Studiul Noului Testament, Suport de curs, An. I, sem. 2 Pr. prof. dr. Constantin COMANEVANGHELIA DUPA MATE Introducere Cuprins 1. Bibliografie 1.1. Chestiuni introductive 1.2, Comentarii 1.2.1. Comentarii. patristice 1.2.2. Comentarii moderne 1.2.3. Comentarii patristice la unele fragmente din Ev. Matei 1.2.4, Studi 2. Caracteristici generale 2.1. Prima dintre cele patru Evanghelii 2.2. Cea mai cunoscuta Evanghelie 2.3. Are un caracter sistematic 2.4. Intre cele patru Evanghelii, citeaza cel mai mult din Vechiul Testament 2.5. Este un discurs mai curdnd teologic decat biografic despre Mantuitorul Hristos 3. Planul Evangheliei dupa Matei 3.1 Introducere 3.2 Béda Rigaux, Témoignage de I’évangile de Matthieu, Desclée De Brouwer, 967 3.3 UBS Handbook Series, A Handbook on The Gospel of Matthew, by Barklay M. Newman and Philip C. Stine, New York, 1992 3.4 C. H. Lohr, in Catholic Biblical Quarterly, 23 (1961), p. 427. Adoptat si de The New Jerome Biblical Commentary (Edited by Raymond E. Brown, Joseph A. Fitzmyer gi Roland E. Murphy, 1990) 3.5 Ulrich LUZ, MATTHEW 1-7, A Continental Commentary, Fortress Press Miniapolis, 1992 4, Structura pe capitole a Evangheliei dupa Matei 4.1 Introducere 4.2 Structura pe capitole ~ prezentare 5, Teme centrale in Evanghelia dupi Matei 6. Exegezi la Matei 1,1-17: Cartea nasterii 6.1. Textul ~ 6.2. Planul sectiunii 6.3. Comentaii preliminare 6.4, Exegezi 6.5. Comentariu la Genealogie 7. Exegeza la Matei 1, 18-25: Nasterea minunat’ a lui Tisus din Fecioara Maria 7.1 Textul 7.2 Posibile comentarii8, Exegezt la Matei 2, 1-12: Magii de la Rasirit 8.1 Textul 8.2. Comentarii 9. Fuga in Egipt i intoarcerea in Nazaret (2,13-23) 9.1 Textul 9.2 Comentarii 10, Predica Sf, loan Boteziitorul (3,1-12)[Me 1,1-8; Le 3,1-9.15-17; In 1,19-28] 10.1 Scurta introducere 10.2 Textul 10,3 Comentarii 11, Botezul Domnului sau Teofania, descoperirea sau aratarea Fiului lui Dumnezeu (3,13-17) 11.1 Textul 11.2 Comentarii 12, Predica de pe Munte. Matei cap. 5-7 12.1 Considerajii generale (dupa i in dialog eu U. Luz op. cit. 1, 214) 12.2 Comentarii teologice 12.2.1 Despre masura deplinatatii 1. Bibliografie Bibliografia privitoare la Evanghelia dup Matei este foarte bogata in limbile strine de circulatie i destul de straci in limba romana. Pentru o list bibliografic& foarte cuprinzatoare, att la nivelul comentariilor cit si la nivelul studiilor tematice, a se vedea comentariul tui Ulrich Luz. In limba romana singurul comentariu original la Evanghelia dupa Matei este semnat de Pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu, Cel semnat de Pr. prof. dr. Leon Arion reia comentariul lui Gheorghiu, adaptindu-1 mai ales ta nivelul limbajului. Bibliografia cuprins& in lista de mai jos este una selectiva, retinand lucrarile mai importante in limba romana si cateva dintre cele provenind din literatura strain& de specialitate Daca ar fi sa reducem la maximum selectia, am refine, desigur, Omiliile la Matei ale Sfantului loan Gur de Aur, 0 capodoperd a geniului, care nu ar trebui si lipseasca din biblioteca unui teolog, a uni preot sau a unui profesor de religie, si, dintre cele moderne, Comentariul la Matei al ui Ulrich Luz, un comentariu foarte documentat, cuprinzator si echilibrat ca abordare, cu contributii extrem de valoroase privind istoria exegezei si mai ales receptarea de citre Biserict a Evangheliei sau a diferitelor teme importante din Evanghelia dupa Matei. 1.1. Chestiuni introductive Pr. Prof. Dr. Vasile MIHOC, Introducere in Nou! Testament, vol. 1, Teofania, Sibiu, 2001 2. Pr. Prof. Dr. Nicolae NICOLAESCU, Pr. Prof. Dr. Grigorie MARCU, Pr. Prof. Dr. Sofron VLAD, Pr. Prof. Dr. Liviu MUNTEANU, Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice, Ed. IBMBOR, Bucresti, 1983? 3. Eaffag Ayoupiins, Exaayeoyy exc rv Kany Atadixny, Exd6oes Cpnyopn, Abiva, 1971yaeN Todwng KapaBtSdxovioc, Etoayoyh ory Kawi) diadiixn, Ex8éoes Toupvipa, @eaouhovixn, 1995, lodvvng Navayénovkos, Etooyeoy oxnv Karvy Atadiixn, AOnva, 1994 Helmut KOESTER, Introduction to the New Testament. Vol. 1: History, Culture and Religion of the Hellenistic Age; Vol. 2: History and Literature of Early Raymond E, Brown, Joseph A. Fitzmyer, Roland E. Murphu, Introducere si comentariu la Sfanta Scriptura, vol. 1, Galaxia Gutemberg, 2005 pag. 921-930. 1.2.Comentarii 1.2.1 Patristice Sf. Ioan Gura de Aur, PG. 57,58; Trad. rom.: Omilii la Matei, (Trad. de Pr. D. Fecioru). EIBMBOR, Bucuresti, 1994; Origen, PG 13; SC 162, 1970 Sf. Efrem Sirul, SC 121, 1966 Sf. Chiril al Alexandriei, PG 72, 365-474 Teofilact al Bulgariei, PG 123, 144-488, Trad. rom.: Sfantul Teofilact al Bulgarici, Talcuirea Sfintelor Evanghelii de la Matei si Marcu, Editura Sofia, 1998. Evtimie Zigaben, PG 129, 112-766 Vezi traducerea rom. Zigabenos, Eutimie (sau invers?), Comentar asupra Sfintei Evanghelii dupa Matei (vol. 1), trad. din Ib. greacd de Grigore, pr. prof. C. si Saru, pr. prof. Sava T., dupa editia lui Teoclitos Farmachides, Ed Cozia, Rm. Valcea, 1931, 301 p. Zigabenos, Eutimie (sau invers?), Comentar asupra Sfintei Evanghelii dupa Matei (vol. 11), trad. din Ib, greaca de Grigore, pr. prof. C. si Saru, pr. prof. Sava T., dupa editia lui Teoclitos Farmachides, Ed. Cozia, Rm. Valea, 1933, 424 p. 1.2.2. Comentarii moderne Gheorghiu, pr. prof. dr. Vasile, Sfanta Evanghelie dupa Matei cu comentar, vol. 1, Ed autorului, Cernauti, 1925, 240 p. Gheorghiu, pr. prof. dr. Vasile, Sfanta Evanghelie dup Matei cu comentar, vol. U1, Ed. auytorului, Cernauti, 1927, 256 p. Dr. L. G. Munteanu, Predica de pe munte, studi exegetic, Cluj, 1932, (Ed. autorului), 141 p Gheorghiu, pr. prof. dr. Vasile, Sfanta Evanghelie dupa Matei cu comentar, vol. 111, Ed. autorului, Cernduti, 1933, 350 p. Arion, pr. dr. Leon, Comentarii la Matei, vol. 1, Ed. Limes, Cluj, 1999, 260 p. Arion, pr. dr. Leon, Comentarii la Matei, vol. 11, Ed. Limes, Cluj, 1999, 250 p. Lagrange M. J., Evangile selon Saint Matthieu, Paris, 1927 Benoit P., L’Evangile selon Saint Matthieu, Patis, 1972. Ulrich LUZ, MATTHEW 1-7, A Continental Commentary, Fortress Press Miniapolis, 1992 Ulrich LUZ, MATTHEW 8-20, Fortress Press Miniapolis, 2001. - Béda RIGAUX, Témoignage de l'Evangile de Matthieu, Desclée de Brouwer, 1967 M.-J. Lagange, 1941" EapBag Ayoupiéns, Marlaioc o Evayyehiaic, Exdooeis Aptos Zaniie, diva, 20002. Caracteristici generale 2.1 Evanghelia dupa Matei ocupa primul loc intre cele patru Evanghelii si primul loc intre cairtile Noului Testament. Este, agadar, cartea cu care incepe Nou! Testament. incé de la inceputurile Bisericii a ocupat primul loc (J. Panagopoulos, op.cit. p.75). Traditia ‘manuscrisa 0 plaseaza fara exceptie pe primul loc, ceea ce arati ci nu a existat nici un fel de ezitare in acest sens. De ce a fost asezata prima in Canonul NT? De ce a fost agezat inaintea Jorlalte trei Evanghelii? lata trei posibile raspunsuri a. Criteriul cronologic poate fi un argument. Este posibil ca Biserica primara si fi aplicat criteriul cronologic, aseznd cele patru Evanghelii in canonul nou- testamentar in ordine cronologicd. Conforma traditiei, Evanghelia dupa Matei, cel putin in varianta initiala, aramaica, a fost scrisd inaintea celorlalte trei b, Evanghelia dupi Matei este o punte fireasca si consistent intre Vechiul si Noul Testament, face cel mai bine si cel mai firesc legatura intre Vechiul si Noul Testament. Evanghelia dup Matei materializeaza si afirma cel mai convingator, continuitatea si unitatea celor doua Testamente, cele doua parti ale aceluiasi intreg care este Dumnezeiasca Scriptura. Acesta este rispunsul acceptat de majoritatea exegetilor, intdrit cu atat mai mult de ipoteza, care s-a impus chiar si in spatiul ortodox , conform careia Evanghelia dup’ Marcu ar fi fost scris& prima. c. Caracterul didactic, sistematic - aproape programatic - al acesteia, care oferea o imagine cit mai complet, att din punct de vedere ale faptelor cat si al invataturii Mantuitorului, poate fi un alt argument pentru care Biserica primelor veacuri a asezat Evanghelia dup Matei in fruntea celorlalte Evanghelii, 2.2 Evanghelia dupa Matei este cea mai cunoscut Evanghelie dintre cele patru Evanghelii canonice. Majoritatea din cuvintele Mantuitorului Hristos ca si evenimentele importante din viata gi activitatea pimanteasc& a Acestuia sunt cunoscute in ,,varianta Matei”. De ce? Foarte probabil din urmatoarele motive: a, Faptul de a fi fost asezata in fruntea cartilor NT si de a se fi bucurat de prioritatea lecturii. Nu este ins singurul. Trebuie tinut seama si de faptul ci circulatia foarte larga, chiar in Biserica primara, a impus-o in egala misurdi constiinfei eclesiale. b. Faptul de a fi fost scrisi pentru iudei si pentru iudeo-crestini, asociat ponderii pe care il are in istoria Bisericii primare elementul iudeo-crestin, ca si nevoia delimitarii din ce in ce mai ferme a Bisericii fat de Sinagoga si a elaboratii raportului dintre Evanghelie si Legea vechi-testamentara ©. Predica de pe Munte - receptat& ca o sintez a Evangheliei Mantuitorului si ca un discurs programatic, normativ pentru viata crestinilor si ca o replic& a Evanghelici data Legii vechi ~ cat si celelalte bogatelor culegeri de cuvinte ale Mantuitorului (in total, cele cinci sau sase discursuri mari, in cate Sf. Evanghelist Matei concentreazé mare parte din invatatura Mantuitorului Hristos, d. A fost receptati foarte repede de Biserica universala si a exercitat cea mai important influent& asupra vietii Bisericii in primele dowa secole, dar si dupa aceea. intalnim citata Ev. Mt, chiar din sec. II (vezi 1 Clem.46,7 5.u.; Epistola lui Barnaba 4,14; Didahiile 8,2, Ignatie Teoforul, Catre Policarp 1,3.2,2). Justin Martirul si Filosoful foloseste culegere de cuvinte ale Mantuitorului din Ev. Mt,1.2.3 Comentarii patristice la unele fragmente din Ey. Matei Sf. Grigorie de Nyssa, La Fericiri, PG 44,1193-1301 Sf. Grigorie de Nyssa, La Rugdciunea Domneascd, PG 44, 1114-1172 Maxim Marturisitorul, La rugdciunea Tatall nostru, PG 90, 872-909 leronim, Fericitul, Comentar la Sféinta Evanghelie dupa Matei (1), MB 11-12/1990, pp 48-56, trad. de pr. prof. dr. Nicolae Neaga. 5. Ieronim, Fericitul, Comentar la Sfanta Evanghelie dupd Matei (11), MB 4-6/1991, pp. 83-89, trad. de pr. prof. dr. Nicolae Neaga 6. Ciprian, Sfintul, Explicarea rugdciunii Tatdl nostru, trad. din Ib. greact de Paslaru, pr. Matei, Instit, de editura crestin’, Rm. Valcea, 1937, 72 p. 7. Neaga, pr. prof. dr. Nicolae, Predica de pe munte comentata de Fericitul Ieronim, MB 1-2/1990, pp. 7-24. Bee 1.24 Studi 1, Scriban, arhim, luliu, Comentariul Sfintei Evanghelii. Genealogiile Mantuitorului ta Sf. Matei si Sf. Luca, BOR 3/1922, pp. 206-215. 2, Binescu, prot. dr. Marcu, Functia metaforei in Predica de pe munte (1), MB 11-12/1984, pp. 679-691 Banescu, prot. dr. Marcu, Funcfia metaforei in Predica de pe munte (1), MB 1-2/1985, pp. 23. 4, Caraza, diac. asist. loan, Fifi desdvarsii, precum si Tatdl vostru cel Ceresc este descivérsit (Matei 5, 48)”, O 1/1994, pp. 171-172. 5. Ciudin, pr. dr. N., Analiza citafiunilor Vechiului Testament din Evanghelia Sf. Matei. Sudiu dupa textul ebraic si LXX, Ed. Cartea romineasc’, Bucuresti, 1942, 53 p. 6. Preot dr. N. Ciudin, Analiza citafiunilor Vechiului Testament din Evanghelia dupa Mateiu. Studiu dupa textul ebraic si LXX, Bucuresti, 19 7. Ciudin, pr. N., Genealogia Méntuitorului dupa Evanghelia Sf, Matei in raport cu datele Vechiului Testament. Studiu analitic dupa textul ebraic si LXX, Tipogt. Progresul, lagi, 1941, 15 p. 8. Ghia, pr. prof. dr. Gh. 1, Atitudinea Mantuitorului fafa de legea Vechiului Testament. Coniribujie la exegeca Noului Testament, Ed, Ramuri, Craiova, 1929, 102 p. 9. Constantinescu, pr. prof. loan, ,Cuvéintarea eshatologicd a Domnului nostru lisus Hristos - scurt comentariu”, GB 1-2/1979, pp. 51-77. 10. Constantinescu, pr. prof. loan, ,Cuvantarea misionard a Mantuitorului la trimiterea Apostolilor la propoviiduire”, GB 1-3/1983, pp. 67-84 11. Constantinescu, pr. prof. loan, nvierea Domnului nostru lisus Hristos dupa cele patru Evanghelii”, GB 2/1987, pp. 60-101. 12, Constantinescu, pr. prof, Loan, ,,Patimile si moartea Mantuitorului Hristos dupa cele patra Evanghelii”, GB 2/1988, pp. 45-103. 