libdia 2), in hac
prouintia ohm erat sedes regni asie, eat enim quasi insula eo quod
a duobus fmagnis] fluuiis n,avalibus, scilicet Ela et pacolo circumdatur. Karia in hac eat flumius aruius nomine qui harenas 8) permixtas auro copioso continet. Panphilia a panphilo rege sic dicta.
Asia prefata que est pars grecie continet in se dictas prouincias, ab
oriente circun,cingitur turcis, a septemtrione tartaris et ruthenis 4),
ab occidente bulgaris et cumanis a meridie tracia. Terra est in ontnibus habundans et fertilis in pane, vino, piscibus, carnibus, auno,
argento, serico, sed homines illius terre sunt ualde imbecilles et in

nullo apti ad prelium et ideo reddunt tributum turcis et tartaris

Vade quia dictis turcis nolebant reddere tributum, ab eisdem septimo anno transacto, tota terra dicta fuit deuastata, depopulata et
depauperasta, et ex hoc est multum imperatoris Constantinopolitani
diminuta potentia; homines incole dicti christiani aunt, actamen
scismatici perfidi.

Secunda pars grecie dicitur tracia, a filio japhet, filii nos sit
nominata, inde Grecia quasi tracia. In prima parte huius tracie
circa mare mediterraneu.m in quodam monte non nimium eleuato
est sita illa famosissima ciuitatum Constantinopolis, a constantino
imperatore sic dieta, nam primo bisantitun 2) appellabatur; hanc
ciuitatem dictus Constantinue imperator in magni,tudine diuiciis ac
meritis fere romane coequauit ciuitati. In ea aunt duo palatia imperialia de pollido marmore fabricata mire pulcritudmis, et quia
filii inaperatoru.na qui in eisdem [palaciis] nascebantur, vocabantur
porforogeniti 6) sic dicti,uel a palaciis quia porfido erant construed,
uel quia super porfidem lapidem, quando nascebantur in ipso suo
ortu ponebantur. lude inoleuit quod filii manes imperatorum uo-

cantur porforogeniti. Notandum tamen quod hic imperator qui

Trogia, Troya D. E.
Libdia, Liberdia D. E.
Harenas, arenas B, C, D, E,
Ruthenis, Ruchenis E.
3) Bisanduan, Visantium, Bisantium E.
6) Porforogeniti, porforageniti B, porforogenti D, E.

www.dacoromanica.ro

16

nunc imperat non uocatur porforogenitus, sed andronicus, eo quod

quando natus fuit pater toms michael paleagius 1) [nundu.m] usur
pauerat sibi im.perium Constantinopolitanurn. Et ideo non nomi-

natur ut Mitts imperatoris. In ea eciam ciuitate est ecclesia mire

pulcritudinis ad hononern sancte sophie consecrata. Ciuitas dicta et

regio in circuitu que proprie tracia appellatur ab oriente circuncingitur propontide, propontide e.nim uocatur arcitudo 2) illius ma-

ris ubi de Conetantinopoli est introitus ad mare magnum unde

itur ad asiam minorem, turcos et tataros barbaros, habens latitudinean solum septem stadiormn, antiquitus autem uocabatur
ellapontus 3). A meridie circuncingitur mari mediterr.aneo, vnde et
portum nobllissimum et permaxixnum habet; circa portum istu.m
de uoluntate imperatoris ianuen.ses tenent duas ciuitates quarum
una uocatur trapason 4) [et] altera senopi, ille autem qui preest
cis uocatur camino 5) idest marcio. Ab occidente cirouncingitur macedonia que limit patria alexandri, in qua est illa famosa ciuitas pgil-

lippis, ad quam scribit apostolus epistolam ad philippenses. Sed

mum eat quasi destructa, apparet tamen adhuc stabulum marmoreum bucefale 6) eq-ui died alexandri. A septentrione circunciugitur

danubio 7) qui diuiditur in eeptem capita ut dictum eat, quortun

quodlibet est habens in latitudine ad tree leucas.
IV

Preter hanc prouinciam que trachia proprie dicitur continet

hec pars grecie septem alias prouincias. Primo uidelicet Macedoniam sic dictam a macedone rege. In hac est mons olimpus qui
in tantu.m extollitur ut in cacumine eius nec nubes senciantur 8);
habundat multum uenis aureis et argenteis, in ea etiam est campus pulcherrinus totus planus, habens in longitudine tres dietas, et
totidem in latitudine; irrigatur duobus fluuiis n,aualibus. Ab oriente
Michael Paleagius, Pelagius C.
eircitudo, altitudo, D. E.
Elispontus. In C o notii
Trapason, Tripason D.
Canuno, Comino D. E.

latitudo Hellesponti VII stadiorum.

Bucef ale, Bucifali C.

Danubio. Nog marginalli D: Quodlibet septem capitum Danubii continet tres leucas in latitudine.
Senciantur. Notil marginal E: Mons Olimpus de eius cacumine non
sentiuntur nubes nec uenti.

www.dacoromanica.ro

17

habet constantinopolim vel traciam, a meridie achayam 1), ab occidente thesalonicam, a septentrione Ruthenia circuncingitur. Secundo

a thesalo rege sic nuncupatani. Est mint hec regio

multum lata et opulenta, vnde et usque ad hodiernum diem rethesaliam, 2)

seruat sibi nomen regni, uocatur enim regnum thsalonicense. In ea

[enim] est illa ciuitas famosa que uocatur thesalonica, vnde et tots
regio nominatur, habens portum maris latissunum. In ea eciam est
mona parnasus ohm apolino 3 ) ooneecratus. Mine autem uocatar
sfeptagoria, quod idem est quod 1310116 sanctus, eo quad ibi est
multitudo monachorum grecorum anachonicarum qui calogeri 4)
dicuntur; hec fuit patria illius famosi militia achillis. In ea primo
equi domiti fuerunt et denarii aurei fabricati; quatuor magma
irrigatur. Magnam partem istius prouincie seu regni possidet
rex raoie eeu servie, et hoc nomine dotis, co, quad filiam imperatoris qui nunc imperat duxit in ux-orem. Circuncingitur enim hec
prouincia a parte orientis machedonia, a meridie achaya, ab occidente rasia et serruia, a septentrione bulgaria. Notandum [est hic]
quod inter machedoniam, achayam et thesalonicam est quidam popu-

lus ualde magnus et spaciosus qui uocantur blazi 5), qui a ohm
fuerunt romanorum pastores, ac in ungania ubi erant pascua romanorum propter nimiam terre uiriditatem et fertilitatem olint mo-

rabantur. Sed tandem ab ungaris 6) inde expulsi, ad partes Mae

fugierunt; habundat enim easels optimis, lacte et carnibus super
omnes nationes. Terram Lenimi horum 7) blachorum 9) que est
magna et opulenta exercitus domini karuli 9) qui in partibus grecie
moratur fere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum thesalonicense et acta mari terraque, expugnant ciuitatem thesalonicensem dictam cum regione circumadiacente. Tercio achayam sic

dictam ab ache rege, hec prouincia preter partem que iungitur

machedonie undique est circumdata mari et ideo fere insula eat.
Achayam, Aehaiam D. E.
Thesaliam, Thessaliam C.
Apolino, Appolini D.
Calogeri, Calageri, E.
Blazi, Blasi D, Blasi, Blati E, in euvnt este o rasurii.
(Jngaris, Ungariiq D. E.

Horum, istorum D, E.
Blachorum, Blacornm D; Makin= E. In D este ti o noti marginal.
de blficis.

Karuli, Karoli D. E.
lovoarele Isioriei kominslor, VoI. ll

www.dacoromanica.ro

18

Caput huius prouincie e,st chorintus 1), que propter euarn pulcritudinem et nobilitatem quam ohm habuit uocabatur grecie decus; ad

boa dirigit apostolus epistolam ad chorintios. In ea eciam sunt

ciuitates alie ualde famose, uidelicet patras, vbi beatos andreas fuit
cru.cifixus et corpus eiusdem iacet reconditus, Clarentia, andrafuilla 2)

et multe die. Ulgariter prouincia hec morea uocatur, latine uero

principatus achaye. Huius principatus partem occupauit princeps
filius regis sycilie; sed et ceteras partes quasi gallici et latinli tencut
occup atas. Irrigatur hec prouincia uno magno fluuio nauali, qui
[Crimantos 8] uocatur, hic lapidem albesseu 4) nomine guerat 8)
[qui] semel accensus nunquam extinguitur. Candidiesime etiam merule in terra ilia nascuntur. Quarto eladiam ab eladio rege sic dictam. Sed mrac atheniemis ducatus u.ocatur, in ea enim aunt ciuitates athenarum, thebana, peloponensis et achademia, olim uilla
philosophorum. Est enim hec prouincia inter macedoniam et achayam uersus congtantinopolim site et regitur tota a gallicis et latinis.
Quinto lacedemoniam; in ea est nigro pontus 8) que a gallicis
[eelam] et lonbardis 2) [tote] regitur et inhabitatur. Est hec prouincia paraa in quantitate, tamen multum deliciosa et insularis.
Sexto epirum a piro 8) achillis filio sic dictam, que nunc terra despoti uocatur. Magna prouincia eat et lata, habana in se ciuitates
[neupotasensem, gridensem, belgradensem et sivariceusem et multas

alias ciuitates] et castra. Partem trains prouincie princeps achaye,

filius regis sycylie 8), ratione uxoris, que est despoti filia, occupat,
licet frater uterinus uxoxis eiusdem principie, qui [nune] de nouo
filiam imperatoris constantinopolitani duxit in uxorem, impugnet
eum uiriliter et proficiat multum contra eum ut dicitur. Septimo
cretham a cretha rege the dicta [m] que centopolis olEm uocabatur,
co quod centum urbibus nobilibus extitrit decorata, licet nunc sint
destructe et ille que sunt, non in illo emit robore quo fuertmt. Hec
prouincia insula est eft a uenetis tenetur at regitur. Hec insula prima
Chorintus, Corinthus D. E.
Andravilla, Andrivilla B.
Crinuuttos, Crimates C. Crinantes E.
Albesseu, albessen C. albessum D, E.
Guerat, probabil gerit.
Nigropontus, Nigrapontus D, Nigra pontus E.
Lonbardis, Lombardia D, E.

Piro, Pyro C, Pirro D.

Sycylie, Sicilie B, D, E.

www.dacoromanica.ro

19

remis et sagittis claruit, litteris raga prima docuit, equestres turmas

prima reperit, mugieran gtudium prima adiuuenit, ceruos, lupos,
uulpes, serpentes, noctuas, aliaque ferarum noxia nee gignit1) nee
sugtinet et si aliunde illuc portantur statim moriuntur, ut referunt
exp erti.

Pretor hanc insulam sunt et alie insule que se extendunt fere

in cyprum 2) et ad mare magnum, usque ad mare adriaticum, que
sunt et debent esse imperatoris grecorum. Dicte autem insule cyclades uocantur eo quod eircuandant vel circumiacent ipsi grecie et
sunt principales XII. Prima est rodus, in qua fuit colosus eneus,
cuius altitud erat LX.X cubicorura; de hac autem insula et urbe
rodia 8)

fuit ptolomeus, qui fecit asirologiam suam. Han in-

sulam cum ciuitate gua rodia nu.per [hospitalaxii] occupauerunt cam

magno dampno rerum et pemonarum suarum.; de hac antera insula
fuit minodimus 4) precipuus aristotilis discipulus. Secunda est debe;
dalos in greco idem est quod manifestatio, quia prima apparet
ter insulas. uoeatur [et] orthoya propter multitudinem [coturnicum],
que ibi sunt et a gre,cis orthogie uocantur. Tercia uocatur cenodes 5),

in hac ttaues conecte fuerunt a grecis contra trotiam. Qarta uero

Michilene 6), per quam de syria et cypro nauigatur in ytaliam, de
qua apostolus in actibus apostolorum: diffieilem habuimus accessum
propter bitalassuin id est littus in mare protentum. Quinta ytharia 7),

hec nullum porturm habet. Sexta malos quasi rotundissima. Sep.

Urna parion sic dicta, quia gignit eandidissima marmora et sardium 8) lapidem. Octaua zyon. Nona sam.pnia 6), ex qua fuerunt sibilla sanzia et pitagoras samanius, a quo phosophie nomen est gumptum. Declina abydos, que est iuxta propontidem at elespontum.
in hac xerces fertur fecisge pontem ex naruibus et inde in greciam
Gignit, Not marginar In E: Notandum provincia Crete non sustinet
venenosas bestias.
Cyprum, Ciprum B.

Rodia, Rhodia C.
Minodintus, Musodinms B, C.
Cenodes, Candes 1), E.
Michilene, D in noti marginal: Mitelene.
Ytharia, Ycaria E, Ycharia
Sardium, Sardinum D,E .
Sampnitt, Samba C.

www.dacoromanica.ro

20

transsiase. XI-a choos 1), ex qua ypocras medlars fertur tuisse natos.
dicitur [autem] arte lanificii [prima] in ornamento feminaram claruiese. XII-a Chephalania, hec est iuxta achayam et terrain despoti,

pertinet tamen ad principatum achaye.

VI

Est et octava prouincia ipsius grecie secundum rei ueritatern

dalmacia, a delmi 2) maxima ciuitate eiusdem regionis sic dicta,
licet eadem ciuitas postmoduan uocata fuerit fsalonal, que nunc
[etiam] eat destructa. hec enim prouineia habebat annexas prouinciao rasiam uidelicet [et] seruiam et croociam 2), et protendebatur
usque in ystriam prope venecias ad tres dietas, que quidem prouincia cum adiunctis regnis tempore bonorum imperatorant de constantinopoli, erat prima prouincia grecie. sed deficiente imperio, nec

in primo robore stante, partem huius prouincie occupauerunt ueneci 4), partem ungarii. Regiones aute.m circumadiacentes sic preoc-

cupauerunt sclaui et ungari, quod iaan non uidentur pertinere ad

dictum imperium constantinopolitanum.
VII.

[Futit enim et adhuc est inter omnes partes mundi dictu.m

imperium constatinopolitanum] perinagnificum, nam preter ciuitates asie minoris, que sunt nominate supra, que est prima pars
grecie seu imperii constantinopolitani in prouinciis secunde partis;
scilicet trace et insulis meanoratis, exceptis castra, for-Landis, opidis
et uillis, conputantur ab expertis alie quadrigerae b) ciuitates et plures pocius quam pauciores. Sed hoc [nos] non credimus nunc licet

credamus, quod antiquitus bene fuerunt tot, quia multe ruine ciuitatum [ibidern] uidentur. Est etiam dictum imperium, quam ad secundam partem suam, scilicet traciam, opulentam ualde, habundans
nimiu.m auno, argento, serico, pane, ino, carnibus, et omnibus nictualibus. Omnes principes grecie, ac ceteri nobi/es et omnes de imperatoris familia uadunt induti serieeis et deauratis pannis uel scarChoos, Cheos D, E.
Delmi, Deliin D, E.
Craaciam. Cruatum D, Cruacam E.
Veneci, Veneti D, E.
Quadigente, quadringente D, E.

www.dacoromanica.ro

21

leto forrato de nobilibus pellibus. veste.s portant [comnuniter longas, scissas] tamen retro sicut [et] ante cum largis manicis, sicut dalmatica funde (dalmatica) est quoddam genus uestumenti grecum a
dalmacia] sic dicta, que secundum un.a.m considerationem est octaua,
secundum uero aliam [est] prima prouincia grecie, quia in illa parte
grecie maxime talibus uestibus utebantur. Inter ceteras magnificentias prefatus imperator constantinopolitanus habet has: nam nunquam equitat, quin duo uel tria milia armatorum ipsum precedant et

sequentur inter pedites et equites. Raro in camera comedit, sed

semper in aula communi perraaxim.a 1) in loco eminenti. Nullus
autem alter comedit ipso comedente nee mense sunt apposite, preter suam; tenentur tamen omnes principes eius et nuncii, qui ad
eum mittuntur, interesse prandio suo et stare pedes, quousqu.e comederit coram ipso, et unum quemque eorum, eciam si tria milis
essent, exedriat 2) im.perator et de noun ferculo et famulus cuiuslibet
recipit paratus dictum. exenium. 5) et apportat ad domini sui hospicium, preter dictum exenium quod omni die reciphmt, habent prebendas et prouisiones ab eodem imperatore largas et magnas. Nam
ille, qui vadit cum quinque equis, recipit prebendam pro XXV equis
et [pro] XXXV hominibus, et ideo contigit frequenter, quod pauperes nuncii protrahunt quam possunt de tempore, ut cliuites efficiantur. miles qui uadunt ad clictu.m im.peratorem uisitand.um et
quocienscumque sum magma exeniis in pecunia et sericeis pannis
exeniantur ab eodem et presertim hoc circa nuncios obseruatur.
VIII

Et licet sic ita magnifieus idem imperator, eat tamen ualde

inbecillis in potentia ,eo quod greci communiter [sunt] effeminati
et in nullo aa arma apti, aunt tamen astuti et dolosi, et ideo si eontingat eos quandoque uincere, malicia et astucia dictam uictoriam
assecuntur. Omnes aunt scismatici perfidi et ab eorum scismate
derinantur 4) omnia seismata, inter [ceteras nationes scismaticas, uidelicet in Rada, seruia, bulgaria, Ruthenia] georgia et omnes nationes orientales, que christi nomen inuocant, exceptis cypressibus 5)
-

Perniuxima, proxima B.
Exeniut, exemat C, examinat D, E.
Exeniunt, exemum C, examen D, E.

