In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere.

Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate umede (in
partea centrala si vestica a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de Est), unde cad
in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca.
Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul etc.
Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza.
In aceste paduri traiesc: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica
salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele s.a.
Padurile de conifere (sau padurile boreale) apar doar in emisfera nordica, dincolo de
paralela de 55°, in America de Nord, Europa si Asia, dar se extind si catre sud in muntii
inalti. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari.
Coniferele (bradul, molidul, pinul, laricele s.a.) sunt arbori inalti, cu trunchiul drept, fara
ramificatii, cu frunze mici, aciculare, acoperite de ceara. Conifele nu isi pierd frunzele
toamna. De la aceasta regula se abate doar laricele.
Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost, mai ales iarna, si hrana tot anul. De
aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini mai mici
doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei.
Principalele grupuri de conifere întâlnite în pădurile de conifere
sunt clasificate în funcţie de acele lor. De exemplu, pinii (Pinus) au
ciorchini de ace lungi, iar brazii (Abies), molizii (Picea) şi ienuperii
(Juniperus) au ace mai scurte şi mai ascuţite.

padure de fagi
Fagul, Fagus sylvatica L., este un arbore din zona temperată, având înălţimi de până la
35 metri. Este înalt, impunător, cu scoarţa netedă, cenuşie-albicioasă. Are muguri
fusiformi, ascuţiţi, iar frunzele în general ovale. Florile sunt unisexuate. Fructul, numit
jir, este o nuculă, acoperită de o scoarţă ţepoasă. Înflorirea are loc în luna mai. Creşte în
special la deal şi munte, dar poate fi întâlnit - sporadic - şi la câmpie, mai ales în regiunile
nordice ale României. În trecut forma o pădure întinsă din Carpaţi până departe în Rusia
de astăzi, legată de ceea ce se numeşte acum Taigaua siberiană. Pădurea a fost înlocuită
în zonele din nord de Nistru (Podolia) cu silvostepă, stepe şi păduri relicte. În anumite
regiuni din Bielorusia, Ucraina şi Rusia se păstrează părţi din acest codru străvechi. Fagul
permite multor specii de plante mărunte să supravieţuiască în zonele în care predomină,
formând, în cadrul aşa-numitelor făgete, biotopuri bogate şi pline de frumuseţe
Arţarul (Acer platanoides) este un arbore rezistent, cu lemnul alb şi tare, cu frunze
caracteristice, lucioase, despicate în cinci lobi lungi şi ascuţiţi, cu fructul format din două
samare alăturate.
Este un arbore din familia Aceraceae, cu frunze subţiri, palmate, fructe disamare cu aripi
în unghi obtuz şi are lemnul alb, elastic şi rezistent. Forma coroanei este ovoidă cu ramuri
divergente. A fost ales ca simbol al Canadei, deoarece corespune diviziunii teritoriale trei
colonii şi unsprezece provincii.
Înfloreşte - înainte de a înfrunzi - în martie-aprilie.
Pinus L., ( Pin ), fam. Pinaceae, este un gen de plante orginar din emisfera nordică şi
cuprinde peste 80 specii de arbori, (mai rar arbuşti), răşinoşi, având scoarţa roşie.

• Rădăcinile sunt pivotante şi au ramificaţii viguroase.

• Coroana este regulat-conică, sau la unele specii poate fi neregulat-lăţită, iar la

maturitate ramurile cresc orizontal, fiind dispuse regulat-verticilat.

• Φρ υ ν ζ ε λ ε acestui gen sunt aciculare, persistente şi dispuse în

mănunchiuri de câte 2-5, învelite la bază de o teacă comună, membranoasă.