Asistenţa Primară a Stării de Sănătate

Ancheta epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile

Asist. drd. Mioara Matei

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ

Definiţie: Ancheta epidemiologică reprezintă totalitatea investigaţiilor efectuate în

variate grupuri de persoane în scopul depistării cauzelor apariţiei şi evoluţiei
bolilor transmisibile (malaria, hepatita virală B, HIV/SIDA) sau netransmisibile
(boli cardio-vasculare: infarct miocardic, insuficienţă cardiacă; diabet zaharat; ulcer
gastro-duodenal; cancer hepatic), pentru elaborarea măsurilor prevenţionale şi de
combatere a acestora.

Obiective:
1.Rezolvarea urgenţelor în epidemiologie (apariţia unor boli cu răspândire rapidă şi
consecinţe grave asupra populaţiei ~ adică boli cu morbiditate şi mortalitate crescută).
2.Cunoaşterea factorilor de risc implicaţi în producerea unor maladii
netransmisibile.
3.Evitarea “importului” (se referă la boli ţinute sub control sau eradicate într-un
teritoriu şi ai căror agenţi patogeni provin din zone geografice în care boala are o
frecvenţă ridicată) şi “exportului” (se referă la boli cu frecvenţă ridicată într-un
anumit teritoriu şi ai căror agenţi patogeni sunt transferaţi în zone geografice în care
bolile respective sunt ţinute sub control sau eradicate) unor boli transmisibile.
4.Evaluarea măsurilor de prevenţie şi combatere.

Tipuri de anchetă epidemiologică (clasificare):

1.Ancheta epidemiologică operaţională:
-prevenţională (evaluează starea de sănătate a populaţiei şi riscurile la care este
expusă aceasta).
Exemplu: durata medie a vieţii (bărbaţi = 67,5 ani; femei = 74,5 ani) = indicator
de evaluare a stării de sănătate.
-de combatere (de urgenţă)
Exemplu: Ancheta epidemiologică într-un focar de hepatită virală A sau B.
Focar epidemic = locul unde se află sursa de agent patogen şi teritoriul din jurul lui,
în limitele în care microorganismul găseşte condiţii favorabile de transmitere pentru
a determina noi îmbolnăviri.

2.Anchete epidemiologice speciale (de cercetare) ~ utilizate în cadrul programelor

de supraveghere.

1
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Ancheta epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile
Asist. drd. Mioara Matei

Ancheta epidemiologică de combatere

Definiţie: Ancheta epidemiologică ce asigură orientarea intervenţiilor în sensul
stopării evoluţiei şi lichidării unui proces epidemiologic.
- Are utilizare practică în special în bolile transmisibile
- Se adresează tuturor categoriilor de persoane din focarul epidemic:
o bolnavi cu forme tipice sau atipice de boală,
o persoane presupuse a prezenta forme atipice sau inaparente de boală
(suspecţi),
o purtători cunoscuţi de agenţi patogeni,

o foşti bolnavi aflaţi în stadiul de convalescenţă şi la care diagnosticul s-a

stabilit retrospectiv (convalescenţi),
o contacţi direcţi şi indirecţi cu cazul sau cazurile index (primul caz de
boală depistat în teritoriu).

Ancheta epidemiologică de combatere are două etape:

-de orientare (preliminară);
-de aprofundare (definitivă).
1.Etapa de orientare (preliminară) este realizată de medicul de familie şi
constă în:
-depistarea şi diagnosticarea precoce a cazului/cazurilor de boală folosind investigaţii
epidemiologice, clinice şi de laborator;
-stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologic;
-elaborarea şi aplicarea măsurilor antiepidemice de urgenţă (izolarea bolnavilor, a
suspecţilor şi a posibililor contacţi);
-în raport de situaţie: decontaminare, dezinsecţie, deratizare;
-intensificarea măsurilor de educaţie pentru sănătate a populaţiei;
-informarea operativă a unităţilor sanitare ierarhic superioare, privind situaţia
epidemiologică apărută şi măsurile preliminare adoptate (declararea);
-întocmirea fişei de anchetă epidemiologică de urgenţă (de raportare).
2.Etapa de aprofundare (definitivă) constă în cunoaşterea procesului
epidemiologic pe baza datelor obţinute în prima etapă, prin colaborarea medicului de
familie cu epidemiologi sau cu alţi specialişti.