Derinantur, in Inc de derivantur.

Cypressibus, Cyprensibus D. E.

www.dacoromanica.ro

22

et armenis, inter quos eciam multi sunt scismatici. Nam patriarcha

Constantinopolitanus preest omnibus regnis dictis in spiritualibus
quantum ad cleru.m, sicut inter katholicos papa, licet non tantam
auctoritatem ostendat quia eniin imperator grecorum prefatus homo
eat muliebris et nulling ualoris nec conAilii in armis, et iterum quia

per turcos est nimium debilitatus, idcirco ad presens est melius

tempus ipsum imperium. [per dominum] karulum recuperandi, quia
fortassis unquam erit, wade et ipsi greai et omnes scismatici prefati
nimium formidant transitum domini karuli, quia si christo duce 1)
transiret, eo modo quo ipsum decet et expedit secundum credulitatem omnium, (infra unum annum occuparet dictum imperium et
pref atas nationes scismaticas.

IX. [ALBANIA]
Consequenter dicendum est de albania, que egt coniuncta grecie
immediate 2) a parte meridiei et est sita inter rasiam et terram des-

poti. Est enim [hee] &Urania regio satis Jata et magna habens
mines bellicosos ualde, aunt enim optimi sagitarii et lancearii. quatuor fluniis magnis tota hec regio irrigatur, videlicet ersenta,
thia 3), Scumpino 4) Epasa. Terra est fertilis in carnibus, caseis [et]
lacte, [in] pane et uino non multum habundant, sufficienter tamen
habent presertim nobiles; ciuitates, castra [opida] [et] fortalicia et
uillas non habent, sed habitant in papilionibus et sempter mouentur
de loco ad locum per turmas et cognationes suas. Habent tamen unarn

ciuitatem, que uocatur duracium et est latinortun, ab ea [enim]

habent pannos et alia necessarija. partem huius regni cum ciuitate
duracena [predicta] tenet nunc princeps tarentinus filius regia aycilie et hoc ex uoluntate libera rillorum] donvinorum de terra, qui
ipsum propter naturalem amorecni, quem habent in gallieos, sponte

et libere eum in dominum receperunt De Apulia et de ciuitate

brundensima 5) [vna] nocte potest transhi in dur,acium et de duracio

per albaniam, potest iri in greciam et in Constantinopolim ualde

faciliter et bene absque difficultate uiarum et periculo aquarum 6) et
hanc uiam faciebant antiquitus imperatores romanorwn, [ut Julius
Duce, ducente D, E.
Immediate, in medietate D, C.
Mathia, Machia D.
Scurnpino, Stumpino D.
Brundensirna, Brudesina D, E.
Aquarum, equorum C.

www.dacoromanica.ro

23

cesar, octauianus Augustus et ceteri imperatores], nam nimium tediosum est exercitum [tiam.) copiosum ducere tanto tempore per
mare et per tam longam uiam. Dictum albanie regnum nunc regem

nullum habet, sed terra diuiditu.r per prinaipes terre, qui ipsam
regunt et ipsi nulli subsunt. Dicitur autern hec prouincia albania
eo quod albo crine 1) homines illius regionis nascuntur. Canes sunt
in ea ingentis magnitudinis et tante ferocitatis quod [eciam] leones
perimerunt 2), vnde et plinius refert, quod albani miserunt unum
canem alexandro magno, qui de leone, elephante et tauro in stadio
triumphauit. Oculos habent depietos et glaucos in pupilla adeo quod
melius de nocte uide.nt quam de die [et adeo sunt magni fares et de
nacte &warrant sieut et de die]. Duas tainen constat ease albanias,

vnam in asia, que est circa indiain et de illa non loquimur hic,
Ethan' [ease] in europa, que est de imperio constantinopolitano [de
iure] et de hac loquimur hic, [et1 du.as prouincias continet in se,
uidelicet clisaram 8) et tumurist 4). Preter has duas prouincias habet
iuxta se et alias prouincias videlicet cumaniam, stophanaturn polatum, debre, que quidem prouincie aunt tributarle eisdem albanenaibus et quasi serue, quia exercent agriculturam. et colimt vineas ipsorum ac seruant necessaria in domibus suis, homines istarum prouinciarum non mouentur de loco ad locum, sient prefati albanenses, sed habent stabiles 5) mansiones et opida, nec aunt pure catholici,
nec pure scismatici. Si tamen esset qui eis uerbum dei proponeret, ef-

ficerentur puri catholici, quia naturaliter diligunt latinos ut dictum

est; habent enim albani prefati lingu.am distinctam a latinis, grecis
et selauis ita quod in nullo se intelligunt cum aliis nationibus, et hec
de albania dicta sufficiant.
X. [RASIA].

Viso superficialiter de imperio Comtantinopolitano, et de albania, nunc acc,edendum est ad regnum Rasie, quod eidem imperio
et albanie est coniunctum, imperio tamen ex parte occidentis, allAaAlbo crine. E. Intr'o noti

Homines nascuntur albo crine et

canes periment leones.

Perimerunt, perimerent A, B, C.
Clisaram, Clisaiam A, B, C.
Tumorist, Trimurist D.

Stabiles, stabulos A, B, C,

www.dacoromanica.ro

24

me vero ex parte meridiei. Regnum enim [hoc] uidelicet Rasie

duas habet partes, prima que est principalis dicitur Rasia, sic appellata a nomine cuiusdam fluuii ipsam irrigantis, qui et rasia uocatur. Continet @ram hec pars tres prowincias scilicet kelmiam. dioclam, vnde et diocletianus imperator extitit oriundus, et maritixnam
regionem. Dicitur autem hec prouincia regio maritima, quia eiultates
et castra Bunt uel supra mare inmediate uel satis prope [sita], et est
regio satis amena et opulenta. in ea metropolis est emitas anbibarensis 1) que dicitur antibarwm, quia est sita contra barum, ubi corpus

beati Nicholay iacet reconditum et de dicto baro una nocte potest

transire per mare in antibanim. Antibarum autem distat a littore
maxis ad unam. [paruaml leucam. In hac maritina regione habitatores [eiuedem] sunt puri oathelici et quasi latini. Caten i autem
eiusdem regni et rex sunt scismatioi perfidi et ideo nimium parsequuntur dictos kathalicos, et permaxime ecclesias latinorum destruunt, disipant, et inuadunt prelatos et captivant et plura inexquisita 2) mala faciunt et ideo dicte ecalesie aunt pauperes; preter
hoc eciam, quad [sunt] scismatici sunt et heretici pessimi, infecti
ab bereticis, qui fugiunt ad partes illas a facie inquisitoram et ideo
magia sunt infesti christianis et cahtolicis. Irrigatur enim hec prouin.
cia vno magno fluuio nauali, qui uocatur drinus; habet eciam in se
lacum habentem in latitudine XXXX leucas. et ideo dicta regio tum
ex maxi, Linn ex flujo, tum ex laou habundat in piscibus nimium.
Tate prouincie mimes una cum rada, que est pMncipalis, adiacealt
immediate imperio Constantinopolitano.
XI.

Secunda pare huiva regni uocatur senzia a conditionibus populorum sic dicta, quia quasi mimes sunt seruilis conditionis. Continet
(mini) in se tres prouincias, uidelicet bosnam, maciam et marciam.

Est enim hec pars regni sita circa ungariam ita. quad nullum est
medium inter ipsam et ungariam. Preter quam in maritima regione
dicta, vbi aunt sex ciuitates in toto [Regno] prefato non est aliqua
ciuitas, sunt tamen in eo multa castra fortalicia et magne uille de
tricentis et quadrigentis p) domibus de lignis et asseribus edificatis
Antibarensis, Antibarum D, E.
Inexquisita, exquisita D, in exquisita E.
Quadrigentis, quadringentis E.

www.dacoromanica.ro

25

sine aliq-ua clausura; habundat enim dictum regnum [in] argento

[et] plumbo et ferro: nam rex rasie habet actu in suo regno et
circa maritimam regionem septem argentifodinas; alias dictum
regnum est fertile in pane et carnibus et lacticiniis, sed deficit in
vino et piscibus, nam comuniter non hibitur uinum ibi, sed ceruisia
et lac. Rex tamen et barones utuntur uino in copia, a maritima
regione portatum; homines regni dicti sunt procere 1) et pulchre
stature, tarn viri quaan mulieres, sed uiri nullius fortitudinis sunt
ad arma, vnus enim probus in armis pelleret L ex eis. Equi in partibus illis exoeptis ualde paucis sunt paru.i, uit roncini, tamen [stint]

fortes et agiles ad currendum. Irrigatur duobus fluuiis magnis uidelicet narento et bistrice. Terra prefati regni alicubi est montuosa
[valde] et fortis, sed comuniter eat plana et paruos habens
collos 2

XII.

In hoc regno fuit semper unus .rex, sed nunc aunt duo reges,
hoe
vnus regnans in rasia, et hic ost major Pt uocatux nrosius
enim nomine uocantur mines reges rasiealter uocatur Stephanos,
et hie regnat in seruia, que eat a parte ungarie. Ambo enim reges
aunt fratres vterini 3), sed primo genitus eat [mint] rex seruie Stephanus. Hic [cairn] post mortem patria regnauit in utraque parte
regni et in tot regno duobus annis. Quaclam autem uice eursitans
quemdam equum, de ipso cecidit et crus turpiter fregit. Cerneus
se in periculo mortis positu.m ae [pro) tune ease sine prole, tradidit
regnam fratri suo iuniori qui tune mecolimus uocabatur, nune autem
urosius dicitur. Quidam tamen dicunt quod tradidit ei regnuun sim-

pliciter et renuneiauit regno in manibus suis, quidam alii dicunt

et hoc idem Rex Stephanus fatetur, quod non tradidit simpliciter
nec renunciauit, sed sub condicione si uirueret 4), quod regnum sibi

restitueretur; si uero tune moreretur, quod haberet regnum. Sed

frater iunior intrans regni possesionem nunquam ipsi fratri restituit, licct conualuisset, sed tenuit iam per XXVI annos et adhue
tenet ueridieus, propter quod ortum est helium et dissensio inter
dictos fratres usque ad hodiernum diem. Est enim dictus rex SicProcere, proceres D, E.
Coitos, colles C.

Uterini, uterinii A, B.
Viveret, vivat B, C.

www.dacoromanica.ro

26

phanus homo iustus, et in ritu suo "libitum sanctus reputatus, katholicos diligens et amplectens ,habet enim in uxorem fili2m regia
Ungarie, sororem regime Sicilie. Fix qua habet prolem decentem
utriu.sque sexus, nec unquain habuit aliam uxorem.
XIII.

Rex vero vrosius, qui maiorem partem regni occupat [et]

regnat uersus greciam, homo eat uersutus et mendax nullum iuramentu.m ue.1 pactum quantumcunque ad dei euu.angeliam et super
corpus christi ac reliquias sanctorum iuraret, seruan.s. multitudinem
uxorum simul aetu 1) habens. inter quas habet nunc filiam imperatoris constantinopolitani, cum qua habet magnam terram in grecia
eirea thesalonicam. filium nullum habet sel lamen quendam bastardum a quadam comuni muliercula et vnam filiam [quam] habuit
a filia regia vngarie
sorore regine sycilie, que fait monialis professa et uelata
annis et in monasterio inclusa; filie enim
sue iam [dicte] dedit [duos] mantos, bastardo eciam duas uxores.
catholicos nimium persequitur et habet odio, propter timorem tamen
donsini karoli aliquod signum deuotionis nititur ostendere uersus
romanain eoclesiam, ut ecdesia romana dorainum karuluin prohibeat, ut eumdem non impugn.et, ac eadem causa [tam din] [domini]
karuli amiciciam petit. Sed re uera totum est figmentum nec
seruabit de promissis, nisi nimio terrore perterritus. Timet enim dominum karulum ex duplici causa, primo ex parte maritime regionis,
quia totus exercitus dicti domini karuli oportet quod transeat pez
terrain illam, et tune si vellet facilime totam [terram Mara bonam
el opulentam ac argentifodin.as &etas] occuparet et homines de
terra, quia aunt catholici et latini ease dinoscuntux 2), hoc libenter
uellent, et si hoc perderet, pociorem partem regni sui perdidisset 8).
Secundo quia regnum rasie dictum immediate est coniunctum grede, nee distat a thesalonica. Videns quod exercitus dieti domini karuli est sibi prope, et est iam quasi super terram,
habet in
dote ab imperatore; cernens se eidem exercitui non posse resistere
ac regnum suum [et terram dictam] in periculo, petit pacem atque
eoncordiam licet alias ubi posset faoere, totum. oppositum [faceret].
et hec de condicionibus regni rasie [dicta ad presens] sufficiant.
Actu, actum B, nunc habet E.
Dinoscuntur, dignoscontur C.
Perdidisset, perderet D, E.

www.dacoromanica.ro

27

XIV. [BULGARIA ET RUTHENIA]

Post Itec de bulgaria et ruthenia dicendum [estj, que cumin),

adiacent grecie ex septentrionali parte: Bulgaria est un. um imp&

rium magnum per se. Sedes autem iimperii dicti est apud budi
nium.1) ciuitatem magna.m. Imperatores autem eiusdem im.perii [om-

nes] uocantur cyamani. Terra est multu.m lata et spaciosa ac

cata 2), est enim decem fluminibus naualibus irrigata, siluis et nemoribus decentibus constita 5), habtmdans in pane, carnibus, piscibus, argento et auro et mercimoniis muhis et maxime cera et serico; nam in ea sunt multe argentifodine et fluuii eciam omnes trahunt arenam permixtam auro, vnde ex mandato imperatoris continue leuatur et colatur aurum. [etiam] per mediu.m istius imperii
transit danubius 4) fluuius, quod ita exerescit ex multitudineaquarum.
in ipso intratium, quod alibi continet in latitudine spacium. XIIII
leucarum.. Animalia vnicornia, tygrides et castoria nimia habundant
in terra illa, que nee est multum montuosa nec nimium plana, alicubi tamen aunt montes excelsi ualde et terra multum plana. Ohm
istud imperium ad imperium. Constantinopolitanum pertinebat, et
adhuc pertinere deberet, si esset potens imperator. *Post modum autem rex vngarie andreas clictum imperium sibi subiecit et per Iongu.m tempus fait sub dominio regis vngarie, vacillante autem vngaria, tartari preoccupauerunt dictu.m imperiurn et fecerunt eum snai
tributarium.; nunc serail tartaris sub tributo, nam homines illarum
terrarum com.muniter non sunt bellicosi, nec habent usum armoru.m.
XV.

Juxta hoc rimperium est et alia terra permaxima, que uocatur

ruthenia, que eciam similiter adiacet grecie ex eadem par-te septentrionis, sicut et Bulgaria, tamen est supra bulgariam. hec jauteml
terra habet consimiles condiciones cum bulgaria et ab eisdem flu-

minibus irrigatur, nisi quod loco imperatoris habet unum ducem

permaximu.m virorum, qui uocatur dux leo. filiam huius leonis duxit [nunc] in uxorem Rex vngarie karulus. Ohm fuit hec terra sub
Budinium, Budimum B, Itudunum D, Bidunum E.
Delicata, desicata A, B, C.
Constita, constituta B.
Danubius, E. Tine() nog marginalii : Notandum de Danubio quod
continet in latitudine XIII leucas.

www.dacoromanica.ro

28

(imperio, postmodum sub vn.garia, n.unc autem est sub tributo tatarorum 1), quem admoduin et bulgaria 2). Omnes iste nationes sunt
sciamatice, perfide, linguam eandem habentes. Notanduin autem

hic quod rucheni, bulgari, Rasenses, sclaui, bohenni, poloni et pruzeni locuntur vnam et eandem linguam scilicet sclauoniam 3), ex quo

patet quod lingua sclauica maior est et diffusior omnibus [linguis]

mundi.
XVI.

Ex hiis satis aduerti potest, quod bulgaria et ru.thenia et Rasia

sunt int,er greciam et vngariam et ideo ubi dominus karulus haberet
grecorum imperium confederatione facta cum rege vngarie, idem
dominus Karolus ex una parte et rex Ungarie Karolus ex altera parte
de facili haberent et subiugarent omnes illas scismaticas et barbaras

nationes, que tam opulenta et delicata regna, siout iniusti possesores occupant. Et posito quod idem dominus karolus dictum imperium grecorum.' non haberet totum, ipse ex vna parte et dictus
rex vngarie ex altera [parte] preoccuparent impenium prefatum et
onmes nationes dictas; nam rex karolus frater sancti lodewici 4),
pater regis sycilie, quia ad imperium Constantinopolitanum hauelabat et per consequens mules prefafas nationes 5) faciliter occuparet, fortiesimo uinculo se coniunxit regi vngarie, eo quod fillam
eius recepit pro filio suo et filiam suam dedit filio illius. ut ex duplici parte imperium dictum et nationes prefate, que facilime
ocouparentur 6), impugnarentur. nec adhuc nobilior et efficatior modus proueanendi 7) et subiugandi dictum imperium et nationes dietas, est jato, dum tamen memoratum regnum vngarie haberet pacem.
XVII. [VNGARIA]
Post has prouincias agendum est ulterius de vngaria, que magia
appropinquat I ad] septentrionem. [Et est] notandum, quod regnum
Tatarorum, Tartarorum C, D, E.
Bulgaria, E. Inteo not marginal:

Notandum quod loquitur linguam

Slauonicam.
Sclauoniam, slauonicam D, Slauica, sclauonica D, E.
r, odewici, Lodouici B, C. Ludouici D, E.
Nationes, naciones prefatas D, E.
Occuparentur, occuparunt A, B, C.

