Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Cliseele sunt cuvinte sau expresii preambalate, folosite de oameni din automatism
sau comoditate. Cliseele pot oferi chei utile pentru descifrarea gandurilor
vorbitorului. Haideti sa analizam cateva clisee si sa vedem ce inseamna ele.
"Oarecum" este un fel de scuza pentru o afirmatie nerelevanta si unul din cele
mai des folosite clisee.
In acest caz, expresia "ca sa nu uit" este folosita pentru a masca faptul ca intrebarea
despre bara de protectie indoita este, de fapt, problema cea mai importanta.
Asemenea expresii ne avertizeaza ca ceea ce urmeaza este, de fapt, nucleul intregii
fraze.
"Sincer", "pe cinstea mea", "pe sleau" arata ca vorbitorul urmeaza sa fie
mult mai putin sincer sau onest decat pretinde. Oamenii cu o perceptie fina
decodifica instinctiv aceste cuvinte si au "senzatia" ca vorbitorul incearca sa-i
pacaleasca.
Exemplu: "Pe cinstea mea, este cea mai buna oferta pe care v-o pot face" se
traduce cu: "Nu este cea mai buna oferta, dar poate ma veti crede".
"Te iubesc" este mai usor de crezut decat "Te iubesc sincer".
"Neindoielnic", te indeamna la indoiala.
"Fara nici o indoiala" te face, in mod cert, sa te indoiesti.
"Va voi rapi doar cinci minute din timpul dumneavoastra" este o
formula folosita de cei care isi pierd usor timpul, precum si de cei care vor sa va
ocupe mult mai mult timp decat 5 minute. Acel doar 5 minute este cel care
semnaleaza depasirea timpului.
"Numai 9, 95 de lei!"
&
"Da, dar" este o incercare de evitare a intimidarii prin simularea unui acord. "Dar"
in general contrazice cuvintele care il preced sau semnaleaza ca persoana nu a fost
sincera pana in acel punct.
Exemplu: "Sotia dumneavoastra este o doamna, dar...... "
(dar nu este).
toate
acestea".
Exemplu: "Sunt de acord cu ceea ce ati spus, totusi...... " (nu sunt de acord).
"Pare draguta rochia, cu toate acestea...... " (nu-mi place).
"Cu respect", care poate aparea si sub forma "Cu tot respectul cuvenit"
inseamna destul de clar ca vorbitorul are foarte putina pretuire, sau deloc, pentru
interlocutor.
Daca vorbitorul simte ca n-o sa-l credeti sau ca ceea ce spune este de necrezut, isi
va incepe observatiile cu un "Credeti-ma".
Toti oamenii pun intrebari dar putine sunt persoanele care stiu cum sa faca, astfel,
incat sa incurajeze eficient conversatia. Atunci cand intrebarile noastre abia trezesc
reactii, s-ar putea ca problema sa nu fie faptul ca partenerul de dialog e dezinteresat
sau putin comunicativ ci faptul ca nu am gasit noi intrebarile potrivite ca sa il facem
sa vorbeasca.
In acest sens exista doua mari tipuri de intrebari pe care le putem adresa: intrebari
inchise si intrebari deschise.
Intrebarile inchise
Sunt intrebarile cu raspuns DA/NU sau cu raspunsuri formate dintr-un cuvant sau
doua.
De exemplu: "Iti place acest telefon Apple?"
Desi au un anumit rol atunci cand vrem sa aflam informatii punctual si la obiect,
intrebarile inchise succesive duc la o conversatie plictisitoare si sunt urmate de
taceri stanjenitoare. Persoanele carora li se pun o serie de intrebari inchise vor avea
curand senzatia ca sunt supuse unui interogatoriu.
Intrebarile deschise
Daca vrem sa mentinem o conversatie vie si sa o facem mai interesanta si profunda,
dupa o intrebare inchisa e bine sa urmeze una deschisa. Intrebarile deschise
amintesc de genul de intrebari puse elevilor la lucrarile scrise si in care se asteapta
de la ei raspunsuri mult mai lungi, nu doar cateva cuvinte. Ele cer explicatii si
prezentari detaliate.
