You are on page 1of 61

ANTRE PRENORIAT RU R A L

CUPRINS
Mul]umiri 2
Introducere 4
Metodologie 6
Caracteristicile demografice ale grupului ]int\ 6
Valori antreprenoriale 8
Atitudini [i comportamente antreprenoriale 16
Calit\]i [i piedici `n cariera antreprenorial\ 19
Cuno[tin]ele teoretice de management de]inute de antreprenorii rurali 26
Necesarul de instruire [i training antreprenorial 34
Consultan]\ `n afaceri 37
Semnifica]ii asociate conceptelor de management 43
1. Ac]ionariat, Parteneriat 43
2. Amortizare 44
3. Training 45
4. Antreprenoriat 45
5. Cercetare-dezvoltare 46
6. Comand\ 46
7. Consultan]\ 47
8. Control 48
9. Coordonare 48
10. Credit 49
11. Dezvoltare durabil\ 49
12. Educa]ie 50
13. Egalitate de [anse 50
14. Fonduri structurale 51
15. Management 52
16. Marketing 52
17. Motivare 53
18. Organizare 54
19. Plan de afaceri 54
20. Planificare 55
21. Previziune 55
22. Proiect 56
Perspectivele managementului rural 56

1
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

MUL}UMIRI
Fiind o lucrare colectiv\, ea s-a realizat cu sprijinul multor oameni care ne-au
`mp\rt\[it cuno[tin]ele [i experien]a lor. ~n primul rând trebuie s\-i eviden]iem pe cei
942 antreprenori [i poten]iali `ntreprinz\tori din mediul rural, care au f\cut efortul de
a participa la realizarea cercet\rii cantitative [i de a completa un amplu chestionar la
„Conferin]ele Regionale de promovare a culturii manageriale [i de motivare pentru
micii [i viitorii `ntreprinz\tori din mediul rural” din cadrul proiectului strategic „Rural-
Manager”. Proiectul „Rural-Manager” are Contractul de finan]are POSDRU/13/5.2/S/8,
fiind selectat `n cadrul Programului Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane – POSDRU, axa 5, DMI 5.2., care e cofinan]at din Fondul Social European.
„Rural-Manager” este implementat de Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri FNTM
(www.fntm.ro), `n calitate de lider al consor]iului, `n parteneriat cu organiza]iile Centrul
de Training [i Dezvoltare al Asocia]iilor Angajatorilor din Bavaria - bfz gGmbh
(www.bfz.de), S.C. Siveco România SA (www.siveco.ro) [i Asocia]ia Euro<26
(www.euro26.ro).
Peste 80 de persoane au stat apoi `mpreun\ cu noi la lungi discu]ii `n cadrul focus-
group-urilor, a brainstorming-urilor [i a interviurilor `n profunzime. F\r\ ideile prezentate
de ei `n aceste cercet\ri calitative, nu ar fi fost posibil\ aceast\ lucrare. ~n plus, al]i 159
func]ionari publici care nu doresc s\ `nceap\ o afacere au acceptat [i ei s\ participe la
cercetarea noastr\. Opiniile lor vor fi eviden]iate separat `n aceast\ lucrare.
Trebuie, de asemenea, s\ men]ion\m efortul celor 18 consultan]i regionali ai FNTM
care ne-au ajutat `n munca uria[\ de identificare a popula]iei de referin]\, de selectare
a participan]ilor la conferin]e [i de convingere a celor mai mul]i dintre ei s\ participe
la cercetarea noastr\. Informa]iile furnizate de ace[tia ne-au fost de folos `n alc\tuirea
e[antioanelor jude]ene reprezentative, `nt\rindu-ne convingerea c\ vom ob]ine
rezultate corecte.
Totodat\ trebuie s\ amintim ajutorul profesorilor consultan]i care au f\cut numeroase
observa]ii asupra chestionarelor, ghidurilor de interviu, materialelor [i rapoartelor. ~n
acela[i timp, echipa de conducere a FNTM a fost al\turi de noi la toate fazele
cercet\rii, `nl\turându-ne cu tact [i profesionalism abord\rile demodate [i limitate [i
ajutându-ne s\ producem date de calitate `ntr-un domeniu relativ dificil.
Aceast\ cercetare este foarte important\ pentru a identifica specificul culturii
anteprenoriale rurale, pentru a diagnostica [i pentru a g\si explica]iile situa]iei
actuale, pentru a putea realiza predic]ii cu privire la evolu]ia culturii manageriale
rurale, precum [i solu]ii pentru dezvoltarea ei. In concluzie, nevoile de educa]ie [i
asisten]\ personalizat\ ale micilor sau viitorilor `ntreprinz\tori au fost cercetate
profesionist, ajutând astfel la adaptarea continu\ a proiectului pe necesit\]i punctuale
specifice.
Tuturor le acord\m mul]umirile noastre.

Bruno {tefan [i Marin Burcea


Biroul de Cercet\ri Sociale

2
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Echipa FNTM: Echipa EURO<26:

Marius Bostan – manager proiect / Pre[edinte Cristian Popescu – profesor Management de


FNTM Proiect
Valentin Miron – Vicepresedinte FNTM Mugurel Stan – asistent profesor Management de
Elena B\rbulescu – manager financiar / Director Proiect
executiv FNTM C\t\lin Alexe – profesor Business Plan
Andrei Gheorghe - asistent profesor
Management Strategic/ Director Programe
Laura Popa – coordonator multiregional Echipa SIVECO:
Alexandru Popescu – expert jurist
Adrian Corobana – asistent proiect C\t\lin {tefan – coordonator tehnic e-Learning
Radu Meghe[ – asistent proiect Radu Jug\reanu – Department Manager AeL
Dan Ardelea – profesor Management Strategic, eContent
Coordonator E-learning R\zvan Zota – profesor IT /
Viorel Udma – profesor Management Financiar / Radu Constantinescu – asistent profesor IT /
Dan Iscru – asistent profesor Business Plan
Mircea Tulea – asistent profesor Management
Financiar Echipa BCS:

Bruno {tefan – pre[edinte BCS, Departamentul


Consultantii regionali FNTM: de {tiin]e Socio-Umane, UPB
Marin Burcea – sociolog, Facultatea de
Grigoru] Zsolt – Alba Administra]ie Public\ [i Afaceri, Universitatea
Coriolan Baciu – Sibiu Bucure[ti,
Pop Voica – Bra[ov Gina {tefan – director, statistician
Pop Constantin – Covasna Nela Burcea – consultant, prof. dr.
R\zvan Vlasiu – Mure[ Sorin Adam Matei – sociolog, Purdue University,
Balla Peter – Harghita Indiana, SUA
Alexandru F`naru – Bac\u Camelia L\t\ianu – sociolog, Estrella Mountain
Mircea Sprianu – Neam] Community College, Arizona, SUA
Maria Gabriela Coman – Ia[i Gabriel L\t\ianu – sociolog, Estrella Mountain
Vieru Angelica – Vaslui Community College, Arizona, SUA
Taki Huiazi – Suceava Codrin Scutaru – sociolog, Facultatea de
Hincu Ovidiu – Boto[ani Sociologie [i Asisten]\ Social\ a Universit\]ii
Hora]iu Anghelescu – Buz\u Bucure[ti
Aron Elisabeta – Gala]i
Blaga Alexandru – Constan]a
Nedelcu Cristina – Tulcea
Liviu Bostan – Vrancea
Eduard Bratu – Br\ila

Echipa BFZ:

Alexander Seidl – expert interna]ional


Hannes Kerst – expert interna]ional

3
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

INTRODUCERE

De-a lungul anilor au ap\rut o mul]ime de c\r]i despre cum s\ devenim boga]i. Importan]i
oameni de afaceri au scris despre succesul lor [i al altora, `ndemnându-ne s\ `i copiem.
Cercet\tori [i profesori au analizat carierele managerilor de top [i au scris c\r]i [i teorii despre
caracteristicile pe care trebuie s\ le dobândim pentru a accede `n vârf. Mai mult ca sigur aceste
c\r]i i-au ajutat pe unii `n drumul lor spre succes. Dar cei mai mul]i oameni nu le-au citit. {i-au
f\cut afacerile bazându-se pe instinct, pe rela]ii, pe oportunit\]i. Cultura lor managerial\ este,
cel mai adesea, s\rac\, fragmentat\ [i dobândit\ aproape `ntotdeauna dup\ demararea
afacerilor. Foarte pu]ini sunt oamenii care intr\ `n lumea afacerilor dup\ ce [i-au consolidat o
educa]ie managerial\. Cei mai mul]i nici nu consider\ necesar\ o preg\tire prealabil\, ca la
carte, `nceput\ `ntr-o sal\ de curs. Meseria de om de afaceri nu implic\ o preg\tire specializat\,
a[a cum implic\ meseria de inginer sau cea de chirurg. Dar 90% din afaceri mor `n primul an
de la `nfiin]area lor [i explica]ia ]ine [i de lipsa cuno[tin]elor de specialitate. Dac\ 90% din
pacien]ii unui doctor aflat la `nceputul carierei ar deceda `n urma opera]iilor [i tratamentelor lui,
acel doctor ar fi imediat arestat [i i s-ar interzice dreptul de a practica meseria. E[ecurile
manageriale sunt `ns\ greu cuantificabile, dar pentru mul]i vizibile, iar ele reprezint\ un motiv
important al re]inerii celor mai mul]i oameni de a-[i deschide o afacere.
~n mediul rural afacerile se nasc mai greu decât la ora[e [i mor mai repede. Oportunit\]ile
sc\zute `nt\resc ideea c\ preg\tirea managerial\ ocup\ un loc minor `n dobândirea succesului.
De aceea, lecturile sunt [i mai rare, iar timpul pe care oamenii de la ora[e `l acord\ instruirii lor
profesionale este ocupat, `n mediul rural, de munca `n gospod\rie. Lipsa educa]iei
antreprenoriale este vizibil\ `n faptul c\ sunt foarte pu]ini oamenii de la ]ar\ care scriu proiecte,
care acceseaz\ fonduri [i care dezvolt\ afaceri la nivel mare.
Pentru a stimula dezvoltarea cuno[tin]elor, abilit\]ilor [i comportamentului antreprenorial al
`ntreprinz\torilor [i poten]ialilor `ntreprinz\tori din mediul rural, Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor
Manageri - FNTM a demarat proiectul
„Rural-Manager” finan]at din Fondul
Social European, selectat `n cadrul
Programului Opera]ional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane -
POSDRU, axa 5, DMI 5.2, motto-ul
acestuia fiind „Investește `n oameni!”.
Grupul ]int\ al proiectului este
compus din `ntreprinzatori sau viitori
`ntreprinzatori din mediul rural, `n
special tineri, care pot genera
dezvoltare local\ [i oportunit\]i de
ocupare prin dezvoltarea propriilor
afaceri din regiunile de dezvoltare
Nord-Est, Centru [i Sud-Est. Durata
de implementare a Rural-Manager
este de 16 luni (ianuarie 2009-aprilie 2010), iar regiunile ]int\ ale proiectului sunt: Regiunea
Nord-Est (jude]ele Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui), Regiunea Centru (jude]ele
Alba, Bra[ov, Covasna, Harghita, Mure[, Sibiu) [i Regiunea Sud-Est (jude]ele Br\ila, Buz\u,
Gala]i, Vrancea, Tulcea, Constan]a).
Proiectul „Rural-Manager” a urm\rit câteva aspecte importante:
1. Organizarea a 18 conferin]e locale, `n fiecare jude] din regiunile vizate, `n lunile martie-aprilie
2009, `n vederea promov\rii culturii manageriale [i motiv\rii `ntreprinz\torilor pentru