Proueniendi, perueniendi D.

www.dacoromanica.ro

29

ungarie ohm non dicebatur ungaria, sed messia et panonia 1). Messia

quidem dicebatur a messium proventu, habundat enim multum in

messibus, parmonia dicebatur etiam a panis habundantia; et ista
consequenter se habent, ex habundantia enim messium sequitur
hahund.antia paniss. Vnde [et] de beato martino, qui de vngaria fuit,

legitur leetione prima: Igitur martinus 2) sabbarie 0) panoniorum

opido oriundus fuit. Panoni 4) autem ,qui inhabitabant 5) tune panoniam
omnes erant pastores romanorum, et habe.bant super se
decem reges potentes in tota messia et panonia, deficiente autem
imperio romanorum egresi sunt vngari de sycia 7) prouincia et regno

magno, quod ebt ultra meotidas paludes et pugnauerunt in campo

magno, quod est inter sicambriam et albam regalem ) cum X regibus dictis et optinuerunt eos et in signum uictorie perpetuum erexerunt tibi lapidem marmoreum permaximurn, vbi est ecripta prefata uictoria. quiad hue perseuerat usque in hodieruum diem; et
bac uietoria habita, acillem 6) qui erat potentior inter VII duces,
qui egressi fuerunt de sicia 16), coneordite_r elegerunt et prefecerunt

sibi in regem et optinuerunt totam terrara et inhabitauerunt eam,

eft extunc ab vngaris, qui alio nomine hard uocan.tur 11), tota terra
dicta est vngaria. habet enim [hoc] regnum prouincias et ducatus
magnos, quarum: Prima est posonium. Secunda trineinium. Tercia
sipis. Quarta cungolibso 12). V-a hunga 1,3) Sexta malamors 14). Septima sylwc 15). VIII pars transiluana. IX siculi 16), X eicurrite 17), XI

Panonia, Pannonia D, E.
Martinus, Marthinus D.
Sabbarie, Salbarie corectat Sabarie D.
Panoni, Pannoni D, E.
Inhabitabant, inhabitant E
Panoniam, Pannoniam D, E.
Sycia, Syria B, Sithia C, Sicia D, L.
Alban' Regalent, Albanam E.
Acillem. Atillam C., Acillam corectat Atillam D, E.
Sicia, Sithia C.

Vocantur, D, are nota marginan: Ungari alio nomine Huni.

Cungolibso. Cungolipso B,Liptoso C, Tingolibso D.

Hunga, Hungar C.
Mala mars, Maleramgr C.
Sylac, Silac D, E.
Siculi, Situli C.
Sicurrite, Siturrice D, Sicirrice E.

www.dacoromanica.ro

30

zeuriuenses 1), XII sirinia 2), XIII marcia 2) XIIII simpronium 4).
XV Crouacia, XVI dalmacia. Hec enim prouincie equiperantur regnis in magnitudine, et ideo regnum vngarie eat de maionibus regnis
mundi, quantum ad terre spaciu.m; dicitur enim comuniter, quod

in longitadine habebat 2), XL dictas et totidem in latitudine. Est

enim terra pascuosa 6) et fertilis ualde in pane, vino, carnibus, auto
[et] argento, copia autem piscium excedit fere omnia regna, preterquam noruegiam, ubi pisces comendutur pro panibus, uel loco
panis 7), terra est comuniter plana, cones parting pennixtos habesas,
alicubi tamen habet montes altissimos: in partibus transilu.anis sunt
maximi montes de sale, et de illis montibus cauatur sal sicut lapides et apportatur per totu.m regnum et ad omnia regna circumadiacentia.

Diuiditur enim vngaria in d.uas partes, uidelicet in partem

transiluanam et in partem danubialem. Dicitur enim [pars] transiluana, quod inter ipsam et aliam partem aunt glue durantes ad
hifi dietas; pars danubialis irrigatur per medium ab illo famoso
fluuio, qui dicitu.r danubius, qui est de maioribus totius mundi, fertilissimus in omni genere pisciuin et currit uersus orientem. irrigatur et aliis fluuiis, qui aunt fere eque magni, ut danubius, videlicet
draua, zaua, tiscia8), vag, culpa, raba, anrad2), buga, lobret, luearta19,

omnia hec flumina sunt naualia, et multum fertilia in piscibus,

sicut et [in] husonibus, qui sunt maximi et delicatissimi places,
stutionibus 11), luciis et aliis piscibus, sieut barbotis12) et cetera.
Pars eciam transiluana irrigatur maximis fluuiis naualibus, per quos
Zeuriuenses, Zeurinenses B, C, Zeurienses D, E.
Sirinia, Firmia D, Sirmia E.
Marca, Macuria D, E.
4)Simpronium, Simpromum C, Simpronum D, E.

Habebat, habet D, E.
Pascuosa, spaciosa D, E.

Loco panis, E, intr'o notA marginal': Notandum in Norlvegia comeduntur pieces loco panis.
Tiscia, Ciscia, A, B.
Annul, Arad D, E.
Lucarta, Bicarta D, E.
Stutionibus, scurionibus B, C, E, sturionibus D.
Barbotis, barbatis D, E.

www.dacoromanica.ro

31

ou.m magnis nauibus deferuntur sales 1) per totuan regnum et ad

alia regna uicina videlicet vysic 2), thecu p), thalabint 4), thiscia,
soget 8), pumt, lapis, sconus, aragas, morus, bistrice 8). fere pro
maiori parte hec flumina cum arena trahunt aurum et ideo in vngaria continue faciunt lauari et colari aurum ac congregan i prin.
cipes ac ceteri homines nobiles, qui sunt iuxta dicta flumina, [sed
et] ista [flumina] habundant in pisdibus nimis.
XIX.

Preter budam 7), ubi est sedes regal, que est maxim.a ciuitatum,
strigomaxm.6), vbi est archiepiscopatus strigoniensis, laurinum 9),
vbi est episcopatus iauriensis, zagrabiam, [WA est episcopatus zagrabiemis 10), vesprimium 11), ubi est vespriniensis episcopatus, quinque
eoclesias, vbi est episcopatus quinque Ccclesiensis, alba lila 12) vbi

est episcopatus transiluanus, timam, posonium et baiam, non sunt

plures ciuitates in tota vngaria, preter quinque alias circa mare in
dalmacia; sunt tamen multa opida, [castra] seu fortalicia et uille
innumera.biles in dicto regno, et cuan hoc [tow] uidetur prefatum
regnum esse omnino uacuum propter magnitudinem eiusdem. Sunt
et alii duo [archi]episcopatus in regno vngarie, uidelicet colocensis 18 ) intus in vngaria et spalatensis, (jai est [in] dalmacia circa m.are.
X.X.

Sunt comuniter parui homines et nigri ac eciam sic,ci, [et]

bellicosi sunt ualde in quolibet genere annorum, precipue tamen
Bunt optimi sagitarii, paruos habent equos comuniter, licet alias
Del eruntur sales, defertur sal D, E.
Vysic, Vide B, C. Visic D, Vesic E.
Thecu, Teehu D, E.
Thalabint, Calabine D, E.
Soget, Sogec D, E.
Bistrice, Bisturice B, G, Bicrice D, E.
Budam, Budun B.
Strigomum, Strigonum D, E.
laurinum, laurinum A, B, C.
Zagrabiensis, Zagrabriensis, D, E.
.Vesprimium, Vesprinum D, E.

Alba lula, Zulle A, Julie B, ville C, Albaiula E.

Colocensis, Colcensis D, E.

www.dacoromanica.ro

32

multum fortes et agiles, principes tamen et nobiles habent equos

magnos et pulcros, populus vngarie est multum deuotus et catholicus, principes uero et nobiles Bunt multum cru.deles. potentes sunt
ualde dicti principes, nam aliqui ex eis facere possunt X mina arma-

torum, aliqui uero V milia, ifii uero qui minus faeere possum II
milia. Omnis tenetur regem sequi vbieumque uoluerit cum iota
gente sua, abque aliquo stipendio, et quantu.mcumque regi placuerit edam ad X annos, verum tamen omruia loca per que transeunt
deuastant, unde rex quantumcunque uellet et [pro] quanto tempore
uellet, posset ducere secum centum muja ,armatorum.1). Vix autem
nunquam reges morantur in ciuitatibus, sed tamen in campis, principes autem et officiales sui, qui sunt in terra, tenentur necessariia
eisdem ministrare.

XXI.

Quinque ducatus sunt in vngaria. primogenitus regia debet

regnum habere et post patrem regnare. Secundo genitus primum
ducatum, tercio genitus secundum ducatum et sic Je singulis. Omnes
ciucatus sive banatus iuxta uulgare vngaricum habet rex nobilibus
conf erre et iterum ab eodem recipere et alteri tradere iuxta

tatis beneplacitum. preter hos officiales est palatinus et magister

tarnicorum palatinus uocatur ile qui est iusticiarius in tot regno.
Secundus a rege magister tarnicorum; uocatur ille, qui est super
tributa. Notandum [est], quod rex vngarie nullum thesaurum congregat, sed mum que habet expendit in suis baronibus et nunciis
et barones amnia sua expendunt in rege. Circuncingitur autem vngaria ex parte orientis Rasia, bulgaria et ruthenia, que sunt medie
inter dictum regnum et greciam at dictum est; a parte meridiei
cuneingitur mari adriatico, quod est iuxta apuliam, abruncium 2) et
naarciam; ab occidente circumcingitur theotonia 2) et boemia, a septentrione uero polonia et tataris 4).

Armatorum, In E, nota marginal indiert: Notandum quod rex Vngarie

potest ducere C muja armatorum.
Abruncium, Abruntium D, Abruntum E.
Theotonia, neutonia D, E.
Tataris, Tartaris C, E.

www.dacoromanica.ro

33

XXII.

Notandum hie [est], quod nondum sunt tricenti 1) anni, quam

vngari ad fidem aunt conuersi per sanctum stephanum eorumdem
regem cuius filius edam est canonizatus, rex hemericus 2) ; demum
eciam sanctificati sunt de domo illa sanctus ladislaus rex, et sancta
elizabet 3), soror domini belle regis eiusdem regni; sororem [uero]
vterinam huius sancte elizabet ac domini regis belle dicti duxit jaco.
busrex aragonum in uxorem, ex qua genuit filias, petrum, quondam
regem aragonum 4), iacobum regem maioricaram 5), et reginam fran-

cie ysabellam. A dicto domino rege vngarie, bella, nati aunt duo
filii videlicet, rex stephanus et virgo margareta, cuius cononizacio
nunc petitur. Ex quo patet, quod dictus rex stephanus et virgo margareta, soror sua fuerunt secundi germani cum regina francie ysabella. Et ex hoc etiam patet, quod inclitus rex francorum est nepos
eorumdem; a rege uero stephano prefato genitus est unus filius ladislaus, qui postea regnauit post patrem et habuit sororem regis
[karoli] sycilie in tmorem. Sed ex ea prolem suscipere non potuit,
vnde mortuus eat sine herede; ab eodem eciam rege tres filie processerunt, quarum primogenitam habuit imperator Constantinopolitanus qui nunc est, sed ea moriente duxit filiam marcionis montis
ferrati. Secundam tradidit regi sycilie qui mmc est. Terciam regi
seruie stephano. Quartam posuit in monasterio ubi iacet corpus
pref ate uirginis margarete sororis sue, in quo stetit per triginta duos
amos, postmodum apostatauit 6) et nobilem quendem de bohe-

mia 7) duxit in maritum, quo mortuo dmdt regem rasie in uiru.m

et ex ea diotus rex rasie halaet 8) filiam, quam vellet tradere domino karolo 'lei filio suo et qui prefatus rex vngarie ladislaus mortuus est sine herede, ut dictum eat, ac eciam sorores eius omnes
fuerunt nupte scismaticis, preter reglinam sycilie, ideo ipsa sicut
Tricenti, Trecenti, D. In nota marginan a codicelui D: Sanctus Stephanus, Sanctus Emericus.

Hemericus, Emericus D, E.
Elizabet, In nota marginalii a codicelui D: Sanctus Ladislaus, sancta
Elisabet.

Aragonum, Arragonum C, D, E. Nota marginali din cod. D: nota de

rege vngarorum qui et que ex ipso processerunt.
Maioricarum, Maioricorum E.
Apostatauit, apostotauit A, B.
Bohemia, Boemia C, D, E.

81 Habet, habuit C.
Isroarele !Model Rominilor,

www.dacoromanica.ro

34

catholica remansit heres regni et ipsa fecit donationem de dicto

regno filio suo primogenito karolo scilicet martello1), quo mortuo
successit eidem in regno karolus bertus 2), filing suns, qui nunc
regnat [ratione] iam tacta; hec de vngaria sufficiant.
XXIII. [POLONIA].
Polonia draiditur in sex ducatus, quorum du.ces sunt potente.3
quasi reges, sunt autem [hec] nomina ducatuum: Cracouiensis, Opuliensis, Bratislauiensis, Glogouiensis, Gnisnensis 3) et magouiensis 4).

beet antipuitus 6) polonia rages haberet a centum tamen annis caruit rege. Anno uero domini MCC nonagesimo elegerunt sibi in
regem, ducem Cracouie, qui regnauit annis tribus et mortuus est

sine filio masoulo; habuit tamen vnam filiam, vain duxit rex
boemie in vxorem et cum ea habuit regnum polonie. Sed dicto rege
boemie mortuo illam dominam Rex romanorum dedit filio suo secundo genito in vxorem, et cum ea intendit habere prefatum regnum
polonie, sed duces prefati eidem resistunt, eo quod naturale odium
est inter ipsos et teotonioos 6). Ohm dicebatur polonia Wandalla 7)
a Wandalo fluuio. hii sunt Wandali, qui italiam et affricam &nostantes tempore beati augustini, quieuerunt in finibus hispanie 8).
Terra est pascuosa, nemorosa, et lata ualde; habundat in pane sed

caret [omnino] vino; irrigatur Wandalo iam dicto, Odera, nisa,

bobera et magara, piscibus habundat multum et carnibus; argenti.
fodine [et montes de sale sunt in ea. Tigrides, unicornia, castoria]
et equi indomiti multi sunt ibi. Gatholici sunt omnes et ob deuotionem, quam habent ad romanam ecclesiam, quelibet domus tenetur
soluere, vnum denarium romane ecclesie et uocatur denarius sancti
petri. Ohm omnes poloni ibant tonal sicut conuersi cistercienses 9),
sed nunc aliqui incipiunt dimittere crines, bellicosi sunt satis et
pulchre stature; lice de polonia sufficiant.
Martelllo, Macello D, E.
Karolus bertus, Karolus Robertus rex Hungarie, in nota marginalii a
codicelui B.
Gnisnensis, Gnisuensis A, B, C.
Magouiensis, Margomensis B, Mangoniensis D, E.

Antipuitus, gresit in loc de antiquitus.

Teotonicos, Teonicos B, Theotonicos C, Theutonicos D, E.
Wandalia, Wandasia D.
Hispanie, Yspanie B, Hyspanie C, E.
Cistercienses, Cysterienses E.

www.dacoromanica.ro

35

XXIV. POEMIA J.

Boemia est regnum opulentum ualde in argento et auro eo

quod habundat multum mineris 1) talibus. Duas habet partes uidelizet boemiam iam tactam et pomoraniam 2). principalis ciuitas regni
est praga, que est sita in boemia. Terra non est magna in quantitate,
vnde nullus archiepiscopatus est in regno illo, nam [dicitur quod]
boemia ohm non erat regnum, sed ducatus. Nam fredericus imp&

rator, non ille ultimus [fredericus], sed penultimus ducem dicte

terre fecit regem eiuscleim et pincernam 8) regis romanorum. Omnes
boemi aunt magni et subtiles fures 4), [comuniter] non sunt bellicosi,
nec reges aunt potentes ex parte hominum de regno, potentes tamen

sunt, quia ex multitudine [pecunie] quam habent ex argentifodinis, conducunt multos stipendarios 5); habundat pane, sed caret omnino vino, nisi aliunde pontetur. Ceruisiam tamen bonam habet; lingnam sclauicam 8) loquuntur in utraque parte prouincie [scilicet] in
boemia et pomorania. Et quia rex dictus [boemie] mortuus est sine
herede, ideo rex romanorum uult illud regnu.m pro suo filio occupare, sed barones de regno contradicunt eidem; hee de boemia suf-

ficiant

Mineris, Mineriis D, E, Mineralibus C.

