Metodologia cercetrii tiinifice

Concepte, necesiti i atitudini

Corin Badiu, 2015

Cercetarea stiintifica

joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a

mentine starea de sanatate si de a combate bolile
ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si sa dezvoltam
instrumente adecvate pentru a fi utilizate pe baza
cunostintelor existente

De ce MCS ?
O intelegere mai buna a fenomenelor / mecanismelor de boala
Confirma adevarul stiintific si corecteaza informatiile
Imbunatateste educatia, permite formarea unui sistem de gandire si
actiune
Obtinem granturi !!!
Cariera si recunoastere academica
Aplicarea principiilor MCS in practica medicala curenta asigura
performanta medicala

Cercetarea stiintifica
permite diagnosticarea si tratarea diverselor
afectiuni
ofera dovezi pe care sa se bazeze politicile
sanitare si deciziile asupra sanatatii si dezvoltarii
sistemelor de asistenta medicala

Nivel de evidenta
Gradul
Recomandarii

Descriere

Evidenta uniforma din studii multiple randomizat controlate, cu

putere statistica suficienta, cu beneficii >> riscuri

Evidenta cel puin dintr-un studiu randomizat controlat, studiu de

cohorta sau caz-control analitic sau meta-analiza, cu putere statistica
suficienta, cu beneficii > riscuri publicate n reviste de nivel 2

Evidenta provenind din experiena clinica, consens de experi, studii

descriptive sau opinii ale experilor bazate pe experiena personala
cu beneficii ndoielnice sau nedemonstrate beneficiu / risc

Nespecificat, cu beneficii nedemonstrate fata de riscuri, sau

publicaii care demonstreaz riscuri> beneficii

Cercetarea stiintifica
Desi OMS si statele sale membre sunt
constiente de importanta cercetarii medicale,
aceasta nu a fost o prioritate in multe tari in curs
de dezvoltare
lipsa metodologiei de cercetare
absenta cercetatorilor calificati
sistemul de management si coordonare a cercetarii medicale
fie:
nu a fost creat
nu functioneaza adecvat

Cercetarea stiintifica in Romania

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului

Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii

Procesul de cercetare
este fundamental pentru luarea unor decizii
eficiente si in cunostinta de cauza
este parte integranta din eforturile tarilor de:
a ameliora starea de sanatate a populatiei
a creste eficienta sistemelor sanitare, mai ales in
conditii
de
transformari
epidemiologice,
demografice si economice, transformari care
afecteaza profund sistemele sanitare

In aceste cursuri:
se vor descrie metodele de planificare si
realizare a cercetarii stiintifice:
formularea problemelor
stabilirea obiectivelor cercetarii
planificarea studiului
metode de colectare a datelor
analiza statistica a datelor
interpretarea rezultatelor
diseminarea acestor rezultate

DEFINITII

cercetarea stiintifica este o

descoperire a cunostintelor prin
cautare sau investigatie sau prin
experimente avand drept scop
descoperirea si interpretarea de
cunostinte noi

metoda stiintifica este un grup

de tehnici si proceduri sistematice
aplicate in cursul desfasurarii
investigatiei sau experimentului si
orientate catre obtinerea de noi
cunostinte

DEFINITII
cercetarea si metodele stiintifice pot fi considerate o cale
de investigatie critica ducand la descoperirea unor fapte
sau informatii care amplifica intelegerea noastra asupra
sanatatii si bolilor umane

Categorii ale cercetarii

1.Cercetarea Empirica si Teoretica

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

1.Cercetarea Empirica si Teoretica

abordarea filozofica a cercetarii este in principal
de doua tipuri:
Empirica
Teoretica

cercetarea in domeniul sanatatii utilizeaza in

principal abordarea empirica bazata pe:
Observatie
Experienta
Mai putin bazata pe:
Teorie
Abstractizare

