C5-Competenta

1.Care este instanta de drept comun in ce priveste judecata in prima instanta?

Instanta de drept comun in prima instanta este tribunalul; judecatoria, desi este prima veriga a
sistemului judiciar, aceasta este instanta de exceptie in ce priveste judecata in prima instanta.
2. Ce litigii intra in competenta instantei de tutela?
Conform art.107 C.Civ, sunt de competenta instantei de tutela procedurile prevazute de cod
privind ocrotirea persoanei fizice iar potrivit art.265 C.Civ, toate masurile date prin Cartea a II-a
Despre familie in competenta instantelor judecatoresti, toate litigiile privind aplicarea
dispozitiilor acestei carti precum si masurile de ocrotire a copilului prevazute de legi speciale.
3. Care sunt criteriile dupa care se stabileste competenta in material contenciosului
administrativ? Exista derogari?
In material contenciosului administrativ, competenta este impartita, ca regula, intre tribunale si
curti de apel in functie de organul de la care emana actul administrativ atacat ca nelegal, potrivit
legii speciale.
Derogare-conform art.10 alin.(11) L554/2004 a contenciosului administrativ, toate cererile
privind acte administrative emise de autoritatile publice centrale care au ca obiect sume
reprezentand finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene, indferent de valoare, se
solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal al curtilor de apel.
4. Care sunt regulile generale in stabilirea competentei dupa valoare?
Momentul care intereseaza in fixarea valorii litigiului este cel al sesizarii instantei, reclamantul
fiind cel care, potrivit art.194 NCPC, stabileste prin cererea de chemare in judecata obiectul
acesteia si valoarea lui. In principiu, influenta asupra competentei produce numai capatul
principal de cerere, deoarece, in general valoarea capetelor accesorii (dobanzi, fructe etc.) depind
de durata procesului si nu se pot calcula la inceputul acestuia, iar luarea lor in considerare ar face
nesigura competenta instantei.

5. Care sunt factorii de determinare a competentei teritoriale?

-domiciului (sediul) paratului-pana la solutionarea procesului, paratul beneficiaza, in actiunile
personale, de prezumtia ca nu datoreaza nimic, iar in cazul actiunilor reale (cu exceptia celor
imobiliare) de prezumtia ca aparentele sunt conforme cu realitatea, pana la proba contrara.
-mai multi parati-oricare din instantele de domiciliu ale paratilor
-alti factori alaturi de domiciliu stabiliti de lege: locul de executare a contractului, locul de plata,
locul de plecare sau de sosire, locul in care s-a savarsit fapta ilicita, domiciliul reclamantului etc.

-alte cazuri: locul situarii bunul (actiuni imobiliare), ultimul domiciliu al defunctului (in materie
de mostenire), sediul principal al societatii (in materie de societati), sediul debitorului (in caz de
insolventa sau concordat preventiv), ultima locuinta comuna a sotilor (in cazul divortului).
6. 5 exemple de cauze ce sunt in competenta instantei celui din urma domiciliu al
defunctului:
Art.118 NPCP: cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare, cererile
privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, cererile privitoare la pretentiile pe care
mostenitorii le-ar avea unul impotriva celuilalt, cererile legatarilor sau ale creditorilor
defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar.
7. In ce conditii opereaza prorogarea de competenta in cazul cererilor accesorii, aditionale
si incidentale?
Prorogare legala-art.123 NCPC, cererile accesorii, aditionale si incidentale se judeca de catre
instanta competenta sa judece cererea principal, chiar daca ar fi de competenta materiala sau
teritoriala a altei instante judecatoresti, cu exceptia cererilor privitoare la insolventa sau
concordatul preventiv. Aceeasi regula se aplica si cand legea stabileste competenta de solutionare
a cererii principale in favoarea unei sectii specializate sau a unui complet specializat. Atunci
cand instanta este exclusiv competenta pentru una dintre parti, ea va fi exclusiv competenta
pentru toate partile.
8. Ce incidente procedurale se rezolva de catre alta instanta decat cea sesizata cu cererea
principala?
Stramutarea proceselor
-intemeiata pe banuiala legitima-curtea de apel, daca se cere stramutarea de la un tribunal sau o
judecatorie din circumscriptia ei sau ICCJ daca se cere stramutarea de la o curte de apel.
-intemeiata pe motive de siguranta publica-ICCJ
Delegarea-ICCJ
9. Care sunt particularitatile in cazul exceptiei de necompetenta?=mijloc procedural prin
care se contesta competenta instantei sesizate.
Necompetenta este de ordine publica:
a) incalcarea compet generale-procesul nu este de compet instantelor judecatoresti-poate fi
invocata de parti sau de catre judecator in orice stare a pricinii
b) incalcarea compet materiale-procesul este de compet unei instante de alt grad

c) incalcarea compet teritoriale exclusive-procesul este de compet altei instante de acelasi grad si
partile nu o pot inlatura
b+c-trebuie invocata de parti ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile
sunt legal citate in fata primei instante.
In toate celelalte cazuri este de ordine privata-poate fi invocate numai de parat prin intampinare
sau, daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care
partile sunt legal citate.
Instanta se declara competenta-trece la solutionarea cauzei; incheierea poate fi atacata odata cu
hotararea pronuntata in cauza.
Instanta se declara necompetenta-hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind
trimis de indata instantei judecatoresti competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate
juridictionala competent.
Instanta se declara necompetenta si respinge cererea ca inadmisibila intrucat este de competenta
unui organ fara activitate jurisdictional sau ca nefiind de compet instantelor romane; hotararea
este supusa recursului la instanta ierarhic superioara.
Hotararea de declinare a compet produce efectul de dezinvestire a instantei sesizate si de
investire a instantei care a fost considerata competenta-poate sa-si verifice la randul ei
competenta
Dovezile admin in fata instantei necompetente raman castigate judecatii si instanta investita cu
solutionarea cauzei nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.
10. Care sunt mijloacele procesuale prin care s-ar putea evita un conflict pozitiv de
competenta?
Conflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente existand pericolul unor
hotarari contradictorii .Mijloacele procesuale de evitare a acestui pericol se directioneaza catre:
-

exceptia de necompetenta
exceptia de litispendenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod
egal;ultima sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai, inaite
de pronuntarea unei hotarari).

11. Ce deosebiri exista intre litispendenta si conexitate?

Litispendenta:problema se poate ivi datorita normelor de compet terit alternativa cand sunt
competente mai multe instante sau cand reclamantul a sesizat o singura instanta dar de mai multe
ori, cu acelasi litigiu, prin cereri distinct

Conexitate:este vorba despre cereri diferite in care punctul comun se poate referi cel mult la
parti; intre obiect si cauza trebuie sa existe doar o stransa legatura
Litispendenta:exceptia poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu in orice stare a pricinii
in fata instantelor de fond (I instanta si apel):
-instante de acelasi grad-in fata instantei ulterior sesizate
-instante de grade diferite-in fata instantei inferioare si in caz de admitere dosarul este trimis la
instanta superioara in grad
Conexitate:exceptia poate fi invocata de parti sau din oficiu cel mai tarziu la primul termen de
judecata inaintea instantei ulterior sesizate.
12. Particularitatile hotararii de stramutare: se da fara motivare si este definitiva; impotriva
ei se pot exercita caile extraordinare de retractare-contestatia in anulare si revizuirea-spre
deosebire de reglementarea anterioara.