13, Marguerat, D., Le jugement dans l'evangile de Matthieu, Geneve, 1981 14, Mohrlang, R., Matthew and Paul, (SNTSMS 48), Cambridge, 1985 15, Praybylski, B., Righteousness in Matthew, (SNTSMS 41), Cambridge, 1980Matet 214-15 "* 6 5¢ eyeptelg napéiaBer 3 naxstov Kal thy unckpe abrod vuKtb Kak dvexspnoe” cig Atyortov, ' Koil fu eet fog tic tedeutic “Hochbou: Lee manpwlfh 3 Andy Und Kyplou dud sposrfrou A€yoveoe: & Atybmtou éxiieaw tov vi6v pov. $i sculdndu-se, a luat, noaptea, Pruncul si pe mama Lui si a plecat in Egipt. $i au stat acolo pana la moartea lui Irod, ca sd se implineascd cuvéintul spus de Dommul, prin proorocul: “Din Egipt am chemat pe Fiul Mea” Matei 2,23” kad 0dw Kardimoer ele aBauv Aeyouermy NeCuper> Brac mano 16 Anéerr dub ra mpopnrar 8:1 NeCupaiac winffocrat. Si venind a locuit in orasul numit Nazaret, ca sii se implineasca ceea ce s-a spus prin prooroci, c& Nazarinean Se va chema. Matei 413-15 "kai xeraiendv viv NaCupi @Odv KargKnoc cic Kedapvaciu cy rapaBarwoaiar &v dpioi Zafovddy Koi NepGadin” "time mano rd pnbevr 6ut Hoatou rob moobiou Ayareay’ 1A Zafoukin ak yh Nedeadly, B8iv GekdorK, nkpay s00 “Topbtoov, Paavinia ca @ociv, $i parisind Nazaretul, a venit de a locuit in Capernaum, King mare, in hotarele tui Zabulon si Neftali, Ca sa se implineased ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice: “Paméntul tui Zabulon si pamantul tui Neftali spre mare, dincolo de fordan, Galileea neamurilor;, Matei 8,16-17 "© “Opiag & yevoueme npootveyKav arg duporgouévors rodAotc: kak BEEBacker th muetuere Ady Kal dvras cob KaRde Fxorras eepdnevaer, | Snuy rénowbh xd pnb bud Hoatou roi spoypirou Aéyovroc: wid th doBeveias Ady Baer Kai ta vooouc Mdotaacy $i flcdndu-se seara, au adus fa El mulfi demonizati si a scos duburile cu cuvantul si pe tofi cet botnavi ia vindecat, Ca sa se implineasc ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: "Acesta neputintele noastre a luat si bolile noastre le-a purtat” Matei 12,16-18 ' ‘ai éneriunocy abrois tom pit guvepdv wirdv roriowow, | fier rape 26 Anbev bi Hoatov rad mpodrfrou déyorroc: "* ‘boi 8 saic wou bv fpéran”. Dar le-a poruncit ca si nu-L dea in vileag, Ca sd se tmplineasca ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: "lata Fiul Meu pe Care L-am ales... Matei 13,34-35 ™ rade néare tadanoer & "hood & mupefonatc toic FyAoi Ku ywpi¢ TapapoAs, oibiy Gdder airotc, S drase mdnpwOH r6 pnBkv Sua cob npodrfrov Aéyovroc Ywoikw kv napaponaic 16 orduer wou, EpedEoum KeKpyuiern dnd KeceBorAc [kSoUOU], Toate acestea le-a vorbit Lisus multimilor in pilde, si fra pild& nu le grdia nimic, Ca sd se tmplineascas ce s-a spus prin proorocul care zice: "Deschide-voi in pilde gura Mea, spune-voi cele ascunse de la intemeierea lumii" Matei 21,3-5 cai tv tag tiv etmy 1, epeive Bru 6 xipios air ypelau Eyer eiBig be dnooteAet airots. * robro 5 yéyovey fim nanpwdp 16 pnb dui cot spoprirou Aéyovrar * etnace 1H Suyarpi Liaw" ibod 6 Poasredc cou Eoxerad oor npatis Kak émpePnkcdc Ent Bvov Kai eit maRov vbw inocvyiou, $i dacd Va va zice cineva ceva, veti spune c’-I trebuie Domnului; si le va trimite indata, Jar ‘acestea toate s-au facut, ca si se implineascti ceea ce s-a spus prin proorocul, care zice: "Spuneti fiicei Sionuiui; lat imparatul tau vine la tine bland si gezdind pe asina, pe manz, fiul celei de sub jug”. Matei 26,53-54 °° # boxeic 61 ob Sivayer apaxadéoar tov nackpn ov, Kal Tepacrieet wor dpe mela bibeKa Reyrdvac ayn; * nie obv winpudGat ak yprbke Bet obtax Set yereosu; Sau fi(Apolog. I, 15-17). Ev, MI. este citatd frecvent si de ceilalti apologeti din sec. I c. A fost si este folosita cel mai mult in viata liturgicd a Biserieii, A fost socotits ‘ca Evanghelia bisericeasca prin excelent. Dat fiind faptul c& pentru mult timp contactul credinciosilor cu Evangheliile era realizat aproape exclusiv prin intermediul viefii liturgice, este explicabil ca Evanghelia cea mai frecvent cititi si se intipdreasc& cel mai bine in memoria credinciosilor. fA fost cel mai mult comentati. Primele si cele mai extinse comentarii patristice au in vedere Ev.Mt.. A se vedea Omiliile Sf. loan Gura de Aur care au avut 0 mare raspindire in Bisericd, in toate traditiile crestine. 2.3. Evanghelia dup Matei are un caracter sistematic, este foarte bine construit’ a. Exist o evident compozitie literara: = cartea este jalonata de cele cinci/sase mari discursuri (5,1-7,29; 9,36- 11,1; 13,1-52; 18, 1-35; 23, 1-39; 24,1-25,46). Acestea sunt constructii literare datorate Sfantului Evanghelist Matei, care aduna in unitati literare unitare din punct de vedere tematic si mai extinse cuvinte rostite de Mantuitorul in imprejurari diferit. - amploarea discursurilor, prezentarea sinteticd, forta lor constituie note specifice ale Ev. Mt - exist 0 progresie in prezentarea acestor discursuri; prezentarea continutului Legii noi in PM, discursul despre misiunea apostolica, parabole, discursul eclesial, anatemele la adresa fariseilor, sfarsitul timpurilor. b. Sistematizarea este evidenta si in relatarea evenimentelor = cele zece minuni_ prezentate de Sf. Evanghelist Matei in cap. 8-9 au fost adunate aici din ratiuni ce tin de planul teologic al Evangheliei = tensiunile dintre lisus si iudeii necredinciogi (11,2-12,50) = in jurul mirturisirii lui Petru sunt grupate cuvinte rostite in alte imprejurari (16, 13-20) = viafa Sf. Ioan Botezatorul este urmiérita.riguros: predica (3,1-17), trimiterea ucenicilor la lisus )11,2-19), moartea (14,1-12) . Unitatea Ev. dupa Matei este confirmata si de recursul explicit, frecvent si foarte tnitar ca modalitate la Vechiul Testament 2.4 — Evanghelia dupa Matei citeazA cel mai mult Vechiul Testament ‘a. de 11 ofi, cu neinsemnate modificari, revine aceeasi formula prin care Sf. Evanghelist Matei introduce citate din VT: Aceasta s-a intémplat ca sa se implineascd ceea ce s-a spus prin proorocul, roiro 6 Siov yéyover tim minpaifi rb pnfkv ind xypiou dit rob mpoprfrou Aéyovroc (1,23; 2,15; 2,235 3,3; 4,14-16; 8,17; 12,17-21; 13, 14-15; 21, 4-5; 26,56; 27,9-10). Matei 1,22-23 ® rodro 6% Shov yéyover va mAnpwd x3 AnBv ind Kypiou Sue r00 mpoprfcou déyorroc’ ™ iBobr Hy rapBvoc ev yuorpl Kee Kal récrar vidy, Kai xadéoovow tb bvowe @itod "Byavoura, 6 kore weOepynverdueror pee? fav 6 Gedc. Acestea toate s-au facut ca sd se implineascé ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: "Tata, Fecioara va avea fn pantece si va naste Fiu gi vor chema numele Lui Emanuel, care se tilcuieste: Cu noi este Dumnezeu”.se pare cf nu pot si rog pe Tatal Meu si si-Mi trimité acum mai mult de douasprezece legiuni de ingeri? Dar cum se vor implini Scripture, c& aga trebuie sa fie? Matei 2655-56 "Ev dxcimm vf pg elrey 8 “ood toic Bxhorc’ a él Anovhy eMAare pert eyeupi” Kak {hoy ovddaity yes ve? twlon a eG iepd fxwBeCSuny Sxbdona “oli expariioaté ye. * roto dt diov yéyoven tm minpwéddow ai ypagael rar npodnri. fn ceasul acela, a zis Tisus multimilor: Ca la un thar afi iesit cu sibii si cu ciomege, ca si Ma prinde, In fiecare zi sedeam in templu si invatam si n-afi pus mina pe Mine. Dar toate acestea s-au {facut ca sa se implineascd Scripturile proorocilor. A se vedea comparativ cu ceilalti autori nou-testamentari:! ' Marcu 14:48-49 “Kai dnoxpi8eic 6 "noot elnev airoic cde ent Anat é€fiAOaTe pete outs ye; was” Yudoae Fu aps Guts x Lp Sb xa oi txpoué ye at ype. Luke 21:20-22 ® “Ory && Tanse muciowsiony ind oxparontSav epovoadin, tére yore Bet Fyre épaaors cite. adee oi a th Toudate deyyewon» cig te Spm a of a7 ylag ioe ftpctzvoay xak oy cate rslptic wi eloepyéotonay cig nip, See fgpat txbuafocus aad cioww rob whnodipan nda i yeypayiva Luca 22:36-37 " clney 8 atzote: iA viv 6 Tyov Paddaruoy dpicu, diols Kal mipay, eal & wh Rov ruinaico 18 iyisior aixod eai Gropnadco wixerpar. eyo vip ty Bet colo wb yeypmyvor et TekcooTbas By ful 16 xl pete dvdr edoyio Luca 24:44-45 Blnev 6 npc aisolc: obra. ol Abyor wou obs Edanoa npds Suig Ere Sv obv iv, Bre det ‘Tinpubfyar mivra th yeypappeva tv 1 vou Muiotog Kal rotc npopiiemc cai Yadpois mepl eyo. ‘ore Buouger winav ov vot rob owtévm tas pubic Toan 12:37-40 ” Toowira S¢ airot onucia menornKdtor Ginpoodey airdv olk éniorevoy cig abrdv, * ow O oroc Honioy sob npobou whapdh bv lee" kop, si dnlarevoey th doh FH, at Bazin Kupiov tive derexachipon; Sule todo otk HBivavto moreberv, br médu eine "oats © cerisphumev adniav tobe SpbuAnoke Kal ndpuoey aindy sy opdian, Tom uh Téwow wig ObinAIC Kel vomaacLY sf xapBle xe orpugow, wal idoopar ate Toan 15:24-25 ™ el ci Epya wh émotnoa bv abrots @ oidcig Ahoc éoinoey, duapriay oik efxooav" vov 8 Kat ‘opineow we weucigaows eal Gut wa ror wenépe wou. aa’ Twa winpubh 8 AbyOG 8 BY 19 Wy ateaY ‘eres fru éhion@a je Bop Joan 17:12"? Gre funv per’ aixaw byO enfpowr anole fv 1 Owduarl cou G Seburde pot, wat Epata, xa olde & ana dubieno kh 8 vibe te dokela, ive A ypebh PANBWPR, oan 18:8-9 © drcxpiOn "Inooic: ctrov duty ee ty) eins. ek oly Gut Cmctze, kere robeoug imiyew’ ipwdf 8 Abyos Gv einen Be oy Beduxcc wor olke dmuSReon & aitav oiBeva, oan 19:24 ™ clnav obv xpi daafious wh oxlouper atcdv, aie Nyon neph aisod sfvog Fora: tu A you ranpudfy () Myouna) Sueuepiowvro vie iydeid you tavrors Kal eri cov iyartousy wou eaiov KAfpov. OF jv oly axpaciaran radra évoinoav. oan 19:34-37 Gi! lg cov arpucuray Adyyn aod viv whevpiw Fnger, wal eAAder elds ala ea Coup. ea 8 tapas vewsoripmecy, nl damp wird dor f paprupi, kak ixetvog olber Gre dan Ayes, twa cal iuetc moretfalnee. eyivero yep matzo ton A yoadh mAnpwdRr Gorotv ob owspipioerat wirot. 7 al naw Edo youph Rye Bhovran eis By eexdveysan. Romani 8:3-4 1 To yp ivarov 0b vénou iv Hpi Sg npc, 6 Bebe bv faurod iby niwvas tv inoisunct oaprdc éuapriag wal rept dyapriog xacixpuvey ci dyapriny év cf onpxt, * Twa 1 Sixaioe 108 ov timp Ft ros ph war odors repumerotow didi ear eu25 b. BiBiog yevécews ‘Inco Xpiotob viod Aavid viod ’ABpady. Sf. Evanghelist Matei igi incepe Evanghelia cu o sintagma pe care o intalnim si la inceputul Vechiului Testament. Sintagma este apax legomeno in Noul Testament. O intalnim ir Vechiul Testament in forma identica la Fac. 2,4, unde se vorbeste despre facerea cerului si pamantului si in Facere 5,1-2, unde se vorbeste despre facerea omului. Genesis 2:4 * ality 1 Bios yevecews obpavod Kal yiig Genesis 5:1-2 Genesis 5:1 abcn Bipdog yevéoeuc dvOpdrwi. Sfantul Evanghelist Matei imprumuta expresia vechi-testamentara, prin care se indicd descrierea facerii cerului si a pamantului, pe de o parte si facerea omului, pe de alt& parte, adic& descrierea creafiei lumii, pentru a numi sau indica descrierea sau cartea care consemneaza cartea nasterii Mantuitorului Hristos, percepind acest moment ca pe 0 noud creafie a lumii. Ideea este dezvoltaté de teologia biblicd (vezi paralela dintre Adam si Noul Adam la Sf. Pavel) si literatura patristic’ a Bisericii, Folosirea ‘acestei sintagme vechitestamentare, cu o rezonanti atat de puternicd si cu o semnificatie atat de exact, nu mai incape nici o indoiala ca Sf, Evanghelist Matei i articuleaz’ Evanghelia sa la Vechiul Testament, nu numai ca limbaj, se intelege, ci gi teologic. Sf. Ev. Matei urmareste mai curdnd teologia decdt biografia lui Tisus a. Repere geografice ~ Accept aceeasi repartitie generala a activitatit Mantuitorului: Galileia, in afara Galileii si lerusalim. - Alte indicatit geografice au mai curdnd motivatie teologica (confirmarea proorociilor vechi-testamentare: Nasterea la Betleem, fuga in Egipt prezisa de Osea (11,1) uciderea pruncilor - proorocita de Teremia (31,15): stabilirea in Nazaret (vezi leremia (13,5,7) - Alte indicatii geogratice au. putin relevanta (la Marea Galilee, urcdnd sau coborand din munte, pe cale, in casa la..., ete b. Repere cronologice = activitatea publica incepe prin indicarea generica , in zilele acelea” (3,1) ~ tune” este o alti coordonati de timp pe care Matei o reia de 92 de oti (fata de 6 ori la Marcu gi 15 la Luca) ~ Ca sila Marcu si Luca, Matei rezuma activitatea la un an, lucru infirmat de informatia sigura de la Joan - Faptul cé Matei grupeazd atat cuvintele cat si faptele Mantuitorului in grupe de zece sau sapte (cifre teologice) arati ci era mai curand preocupat de sistematizare si de relevanta teologica decat de cronologie. ~ Matei prezinta lucrurile ilustrativ, cu tity de exemplu, nu exhaustiv; Activitatea Mantuitorului este concentrata in patru zile ~ evident prea ‘inedrcate - 1a care se adauga istorisirea Patimilor.(Vezi §,1-8,17; 8,18- 9,34; 12,1-8, 9-14; 12,22-13,52) - Matei se ingrijeste s8 lege evenimentele unele de altele prin constructii literare (de ex.: flosirea genitivului absolut, tradus in roméneste prin gerunziu: Vazdnd lisus (5,1; 8,18) cunoscnd (12,15) aflénd ( 4,12; 14,13), iesind (13,1; 15,21), - Aceeasi functie de legaturd stilisticd au si alte formule, freevent folositede Matei: in ziua aceea- ev 19 muepa exeivn (3,1; 13,1; 22,23); in timpul acela ev exewva te Keapo (21,1; 14,1; 11,25); in momentul acela (18,1; 26,55); de acolo exerOev (9,9,27; 12,9,15; 15,21,29) c. Predilectia lui Matei pentru teologie este evidenta, Cuvintele si faptele consemnate au un rol teologic, o functie teologicd explicit: aceea de a ardta c& lisus a fost cu adevarat Mesia, Domnul, Fiul lui Dumnezeu 4. Grupand faptele, cuvintele, parabolele, discutiile, Matei conferd istoriei ui Tisus semnificafii teologice, dimensiuni mai adanci. 