1.Cercetarea Empirica si Teoretica

cercetarea epidemiologica, de ex., depinde de colectarea sistematica

a observatiilor fenomenelor legate de starea de sanatate care
prezinta interes in cazul unei populatii definite

mai mult, chiar in cadrul abstractizarii prin modele matematice, NU

pot fi obtinute progrese in intelegerea cauzelor si modului de aparitie
a bolilor daca nu se face o comparatie a unor modele construite
teoretic, cu ceea ce se observa concret la nivelul populatiilor

cercetarea empirica si teoretica se completeaza reciproc in

dezvoltarea unei intelegeri a fenomenelor, in previziunea unor
evenimente viitoare si in prevenirea unor evenimente daunatoare
asupra bunastarii generale a populatiei de interes

Cercetarea empirica
Cercetarea empirica in stiintele
medicale poate fi:
cantitativa
calitativa

Cercetarea in Domeniul Medical

In general cercetarea in domeniul medical
utilizeaza informatii de tip cantitativ
In majoritatea cazurilor aceasta implica
identificarea:
populatiei de interes
caracteristicilor (variabilelor) indivizilor
(unitatilor) din populatie
studierea variabilitatilor acestor caracteristici
intre indivizii din populatie

Cercetarea in Domeniul Medical

De aceea cuantificarea cercetarii empirice se obtine prin
trei procedee:
masurarea variabilelor
estimarea parametrilor populatiei (parametri ai
distributiei probabilitatii care surprind variabilitatea
observatiilor in populatie)
testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea
gradului in care "sansa" singura poate fi responsabila
de variatia dintre indivizii sau grupurile aflate sub
observatie

Cercetarea in Domeniul Medical

Luarea in considerare a sansei sau
probabilitatii este substanta alcatuirii
planului de cercetare (design-ului cercetarii)
mai mult decat orice, planificarea cercetarii
trebuie sa tina seama de rolul sansei pentru a
asigura validitatea
metodele statistice sunt acelea care mentin
legile probabilitatii in cursul cercetarii noastre

Cercetarea in Domeniul Medical

Metodele statistice:
permit analiza si interpretarea adecvate ale rezultatelor
statistica ofera instrumentele care permit cercetarii
medicale sa fie mai degraba empirica decat abstracta
ea ne permite sa ne confirmam descoperirile prin
continuarea observatiei si experimentului

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

din punct de vedere functional cercetarea poate fi
clasificata in:
fundamentala (sau pura sau bazala = "basic, de
laborator, tip preclinic)
aplicata (clinica, epidemiologica)

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

cercetarea fundamentala de obicei este considerata a implicata o
cautare a cunostintelor fara definirea unei utilitati clare sau a unui
scop specific

cercetarea aplicata este orientata spre o anumita problema si este

directionata catre rezolvarea unei probleme existente

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

Exista o controversa continua cu privire la beneficiul relativ si
contributia catre societate a celor doua tipuri de cercetare

Unii considera ca stiinta, care depinde in mare parte de sprijinul

societatii, trebuie sa se orienteze direct spre solutionarea unor
probleme relevante ale omului, in timp ce...

Altii pretind ca investigatia stiintifica este cea mai productiva

atunci cand se efectueaza liber, fara nici o constrangere, iar cele
mai mari progrese ale ale stiintei au rezultat din cercetarea pura

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

mai multe principii
fundamentale sunt utilizate in
cercetarea stiintifica:
1.Ordinea
2.Deductia si Sansa
3.Evaluarea si Probabilitatea
4.Ipoteza

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

1.Ordinea
Metoda stiintifica difera de "bunul simt" in
ajungerea la concluzii prin utilizarea observatiei
organizate a entitatilor sau evenimentelor care
sunt clasificate sau ordonate pe baza
proprietatilor si a comportamentelor comune
acest caracter comun al proprietatilor si
comportamentelor permite efectuarea de predictii
care, duse la limita, devin legi

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

3.Evaluarea si Probabilitatea
Cerinta critica a efectuarii
proiectului in cercetare, aceea
care asigura validitatea, este
evaluarea probabilitatii de la
inceput pana la capat

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

3.Evaluarea si Probabilitatea
cele mai importante elemente (1) ale proiectului de
cercetare, elemente avand drept scop asigurarea
integritatii probabilitatii si prevenirea bias-ului, sunt:
esantionul sa fie reprezentativ
randomizarea in selectia grupurilor de studiu