4
ANTRE PRENORIAT RU R A L

`nceperea unui proces de educa]ie antreprenorial\, cu scopul `mbun\t\]irii performan]ei,


cre[terii accesului la finan]are, `nsu[irii de bune practici [i idei de succes na]ionale [i
interna]ionale.
2. Realizarea unor cercet\ri cantitative [i calitative asupra nevoilor de formare [i consultan]\ ale
`ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere, `n mediul rural din regiunile NE,
Centru [i SE.
3. ~nfiin]area a 9 birouri de consultan]\ ini]ial\, de tip Help-Desk (cate un birou la 2 jude]e),
pentru acordarea de educa]ie [i consiliere managerial\ personalizat\ `ntreprinzatorilor, `n
vederea ini]ierii unei afaceri sau dezvolt\rii afacerii existente, cre[terii competitivit\]ii lor pe
pia]\ [i, implicit, cre[terii economiei locale, `ncepând din martie 2009. Ora[ele unde se vor
infiin]a aceste birouri sunt: Alba Iulia, T`rgu Mure[, Predeal, Bac\u, Suceava, Ia[i, Foc[ani,
Buz\u, Constan]a.
4. Furnizarea de servicii de instruire, consiliere [i sprijin pentru manageri, mici sau viitori
`ntreprinz\tori (selecta]i `n urma conferin]elor), printr-un portal inovativ - instrument integrat,
ce va con]ine: o platform\ de e-Learning, consultan]\ [i networking, operabil\ din luna august
2009, o platform\ e-business, care va promova produsele [i serviciile beneficiarilor [i un site
al proiectului ce se constituie `n centru de resurse la dispozi]ia participan]ilor [i primarilor din
mediul rural.
O consecin]\ a dezvolt\rii acestui instrument integrat este crearea unei re]ele de cooperare
`ntre beneficiarii proiectului, pentru facilitarea transferului de bune practici [i ini]ierea de
parteneriate `ntre ace[tia. Prin rela]ionarea participan]ilor la sesiunile de instruire non-formal\,
tradi]ional\, cât [i on-line, se realizeaz\ transferul de cuno[tin]e, bune practici [i pove[ti de
succes `ntre `ntreprinz\torii din regiunile vizate. Platforma integrat\ de e-Learning [i cea de e-
business au rolul de a facilita cooperarea dintre beneficiarii din toate regiunile [i crearea unei
re]ele interregionale.
Pentru m\surarea [tiin]ific\ a nevoilor de formare [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprin-
z\torilor [i ale celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural, FNTM a inclus `n proiect
[i realizarea unei cercet\ri complexe, care s\ cuprind\ mai multe aspecte:
 Realizarea unui sondaj de opinie reprezentativ pentru grupul ]int\ [i a unui sondaj comparativ,
realizat `n rândul func]ionarilor publici
 Efectuarea a 3 focus-group-uri (câte unul pentru fiecare regiune) despre motiva]iile,
a[tept\rile [i comportamentul antreprenorial
 Efectuarea a 3 brainstorminguri (câte unul pentru fiecare regiune) despre semnifica]iile [i
`n]elesurile cotidiene asociate conceptelor din [tiin]a managementului
 Efectuarea a 30 interviuri `n profunzime (câte 10 `n fiecare regiune) despre experien]ele
antreprenoriale.
Pentru realizarea anchetelor sociologice a fost organizat\ o licita]ie deschis\, ce a fost câ[tigat\
de Biroul de Cercet\ri Sociale – BCS.

5
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

METODOLOGIE
Pentru studierea nevoilor de formare s-au `mbinat cercet\rile cantitative cu cele calitative. A
fost alc\tuit\ o echip\ de exper]i `n sociologie, cadre universitare, cercet\tori cu o bogat\
practic\ profesional\. ~mpreun\ cu echipa de exper]i `n management ai FNTM a fost construit
un chestionar despre valorile, comportamentul [i motiva]iile antreprenoriale, despre cuno[tin]ele
de management [i experien]a `n consultan]\ [i despre percep]iile reciproce ale oamenilor de
afaceri [i oamenilor din administra]ia public\. Chestionarul a fost pretestat de membrii echipelor
BCS [i FNTM, definitivat [i aprobat de FNTM.
Pentru alc\tuirea e[antionului s-a ]inut cont de ponderea popula]iei rurale din fiecare jude] `n
totalul celor 3 regiuni [i s-a convenit s\ se asigure o dispersie teritorial\ cât mai mare. Pentru
fiecare localitate rural\ s-a alc\tuit o list\ cu `ntreprinz\torii [i poten]iali `ntreprinz\torii, pe baza
informa]iilor colectate de coordonatorii jude]eni ai FNTM [i BCS. Din acea list\ au fost selectate
prin pas statistic aproximativ 1.100 persoane, care au fost invitate s\ participe la conferin]ele
regionale din cadrul proiectului strategic „Rural-Manager”. Dintre participan]ii la conferin]e, 942
persoane au acceptat s\ participe [i la cercetarea sociologic\. Cele 942 persoane locuiesc `n
493 localit\]i – `n medie câte 2 persoane dintr-o localitate. E[antionul este reprezentativ pentru
grupul ]int\ (antreprenori [i posibili `ntreprinz\tori din mediul rural din 18 jude]e din zonele Nord-
Est, Centru [i Sud-Est) cu o eroare de +/-3,2%.
Din cele 942 persoane, 23 au participat la focus-groupuri, 22 la brainstorminguri [i 30 la
interviuri `n profunzime. La conferin]ele regionale din Alba Iulia, Ia[i [i Foc[ani au fost realizate
câte un focus-group, un brainstorming [i 10 interviuri `n profunzime pentru a identifica mai
corect motiva]iile, a[tept\rile [i ideile oamenilor despre diverse aspecte manageriale.
Cercet\rile calitative s-au desf\[urat `n s\li special amenajate pentru acest scop [i au fost
moderate de autorii prezentului raport. Criteriul de alegere a participan]ilor la focus-grupuri [i
brainstorming au fost full - probabilistic, aleatoriu, cu pas statistic din listele cu participan]i la
`ntâlnire. Participarea a fost voluntar\. Participan]ilor li s-a precizat c\ refuzul de participare nu
va influen]a [ansele de participare `n cadrul Proiectului. Focus-groupurile [i brainstormingurile
s-au desf\[urat `naintea Conferin]elor pentru a nu altera datele calitative culese, prin informa]ia
furnizat\ `n cadrul evenimentelor.

CARACTERISTICILE DEMOGRAFICE ALE GRUPULUI


}INT|
Dou\ treimi dintre oamenii care au o afacere sau vor s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural sunt
b\rba]i (66,3%). Cei mai mul]i sunt c\s\tori]i, au copii [i sunt ata[a]i de mediul rural. Femeile
dornice s\ `nceap\ o afacere provin `n special din rândul persoanelor cu studii superioare, sunt
divor]ate sau au o rela]ie nelegalizat\ (concubinaj), au un calculator personal [i stau mai mult
decât b\rba]ii pe Internet. Au `ns\ venituri mai mici decât ace[tia, au mai pu]ine credite la b\nci
[i au o experien]\ interna]ional\ mai mic\ decât b\rba]ii (au muncit sau au studiat mai pu]in `n
str\in\tate).

Datele sunt similare celor furnizate de cercet\rile `ntreprinse de Observatorul European al IMM-
urilor, care afirm\ c\ una din cinci IMM-uri este condus\ de o femeie. Cele mai multe societ\]i care
au ca manageri femei activeaz\ `n domeniul serviciilor. Num\rul IMM-urilor conduse de sexul
frumos difer\ de la ]ar\ la ]ar\, cele mai multe fiind `n Fran]a, Luxemburg, Olanda, Belgia, Finlanda
[i Elve]ia (unde un sfert dintre `ntreprinz\tori sunt femei). ~n Grecia, Austria, Marea Britanie [i
Danemarca num\rul `ntreprinz\torilor femei este mai mic (14-16%).
C\t\lin Alexe – profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB

6
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Aproape 60% au studii medii [i doar 10% au studii economice universitare, confirmând ipoteza
c\ diploma nu este necesar\ pentru a reu[i `n afaceri. Mai mult decât atât, jum\tate din
participan]ii la studiu au sau doresc s\ `nceap\ o afacere `ntr-un domeniu `n care nu de]in o
calificare certificat\ printr-o diplom\. Doar `n cazul managerilor neac]ionari am constatat o
specializare economic\ universitar\ `n propor]ie de peste dou\ treimi.
Vârsta medie a participan]ilor la studiu a fost de 33 ani, cei mai tineri având 18 ani, iar cei mai
vârstnici 67 ani. Dup\ 45 ani dorin]a de a `ncepe o afacere este tot mai sc\zut\. Am constatat
c\ tinerii – studen]i, [omeri, salaria]i sau agricultori – sunt foarte interesa]i s\ cunoasc\ mai
multe aspecte despre lumea afacerilor [i `[i declar\ inten]ia de a-[i deschide o firm\. Cele mai
mari re]ineri le au agricultorii, datorit\ inexisten]ei unei pie]e de desfacere a produselor lor `n
apropierea zonei de reziden]\.