2
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Ancheta epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile
Asist. drd. Mioara Matei

Metodologia desfăşurării anchetei epidemiologice:

1.Cunoaşterea factorilor procesului epidemiologic prin culegerea, prelucrarea şi
interpretarea datelor epidemiologice.
a. Culegerea datelor se realizează prin convorbire (anamneză, interviu), observaţie
epidemiologică, investigaţii de laborator, informaţii speciale (utilizând diferite surse).
a.1. convorbirea cu bolnavul sau cu anturajul acestuia:
-data debutului real al bolii;
-data probabilă şi circumstanţele contaminării;
→ aceste două elemente permit stabilirea retrospectivă a perioadei de incubaţie a
bolii respective – în această perioadă persoana este foarte contagioasă fiind o sursă
importantă de agent patogen pentru receptivii din anturaj
- precizarea momentului infectant:
• anamneza conduce la identificarea unui singur moment infectant
• uneori din anamneză rezultă mai multe momente posibil infectante

-relaţiile cu anumite persoane din familie, rude, colectivitate, loc de muncă, mijloace
de transport în comun
→ printre contacţi se poate afla sursa de agent patogen, iar contacţii receptivi pot
beneficia de măsuri de prevenţie
-antecedente patologice de tip infecţios şi ce preparate imunizante a primit ~ ne oferă
informaţii despre receptivitate;
-existenţa în anturajul bolnavului a animalelor domestice, sălbatice, rozătoarelor,
păsărilor, artropodelor şi relaţiile stabilite cu acestea (în special în cazul
zooantroponozelor) ~ ne oferă informaţii despre sursa de agent sau despre modurile
şi căile de transmitere.
Exemplu: păsări de curte – gripă aviară

a.2. observaţia epidemiologică permite aprecierea condiţiilor igienico-sanitare ale

locuinţei, calitatea igienei corporale şi a alimentaţiei, modul de îndepărtare a
reziduurilor, situaţia instalaţiilor tehnico-sanitare în focarul epidemic (şi la locul de
muncă).

a.3. investigaţii de laborator utile pentru depistarea surselor de agent patogen,

cunoaşterea receptivităţii populaiei, cunoaşterea modurilor şi căilor de transmitere.

a.4. informaţii speciale: situaţia topografică a localităţii, sursele de apă, reţeaua de

comunicaţii etc.

3
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Ancheta epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile
Asist. drd. Mioara Matei

b. Prelucrarea datelor - informaţiile obţinute vor fi sistematizate (pentru o corectă

interpretare) şi incluse în variate documente care vor facilita aplicarea măsurilor de
prevenţie şi combatere, cum ar fi: fişa de anchetă epidemiologică, tabele, grafice,
schiţe, hărţi etc.

c. Interpretarea datelor:
c.1 analiza datelor din tabelul cu persoanele diagnosticate poate releva:
-repetarea aceluiaşi nume (existenţa unui focar familial)
-repetarea aceleiaşi adrese (existenţa probabilă a sursei în locuinţa sau
colectivitatea respectivă)
-menţionarea aceleiaşi profesii (caracterul profesional al bolii)

c.2 analiza schiţelor/hărţilor localităţii sau colectivităţii în care a apărut boala poate
indica posibila grupare a îmbolnăvirilor în zona din apropierea sursei de apă potabilă
(aceste date oferă informaţii asupra sursei de agent patogen, a modului şi căilor de
transmitere).
c.3 analiza unui grafic ne poate oferi date referitoare la debutul, evoluţia în timp,
vârful epidemiei şi perioada de descreştere a unei epidemii → Exemplu: Epidemie de
gripă.

2.Elaborarea măsurilor pentru lichidarea procesului epidemiologic şi evitarea

reapariţiei lui

Datele culese, prelucrate şi interpretate asigură elaborarea şi aplicarea măsurilor

de combatere a unei boli şi prevenţia apariţiei acesteia în viitor.

a.Măsuri igienico-sanitare (comune sau generale)

-sunt recomandate de legislaţia de profil;
-au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de igienă individuală, de familie sau de
colectivitate, a mediului natural sau ocupaţional.

b.Măsuri anti-epidemice (de combatere sau de control)

b.1 Măsuri faţă de bolnavi:
-depistarea activă şi precoce a cazurilor tipice sau atipice de boală;
-izolarea bolnavilor în spital sau la domiciliu;
-declararea nominală (exemple: hepatitele virale, tetanosul, antraxul, HIV/SIDA) sau
numerică a cazului de boală (exemple: gripa, angina streptococică, bolile diareice);
-măsuri de decontaminare, dezinsecţie, deratizare.
b.2 Măsuri faţă de suspecţi:
-aceleaşi ca şi pentru bolnavi, până la clarificarea diagnosticului.
4
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Ancheta epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile
Asist. drd. Mioara Matei

b.3 Măsuri faţă de contacţi:

