Realizat de: Ungurean Marinela

Vastag Roxana
Riţiu Axenia
 Cuprins:
 Introducere
 Pactul Ribbentrop-Molotov
 Ultimatumul sovietic – iunie 1940
 Dictatul de la Viena (30 august
1940)
Urmări ale concesiunilor teritoriale
Resurse
 Introducere
„VIAŢA POPOARELOR este o veşnică şi
încordată luptă; o luptă pentru drepturi şi
pentru dreptate, o luptă pentru afirmare şi
înălţare”, spunea Mareşalul Ion Antonescu.
 Vreme de sute de ani poporul român, aflat la
intersecţia marilor puteri, a fost în situaţia de a-
şi apăra fiinţa naţională, cu arma în mână şi
credinţa în Dumnezeu în inimă.
 Introducere
Vara anului 1940 a însemnat, din păcate,
sfârşitul acelui vis. „România Mare, visul
milenar al unui neam întreg ca a luptat şi s-a
sacrificat pentru a o realiza s-a prăbuşit în
câteva săptămâni.
Datorită pactului de brigandaj Hitler – Stalin,
Basarabia şi Bucovina de Nord au fost pierdute
la 26 iunie 1940, în urma ultimatumului dat de
Uniunea Sovietică.
 Pactul Ribbentrop-Molotov

 Pactul Ribbentrop-Molotov,
cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler,
a fost un tratat de neagresiune
încheiat între Uniunea Sovietică şi
Germania nazistă, semnat la
Moscova la 23 august 1939 de
ministrul de externe sovietic
Viaceslav Molotov şi ministrul de
externe german Joachim von
Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin.

Ministrul sovietic de externe Viaceslav

Molotov semnând Pactul Molotov-
Ribbentrop.
 Pactul Ribbentrop-Molotov
Momentul semnării este descris de istoricul
Paul Johnson astfel:
„ Măcelarii Europei, ameţiţi de băutură, îşi
jucau rolurile, îmbrăţişându-se cu tandreţe şi
clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se
înfăţişau ca un grup de gangsteri rivali, care
avuseseră şi înainte de împărţit ceva, şi
acum puteau să o ia de la capăt, fiind
profesionisti ai aceloraşi afaceri.
 Ultimatumul sovietic – iunie
1940
* Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, Comisarul poporului pentru
afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat
ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu,
un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea”
Basarabiei până pe 28 iunie şi „transferul” părţii de nord a
Bucovinei către Uniunea Sovietică.
* Textul ultimatumului de pe 26 iunie afirma în mod
incorect că Basarabia era populată în principal cu
ucrainieni: „În anul 1918, România, folosindu-se de
slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea
Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia,
călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei,
populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică
Ucraineană.”.
 Ultimatumul sovietic – iunie 1940
 Al doilea ultimatum sovietic de pe 27 iulie a cerut evacuarea
administraţiei şi armatei române din Basarabia şi nordul
Bucovinei în patru zile.
 A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu,
după ce primise şi sfaturi din partea Germaniei şi Italiei, a
acceptat să se supună condiţiilor sovietice.
 Decizia de acceptare a ultimatului sovietic şi de executare a
unei „retrageri” (s-a evitat folosirea cuvântului „cedare”) din
Basarabia şi nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de
Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940. Nu este clar dacă
regele a participat sau nu la discuţii, sau dacă a votat sau nu.
Pe 28 iunie la ora 9:00, prin comunicatul nr. 25 al
Marelui Stat Major al Armatei Române, populaţia a
fost anunţată în mod oficial despre existenţa
ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către
Bucureşti şi despre intenţia guvernului de a evacuare
a armatei şi administraţire pe malul drept al Prutului.
În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei
oraşe cheie – Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă –
trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora 14:00.
Până pe 2 iulie, noua graniţă de-a lungul râului Prut
a fost închisă definitiv.
 Dictatul de la Viena
 Sub presiunea Germaniei la Turnu-
Severin încep negocieri şi cu Ungaria
– se încheie printr-un eşec datorită
pretenţiilor exagerate ale Ungariei.
 Dictatul de la Viena (cunoscut şi ca Al
doilea arbitraj de la Viena) a fost un
act internaţional încheiat la 30 august
1940, prin care România a fost silită
să cedeze aproape jumătate (43.492
km²) din teritoriul Transilvaniei în
favoarea Ungariei horthyste.
Harta României interbelice: în
 Acest act a fost impus de Germania galben este marcată porţiunea
Nazistă şi Italia fascistă în preajma cedată Ungariei în urma Dictatului
celui de-al Doilea Război Mondial sub de la Viena
titlul de „arbitraj”.
 Urmări ale concesiunilor teritoriale
Cedările teritoriale din anul 1940 au produs o amărăciune
profundă şi resentimente în rândul populaţiei româneşti şi a
grăbit scăderea popularităţii regimului regelui Carol al II-lea.
El a abdicat şi a părăsit ţara, lăsând drum liber formării unui
guvern al generalului Ion Antonescu şi al Gărzii de Fier. Dorinţa
de eliberare a teritoriilor pierdute în 1940 a fost factorul decisiv
care a dus la intrarea României în luptele celui de-al doilea război
mondial de partea Axei împotriva Uniunii Sovietice.
Regelui Carol i s-a interzis să mai revină vreodată în România.
Regele Mihai I îndeplinea doar o funcţie strict protocolară,
puterea reală fiind deţinută de Ion Antonescu şi de armată în
alianţă cu Legiunea Arhanghelul Mihail.
 Ţara a fost declarată stat naţional legionar
 Resurse
1. Manualul de istorie – clasa a VIII-a, Editura
Humanitas
2. www.wikipedia.com
3. www.animationfactory.com
4. Colecţia Office Online