Cercetarea confirm\ datele din Uniunea European\ care arat\ c\ vârsta medie a `ntreprinz\torilor
este `n jur de 35 ani, ceea ce dovede[te c\ tinerii iau decizia de a constitui o firm\ nu imediat
dup\ terminarea studiilor.
C\t\lin Alexe – profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB

~n c\utarea unor similarit\]i `ntr-un lot atât de eterogen ca cel studiat, am grupat participan]ii `n
3 categorii, din care una am divizat-o apoi `n mai multe criterii:
1. Manageri neac]ionari – 3%
2. Patroni [i persoane fizice autorizate (PFA) – 29,3%
3. Poten]iali antreprenori (dispu[i s\ `nceap\ o afacere) – 67,7%, din care:
a. Salaria]i `n sectorul public – 13,6%
b. Salaria]i `n sectorul privat – 17,8%
c. Lucr\tori pe cont propriu – 8,2%
d. Agricultori cu gospod\rie proprie – 10,4%
e. Alt statut (studen]i, [omeri) 17,7%
De[i pu]ini, pe managerii neac]ionari i-am tratat separat deoarece am constatat c\ aveau cel mai
ridicat nivel de preg\tire economic\. Ei sunt directori la firme cu un num\r mare de angaja]i, au `n
medie 38 ani, cunosc limbi str\ine, utilizeaz\ frecvent calculatorul [i Internetul, au credite la banc\.
Dintre patroni, aproape jum\tate au afaceri `n domeniul produc]iei (agricole, zootehnice,
prelucrarea lemnului, panifica]ie, construc]ii, confec]ii), un sfert se ocup\ de servicii (agro-
turism, transport, notariat, consultan]\), iar un sfert de comer]. Cele mai multe firme din mediul
rural sunt de dimensiuni mici – 90% au mai pu]in de 10 angaja]i. Ele func]ioneaz\ `ns\ la un
nivel mul]umitor pentru trei sferturi dintre patroni, ceea ce `nseamn\ c\ satisfac]ia lor nu depinde
de amploarea afacerii derulate.

Statistic 98-99% din afacerile care se desf\[oar\ `n lume, indiferent de continent sau ]ar\, sunt
de mici dimensiuni, pân\ la 10 angaja]i. Num\rul mediu de salaria]i pe `ntreprindere este de 2
pentru micro-`ntreprinderi, 20 pentru `ntreprinderi mici [i 103 pentru `ntreprinderi mijlocii, `n timp
ce num\rul mediu de salaria]i pe total IMM este de 6,2, conform Agen]iei Na]ionale pentru
~ntreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie – ANIMMC
C\t\lin Alexe – profesor Business Plan/ Catedra de Management, UPB

7
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Dac\ lumea patronilor [i a managerilor e dominat\ de b\rba]i, cea a func]ionarilor publici e mai
echilibrat `mp\r]it\ pe sexe [i am observat multe femei din administra]ia public\ dispuse s\ intre
`n lumea business-ului. Ca [i `n cazul managerilor, salaria]ii din sectorul public au un nivel de
instruc]ie [colar\ ridicat (60% au facultatea absolvit\), utilizeaz\ frecvent calculatorul [i
st\pânesc relativ bine limbile str\ine. Trei sferturi dintre ei sunt c\s\tori]i [i cei mai mul]i au copii.
Spre deosebire de func]ionarii publici, salaria]ii din sectorul privat sunt preponderent
nec\s\tori]i, au un nivel mediu de preg\tire [colar\, au venituri mai mici decât colegii lor de la
stat. Acest lucru trebuie corelat cu media vârstei lor (26 ani) – mai mic\ decât a categoriilor
ocupa]ionale anterior men]ionate. V\zând deci afacerile derulate de patronii lor, salaria]ii din
mediul privat vor imediat s\ le calce pe urme, deschizându-[i o afacere proprie. Nu au `nceput
o afacere din acelea[i motive ca to]i poten]ialii `ntreprinz\tori: nu au avut capitalul [i utilajele
pentru pornire (41%), nu au avut o idee bun\ pentru afaceri (17%), nu au avut rela]iile necesare
(11%), nu s-au considerat preg\ti]i pentru a[a ceva (10%).
Lucr\torii pe cont propriu (comercian]i, me[te[ugari ne`nregistra]i fiscal) `mpreun\ cu agricultorii
au un profil social u[or diferit: utilizeaz\ cel mai pu]in calculatorul [i Internetul, st\pânesc cel
mai pu]in limbile str\ine, nu prea fac `mprumuturi la b\nci [i au o experien]\ profesional\
interna]ional\ sc\zut\ (doar 15% dintre agricultori declar\ c\ au `nv\]at sau au muncit `n
str\in\tate). ~n schimb au o activitate de marketing important\: aproape jum\tate din agricultorii
intervieva]i au vândut personal produse agricole sau animaliere la pia]\ anul trecut (b\rba]ii de
dou\ ori mai mult decât femeile). ~n jude]ele din Ardeal vânzarea produselor proprii la pia]\ e
mai intens\ decât `n nord-estul ]\rii.
Aproape to]i studen]ii [i [omerii intervieva]i sunt nec\s\tori]i, vorbitori de limbi str\ine [i `[i
petrec mare parte din timp pe Internet. Nu au credite la b\nci [i au cel mai sc\zut venit dintre
to]i participan]ii la studiu (cca. 200 EURO lunar). ~n lotul poten]ialilor antreprenori ei au media
de vârst\ cea mai sc\zut\: 23 ani.
Dincolo de aceste categorii (ocupa]ionale, de gen, vârst\, nivel de educa]ie, experien]\ de lucru
cu calculatorul, de lucru `n str\in\tate, de lucru cu b\ncile), nu am constatat alte tipare socio-
demografice responsabile pentru dorin]a oamenilor de a `ncepe un business `n spa]iul s\tesc.
Erau gra[i [i slabi, `nal]i [i scunzi, t\cu]i [i volubili, unii dintre ei erau infirmi, iar al]ii aveau
evident probleme medicale ce necesitau tratament chiar `n timpul interviurilor. Simpatizau
partide diverse de pe scena politic\ sau le dispre]uiau deopotriv\ pe toate. Gurmanzi sau
rezerva]i `n domeniul culinar, autoritari sau nu, to]i aveau dorin]a de a reu[i `n lumea
managementului rural. ~ncercând s\ afl\m ce i-a `ndemnat spre domeniul afacerilor, le-am
adresat mai multe `ntreb\ri despre valorile [i modul lor de a gândi.

VALORI ANTREPRENORIALE
Valorile sunt definite de speciali[ti ca preferin]e pentru anumite situa]ii, lucruri, idei sau persoane
`n raport cu altele, orient\ri emo]ionale cu semnifica]ii pozitive sau negative, c\rora le sunt
asociate reac]ii de atrac]ie sau de respingere. Constituind nucleul personalit\]ii indivizilor [i
colectivit\]ilor, preferin]ele se grupeaz\ `n sisteme de valori, iar acestea ordoneaz\ realitatea
prin transformarea preferin]elor `n norme. Cu cât sunt mai puternic afirmate, cu atât ele dau mai
clar sens [i direc]ie `n via]\.
Uneori valorile indivizilor [i grupurilor sociale sunt greu de observat. Oamenii [i institu]iile clameaz\
câteodat\ valori `n care nu cred pentru c\ a[a consider\ c\ este dezirabil social [i evit\ s\ `[i afi[eze
adev\ratele preferin]e de teama unui oprobiu public. Când comunismul a trecut `n desuetudine dup\
1989, oamenii care credeau `n el evitau s\ `[i afirme credin]a `n mod direct, dar [i-o exprimau `ntr-
un mod `nv\luit, prin proverbe [i maxime. Sociologii spun c\ valorile pot fi surprinse mai bine când
`i punem pe oameni `n situa]ia de a alege `ntre proverbe contrare, `ntre perechi de maxime.Verificând
aceast\ teorie `n cazul antreprenorilor rurali am descoperit urm\toarele preferin]e:

8
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Obs. Pentru fiecare pereche de maxime diferen]ele pân\ la 100% sunt date de non-r\spunsuri sau de r\spunsuri de tip „nu [tiu”
(`ntre 10 [i 20%).

Cei mai dispu[i s\ se asocieze cu persoane nepotrivite, s\ se fac\ frate cu dracul pentru a
trece lacul sunt managerii neac]ionari (o treime dintre ei). Patronii au `ns\ cel mai mult
convingerea c\ trebuie s\ se asocieze doar cu cei ca ei (mai bine de dou\ treimi dintre ei afirm\
acest lucru).
Patronii, agricultorii [i lucr\torii pe cont propriu cred cel mai mult `n ideea c\ „dac\ vrei s\ faci
ceva, f\-o singur” (un sfert dintre ei) [i tot ei ader\ cel mai mult la ideea complementar\ c\
„prea mul]i buc\tari dau ciorba `n foc”.
Nevoia de siguran]\ apare la aproape jum\tate din agricultori, pe când dorin]a de a risca `i
anim\ pe 70% dintre patroni. Interesant este c\ femeile sunt mai dispuse s\ ri[te decât b\rba]ii.
Valorile manageriale pot fi m\surate [i prin alte tipuri de `ntreb\ri. ~ncrederea `n capacitatea de
a conduce o afacere este elementul cheie care face ca acea afacere s\ func]ioneze. To]i
`ntreprinz\torii [tiu c\ dac\ vor s\ pun\ un business pe picioare trebuie s\ se implice [i s\
cread\ `n succes. ~ncrederea `n afaceri `nseamn\ responsabilitate, risc, perseveren]\, `nsu[irea
unui set de valori manageriale. Chiar dac\ aceste valori nu sunt asumate prin statut, nu sunt
afi[ate public, ele sunt interiorizate de `ntreprinz\tori `nainte de a porni afacerea.
Speciali[tii au identificat de-a lungul anilor mai multe caracteristici individuale care asigur\
succesul `n afaceri. Din `mbinarea diverselor teorii am construit scala antreprenorial\ `n 11
trepte. Aceast\ scal\ are la baz\ o filosofie managerial\ care spune c\ succesul, ca [i e[ecul,
vin `n primul rând din ac]iunile pe care indivizii le `ntreprind singuri [i mai pu]in din ac]iunile
celorlal]i. Ceea ce `nseamn\ c\ indivizii trebuie s\-[i asume responsabilitatea propriilor decizii
[i ac]iuni [i s\ adopte un stil de lucru managerial. Acest stil presupune un calcul al riscului si o
asumare a lui, o mai mare creativitate, o capacitate de organizare, o aplecare c\tre nevoile
pie]ei, o folosire mai eficient\ a timpului, o abilitate `n luarea deciziilor, etc.
Indicele general al scalei antreprenoriale este de 2,07, pe un interval de la 1 la 4, unde 1
`nseamn\ o deschidere total\ spre antreprenoriat, iar 4 o `ndep\rtare total\ de el. Pentru fiecare
treapt\ a scalei antreprenoriale valoarea indicilor este urm\toarea:

9
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Analiza asupra managerilor [i poten]ialilor manageri din mediul rural realizat\ `n prim\vara anului
2009 ne prezint\ comportamente diferite pe fiecare treapt\ a scalei antreprenoriale amintite.