Pomoraniam, Pomoramiam B, Pomerariam D, E.
Pincernam, piscernam E.

Fures. In codicile C ca noti marginal: Boemi sunt whales lures.

Stipendarios, stipendiarios D.
Sclavicam. In D ca nota marginali: slauonica.

www.dacoromanica.ro

[DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALE] I)

Trei sunt partile principale ale lumii: Asia, Africa i Europa.

Asia 2) se intinde dela miazi-zi,
spre miazi-noapte;
se chiami ns aceast parte a lumii Asia, dupi o femee oarecare

astfel numiti care a stipanit in antichitate impritia

Europa se inunde dela miazi noapte spre apus; se chiam Thai Europa dupi fiica regelui Agenor care avea acest nu.me gi a stipinit
in anticbitate
Europei intregi. Africa insi se intinde deis

apus apre miazi zi; se chiam insi aceasa parte a lumii Africa,
dup oarecare femee astfel nurnia care a fost fiica regelui Libiei
gi a stipnit in autichitate impritia Africei. Din acestea se vede
lmurit ci Asia cuprinde jumtate din intreaga bane, iar Europa gi
Africa cealalt jtunittate. Asia insi se imparte in (Asia) cea mare
gi (Asia) cea mic. Despre Asia cea mare a vorbit destul de camplet
domnul de Kurchi 3), iar despre Asia Mick' gi despre unele prti
ale Europei se va vorbi aci pe scurt, Cu privire la moravurile gil
conditiile de traiu ale oamenilor gi provinciilor ce se cuprind in
amintitele prti ale Europei. i fiindci prima partP a Europei se

I. Descriptio Europae Orientalis. In manuscris lipseste titlul.

Asia. Pasagiul acesta i altele cari mai urmeazil sunt luate dupi Speculum historiale al lui Vincentius Bellovacensis (de Beauvais), pe care, neaviindu-I la indemirul, vom face citatele dupi artrile lui Grka.
Kurchi. Haytonus, dominus de Curchi, era un principe din Armenia,
ajuns mai nirziu frate in Ordinul Praemonstratens ti a scris in 1307, in limba
francezi si latinI, Flos historiarum terre Orientis. In aceasti operii aunt descrise
tinuturile din Asia, in doll de cele din Asia Miel. Core., Curch, Curscho nun
numele
Gorigos, vechia Corycus din Cilicia.

www.dacoromanica.ro

38

nu.megte Thracia 1), care acum se chiami Grecia, va trebui deci

ea tratam mai intai despre Tracia sau despre imparitia constantinopolitani, apoi despre diferitele regate, al Rasiei 2), Bulgariei,
Rutbeniei, Albaniei, Ungariei i Poloniei.

JI
Cat privegte Grecia sau impratia constantinopolitana, trebuie
ai spune.m crt numita inprie cuprinde dona parti gi anume Asia
Mica' gi numita Tracie i de aceea imparatia aceasta se recunoa0e
a fi foarte mare gi tare bogafa; caoi prima parte a acestei imparatii este Asia Mica, in care se gasesc acele faimoase cetati pe cari
la arnintegte fericitul Ioan in apocalips 2) i anume Effesus, despre
care vorbegte apostolul in epistola catre Efeseni, Filadelfia, Laudicea, Thiatira, Pergamum i Sardes; aci este 0 Calcedonia, cea mai
mare dintre cetati, mide de obiceiu se linean sinoadele ecu.menice;
aci este 0 Nicom.edia, in care principele Hanibal din Cartaginea,
fugind de frica Romangor,
dat sufletul, otravindu-se. In afara
de aceste cetati faimoase, se gasesc, tot in Asia, care acum se rima&
ee de Greci Anatolia 4) patru sute de cetati mari, exceptand oraele, castrele, fortaretele i nenu.meratele sate. Intreaga Tara amintita este udata de cinnisprezece fluvii navigabile i in apropierea
Traciei sau in apropierea partilor constantinopolitane curge Dunarea, cel mai mare dintre fluvii, care, trecnd prin Ungaria spre Bulgaria, strabate Alpii 4) gi se fringe in intregime intr'un mare torent 6), al carui muget se ande cale de trei zile 7). In urrna, se des-

Thracia. Tara Thraciei este luati in acceptiunea ei din epoca grecoromani, adici numai partes sudestici a Peninsulei Balcanice.
Rasia sau Rascia este partes sudici a vechei
Apocalips. Apostolul loan, in Apocalips I, 11, aminteste cele sapte biserici crestine.

Anatolia, anonirmil geograf ii spune Natuli.

Alpii. Muntii cei inalti se numeau odinioarii Alpes; mons insemna mai
mult deal sau colimi. Serbarea septirnontium. de la Roma, era serbarea ce se
ficea pe cele sapte coline.
T oren!. Danubius grande facit precipitium MCM. Ger. Hist SS. XXVII
371.

7) Cale de trei zile. In latina medievali dieta insemneazi cale de o zi.

Ducange, sub voce: Dieta, iter quod una die conficitutr, vel quodvis iter.

www.dacoromanica.ro

39

parte in apte guril) i, trecand prin zisa /ara 2), intra in marea
Pontica sau, dupa altii, in Marea cea mare 8); aceasta parte a Greciei cuprinde apte provincii i anume Bithinia, de unde s'a nascut
fericitul Lucas 4) ; i se chiami Bithinia 5); dupa un rege oarecare
numit astfel. Galatia e numita dupi Gallioi, fiindca a fost odinioara
ocupata de natiunile Gallilor; catra locuitorii acestei provincli este
adresata epistola catre Gallateni; dar exista ranga Constantinopol i
un oareoare castru numit Galatha. Ysauria astfel numita, fiindca este

plina i incarcata de toste bunatatile. Frigia, in aceasta a fost situata cea mai faimoasa dintre cet, Trogia 6). Libdia 7), in aceast provincie era odinioara reediuta regatului Asiei; ea este ca i o
fiiridca e.,te inconjurata de dona fluvii mari, navigabile, Ela
i Pacolus 8). Caria, in aceasta se gasete fluviul cu numele Arius
care contine in abundent.a nisip amestecat cu aun. Pamphilia e numita' astfel dupi regele Pamphil. Asia' amintita, care este o parte a
Greciei, contine in sine munitele provincii. Din spre rasarit ea este
inconjurata de Turci, din spre miaza-noapte de Tatari i Rutheni,
dinspre apus de Bulgari i Cumani, dinspre miaza-zi de Tracia. Tara
e bogata in de toate i iinbehugati in paine, vin, pete, carne, aur,
argint, m'Atase, dar oamenii acelei /ari sunt foarte nevolnici i nepricepuli de loe in razboiu i de aceea platesc tribut Turcilor i Tatarilor. Dar, fiindea n'au voit s'A plateasca tributul ninnilor Turci,
dupa trecere de apte ani, intreaga lor tara a fost devastata, depopuDu
ostia sau capita
Guri. In antichitate se socoteau sapte gurile
nirii. Ptolemeu, intre altii, ne spune c Dunirea are ca i Nilul sapte guri. Dupi
Herodot, Dunrea sau Istrul avea numai cinci guri. In general se numrau urinitoarele tase, de la nord spre sud: Psilum, Boreum, Pseudostomon, Calum, No.
racun si Sacrum (Hieron sau Penca). Vezi lnsula 5erpilor in Rornanica, p. 127.
Zisa ;ara. Dupi Descriptio Europae Orientalis, urmeazil &fi imprtia
Grecilor se intindea si la nordul Dunrii sau ti, cel putin, suzeranitatea ei era
si la nordul acestui fluviu: transiens per dictam terrara.
Marea cea Mare. In evul mediu Marea Neagr purta mai multe numiri,
irme cari Pontus Euxinus, ca i in antichitate, Mare Maurum, Mare Nigrum,
Mare Maius.

4 Beatas Lucas. Anonymus, fiind preot predicator, era natural s insiste

asupra localittilor importante din punctul de vedere al bisericii.
Bithinia. G6rka observa' cA, numai printr'o croare, Anonymus ne arat
c Sfintul Luca ea nscut in Bithinia. El ea niscut in Antiochia si numai a fost
inmormiintat in Bithinia.
Trogia, adecii Troja.
Libdia, adecii Lidia lui Croesus.
Pacolus, adeci rul Pactolus.

www.dacoromanica.ro

40

hag 1 srcitg de ei gi din pricina aceasta influents impiratului

din Constantinopol a fost mult segzutg; numitii locuitori sunt creetini, dar schismatici perfizi1).

III
A doua parte a Greciei se chiamg Tracia, numitg astfel dupg
fini lui Iaphet, fiul lui Noe, in urm Grecia ori Tracia. In prima
parte a acestei Tracii, lingi marea mediterang, pe un oarecare
munte nu prea inalt, este arzati cea mai faimoaeg dintre
Constantinopolul, numitg astfel dupl. impgratul Constantin, chi
Li inceput se numea Bizanpiu; aceastg cetate numitul impgrat Constantin a fgeut-o aproape egalg in mgrimea de boggtii gi de glorie
cu cetatea Roma. In ea sunt doug palate imperiale 2), fabricate din
marmor de porfir 2), de o minunat frumusete i, fiindc fiii impgratilor cari se ngteau in aceste palate se numeau porfirogeniti,
erau numiti astfel, fie du.pg palate, pentrucg erau construite din porfir, fie pentruci atunci cand se ngteau erau pui, chiar la naterea

lor, deasupra unoi pietre de porfir. In urnIg, s'a luat obiceiul ca

toi fiii impiratilor sg se numeascg porfirogeniti. Toturi trebue sg
se observe cg impgratul care stgpgnete acum nu se chiamg porfirogenitul, ci Andronieus, pentru c atunci cand s'a ngscut, tatgl
Michail Paleagius ,ineg nu ocupase donmia constantinopolitang 4).
Si: de aceea, nu se numete ea fiu de imprat. In acea cetate este gi

bisericg de o frumuset minunati, consaerata in cinstea dintei

Sofii 5). Cetatea amintitg gi regiunea dimprejur, care propriu zis
se numete Tracia, dinspre rgsgrit este inoonjuratg de Propontida,
egci propontidg se numete arcuirea aeelei mgri, pe uncle se trece
in Asia Mieg, la Turci i Mari i la ceilali barbari, wind o largime numai de gapte etadii; in vechime insg ea se numea
Pellizi. Un &film* catolic, insircinat cu misiunea de a face proselitism, nu putea numi pe crettinii ortodocti de ct perfizi.
Palate imperiale. In serolul XXIV se giseau la Constantinopol doug
palate imperiale, unul numit Marele Palat ti al doilea Blacherna. In eel de al
doilea pare a fi fost o colonie de Vlachi. Cf. Pauly Wissosva, Realencycl. ad.
vorem.

De porfir, De aceea se numea casa de porfir.

Domnia Constantinopolitand. Constantinopolul a fost ocupat de Greci
la 25 Iulie 1261 ti la 17 August, acelati an, Michael Palaeologul ti-a facia intrare,a triumfali in ora'.
5) Biserica Sfintei Sofii, astzi moschee turceascil.

www.dacoromanica.ro

41

pontus. Dinspre miazizi este incunjuraa de Marea Mediterani, unde

are gi un port foarte vestit i loarte mere; In apropierea acestui

mare port, din bunilvointa inapgratului, Ianuensii stpfinesc dota'
eetati, dintre cari una se chiami Trapezunt gi a doua Sinope 2),
cel ce se gsegte In fruntea lor se chiam camino, adeci marcio 3).

Lkin spre apus este inconjuratii de Macedonia care a fost patria

lui Mexandru, in care se afli acea faimoas cetate Philippi, la care
apostolul igi serie epistola sa cgtr Philippeni. Dar aou.m este aproape distrus; totugi se vede bici gi astzi staulul de marmor al calului lui Alexandru numit bucefal. Din spre .miaz5 noapte se marginegte Cu Dunirea care se vars pe gapte guri, &Ti cum s'a spus,
dintre cari fiecare are in litime ca la trei leghii 4).
IV

In afar de aceasti provincie care, propriu zis, se numegte

Tracia, aceast parte a Greciei euprinde gi alte provincii. i anume
Macedonia, numit astfel dupi regele Macedo. In aoeasta se
afl muntele Olimp, ce se inalt pida' inteatlita, in cit in virful lui

nioi norii nu se mai simt; ea are din abundent vine de aur gi de

argint, dar in care se gsegte gi o cimpie foarte frumoas, ou totul
avnd o lungime, de o cale de trei zile gi tot de atitea in I&
time; este udati de douil ruri navigabile. Din spre risirit se mrginegte cu Constantinopolul sau Tracia, din spre rsirit cu Achaia,
din spre apus cu Thesalonicul, din spre miazi noapte este inconjurat de Rutheni. A doua, Thesalia, numit astfel dupi regelo
Thesalus. lar aceast regitme este foarte lata gi bogati; gi pn gi
in ziva de astizi ea igi pistreazi nuinele de regat, atol se chiami
regatul Thesalonicului 5). In ea se gsegte acea faimoas cetate, oare
Trapezus, azi Trebizunda este o eetate pe litoralul aziatic al Mirii
Negre, cfitva vreme capital a imperiului grecesc.
Sinope, cetate in aceeasi regiune. Informatiunile ce are despre aceste

dota cetti, Anonymus le-a primit de la altcineva, nu si le-a cistigat direct.

De aceea, se s't vede o mare lipsi de precisiune.
Camino, marcio. Ducange, sub voce: Marchio, Marchisus, Marchensis
etc. Marcae ve! Marchae seu Provinciae limitaneae praefectus, comes Marcae
praepositus.

Legiai, Leuca, leuga, lega, legua, o misuri gallic pentru lungime. O

leahe era de 1500 pasi.
5 Regatul 'f hesatonicului. Dupi cucerirea Constantinopolului de Cruciati,
Bonifaciu de Montferrat a intemeiat in Septenivrie 1204 regata! Thesalonicului,
4:are a diinuit pita la a. 1222. Grka op. cit, p. 11.

www.dacoromanica.ro

42

se numete Thesalonic, dupi care se chiami toati regiunea, avind

port de mare foarte infix's. In ea se gisegte i m.untele Parnasus,

odinioarg inchinat lui Apollo. Acum insi se chiami Sfeptagoria,
ceeace insemneazi Muntele Sant, fiindei aci se gisegte o multiple
de monachi greci, anahoreti, cgrora li se spune cglugiri 1); aceasta
a fost patria faimosului stag Achille. In ea au fost la inceput

caii gi s'au fabrie.at dinari de aur; este udati de patru fluvii

mari. 0 mare parte din aceastg provincie sau regat o stipinegte
regele Rasiei eau Serbiei i aceasta sub titlul de dotg, fiindcg el a
luat in cisitorie 2) pe fiica impgratului care domnegte acum.
este inconjurati aceast provincie, din partes de risgrit, de Macedonia, din partea de miazi zi de Achaia, din spre apt's de Rusia sau
Serbia, din spre miazg noapte de Bulgaria. Este de notat aci ci
intre Macedonia, Achaia gi Thesalonicul se ggsegte un oarecare Po.
por, foarte mare i rispindit, care se numegte Blazi 3), cari i altg
dat au fost pistori ai Rom.anilor gi din cauza terenului roditor gi
plin de verdeatg trgiau odinioarg in Ungaria, unde se aflau pggunile
Romanilor 4). Dar, in urmi, rind izgoniti de aci de Unguri, au fugit
In acele pgrti 5) ; ei au in abundenti multi brinzg excelentg, lapte
gi carne mai presus de alte natii. Tara acestor Blachi, care este mare
gi bogat, a ocupat-o aproape in intregime armata prixolui Carol
care e stabiliti in prtile Greoiei gi, de aceea, s'a indreptat 9pre
regatul Thesalonicului i acuna, pe apg i pe uscat, cucerete cetatea
numitg Thesalonic, impreuni Cu reginnea dimprejur. A treia, Achaia,
astfel numiti dupi regele Acheu; aceasti provincie,' in afarg de par-

tea ce este alipiti Macedoniei, este inoonjurati de toate pirtile de

mare i de aceea este aproape o insulg. Capitala aceste provincii este

Corintul, care din pricina frumusetii gi a celebrititii ce a avut odinioarg, se chiami perla Greciei; citri aceasta igi adreseazg apostolul
epistola sa, citrg Corinteni. In ea aunt gi alte cetiti foarte vesfite,
I. COugari. Monachi, praesertim senio et aetate venerandi, la Ducange,
sub voce.

