CONF. DR. ARH. RODICA CRISAN CONSTRUCTIT DIN OTEL Editia a Il-a revizuita EDITURA UNIVERSITARA ‘ION MINCU’ Bucuresti 2001CONSTRUCTII DIN OTEL CUPRINS Introducere: METALUL IN CONSTRUCTII: FIER, FONTA, OTEL OTELUL DE CONSTRUCTII: CLASIFICARI, SORTIMENTE CARACTERISTICILE OTELULUI PROTECTIA LA FOC PROTECTIA CONTRA COROZIUNII PRODUSE DE BAZA DIN OTEL PROCEDEE DE ASAMBLARE A ELEMENTELOR DIN OTEL CITEVA REGULI GENERALE PRIVIND CONSTRUCTIILE DIN OTEL ELEMENTE STRUCTURALE NODUAI INTRE ELEMENTE STRUCTURALE CONCEPTIA DE ANSAMBLU A STRUCTURII PLANSEE SCARI STRUCTURI DIN OTEL - SINTEZA PERETI DE INCHIDERE PERET! DE COMPARTIMENTARE Bibliografie Exemple de constructii cu schelet din ote! pag 74 78 1- XXIV,CONSTRUCTII DIN OTEL Introducere: METALUL IN CONSTRUCTII. FIER, FONTA, OTEL Utilizarea fierului in constructii este foarte veche, datind din primul mileniu 7.C; era ins& produs ‘in cantitate mica gi folosit doar pentru confectionarea unor piese de legatura si de ranforsare. Pind la revolutia industrial, materialele de constructie majore sunt lemnul si piatra. Metalul (fier forjat sau font) are de regula rol auxiliar si se foloseste cu ‘discretie’ sub forma de ancoraje, agrafe, tiranti, grilaje gi, uneori, stilpi. Prima constructie din fonta dateaza din a doua jumatate a sec. XVIII; este podul peste Severn la Coalbrookdale, GB (1777), 30 m deschidere. La inceputul sec XIX se extinde utilizarea fontei in constructii, nu numai la poduri gi apeducte, ci gi sub forma de stilpi si grinzi ce formeaza scheletul unor constructii industriale, permitind acoperirea unor spatii mari cu structuri relativ usoare si neinflamabile.’ Elemente decorative din fonta sunt utilizate din ce in ce mai des, pentru constructii curente, ca si pentru cldiri reprezentative, creind un nou stil arhitectural. Primele utilizari ale fierului ca element structural dateaza de la mijlocul secolului XIX. Perioada de glorie a constructillor metalice se situeaza intre jumatatea sec. XIX si primul razboi mondial, in legatur cu progresul rapid al industriei siderurgice. Sunt puse in valoare calitatile gi forta expresiva a noului mod de a construi: rezistenta fierului la intindere este exploatata la realizarea de poduri cu mari deschideri® (poduri suspendate pe lanturi si cabluri, poduri cu grinzi chesonate, poduri cu grinzi in zbrele); greutatea redusa si ductilitatea fierului au contribuit in arhitectura cladirilor la r&spindirea stilului floreal (Liberty). Diferenta fizicd intre fonta si fier este determinata de continutul in carbon, ce se traduce in caracteristici si procedee de producere diferite. Fonta este casanta, se toarna in forme, rezisté bine la compresiune. Fierul este un material dur, maleabil, elastic gi ductil, rezista bine la intindere; este fasonabil, se incovoaie, se contracté sau se dilataé, dar nu se rupe. Elementul constructiv predilect al fontei este stilpul; cel al fierului este grinda. Fierul provine din uzine metalurgice; prin laminare® ia forma de bare, placi, corniere: devine profil. Tehnica asamblarii cu nituiri a facilitat mult exploatarea constructiva a fierului. Progresele in tehnologia fierului ofera mijloace economice de realizare a unei intregi game de cladiri (gari, hale, expozitii, sere). Se dezvolta astfel un tip constructiv si arhitectural nou ce asociaza fierul gi sticla, doud materiale produse industrial. Sera este exemplul ce consacraé posibilitatile absolut noi oferite de fier, care joaca in acest caz dublu rol, fizic si geometric: este structura si desen, intr-o suprafat de sticla. Filiatia inceputé de sera continua in timp cu veranda, marchiza, bovindoul, copertina de sticla. La inceputul sec. XIX, inmultirea incendiilor ce afecteazd cladirile din lemn, determina adoptarea sistemului constructiv metalic, in ciuda cheltuielilor suplimentare pe care le implica. Standardizarea‘ va permite scdderea costurilor si scurtarea timpului de executie. Dupa 1850 industria siderurgic ofera constructorilor profile laminate sub forma de table gi profile cu rezistente la intindere si incovoiere superioare fontei, la preturi comparabile. Aceste profile revolutioneaza domeniul constructiilor, permitind construirea de cladiri-turn, cu schelet metalic din laminate asamblate prin nituire la cald si pereti de umplutura. Noile produse sunt utilizate pentru crearea unor noi tipuri de elemente structurale (grinda mixta, grinda in zabrele, grinda chesonata, etc). * Filatura de bumbac Philip & Lee, Manchester, 1801; pavilionul regal de la Brighton - J.Nash, 1818. * Podul de la Menai -Tara Galilor (1819-1824), 173 m; podul de la Fribourg (1834), 273 m; podul Brooklyn (1870), cca 500 m, * Procedeu inventat in Anglia, in 1774, odata cu pudlarea (procedeu de indepairtare a impuritailor. “Crystal Palace - Joseph Paxton, Londra 1851 - prima mantestare important de standardizare (font, fier, stil).