RISCUL ~N AFACERI

23,7% 48,1% 19,1% 6,9% 2,2%


accept frecvent `n general, accept rareori prefer nu accept situa]iile Nu [tiu / Nu
riscul `n via]\ riscul moderat `n situa]iile riscante riscante r\spund
via]\

Constat\m a[adar un comportament managerial prudent. Pu]ini accept\ riscul `n afaceri. El


este acceptat `n special de cei foarte tineri (sub 25 ani), de managerii neac]ionari [i de patroni,
dar este evitat frecvent de func]ionarii publici [i de cei din sudul ]\rii.
Eu zic c\ riscul e lucrul cel mai important pe care trebuie s\-l prevezi [i e un curaj enorm pentru
a merge, pentru a face o afacere. Afacerea e risc. Când faci o investi]ie mare te `ntrebi: pierd, nu
pierd? Risc? Curajul trebuie s\ fie foarte mare. (b\rbat, 48 ani, studii medii, c\s\torit, 2 copii, VN)
Cel care `[i asum\ riscul de a deschide
o afacere, o activitate [i a o duce pân\
la cap\t grea via]\ duce. Omul nu
doarme noaptea. ~l prinde diminea]a
treaz. (femeie, 41 ani, studii medii,
c\s\torit\, 1 copil, VN)
Orice afacere are un risc. Poti pierde
tot. ~n momentul `n care po]i face o
investi]ie, nu po]i fi foarte sigur ce se va
`ntâmpla. ~n momentul `n care iei
decizia apar riscurile. Riscuri
`ntotdeauna sunt. {i nu [tiu, t\ria de
caracter s\ po]i s\ iei o decizie, te po]i
gândi [i la ideea c\ s-ar putea s\ cad\
tot. Asta conteaz\ la un om de succes.
T\ria de caracter, asumarea riscului. (femeie, 27 ani, inginer, AB)
Dac\ exist\ un factor de risc, nu sunt singur c\ m\ bag, c\ pot continua. (b\rbat, 39 ani,
poten]ial `ntreprinz\tor, studii superioare, IS)
Nu sunt genul de om care s\ m\ tem de ceva [i tot timpul risc. Tot timpul, chiar dac\ a[ pierde

10
ANTRE PRENORIAT RU R A L

[tiu c\ a[ putea s\ o iau de la `nceput din nou. {i experien]\ [i studii trebuie. Ce am f\cut acum
am luat de la zero. Nu am avut nimic `n afar\ de un calculator, la `nceput, nu am avut nimic. Doar
ambi]ie. (b\rbat, 33 ani, antreprenor, studii superioare, IS)

~n lumea afacerilor `ntreprinz\torul risc\ permanent dar, `n general, riscul s\u este calculat. Riscul de
a da faliment este foarte mare, `ndeosebi `n rândul `ntreprinderilor mici. Aproximativ 25% din num\rul
firmelor dau faliment `n primul an de la `nfiin]are, iar 75% dup\ patru ani. Oricine se lanseaz\ `ntr-o
afacere trebuie s\ se gândeasc\ c\ poate s\ e[ueze [i, `n aceste condi]ii, este necesar s\ se cunoasc\
foarte bine pentru a vedea dac\ este `n stare s\ fac\ fa]\ unei astfel de situa]ii.
~ntreprinz\torii `[i calculeaz\ `ntotdeauna riscul. Le place provocarea, dar nu se aventureaz\. Evit\
situa]iile cu risc sc\zut deoarece nu v\d `n ele o provocare [i, de asemenea, evit\ situa]iile cu risc
ridicat deoarece sunt persoane care vor s\ reu[easc\. E[ecul trebuie acceptat ca o experien]\ din care
`nve]i [i care te ajut\ s\-]i canalizezi ac]iunile viitoare spre rezultate pozitive. Un om cu spirit antre-
prenorial trebuie s\ se accepte a[a cum este [i s\-[i dep\[easc\ sl\biciunile.
C\t\lin Alexe – profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB

CONTROLUL PROPRIULUI DESTIN

36,2% 50,7% 10,6% 1,1% 1,4%


mi-a pl\cut `n general nu-mi nu m\ deranjeaz\ prefer ca al]ii s\-[i nu [tiu/nu r\spund
`ntotdeauna place s\ depind de prea tare s\ depind bat\ capul pentru
`n via]\ s\ nu al]ii `n afaceri de al]ii mine
depind
de al]ii

Cât prive[te controlul propriului destin, observ\m c\ marea majoritate a `ntreprinz\torilor `[i dore[te
o mai mare independen]\. Pu]ini sunt cei c\rora le place s\ depind\ de al]ii. Doar salaria]ii din
domeniul privat, agricultorii [i cei trecu]i de 40 ani prefer\ ceva mai mult s\ depind\ de al]ii `n afaceri.
Niciodat\ nu mi-a pl\cut s\ depind de cineva, niciodat\ nu mi-a pl\cut s\ ascult ordine. Pentru
c\ nu m\ mul]umesc numai cu statutul de angajat, s\ zic a[a, dintr-o clas\ medie. Niciodat\
nu mi-a pl\cut lucrul acesta. Am o concep]ie mai deschis\ `n rela]ia asta. Nu: eu dau ordine,
tu execu]i. Suntem prieteni, suntem egali, ne ajut\m reciproc. Ce nu [tiu eu, [tii tu [amd.
(femeie, studii medii, AB)
Eu mi-a[ da toat\ silin]a, dar mai departe depind de mai mul]i factori. Si asta m\ face vulnerabil.
(b\rbat, studii superioare, IS)
Depinde de gradul de dependen]\ fa]\ de cel\lalt. Atunci când depinzi prea mult de un anumit
furnizor sau client, e[ti prea expus. Trebuie s\ ai ceva rezerve ca `n momentul `n care cel\lalt
are probleme s\ nu cazi [i tu. (b\rbat, studii medii, VN)
Depindem prea mult de schimbarea guvernelor [i asta nu-mi place. Se fac lucruri de calitate
slab\. (b\rbat, studii superioare, VN)

ATITUDINEA FA}| DE NOU

53,5% 35,6% 7,6% 1,2% 2,1%


`mi place s\ `n general, accept nu m\ deranjeaza prefer ca lucrurile nu [tiu/nu r\spund
promovez nout\]ile nout\]ile s\ promovez s\ r\mân\ a[a
nout\]ile cum sunt

11
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Atitudinea fa]\ de nou este pozitiv\ la aproape to]i poten]ialii `ntreprinz\tori din lumea satelor.
Contrar percep]iei comune despre conservatorismul rural, cercetarea arat\ o mare deschidere
a antreprenorilor c\tre nou, o dorin]\ de a promova nout\]ile `n comunit\]ile s\te[ti. Iar cei care
au deja o afacere se consider\ aproape to]i avangardi[ti `n comunele lor. Gândul c\ ar putea
deschide o afacere produce la to]i o deschidere, o acceptare a nout\]ilor `n via]a lor.
Conservatorismul agricultorilor, m\surat [i de alte cercet\ri, se reduce rapid odat\ cu sesizarea
oportunit\]ilor de afaceri.
Am vrut s\ aduc pentru mediul rural ceva nou. Nivelul de via]\ a crescut, oamenii nu mai au timp
s\ preg\teasc\ ceva foarte rapid `n timpul zilei. {i mul]i cuno[teau produsele din mediul urban,
dar nu le aveau `n mediul rural. (femeie, 33 ani, studii medii, afacere cu patiserii, IS)
Consultan]a, dup\ p\rerea mea, `ndreptat\ ca obiectiv pentru cel din mediul rural este o noutate
la aceast\ or\. A[ spune necunoscut\ pân\ anul trecut. Sau, dac\ se cuno[tea, nu vreau s\
sup\r pe nimeni, nu cred c\ a fost performat\. Am `ncercat anul trecut, acum doi ani, s\ zicem
pe la institu]iile de stat - nu [tiu dac\ fac bine dac\ dau nume - [i nu prea aflai informa]ii. Fiind
o noutate. ..s\ zic de vreun un an de zile, accesând [i internetul , am v\zut c\ se ofer\ [i
consultan]\ `n domeniu {i mai ales cursurile astea sunt mai mult decât bine venite, am r\mas
surprins pl\cut [i de idee [i de persoanele care au organizat dar [i de stadiul dr\gu] la care se
discut\ ast\zii [i `ncep s\ cred c\ se mi[c\ ceva. ~ncep s\ cred c\ se mi[c\ ceva. Dac\ s-ar
generaliza s-ar schimba din temelii lumea satelor. (b\rbat, 39 ani, studii superioare, IS)

NEVOIA DE ~MPLINIRE

25,7% 42% 21,1% 8% 3,2%


doresc cu `n general simt cred ca mi-ar place nu-mi bat capul cu nu [tiu/nu r\spund
insisten]\ s\ devin nevoia de a ajunge s\ devin cineva gânduri de marire
persoan\ cineva
important\

Nevoia de a deveni o persoan\ important\, de a ajunge cineva este mare la aproape to]i cei
studia]i, mai pu]in la agricultori [i la func]ionarii publici care, de[i `[i doresc s\ porneasc\ o
afacere, nu au gânduri de m\rire ci, mai degrab\, de rezolvare a unor nevoi financiare.
Trebuie s\ ai un fond ca sa faci un lucru; s\ vrei s\ sco]i acel fond la iveal\ ca s\ te `mpline[ti
ca om. (femeie, 28 ani, studii medii, VN)

ACCEPTAREA INCERTITUDINII

16,6% 30,1% 11,4% 39,7% 2,2%


accept de cele mai multe `n general nu m\ prefer situa]iile nu [tiu/nu r\spund
incertitudinea ca ori accept [i situa]ii deranjeaz\ incerti- certe
pe un lucru firesc incomode tudinea
`n afaceri

Acesta este un indicator care arat\ c\ `ntreprinz\torii evit\ situa]iile neclare, nu v\d `n ele o
provocare [i nu doresc s\ piard\ aventurându-se pe un teren necunoscut. Oamenii vor s\ fac\
afaceri pentru a spori siguran]a mediului `n care tr\iesc. Paradoxal, cei care au deja o afacere
caut\ cel mai mult situa]iile certe. Doar agricultorii [i lucr\torii pe cont propriu accept\ mai
frecvent incertitudinea pentru c\ s-au obi[nuit s\ tr\iasc\ `n medii greu controlabile de c\tre ei
(condi]iile climaterice, clien]i imprevizibili, etc.).