De exemplu: "Cum de ai ales un telefon Apple?.
Stim, in urma cercetarilor facute asupra limbajului trupului ca atunci cand o persoana
isi incruciseaza bratele recepteaza si retine cu 40% mai putin din ceea ce ii spunem
si ca majoritatea gandurilor ei devin negative. De aceea, este important ca in cursul
unei discutii sa comunicam in functie de mesajele non-verbale ale celuilalt.
O abordare verbala de genul: "Am observat ca v-ati incrucisat mainile. Am spus
ceva ce nu va place?" poate declansa un raspuns
Cand intri in contact cu cineva, produci prima impresie. Daca prima impresie e una
pozitiva, ai sanse sa dezvolti mai usor relatia cu acele persoane. Orice persoana cu
care discuti prefera sa se discute despre el/ea decat despre tine! Tu esti pe locul
doi, iar acea persoana pe primul loc in mintea ei. Trucul ca sa iti faci o prima
impresie pozitiva consta in a nu vorbi despre tine pana nu esti intrebat!
Primul lucru pe care trebuie sa il folosesti pentru a crea o impresie buna cand discuti
cu cineva este chiar numele acelei persoane.
In al doilea rand, ca sa nu vorbesti despre tine, intreaba persoana despre 3 aspecte
esentiale in a crea o buna impresie:
Comportamente si actiuni
Emotii si sentimente
Valori si principii de viata
Un set bun de intrebari atinge toate aceste trei elemente. O sa iti dau exemple din
fiecare si o sa vezi si tu pe care le gasesti mai potrivite pentru tine. La inceput, o sa
iti fie mai usor sa pui intrebari despre comportamente si actiuni. Apoi, pe masura ce
exersezi o sa poti pune usor si intrebari despre emotii si sentimente iar cand ajungi
sa pui intrebari despre valori si principii de viata, esti deja maestru in interactiune.
Exemplu: Zilele trecute am fost sa ma intalnesc cu un prieten bun care tocmai a
venit in oras dupa 10 ani de absenta.
Intrebari pe comportamente si actiuni:
1. Unde a fost prietenul tau toti acesti ani?
2. Cat timp ai petrecut cu el zilele astea cat a stat in oras?
3. Ce ati facut in aceasta perioada cat a stat aici?
Intrebari pe emotii si sentimente
1. Cum te-ai simtit sa il vezi dupa atata vreme?
2. Cum crezi ca a fost pentru el sa te vada dupa atata timp?
Intrebari despre valori si principii
1. Cat de importanti sunt pentru tine prietenii?
2. Ce crezi ca e mai valoros, un prieten care are nevoie de tine sau un prieten de care ai tu
nevoie?
Omisiunile in comunicare
Verbe omise
Ea m-a ajutat.
Cum anume te-a ajutat?
Invat pentru examen.
Cum anume inveti?
Subiect omis
Sunt asteptat
Cine te asteapta?
I s-a spus sa faca asta
Cine i-a spus?
Putem afla CINE sau CE este in spatele actiunii daca intrebam:
Cine/ce mai precis...?.
Generalizarile in comunicare
Cand cineva generalizeaza foloseste cuvinte ca: tot, toata lumea, nimeni,
nimic, niciodata, totdeauna, de fiecare data, tot timpul etc.
Cand cineva utilizeaza aceste cuvinte da impresia ca enunta o lege universala.
Exemplu:
Nimeni nu ma intelege.
Pentru a vedea daca intr-adevar este asa putem incerca sa identificam o
exceptie:
Chiar nimeni?
Sau putem presupune ca exista totusi cineva care intelege astfel incat sa
provocam persoana sa vorbeasca:
Cine te intelege totusi mai mult decat ceilalti?