3. Planul Evangheliei dupa Matei 3.1 Introducere Evanghelia dupa Matei, ca si celelalte Sfinte Evanghelii sau scrieri nou-testamentare, este un edificiu literar unitar realizat dupa un anumit plan, pe care este de presupus c& Sf. Evanghelist Marci l-a avut in minte inainte de a purcede la redactarea acesteia, Existenta unui astfel de plan in cazul Evangheliei dup’ Matei este cu att mai posibila cu cat aceasta are un evident caracter didactic si sistematic. Planul unei lucriri fiterare ne conduce la descoperirea functionalitatii si, prin urmare a sensului pe care autorul il atribuie fiecdrei parti componente, mai mari sau mai mici, in structura unitara si coerenté a Evangheliei. Faptul ca anumite evenimente din viaa Mantuitorului sunt plasate de Sfinfii Evanghelisti in contexte diferite aratd intentia acestora de a sublinia valente gi sensuri diferite ale aceluiasi eveniment. Selectia diferita a materialului evanghelic ~ faptul c& nu tofi Sfinfii Evanghelisti relateaza aceleasi evenimente sau aceleasi cuvinte ale Mantuitorului — este determinata desigur de un plan anume al fiecdrui Evanghelist. Planul ne ajuta si identificim $i 84 Urmarim firul rosu sau logica care da coerentd $i unitate intregului edificiu. $i in cazul discutarii planului unei Sfinte Evanghelii trebuie s& spunem mai intai c& toate cele patru Sfinte Evanghelii urmeaz in mare un plan comun, intrucat obiectivul lor este comun, acela de-a face cunoscuta invatétura si faptele Domnului nostru lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat. Diferenfele intervin Ia detalii si la aspectele particulare sau specifice, dictate de ‘imprejuraile scrierii fiecdrei Evanghelii, mai ales de destinatarii cirora acestea se adreseaza si de obiectivele specifice, urmarite de fiecare evanghelist in parte. Biserica a refinut in canonul Noului Testament cele patru Sfinte Evanghelii, propundndu-ne, evident, un discurs unic, complementar, imbogititor, format din patru discursuri specifice, cu particularitati, cu aspecte si accente diferite. Exist, asadar, 0 parte comuni a planului si o parte specifica fiecdrui $ffnt Evanghelist, Un ‘exempla, intre multele posibile: Sf. Ev. Matei, adresdndu-se iudeo-crestinilor, prezinta genealogia ‘Mantuitorului numai de la Avram, parintele poporului ales, in timp ce Sf. Ev, Luca, adresindu- se pgénilor, prezint& genealogia Mantuitorului pana la Adam, parintele tuturor oamenilor. Sf. Ev, Ioan, preocupat si completeze celelalte Evanghelii, prezint& la inceputul Evangheliei Sale, «genealogia cereasc&” a Mantuitorului Hristos, existenta din vesnicie a Fiului laingd Tatal. Ceea ce ne intereseaza aici este sublinierea particularitatii planului Evangheliei dupa Matei. De altfel identificarea particularitailor ne ajutd si la identificarea planului. Stradania exegetilor de a identifica planul Evanghelici este legitim’ intrucat de existenta silectura acestui plan depinde infelegerea Evangheliei gi in liter, dar mai ales in dubul ei, Dubulunui discurs, indiferent care ar fi acesta, este regasit in intentia autorului. Cititorul sau exegetul trebuie si ajunga la a descifra in texte ce a vrut autorul lor si spun. Acesta este un principiu exegetic fundamental si de bun sim. Desigur, in cazul textelor sfinte intra in discutie si faptul c& acestea nu au drept autor numai factorul uman, ci si pe cel dumnezeiesc. Despre lectura discursului dumnezeiesc al Sfintelor Scripturi vorbeste Ermineutica biblicd, cu care ne-am ocupat pe primul semestru, in continuare si pentru a ilustra complexitatea planului Sfintei Evanghelii dupa Matei voi reproduce citeva din propunerile, cele mai reprezentative si relativ recente. Vom incheia cu o sinteza critic a principalelor propuneri, realizata de Ulrich Luz, in cel mai bogat si valoros comentariu ta Evanghelia dup’ Matei, publicat in ultimii an 3.2 Béda Rigaux, Témoignage de Vévangile de Matthieu, Desclée De Brouwer,1967 Dupi B. Rigaux, discursurile, care se disting la Sf. Ev. Matei fafi de ceilalti sinoptici prin lungimea si unitatea lor, jaloneazd intreaga Evanghelie, constituind principalele repere ale planului acesteia, Ele ofera invatatura specifica si profunda a Mantuitorului lisus Hristos, ‘Tema principali a celor cinci discursuri este una si aceeasi: /mpdrdia cerurilor, in legitura cu care Sf. Evanghelist subliniaza de fiecare dat& un aspect caracteris 1. Programut Lui lisus este expus in ceea ce este numit Predica sau Introducerea de pe Munte. Carta a Imparatiei cerurilor, Predica de pe Munte confine noua Dreptate sau Lege care este proclamati in exigentele ei radicale si suverane (cap. 5-7) I. Discursul misionar sau Indrumarile misionare colafioneaza sfaturi date misionarilor si prevestiri ale riscuritor pe care le presupune propoviiduirea Evangheliei (cap. 10) UL Discursul despre Taina Imparajiei grupeaza sapte parabole, subliniind caracterul tainic si smerit al Imparéqiei, de la vestirea ei si pana la implinirea glorioasd a acestei (cap. 13) IV. Al patrulea discurs reglementeaza raporturile in siinul comunitatii crestine. Dac Hristos a venit pentru a sluji sia suferi, atunci si ucenicii Lui trebuie si traiasca in smerenie, cu grijd faja de cei mai mici, indreptandu-se fréteste intre ei, cu rugdciune comund si cu iertarea greselilor (cap. 18) V. In sfarsit, al cincilea discurs reia discursul eshatologic al lui Marcu (cap.13) pe care- Lamplifica considerabil, mai ales cu pilde pe tema privegherii (24,45-25,30) Toate cele cinci discursuri sunt urmate de o formula care introduce tema urmatoare: $i sfargind lisus de dat aceste invaféturi... Kat &yévero bre kxédeaev 5 "Inaote tod¢ Asyous toutoU (7,28; 11,1; 13,53; 19,1; 26,1) Evanghelia dup’ Matei mai contine si alte discursuri, unul chiar la fel de unitar $i apropiat a lungime celor cinci. Este vorba de cunoscutele vai-uri adresate fariseilor (cap. 23). Plecand de la cele cinci mari discursuri au fost elaborate multe interpretari $i concluzii privitoare la structura literara a Ev dupa Matejn 1930 B.W.Bacon, exeget american, a lansat teoria ci ne aflim in fata unui now Pentateuh. Avand in vedere si raportarea mai mult decat evident a Sf. Evanghelist la Vechiul ‘Testament teoria noului Pentateuh pare plauzibild. Mantuitorul un nou Moise, un nou Legivitor ; Fericirile si cea ce urmeaza acestora sunt o replicd evident la Decalog; Noua Lege este dati tot pe un munte, ca si legea veche (Muntele Sinai) etc. Pentru a imparti Ev. dup’ Matei in cinci parti este nevoie si asociem celor cinci discursuri partea narativa a Evangheliei, care ar trebui si aibé o legaturd logica cu discursurile, eventual ca parti pregatitoare sau introductive la acestea. Acest lucra se verificd in cea mai mare parte: 1. Astfel, cap. 3-4 relateazd fapte absolut necesare pentru introducerea Predicii de pe Munte: Botezul lui lisus, Ispitirea (3,1-4,11), inceputul activitaqii Sale publice (4,12-17) alegerea ucenicilor (4, 18-22) si atragerea muljimilor de minunile savarsite de lisus (4,23- 25) 2. A doua sectiune narativa: (cap. 8-9) prezintd un tablow cu zece minuni scvarsite de Méntuitorul care pot fi socotite o fireasca pregdtire pentru infelegerea lucrérii misionare ‘@ Acestuia si pentru misiunea Apostolilor. Ultimele versete ale cap. 9 (36-37) constituie o evidenté introducere a Discursului misionar din cap. 10. 3A treia sectiune narativa (cap.11-12) ar servi ca introducere la Discursul Parabolelor Imparitiei. Aceasta ne prezinté 0 grupare de episoade si cuvinie care au drept scop sa und in lumind lucrarea dumnezeiasca, caracterul tainic al imparayie’ 4. Ultimele dou sectiuni narative(cap. 13,53-17 $i respectiv cap. 19-23) par a avea mai pufind legdtura directé cu discursurile care urmeazd. Li se recunoaste insd cel pusin functia de a pregati atmosfera pentru ceea ce urmeazd, este vorba de discursul eclesial (cap. 18) si cel eshatologic (cap.24-25). ‘impartirea Evangheliei dupa Matei in cinci sectiuni presupune perceperea cap. 1-2 ca 0 introducere, iar a cap.26-28 (Patimile si Invierea) ca 0 coneluzie, ceea ce ar conferi acestora, oarecum, un caracter secundar. Acest Iucru nu este deloc potrivit mai ales cu ultimele capitole care fin de esentialul structurii si compozitiei Evangheliei. Este motivul pentru care unii exegeti ru accept aceasta impartire. Exista, astfel riscul ca exegetul s& substituie perspective’ autorului intelegerea sa, ceea ce nu este corect. in impartirea unei lucrari trebuie in mod obligatoriu sa se find seam de intentia initiala a autorului3.3 UBS Handbook Series, A Handbook on The Gospel of Matthew, by Barklay M. Newman and Philip C. Stine, New York, 1992 BB, Newman si Ph. Stine socotese impartirea Evangheliei dupa Matei (Ev. ML.) in cinci parti depasité in parte, desi mentioneazd faptul cd este imposibil si negi existenta celor cinci sumare sau concluzii cu care se incheie fiecare din cele cinei parti (7,28; 11,1; 13,53; 19,15 26,0). Se incearcd un compromis, socotindu-se c& este mai rezonabil sa se accepte c& Ev. Mt, confine cel putin cinci discursuri importante incadrate de un bogat material narativ si de alte invataturi ale Mantuitorului. in plus trebuie sa acceptdm cf atit din punct de vedere teologie cit si cronologic relatrile privind nasterea si patimiletrebuie plasate in interiorul acest plan. Avand in vedere consideratiile de mai sus si amintind faptul ci Tisus Hristos este personajul central in jurul caruia se desfasoard totul, sunt planul gi ccuprinsul in detaliu de mai jos 1. Originea si Persoana lui lisus Hristos (1,1-4,17) ‘a. Prin intermediul genealogiei (1,1-17) al istorisirii nasterii (1,18-25), al mérturiei lui foan Botezatorul (3.1-12) si al mérturiei Tatdilui din cer (3,13-17), lisus Hristos este in diverse moduri identificat cu Mesia, Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridicd pacatele lumii, si Fiul lui Dumnezeu. b. fn continuare, dupa relatarea inreitei ispitiri (4,1-11), care slujeste, de asemenea, (a definirea identtaqii lui lisus, Acesta tsi incepe activitatea in Galileea, implinind asifel cuvintele lui tsaia proorocul (412-16), . Versetut 17 al cap. 4 poate fi injeles ca un sumar referindu-se pe de o parte la ceea ce a avut deja loc si, pe de alta parte, functionand ca 0 anticipare a ceea ce avea sd urmeze. lujirea (activitate) si Mesajul Méntuitorului lisus Hristos (4,18-16,20) 4, Activitatea publicd a lui lisus Hristos incepe cu chemarea primilor patru ucenici (4,18-22), al cdror rdspuns se constituie tn modelul tuceniciei prin excelenfa, aga cum il mai gasim descris si in alta parte in Ev. (9,9-13) b. Dupa o perioada scurta de propovaiduire si vindecari minunate (4,23- 25), lisus invasa pe ucenicii sai cdile impariqiei si compara valorite acesteia cu cele ale ludaismului traditional (5,1-7,28) c. Dupa intoarcerea din munte, lisus isi arata prin numarate mijloace puterea Sa asupra réului de orice fel si asupra demonilor, ca si asupra oamenilor si a naturii (8,1-9,34) d. Cel de al doilea corp important de invatawuri al Ev. Mt. (10,1-11,1) este precedat de un sumar, similar celui care a precedat Predica de pe Munte (vezi 4,23-25 si 9, 35-38) 14Cei doisprecece Apostoli - care intr-un anume fel reprezintd pe tofi cei care urmau lui Hristos ~ sunt trimisi sd vesteascd Evanghelia Impardtiei, lise vorbeste despre persecutile ce au sa vind, despre cum trebuie sa se poarte si li se promite o rasplata deosebitd (cap. 10) Capitolele 11 $i 12 conyin in principal intrebari si controverse privind persoana $i autoritatea lui lisus: = Toan Botezdtorul, acum in inchisoare, se pare ed are indoieli sau doreste sii incredinjeze pe ucenicii sti si trimite ‘mesageri care sa-L intrebe pe lisus daca El este Mesia (11,2 19); = cetiqile Horazin si Betsaida, in care s-au ficut multe minuni, intore spatele Mantuitorului(11,20-24); = fariseii si invaxctorit de lege s-au pronunat deja ca oricine Incaled Sémbata (12,1-14) sunt mai curdnd sub stdpdnivea lui Belzebut (12,22- < chiar membriai familie’ tui lisus vin s@ discute cw EI (12, 33- 45) Jn acest moment crucial al activitait lui lisus ~cdnd indotata si recut se raspdndesc in réndul multimii - Matei introduce capitolul cu parabolele Imparajiei, probabil pentru a explica motivul acestei Teactii negative la mesajal Impdratiei: poporul are mintea inchisd turechile astupate, si ochii inchisi faja de adevar (13,15): De aici necesitatea de a recurge la parabole (13,13). Dupa invéjarea prin parabole pe malul Lacului Galileii, lisus se Intoarce in cetatea Sa natald, Nazaret, unde nu mai sdvargeste nici o ‘minune din pricina lipsei de credinfa a poporului (13,53-58) Joan Botexttorul, al céirui destin este similar cu cel mal Mantuitonalui sia céinui moarte anticipeazd pe a Acestuia, este de asemenea respins si in cele din urmd ucis de lrod Antipa, fiul lui Irod cel Mare (14,1-12) Dupé uciderea lui loan Botezttorul, lisus merge in pustiu unde dineste in chip minunat cinci mii de barbayi (14,13-21) si mai tarziu ‘merge pe mare (14, 22-33). Foarte probabil, cele dowd evenimente ‘minunate au drept scop amintirea trecerii Mérii Rogii (lesire 14) yi hhrinirea minunatd a Israelitilor in pustiu (lesire 16). Iinorcanduse pe partea de vest a lordanuli,lsus este tntdmpinat de ‘mulime de oameni care auciserd de El si care-l aduc bolnavi pe care ‘Acesta fi vindecds(14,34-36) Atunci vine de la lerusalim 0 delegatie care-L proveacd tn problema a ceea ce poate face pe om necurat cu fadevarat (15,1-20). In acest contest 0 femeie, de neam sirdin (cananeancd) ~ si prin aceasta ,,necurata"- face dovada unei credinje nneobigmute (15, 21-28). In continuare, sus vindecd mulfi oameni}15, 39-31), nainte de a sttura o mulfime de patra mit de barbaf (15,32- 39). Cererea Fariseilor si a Saducheilor de a le oferi semne minunate (16,1-4) :i oferd lui lisus ocazia de a atensiona pe ucenici tn privinja 15mt. WV. ipocriziei Fariseilor si saducheilor (16,5-12), care conduce ta concluzia asupra activitéfii Sale in mijlocul mulfimii si face loc mdrturisirii lui Petru, care face trecerea spre descoperirea care urmeazé a 0 face lisus privitor la persoana Sa numai la cercul mic al ucenicitor (16,13-20). Lucrarea si Descoperirea lui lisus Hristos (16,21- 20,34) 4. Dupa mérturisirea lui Petru (16,13-20), lisus le vorbeste ucenicilor Sai in trei ocazti despre ceea ce il asteapta la lerusalim — concret, respingerea Lui din partea awtoritajilor, moartea si invierea (16, 21- 28; 17, 22-23; 20, 17-19) b. Sase zile dupa prima vestire a Patimilor, are loc Schimbarea la fata a lui tisus in fata celor trei ucenici, Petru, lacob si Toan, in timp ce un slas din cer confirma ca El este Fiul tui Dumnezeu (17,1-13) ¢. Imediat ce coboard de pe Munte (comparé cu 8,1-4) lisus intalneste un ‘om care avea un fiu demonizat, pe care-l vindecd (17, 14-20) d. in continuare, Matei consemneaza episodul cu plata taxei la templu (17,24-27) care pune odatd in plus in discufie raportul dintre credinfa erestina si ludaism, e. Intre a doua sia treia vesire a patimilorlisus twat pe ucentci despre aadevirata marejie si despre necesitatea iertart (18,1-19,1) fi in aceasté perioada in care lisus std departe de mulfime, ti invata pe uucenici alte lucruri centrale ale mesajului Sau despre Imparatie: = despe caisdtorie (19,1-12) = despre smerenie si marefie (19, 13-15; 20, 20-28) = despre avere (19,16-30) ~ despre buncitatea tui Dumnezeu (20,1-16) 4 Cei doi orbi la Ierihon (20, 29-34) au 0 semnificatie mai mare decat poporul lerusalimului, a cérui primire entuziasté se va transforma in scurt timp in ostilitate. Moartea si invierea lui Tisus (21, 1-28-20) a. Desi Tisus este bine primit in lerusalim (21,1-11), activitatea Sa tn templu (21,12-17) provoaca pe arhierei si pe batranii poporului in problema autoritafié tui lisus (21,23-27). Tisus le raspunde cu trei parabole (21,28-32; 21, 33-46; 22, 1-14). 