12
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Tr\im `ntr-un mediu incert, cu o avalan[\ de informa]ii [i de lucruri noi. E greu s\ faci diferen]a
`ntre ceea ce [tii [i ceea ce ar trebui s\ [tii. (femeie, 41 ani, studii superioare, VN)
P\i `n primul rând ar fi un venit mai bun, ar fi acea siguran]\ pe tine ca persoan\. ~n momentul
`n care e[ti angajat `ntr-o societate ai [anse ca mâine s\-]i spun\ `ntreprinz\torul s\ pleci. A[a
ai ceva sigur. Depinde de tine dup\ cum `]i faci programul. (b\rbat, 20 ani, student, IS)

~NCREDEREA ~N PROPRIA PERSOAN|

31,2% 36,9% 16,3% 14,1% 1,4%


am o puternic\ `n general am pentru a fi sigur, m\ sf\tuiesc nu [tiu/
`ncredere `n for]ele `ncredere `n for]ele solicit altora sfaturi mereu cu cineva nu r\spund
proprii proprii când `ncep o
afacere

~ncrederea `n for]ele proprii este un ingredient necesar al oric\rei afaceri. Oamenii nesiguri pe
ei au nevoie s\ le fie confirmat\ valoarea. Au ini]iative reduse [i caut\ sprijin [i sfaturi de la cei
din jur. Cercetarea ne arat\ c\ dou\ treimi din subiec]i au mare `ncredere `n for]ele proprii. Cei
mai nesiguri pe ei sunt studen]ii [i salaria]ii din mediul privat. ~ncrederea `n sine cre[te odat\
cu vârsta, cu experien]a [i cu veniturile dobândite.
Experien]a `]i d\ `ncredere `n tine. De aceea trebuie s\ participi la cursuri, s\ lucrezi `n multe
locuri, s\ ai un CV bun. (femeie, 21 ani, student\, AB)
Trebuie s\ fii [i optimist, s\ ai `ncredere `n ceea ce faci. Omul e consumator [i de alimente [i
de produse de cur\]enie [i dac\ [tii s\ le organizezi pe toate, [i pre]urile, [i tot, [i `n]elegerea
`ntre clien]i [i patron. Eu nu m\ consider o partoan\, eu plecând de la munca de jos, inclusiv
cur\]enie, v\d altfel lucrurile. Acum lucrez ca agent comercial pentru c\ nu vreau s\ stau acas\,
sunt mul]umit\ [i nu de salariu. Niciodat\ nu am pus problema de bani, ci când am f\cut ceva,
am f\cut de pl\cere. (femeie, 40 ani, studii medii, salariat `n sectorul privat, IS)
~n primul rând trebuie s\ ai `ncredere `n tine, dac\ nu ai, mai bine nu te mai apuca. Trebuie apoi
s\ ai [i o baz\ financiar\. F\r\ bani este [i greu s\ gânde[ti liber. Chiar dac\ ai co-finan]are,
nimeni nu are o c\ru]\ de bani. Mai este ceva, oamenii de la ]ar\ sunt cam `nchi[i, nu e vina
lor, a[a au tr\it. Ca s\ reu[e[ti trebuie s\ le deschizi orizontul. (b\rbat, 36 ani, studii medii, VN)

PERSEVEREN}A
36,7% 38,6% 21% 1,8% 1,8%
urm\resc cu urm\resc `n mod `n general, nu prea perseverez nu [tiu/
hot\râre scopul constant scopul urm\resc scopul `n urm\rirea nu r\spund
popus, nu m\ propus propus scopului propus
deranjeaz\
piedicile

Perseveren]a este `nsu[irea care face ca afacerile s\ mearg\ mai bine [i aproape to]i subiec]ii
studiului nostru au l\udat consecven]a [i s-au considerat ei `n[i[i „dintr-o bucat\”, spunând c\
dac\ nu ar avea ambi]ie [i hot\râre ar ajunge s\raci. Pentru câ]iva lucr\tori pe cont propriu,
[omeri [i agricultori perseveren]a e uneori obositoare [i doreau s\ „o lase mai moale cu munca”
o perioad\.
Ceea ce duce la reu[ita unei afaceri este ambi]ia, perseveren]a celui care vrea s\ deschid\ ceva
acolo (`n mediul rural). Dac\ e[ti del\s\tor `n via]\ g\se[ti fel de fel de probleme, dar pân\ când nu

13
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

e[ti perseverent `n ceea ce vrei s\ faci, nu rezolvi nimic. (femeie, 40 ani, studii superioare, func]ionar
public, VN)
Am [i pierdut de multe ori, dar am fost perseverent [i am avut rezultate. Am avut toate tipurile de
activit\]i, acum m\ reorientez pe agricultur\, un domeniu de care toat\ lumea fuge. Am curajul
s\ m\ bag, chiar dac\ lumea spune c\ e o afacere proast\, pentru c\ nu exist\ nicio afacere
proast\. M\ uit c\ al]ii au reu[it `n domeniul \sta. Fondurile [i sprijinul care vor fi alocate României
vor fi pe agricultur\, nu industrie sau altceva. (b\rbat, 30 ani, studii superioare, patron, IS)
~n primul rând trebuie s\ ai o mare voin]\ ca s\ duci la cap\t ceea ce `]i propui. Adic\ s\ fii atât
de rezistent la toate for]ele sau factorii perturbatori [i s\ ai o credin]\, `n primul rând s\ fii sigur
c\ drumul care l-ai propus `l vei parcurge [i vei ajunge la finalitate. (b\rbat, 34 ani, studii
superioare, patron, IS)

SPIRITUL DE INI}IATIV|

4,2% 70,4% 15,7% 7,2% 2,4


nu am nevoie de[i nu am `mi realizez `n mod prefer munca de nu [tiu/nu r\spund
niciodat\ de sfaturi `ntotdeauna nevoie constant actiunile, rutin\ [i indica]iile
pentru a de sfaturi, f\r\ a a[tepta
`ntreprinde o câteodat\ le accept `ndrum\ri
afacere

Voluntarismul este o consecin]\ a perseveren]ei manageriale. El `i face `ns\ pe lideri s\ mearg\


singuri `nainte, s\ nu se sf\tuiasc\ cu al]ii. Ascultându-se mai mult pe sine [i mai pu]in pe al]ii,
oamenii din mediul rural vor s\ construiasc\ afaceri personale [i mai pu]in afaceri publice, `[i
doresc mai mult un management al sinelui [i mai pu]in al domeniului. Managerii neac]ionari
sunt ceva mai deschi[i consultan]ei, sfaturilor decât posibilii antreprenori.
Dac\ nu e[ti convins c\ afacerea o s\ func]ioneze, tu, care e[ti ini]iatorul, degeaba porne[ti.
Dac\ nu pui suflet, degeaba prime[ti sfaturi de la al]ii... To]i a[teapt\ s\ vin\ banii, dar nu vin
cu o ini]iativ\. V\ dau un exemplu: m\ duc cu ambasadorul `n zona Ighiului [i el `mi zice c\ `l
duc `ntr-o zon\ moart\. Totul era cenu[iu [i existau subven]ii pentru fa]ade de la Prim\rie.
Ini]iativ\, fantezie, asta lipse[te. (b\rbat, 30 ani, studii superioare, func]ionar public, AB)
Cei care mai au ini]iativ\ vor s\ fac\ totul pe cont propriu [i nu-[i dau seama c\ deplas\rile de
colo colo ridic\ costurile finale. Ei trebuie s\ `nve]e s\-i asculte pe cei cu experien]\. (b\rbat,
55 ani, studii superioare, manager, VN)
Ne trebuie mai mul]i oameni cu ini]iativ\, ne trebuie un stat care s\-[i vad\ de treaba lui, s\
asigure cadru. Iar oamenii s\ aib\ mai mult curaj, s\ nu le fie fric\ s\ `ncerce s\-[i schimbe
singuri destinul. De aia sunt [i `n asocia]ia asta a tinerilor antreprenori. Ca un salariat `ntr-o
companie mare po]i s\ evoluezi, dar ca antreprenor, posibilit\]ile de câ[tig sunt mult mai mari.
(b\rbat, 33 ani, studii superioare, patron, IS)

SESIZAREA OPORTUNIT|}ILOR

17,4% 66,8% 0,2% 2,2% 3,4%


am un sim] `n general sesizez nu prea am fler `n nu sesisez nu [tiu/
deosebit al oportunit\]ile care sesizarea oportunit\]ile nu r\spund
sesiz\rii apar oportunit\]ilor
oportunit\]ilor