Exemplu:
Intotdeauna mi se intampla sa fiu nervoasa atunci cand nu reusesc sa termin tot
ce aveam de lucru.
Chiar intotdeauna?
Sunt si situatii in care ti se intampla sa fii calma chiar daca nu ai reusit sa termini
ce aveai de lucru?
Tot generalizari sunt si atunci cand oamenii incearca sa stabileasca limite ale posibilitatilor
folosind: pot, nu pot,posibil, imposibil.
In mod evident, fiecare are limitele sale naturale insa aceste exprimari se refera la
limitele impuse de credintele personale.
Exemplu:
Asa sunt eu, nu ma pot schimba.
Ce te impiedica sa te schimbi?
Nu pot sa-l refuz.
Ce s-ar intampla daca l-ai refuza?
Imi este imposibil sa-i spun adevarul
Ce te impiedica? sau Ce s-ar intampla daca i-ai spune adevarul?
Deseori nu pot sa... este trait ca o stare de incompetenta absoluta, fara speranta
vreunei schimbari. Cand cineva spune nu pot sa...el si-a fixat un obiectiv, apoi l-a
plasat intr-un teritoriu care nu mai este sub controlul sau. Aceste limite pot fi
depasite printr-un proces de reflectie asupra obstacolelor ce ne separa de obiectivul
propus. Acest proces de reflexie poate fi provocat utilizand intrebari ca:
Ce te impiedica sa...?
Ce s-ar intampla daca ai face lucrul respectiv?.
Tot generalizari sunt si expresii precum trebuie, nu trebuie, este necesar sa, nu
Distorsiunile in comunicare
Uneori, verbele care exprima actiuni sunt inlocuite cu substantive si astfel acestea
descriu un eveniment finit, de neschimbat.
Important este sa-l face pe celalalt sa priveasca lucrurile sub forma de miscare sau
schimbare iar pentru asta avem nevoie de verbe.
Exemplu:
Am o memorie slaba.
In ce context memorezi mai greu? sau
Cum procedezi pentru a memora?
Doresc reusita copiilor mei.
Cum anume doriti ca ei sa reuseasca?
Doresc sa imbunatatesc comunicarea mea cu ceilalti
Ce inseamna pentru tine a comunica?
Imi propun o schimbare in relatiile mele cu sotia.
Ce anume doriti sa schimbati?
O alta distorsiune in comunicare apare atunci cand faptele sunt prezentate ca fiind
inlantuite sub forma de cauza-efect.
Exemplu:
As avea rezultate mai bune dar nu sunt lasata sa lucrez in liniste
Faptele sunt: nu este lasata sa lucreze in liniste iar asta influenteaza
rezultatele.
Putem clarifica intreband:
Cum anume faptul ca nu esti lasa sa lucrezi in liniste iti influenteaza
rezultatele?
Adica punem intrebari pentru a lamuri legatura dintre faptele prezentate ca fiind
legate sub forma cauza-efect.
Ce legatura exista intre....si...?
Cum anume se leaga......cu ....?
Reformularea in comunicare
Inseamna sa spunem cu alte cuvinte ceea ce o persoana tocmai ne-a spus.
Atentie sa nu introduceti interpretarea voastra in aceasta reformulare.
Exemplu:
Am incercat sa termin raportul la timp dar nu am reusit
Reformularea: Inteleg ca te-ai straduit sa finalizezi la timp chiar daca
nu ai reusit pana la urma.
Sunt singurul din departament care face greseli.
Adica dupa parerea ta toti ceilalti din departament nu gresesc
niciodata.
Aceasta reformulare ajuta persoana sa-si priveasca situatia din alt unghi, sa isi
modifice ideile sau sa inteleaga diferit situatia.
In incheiere, va spun ca aceste tehnici ajuta sa aflati mai multe de la cei cu care
comunicati. Descoperiti cu ajutorul lor ce se ascunde dincolo de cuvintele pe care le
rostesc ceilalti. Folositi-le cu succes!