-izolarea în familie sau colectivitate, carantinarea (= limitarea activităţii persoanelor
sănătoase sau animalelor sănătoase care au fost expuse unui contact infectant);
-supraveghere pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respective;
-examen clinic, termometrizare;
-examen de laborator;
-chimio-/antibiotico-/sero-/imunoglobulinoprevenţie, vaccinoprevenţia;
-măsuri de decontaminare, dezinsecţie, deratizare;
-educaţie pentru sănătate.

b.4 Măsuri faţă de purtători:

-evidenţa şi dispensarizarea lor;
-“sterilizarea” microbiologică prin metode variate;
-supravegherea;
-educaţie pentru sănătate;
-excluderea temporară sau definitivă din diferite sectoare (alimentaţie publică,
aprovizionare cu apă, colectivităţi de copii).

b.5 Măsuri faţă de convalescenţi:

-dispensarizare (supraveghere).

b.6 Alte măsuri:

-vaccinare, revaccinare în focare, perifocare sau în populaţie;
-imunoglobulino- şi chimioprevenţie;
-testări în populaţie (exemplu: IDR la tuberculină) pentru stabilirea gradului de
receptivitate a acesteia;

3) Verificarea aplicării corecte a măsurilor igienico-sanitare şi anti-epidemice şi

urmărirea eficienţei lor
Focarul epidemic se supraveghează pe durata maximă a perioadei de incubaţie a
bolii respective calculată din momentul depistării ultimului caz.

4) Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică (FAE)

• utilizată pentru culegerea informaţiilor epidemiologice, dar şi ca act medico-legal;
• în bolile transmisibile, aceasta fişă cuprinde 7 categorii de date:
1. Date asupra bolnavului;
2. Date asupra sursei de agent patogen;
3. Date asupra modurilor şi căilor de transmitere;
4. Date asupra gradului de receptivitate;
5. Date asupra intervenţiei factorilor favorizanţi;
6. Date asupra măsurilor elaborate;
5
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Ancheta epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile
Asist. drd. Mioara Matei
7. Concluzii.

FIŞA DE ANCHETĂ EPIDEMIOLOGICĂ ÎN BOLILE

NETRANSMISIBILE

- cu ajutorul anchetei cercetătorul efectuează o măsurare a fenomenului luat în

studiu
- formularea întrebărilor:
o concisă, clară, se evită termenii de strictă specialitate (cuvinte care să fie
înţelese indiferent de statutul socio-economic, profesie, nivel educaţional)
o să nu sugereze răspunsul sau să fie evazive (neclare)
o să nu cuprindă date din antecedentele îndepărtate ale persoanei (apare
riscul unor erori)
o se preferă răspunsuri precodificate (da / nu; mai mult / mai puţin)
o să nu fie numeroase – este de preferat un timp limitat acordat completării
(10-20 min.)
- înainte de redactarea întrebărilor – trebuie să se definească precis ceea ce va fi
măsurat (de obicei se cercetează factorii de risc implicaţi în producerea
maladiilor netransmisibile) → se face o listă cu toţi factorii de risc, după care ne
oprim asupra celor ce pot fi evaluaţi de noi
- calităţi:
o exactitatea = capacitatea de a furniza o măsurare exactă a parametrilor
o reproductibilitatea = calitatea de a oferi o măsurare identică în mod
repetat
- odată elaborat chestionarul trebuie validat pe un grup restrâns de persoane (studiu
pilot) → dacă este cazul poate fi îmbunătăţit prin îndepărtarea posibilelor erori.
- Structura:
o date despre subiect:
 nume, prenume
 data şi locul naşterii
 vârstă
 sex
 profesie, locul de muncă
 nivel educaţional
 domiciliu, telefon,
 stare civilă
 situaţie economică
o date despre diagnostic → pentru persoane deja bolnave
 cel de bază
 cele complementare
o factorii de risc implicaţi în etiologia bolii luate în studiu – cei mai
importanţi şi care pot fi cuantificabili
o rezultatele investigaţiilor paraclinice → pentru persoane deja bolnave
6