14
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Sesizarea oportunit\]ilor are leg\tur\ cu ceea ce speciali[tii numesc „`n]elepciune managerial\”


sau „maturitate `n afaceri”. Este un instinct ce a fost educat s\ se centreze pe descoperirea
[anselor de reu[it\ `n orice condi]ii. Patronii care au afaceri mai vechi de 10 ani au spus aproape
to]i c\ ei nu au nevoie de ocazii ca s\ arate ce pot, pentru c\ ei creeaz\ ocaziile. Oamenii obi[nui]i
v\d aproape mereu piedicile, pe când oamenii de afaceri v\d provoc\rile, oportunit\]ile.
Dac\-a[ sta de vorb\ cu un miliardar a[
vrea s\ [tiu cum cum a reu[it afacerile,
cum a g\sit oportunit\]ile [i cum a [tiut
s\ [i le creeze. Pentru c\ nu to]i v\d
oportunit\]ile, nu to]i au instinctul dezvol-
tat. (femeie, 31 ani, studii superioare,
func]ionar public, AB)
Oportunit\]ile de finan]are lipsesc la ma-
joritatea. Pentru c\ trebuie s\ implemen-
tezi un proiect [i cum se cunoa[te
procedura pe baz\ de decontare, iar
chiar dac\ sunt proiecte finan]ate pân\ la
70-80 % reprezint\ o problem\ co-finan-
]area pân\ la decontare. Mai ales pentru
persoanele fizice care nu sunt persoane
cu o activitate economic\ `n spate care
s\ aib\ deja o firm\. (b\rbat, 35 ani, patron, AB)
Tipografia este o oportunitate oriunde [i oricând, fiindc\ hârtiile sunt foarte multe `n toate
domeniile. {i o tipografie produce de la tipizate pân\ la pliante, etichete [i orice altceva vre]i
se poate. ~n orice domeniu e nevoie de scris. E nevoie absolut\ `n oricare domeniu. {i este
ceva viabil [i acum, la ceea ce, la criza ce nume[te lumea, eu nu numesc criz\. Dac\ vrei s\
g\se[ti de lucru, este. (B\rbat, 28 ani, patron, AB)
Oportunit\]i de a face ceva la sate exist\, dar sunt reduse de infrastructur\. Plecând de la
simplul fapt al drumurilor. Ca s\ `mi dezvolt afacerea trebuie s\ ajung `n comuna respectiv\. M\
opresc imediat cum dau de noroi. Nu am cum s\ ajung. {i autorit\]ile locale nu fac nimic.
(femeie, 30 ani, studii medii, IS)
Administra]ia public\ ar trebui s\ lucreze cu o firm\ de consultan]\ pentru c\ sunt oportunit\]i
care poate nu se v\d. Aici la ... avem un lac [i s-ar putea dezvolta o groaz\ de chestii, dar
cineva trebuie s\ le vad\ [i cineva trebuie s\ le lanseze. Trebuie scoase `n eviden]\ [i totul cu
transparen]\, cu licita]ii pe bune. Nu po]i s\ construie[ti ceva f\r\ s\ vezi ce ai de construit. Nu
po]i construi o cas\ f\r\ proiect. Administra]ia s\ fac\ proiectele [i `ntreprinz\torii s\ aleag\.
(b\rbat, 28 ani, lucr\tor pe cont propriu, IS)

DISPONIBILITATEA PENTRU MUNC|

16,9% 49,9% 29% 2,5% 1,7%


nu m\ simt obosit m\ simt foarte bine `n general, m\ simt nu m\ simt prea nu [tiu/nu r\spund
niciodat\ `n majoritatea destul de bine des `n deplin\tatea
timpului for]elor

Dorin]a de a munci este un indicator managerial care deriv\ dintr-o etic\ a succesului ce spune
c\ nu exist\ „scurt\turi” `n drumul spre succes, ci doar munc\ asidu\, cu d\ruire. Epuizarea,
oboseala apar mai ales la cei pu]in captiva]i de munca lor. Pentru oamenii de succes munca
este o voca]ie, nu o ocupa]ie, este o activitate care le permite s\ scoat\ din ei adev\ratele

15
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

valori [i mai pu]in o activitate care `i ajut\ s\ ob]in\ venituri mari. Cercetarea noastr\ a constatat
c\ cei care [i-au deschis de curând o afacere se simt cel mai mult epuiza]i de munc\, pe când
angaja]ii cu vechime sunt cei mai odihni]i.
Satul `]i ofer\ câteva oportunit\]i. Mult mai mult\ lini[te, for]\ de munc\ mult mai ieftin\, mult mai
bine preg\tit\ [i dispus\ s\ munceasc\, s\ activeze `n activitatea respectiv\, pentru c\ la ora[
sunt foarte pu]ini oameni care ar vrea s\ lucreze `ntr-o ferm\. (b\rbat, 38 ani, studii medii, VN)
Noi suntem dispu[i s\ muncim mult [i cei cinsti]i [i gospodari apreciaz\ acest lucru, dar sunt
cei care stau pe margine [i bârfesc. {i bârfa e rea, te trage `n jos. (b\rbat, 39 ani, agricultor,
studii medii, VN)
Când am `nceput afacerea cu so]ul meu am considerat c\ trebuie s\ `ncep cu munca de jos,
s\ v\d `ntr-adev\r dac\ se câ[tig\ ceva din aceast\ afacere [i am v\zut c\ merge dac\-]i dai
silin]a. (femeie, 30 ani, studii medii, patron pensiune, AB)
M-a[ asocia cu cineva. Tu vii cu banul, eu fac munca. Jum\tate - jum\tate. S\ nu avem discu]ii
mai târziu. Pentru c\ [i eu am muncit ca s\ ridic sau s\ fac ceea ce a ajuns firma, nu numai tu.
Deci, drepturi egale. (femeie, 28 ani, studii medii, agricultor, IS)

EVENTUALITATEA UNUI E{EC

16,6% 41,2% 36,6% 3,9% 1,7%


nu m\ sperie deloc accept e[ecul cu nu m\ gândesc la sunt `ngrozit de un nu stiu/nu r\spund
e[ecul pruden]\ un e[ec atunci eventual e[ec
când `ncep ceva

E[ecul `i ]ine deoparte pe mul]i de lumea afacerilor. Teama e mai mare la femei [i cre[te odat\
cu `naintarea `n vârst\. Cei mai mul]i oameni care vor s\ `nceap\ o afacere prefer\ s\ nu se
gândeasc\ prea mult la posibilele e[ecuri [i s\ le accepte atunci când apar.
La un moment dat se spune c\ din e[ecuri se ridic\ oamenii mari, nu? Sunt multe care se spun.
Cuvintele a[a u[or se pot `nvârti c\ te z\p\ce[ti din vorbe. (b\rbat, 41 ani, studii medii, AB)
S\ fie inteligen]i, iste]i, s\ le mearg\ mintea, s\-[i asume, s\ [tie s\-[i asume [i e[ecul [i s\-l
[i dep\[easc\ [i s\ `nceap\ altceva, dac\ vede c\ nu merge. Când reu[e[ti s\ ]i-l dep\[e[ti,
s\ nu clachezi, s\ nu te blamezi [i s\ continui atunci ai [anse s\ ajungi la succes. (femeie, 29
ani, studii medii, AB)
Teama de necunoscut, teama de e[ec, foarte mul]i renun]\. Trebuie foarte multe acte [i
abandoneaz\. (femeie, 36 ani, studii medii, VN)

ATITUDINI {I COMPORTAMENTE ANTREPRENORIALE


Nefiind produsul min]ii unor indivizi ci al unor experien]e sociale, valorile dobândesc expresie
`n comportamentul oamenilor [i organiza]iilor. Atitudinile [i comportamentul lor sunt u[or de
`n]eles pentru c\ valorile p\trund `n aproape tot ce fac. Fiind denumite de unii speciali[ti ca
programe mentale sau software-ul min]ii, valorile imprim\ oamenilor anumite tipare
comportamentale, anumite percep]ii atitudinale. Când `n mintea unui adolescent s-a sedimentat
ideea c\ vrea s\ urmeze facultatea de medicin\, el va `ncepe s\ se comporte diferit de colegii
lui care vor s\ dea la facultatea de arte sau care nu vor s\ urmeze nici o facultate: va avea o
mai mare aplecare asupra tratamentului unor boli, va c\uta compania unor mentori din
domeniu, a unor colegi cu preocup\ri comune, va petrece mai mult timp studiind lucr\ri
medicale, etc.

16
ANTRE PRENORIAT RU R A L

~n acela[i mod putem `n]elege [i comportamentele antreprenoriale rurale. Când unii oameni de
la ]ar\ au `nceput s\ accepte ideea c\ ar putea deveni patroni, s-au uitat cu mai mare aten]ie
la ceilal]i patroni, s-au uitat mai bine la pia]a rural\, `n discu]iile lor au `ncol]it teme
antreprenoriale, iar atitudinea lor a `nceput s\ se schimbe. S-a `ntâmplat ceea ce Erving
Goffman numea „gestionarea impresiilor”: imitându-i pe unii, diferen]iindu-se de al]ii, au `nceput
s\-[i controleze conduita [i s\ adopte o masc\, un rol social, pe care s-au pus s\-l joace pe
scenele publice ale mediului lor: mai `ntâi `n familie, apoi `n grupurile de prieteni, `n spa]iile
publice ale satelor, `n `ntâlnirile cu diver[i parteneri. Ca ni[te actori, au `nceput s\-[i etaleze
acele comportamente menite a genera impresiile dorite. Mai `ntâi au adoptat un set de gesturi
expresive, de simboluri de statut, apoi au construit un univers al aparen]elor manageriale,
anumite standarde morale. Pe m\sur\ ce sinele managerial se configura, comportamentele se
schimbau. Oamenii `ncepeau s\ se poarte ca ni[te patroni: ]inuta lor nu mai era cea de
muncitori, agricultori, me[te[ugari, etc; `n discu]iile lor abordau frecvent teme antreprenoriale.
Tehnicile de „management al impresiilor” sunt aplicate diferit de fiecare: de unii cu mai mult
succes, de al]ii `ntr-un mod atât de nepotrivit `ncât totul pare o caricaturizare a rolului de patron.
Spectacolul vie]ii cotidiene rurale opereaz\ o selec]ie a actorilor potrivi]i [i o `ndep\rtare a
bufonilor [i a celor cu rolurile prost `nv\]ate.
Pe scena acestor teatre sociale am observat jocurile de rol [i i-am `ntrerupt pe actori punându-
le câteva `ntreb\ri despre cum se percep pe sine. Graficul de mai jos este ca o fotografie f\cut\
pe rampa c\minelor culturale s\te[ti.