Clisiltorie. Tara cucerit dela Uros II Milutin i-a fost cedat tot lui in
1299 de Andronic al H, ca dot fiicei sale Simonis, pe care a luat-o in cisitorie
Uros, desi ea era numai un copil de 6 sau 8 ani. Const. Jirecek, Geschichte der
Serben II, p. 240 cf. Grka, op. cit., p. 12.
Blazi. Despre Illachia, Vlachia, Walachia vezi i I. Arginteanu, Istoria
Romimilor Macedoneni 1904 si G. Murnu, istoria Romiinilor din Pind, 1913.
Psunile Romanilor. Vezi lntroducerea p. 7.
Fugierunt. Vezi Hasdeu, Strat i Substrat, Genealogia popoarele bakenice in An. Ac. Rom. 1892.

www.dacoromanica.ro

43

bunioari Patras, unde a fost crucificat s ntul Andrei i unde corpul acetuia zace ingropat, Clarentia1), Andravilla 2) i multe altele.
Popular provincia aceasta se cheami Morea, latinete na Prin.cipatul Achaiei. 0 parte din acest principat a ocupat-o prinul 3), tint
regelui Syciliei; dar, i celelalte pirvi le tin ocapate Galli i LatiniiAceasti provincie este udati de un singur mare fluviu navigabil
care se chiaml Crimantos; acesta duce in volatile sale o piatel nu-

miti albesseu care data aprinsa nu se mai stinge nici cind. Se

nasc In aceasta /ark' i mierle foarte albe. A patra, Elada, astfel
numit dupl. regele Eladius. Dar acum se chiami ducatul athenian,
&lei in ea se afli cetktile Athena, Theba, Peloponesul i Achademia,
odinioari comuna filosofilor 4). Aceast provincie insi este situatii
intre Macedonia i Achaia, spre Constantinopol, i este guvernati
In intregime de Galli i d Latini. A cincea, Lacedemonia; in ea se
afla Nigropontus care este crtnuit i locuit in intregime i de Gail
i Lombarzi. Aceasf provincie este inici in extindere, cu toate acestea, este plin5 de farmec i in forma de insuli. A asea, Epirul,
numit astf el dupl. Pirus, fiul lui Achille; ea se chiama acum tara
Despotului 5). Ea este o provincie mare i lat, avind in sine cetatile
Neupotasensa 6), Gridensi 7), Belgradensi 8) i. SivaricensI 9)
multe alte cetkti i castre. 0 parte din aceasta provincie o stapinete
principele Achaiei, flu' regelui din Sicilia, in numele sotiei sale,

care este fiica Despotului 1), cu toate c fratele uterin al sotiei

aceluiai principe care acum, din nou, a luat in cleltorie pe filca
impriratului din Constantinopol, a pomit lupta vitejeascl impotrivo
lui i are succese fall' de el, dupi cum se apune. A aptea Cretha,
Clarentia. Clarencia, Charenza, Glarentsa in Mores.
Andravilla. Andraville, Andravida, Andravis, aproape de Clarencia.
Princeps, Filipp de Tarent, fiul 1u Carol II, regele Siciliei. Cf. Grkaop. cit., 15.
Villa philosophorum. Cetatea filosofilor, in care se gilsea Academia lui
Plato, este Athena.
Tara Des potului. Dup cucerirea Constantinopolului de care Cruciati,
Michail Angel Comnenul a intemeiat despotatul, adecil domnia Epirului.
Neupotasensti, Naupactos.
Gridensti, Agrinium, Agrinion.
Belgradensii, Bellegrada, Belgradum, Berat.
Sivaricensd, Serquices, Serviana, aproape de Janina.

Fiica Despotului. Despre disiitoria lui Filipp de Tarent, fiul lui Carol
I/ regeie Siciliei, en Thamar, fiica lni Nicephor Ange, despotul Epirului i a
Annei Cantaeuzena, din a. 1294 vezi Buchon, Recherches historiques, la Grka,
op. cit. p. 16.

www.dacoromanica.ro

44

numitg astfel dupg regele Cretha; ea se numea odinioari Centopolis, fiindcg era impodobiti cu o suti de cetiti vestite, deti acuna
aunt distruse i, acelea cari mai sunt, nu se mai ggsesc in acea floare
in care au fost. Aceastil provincie este o !instill i e in stApfinirea ti
dirmuirea Venetienilor. Aceasti insuli, ea oca dintii, s'a fgcut cele-

brg prin vfisle i sigeti, ea osa dintiii a invitat s se acre legile,

ea osa dintiii a descoperit escadroanele de callireti i, ea cea dintili
a favorizat studiul muzicei; ea nici nu produce, nici nu crette cerbi,
lupi, vulpi, terpi, bufnite i alte fiare vgamitoare ti dacg se aduc
acolo de undeva, mor indatg, dupg cum ne raporteazi oamenii cu
experienti.
V

Pe lingg aceasti insu1 sunt i alte insule cari se intind ping

aproape de Cypru i de marea cea mare, ping la marea Adriatie,g,
cari sunt i trebuie sg fie ale impgratului Grecilor. Si aceste insule

se numesc Cyclade, fiindat ele inconjoari i sunt situate chiar

imprejurul Greciei ti cele mai insenmate sunt 12: Prima este Rodos,
In care a fora Colosul de bronz, a cirui ingltime era de 70 coi. Din
aceast5 insuli ti din cetatea Rodia a fost Ptolemeu care a seria as-

tiologia sa I). Aceastg insulg, impreung cu cetatea sa Rodia, au

ocupat-o nu de mult Hospitalierii en o mare pagubg de materiale
ti de persoane; tot din aceastg insuli a fost i Mino dimus, cel mai
de seamg polar al Iasi Aristotel. A doua este Debe; Deis in grecete insemneazg manifestare, fiindcg ea cea dintai apare intre instile. Se numete i Orthogia, din cauza multimii de prepelite, cari
sunt aci ti pe cari Grecii le numesc orthogie 2). A treia se chiming
Cenodes 3) ; in aceasta s'au strins naivete Grecilor impotriva Troiei. lar a patra e Michilene4), prin care e drumul pe apg din Syria
d4strologia sa. Despre celebritatea lui Ptolemeu, vezi Migne, Patrologia
latini LXXXV, p. 170, aprecierea S. Isidor Hispal. Etym. IH 16: In utraque
lingua (graeca et latina) diversorum quidem sunt de astronomia scripta volumina, inter quos tamen Ptolemaeus apud Graecos habetur praecipuus, hic etiam,
et canones instituit, quibus cursus astrorum inveniantur.
Dejos, insula Delos. cf. lsid Hispal. Etymol. XIV cap. VI in Migne
Patrol. latina, LXXXII P. 511.
Cenodes, probabil Tenedos, faimoasa insul, in care se retriseseril Grecii.
Michilene, Mitilene. Insista Lesbos a primit, dup epoca clasici, numele capitalei sale, Mitilene.

www.dacoromanica.ro

45

Cypru spre Italia, despre care apostolul, in faptele apostolilorr

tapropierea am avut-o grea din cauza bitalassului, adeca' a tiirmului
ce se intindea in mare. A cincia Ytharia 1), aceasta nu are nici un
port. A gasea Melos care e foarte rotundi 2) A gaptea Parion, numiti astfel, fiindci produce cea mai albil mannor i piatr de Sardes. A opta Zyon. A noua Sampnia s )din care s'a nscut Sibilla
Sam.ia i Pitagora Sammius, duprt care s'a dat numele unei filosofici.

A zecea Abydos care este lingi Propontida gi Hellespont In aceasta se apune ei Xerxes a flout un pod de coribii i crt a trecut de
ad i in Grecia. A XI Choos 4), din care se zice c s'ar fi niscut m.edicul Ypocras. Se apune inert' ci a fost vestit in miestria faceTii
pentru podoaba femeilor. A. XII Chephalonia, aceasta este hingi.
Achaia i tara Despotului; ea apartine tot* principatului Achaiei.

VI

La dreptul vorbind, existi gi a opta provincie a acestei Grecii,

Dalmacia, astfel nufnit dup Delmi, cea mai mare cetate din aceeagi

regiune, cu toate ci chiar cefalea aeeasta, in mini, a fost numitil

Salona eare acum este distrus. Iar aceast provincie avea anexate
nigte provincii, artu.me Rasia gi Servia gi Croacia gi se intlindea prini

la Ystria, aproape de Venetia, cale de trei zile. In adeviir, aceast

provincie, impreami cu regatele unite, in timpul impiratilor celor
buni din Constantinopol, era prima provincie a Greciei, dar slbind imprtia gi ne mai grtsindu-se in vigoarea de mai inainte,
o parte a acestei provincii an ocupat-o Venetii, o parte Ungurii.
Regiunile Ins dimpreiur le-au ocupat de mart inainte Sclavii

Lngurii, iar acum nu pare c apartine zisei impiritii din Con.

stautinopol.

VII

aci a fost gi este ping acum, dintre toate prtile iumiti, numita imprie congtantinopolitang cea mai strilucitii; in afarg de
1. Ytharia. Icaria, una dintre Ciclade, unde se spune c a czut legendarul Icarus.

7. Rotunda: Melos onmium insularism romndissima. Isid. Hisp. Etym..

XIV, 6, 28.
Sampnia,

Samos, patria lu Pythagoras, vestiti pentru ceramica sa-

Choos, Choos, patria lui Hippocrates, vestiti pentru industria hinei.

Isid. Hisp., ibic/ens.

www.dacoromanica.ro

46

cetitile din Asia minor pe cari le-am aratat mai sus, care este prima parte a Greciei, sau a imparitiei constantinopolitane, in provinciile din partea a doua, adeci a Traciei i a insulelor amintite, exceptand castrele, fortaretele, oraele i satele, se socoteec de coi cunoseitori alte cinci elite de cetati i, mai de graba, poate mai multe
decal mai putine. Dar noi deocaradati nu credem aceasta, dei am
putea credc e, in vechime, au fast in adevir atatea, fiind.ca se yid
acolo multe ruine de cetati. Zisa impiratie este in realitate, in ce
privete partea a doua a sa, adecil Tracia, foarte bogata, avan.d in
abondenta mult au.r, argint, matase, pane, vin, carne i toate cele
pentru
principii din Grecia e
nobili i toti cei
din familia imparatului merg imbrileati in stofe de matase i aurite

sau in blinuri stacojli din pici scumpe2). De obicein ei poarta

haine lungi, desticute insa mndrt, ca i inainte, cu mineci largi,
ca dalmatica 2), cad dalmatica este un fel de imbraelminte greceasea numita astfel dupa Dalmatia.Ea, dintr'un punct de vedere este
a opta, dupa alpi insa prima provincie a Greciei,fiindea in ae,ea partc, a Greciei se foloseau mai ales atari haine. Izare celelalte maretii,
susnumitul imparat constantinopolitan are i urmatoarele: ca el
niciodatil nu merge cilare, fasa ca doua sau trei anii de soldati al nu
mearga inaintea lui i al nu-i urmeze,, ca pedestragi i eilareti. Rare
ori el mananci in camera, ci totdeauna intr'o curte comuna, foarte
mare, inteun loc ridicat. Lisa nianeni altul nu mananca, and manancil el, i nici nu sunt puse alte mese, in afaii de a sa. Cu toate
aoeetea, principii lui i soliri cari sunt trimiti la el, sunt tinuti
fie de fata la prnzul alu i oil atea in picioare, de cite ori

In fata lui chiar, gi fiecaruia dintre ei, chiar dac ar fi tres

le face daruri im.paratul 8) i din felul de bucate noui un anume servitor al fieeir. uia primete darul I 11 duce la locuinta stapanului sail. Pe langa darul acesta pe care 11 capita In toate zilele,
piimete dela imparat merinde 1 proviziuni multe i mari. lar acela
care vine cu cinci cal primete provizie pentru 25 cal i pentru 35
oameni gi, de aceea, se intampla adeseori ea soli saraci amana cat
Scarlet forrato, scarletum sau scarlatum=coccus sau coccinus, numit
pannus coccinus, fr. escarlate; forratus, fr. fourr.
Dalmatica, Ducange, sub voce: vestis sic dicta quod in Dalmatia primum sit reperta, ut habet Isidorus, Orig. XIX 22. Dalmatica era o hainii fr
mineci eau cu miineci largi intrebuintat, ca ornament, de prelati.
Ii cleiruege impfiratril : exeniat imperator. Exenium, exennium, idem
.quod xenium, donum, tributum sub nomine deni, la Ducange, sub voce.

www.dacoromanica.ro

47

pot timpul ca sil se imbogiteasci. Toti citi vin la numitul impirat

ca si-1 viziteze i ori decite ori vin, sunt diruiti de acesta cu mari
daruri in bani i m'Alisad i aceasta se observa' mai ales fati de soli.

VIII

de oriciti miretie ar fi acest impirat el este totu tare nevolnic ca putere, pentruei Grecii in general sunt nite afemeiati i
nu-s de loe priceputi in arme; sunt inei ireti i vicleni i, de aceea,
daci se intimpli ca uneori s invingi, victoria aceasta a lor o dobindesc prin vr'o ticiloie 1 vicienie. Tovi sunt scismatici perfizi i
din schisma lor pornesc toate schismele intre celelalte natiuni scismatice, anume in Rasia, Serbia, Bulgaria, Ruthenia, Georgia i toate
natiunile orientale cari invoaci numele lui Christ, exceptind pe
Cyprioti i Armeni, intre cari de aseMenea sunt multi schismatici.
Cid patriarchul din Constantinopol este, in ce privete clerul, in
fruntea tuturor miselor regate in cele spirituale, dupi cum intre
catolioi este papa, dei nu are mita autoritate. Dar, fiindci mai sus
numitul impirat al Grecilor este un om mueratic i de nici o ener-

gie i firi pricepere in arme i de asemenea, fiindci este foarte

slibit de Turci, de aceea timpul present ar fi 'limera ca impiritia
insii si fie cacera:1 de domnul Carol, ceeace nici cand alti dati
poate nu se va mai intimpla; deacea Grecii i top aanintitii schismatici se tem grozav de trecerea pe ad a domnului Carol, linda
daci cu ajutorul lui Dumnezeu ar trece, in felul in care lui ii se
cade i ii place dupi credinta tuturora 1), in mai putin de un an ar
ocupa zisa impiritie i amintitele natiuni schismatice.
IX. [ALBANIA]

Urmeazi si vorbim despre Albania care este in imediati legituri cu Grecia din partea de miazizi i este situati intre Raga
i tara Despotului 2). Aceasti Albanie este o regiune destul de intin-

si i mare, avind oameni foarte rizboinici, clei sunt foarte buni

arcag,i i lincieri. Toaffi aceasti regiune este udati de patru fluvii
Credinta tuturora: Carol de Valois avea reputatiunea de cel mai mare
general din timpul silu. Cf. Georka, op. cit. p. 25.
Tara Despotului. Despotatul Epirului.

www.dacoromanica.ro

48

mari, anu.me Ersenta 7), Mathia 2) Scumpino 3), Epasa '). Tara este

producitoare de carne, brinzi si lapte; in pine si vin nu e prea

bogati, totusi au putin, mai ales nobilii. Nu au cetiiti, castre, orase,

fortireti i sate, ci locuesc in corturi si se mirk' necontenit din loc
In loe cu turmele si familiile lor 5). Au totusi o singuri cetate care
se numeste Duraciurn 8) si este in stiplinirea Latinilor; din ea hi
proeur5 haine si celelalte lucruri necesare. O parte din ac.est regat,
impreuni cu cetatea Duraceni amintiti, o stpin.este acum principele din Tarent 7), fiul regelui Siciliei si aceasta din liberi voint
a proprietarilor de la 'lark' c,ari, din cauza siubirii naturale ce o au
lat de Gallia, de bunivointa loc gi in mod liber, l-au primit ea dom.
nitor 8). Din Apulia si din cetatea Brundisium, intr'o singuri noapte se poate trece la Duracium si din Duraciu.m se poate trece priu
Albania in Grecia si in Constantinopol foarte usor si bine, firi grentatea drumurilor si primejdia apelor. Acest drum Il ficeau in vechime si mpratii Romanilor, ca Julus Caesar, Octavianus Augustus si ceilalti imprurati, cici este tare urit de a transporta o armat
prea numeroasi, inteun tirnp atit de indelungat pe api si pe o atit
de lungi cale. Amintitul regat al Albaniei, acu.m nu are niel un
rege, lar teritoriul este impirtit intre principii %kill cari o gu,verneazi si nu aunt dependenti de nimenea. Se numeste insi aceasta
provincie Albania, fiindci oamenii din aceast regiune se nasc cu

pirul alb. Cinii sunt aci de o mirime enorm si de aka

ci au ripus chiar si lei; de aceea i Plinius ne slime c Albanii
au trimis lui Alexandra cel Mare un ciine care a biruit In stadion
un leu, un elef ant si un taur. Ei au ochii albastri si pupila azurie
asa cA yid mai bine nnaptea decit ziva si de aceea aunt hoti mari

si bjbie noaptea ca gi ziva 8). Totusi se constati ci sunt doui

T. Ersenta, Arsen, fluviu in Albania ?
Mathia, Mate, Mati, azi Matja sau Mat.
Scumpino, Skumbi sau Tjenia.
Epasa, Apsos, azi poate Semeni.
Familiile for. Este de sigur vorba nu atilt despre nomadismul popula
cilt despre transhumanta lor.
Duracium, Durazzo.

Principele din Tarent, adeci Philipp de Tarent.