'b. Dupé ce este intrebat in legdturd si cu alte probleme importante (22, 15-22; 22, 23-33; 22, 34-40), Tisus pune singur problema relatiei dintre David si Mesia (22, 41-46) denunjand ipocrizia Fariseilor si a invétaétorilor de lege ( 23,1-36). Singur cu ucenicii, isus le vorbeste despre distrugerea lerusalimului si despre evenimentele apocaliptice ce aveau sd vind (24,1-31), ca un indemn la priveghere (25,1-13) si credinciosie (25, 25,14-30) din partea ucenicilor (24, 32-51), 4d. Dar, mai presus de toate, lisus le zugraveste judecata viitoare (25, 31 46), lucra ce are drept scop sa trezeasca pe cititorii Evangheliei cu 16privire la imprejurdrile in care si cind vor intdlni pe Fiul Omului si find va trebui sd réspundé la judecara din wrmé: e. in cele din urma, dupa ce a fost tridat de luda (2647-56), dupa ce Petru s-a lepeidat de El (26,69-75), $i dupa ce a fost respins de poporul sciu (26,57-67), lisus este rastignit (27,32-44) fi Moartea Sa are efecte miraculoase (27,45-56), dupa cum nu mai puyin iminunatd este Invierea Sa (28,1-10). g Bvanghelia se incheie cu misiunea pe care Tisus 0 incredinjeazd wcenicilor Sai, aceea de a propovidui mesajul Sdu in toatd lumea, cu {fiigdduinga de afi cu ei totdeauna pana ta sfarsitul veacurilor (28,15- 20) 34 C. H, Lohr, in Catholic Biblical Quarterly, 23 (1961), p. 427. Adoptat si de The New Jerome Biblical Commentary (Edited by Raymond E. Brown, Joseph A. Fitzmyer si Roland E. Murphy, 1990) Planul propus de Lohr se bazeazi pe simetria caracteristic’ compozitiilor literare antice si pe folosirea conceptelor de inclusio, chiasm sau citirea in cruce. fin acest caz Matei ar fi compus Evanghelia sa allemand relatarea sau {storisirea unor evenimente cu redarea unor cuvantiri sau discursuri ale Méntuitorului, construite in jurul unei sectiuni centrale, constiuita de 0 colectie de sapte parabole despre imparatia cerurilor. Aceast& impatire refine ca punct structura centrata pe cele cinci_mari egreaz’ fnsé fntr-un context mai generos. Ea nu accept inst " Jui Matei — impartire in cinci carli, fiecare continand o parte oan situn discurs — pentru faptul cA lasa in afara planului relatarea patimilor sia nvieri A. 1-4 Sectiune narativa — Nasterea si inceputul activitdgii B. 5-7 Cuvantare — Fericirile, Intrarea in Impardagie C. 8-9 Sectiune narativa - Auioritate si Chemare D. 10 Cuvantare - Discursul misionar E, 11-12 Sectiune narativi — Refuzul din partea contemporanilor (,,neamului acestuia") F. 13 Cuvantare ~ Parabolele Imparasiet E. 14-17 Sectiune narativa ~ Recunoasterea de cdtre Ucenici D. 18 Cuvantare — Discursul privind comunitatea sau discursul eclesial C. 19-22 Sectiune narativa - Autoritate si chemare 23-25 Cuvantare - Discursul eshatologic. Venirea Imparatiei A. 26-28 Sectiune narativa ~ Moartea si Nasterea din now {mpartrea continutului Evangheliei dup Matei, urmand planul lui Lohr: Primele titluri apartin lui Lohr, celelalte, atunci cand apar, sunt diferite $i propuse de trad. neogreaca (H Kawvn Stank, To mpororono KEEVO je HetUgpAEN oT Snuorue, Amva, 1989), In paranteze drepte sunt trecute locurile paralele 7IL Nasterea si inceputul activitat (1,1-4,22) a. Genealogia lui Tisus (11-17) ~ Stramosii lui lisus. [Le.3,23-38] b. Nasterea lui Lisus (1, 18-25) {Le 2,1-7) c. Magii de la Rasérit (2,1-12) —inchinarea Magilor 4d. Fuga in Egipt (2,13-15) €. Uciderea pruncilor (2,16-18) f. Intoarcerea din Egipt (2,19-23) g. Predica Sf loan Botezatorul. (3,1-12) [Me 1,1-8; Le 3.1-9.15-175 In 1,19-28) h. Botezul lui fisus (3,13-17) [Me 1,9-11; Le 3.21-22] i. Ispitirea fui Tisus (4,1-11) [Me 1,12-13; Le 4,1-13] j. Inceputul activitatii lui Tisus in Galileea (4,12-17) [Me 1,14-15; Le 414-15 k. Chemarea Ucenicilor (4,18-22) [Me 1,16-20; Le 5,1-11] Predica de pe Munte (4,23-7,29) a. Introducere (4,23-5,2) /Activitatea in Galileew [Le 6,17-19] b. Exordium (5,3-16) Fericirile (5,3-12) [Le 6,20-23) b. Sarea si lumina lumii (5,13-16) [Me 9,50; Le 14, 34-35] ©. Nowa Morald. Principiile sale fundamentale si sase exemple (5,17-48) Misus si legeal a. Cea mai inalta dreptate (5,17-20) b. Uciderea (5,21-26) . Adulterul (5,27-30) 4d. Divorful (5,31-32) [MU 19,9; Me 10,11-12; Le 16,18] ce. Jurimintul (5,33-37) £ Legea talionului (5,38-42) [1 6,29-30] {g. Iubirea vrasmasilor (5,43-48) /lubirea fata de aproapele/ [Le 6,21-28.32-36] 4d. Noua perspectiva asupra faptelor dreptati (6,1-18) 4. Millstenia (6,1-4) /Adevarata milostenie/ b. Rugaciunea (6,5-15) /Adevarata rugdciune/ ‘/Rugaciunea domneasca/ {Le 11,2-4] Postal (6,16-18) /Postul adevarat! ce. Alte sfaturi (6,19-7,12) ‘Comoara in cer (6,19-21) /Adevarata comoara/ [Le 12, 33-34] Luminatorul trupului (6,22-23) [Le 11,33-36] Dumnezeu si Mamona (6,24) /Dumnezeu si banii/ [Le 16,13] Grija de cele trebuincioase vietii (6,25-34) [Le 12,22-34] Nu judecati(7,1-6) Judecata’ {Le 6, 37-38.41-42] Cereti, cdutati, bateti (7,7-12) /Amplinirea rugaciunitor. Regula de aur/ (Le 11,9-13] £. Concluzii la predica de pe Munte (7,13-27) b, Poarta cea stramta (7,13-14) {Le. 13,24] Judecata dupa roade (7,15-20) /Profetii mincinosi/ (Le 6.43- 44] Un episod descris in lumina Judecatii viitoare (721-23) JAdevaratul uceniel (Le 13,25-27]m. wv. d, Casa cladits pe piatrd si casa cladité pe nisip (7,24-29) ‘*Parabola cu cele doud case! [Le 6,47-49) _/lisus adevaratul Invajator/ (7,28-29) Autoritate si chemare (8,1-9,38) a. Curatirea unui leprosul (8, 1-4) (Mc 1,40-45; Le 5,12-16] b. Vindecarea slugii sutagului (8, 5-13) [Le 7,1-10; In 4,43-54] cc, Vindecarea soacrei lui Petru (8,14-15) [Me 1,29-34; Le 4,38-41] d. Vindecari facute spre seara (8,16-17) fe. Despre urmarea hi lisus (818-22) (Premise ale uenicie/ (Le 9,57-62] f. Linistirea furtunii pe mare (8,23-27) [Me 4,35-41; Le 8,22-25] g. Vindecarea demonizatilor din Gadara (8,28-34) [Mc 5,1-20; Le 8,26- 39) h, Vindecarea unui paralitic (9,1-8) [Me 2,1-12; Le 5,17-26} i Chemarea vamesului Matei(9,9-13) (Me 213-17; Le 527-32] 4, Ihirebati despre post (9, 14-17) Me 2,18-22; [Le $,33-39) . Vindecarea fiicei dregitorului (9, 18-26) /...3i vindecarea femeii cu scurgere de singe/ Me 5,21-43; [Le 8,40-56] \Vindecarea a doi orbi (9,27-31) m. Vindecarea unui demonizat mut si surd (9, 32-34) : ..(Diferite vindecari! (9, 35) 1. Mila Tui Tisus (9, 35-38) lisus si Israeli! Discursul misionar (10,1-42) a. Misiunea celor doisprezece Apostoli(10,1-4) [Me 3,13-19: Le 6,12-16] b. ‘Trimiterea celor doisprezece (10,$-16) /indrumari pentru misiune/ [Me 66-13; Le 9,1-6) c. Cum si facd fafa viitoarelor persecutii (10, 17-25) /Reactia lumii fara de misiunea celor doisprezece! [Me 13,9-13; Le 12,2-7;21, 12-19] ‘Teama justficata si ama nejustificatd (10,26-31) €. A marturisi pe lisus in fata oamenilor (10.32-39) = INecesitatea mirturisirii (10,327 {Le 12,89] = (Cearta intre oameni (10,34-36)/ {Le 12,52-53] = Dragostea pentru Hristos aduce cu sine o stare de crizal (10,37-39) [Le 14, 26-27] £, Risplata ueenicilor (10,40-42) /Atitudinea fata de Apostoli/ (Me 9.41] Refuzul acestui neam de a primi pe Tisus (11,1-12,50) a Tisus Botezatorul si lisus (11,1-19) = flntrebarea tui Toan/ (11,1-6) (Le 7,18-23) = fPersoana lui Joan (11,7-15) [Le 7,24-35) = fReactia_contemporanilor lui Tisus/ (11,16-24) (Le 10,13-15] b. Vai-uri adresate unor cetati (11,20-24) c. Multumirea lui Tisus adresati Tatalui si chemarea lui Tisus adresata celor ostenifi. (11,25-30) Descoperirea ficutA care cei smeritif (Le 10,21-22) 4d. Culegere de spice de grau in zi de simbata (12,1-8) /Pastrarea simbetei/ [Mc 2,23-28; Le 6,1-5] e. Vindecarea omului cu. mana uscaté (12, 9-14) /Vindecare in zi de ‘Sambata/ [Mc 3,1-6; Le 6.6-11} £. Robul ales (12, 15-21) /Profetia lui Isaia despre Tisus/VI 2g lisus si Belzebul (12, 22-32) /Puterea lui lisus asupra demonilor/ (Me 3,20-27; Le 11,14-23] - (Pacatul impotriva Dubului Sfanv/ (12, 31-32)[Me 3,28-30; Le 12,10} bh. Copacul si roadele sale (12, 33-37) /Cuvintele judecd pe oameni/ [Le 6,43-45] i. Semmut lui fona (12,38-42) [Mt 16,1-4; Me 8,11-12; Le 11,29-32) J. Intoarcerea dubului rau (12,43-45) {Le 11,24-26} k. Familia lui isu (12,46-50) /Mama si fratit lui Tisus/ [Me 3,31-35; Le 8,19-20] Parabolele imparitiei a, Parabola semanatorului (13,1-9) [Me 4,1-9; Le 8,4-8] 'b. Scopul parabolelor (13, 10-17) /De ce vorbeste Tisus in parabole/ [Mc 4,10-12; Le 8,9-10] ¢. Explicarea parabolei semandtorului (13,18-23) [Me 4,13-20; Le 8,11- 15] 4d. Parabola neghinelor (13, 24-30) ©. Parabolele grauntelui de mustar sia aluatului (13,31-33) = Parabola grauntelui de mustar/ (13,31-32) [Me 4,30- 32; Le 13,18-19] + Parabola aluatului/ (13,33) [Le 13,20-21] £. Folosirea Parabolelor de catre Tisus (13, 34-35) g. Interpretarea parabolei neghinelor (13,36-43) fh. Parabolele comorii ascunse, margdritarului si n8vodului (13, 44-50) i. Lucruri vechi si noi (13, 51-52) /O parabola pentru ucenici/ ‘VIL. Recunoastere din partea Ucenicilor (13,53-17,27) b. Tisus este respins in patria sa (13,53-58) [Mc 6,1-6; Le 4,16-30)] Moartea lui loan Botezatorul (14,1-12) [Mc 6,14-29; Le 9,7-9] Saturarea celor cinei mii de oameni (14,, 13-21) [ Me 6,30-44; Le 9,10-17; In 6,1-14) Mersul pe mare (14, 22-33) [Mc 6,45-52; Le 6,16-21] Vindecarea unor bolnavi in Ghenisaret (14,34-36) [Mc 6,53-56] Tisus gi tradifa fariseilor despre curatenie si Rigaduine (15,1-20) - FTraditile omenest si poruncile dumnezeiest (15,1-9) [Me 7,1-13] = Ce face pe om necurat/(15,10-20) (Me 7,14-23) Credinta femeti cananeence (15,21-28) [Me 7,24-30} ‘Mai multe vindecari (15,29-31) Hrdnirea a patru mii de oameni (15,32-39) [Mc 8,1-10] Fariseii cer semne (16,1-4) [Mt 12,38-42; Mc 8,11-13; Le 12, 54-56] Aluatul fariseilor si al saducheilor (16,5-12) /Neputinta ucenicilor de a {njelege/ [Mc 8,14-21] Marturisirea lui Petru (16,13-20) [Me 8,27-30; Le 9,18-21] Prima vestire a Patimilor si cuvinte despre ce inseamna si fi ucenic (16,21-28) = Misus prevesteste Patimile si nvierea sa/ (16,21-23) [Me 8,31-33; Le 921-22) = /Crucea adevaratului ucenic/ (16,24-28) (Me 8,34-9,1; Le 9,23-27], ‘Schimbarea la fata (17,1-13) [Mc 9,2-13; Le9,28-36] \Vindecarea copilului lunatic (17,14-20) [Mc 9,14-29; Le 9,37-43a) A doua vestire a patimilor 17,22-23) (Me 9,30-325 Le 9,43b-45] ‘Statirul (banul de argint) din gura pestelui (17,24-27) /Cum a plait Tisus darea pentru Templu/ 20vu. vil. IX. Discursul comunitar sau eclesial (18,1-35) a, Adevarata maretie (18,1-5) ~ Cine este superior (18,1-11) [Me 9,33-375 Le 9,46-48; 17,1-2] b. Conducatori care determina pe cet mai mici s& pacatuiasca (18,6-9) Parabola cu oaia cea pierduta (18, 10-14) {Le 15,1-7] 4, Procesul iertrii(18,15-20) /A ierta pe fratele tau’ (Le 17,3] €. Parabola slugiineiertitoare (18,21-35) Autoritate si chemare (19,1-22,46) fa, Invayatura despre divort 19,1-12) /Casttorie si divorY [Mc 10,1-12} b. Binecuvantarea copiilor (19,13-15) /lisus binecuvinteaza copii [Me 10,13-16; Le 18,15-17/ ‘Tandrul bogat (19,16-30) /Bogatia si viata vesniea/ (Me 10,17-31; Le 18,18-30] 4. Parabola lucratorilor la vie (20,1-16) e, Attreia vestire a Patimilor /si a Invierii/ (20,17-19) [Me 10,32-34; Le 18,31-34] f. Cererea fllor ui Zevedei (20,20-28) [Me 10,35-45] . Vindecarea celor doi orbi din lerihon (20,29-34) [Me 10,46-52; Le 18,35-43] bh, Intrarea triumnfalé in Herusalim (21, 1-11) [Me 11, 1-115 Le 19,28-38; In 12,12-19] i. Curatirea Templului (21,12-17) /Alungarea vanzatorilor din Templu/ [Me 11,15-19; Le 19,45-48; In 2,13-22] j. Smochinul neroditor (21,18-22) [Me 11,12-14.20-24] k. Tisus intrebat in legaturd cu autoritatea sa (21,23-27) [Me 11,27-33; Le 20,1-8) 1. Parabola celor doi fii (21,28-31) m, Parabola stapinului viei si a lucratorilor necredincio [Me 12,1-12; Le 20,9-10] 1 Parabola nunfi fului de imparat (22,114) {Le 14,15-24] o. Plata impozitului la imparatul roman (22,15-22) [Me 12,13-17; Le 20,20-26} p. intrebari privind Invierea (22,23-33) [Me 12,18-27; Le 20,27-40] 4g. Cea mai mare porunca (22,34-40) [Me 12,28-34; Le 10,25-28] . fintrebare despre Fiul lui David (22,41-46) /Mesia si David/ (Mc 12,35- 37; Le 2041-44] rile si Discursul eshatologic (23,1-25,46) a. Vai-urile impotriva fariseilor si carturarilor (23,1-36) = /Antiteza dintre farisei si Ucenici/ (23,1-12) [Me 12,38 40; Le 11,37-525 2045-47] - Nai-urile la adresa fariseilor si c&rturarilor/ (23,13-36) b. Plingerea Ierusalimului (23,37-39) /lisus si lerusalimul/ [Le 13, 34-35) cc. Discursul eshatologic (24,1-25-46) a Distrugerea Templului si inceputul tinguielilor (24,1-14) = (Prevestirea distrugerii. Ierusalimului/ (24,1-2) [Me 13,1-2; Le 21,5-6] = Sfarsitul lumii (24,3-35) [Me 13,3-31; Le 21,7-33)] b. Stramorarea cea mare (24,15-28) ©. Lecfia smochinului (24,32-35) (21,33-46) 2f & h Ziva si ceasul nu sunt cunoscute (24,36-44) [Venirea pe neasteptate a sfirsitului/ (Me 13,32-37; Le 17,26-30.34-36] Sluga credincioasd si sluga necredincioasa (2445-51) [Le 1241-48), Fecioarele infelepte si fecioarele nebune (25,1-13) /Pilda celor zece fecioare! Pilda talantilor (25,14-30) (Le 19,11-27] Judecata neamurilor (25,31-46) /Cum va fi judecata lumea/ Moartea si invierea 26,1-28,20) a, Patimile si moartea lui lisus (26,1-27,66) a eacr e 4 Sfatul prinderit i uciderii lui Tisus (26,1-5) [Me 14,1-2; Le 22,1-2; In 11,45-53) Ungerea din Betania (26,6-13) (Me 14,3-9; In 12,1-8] ‘Trldarea lui Iuda (26,14-16) (Me 14,10-11; Le 22,3-6] mpreund cu Ucenicii (26,17-25) ~ Cina cea de taina (26,17-30) (Me 14,12-26; Le 22,7-23] Instituirea Cinei Domnului (26,26-30) Vestirea lepadarii lui Petru (26,31-35) [Mc 14,27-31; Le 22,31-34; In 13,36-38] Rugaciune din Ghetsimani (26,36-46) [Mc 14,32-42; Le 22,39-46] Prinderea lui lisus (26,47-56) [Me 14,43-52; Le 22,47-53; In 181-11] lisus inaintea Sinedriului (26,57-68) [Me 14,53-65; Le 22, 54-55, 63-71; In 18,12-14.19-24) Lepadarea