Ca fotografia s\ fie mai clar\ trebuie s\ compar\m pu]in actorii `ntre ei: patronii se cred cei mai
sociabili, iar [omerii cei mai pu]in sociabili, dar [i ace[tia din urm\ renun]\ la atitudinea retras\,
timid\, atunci când vor s\ devin\ antreprenori. Severitatea patronilor e cel mai pu]in imitat\ de
agricultori, dar managerii neac]ionari copiaz\ parc\ la indigo blânde]ea sau asprimea patronilor
lor. Patronii se cred oameni noroco[i, dar [i salaria]ii lor cu venituri mici `ncep s\ se cread\
noroco[i atunci când le-a `ncol]it gândul c\ pot fi `ntreprinz\tori. To]i cei care vor s\ devin\ patroni
`i imit\ parc\ pe cei ajun[i deja `n acest rol, chiar [i `n ceea ce prive[te percep]ia bog\]iilor
proprii: doar [omerii [i agricultorii se cred ceva mai s\raci, `ns\ doar o treime dintre ei.
Cei care au un statut social inferior nu vor s\ se vad\ fisuri `n retorica [i gestica lor

17
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

antreprenorial\. Ei cred c\ s\r\cia `i


defavorizeaz\ `n drumul spre o carier\
managerial\ [i de aceea `[i
reevalueaz\ averile, punându-le `n
registrul lor simbolic pe un plan relativ
egal cu al unor patroni din mediul lor.
Mai ales `n zona Ardealului micii
`ntreprinz\tori (proprietari de pensiuni
turistice, de gatere, de magazine
s\te[ti, etc) sunt privi]i de c\tre vecinii
lor posibili antreprenori la fel de boga]i
sau de s\raci. Ei reduc diferen]ele de
statut `n mintea lor, coborându-i pe
patroni sau ridicându-se pe sine,
pentru a face mai u[oar\ intrarea lor `n
lumea managerial\.
E[ti educat s\ te compor]i a[a. Dac\ e[ti s\rac ]i-e fric\ s\ comanzi. Trebuie s\ te por]i ca un
bogat. (femeie, 41 ani, c\s\torit\, 1 copil, VN)
C\ lucrurile stau a[a, putem exemplifica prin compara]ie cu un lot de control. ~n acela[i timp cu
cercetarea de fa]\ am aplicat un chestionar similar [i unui grup de 159 func]ionari publici care
nu doresc s\ devin\ antreprenori. Ace[tia se percep la fel de boga]i ca [omerii care vor s\
devin\ patroni, de[i diferen]ele de venit sunt triple `ntre ei, `n favoarea func]ionarilor publici
(1.600 lei câ[tigul lunar al func]ionarilor publici versus 550 lei câ[tigul lunar al [omerilor).
La fel, func]ionarii publici neinteresa]i de schimbarea statutului social se cred cu 20% mai
bolnavi decât func]ionarii publici dispu[i s\ devin\ patroni, `[i valorizeaz\ mai mult timiditatea
[i pun mai mare pre] pe severitate.
~n ceea ce prive[te atitudinea fa]\ de munca pe care o depun, antreprenorii [i posibilii
`ntreprinz\tori au urm\toarele opinii:

Doar pentru 50% dintre poten]ialii antreprenori munca pe care o desf\[oar\ este ceea ce [i-
au dorit s\ fac\. Salaria]ii din domeniul privat `[i doresc cel mai mult s\-[i schimbe munca.
Pentru ei slujba pe care o au le afecteaz\ negativ via]a de familie, iar pentru [omeri, slujba pe

18
ANTRE PRENORIAT RU R A L

care n-o au le afecteaz\ [i mai grav situa]ia familial\.


Studen]ii au cel mai mult timp liber, pe când patronii [i agricultorii au cel mai pu]in timp pentru
ei `n[i[i. De[i desf\[oar\ multe alte treburi casnice, femeile consider\ c\ au mai mult timp liber
decât b\rba]ii. Iar oamenii cu facultate spun c\ muncesc mai mult decât cei cu [coala
profesional\. La fel, ardelenii spun cel mai des c\ munca le las\ timp si pentru altceva, pe când
moldovenii se cred cei mai epuiza]i de munca depus\.
Managerii neac]ionari sunt cei mai mul]umi]i de posibilit\]ile pe care le au pentru a promova,
pe când lucr\torii pe cont propriu acuz\ cel mai frecvent lipsa posibilit\]ilor de afirmare.
Agricultorii se plâng mai des decât to]i c\ munca lor nu este apreciat\ [i respectat\ de cet\]eni, pe
când patronii [i studen]ii sunt mândri c\ statutul lor ocupa]ional este bine v\zut `n spa]iul public.
Veniturile insuficiente sunt factori de nemul]umire pentru jum\tate din salaria]ii din sectorul
public, dar nu `n aceia[i pondere pentru studen]i [i [omeri (care [i-au declarat sume
semnificativ mai mici decât func]ionarii publici). Jum\tate din posibilii antreprenori sunt mul]umi]i
de veniturile pe care le câ[tig\. Vor venituri mai mari dar, mai mult decât bani, vor s\ creasc\
`n ochii lor [i ai altora, s\ fie creativi [i s\ lucreze cu oameni pl\cu]i.

Dac\ ar `ncepe o afacere, agricultorii ar fi cei mai motiva]i de veniturile ob]inute din ea (63%).
Constat\m `ns\ c\ se produce o deplasare spre motiva]ii de ordin mai `nalt (de „autoactualizare”
– cum le numea Abraham Maslow, de `mplinire, de creativitate) odat\ cu cre[terea anilor de
studii [colare ale posibililor `ntreprinz\tori. La cei cu facultatea absolvit\, ca [i la femei, e mai
important\ dorin]a de a se pune `n valoare decât dorin]a de a câ[tiga bani. La fel este [i la cei
din centrul ]\rii, spre deosebire de cei din sud, care sunt impulsiona]i `n primul rând de dorin]a
de a avea câ[tiguri mari.

CALIT|}I {I PIEDICI ~N CARIERA ANTREPRENORIAL|


De[i atractiv\ pentru mul]i oameni, cariera de patron nu este urmat\ decât de foarte pu]ini. ~n
mediul rural tot mai mul]i oameni se ]in departe de ea. ~n ultimii ani s-au `nfiin]at `n sate firme
`ntr-un ritm mai accelerat decât `nainte, dar num\rul lor este `n continuare mic, iar sumele pe
care ele le ruleaz\ sunt modeste. ~ntrebându-i pe subiec]ii no[tri ce `i `mpiedic\ pe oamenii din
mediul rural care `ncep o afacere s\ devin\ boga]i, am ob]inut o multitudine de r\spunsuri.
Grupându-le pe cele asem\n\toare, au rezultat urm\toarele categorii:

19
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Lipsa de informare este principala piedic\ `n calea `mbog\]irii pentru aproape to]i subiec]ii. La
managerii neac]ionari procentele sunt aproape duble.
Lipse[te cu des\vâr[ire informa]ia. Foarte greu ajungi la un calculator. La o surs\ de net. Foarte,
foarte greu. Lips\ de semnal la telefoanele mobile. Cel mai grav: lipsa de informa]ie. Foarte
greu ajungi la un calculator care `n zilele noastre e indispesabil.(femeie, 28 ani, lucr\tor pe cont
propriu, AB)
Trebuie s\ ai informa]ii despre ceea ce vrei s\ porne[ti. S\ cuno[ti domeniul, comercial sau
cre[terea animalelor. S\ ai aptitudini `n domeniul respectiv [i s\ ai anumite informa]ii.(b\rbat,
inginer, 60 ani, posibil antreprenor, AB)
Informa]ii despre mediul de afaceri `n care vrea s\ intre, despre rela]iile cu furnizorii. Folose[te
pentru rela]ii. (femeie, 21 ani, student\, AB)
Pe mine m-a ajutat faptul c\ am fost autodidact [i am c\utat informa]ia, am c\utat [i am rezolvat
lucrurile. Neavând prea multe posibilit\]i financiare era greu s\ pasez anumite responsabilit\]i
la persoane sau firme pentru c\ trebuiau pl\tite. A fost economie de bani la momentul respectiv.
(b\rbat, 33 ani, patron, AB)
O mai u[oar\ apropiere de sursele de informa]ii `n primul rând, apoi informa]ie mai accesibil\,
detaliat\, mai pe `n]eles...Accesibilitate, da, u[urin]\, posibilitatea de consultan]\. Dac\ are o
nedumerire sau o `ntrebare ar putea s-o realizeze mult mai u[or prin schimbul acesta din re]ea.
Pune `ntrebarea, un specialist sau cine este centrul unde se coordoneaz\ activitatea ar putera
s\-i dea o rela]ie sau chiar s\-i explice ce pa[i ar putea s\ fac\ `n direc]ia pe care o solicit\. Ar
mai fi un avantaj faptul c\ se elimin\ mult drumurile. Eu am v\zut c\ sunt proiecte din astea pe
agricultur\..... ~n primul rând tot timpul trebuie s\ fiu cu ochii `n mai multe locuri. Adic\ s\
urm\resc informa]ia, deci s\ fiu pe faz\ la orice schimbare care poate s\ ne afecteze ac]iunea
sau activitatea care o desf\[or. {i urm\resc mai multe surse: fie rubrici de specialitate, pe
internet pagini de consultan]\ [i paginile cu informa]ii privind noile proiecte sau proiectele care
urmeaz\ s\ se def\[oare. E un lucru destul de stresant. (b\rbat, 37 ani, manager, IS)
Lipsesc informa]iile, dac\ te mai `ntâlne[ti cu ni[te oameni mai afli ceva, dar la Prim\rie nu te
informeaz\ nimic. Nu se fac [edin]e, adun\ri cu cresc\torii de animale de ex, s\ ne informeze.