Ca domnitor. Despre aceast primire voluntar, vezi Grka, op. cit.,
p. 26.
Noaptea ca i ziva. Aci, Anonymus face o confusiune intre Albanii din
Europa bi Albanii din Asia, despre cari Isidorus Hispalensis, Etym. IX, 2, Migne
Patr. lat. p. 334 ne spune: Horum (Albanorum) glauca culls, id est pieta blest

pupilla, adeo ut nocte plus quam die cernant.

www.dacoromanica.ro

49

Albanii, una in Asia, care este langa India gi despre ea nu vorbim

aci, a doua in Europa care depinde, de drept, de imperiul constantinopolitan gi despre aceasta vorbim acu.m. Ea cuprinde in sine doua
provincii gi anu.me Clisara 1) gi Tumurist 2). Pe langi aceste (Iona
provincii mai are langa sine gi alte provincii, anume Cumania 8),
Stophanatum 4), Polaturn 3), Debre 6), cari provincii in adevir gunt
tributare aceloragi Albanezi gi oarsman sclave, fiindca se ocupa ca
agricultura gi cultiva viile acelora gi le servesc cele necesare pentru
casele lor. Oamenii acestor provincii nu se migca din loe in loe, ca
mai rus nuanitii Albanezi, ci au agezari stabile gi orage gi nu aunt
nici curati catolici, nici curati scismatici. Daca totugi ar fi cine si
le predice cuvantul lui Dumnezeu, s'ar face catolici curati, flindca
din fire ei iubeec pe Latini, dupa cum s'a 9pus. Acegti Albani au o
limba deosebita de Latini, Greci gi Slavi, aga ea nu se inteleg d- loc
cu alte natiuni. Acestea gpuse despre Albania, sa fie indeajuns.
X. [DESPRE REGATUL RASIEIJ.

Dupi ce am aruncat o privire fugar' asupra imperiului de

Conatantinopol gi asupra Albaniei, s tratam acum despre regatul
Rasiei 7) care se marginegte cu acelagi imperiu gi cu Albania, cu itnperiul dinspre apus, cu Albania insa din spre miazazi. Cad acest
regat, anume al Rasiei are doua parti; prima, care este principali,
se numegte Rasia, numita astfel dupa numele unui fluviu care o
uda gi care se chiama Rasia. Aceasta parte cuprinde trei provincii,
anume Kelmia 8), Diocla 9), de mide s'a nascut i imparatul Diocletian, gi regiunea maritimi. Se numegte inga aceasta provincie regiune maritima, fiindca sunt cetali gi castre sau immediat deasupra
Clisara, azi Clisura.
Tumurist, Toinor, de aci i numele muntilor Tomoritza.
Cuenania, Cunumovo, cetate ce igi are numele de la Cumani cari au mai
hint i alte nume in toponimia Peninsulei Baleanice. Cf. C. Jiricek, Geschichte
der Bulgaren, p. 380.
Stophanatum. Stephanaphana (Stcphani fanum) 15ngi via Egnatia cf.
G(Irka, op. cit. p. 28.
Polatum, Polatum, localitate din Albania nordicii, 15110 Drin.
Debre, De. re, Diwra, Dibra.

Rasia, sau Rascia este partea meridionalii a vechei Serbii. Numele pro
vine de la castrul numit Ras gi fluviul Rana.
Kelinia. este o regiune din fosta Hertegovini.
Diocla, Dioclea, este o regiune din fostul Muntenegru.
iivoarek Istories Porramlor, VoL 1

www.dacoromanica.ro

50

mrii sau sunt situate destul de aproape; regiunea este placuta

bogata. In ea este metropola, cetatea Antibarenza care se zice Antibarum1), fiindca este situat in contra Barului, uncle zace ingropat
corpul fericitului Nicolae gi din acest Bari inteo Angara noapte pe
mare se poate trece la Antibarum. Antibarum insa e departe de tarmul marii la m,ai patin de o leghe. In aceasti regiune maritimil
cuitoril sunt catolici curati, ca gi Latinii. Ceilalti insa din acest regat, precum i regele, sunt schismatici perfizi gi de aceea persecuta
foarte mult pe numiti catolici gi mai ales distrug bisericile Latinilor, le risipesc, ataca prelatii gi Ii duc in robie 11e fac mereu perchizili gi de aceea aceste biserici stint sliraice; pe linga aceasta,
fiindci aunt schismatici, stint gi heretici foarte raj.; de acegti heretici stint molestati cei eari fug in acele parti dinaintea inchizitorilor
gi de aceea, sunt mai rai f at.a de cregtini gi de catolici. Aceasta pro-

vincie e udata de un singur fluviu mare gi navigabil, care se numegte Drinus. Are in interior gi un lac, in latime 40 de leghii gi
de acea zisa regiune are foarte m.ult pegte, fie din mare, fie din flu-

viu, fie din lac. Toate aceste provincii, impreuni cu Rasia, care
este cea de capetenie, sunt in imediati apropiere de impiratia de
Constantinopol.

XI

Partea a doua a acestui regat se chiama Servia, numiti astfel,

&wa conditia poporului, fiindca Loti smit de conditie de solav.
Ea cuprinde in sine trei provincii gi anume Bosnia2), Macia 3) 0
Marcia 4). Aceasta parte a regatului este situati langi Ungaria, aga
c nimic nu se giisegte intre ea gi Ungaria. In afari de regiunea
zisa maritim, unde sunt gase cetati, in intreg regatul sus &mintit
nu se gasegte nici o cetate; cu toate acestea, sunt in el multe castre,
fortarete gi sate mari, de cite trei sute gi patru elute de case de lemn
gi de sciinduri, zidite fari vre-o legitura. Acest regat are in abundenta argint, plumb gi fier: iar regele Rasiei are actualmente in
regatul situ gi lng regiunea maritiana, gapte mine de argint; de altfel zigul regat este bogat in paine, carne i lapte, dar duce lipsa de
vin gi de pegte; de obiceiu aci nu se bea vin, ci bere gi lapte. Totugi,
Antibarum, Andvari.
Bosnia, Lat. Bosona, Bossina, azi Bosna gi Bosnia din Serbia.
Macia, Macva, Machow, Matscho, regiunea dintre Saya si Drin.
Marcia, Craina.

www.dacoromanica.ro

51

regele i baronii beau vin din belgug, adus din regiunea maritimi.
Oamenii din acest regat aunt Inaii i de staturri frunmasi, atilt Mrbatii era gi femeile; brtrbatii insrt nu aunt de loe viteji, cici unul
singur, om voinic in manuirea armelor, ar pune pe goani 50 din ei.
Caii din acele pri, afari de foarte putine exceptii, sunt mici ca
martoagele1), tcrtugi su.nt tari, gi iuti la fugri. Tara este udatrt de
douri (luvii mari ,anume de Narenta 2) gi Bistrita3). Primiintul
numitului regat pe alocurea este foarte muntos, dar in general pietros gi avind coline mioi.
XII

In acest regat a fost totdeauna un singur rege, acum insi aunt

doui regi, unul domnind in Rasia, gi acesta este mai mare gi se chiaal
mil Urog 4)
CC cu acest nume se. chiarali toti regii Rasiei

doilea se chiami Stefan5) gi acesta domnegte in Serbia care este

din partea din spre Ungaria. Cci ambii regi sunt frati din aceeagi
mEuni, dar primogenitul este regele Serbiei Stefan. Acesta dup/
moartoa tatillui su a domnit peste ambele pirti ale regatului gi
peste tot regatul, doui ani. Intr'o imprejurare mail, crthirind pe un
cal, a crtzut i i-a rupt rriu de tot un picior. Vizfindu-se pus in primej die de moarte gi fiindc5 atunci era fgri mogtenitori, a rsat dom-

nia fratelui situ mai mic care, pe atunci, se mnnea Mecolinus 5),
acuma "mart Ii zice Urog. Unii totugi sustin Cil i-a dilruit regatul
pur i simplu gi a renuntat la domnia din mainile sale; altii
spun, gi aceasta insugi regele Stefan o mArturisegte, el nu i 1-a druit

simplu, nici n'a renuntat la el, ci sub conditia ci, dacil ar tri, el i
se restituie acest regat; dacii mail ar muri, atunci s pistreze el regatul. Dar fratele mai tnrir, intrind in posesia regatului, nu 1-a mai
inskatogit, el. 1-a retinut deja
restituit fratelui ailu, d.egi acesta
timp de 26 de ani, gi chiar gi acum 11 de-tine, din care cauzi s'a nitsCa intirtoagele. Roncinus sau runcinus, equus minor, gregarius fr. ron.
.cin, la Ducange, sub voce.
Narentus, Narenta, fluviu in Bosnia.
Bistrita. Numele insenmeazil fluviu repede; probabil e vorba de Drina
san Morava.
Vrosius, Stefan Uro II Milutin (1282-1321).
Steplaanus. Stefan Dragutin domnegte (1276-1282 gi in partea de nord
ptuul in 1316) cf. Grka, opt. cit., p. 33.
Mecolinus, adecii Milutin.

www.dacoromanica.ro

52

cut rizboiu i vrimalkie pina in ziva de astazi intre acegti frati.

Numitul rege Stefan este un orn drept i prin tinuta ea socotit de
un mere dan; iubind pe catolici
da are de sope
pe fiica regelui Ungariei, 8ora reginei din Sicilia 1). Cu aceasta are
odrasle dragalage de ambele sexe, gi n'a avut niciodata vr'o alt

Insi regele Urog care ocupa partea mai mare din regat, i domnegte din spre Grecia, este un om viole= i minemos. El nu pis-

treazi nici un juramint sau legimant, ori cit ar fi jurat pe evangbelie, pe corpul lui Cristos i pe moagtele sfintilor, aviad, In acelagi

timp, o multime de sota, intre cari tine acum pe fiica imparatului

din Ccmstantinopo/ 2) . Dela aceasta are o mare tara' in Grecia lingi

Thesalonic. El n'are nid un fin, afarti numai de un bastard dela

oarecare muiere de jos gi o singura fati pe are a avut-o eu faca
regelui Ungariei, o Bona a reginei din Sicilia), care a fost declarata gi
imbricati calugariti, timp de treizeci i patru de ani i Inchisi intr'o

ministire. Fiica aceasta a lui a fost casitorit cte dona' ori; de asemenea bastardul a avut dona sotii. Pe catolici Ii persecuti mult
are una pe ei, totugi din cauza fricii de domnul Carol se striduegte
si arate oarecare Betune de devotament Uta de biserica romana', pentru ca biserica romani si impedice pe doimml Carol si nu-i declare

rizboiu gi, din aceeagi caliza, de atita vreme, cauti prietenia domnului Carol. Dar, in realitate, totul este o fatarnicie gi nimic nn

va pistra din figiduelile date decit terorizat de teroare. Cici ae

teme de domnul Carol din doui motive, intaiul pemtru regiun.ea
maritimi, fiindci tosa armata zisului domn Carol trebuie ca si
treaci prin tara acea i atunet, daca ar voi, foarte ugor ar putea
si ocupe intreaga tari, huna gi bogati, gi minele lui de argint i pe
locuitorii din acea tara, fiindca sunt catolici gi se recunosc de Latini
gi ar voi-o bucuros aceasta i, daci ar pierde acest tinnt ar pierde

cea mai buni parte din regatul siu. In al doilea rind, fiindci zisul
Sora reginei din Sicilia. Catharina, fiica regelni Ungariei Stefan id V,
soca reginei Siciliei, Maria.

Pilca tmparatului din Constantinopol. Simonis, fiica impliratului Angi a Irinei de Montferrat.
Zorica Rica lui Urog al II din a treia cisitorie a sa en Elisabeta, fije&
ragelni Ungariei Stefan al V, sorra a Mariei, regina Sieiliei.
dronic

www.dacoromanica.ro

53

regat al Rasiei este in imediata apropiere de Grecia Ili nu e departe de Thesalonic. Vizind c armata numitului domn Carol este
aproape de el, i oarecum deasupra trii pe care o stipilnete, ca
dot dela impArat, i observnd c el nu poate rezista aoeleeagi armate gi c regatul su gi /ara sa este in pericol, cere pace gi unire,

degi, odat, cAnd ar putea si o fac, s fac tocmai contrarul.

acestea spuse despre regatul Rasiei, pentru prezent
fie indeajuns.

XIV. [DESPRE BULGARIA I RUTHENIA].

Trebuie s vorbim acum de Bulgaria gi Ruthenia cari se mrginesc cu Grecia din partea din spre miazi uoapte. Bulgaria este,
ea singuri, un mare imperiu in sine. tapitala ins a zisului imperiu
este la Vidin1), o cetate mare. Impiralii acestui iunperiu top se nu.mesc Cysmani2). Tara este foarte lat gi Intins gi e plIcut,
este udat de zece fluvii navigabile. Ea e plink' de pduri gi dumbrivi incnttoare, avAnd in abundenta piline, came, pegte, argint
gi aur gi un nego/ mare mai ales de cear i mitase; aci aunt multe
mine de argint, i fluviile toate duc nisip amestecat cu aur, din cari,
din porunca impratului, aural se spell' necontenit gi se strnge.
Prin mijlocul acestui impetiu trece fluviul Dunirea care aga de
mult cregte din cauza mul/imii apelor ce se varali in el, a pe alocurea cuprinde in l/ime un spatiu de 14 leghii. Inorogii, tigrii i castorii se ggsesc in mare nu.mr in aceast Tara', care nu e nici prea
pduroas niel prea geas, pe alocurea totugi sunt munli foarte
pmntul este gesos. Odinioar acest imperiu apartinea imperiuaparlin,
lui de Constantinopol gi chiar i acum ar trebui
impratul ar fi puternic. Nu de mult ins regele Andrei al Ungariei
gi-a supus sie-gi acest imperiu gi timp indelungat a gi fost subt Estipmirea regelui Ungariei. Clitinandu-se i1181 Ungaria, Ttarii au
Viziin. Dupi Tirnova, cea mai hnportanti cetate din Bulgaria era Vidinul, Bononia Romanilor, Bodon numiti de Unguri. Vidinul are o fortireati
mare pi bine conservati, construiti cu ziduri masive din pietre i cirimizi rimase din timpul Romanilor. Pe vremea aceasta, imperiul bulgar a inceput si
se destrame i si-si piardi unitatea sa i dei impirat era Svetslav, in apus era
domn Michael, despota Bulgarie, dominus de Vigdino cf. Jiricek, Gesell. der
Bulgaren p. 288.

Cymumi. Tatil despotului Michael se numea Cysman.

www.dacoromanica.ro

-- 54
ocupat aceast imprgtie gi i-au fleut-o tributari1). Acuma este
sclava Titarilor, &and tribut, cAd oamenii acelor ;Ad, de obioeiu,
nu Bunt rzboinici, niel nu au deprtinderea armelor.
XV

Lng aceasti im.piritie se gsegte i o a dona /ark' foarte mare

care se numegte Ruthenia, care de asemenea este situati lng Grecia, de aceeagi parte de miaz noapte, ca gi Bulgaria, totugi este
deasupra Bulgariei. 5i aceast pea' se afl in asemenea conditiun,
ca Bulgaria, gi este udati de aceleagi fluvii, decit eh* in locul impiratului are un duce, cel mai voirtic dintre brbati, care se numegte
Leo2). Pe fiica ace.stui Leo a luat-o de sotie acum regele Ungariei
Carol 3). Aceast lark' a fost inainte vreme subt imperiu 4), in urm
subt Ungaria, acu.ma ins este tributari Titarilor, ca gi Bulgaria.
Toate aceste natiuni sunt schismatice, perfide, avind aceeagi limbi.
5i e de notat ad ci Ruthenii, Bulgaril, Serbii, Selavii, Bohemii, Polonii gi Prusenii vorbesc una gi aceeagi lim.b, anume cea slavon,

de mide rezult e limba slav este mai mare gi mai rispindit

de cit toate limbik lumii.
XVI

Din toate acestea se poate vedea e Bulgaria gi Ruthenia gi

Rasia aunt situate intre Grecia gi Ungaria gi, de aceea, clack' domnul

Carol ar aves In stpanire imprtia Grecilor, ficind o confederatiune cu regele Ungariei, acelagi domn Carol, de o parte, gi regele
Ungariei, de cealalt parte, ugor ar pune mna gi ar subjuga toate

Tributurii. Invasia Tgtarilor din 1285 s'a fiicut deopotrivil i asupra

Ungariei i asupra Bulgariei. Trecand Balcanii, au pustiit Thracia si Macedonia.
Cu aceast imprejurare, pgstorii valachi transhumanti ori nomadizanti, fiind b.&

nuiti cA ar putea ai se alipeasci de Tgtari, au fost colonizati in mare numAr, in

Asia. Transportarea lor ins, ficndu-se pe o iarng grozavg, foarte multi din ei au
cAzut jertfg. Cf. Jiricek, Gesch. der Bulgaren. p. 282.
Leo. Int.re anii 1270 si 1300 a fost duce al Galitiei Leo I, iar in anul
1308, a ajuns la conducerea tgrii nepotul acestuia, Leo al 11-lea, la Georka, op.
cit., p. 40.
Regele Ungariei Karulus. Asupra explicgrii acestui fapt, redat inexact
de Anonymus, vezi Grka, op. cit. p. XXXV.
Subt imperiu, fie al Poloniei fi e al Romano-germanilor din Argue.

www.dacoromanica.ro

55

acele natiuni schismatiee i barbare cari detin ca posesori firi drept

nite regate atit de bogate i de incantitoare. i, admitind ci acelai donan Carol nu ar avea in stapinire zisul imperiu al Grecilor,
In intregimea sa, el insui, pe de o parte, i numitul rege al Unga-

riui, pe de alta' parte, ar putea si ocupe imperiul amintit i toate

natiunile amintite; cci regele Carol, fratele sfintului Ludovic, tata
regelui Siciliei, fiindci rivnia dupii imperiul Constantinopolitan
prin urmare, ugor putea si ocupe, toate natiunile amintite s'a
lagat intr'o foarte puternici legituri cu regeie Ungarieil), pentru ci
a primit pe fiica aceluia pentru fiul siu i pe fiica sa a dat-o fiului
aceluia, pentruca, din douii pri, zisului imperiu gi natiunilor amin-

tite, cari ugor ar putea fi ocupate, si li se declare rizboiu; gi

n'ar fi acu.m un prilej mai bun gi mai ugor d,e a aiunge i de a subjuga zisa IrnprAe i natiunile amintite, decit acesta, cu conditia
totugi ca si fie pace in amintitul regat al Ungariei 2).
XVII. [UNGARIA].