lui Petru de Tisus (26,69-75) [Me 14,66-72; Le 22,54-62; In 18,15-18.25-27] Tisus adus la Pilat (27,1-2) [Me 15,1, Le 23,1-2: In 18,28-32] Moartea lui luda 27,3-10) [Fapte 1,18-19] Tisus interogat de Pilat (27,11-14) lisus condamnat la moarte (27,15-26) = (Condamnarea lui Tisus/ (27,11-26) [Me 15,2-15; Le 23,3-5.13-15; In 18,33-19,16] lisus batjocorit de soldati (27,27-31) [Me 15,16-26: In 19.2 Rastignirea lui Tisus (27,32-44) [Me 15,21-32; Le 23,26-43; In 19,16b-27] Moartea Ini Tisus (27,45-56) [Me 15,33-39; Le 23,44-48; In 19, 28-30] Punerea in mormint (27,57-61) [Me 15,42-46; Le 23, 50-54; In 19, 38-42] Paza mormantului (27, 62-66) b. nvieea gi trimiterea ucenicilor fa misiune (28,1-20) a b. Press Tinvierea lui Tisus (28,1-10) [Me 16, 1-8; Le 24,1-12; In 20,1-10] Raportul garzii de la paza mormantului (28,11-15) ‘Trimiterea la misiune (28,16-20) [Mc 16,14-18; Le 24,36-49; In 20,19-23; Fapte 1,6-8] 5 Ulrich LUZ, MATTHEW 1-7, A Continental Commentary, Fortress iapolis, 1992 U, Luz prezinta o sintezd a solutiilor celor mai importante propuse pentru 2planul Ev. Mt, considerand ci s-au impus trei directii sau modele in estimarea structurii sau planului EM 1, Modelul Pentateuhului - avind ca pretext cele cinei mari discursuri ( 5- 75 10; 13; 18; 23-25). Acceptind cf fiecare discurs este precedat de o naratiune, cele cinei cdrti ar fi: 1, 3-7; IL. 8-105 IIL. 1-13,525 EV. 13,53-18,35; V. 19-255 La acestea s-ar adauga cap. 1-2 ca Introducere si cap 26-28 drept Concluzii Iimpartire in cinci crt este posibil dar au necesar s8 trim la Pentateuh, in care caz EM ar fi noua Lege (Tora), iar lisus Noul Moise. Aceasti solutie nu rezolv8, dup Luz, legitura logich dintre narajiune gi discurs, Multe din discursuri au continuitate logica si cu naratiunile care urmeaza. Veri ex cap, 5-7 care ve leagt mai bine cu unitatea 8-9 (sus al cuvantuly i lisus al faptei). Modelul centrului (chiastic). EM ar fi construita chiastic, in jurul unui ceniru, In cele mai multe cazuri centrul este considerat a fi cap. 13 - Parabolele Imparitie, celelate sectiuni find articulate chiastic acestui centru: Cap.1-4 corespunde cu 26-28; Predica de pe Munte cu Discursul eshatologic ete. Argumente: discursurile lungi (5-7 i 23-25) sunt paralele, la fel si discursurile ‘mai scurte (10 eu 18). 3. Modelul Mareu. Ev. Mt. ar urma fidel Ev. dupa Marcu, impartité in dows marii secjiuni. Ev. Mt, ar avea limita despartitoare intre 16,20 si 16,21, dupa ‘marturisirea lui Petru, Propozitia de inceput a celei de a doua sectiuni - “And véce Hpi & ‘Inoots Seueview roic padntaig abrov (16:21)- corespunde cu fraza de fnceput a primei sectiuni And tére HpEero 6 "Inoode knplooey Kai. Aéyew" (4:17); Cele dou sectiuni ar corespunde celor in care este impartita Ev, Mc.: prima parte consaerata activitatii in Galileea sia doua parte consacrata itinerariului spre Terusalim i patimilor. in acest eaz cap. 1-4,16 constituie Introducerea, iar firul rosu al EM ar fi narajiunea si nu expunerea invatiturii in cele cinci discursur. Critica tui Luz: = Repetarea unor formule nu poate fi un reper, deoarece Matei foloseste frecvent propoziti tipizate, - Sectiunile ui Matei nu corespund cu Marcu, pentru c& numai ineepaind cw cap. 12 Matei urmez fidel pe Marcu, in timp ce in cap.3-11 predomina continutul diferit de Marcu. = Matel foloseste des versete sau pericope cu functii de tranzitie, de legatura. ‘Acestea sunt ugor de identificat deoarece au 0 legaturd logic gi cu ceea ce precede si cu ceea ce urmeaza. lata céteva exemple: - 4,17; 4,23-5,2; 5.20; 6.1; 10,16,26 - fraze caracteristice: Kel éyéveto bre 13,53; 19,1; 26,1) - expresii caracteristice: Ev éxelvy 1 kup sau similare 12,1 (3.1; 14.1) particule favorite: Téce 3,13 (4,1; 11,20; 15,1; 18,21; 19,13; 20,20; 21,15 273ete.) sau "And tore 4,17 (16,21; 26,16). Ghcoey 8 “Inoods 7,28 (vezi si L113 23Concluzia ar fi c& Matei nu are in intentie delimitari in s urmare, astfel de sectiuni nu pot fi usor delimitate, Luz este de pairere ci Matei este mai curdind atent in aledtuirea sectiunilor miei ale Evangheliei si mai putin interesat de marile sectiuni. De aceea se concentreaz supra analizei sectiunilor mici. Analiza structurilor literare mai mici 1 Matei pune la un loc materiale aseminitoare din punct de vedere formal sau al confinutu Ex.: colectia de minuni (cap. 8-9); de parabole (cap. 13); discursul impotriva fariseilor (cap. 23) si celelalte discursuri ca atare. Acest principiu de aranjare nu este nou. il intélnim si la Q si la Marcu. Noutatea la Matei consta in aceea ‘cd Mt acorda o anumita functie unitatilor textuale astfel formate — vezi colectia de minuni dupa predica de pe Munte si inainte de cuvéntul misionar. La fel colectia de parabole din cap. 21,28-22,14 care pregatesc clar ,socoteala” fiak cu Israel 2 Existi 0 evidenti simetrie intre diferitele materiale care sunt incluse in Evanghelie. Primul si ultimul discurs sunt cele mai lungi, al doilea si al patrulea discurs sunt cele mai scurte, cel de la mijloc este de mirime medie. Mai pot fi identificate si alte simetrii: 2, 1-12 si 213-23; 5,21-32 si 5,33-48; 8,1-17 gi 8,18-34; 9,1-17 si 9,18-34; 18,1-14 gi 18, 21-35; 244-41 $1 25,14-46; etc 3. in compozitia fragmentelor Matei tine seama si de anumite numere. Numirul trei pare a fi cel mai important, dar si altele, precum doi, patru sau sapte. De exemplu, Matei imparte in trei sectiuni fiecare din urmatoarele pericope: 1,18-2,23, 5,21-7,11; 5,21-32; 5, 33-48; 61-18; 6,19-7,11; 619-24; 7,1-11; 8,1-17; 9,1-175 13,1-52: 18,1-35; cap. 23; 24,4-25.46; De altfel, impartirea in trei este un prineipiu de sistematizare freevent intalnit {in literatura iudaica ca gi in discursul oral Celelalte numere sunt mai putin importante. Totusi, a se vedea numarul sapte {n prezentarea genealogiei sau a parabolelor din cap. 13 sau in cap. 23, 4. Matei revine asupra temelor sale prin repetarea unor cuvinte cheie: Ingerul Domnutui — de 4 ori tn pericopa 1,18-2,23 pentru a accentua faptul c& totul se desfasoara sub directa indrumare a Domnului Dreptate — de 5 or in Predica de pe Munte (5-7) Judecatés - de 7 ofi in pericopa 11,20-12,45 Farisew ~ de 4 ori in pericopa 12,1-45 Mulfime — de 16 ori in pericopa incepand cu cap. 14 A.urma ~ de 9 ori in cap. 8 Siu 5 Matei puneteazi temele sale prin propozitii (versete) cheie, centrale sau enunturi cu caracter general, de principiu. A se vedea: 5,17: 5,48; 6, 1; 7,12; 7, 21; 10,16; 18, 10 etc. Aceste versete 24deschid tratarea mai extins a unor teme. 6. Matei foloseste dubletele, adici reluare unei temei intr-un context diferit. Tehnica dubletelor este frecvent folosité in tradi iudaicd. Ele sunt folosite cu scopuri diferite, fie pentru a marca fnceputul si sfarsitul unei sectiuni (4,23/9,35; 19,30/20,16; 24,42/25,13), fie pentru a accentua importanta unei_teme (9.13/12,7), fie pentru a semnala aspecte diferite ale aceleiasi teme (10,17-22/24,9-13; 7,16-19/12,33-35), fie pentru a sublinia continuitatea unui proces, cum a fi celal propovaduirii Evangheliei 8.24,17110,7) 1 Matei iubeste compozifiile chiastice. Un exemplu il constituie Predica de pe Munte, al cérui centru este Rugaciunea domneasca ‘Alte sectiuni structurate chiastic pot fi: 9,1b-8; 13,13-18; 18,10-14; 4, Structura pe capitole a Evangheliei dupa Matei 4.1 Introducere Imparfirea pe capitole si versete nu respect totdeauna coerenta logic a discursului, Reamintim faptul c& impartirea pe capitole si versete este foarte tarzie, initial textul Evangheliei dup Matei, ca si al celorlalte scrieri nou-testamentare, fiind unul compact, fr& nici un fel de impartie. Din ratiuni didactice, isa, propunem mai jjos structura pe capitole a Evangheliei dupa Matei. in felul acesta se poate memora $i identifica mai usor unde reda Sf. Evanghelist Matei un eveniment sau altul, un cuvant saw altul Cele _unsprezece parti mari indicate cu cifre romane trimit la 0 posibila impartire a Sfintei Evanghelii, impartire care tine seama mai curand de desfasurarea istorisirii ca atare. Titlurile incearcd s& surprinda cit mai fidel confinutul fragmentului respect. ‘Uneori ele indicd generic problema, ateori, acolo unde a fost cu putinta exprimarea in putine cuvinte, indicd si soluja, Personal as fi preferat generalizarea celei de a doua variant, ‘A nu se uita trasdturile Sfintei Evanghelii dupa Matei comune cu cele ale celorlate tei Sfinte Evanghelii si mai ales cu ale celorlalte dowd Evanghelii sinoptice: a. Itorisirea vieti i activtatii Fiului tui Dumnezeu intrupat, care ~ ncepe cu nasterea si momentul Sf. loan Botezatorul, - continua cu vestirea Evangheliei Imparatiei si infaiptuirea semnelor minunate care araté puterea dumnezeiasc& a lui lisus si in acelasi timp inaugurarea Imparatiei lui Dumnezeu si ~ sffirgeste cu patimile, moarte gi invierea Acestuia, b. lisus Hristos este Mesia cel figiduit de Dumnezeu poporului ales prin profeti si odata cu venirea Iui se inaugureaz4 timpurile mesianice care coincid cu inaugura Imparafiei cerurilor si inaugura rea timpurilor eshatologice c. Contemporanii Mantuitorului, cu exceptia unui numar restrns de ucenici, ru ajung saL infeleaga, nu-L recunose ca Mesia, fi resping invatatura si in cele din rma fl ristignese A se avea in vedere, ins, trasaturile specifice ale Evangheliei dupa Matei 25a. Evanghelia dupi Matei este scrisi in dialog direct, ca replic& sau in continuarea Vechiului Testament. Ea demonstreaz4 c& persoana lui lisus ca, de altfel si toate faptele lui implinesc profetiile vechi-testamentare, pe de o parte, iar, pe de alt parte, invajatura sa nu desfiinfeaza ci plineste in sensul intregirii Legea vechi testamentard, A se vedea si posibila impartire a Evangheliei in cinci carti, cu trimitere la Pentateuh b. Evanghelia dup’ Matei are un evident caracter didactic, Sfantul Ev. Matei grupand si sistematizdnd materialul informativ pe care-1 are la dispozitie. Aga rezulta cele cinci mari discursuri ale Mantuitorului, care incep cu Predica de pe Munte ~ discurs cu un evident caracter programatic — si sfargese cu Discursul eshatologic. ¢. lisus Hristos este prezentat mai clar decit in celelalte Evanghelit inr-o dubla ipostasa, aceea de Invatator si aceea de Faptuitor (Vindecator): Propovaduia Evanghelia Impdrdjiei si vindeca toatd boala in popor. Aceste dowd componente ale activitifi Sale sunt anungate gi semnalate deseori de Sf. Ev, Matei in cunoscutele sumare si ilustrate constant pe parcursul istorsii 4. Sf. Evanghelist Matei este interesat in mod special de sensul teologic al celor relatate si nu de simpla consemnarea a acestora. Acestui motiv se datoreaza, fntre altele, si caracterul mai succint ale relatarilor Sf. Ev Matei, care renunta la multe detalii, intdlnite la ceilalti Evanghelisi ec. Este urmarita dintru inceput tensiunea dintre lisus si contemporanii Sai, ppunctindu-se caracterul rautacios al intrebarilor si al comentariilor acestora, insensibilitatea fata de minunile sAvargite mai ales a cetatilor martore a celor mai ‘multe minuni. Legat de aceasta problema este in repetate rinduri reluata tema judecafii, invocdndu-se ziua aceea in care vor da seama cei care nu primesc propoviduirea Mantuitorului sau a ucenicilor, in ciuda puterii cuvantului Lui si a evidentetor faptetor. £. Pe fondul acestei tensiuni este criticata erminia stramta a iudeilor care reducea fgaduinja dumnezeiascd numai la poporul ales si este anunfata deschiderea fagaduintei lui Dumnezeu catre toate neamurile. Dumnezeu rdméne fidel fagaduintei Sale, trimitand pe Fiul Sau la poporul ales si chemandu-1 mai intdi pe acesta, dar fagaduinta Sa are in vedere pe toti oamenii h. Evanghelia dupa Matei, mai mult ca celelalte, subliniaza erminia gresitt a Legii, la care ajunsese iudeii, evident mai ales in absolutizatea acesteia gi corecteaz aceasta erminie, punctand faptul ci Legea nu este un scop, ci un mijloc, nu este un stpan, ci un slujitor al omului si, in nici un caz nu este méntuitoarea in sine. Aceste cAteva coordonate pot ajuta 0 memorare mai corecta a principalelor parti din cuprinsul Evanghelie dupa Matei, cu atenfia de a se raporta totdeauna partea Ia intreg. 4.2 Structura pe capitole. Prezentam in continuarea structura literar’ pe capitole a confinutului Evangheliei dupa Matei. Avand in vedere caracrerul sistematic al acesteia, despre cate am vorbit, precum si nevoia de a asimila cat mai bine posibil Evanghelia dupa Matei, prezentim pe capitole cat se poate de complet cuprinsul Evangheliei. Pentru o perspectiva comparativa indicam si locurile paralele. Acolo unde nu sunt indicate Jocuri paralele se inelege ca acestea nu exista, tema respectiva fiind cosnemnata rnumai de Matei 26L NASTEREA $I INCEPUTUL ACTIVITATH (1,1-4,25) CaprrowuL 1 a, Genealogia lui lisus (1,1-17) - Strimosii lui lisus [Le.3,23-38] bb. Nasterea lui lisus (1,18-25) [Le 2,1-7) Carrow 2 a, Magii de la Rasirit (2,1-12) b. Fuga in Egipt (2.13-15) ©. Uciderea pruncilor (2,16-18) d. intoarcerea din Egipt (2,19-23) inchinarea Magilor CarrroLut 3 a. Predica Sf. loan Botezitorul (3,1-12) [Me 1,1-8; Le 3,1-9.15-17; In 1,19-28) b, Botezul lui lisus (3,13-17) (Me 1,9-11; Le 3,21-22) Capron. 