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (4)

3.Evaluarea si Probabilitatea
cele mai importante elemente ale proiectului de cercetare:
mentinerea grupurilor de comparatie sub forma grupurilor control
realizarea principiului "dublu-orb" (atat a experimentelor cat si a
subiectilor)
utilizarea metodelor probabilitatii (statistice) in analiza si
interpretarea rezultatelor

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

3.Evaluarea si Probabilitatea
Probabilitatea este o masura a nesigurantei sau a variabilitatii
caracteristicilor intre diversii indivizi ai unei populatii:
daca se va observa intreaga populatie, calcularea
frecventelor relative ale variabilelor ofera toate informatiile
referitoare la variabilitate
daca se va observa doar un esantion de indivizi din acea
populatie, deductia de la esantion la populatie (de la specific
la general) va implica identificarea:
probabilitatilor evenimentelor observate
precum si a legilor probabilitatii care ne permit sa
masuram nivelul de nesiguranta al deductiilor noastre

Obiective
Dobandirea notiunilor fundamentale de
cercetare medicala
Dobandirea abilitatilor de documentare
medicala curenta
Redactarea unui protocol de 10 pagini pentru
un studiu real / ipotetic
Analiza altor studii (peer review)

Tipuri de lucrri tiinifice

Articol tiinific
Poster
Prezentare oral
Lucrare de diplom / master / doctorat
Grant de cercetare
Articole de educaie continu
Book review

Structura: Strategia Stilului

If a man can group his ideas, then he is a

writer.

Ending

Robert Louis Stevenson

Middle

Beginning

De ce scriem ?
Publicatie / Propunere de grant
Produs final pentru un
grant de cercetare

Pentru a obtine finantare

pentru un grant de cercetare

Pentru a ne face
cunoscuta activitatea

Pentru a incepe / continua

proiecte de cercetare

Cursul publicatiei

Abstract
Comunicare scurta
Articol local/ international
Revista de varf observatii revista tinta
Articol Nature/ Science
Teza (MD/ Ph.D)
Raport

Cum scriem?
Singur sau in grup
Intreaba coautorii / colegii de grup
Exemplu: A schiteaza draftul de articol si rezultatele
principale, B scrie detalii etc.
Doar A poate scrie 1-2 articole pe an, impreuna pot
scrie mai mult.
Ce care scrie doreste ca articolul sa atraga cititori,
deci poate trece in postura de cititor sau solicita
observatii de la un coleg care nu a citit inca articolul

Authorship
Autorii

Toti autorii trebuie sa aiba contributie

stiintifica
Cati autori?

Procesul de recenzie

Observatiile obtinute sunt utile; articolul

poate fi publicat dupa ceva munca
suplimentara de organizare / argumentare

Author Requirements*
Authorship credit should be based on:
1) substantial contributions to conception and design,
or acquisition of data, or analysis and interpretation of
data; and
2) drafting the article or revising it critically for important
intellectual content; and
3) final approval of the version to be published.
Authors should meet conditions 1, 2, and 3.
*Intl Comm of Medical Journal Editors. Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to
Biomedical Journals: Writing and Editing for Biomedical Publication. December 2014.
ICMJE-recommendations

Cum se scrie un text tiinific ?

Logic, astfel incat alti cercetatori sa poata
repeta studiul !
Afla ce se stie deja (limita cunoasterii); obtine
literatura relevanta
Referinte bibliografice!
Material / Metode
Rezultate
Discutia rezultatelor
Concluzii

Anatomia unui articol stiintific

Titlu: Descriptiv, concis, interesant
Abstract: Include toate componentele manuscrisului
Corpul articolului:

Introducere: enunta obiectivele, arata necunoscutele, motiveaza

publicatia
Material si Metode: detalii suficiente
Rezultate: se prezinta faptele care au semnificatie logica
Discutia: se analizeaza rezultatele, comparativ cu alte studii.
Concluzia

Referinte: Se includ studii din articole publicate; atentie la format !