Dupi aceste provineii, trebuie sA tratim in cele urm'itoare despre Ungaria care este raai aproape de apus. 5i este de inseinnat ci
regata Ungariei odinioari nu se cherna Ungaria, ci Messia 3) gi Pannonia
Messia se numea in adevir dupi produsul secerigului, cid
este bogati in mult secerig. Panonia se numea dup.& bogitia piinii.
aceasta este logic, cici din abundanta secerigului, urmeazi abundanta paintii. De aceea, 1 despre fericitul Martin, care a fost din
Ungaria, se vede in citirea dintai: cDeci Martin s'a niscut in oragul
Sabariei, din Pannonia. Pannonii *hui cari locuiau pe atunci in
Pannonia, toti erau pastori ai Romanilor i aveau in frmitea lor zece
Regele Ungariei, Stefan al V (1270-1272).
Regat al Ungariei. Carol Robert ajunge necontegtat rege al Ungariei la
27 Nov. 1308. Textul acestui pasagin nu este destul de dar.
Messi,a, Etimologia acestui cuvint o intiilnim mai intii la S. Isid. Hispalen.
sis, Episc. Etymol. XIV in Migne, Patrol. lat. LXXXII p. 506: Messia a messium
i fi arati,
proventu vocata, unde eam vetares Cereris horreum nunenpabant.

in acelasi timp, hotarele: Hace autem ab Oriente Ostiis Danubii iungitur; ab

Euro yero Thraciae, a Meridie Macedoniae, ab Occasu Histriae copulatur. Post
Moesiam Pannonia est, inde Noricns...
Pannonia, Ibiclem, p. 507: Pannonia ab .Mpibrus Poeninis est nuncupata,
quibus ab Italia sccernitur: regio viro fortis et solo lacta, duobns satis acribus
fluviis Drabo Saboque vallata. Coniungitur autem cum Norico et Raetia, habens
ab Oriente Moesiarn, ab Euro Istriam.

www.dacoromanica.ro

56

regi putemici in intreaga Messia gi Pannonia 1). Slibind Ina imperiul Romanilor, au tega Ungurii din provincia Scithia gi (Lu marele regat care este dincolo de biltile Meotide i s'au luptat in
deschis care este intre Sicambria 2) gi Alba Regal.' 3) Cu numi;ii
I. In intreaga Moesia ai Pannonia. Despre existents acestor regate san
voivodate ori ducate, cum le numegte Notarial anonim, nu Liven' alte indicii
de citt cele ce ni le WI, ad, Geograful acestei descrieri a Earopei Orientale gi
cele ce le gisim In Cronica Anonimului secretar al regelui Bela.
Noul aispuns. Urmele Romnilor din Pannonia, studiate de altf el, destul
de temeinic i cu multe aminunte, de d. N. Drgan, in cartea sa Ronuinii in
veacurile IXXIV, gi constatate gi de noi, inaintea D-sale, in dou articole puin loc
blicate in ziarul (Universub, au dat prilej profesorului dela Cluj ca,
si se bucure, cum ar fi fost firesc, ci i altii se preocup de aceleagi probleme,
si se npusteasci asupra noastri inteun ton putin obicinuit oamenilor de
gtiinti, pentru motivul ci i-am fi incilcat dreptul de prioritate.

Pornind ab irato, d. N. Drigan, in primal rind, nu tine semi' ci un

articol de ziar nici nu urmirete aceleai scopuri, nici nu poste avea aceeagi
documentare ca un articol de revistil sau ca o carte. In al doilea rind, uiti ci
chiar D-sa a sustinut i sustine, ceca ce ne imput nou, cri Olaszi nu trebuie
si fie numai deck Italieni, ci pot fi gi Romni.
Dovezi: In Toponimie i istorie, p. 239 D-sa ne apune: (Numirea Olaszfalva,

atestat la 1289 pentru Viradolaszi (rom. Olosig), ca ti Erolaszi (rom. 01564),

atestati la 1354 si 1552, si numele Olaszi, lngi prul Gyepes, dovedegte existenta
Rominilor in acele pr. Degi ar putea fi vorba gi de Italieni, cum crede

Gyrffy, mai curfind insi trebue s ne gfindim la Romanii orientali, numiti ti

Vlahi, la altomfini... Diferentiarea acestor doui forme unguregti, olh i olasz,
pentru a numi doul popoare deosebite, nu s'a putut face dinteodatib.
Dar, gi In cartes din wink in Ronginii in veacurile IXXIV, la pag. 138

d. N. Drigan ne apune: (De populatie romineasci in aceste pirti ar putea si

ne vorbeasci i Oloszlca... la p. 221: cDupi prerea lui Adolf Pechfiny, A magyarorszcigi ttok, p. 28: populatie de origine rominease indici ti munele Kis
Nagy-Olaszi... la p. 351 ne eiteazi nagy olaszka
olh virg... h p. 213:
In Zlyom ar putea fi rominesti numai Valaszka, ung. Olaszka... la p. 590,
eiteazi (tOletelec din Odorheiu din ung. Olasztelek.
Ori poste se va fi supirat d. N. Drigan, fiindci ne-am manifestat,
neincrederea, poate nejustificati, in afirmatia, pe care o face ti acum in cartea

sa, p. 43, ci anumele lui Kocel (fiul principelui Priwina din Pannonia), dupi
toati probabilitatea, este de origine romanici, poate chiar romitneasci, i ci,
p. 81 ,tKocel poste fi un corespondent al romfinescului ctel?
In once caz, deocamdati constatilm numai atilt ci d. N. Drgan ti-a uitat
de povata lui Tacitus: sirte ira et studio.
Sicaznbria este Aquincum al Romanilor, Buda, de astizi. Localitatea
Sicambria o mai gisim amintit ti in cronica lui Simon de Keza. Cf. A. Eckhardt,
Sicambria in Rev. des tud. hongr. VI a 1928 p. 166.
Alba Regalii, fosta capitali a regilor Arpadieni, Szkesfehrvr, germ.
Stuhlweissenburg.

www.dacoromanica.ro

57

zece regi gi puser stapnire pe ei i ca semn al victoriei, ridicari

aci, pentru vegnicie, o piatr de marxnorri foarte mare pe care este
seria aceasti victorie a lor; ea diinuegte pina' in ziva de astizi 2).
dupi dobindirea acestei victorii, pe cel care era cel mai puternic
dintre cei gapte duci cari plecaseril din Scithia, 11 aleseri in unanimitate gi-1 ficuri peste ei rege i luar in stipinire toati tara gi locuira

In ea gi de atunci de cita Unguri, cari cu alt nume se chiami

Huni 2), intreagi tara s'a numit Ungaria. Acest regat are provincii
gi ducate mari, dintre cari prima este Posonium3), a doua Trenciniu 4), a treia Zips 2), a patra Cungolibso 2), a cineea Hunga 7),
a geasea Malamors 8), a gaptea Sylac 8), a opta partea Transilvang,
a noua Siculi 19, a zecea Sicuriste 11), a unsprezecea zeuriuensi 12),
a douisprezecca Sirinia 13), a treisprezecea Marcia 14), a patrusprezecea Simpronium l'"), a cincisprezecea Crovacia 16), a asesprezecea
Dabnatia. Cci aceste provincii sunt cat nigte regate, in mArime, gi
de aceea regatul Ungariei este unul dintre cele mai mari regate din
lime, in ce privegte intinderea sa de pamint. In general se apune

era in lungime de o cale de 40 de zile e tot de atitea in

Aceast taii este plina de pegti gi foarte roditoare in paine, vin,
carne, aur gi argint; multbnea de pegti intrece aproape toate regatele, in afar de Norvegia, unde petii se mnnc ca painea sau
Pana in ah.= de astzi. Despre statua de marmor ridicat cu ocazia
victoriei Ungurilor impotriva principatelor romane ne aminteste i cronicarul
Simon de Keza.
Se chiamil Huni. Cfind Anonimul nostru si-a serie Geografia ea, teoria
despre originea hunici a Ungurilor fi fcuse deja intrarea in istoria Maghiarilor sau, cu alte cuvinte, c Anonimul geograf cunostea Gesta Hungarorum,
compuse subt Ladislau al IV-a Cumanul.
Posonium, comitatul sau judetul, Pozson, Bratislava, Pressburg. Din,
identificrile locaIitilor dup Grka, op. cit. p. 45.
Trenciniu, com. Trencsen.
Zips, com. Szepes, Spiz.
Cungolibso, corn. Lipto, Liptau.
7. Hunga, com. Ung, Ungh.
Malantors, corn. Maramures.
Sylac, com. Silaj, Szilagy.
Siculi, Siculia, tara Secuilor.
Sicuriste, Securisca, lng Nicopole.
Zeurivenses, Banatul Severinului.
Sirinia, Sirmium, Srem.
Marcia, Banatul Macvia, Macva.
Simpronium, Sopron, Oedenburg.
Crouacia, Croatia.

www.dacoromanica.ro

58

lor de paine. Pitmfmtul este in general es, avind amestecate coline

mici; pe alocurea, are totugi munii foarte inalti; in prirtile transilvane sunt foarte zuari munii de sare gi din ei se scobegte sarea ea
piatra gi este &mi in intregul regat gi in toate regatele dimprejur.
XVIII
Ungaria se imparte in douri prtni gi anume in panca transilvara
gi in partea duna reanti. 4 se numegte parte transilvani acea care

este despirlit de partea dunireanri printr'o pridure ce tina o cale

de patru zile. Partea danubiali este udatit prin mijloc de faimosul
fluviu nu.mit Dunirea, care este din cele mai 'mii (luvii din lumea
intreagrt, foarte bogat in tot felul de pegti gi curge spre risirit. Ea
este udatit gi de alte fluvii, cari aunt aproape egal de mari ea gi
Dunrtrea gi anume Drava 1), Saya 2), Tisa 8), Vaag, Culpa, Raba, An.

radul 4), Buga 5), Lobretul 6), Lucarta 7). Toate aceste fluvii sunt
navigabile gi tare bogate in pegti, ea gi in moruni, cari sunt cei mai
mari gi mai delicati pegti, in nisetri, gtuci gi alti pegti, ea mrenele gi
aliii. Si partea transilvan este udatii de foarte mar fluvii navigabile, pe cari este dui sarea in coribii mari, in tot regatul, gi in alte
regate vecine gi anume Vigeul 8), Theeu 9), Thalabintul 10),
lisa 11), Siretul la), Prutul 18), Lapis 14,
) Somegul 16), Ariegul "),
Muregul 17), Bistri/a 18). Aproape majoritatea acestor fluya duc in
nrtsipul lor aur gi de aceea in Ungaria in totdeauna ea sprilat gi ea
Draua, Drava. Dim identificarea riurilor dupi Grka, op. cit. p. 47.
Zaua, Saya.
Tiscia, Tisa.

Anrad, Hernad?
Buga, Bega.
Lobret, Laborcz.
Lucarta, Latorcza?
Visic, Vigeul.
Thecu, Tarac?
Thalabint, Talabor.
Thiscia, Tisa.
Soget, Seretul.

Purut, PrutuL
Lapis LipuguL
Sconus, Somegul?
Aragas, Ariegul, Aranyos.
Monis, MureguL

Bistrita, Bistrita, jud. Nisiud.

www.dacoromanica.ro

59

steins aurul de principii i oamenii nobili, cari triesc ling5

fluvii. i aceste fluvii contin in abundentl pete.
XIX

In afarit de Buda, uncle se gig capitala regatului gi care ester

eea mai mare dintre ceti, deStrigoniu 1), unde este archiepiscopia
de Strigoniu, Laurinum.2), mide este episcopia jauriensi, Zagrab3),.
unde este episcopia de Zagrab, Vesprimul4), mide este episcopia
d- Vesprim, Cinci biserici unde este episcopia de Cinci-biserici8),.
Alba Julia 6), unde este episcopia transilvang, Terna'), Pojon 9),

gi Baia 8), nu Bunt alte ceti in intreaga Ungarie, pe ling.& cela

cinci, langa mare, in Dalmalia. Totugi se gitsesc in zisul regat multe-

rage, castre ti fortIre/e gi nenumirate sate, dar, cu toate aeestea,

se pare ci regatul este cu totul dajert, fatii de mrtrimea lui. Mai
aunt gi alte doui archiepiscopate in regatul Ungariei, anume ce! din
Calocia 10) in interiorul Ungariei i ce! dela Spalato 11), care este
In Dalinatia, lngi mare.
XX

In general oamenii sunt mici i negni gi cam usciitivi 8)

foarte rzboinici, manuind tot felul de arme; aunt mai ales foarte
buni arcagi. De obiceiu au cai misi, dei, de altfel, foarte tari
sprinteni. Totugi, principii i nobilii au ca mari fra.moti. Poporul
Ungariei e foarte cucernic i catolic, principii ns i nobilii sunt
grozav de cruzi. Ziii principi mint tare puternici, did unii din ei
pot 85 adune 10.000 de soldati, alti insi 5.000, lar cei cari pot mai
Strigonium, Esztergon, Gran.
laurinum, Arrabona, Gy6r, Raab.
Zagrabia, Zgreb, Agram.
Vesprimium, Vesprm.
5. Cinci Biserici, Pees ,germ. Fiinf-Kirchen.

Alba Julia, Alba Iulia, Belgrad, Karlsburg.

Tirna, Timan, Nagy Szombat.
Posonium, Bratislava, Pojon.
Baia, Baia.

Calocia, Kalocsa, Una Dunire.

Spalatum, Spalato, Split in Dalmatia.
Cf. Otto din Freising, Gesta Friderici I, 32: Sunt autem predicti Ungari
facie tetri, profundis oculis, statura humiles.

www.dacoromanica.ro

60

putin, 2.000. Oridne e /hint s urmeze pe rege oriunde acesta ar fi

voit, impreuni cu toata ginta sa, firi vr'o soldi, i ori eat timp
lar fi plicut regelui, chiar i zec,e ani. Toate localititile pe unde ei
tree le devasteazi, de aceea, regele ,ori cit ar vrea, i, pentru eat

timp ar vrea, poate s duci cu sine 100.000 de soldati. Regii insi

niel odati nu riman .in cetti, cl In camp, principii insi

persoanele, care sunt la taxi, sunt inui si-i serveasci cu cele necesare.

XXI

In Ungaria sunt cinci ducate. Primogenitul regehsi, trebuie si

aibi i si domneazi dupi tata! siu. Al doilea niscut, primul ducat,

al treilea niacut al doilea ducat 1) 1 astfel fie care. Toate ducatele

sau banatele, dupi traditia ungari, le posedi regele, ea 85 le des

nobililor i si le ja din nou dela ei i ei le dea altora, dupi bunul
sfiu plac. In afari de acetia, sunt persoane oficiale palatinul
magister tarnicorum; palatin este acela care este in frmitea

din intreaga tail Al doilea dupi rege, magistrul tamidlor, se numete acela care este peste did. E de notat c regele Ungariei nu
strange nici un tesaur, ci tot ce are cheltuete cu baronii
Cu
delegatii, iar baronii toate ale lor la cheltuese cu regele. Ungaria este mrginiti din partea de risirit in Rasia, Bulgaria i Rutenia, cari
Bunt la mijloc intre acest regat i Grecia, dupi cum s'a spus. Din
partea de miazzi este inconjurati de marea adriatici, care este alituri de Apulia, Abruzium i IVIarcia; din spre apus este inconjurati
de Germania i Boemia, din spre miazi noapte insi de Polonia i
rittari 2)
XXII

Este de insemnat ad e, inci nu aunt trei sute de ani, de &find

Ungurii au fost convertip la credinta cretini de afntul stefan, regele lor, al &Anil fin, de asemeni a fost canonizat, regele Emeric 2).
Al doilea ducat. Faptul nu poate fi exact pentru al doilea fiu. Cf. Der,
Ungarn in der Descriptio Europae Orientalis, in Mitteil. des iist. Inst. f.
schichtsforschung, 1931, p. 20.

Tatari adecil Rutheni, cari erau tributari Tiearilor.