4 a, Ispitirea lui Tisus b. inceputul activitati 4,14-15] ©. Chemarea Ucenicilor (4,18-22) (Me 1,16-20; Le 5,1-11} 4, Sumar: Activitatea in Galileea 423-25 [ Le 6,17-19) ) [Me 1,12-13; Le 4,1-13) Iisus in Galileea (4,12-17) [Me 1,14-15; Le I, PREDICA DE PE MUNTE (5,1-7,29) Caprronut 5 a. Fericirile(5,1-12) {Le 6,20-23] b. Sarea si lumina lumii (5,13-16) [Me 9,50; Le 14, 34-35] ¢. Expunerea Legii noi prin comparatie cu Legea veche. Prineipiul fundamental ilustrat de sase exemple /lisus si legea/(5,17-48) ~ Principiul fundamental Cea mai inal dreptate(5,17-20) ~ Uciderea (5,21-26) = Adulterul(5,27-30) ~ Divortul (5,31-32) [Mt 19,9; Me 10,11-12; Le 16,18) = Jurimantul (5,33-37) ~ Legea talionului (5,38-42) [ Le 6,29-30] = Iubirea vrasmasilor (5,43-48) Mubirea fata de aproapele/ (Le 6,27- 28.32-36] CaprroLuL 6 a, Adevirata intemeiere a faptelor evlaviei (6,1-18) 1. Enuntul principiului (6,1) 2. Milostenia (6,1-4) /Adevarata milostenie/ 3. Rugaciunea (6,5-15) /Adevarata rugaciune/ ‘/Rugaciunea domneasc/ (Le 11,2-4] 4, Postul (6,16-18) /Postul adevarat/ 27b. Prioritatea imparatia cerurilor in fata atractiilor si grijilor vietii (6, 19.33) 1. Adunati comori in cer, nu pe pamant (6,19-21) {Le 12, 33-34] 2. Vederea trebuie si fie curata (6,22-23) (Le 11,33-36] 3. Nu se poate sluji si lui Dumnezeu si ui Mamona (6,24) {Le 6,13] 4, Lasati cele trebuincioase vietii in grija lui Dumnezeu (6,25-32) [Le 12,22-34] 5. Concluzia: Céutafi mai intdi Imparagia cerurilor (6,33-34) Capron. 7 a. Diferite indemnuri (7,1-23) 1. Nu judecati ca si nu fifi judecati(7,1-5) [Le 6, 37-38.41-42] 2. Nu dati cele sfinte cdinilor (7, 6) 3. Cereti si vi se va da (7, 7-11) Le 11,9-13] 4, Faceti oamenilor ce voiti sa va facd ei vous (7,12) 5. Poarta care duce la vial& este strdmta si ingusta, iar cea care duce la pieire este larga (7,13-14) Le. 13,24] 6. Feriti-vi de proorocii mincinogi. Acestia se cunosc dupa fapte, ca pomul dupa roade (7,15-23) {Le 6,43-44] [Le 13,25-27] . Concluzia Ia predica de pe munte: Se vor folosi de invataturile PM cei care auzindu-le le implinesc, nu cei care le aud dar nu le implinese (7, 24-27) [Le 6,47-49] 4, Coneluzia Sf. Ey. Mate: Multimile sunt uimite de invaratura lui Tisus, pentru cd era diferit de carturarii lor. El invata ca unul care are putere (7,28-29) I, MINUNILE ~ semne ale puterii imparaiel ceruritor (8,1-9,38) sus Hristos si ale instaurarii CAPIrOLUL 8 a, Curiirea unui leprosul (8, 1-4) [Me 1,40-45; Le 5,12-16] b. Vindecarea slugii sutagului (8, 5-13) {Le 7,1-10; In 4,43-54] c. Vindecarea soacrei lui Petru (8,14-15) (Me 1,29-34; Le 4,38-41] 4d, Sumar: Vindecari facute spre seara (8,16-17) €. Despre urmarea lui lisus (8,18-22) /Premise ale uceniciei/ (Le 9,57-62] f. Linistirea furtunii pe mare (823-27) (Mc 4,35-41; Le 8,22-25] g. Vindecarea demonizatilor din Gadara (8,28-34) [Mc 5,1-20; Le 8,26-39) Caprronun 9 a. Vindecarea unui paralitic (9,1-8) [Me 2,1-12; Le 5,17-26] >. Chemarea vamesului Matei (9,9-13) [Me 2,13-17; Le 5,27-32] ¢. intrebari despre post (9, 14-17) Me 2,18-22; [Le 5,33-39] d, Vindecarea fiicei dregitorului (9, 18-26) /...si vindecarea femeii cu scurgere de singe! Me 5,21-43; [Le 8,40-56] €. Vindecarea a doi orbi (9,27-31) f. Vindecarea unui demonizat mut si surd (9, 32-34) g. Sumar: Iisus strébitea finuturile, propovéduind Evanghelia imparatiei si Vindecfind toata boala in ppor (9, 35) hi, Seceris mult si seceriitori putin -introducere la discursul misionar (9, 36-38) 28IV. _DISCURSUL MISIONAR (10,1-42) CaprroLut 10 isiunea celor doisprezece Apostoli (101-4) [Mc 3,13-19: Le 6,12-16] b. Trimiterea celor doisprezece (10,5-16) [Mc 6,6-13; Le 9,1-6] ¢. Cum si faci fafi vitoarelor persecutii (10, 17-25) /Reactia lumii fata de misiunea celor doisprezece/ (Me 13,9-13; Le 12,2-7; 21, 12-19] 4. Teama justificati si teama nejustificats (10,26-31) ¢. A mirturisi pe lisus in fafa oamenilor (10,32-39) ~ Necesitatea marturisiri (10,32) [Le 12,8-9) = Cearta intre oameni (10,34-36) [Le 12,52-53) = Cine este vrednie de Hristos (10,37-39) [Le 14, 26-27) £ Risplata ucenicilor (10,40-42) [Mc 9,41] Y. REFUZUL POPORULUI IUDEU DE A PRIMI PE IISUS (11,1-12,50) Caprrovun 11 a. Tisus Botezitorul si lisus (11,1-19) + fntrebarea lui Loan (11,1-6) (Le 7,18-23) = Persoana lui foan (11,7-15) [Le 7,24-35] = Reactia contemporanilor lui lisus (11,16-24) {Le 10,13-15] b. Vai-uri adresate unor eetii (11,20-24) c. Mulfumirea lui Tisus adresati Tatilui si chemarea lui Tisus adresati celor ostenifi (11,25-30) /Descoperitea facuta catre cei smeriti [Le 10,21-22} Caprrovun 12 a. Culegere de spice de griu in zi de simbata (12,1-8) [Me 2,23-28; Le 6,1-5] b. Vindecarea in zi de Sambati a omului cu ména useati (12, 9-14) [Mc 3,1-6; Le 6,6-11] c. Robul ales (12, 15-21) /Profetia lui Isaia despre lisus! dd Tisus si Belezebul (12, 22-30) /Puterea lui lisus asupra demonilor/ [Me 3,20-27; Le 1114-23] e. Pacatul impotriva Duhului Sfant (12, 31-32) [Me 3,28-30; Le 12,10] f. Copacut si roadele sale (12, 33-37) /Cuvintele judeca pe oameni/ {Le 6,43-45] g. Semnul lui Jona (12,38-42) [Mt 16,1-4; Me 8,11-12; Le 11,29-32] h. fintoareerea duhului riu (12,43-45) [Le 11,24-26] i. Familia tui Tisus (12,46-50) /Mama si fratii lui Tisus/ [Me 3,31-35:Le 8,19-20] VL PARABOLELE iMPARATIEI (13, 1-35) Carrrowut 13 4. Parabola seminitorului (13,1-9) [Me 4,1-9; Le 84-8] = Scopul vorbirii fn parabole (13, 10-17) _ (Me 4,10-12; Le 8,9-10} Explicarea parabolei semanatorului (13,18-23) [Me 4,13-20; Le 8,11-15] b. Parabola neghinelor (13, 24-30) 29©. Parabolele geiuntelui de mustar sia aluatului (13,31-33) ~ Parabola grauntelui de mustar (13,31-32) [Me 4,30-32; Le 13,18-19] Parabola aluatului (13,33) [Le 13,20-21] ~ Folosirea Parabolelor de catre Tisus (13, 34-35) ~ Interpretarea parabolei neghinelor (13,36-43) 4. Parabolele comorii ascunse, mirgiritarului si nivodului (13, 44-50) ce. Lucruri vechi si noi (13, 51-52) VII. RECUNOASTERE DIN PARTEA UCENICILOR (13,53-17,27) Caprrovut 14 a. Tisus este respins in patria sa (13,S3-S8) [Me 6,1-6; Le 4,16-30)] ». Moartea lui Loan Botezttorul (14,1-12) (Me 6,14-29; Le 9,7-9] ¢c. Siturarea celor cinei mii de oameni (14,, 13-21) [ Me 6,30-44; Le 9,10- 17;1n 6,1-14] d. Mersul pe mare (14, 22-33) [Mc 6,45-52; Le 6,16-21] e. Vindecarea unor bolnayi in Ghenisaret (14,34-36) [Mc 6,53-56] Caprrovut 15 a Tisus si traditia fariseilor despre curitenie si figaduinte (15,1-20) ~ [radiiile omenesti si poruncile dumnezeiesti (15,1-9)IMe 7,1-13] ~ (Ce face pe om necurat/(15,10-20) [Me 7,14-23] b. Credinta femeii cananeence (15,21-28) [Me 7,24-30] ¢. Mai multe vindeciri (15,29-31) 4d, Hrinirea a patru mii de oameni (15,32-39) [Me 8,1-10] CAPrTOLUL 16 a, Aluatul fariseilor si al saducheilor (16,5-12) [Mc 8,14-21] b. Mirturisirea lui Petru (16,13-20) [Mc 8,27-30; Le 9,18-21) ¢. Prima. vestire a Patimilor si despre ce inseamni si fii ucenic (16,21-28) = Westirea Patmilor si fnvieri (16,21-23) {Me 8,31-33; Le 921-22] ~ — (Crucea adevaratului ucenic/ (16,24-28) [Mc 8,34-9,1; Le 9,23-27] Carrow. 17 a. Schimbarea la fat (17,1-13) [Mc 9.2-13; Le9,28-36} b. Vindecarea copitului lunatic (17,14-20) [Mc 9,14-29; Le 9,37-43a] c. Adoua vestire a patimilor 17,22-23) (Me 9,30-32; Le 9,43b-45] 4. Plata divi la Templu cu Statirul din gura pestelui (17,24-27) VIII. DISCURSUL COMUNITAR SAU ECLESIAL (18,1-35) 18 a, Adevarata miretie (18,1-5) [Mc 9,33-37; Le 9,46-48; 17,1-2] b. Conducitori care determini pe cei mai mici sk picituiasca (18,6-9) c. d Carron Parabola cu oaia cea pierduti (18, 10-14) {Le 15,1-7] |. Procesul iertarii (18,15-20) /A ierta pe fratele tau/ [Le 17,3] ¢. Parabola slugii neiertitoare (18,21-35) 30IX. AUTORITATE $1 CHEMARE (19,1-22,46) Caprronut 19, a. Invatiturd despre cisitorie si divort (19,1-12) [Mc 10,1-12] b, lisus binecuvanteaza copiilor (19,13-15) [Mc 10,13-16; Le 18, c. Ténarul bogat (19,16-30) [Me 10,17-31; Le 18,18-30] ‘CaprroLut 20 a. Parabola Iueritorilor la vie (20,1-16) b. A treia vestire a Patimilor si Invierii (20,17-19) [Mc 10,32-34:Le 1831-34), c. Cererea fiilor lui Zevedei (20,20-28) [Me 10,35-45] d. Vindecarea celor doi orbi din Ierihon (20,29-34) [Mc 10,46-52:Le 18,35-43] Caprrouut 21 a Intrarea in Ierusalim (21, 1-11) [Me 11,1-11; Le 19,28-38; In 12,12-19] b. Curifirea Templutui 21,12-17) [Me 11,15-19; Le 19,45-48; In 2,13-22] ¢. Smochinul neroditor (21,18-22) [Mc 11,12-14.20-24] d. Izvorul puterii lui lisus (21,23-27) [Mc 11,27-33:L¢ 201-8) €. Parabola omului cu doi fi (21,28-31) £ Parabola lucritorilor viei(21,33-46) [Me 12,1-12; Le 20,9-10] CaprroLuL 22 a, Parabola nunfii fiului de impirat (22,114) [Le 14,15-24) b. Plata impozitului imperial (22,15-22) (Me 12,13-17:L¢ 20,20-26] c. _ intrebari privind invierea (22,23-33) [Mc 12,18-27; Le 20,27-40) d. Cea mai mare porunca (22,34-40) [Mc 12,28-34; Le 10,25-28] ©. Intrebare despre Fiul lui David (22,41-46) [Mc 12,35-37; Le 20,41-44] VAL-URILE SI DISCURSUL ESHATOLOGIC (23,1-25,46) Carrrowur 23 a. Vai-urile impotriva fariseilor si cirturarilor (23,1-36) - /Antiteza dintre fariset si Ucenici/ (23,1-12) [Me 12,38-40; Le 11,37- 52; 20,45-47] = /Vai-urile la adresa farseilor si cArturarilor!(23,13-36) . bb, Plingerea erusalimului (23,37-39) lisus si lerusalimul/ [Le 13, 34-35] Caprronut 24 a irugerea Templului si inceputul tanguielilor (24,1-14) ‘Prevestirea distrugerii Ierusalimului/ (24,1-2) [Me 13,1-2; Le 21,5-6] = Sfirsitul lumii (24,3-35) [Me 13,3-31; Le 21,7-33)] b. Stramtorarea cea mare (24,15-28) ¢. Lectia smochinului (24,32-35) 4. Ziva si ceasul sfarsitului nu sunt cunoscute (24,36-44) /Venirea pe neasteptate a sfarsitului/ [Me 13,32-37; Le 17,26-30.34-36] €. Sluga eredincioasi si sluga necredincioasi (24,48-51) [Le 12,41-48] 31Carrronut. 25 a. Pilda celor zece fecioare (25,1-13) b. Pilda talantilor (25,14-30) (Le 19,11-27] c. Judecata neamurilor (25,31-46) /Cum va fi judecata lumea/ XI. PATIMILE, MOARTEA SI INVIEREA LUI HSUS 26,1-28,20) Caprronu 26 4, Sfatul uciderii lui Tisus (26,1-5) (Me 14,1-2; Le 22,1-2; In 11,45-53] b. Ungerea din Betania (266-13) [Me 14,3-9; In 12,1-8] ¢. Tridarea lui Tuda (26,14-16) [Me 14,10-11; Le 22,3-6] d. Cina cea de taina (26,17-25) [Me 14,12-26; Le 22,7-23; In 13,21-30] €. Instituirea Dumnezeiestii Euharistii (26,26-30) {. Vestirea lepidarii lui Petru (26,31-35) [Me 14,27-31; Le 22. In 13,36-38] Rugiciune din Ghetsimani (26,36-46) [Mc 14,32-42; Le 22,39-46] rrinderea lui lisus (26,47-56) [Me 1443-52; Le 22,47-53; In 18,1-11] isus inaintea Sinedriului (26,57-68) [Me 14,53-65; Le 22, 54.55. 63-71; In 18,12-14.19-24] J. Lepiidarea tui Petru (26,69-75) [Me 14,66-72; Le 22,54-62; In 18,15- 18.25-27] Carrow. 27 b._ Tisus adus la Pitat (27,1-2) [Me 15,1, Le 23,1-2: In 18,28-32] a, Moartea lui luda 27,3-10) (Fapte 1,18-19} b. lisus interogat de Pilat (27,11-14) . Tisus condamnat la moarte (27,15-26) [Mc 15,2-15; Le 23,3-5.13-15; In 18,33-19,16] d. _Tisus batjocorit de soldati (27,27-31) [Me 15,16-26; In 19,23], e. Ristignirea lui Tisus (27,32-44) [Mc 15,21-32; Le 23,26-43; In 19,16b-27] f Moartea hui lisus (27,45-56)[Mc 15,33-39; Le 23,44-48; In 19, 28-30] 8. Punerea in mormént (27,57-61) [Mc 15,42-46; Le 23, 50-54; In 19, 38-42] h. Paza morméntului (27, 62-66) CaprroLut 28 a. Invierea lui Tisus (28,1-10) [Mc 16, 1-8; Le 24,1-12; In 20,1-10] b. Raportul girzii de la paza mormantului (28,11-15) c. Trimiterea ucenicilor la misiune (28,16-20) [Mc 16,14-18; Le 24,36- 49; In 20,19-23; Fapte 1,6-8] 325. Teme centrale in Evanghelia dup’ Matei ‘Tema centrala este comund cu celelalte trei Evanghelii:Iisus Hristos este Mesia, Izbivitorul fagiduit de Dumnezeu prin profeti, asteptat de iudei. 1. Prin El, mai coneret prin moartea Sa pe cruce si prin Inviere se inaugureaz impiritia Iui Dumnezeu, despre care Acesta vorbeste si pe care 0 anticipeazi prin semnele pe care le savargeste. Schimbarea la fafa este evenimentul prin care Imparatia lui Dumnezeu este manifestata evident. Cei tuei ucenic sunt cei care nu mor inainte de a vedea Imparatia lui Dumnezeu (Sf. Ioan Hrisostom). impiritia lui Dumnezeu este tema centralé a propoviduirii Mantuitorului Hristos. Evanghelia Sa este numité de Sfantul Evanghelsit Matei ,Evanghelia Imparatiei” prin excelena. 2. Momentul venirii lui Mesia echivaleaza cu o interventie radical noui a lui Dumnezeu fn istorie, Fapt sugerat de Matei prin ,.nasterea din Fecioara” (S. Agouridis) si de la Dubul Sfant si evidentiat prin minunile sAvarsite de Mantuitorul Hristos care araté dumnezeirea Acestuia si puterea prin care El restaureaza starea de normalitate a lumii, Acest moment al iconomiei divine este asimilat cu 0 noua creatie. .Cartea nasterii lui Tisus” (Evanghelia) prezentata de catre Sfantul Evanghelist Matei in replica cu ,Cartea faceri cerului si a paméntului” (Geneza), Vremurile mesianice coincid cu sférsitul tunei perioade in istoria lumii i cu un nou Tnceput, cu o schimbare radicala, ncepe 0 epoc nous, o lume nous. 3. Acest moment este in egal un moment de judecati, de bilant pentru lumea de pina atunci, Judecata este efectuata direct prin reflectarea in Adevar a lumii, Orice intilnire cu Dumnezeu este in sine 0 judecat& pentru ca echivaleaza cu 0 confruntarea sau oglindire cu Adevarul deplin, din care reiese misura ta sau a lumii tale, Este motivul pentru care nu este deloc comoda intalnirea omului cu Dumnezeu, Judecata priveste concrete poporul ales.c are primise de la Dumnezeu Legea veche si care se confrunta acum cu ‘momentul evaluarii masurii sau modului in care acesta a implinit Legea. Multe din parabolele dar si din cuvintele Mantuitorului Hristos au drept subiexct direct sau indirect tocmai aceasta tema a judecatii poporului ales si a aflarii lui vinovat de faptul rastalmacirié Legi si al instrainarii de Dumnezeu 4, Judecata este un reper fundamental pentru itreaga omenire. Matei este cel care consemneaza discursul eshatologic al Méntuitorului care sfargeste cu seena judecatii, Criteriile judecatii arat mila lui Dumnezeu. Nu sunt investigate faptele mari si multe ci atitudinea fata de cei lipsiti, sensibilitatea faji de nevoile elementare ale apropelui, ca semn al iubirii apropelui Judecata este invocata de Matei in multe randuri, A se vedea judecata celor care nu primese si nu rasund vestirii Evangheliei (cap. 10); judecata cetatilor nerecunoscatoarea care nu primesc minunile lui Tisus cap.11); condamnarea smochinului neroditor (cap. 21); judecata fariseilor prin adresarea celebrelor vai-uri (cap. 23). 