Tabele: Nu se includ in text, se urmeaza recomandarile; sa fie cat
mai simple
Figuri: Nu se includ in text, rezolutie grafica buna
Legendele figurilor si tabelelor: descriptive si concise

Componentele unui articol

Aims & Obj.

Relevant background
to the problem

Hypothesis

Title &
abstract
Materials and
Methods

Introduction

Figures

Reading

My paper

Analysis

References

Results

References
Discussion

Text

Tables
statistics

Gasirea literaturii adecvate

Reference manager, End note
Verifica formatul referintelor conform
instructiunilor pentru autori si sunt incluse pe
masura ce se scrie protocolul
Se pastreaza copii ale tuturor referintelor
PubMed:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?db=pubmed
Comunicari personale (cine si cand)
Date nepublicate (Cel mai bine se evita)

Reference manager
Sistem de documentare si editare a referintelor in articol
Formarea unei baze de date: import din sisteme internationale, sau prin filtre
(NLM medline), introducere manuala (Ins). Tipuri de baze de date: tematice
(KW), abstract, autori, reviste, date,
Prelucrarea bazei de date: duplicate, cautari, reference list display, link catre
PM, pdf, url; copieri intre baze de date.
Modulul Cite While You Write (CWYW) in Word.
Alegerea si editarea stilului
Scrierea referintelor in text si lista bibliografica; schimbarea paragrafelor in text.

Incepem sa scriem articolul

Audienta

Caiet de laborator

Cine sunt?
Ce stiu?
De ce vor citi?
Cum vor citi?

Target

Format
Structura
Etica si Politica
Proces si Termene

Scop

Pentru a informa
Pentru a convinge

Un text stiintific are 4

componente.

IMRaD + C
Introducere

Material si Metode

Discutie
Rezultate

I. Introducere
Fondul problemei, nivelul de cunoastere
international /national
Conduce cititorul catre ipoteza de lucru

Introducerea pregateste cititorul pentru

actiune

Topic?
Structura?
Importanta?
Fondul problemei?
Introducere

Simplifica limbajul
a majority of = most
at the present time = now
give rise to = cause
in some cases = sometimes
is defined as = is
it is believed that = I think
on the basis of = by
pooled together = pooled
subsequent to = after
with the result that = so that

II.

Material si Metode
(sau Sectiune experimentala, Metodologie, Metoda)

INTOTDEAUNA descrie si enumera materialele si

aparatura folosita
INTOTDEAUNA descrie procedura folosita,
INTOTDEAUNA foloseste ordinea cronologica

III. Rezultate
Rezultatele corespund metodelor folosite
Prezinta rezultatele testelor cu calculele relevante
Se recomanda sa se insoteasca de elemente grafice:
tabele, grafice, figuri etc.
Pentru expunerea rezultatelor se foloseste ordinea
cronologica

Types of Data
Body temperature
Body weight
Room temperature, humidity
Food/water use
Animal behavior (e.g., sleeping,
aggression)
Assay data

Data Selection & Retention

Be careful how you pick and chose
Be consistent with regard to high
background, artifact, low confidence
values, and noise (versus signal)
When reporting your data, disclose what you
did:

Two obese rats were excluded because

The first three data points were excluded
because

Dilemmas with Gels & Digital Data

Gels, X-Rays, photos are considered DATA

III. Discutii
Intotdeauna se discuta rezultatele, explicand datele in
contextul situatiei experimentale, se mentioneaza ce
este semnificativ
Pentru discutia rezultatelor se foloseste ordinea cauza
- efect.
Se trec datele personale in comparatie cu datele
studiilor similare din literatura
Se aduc argumente explicative pentru diferente, se
subliniaza noutatea informatiilor.

IV. Concluzii
Un rezultat este descrierea a ceea ce s-a intamplat;
concluzia este dincolo de orizontul practic, este
inferenta extrasa din analiza experimentala
INTOTDEAUNA includ un sumar care subliniaza in ce
mod rezultatele testelor si analiza acestora au
indeplinit obiectivele studiului mentionate in
introducere.
Se poate folosi ordinea cronologica sau a prioritatilor;