Regele Emeric. Regele Ungariei Stefan I si fiul srm Emeric au fost canonizati in anul 1083.

www.dacoromanica.ro

61

In urmi au mai fost sanctificati, din familia sa, regele Sf. Ladislau,
i sfnta Elisabeta, sera domnitorului Bela, regele aoeluiasi regat. Pe

sera uterini insi a acestei Sfinte Elisabeta i a regelui domnitor,

numit Bela, a luat-o in cistorie Iacob regele Aragoniei, cu care a
avut ca fii, pe Petru, cindva regele Aragonieti, Iacob, regele Majoricanilor i pe regina Franciei, Isabella. Din numitul domn, rege al
Ungariei, Bela, s'au niscut doui fil i anume regele Stefan. i fectioara
Margareta, a cirei canonizare se cere acum. De unde rezulti c hisul
rege Stefan i fata Margareta, sora sa, au fost ai doilea frati, dupi
tati, ai reginei Franciei, Isabella. Din aceasta nc mai rez-ult, ci
vestitul rege al Francilor este nepotul acelorai. Iar din nu.mitul rege
Stefan s'a niscut un singur fin, Ladislau, care in urmi a ocupat dom-

nia dupi tatil su i a avut de sotie pe sora regelui Carol de Sicilia 1). Dar cu ea n'a putut avea urmai, de aceea a murit firi motenitori. Din acela rege s'au niscut trei fete, dintre cari pe cea
mai mare a luat-o impratul din Constantinopol, care domnete
acum, dar, ea murind, a luat in cisitorie pe fiica Marchizului de
Montferrat. A doua a dat-o regelui de acum al Siciliei. A treia regelui Serbiei Stefan 2). A patra a pus-o inteo ministire, unde zace
corpul numitei fecioare Margareta, sora sa 8) i unde a stat timp

de 32 de ani. In unni, aceasta s'a lepidat de cilugirie i s'a miritat cu un oare care nobil din Boemia, lar dup.& meartea acestuia a
luat de birbat pe regele Rasiei 4) i cu care zisul rege al Rasiei are
o fiici pe care ar voi si o dea domnului Carol sau fiului siu. lar re-

gele Ungariei, Ladislau, a murit fr urmai, dupi cum s'a spus.

Toate surorile au feet miritate cu schismatici, in afari de regina
Syciliei. De aceea, ea insii fiind catolici, a rimas motenitoarea
regatului i a fieut donatiune zisul regat fiului ei primogenitul Carol, anume Martel, care murind, i-a urmat lui ii domnie Karol Robert, fiul su, care acuma domnete in baza drepturilor amintite.
Acestea si fie in deajuns despre Ungaria.
Carol de Sicilia. Vezi la Grka, op. cit., p. 53, genealogia exactii ce
ne-o d dupi Anonimul geograf.
Regelui Serbiei &elan, Catherina miritatii dura Stefan Dragutin, reSerbiei.

Sora sa, adeci a regelui Stefan V.

Regele Rasiei. Elisabeta, Hies regelui Stefan V, dupi ce a stat in mgnistire trei zeci Fi 110i de ani, a degbreicat }mina monachali si s'a eisitorit
ru un nobil din Boemia, Zavis de Rosenberg-Falkenstein, dupi moartea carnia
s'a cils5torit. pentru a doua oars, cu Uros II Milutin, regale Serbiei.

www.dacoromanica.ro

62

XXIII [POLONIA].

Polonia se imparte in gase ducate, ai ciror duci sunt

ca i regii. Iati numele duoatelor: Cracoviensi 1), Opuliensi 2),
Bratislaviensi 5), Glogoviensi 4), Gnisnensi 5) gi Magovienai 6). Degi

In vecbime Polonia avea regi, totugi, de o una de ami, e lipsiti de

regi. In anul hui dela nagterea Domnului 1290, i-au ales de rege
pe ducele de Cracovia care a domnit trei ani gi a murit firi vr'un
fiu de sexta' brbiiteac. A avut totugi o fila pe care a luat-o de Bolle
regek Boemiei i impreuni cu ea a stipinit regatul Poloniei. Dar
murind numitul rege al Poloniei, pe acea doamni regeie Romanilor
s dat-o de Bolle fiului siu, al doilea nisout 2), gi impreuni cu ea
tinde si aibi numitul regat al Poloniei, dar numitii dual se op un,
fiindc este o uri naturali intre ei ingigi i Theutonici. Odinioari,
Polonia Be numea Wandalia dela fluviul Wandal 9). Agtia aunt Wan-

dalii cari, devastind Italia gi Africa, in timpul fericitului Augustiu,

s'au potolit numai in hotarele Spaniei. Tara este plini de piguni,
plini de piduni i foarte intinsi. Are bogitie de cereale, dar e lipsita de viti. Este niebla de amintitul Wandal, de Odera 9), Nisa 11,
Bobera 11) i Magara 12) ; are mult pegte gi carne. Sunt in ea mine de
argint gi munti de sare. Sunt acolo tigrii, inorogi, castori gi multi
cal neimblinziti. Sunt cu totii catolici gi pentru devotamentul ce au

pentru biserica romani, ori ce casi e tinuti si dea cite un dinar

pentru hiserica romani, gi se nunaegte dinarul 5f-lui Petru. Odinioari toti Polonii mergeau tungi, ca claterciensii convertiti, dar
Cracoviensti, Cracovia.

Opuliensa, Opeln, in Silezia.

Bratislaviensti, Vratislava, Breslau.
Glogoviens, Glogau in Silezia.
Gnisnensii, Gnesna, Gnesen.
Magovienset, Mazoviens, Mazovia.

Al doilea nelscut, Rudolf, fiul lui Albert L cf. Grka, op. cit., p. VII
si 56.

Fluvial Vandal. Vistula, WeichseL Dupii Sf. Isidor Hisp. op. cit., IX 2,
96 numele de Vandali ar veni de la Vindilicus: Vindilicus amnis ab extremis Gal-

liae erumpens, iuxta quem fluuium habitasse et ex eo traxisse nomen Vandali

perhibentur.
Odera, Oder.
Nisa, Nissa, Neisse.
Bobera, Bobrane, Bober in Silezia.
Magara, Neidentificat de Grka, op. cit. p. 57.

www.dacoromanica.ro

63

scum unii incep sfili lase par. Sunt destul de rizboinici gi de o

statur frumoasii. Acestea s fie de ajuns, in ce privegte Polonia.
XXIV. [BOEMIA].

Boemia este un regat foarte bogat in argint gi aur; de aceea

are multe mine de acest fel. Ea cuprinde dour( prti, gi anume Boemia, deja amintit, gi Pomerania 1). Principals cetate din regat

e Praga care este situat in Boerria. Tara nu este mare, ca intindere, de aceea, nu se gsete nici in acel regat nici un archiepiacopat. C5ci se apune ca odinioarg Boemia nu era regat, ci ducat, lar
impratul Frideric 2), nu cel din unni" Frideric, ci penultimtul, a
fIcut pe ducele acelei tri de rege gi pincerna 3) al regatului roman.
Toti Boemii aunt mari gi fini hati. In general nu aunt rzboinici gi
nici regii nu sunt puternici, prin oamenii lor din regat, totugi aunt

ainfluenti, fiindc cu marea lor bogtie de bani, pe care o au din

minele de argint, inchiriazi multi mercenari. Au din abundent
cereale, dar sunt cu totul lipsiti de vin, afar de eel de import. Au,
totugi, bere bun; vorbesc limba slavi in ambele prti ale provinciei, adeci in Boemia gi Pomerania. Si fiindci numitul rege 4) al
Boemiei a murit, aril mogtenitor, de aceea regele Romanilor 5) vrea
s ocupe acel regat pentru fiul su, dar baronii din regat ii se opun.
Aceasta A fie deajuns, in ceea ce pzivegte Boemia.

Pomerania, Pomerania. Grka observrt gresala Geografului anonim

care numeste ad, in loe de Moravia, Pomerania care de fapt apartinea Poloniei.
Impdratul Frideric, Frideric Barbarossa (1152-1190), nu Frideric II
(1220-1250) la Glorka, op. cit. p. 58.
Pincerna, Ducasnge, Gloss, sub voce: Pincerna qui vinum convivis miscet.

Numitul rege: Venceslau al IThlea.

Albert I.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN

A bruntium 32.
Abydos 19.
Achademia 18.

Bela 33.
Belgradensis 18.
Bertus 34.
Bistrice Serbica 25.
Bistrice Ungarica 31.
Bidunum, Budinum 27.
Bisantium 15.
Bitinia 14.
Blachi 17.
Blazi 17.
Bober, Bobera 34.
Boemia, Bohemia 32, 33, 34, 35.
Boemii, Bohemii 28, 35.
Bosna, Bosnia 24.
Bratislaviensis 34.

Achaya 17, 18, 20.

Achilles 17, 18.
Acilles 19.
Adriaticum 19, 32.
Affrica, 13, 34.
Agenor 13.
Alba Iulia 31.
Alba Regalia 29.
Albani, Albanenses 23.
Albania 14, 22, 23.
Mexander 16, 22.
Alpes 14.

Brosius (=Urosius)

Andrauilla 18.
Andreas 18, 27.
Andronicus 16.
Anrad 30.
Antibarum, Antibarensis 24.
Apolinus 17.
Apulia 22, 32.
Aragas 31.
Ara gonea 33.

Aristotilis 19.
Armeni 22.
Arvius 15.
Asia, Asya, 13, 14, 15, 16, 23.
Athenae, Atheniensis 18.
Augustinus 34.
Augustinus Octaviemus, 22.
Baia 31.
Barium, Barum 24.

Brundesima 22.
Buda 31.
Buga 30.
Bulgari 15, 28.
Bulgaria 14, 17, 21, 27, 28, 32.
Bystrica, v. Bistrice.
Caesar 22.
Calcedonia, Calcedonensis 14.
Cenodes 19.
Centopolis 18.
Chephalonia, v. Cephalonia 20.
Choos 20.

Chorintus, Corinthus 18.

Chorintii 18.
Cipnis, Cyprus, Cyprensses, 19, 2L
Clarentia 18.
Clisara, 23.

hvoarele Isioriei Rominilor, Vol. II

www.dacoromanica.ro

- 66 Colocensis 31.
Constantinopolis 15, 17, 18, 20, 22.
Constantinopolitanus 13, 14,15, 16, 18,
20, 21, 22, 23 24 25, 27, 28, 33.
Constantinus 15.
Cracovia 34.
Cracoviensis 34.
Cretha 18.
Crimantos 18.
Croacia, Croatia 20, 30.
Culpa 30.
Cumani 15.
Cumania 23.
Cungolibso 29.
Cyclades 19.
Cyamani 27.

Galathae 14.
Galicia 14.
Gallici 14, 18, 22.
Gallus 14.
Georgia 21.
Glogovensis 34.
Grecia 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22,
26, 27, 28, 32.
Grecus 14, 19, 21, 22, 23, 28.
Gridensis 18.
Hanihal 14.
Hellespontus, v. Elespontus.
Hemericas 33.
Hispania 34.
Hospitalarii 19.
Hunga 29.

Dalmacia, 20, 21, 30, 31.

Danubialis 30.

Huni 29.

Danubius 14, 16, 27, 30.

Iacobus 33.
Ianuenses 16.
Iaphet 15.
Iauriensis 31.
Iaurinum 31.
India 23.
lohannes 14.

Debra 23.
DeImi 20.
Delos 19.
Despotus 18, 20, 22.
Dioclea, Dioclia 24.
Draua 30.
Drinus 24.
Duracium, Duracena 22.

Isabella, v. Ysabella.
Istria, v. Ystria.
Italia si Ytalia 19, 34.

Effesus 14Ela 15.

Eladia 18.
Eladius 18.
Elespontus, Elispontus 16, 19.
Elisabeth 33.
Epasa 22.
Ephesus, Ephesii 14.
Epirus 18.
Ersenta 22.
Europa, 13, 14, 23.

Tunas Cesar 22.

Francia 33.
Francus 33.
Fredericus 35.
Frigia 15.

Lapis 31.
Latini 18, 22, 23, 24, 26.
Leo 27.
Libanus 13.
Libdia 15.
Lobret 30.

Galatha 15,

Karia 15.
Kartagina 14.

Karulus, = Carolus 17, 22, 26, 27, 28,

33, 34.

Kelmia 24.
Kurco 13.
Lacedemonia 18.
Ladislaus 33.
Laodicia, Laudicea 14.

www.dacoromanica.ro

- 67 btdewicus 28.

Pacolus 15.
Panonia 29.
Pannotu 29.

Lombardi-Lonbardi 18.
Lucarta 30.
Lucas 14.
Ludevicus, v. Lodewicus.

Panphilia 15.
Panphilus 15.
Parion 19.

Macedonia, Machedonia 16, 17, 18.

Macedo 16.
Macia 24.
Magara 34.
Magoviensis 34.
Maiorici 33.
Malamors 29.

Marcia 24, 30, 32.

Mare Magnum 19.
Margareta 33.
Martinus 20.
Mate, Mathia 22.
Martellus 34.
Mecolimns 25.
Mediterraneum 16.
Melos 19.
Meotidae 29.
Messia 29.
Michael paleagius 16.
Michilene 19.
Minodimus 19.
Montis ferrati marcio 33.
Morea 18.
Morns 31.

ParnaEllS 17.

Patras 18.
Peloponensis 18.
Pergatnos, Pergamum 14.
Perms 34.
Philadelphia, Piladelphia 14.
Philippenses 16.
Philippis 16.
,Pirus, 18.
Pitagoras 19.
Plinius
Polatum 23.
Poloni 28, 34.
Polonia 14, 32, 34
Pomorania 35.
Porforogenitus 15.
Posonium 29, 31.

Praga 35.
Propontis 16, 19.
Pruzeni 28.
Ptolomeus 19.
Purut 31.
Quinque ecclesiac 31.

Raab, Raba 30.

Rascia (=Rasia) 14, 17, 20, 21, 22, 23,
24, 25, 26, 28, 32, 33.

Narenta 25.
Natolia 14.
Neupotasensis 18.
Nicholaus 24.
Nicomedia 14.
Nigropontus 18.
Nistt, Nissa 34.
Noe 15.
Norvegia 30.

Rasenses 28.
Rodia 19.
Rodus 19.
Romana y5, 26.

Romani 14, 17, 22, 29, 34, 35._

Rucheni = Rutheni 15, 17, 28.

Ruchenia = Ruthenia 14, 21, 27, 28, 32._

/ctauianus 23.
Odera 34.
Olimpus 16.
Opuliensis 34.

Orthogie, orthoya alias Delos 19. -

Sabbaria 29.
Salona 20.
Sampnia 19.
Sardis 14, 19.
Sclavi 20, 23, 28,
Sconus 31.

www.dacoromanica.ro

- 68 Scumpino 32.
Senopi 16.
Servia 17, 20, 24, 25, 53.
Sfeptagoria 17.
Sibilla samia 19.
Sicambria 29.
Sicia 29.
Siculi 29.

Transilvana 29.
Transilvanus 30, 31.
Trapason, 16.
Tricinium 29.
Trogia 15.
Troia 19.
Tumurist 23.
Turci 15, 16, 22.

Sicurrite 29.

Tysia, v. Thiscia.

Simpronium 30.
Sipis 29.
Sirinia 30.
Sinaricensis 18.
Soget 31.
Sophia 16.
Spalatensis 31.
Stephanus 25, 33.
Stophanatum 23.
Strigomum 31.
Strigoniensis 31.

(Jetted, Veneti 18, 20.

Ueneeia, Venecia 20.

Ungari 17, 20, 29, 33.

Ungarra 14, 17, 24, 25 ,26, 27, 28, 29,
30;11, 32, 33, 34.
Urosius, 25, 26.
Vag, 30.

Sytia Sida
Sycilia, Sicilia 18, 22, 26, 28, 33.
Sylac 29.
Syria 19.

Tarentinus 22.
Tatari, Tartari 15, 16, 27, 28, 32.
Thalabint 31.
Thebana 18.
The,cu 31.

Valesius, v. Carolus.
Vandalus, Wandaltts 34.
Vandalia, Wandalia 34.
Vesprimium, Vesprimum 31.
Vespriniensis 31.
Vindilicus
Vrosius, v. Urosius.
Vysic 31.

Xerces (Xerxes) 19.

Ypocras 20.
Ysabella 33.
Ysauria 15.
Ystria 20.
Ytalia, v. Italia.
Ytharia 19.

Theotonia 32.
Thesalia 17.
Thesalonica 17, 26.
Thesalonicensis 17.
Thesalus 17.
Thiatira 14.
Thiscia, Tiscia. 30, 31.
Thracia v. Tracia.
Thyatira, v. Thiatira.
Tirna 31.
Tiscia, v. Thiscia.

Trachia, v. Tracia 14, 15, 16, 17, 20.

Zagrabia 31.
Zagrabiensis 31.
Zaua 30.
Zeurivensis 30.
Zyon 19.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pag.

Introducere

I. Descriptio Europae Orientaiis. Text latin:

Imperimn Constanunopolitanum
Albania
Rasia
Bulgaria et Ruthenia
Ungaria
Polonia
Boe.mia

Traducerea. Text romnese

Indieele nutnelor proprii

www.dacoromanica.ro

5
13
13
22
23
27

28
34
35
37
65

BUCURESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA, I. E. TOROUTIU

www.dacoromanica.ro