5. nnrea cu Dumnezeu recupereazA adevirl esenyal conform cra omal i Jumea exist prin Dumnezeu, nu exist prin sine, sunt dependente intra totul de Dumnezeu, Est ineriminata in mod direct orice endinft de suficient& de sine, orice amagire de inercare a unei existenfe prin sine, de fapt, este ineriminatd inertia ingerilor cz a diavoliu. Omul esie ceea ce ese prin 336 Dumnezeu si poate atinge masura deplinatatii, a implinirii sale numai cu ajutorul lui Dumnezeu, fmplinirea legii nu este masura deplindtati, legea nu este un scop in sine, ci un mijloc. Amigirea iudeilor care credeau c& implinind prscriptiile legii au ajuns la masura desdvarsirii este deseori condamnat de Mantuitorul. Puterea omului nu vine de la eforturile sale, ci de la Dumnezeu. Calea obtinerii puterii este a 0 cere de la Dumnezeu (cap.7) Pe toate cate le veti cere cu credinta le veti avea” (cap. 21, 22). Confruntarea ilustrata de Matei este cea care se produce in sénul poporului ales, Tudeii ar fi acceptat un Mesia eliberator, dar care ar realizat aceasta cliberare cu instrumente omenesti, de aceea s-au amégit cu imaginea unui Mesia politic si a unei imparatii pimantesti, Ar fi vrut, in plus, ca aceasta cliberare sé se fac& prin ei sau cu participarea lor. $i aceasta atitudine tradeazat amagirea iudeilor contmporani Mantuitorului Hristos. Matei identifica in poporul ales instaurata tendinfa emanciparii de sub tutela lui Dumnezeu, tendinfa existentei prin sine, adica tendinta luciferica Este motivul pentru care, prezenta lui Mesia celui Adevarat declanseaza o confruntare acerba intre poporul ales si Mesia, de fapt o confruntare intre om si Dumnezeu. Aceast’ confruntare este interpretata de Matei ca incercare a omului de a scipa definitiv de tutela lui Dumnezeu, de dependenta de Dumnezeu ~ vezi parabola Iucratorilor celor rai (cap. 21). Confruntarea aceasta este pus in evidenta de Matei dintru inceput prin evenimentul Jncercaii uciderii pruncului Tisus de ctre Irod (S. Agouridis). Paralela intre acest eveniment si ristignirea final& sunt evidente. Exegetii pun in discutie $i pretentiile mesianice ale dinastiei irodiene. Confruntarea se desfasoara la nivelul intelegerii legii si funetiei acesteia. Tmplinirea legii atunci cdnd nu este fneleasA cum se cuvine conduce la indreptatirea de sine, care este un reflex luciferic, CCurafirea templului (cap. 21) ~ semnul decadentei ideilor. Casa de rugdciune = relatia cu Dumnezeu — este transformata in piafi - cea ce inseamna cu Dumnezeu in termeni mercant rea este lucrare exclusiva a lui Dumnezeu, Evenimentul cu tandrul ine poate sA se mantuiascA? Aceasta este cu neputinta la oameni, dar 4 la Dumnezeu' (cap. 19,26). Mantuirea nu se da ca rasplatd, ci in dar, nu in funetie de cat a lucrat cineva — vezi parabola cu lucratorii tocmiti la vie (cap. 20). Omul poate deveni el insusi obstacol in cale sa spre Dumnezeu, prin suficienta de sine, prin indreptatirea de sine 346. Exegezi Vom face c@teva exercitii de exegezii si comentariu la primele capitole din Evanghelia dup Matei, cu titlu demonstrativ. 6.1 Textul 1:1 CARTEA NEAMULUI lui lisus Hristos, flul lui Davi, ful tui Avram. 1:2 Avram a ndscut pe Isaac; Isaac a nascut pe lacoy; lacov a nascut pe luda si fai luis 1:3 luda a ndscut pe Fares si pe Zara, din Tamar; Fares a ndscut pe Esrom; Esrom a ndscut pe Aram; 1:4 Aram a ndscut pe Aminadav; Aminaday a néiscut pe Naason; Naason a ndscut pe Salmon: 1:5 Salmon a nascut pe Booz, din Rahav; Booz a nascut pe lobed, din Rut; lobed a neiscut pe lesei: 1:6 lesei a niscut pe David regele; David a ndscut pe Solomon din femeia lui Urie: 1:7 Solomon a nascut pe Roboam; Roboam a nascut pe Abia; Abia a ndscut pe Asa; 1:8 Asa a ndiscut pe losafat; losafat a ndscut pe loram:; loram a nascut pe Ozia: 1:9 Ozia a ndscut pe loatam; loatam a ndscut pe Ahaz; Ahaz a ndscut pe lezechias 1:10 lezechia a ndscut pe Manase: Manase a ndscut pe Amon; Amon a ndscut pe losia; 1:11 losia a nascut pe lehonia si pe frat ui, la strdmutarea in Babilon; 1:12 Dupa strdmutarea in Babilon, lehonia a nascut pe Salatiel; Salatiel a nascut pe Zorobabel; 1:13 Zorobabel a nascut pe Abiud: Abiud a ndscut pe Eliachim; Eliachim a ndscut pe Azor; 1:14 Azor a nascut pe Sadoe; Sadoc a néscut pe Achim; Achim a ndscut pe Eliud; 1:15 Eliud a ndscut pe Eleazar; Eleazar a ndscut pe Matan; Matan a nascut pe lacov; 1:16 lacov a ndscut pe losif, logodnicul Mariei, din care S-a ndscutlisus, Care se cheamd Hristos. 1:17 Asadar, toate neamurile de la Avraam pand la David sunt paisprezece; si de la David pand la strdmutarea in Babilon sunt paisprezece; si de la strimutarea in Babilon pand la Hristos sunt aisprezece neamuri. 6.2, Planul Sectiuni 1. Nasterea si inceputul activitati (1,1-4,22) a. Genealogia lui Tisus (1,1-17) _ [Le.3,23-38] b. Nasterea lui lisus (1,18-25) {Le 21-7] c. Magii de la Rasarit (2,1-12) ~ inchinarea Magilor 4. Fuga in Egipt (2.13-15) . Uciderea pruncilor (2,16-18) f£, Intoarcerea din Egipt (2,19-23) g. Predica Sf. loan Botezatorul (3,1-12)[Me 1,1-8; Le 3,1-9.15-17; In 1,19-28] hh, Botezul lui lisus (3,13-17) [Me 1,9-11; Le 3,21-22] i. Ispitirea lui lisus (4,1-11) [Me 1,12-13; Le 4,1-13] 4, Inceputul activitatii lui lisus in Galileea (4,12-17) [Me 1,14-15; Le 414-15] k. Chemarea Ucenicilor (4,18-22) [Me 1,16-20; Le 5,1-11] Mai pe scurt: a. Genealogia si nasterea lui Tisus (cap. 1) b. fnchinarea magilor, uciderea pruncilor, fuga in si intoarcerea din Egipt (cap. 2) c. Sfiintul Ioan Botezatorul si botezul Domnului (cap. 3) 4. Ispitirea, inceputul activitaqii i chemarea primilor ucenici (cap. 4) 6.3 Comentarii preliminare Vom urmiri punctarea functiilor teologice pe care Ev. Matei insusi le atribuie diferitelor pericope, unititi logice. 35Ne vom ajuta de binecunoscutele sumare (rezumate) cu care, de obicei Sf. Ev. Matei ‘gi incheie sectiunile mai importante ale Evangheliei, concluzionand. De altfel, Sf. Evanghelist Matei, asa cum vom vedea, ca un bun pedagog ce este, concluzioneazi foarte des, scotind singur in evident& intentia cu care relateaz4 evenimentele sau cuvintele respective. Sectiunea aceasta (1,1-4,22) reprezintd firesc inceputul prezentarii Evangheliei Mantuitorului lisus Hristos: ~ genealogia este prezentat pentru a sublinia realitatea nasterii lui lisus Hristos, originea sa iudaic& impardteasca, din care decurge si mesianitatea; = nasterea este prezentati pentru a se subfinia realitate intruparii, 2mislirea ‘minunata si nasterea din Fecioara + inchinarea magilor si uciderea pruncilor - pentru a se sublinia contrastul dintre atitudinea potrivnica a iudaismutui oficial si atitudinea pozitiva a reprezentantilor lumii pagane - Joan Botezitorul si Botezul — pentru a se evidentia recunoasterea lui Tisus ca Mesia din partea unui exponent de seama al Vechiului Testament si asumarea din partea MAntuitorului Hristos a Vechiului Testament si a istoriei vechi-testamentare, a Legii. ‘ca MAntuitorului Hristos + Ispitirea pentru a se arta puterea dumnezeii impotriva Diavolului ~ inceputul activitat primilor ucenici. 6.4 Exegezi BipAeg yerkocag Redam fraza de inceput in original si in mai multe traduceri de referinta, pentru a ilustra diferentele de interpretare. "ST Matthew 1:1 BUBioc yerdoxag Inood Xptowod vlob Auvid viod ‘Ap. SV Matthew 1:1 The book of the genealogy of Jesus Christ, the son of David, the son of Abraham. "8S Matthew 1:1 An account of the genealogy of Jesus the Messiah, the son of David, the son of ‘Abraham, ‘i ylatthew 1:1 Livre de la gentse de Jésus Christ fils de David, fils d'Abraam : 78 Matthew 1:1 Livre des origines de Jésus Christ, fils de Davi, fis ¢’Abralam 45 Matthew 1:1 Dies ist das Buch von der Geburt JEsu Christi, der da ist ein Sohn Davids, des Sohnes Abrahams. NOK Matthew 1:1 BiBhoc rhc yeveaioylac £06 “00 Xptorod, uiol rod apis, viod x08 “AB © Matthew 1:1 Cartea neamului lui lisus Hristos, ful lui David, ful lui Avraan, publice, prin lansarea mesajului principal si prin chemarea Formula de inceput Bipios yevéocus - care are si functie de titl pentru pericopa care redi genealogia — este semnificativa si trebuie cititd in legatur& direct& cu intentia autorului de a articula strins Evanghelia sa Vechiului Testament, sau istoria sa istoriei vechi- testamentare. Am spus c& cea mai important& cheie ermineuticd pentru lectura Ev. M. este raportarea directa si permanent la VT. Sintagma este apax legomeno (folosita o singuri data) in Noul Testament. Sintagma este una vechi-testamentara si nu exist nici o indoiala ca Sf. Ev. Matei o foloseste cu trimiterea la folosirea ei in V.T. O intalnim in Vechiul Testament in forma 36identicd la Fac. 2,4, unde se vorbeste despre facerea cerului si pamantului gi in Facere 5,1-2, unde se vorbeste despre facerea omului. Genesis 2:4 * allem }, BlBLog yerkoeas odpavod Kal yi, évoinoey 8 Ged¢ rdv odpavdy Kal thy YAY SY Genesis 2:4 These are the generations of the heavens and the carth when they were created, in the day that the LORD Ged made the earth andthe heavens. ® Genesis 2:4 These are the generations of the heavens and the earth when they were created. In the day that the LORD Gia ade the cart and the heavens Genesis 2:4 Telle fut Vhistoire du ciel et de la terre, quand evlecel, 8 Genesis 2:4 Telle est la naissance du ciel et de la terre lors de leur eréation. Le jour od le SEIGNEUR Dieu fit later ete cel 8 Genesis 2:4 Also ist Himmel und Erde worden, da sie geschaffen sind, zu der Zeit, da GOu der HErr Erde und iment machte Genes 2:4 alien ifoc vertu oipavot nai ri See fyévero fh fnépa érotmoer & Oedg dv obpavby wat tiv vi %O Genesis 24 Alin eas fy rob alpaved wal cg vk, Bee criotmpar aici, may ipa éroinge Kips 8 Oxi viv xa ono S Genesis 2:4 lata istoria cerurilor gi a pamintul c éyévero A faepe fave créés Au temps ob Yahvé Dieu fi ind au fost Feu. Genesis 5:1-2 ‘*" Genesis 5:1 atizn Biphos, yevéoeus, dpcsmiaw § fh fépg Enoinoey 8 cbs tv Abup Kas’ elkéve Seod éroinoey airdv * tipacy Kal Of érotnocy adobe Kab ehdynoer airove Kal érovdunacr 1d SvouE abtov Ada f Aukes evoinaev airovs = Genesis: ‘Tiss the book ofthe generations of Adam. When God rested man, he made him in the likeness of God 5 Genesis 5:1 This is the ist ofthe descendants of Adam, When id created humankind, he made them nthe likeness of God "Genesis §:1 Voici le livet dela descendance Adam : Le jour oi Dieu xéa Adami Te it la resemblance ‘de Diew 7H Genesis 5:1 Voici le tvret de famille 'Adam: Le jour od Dieu er homme, i efit & la resemblance de Diew. “© Genesis Sel Dies ist das Buch von des Menschen Gesclech. Da Gott den Menschen sch, machte er ihn nach dem Gleichinis GOtes 88 Genesis S:1 een # Bing MMMM hopcinay f Fado esoinoey & Orig bv ABqu Ker? eiiva, Ged ‘xoinae ind OK Genesis SL Totro leas tb Budi chy Yexadoyiac sob dudpinow, Keb Fy fépar éroimme & Oxbs xo¥ ‘Addy, wa cixdve Qxob tmoingev wiry 88 Genesis Sl Int cartea neamurlor ui Adam, i zua end a cut Dumnezeu pe om, ba cut dupS aseminarea oi Damaeze Legitura intre Evanghelia dupi Matei si Vechiul Testament este evident. ‘Sfantul Evanghelist Matei imprumuta expresia vechi-testamentara, prin care se indic& descrierea facerii cerului si a pamantului, pe de o parte si facerea omului, pe de alta parte, adici descrierea creafiei lumii, pentru a numi sau indica descrierea sau cartea care consemneaz istoria nasterii Mantuitorului Hristos, percepnd acest moment ca pe 0 novi creatie a lumii prin raportare directa la prima creatie. Ideea este dezvoltatd de teologia biblic& (vezi paralela dintre Adam si Noul Adam la Sf. Pavel) si literatura patristicd a Bisericii Folosirea acestei sintagme vechi-testamentare, cu 0 rezonanté atat de puternic& si cu 0 semnificatie atat de exact, nu mai incape nici o indoiala c& Sf. Evanghelist Matei isi articuleazi Evanghelia sa la Vechiul Testament, nu numai ca limbaj, se infelege, ci mai ales teologic. in acest sens interpreteaza si $f, Joan Gurd de Aur: 37«Dar pentru care pricind evanghelistul numeste Evanghelia sa Cartea nasterit lui lisus Hristos? Doar nu cuprinde numa nasterea, ci toata iconomia mantuirii neamului omenesc! Pentru c& nasterea lui lisus este capul intregii iconomii a Mantuiri, pentru c& este inceputul si ridacina tuturor bbundtafilor date nous. Dup& cum Moise isi intituleaza cartea sa Cartea nasterii cerului si a ‘paméntului, desi nu vorbeste numai de cer ide pamant, ci si de cele ce sunt in ele, tot ast si Matei a dat numele cartii sale de la capul faptelor istorisite de ea .(Omilii la Matei., 30-31)" ‘Traducerea romdneasci: Traducerile roménesti propun cele dowd variante: i. cartea neamului = genealogia i. cartea nasterii = relatarea sau istoria nasterii Sensul este dat de raspunsul la intrebarea: sintagma se referd la intreaga Evanghelie sau numai la genealogie? Sf. loan Gur de Aur opteaza pentru cea dea doua lectura: cartea nasterii:(vezi si ed, rom, B. Anania) si in plus interpreteaza sintagma ca tithy a intregii Evanghelii, nu numai al relatarii genealogiei si nasterit U. Luz (1.103) crede c& sintagma este influentata de Marcu 1,1, pe de o parte, dar $i de Fac. 2,4; 5,1, si socoteste ci ea numeste intreg cap. | de la Matei, nici numai genealogia, nici intreaga carte. 6.5 Comentarii la Genealogie 1. Motivatia principal a citirit genealogiei Mantuitorului lisus Hristos este aceea de a dovedi ci El este Mesia cel fagiduit.lui Avraam si lui David si celorlalti barbati ‘estiti ai istoriei vechi-testamentare Matthew Henry, Commentary on Mt.1,...the design is to prove that our Lord Jesus is the son of David, and the son of Abraham, and therefore of that nation and family out of which the Messiah was to arise. Abraham and David were, in their day, the great trustees of the promise relating to the Messiah. The promise of the blessing was made to Abraham and his seed, of the dominion to David and his seed; and they who would have an interest in Christ, as the son of Abraham, in whom all the families of the earth are to be blessed, must be faithful, loyal subjects to him as the son of David, by whom all the families of the earth are to be ruled. It was promised to Abraham that Christ should descend from him (Gen. xii 3:.axii, 18), and to David that he should descend from him (2 Sam, vii. 12; Ps. bxxxix, 3, &c. cusxii, 11); and therefore, unless it can be proved that Jesus is a son of David, and a son of Abraham, we cannot admit him to be the Messiah. Now this is here proved from the authentic records of the heralds' offices. 2. Genealogia este ficutt pentru iudeo-crestini - incepe cu Avraam, parintele vechiului Israel, dar si al Noului Israel, adica parintele celor ce cred, dupa Sf, Pavel. Rom. 4:12 Si parinte al celortdiayi imprejur. Dar nu numai al celor care sunt tari imprejur, igi care umbla pe urmele eredintei pe care 0 avea parintele nostra Avraarn, pe cind era netdiat imprejur Rom. 4:16 De aceea (mostenirea fagdduita) este din credinga, ca safe din har $ia fdgadinga si rma sigurd penera tof urmagii, nu numai pentru toi cei ce se tin de lege, igi pentru cei ce se fin de credinga lui Avraam, care este parinte al nostru al tuturor, Sf. Ev, Matei avanseaz cu multa claritate aceeasi erminie ca Sfintului Pavel, citand cuvinte ale Mantuitorului Hristos care rata c& de fagiduinta ficutd lui Avram vor beneficiia toate neamurile. ‘Matei 3:9 Si si nu credeti ca puteizice tn vol Ingivd: Pdrinte avem pe Avraam, ‘cdel vd spun ed Dumnezeu poate $i din pietrele acestea si ridice fi tui Avraam. Matei 8:11 $i sie voud cd multi de la rsd si de 1a apus vor vent si vor sta la masa ‘cu Avraam, cw Isaac $i eu lacov In impardfia cerurilor. 3. Deci, pe de o parte este confirmata perspectiva vechi-testamentara privind fAgiduinja mesianic’, prin faptul cA este invocaté genealogia care verificd implinirea fagiduinfelor ficute de Dumnezeu mai marilor poporului ales e& din coapsa lor se va naste Mesia, iar pe de alta parte este afirmata corectura ferma pe care 0 face Mantuitorul Hristos c& fAgaduinfa nu privea exclusiv poporul lui Israel si mai mult decdt atat, cei cArora in chip formal li s-a ficut figaduinfa 0 pot pierde si pot beneficia de ea, cei care nu au stiut de aceasta fagiduinti, 4. Prezenta femeilor in genealogie. Este ciudat faptul ci intr-o genealogie iudaicd, pe linie barbateasc& sunt citate femei, gi in al doilea rand, este ciudat faptul ca aceste femei sunt nu din categoria femeilor yrednice, cum ar fi fost Saraa, sau Rebeca, sau Rahila, ci din categoriile desconsiderate de iudei si de traditia iudaica, doud de alt neam: Rahab si Rut, si doua picitoase : Tamara si femeia lui Urie. Sf. Ioan Gurd de Aur se intreaba foarte frumos: ees Pentru ce se amintescd in aceasta genealogie si femei, odatt ce genealogia este flcuta prin barbati? Dar de vreme ce a hotardt aga. Atunci pentra ce nu @ amintit toate femeile, ci a trecut sub tcere pe femeile vestite pentru viata lor curata, de pilda pe Sara, pe Rebeca, si pe altele asemenea lor, si a amintit de femei vestite ca pacdtoase, de pilda:...a amintit de femeia lui Urie, de Tamara, de RAhav si de Rut, dintre care una era de alt neam, alta desfranata, alta s-a culcat cu socrul siu,... prin ingelaciune, dandu-se drept desfranata, iar pe femeia lui Urie o cunoaste toata lumea din pricina grozaviei pacatelor ei...(p. 23-24)" Posibile erminii: a, Marcare interventiei dumnezeiesti, care surprinde logica umana. Dumnezeu alege cai neasteptate de implinire a planului Sau mantuitor. $i pentru a zAdamici tentatia ‘oamenilor de a revendica vreo contributie in acest plan, b. _Accentul ar fi pe femeile p&citoase pentru a face vizibila lucrarea harului lui Dumnezeu. Aceasta este erminia Sf. loan Gura de Aur: s~ Ce faci, omule? Imi vorbesti de istoria unei impreunari nelegiuite? $i ce-i cu asta”Dac’ as face genealogia unui om vestt, de buna seam c& as trece sub tere astfel de stramosi. Dar cdnd fac genealogia lui Dumnezeu intrupat, trebuie nu numai s& n-o aseund, ci S-o pun in auzul tuturor, spre a arata puterea lui Dumnezeu si purtarea Lui de grija. C& pentru asta a venit Hristos pe pamant, nu ca si fuga de ocirile noastre, ci ca s8 le nimiceasca. Dupl cum nu ne ‘minundim c a muri ci pentru ci fost rstignit - desi rstignirea era 0 ocara; dar cu cat fost mai de card cu atat L-a ardtat mai iubitor de oameni — (ot asa trebuie s& spunem si despre nasterea Lui. Nu este drept si ne minund m numai c& a luat trup si S-a facut om, ci c& a voit sf aiba astfel de neamuri, ca nu ia fost rusine detoc de pacatele noastre. 39Genealogia lui lisus.. spulberd si ingamfarea iudeilor. Tudeii nu se ingrijeau de virtutea sufletului, dar spuneau la tot pasul cd sunt stranepoti ai lui Avraam, socotind 4 virtutea stramosilor le seuza picatele. De aceea, evanghelistul le arati chiar de la primele cuvinte ale Evanghelici, ci nu trebuie s se laude cu strmosii, ci cu faptele lor. Evanghelistul ne mai spune i altceva; anume ne arati cA tofi ameni sunt pactosi, chiar si stramosii Domnului. Patriarhul iuda, de la care iudeii isi trag numele, nu pare cA a facut putine plcate... David a niscut pe Solomon cu o femeie desfrinata... $i dac& de oameni mari n-a fost implinita legea, cu atét mai putin de oameni mici, iar dac& nu a fost implinita inseamna c& tofi ‘amenii au pacatuit, si deci a fost de neaparata trebuin{& venirea lui Hristos... (p. 39-40) Cu acelasi scop a amintit si de Rut si de Rahav, una de alt neam, iar alta 0 desfranata, ca si afli cf lisus a venit ca si dezlege toate pacatele noastre. Ca a venit ca doctor, mu ca judecator. Dupa ‘cum strdmosii lui fisus s-au clsatorit cu femei desfranate, tot aga si Dumnezeu s-a unit cu firea ‘omeneasca cea desfrinata. (p. 41)" lata referrile biblice vechi-testamentare la cele patru femei amintite in genealogie: Tamara Facere 38:24 Dar, cam dupa vreo tei luni, isa spus li luda: "Tamara, nora ta, a si aria rimas insareinata din dsfrinare" lar da a zis: "Seoatef-o yi sf ast Facere 38:26 $i lea cunoscut luda gia zs: "Tamara e mai dreapt decd mine, entre cd mu am dat-o lui Seta fad meu", $i a mai cunosct-o pe ea Rahab Tosua 2:1 Atunetfosua, full Navi a timis tn taind din Stim doi tineri sd iscodeasc fara sa is "Ducefi-va si cercetagi fara gi mai ales lerihonul!" $i s-au dus cei doi tineri yi, ajungdnd la lerihon, au intrat in casa umei desfranate, al cel nue era Rahab, si au rimas 28 se odihneascd acolo. 2:4 lar regle lerihonuluiatrimis la Ralab si se spund: "Scoate pe oamenit care aw inrat fn casa ta, Di noaptea aceasta, cau venit siscodeased fara 6:17 Cetatea va fi sub blestem stot ce este in ea eal Dom puterilor; numai Raab desfrdnata so ‘dm vie, ea $i tot cel ce vf tn casa ei, pentru cea a ascuns scoadele pe care le-am timis nok. 16:23 $l au dus tine care icodiserdcetatea, la casa desfrinatet gi auscos pe Rahab desfrinata pe {ata ei, pe mama ei, pe frat espe toate rudele ei -au scos au pus afar din tba Israelifilr, 1625 Pe Relub desfranatatnsd casa tad els pe tofi-careerau ladda, losua i-a lsat cu vias trdieste ea in mijlocl tui Israel pnd i sia de ase, penre cd a ascuns iscoadel, care fuseserd trimise de Toswa siscodeaselerihonu. Evrei 11:31 Prin credinyd Raha, desfrdnata, findcd primis eu pace iscoadee, ‘na piers mpreund cu cei neasculttor lacob 2:25 La fel si Ralav, desrdnat, au mu din fapte s-aindreptatcénd a priit pe trimigi ste scos afar, pe ait cale? Femeia lui Urie 2 Regi 11:3 Atunci a trimis David si se cerceteze cine este ace femeie, $i i s-aspus este Batseba, Aiea tu iam, femeia fui Urie Het! Rut moabiteanca Rut 4:5 Raspuns-a Booc: “De cumperi farina de ta Noemina, ancl trebuie 3B cumperi si pe Rut ‘moabiteanca,femeia celui mort, si trebuie so tl de soi, ca sd psirezi numele celui mort tn mostenirea tui 4:10 De asemenea si pe Rut moabiteanca, femeia lui Mahlon, o i de sotie, ca 88 pastre: numele celui mort in mastenirea tui $a sd nu piard numele celui more dinre fra li si din poarta locuinge ui vt dsteisuntei martori la aceasta’. 4:13 $1 luat Boos pe Rut sea s-afcut sofia lu. $¢intrdnd el ta ea, Dommal ira da et sarcina gia ns un fi. win desfrdnare c. _U, Luz considera ca intentia Sf. Ev. Matei este aceea de a pune in evidenta ca jin genealogia Mantuitorului intra si alte neamuri, sugernd ca toate cele patru femei par a fi de alt neam (U. Luz, 1,110): Rut moabiteanci, Rahab cananeeanca, femeia lui Urie heteul, 40‘Tamara se presupune cA era arameana (!?). in cazul acesta intentia Sf. Ev, Matei este clara gi anume de a puncta deschiderea iconomiei dumnezeiesti, inci din perioada vechi: testamentara spre neamuri, Avind in vedere exclusivismul iudaic, mai ales cel privitor la perioada vechi-testamentara este de presupus ci Matei insist spre a convinge pe iudeo- crestini ci planul lui Dumnezeu, ascuns perceptiei oamenilor, era ined din aceast& perioada deschis universalitat 5. Versetul 17 este rezumatul sau observatia finala la lista genealogica. Matei imparte genealogia in trei perioade de cate 14 neamuri, Posibile erminii: 3 x 14 = 6 de 7, Perioada mesianic& este cel de al saptelea 7 iar perioada eshatologica este cel de al optulea. 6. Inexactitifile cuprinse de genealogie — mici neconcordanje privind numirul etc, - sunt relevante pentru faptul c&i Matei urmareste scopuri teologic i nu istorice in primul rand, 7. Nasterea minunatd a lui Tisus din Fecioara Maria 7.1 Textul 1:18 Tar nasterea Tui Tisus Hristos aga a fost: Maria, mama Lui impreuna, s-a aflat avand in pantece de la Dubul Sfint, 1:19 losif, logodnicul ei, dreptflind si nevrand s-o vadeasca, a voit s-o lase in ascuns. 1:20 $i cugeting el acestea, iat ingeral Dommului i s-a aritat in vis, grind: losife, fiul ui David, nu te teme a ‘ua pe Maria, logodnica ta, ch ce s-a zAmisltintr-insa este de la Dubul Sfant. 1:21 Ba va naste Fiu gi vei chena numele La: Hisus, céci El va mntui poporul Sau de picatele lor. 1:22 Acestea toate s-au facut ea sé se implineasc& cea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: 1:23 "ati, Fecloara va avea in pAntece si va naste Fiu si vor chema numele Lui Emanuel, care se tleuieste: Cu noi este Dumnezeu! 1:24 $i desteptand-se din somn, Iosif a ficut precum i-a poruncitingerul Dommulu glut la et pe logodnica sa 1:25 $I far si 1 eunoscut-o pe ea Iosif, Maria a ndscut pe Fiul siu Cel Unul-Nascut, Caruia I-a pus numele Tisus. 1d Togodita cu Iosif, fir sa fi fost et mainte Jy. M Tob 8 "Ins0b Xprovot 4 yEvearg oiieas Hv: wrnotevicione rik unepb winod Mapas 16 ‘lwohb. 1 A oweddely abroic cipin év yaorpl Exouan & metuaros dyiov. " "luohh Ge 6 vip alo, Stkatog Gy wal i Behav aiy Beryuarions, ‘ovis AiBpe énodTou abciv. ™ caine 8 wixod ErGynBkito¢ tbob Tyyetoc upton Kar” Soap dim aixG Aeyuv" ‘look vide avid, uh GeO mepaAnGey Maplay chy ‘yoatd ou

Das könnte Ihnen auch gefallen

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Von Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5814)
• The Art of War: A New Translation

  

  Von Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3045)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  Von Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5646)
• • Zeitschriften
  • Podcasts
  • Noten
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  Von Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7771)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Von Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (20099)
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  Von Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2327)
• The Handmaid's Tale

  

  Von Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (13228)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Von Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Von Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (3310)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  Von Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9955)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  Von Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Von Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3321)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  Von Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (10370)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  Von Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7503)
• The Hobbit

  

  Von Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (25893)
• Freakonomics Rev Ed

  

  Von Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7867)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  Von Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2507)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Von Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9974)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2571)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Von Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (12956)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2487)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  Von Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2559)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  Von Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2499)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Von Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (6538)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  Von Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5734)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  Von Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9764)
• Life of Pi: A Novel

  

  Von Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (13473)
• Stardust

  

  Von Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (8159)