20
ANTRE PRENORIAT RU R A L

E o lips\ de organizare. Poate sunt mai mul]i ca mine [i mai buni care nu sunt informa]i. (b\rbat,
30 ani, studii medii, patron, IS)
Trebuie s\ fii informat. Po]i s\ faci o afacere. Când pleci la un bussines nu pleci cu nimic `n spate,
cum a fost cazul meu sau al multor altora. Ce pleac\ de aici `ncolo ar pleca cu un bagaj de informa]ii.
Informa]ia ajunge mult mai greu acolo. Aici ar fi o problem\. (b\rbat, 42 ani, studii medii, patron, VN)
Agricultorii consider\ `ns\ c\ principala piedic\ e dat\ de lipsa fondurilor. Fie pentru realizarea
unor culturi cu soiuri mai bune, fie pentru `ntre]inerea lor (iriga]ii, stropit), fie pentru vânzarea
produselor cu pre]uri mai bune. Atât a fondurilor proprii, cât, mai ales, a fondurilor celorlal]i.
Eu ca s\ depun un dosar pentru un program trebuia s\ m\ duc la banc\, `n alte p\r]i, dura
prea mult [i cost\ prea mult proiectul `n sine pân\ se ajunge ca s\ primeasc\ acei bani pentru
dezvoltare. Am o cuno[tin]\ care a vrut s\ `nceap\ o afacere cu porci, undeva la 400 de capete.
Doar pentru proiect i s-au cerut 10 000 de euro. E foarte mult când nu ai bani. (b\rbat, 33 ani,
studii medii, horticultor, AB)
~mi trebuie fonduri pentru dotare: [i pentru aparatur\ [i pentru tot ce trebuie pentru o gr\dini]\.
(femeie, 27 ani, studii medii, AB)
Lipsa cuno[tin]elor de marketing [i de management este a treia cauz\ important\ a s\r\ciei `n
mediul rural, iar patronii spun acest lucru mai des decât posibilii antreprenori.
Nu po]i performa f\r\ s\ ai cuno[tin]e economice. (b\rbat, 42 ani, manager, IS)
Moderatorul: Crede]i c\ Gigi Becali se
pricepe la management financiar?
R\spuns: Nu, dar are oameni care se
ocup\ de asta.
Acum depinde [i de experien]\. Mai
`nve]i [i din mers. Dac\ organizezi bine
treaba – [i bani [i oameni [i rela]ii –
po]i s\ ajungi s\ ai succes. (femeie, 38
ani, studii medii, IS)
P\rerea mea c\ trebuie s\ cunoasc\
pia]a pentru domeniul `n care vrea s\
se apuce, s\ cunoasc\ foare bine pia]a
de desfacere. Indiferent `n ce domeniu
te apuci, pia]a de afaceri, pia]a de
desfacere trebuie s\ cuno[ti. (b\rbat, 33 ani, patron, AB)
Teama c\ nu vor reu[i, lipsa curajului este pentru mul]i un factor de frân\ `n calea dezvolt\rii.
Pentru lucr\torii pe cont propriu, ea este de dou\ ori mai important\ decât la ceilal]i:
Teama de necunoscut, teama de e[ec, foarte mul]i renun]\. Trebuie foarte multe acte [i
abandoneaz\... Este [i teama s\ nu se fac\ de râs. Asta-l face s\ piard\ mai mult. (femeie, 33
ani, patron, AB)
~n primul rând este teama de pia]\. Dup\ mine pia]a [tranguleaz\ o afacere. Pia]a `nseamn\ o
cerere relativ constant\, acum `n sc\dere. E o problem\ s\ deschizi un magazin `n mediul rural.
Am prieteni care au 4, 5 magazine la sat [i o duc tot mai greu. Se vinde mai pu]in [i pâinea [i
uleiul. Nu vorbim doar acum de criz\, vorbim de anul trecut. Acum este tot mai greu s\ `ncepi
de la zero o afacere... Oamenilor le e fric\ s\ fac\ un credit la o banc\ pentru c\ se tem c\ nu
pot pl\ti ratele [i se gândesc c\ pierd casa cu care gireaz\. (b\rbat, 42 ani, patron, studii
economice superioare, AB)
Tinerii au mai mult curaj. Se mi[c\ mai u[or, au mai mult\ energie. Oamenii care au trecut deja

21
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

de o parte din via]\ sunt m\cina]i de anumite probleme, poate boli, e mai greu s\ porneasc\.
(b\rbat, 31 ani, studii medii, patron, IS)
~n calea bog\]iei stau a[adar multe piedici. Percep]ia acestor piedici este `ns\ diferit\ atunci
când oamenii vorbesc despre ei decât atunci când vorbesc despre al]ii. ~n calea succesului lor
stau piedici de natur\ extrinsec\ – banii, rela]iile [i comunitatea `n care tr\iesc – pe când pentru
cei din jur piedicile sunt de natur\ intrinsec\: inteligen]a, competen]a, `ncrederea, capacitatea
de a conduce, voin]a de asumare a riscurilor.
Aceast\ fotografie `n oglind\ a lipsurilor proprii [i a lipsurilor altor oameni ne arat\ c\ diferen]ierea

de percep]ii face parte dintr-un proces de cre[tere a stimei de sine. Ca s\ intre pe scena
manageriatului rural, actorii sociali rescriu [i reinventeaz\ roluri imaginare pentru ei [i pentru
ceilal]i din jur, v\zându-se pe ei ca personaje pozitive `nconjurate de o serie de piedici externe,
iar pe ceilal]i ca personaje negative, ca o turm\ de pro[ti, incompeten]i, frico[i [i la[i, necinsti]i [i
lipsi]i de imagina]ie, ce formeaz\ o comunitate nociv\, care frâneaz\ dezvoltarea [i succesul
eroului pozitiv. Aceast\ percep]ie diferit\ a piedicilor c\tre succes ne arat\ c\ rela]iile interumane
din lumea satelor se reinventeaz\, sub aspect nonverbal [i imaginar, `ntr-un mod care induce
efecte negative vizibile, de[i neinten]ionate [i neprogramate. Rod al unui deficit de comunicare
interpersonal\ de tip „fa]\-`n-fa]\”, aceast\ percep]ie diferit\ `i ajut\ pe oameni s\ controleze
conduita celorlal]i prin redefinirea mediului lor [i inducerea unui anumit climat social. Coborându-
i imaginar pe ceilal]i `ntr-o lume cu caractere meschine, ei `[i justific\ astfel un poten]ial e[ec
antreprenorial [i `[i creaz\ soclul `n cazul unui succes, ce trebuie v\zut ca fiind monumental.

22
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Este semnificativ c\ aceast\ diferen]\ de percep]ie se reduce `n cazul patronilor. Cu cât firma lor
are o vechime mai mare, cu atât diferen]ele sunt mai reduse. Dar ele cresc invers propor]ional cu
num\rul anilor de [colarizare: cu cât au un nivel educa]ional mai sc\zut, cu atât oamenii tind s\-i
considere pe ceilal]i din jur tot mai pro[ti [i incompeten]i. Oamenii preocupa]i de lumea managerial\
dar care nu ajung mai repede `n aceast\ lume tind s\ aibe o percep]ie tot mai deformat\ despre ea
[i s\ o judece prin prisma unor aparen]e. Gesturi m\runte ale celorlal]i cap\t\ semnifica]ii deosebite
`n ochii lor, construind un univers al aparen]elor [i, de aici, o comunicare duplicitar\.
Ca s\ exemplific\m s\ ne oprim asupra percep]iei vecinilor. I-am `ntrebat `n timpul focus-group-
urilor pe oameni cum cred c\ `i v\d vecinii pe ei [i cum `i v\d ei pe vecini. Acolo unde am avut
posibilitatea, i-am pus `n interviurile `n profunzime pe vecini s\ ne spun\ p\rerea lor despre
participan]ii la focusuri cu care se `nvecineaz\.
~ntrebare: Cum v\ privesc vecinii?
R\spuns: sunt cam oftico[i, spun uite b\, \la face [i eu nu. Vecinii mei sunt mai pu]in realiza]i
decât mine... ~n fa]\ sunt pu]ini care spun ceva, dar vezi cum `]i `ntorc spatele. (b\rbat, 43 ani,
lucr\tor pe cont propriu, studii medii, IS)
Vecinul: e un vecin pe care `l admir. A `ncercat mai multe domenii din 1992 [i nu s-a l\sat. (47
ani, studii medii, agricultor, IS)

~ntrebare: Vi se pare c\ vecinii sunt oameni realiza]i?


R\spuns: Nu. Le cunosc problemele pe care le au. {i odat\ ce ai probleme, nu po]i s\ fii un om
realizat. E[ti un om realizat când nu `]i pui problema banilor de pe o zi pe alta. Plus familia, care
e pe primul loc [i apoi e restul. Un om care nu are familie, nu e realizat. Dup\ p\rerea lui poate
zice c\ e realizat, dup\ p\rerea mea nu. Ca s\ fii un om realizat trebuie s\ ai [i un ban, ca s\
nu te gânde[ti la el. Banul e f\cut ca s\ respire, ca s\ circule. ~n momentul când vreau s\ m\
duc la sfâr[it de s\pt\m\n\ sau 3 zile `n Austria [i `mi permit acest lucru, atunci sunt un om
realizat. Nu neap\rat s\ fiu miliardar. Sau s\-mi pot cump\ra ceva, nu neap\rat s\ fac o cas\
enorm\, ci cu 2-3 camere, câte ai nevoie. (b\rbat, 33 ani, studii medii, patron de pensiune, AB)
Vecinul: La noi `n ... pu]ine familii nu stau bine financiar. Fiecare s-a descurcat. Unii au avut
terenuri, al]ii afaceri cu lemne. Sunt de admirat. Casele lor arat\ bine, s-au str\duit mult. Aici to]i
ne str\duim. La noi e concuren]\. Dac\ vecinul `[i pune acoperi[ X hai s\-mi pun [i eu. Dac\
vecinul `[i pune gresie pe exterior, hai s\-mi pun [i eu, s\ fie [i casa mea frumoas\. E o
permanent\ concuren]\. (44 ani, studii medii, patron de pensiune [i de gater, AB)

~ntrebare: Ce au `n plus vecinii dvs.?


R\spuns: Poate au mai mult curaj [i au demarat o afacere `nainte de a `ncepe eu. Chiar pot s\
spun c\ decep]ia cu franciza nu m-a f\cut s\ m\ retrag din cauza lor. Mi-a dat mai mult\
`ncredere `n mine. S\ `ncerc eu, pe picioarele mele ceva. Nu neap\rat s\ preiau o afacere de
la al]ii. Lovindu-m\ de problemele pe care le-am `ntâmpinat. Dac\ ei au reu[it, o s\ reu[esc [i
eu `ntr-un final. (femeie, 31 ani, studii medii, IS)

~ntrebare: V\ sim]i]i mai bogat sau mai s\rac decât vecinii dvs.?
R\spuns: Mai `nst\rit; unii m\ v\d cu du[m\nie. (b\rbat, studii medii, cresc\tor de animale, IS)

~ntrebare: V-a]i asocia cu un vecin s\ dezvolta]i afacerea?


R\spuns: Cu un vecin nu m-a[ asocia, c\ apa de ploaie nu ]ine mult.

~ntrebare: Cum crede]i c\ v\ privesc vecinii?


R\spuns: sunt unii care m\ privesc cu invidie. Fiind `n mediul rural ar putea fi formatori de opinii,

23
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

dar eu `mi v\d de treaba mea. (b\rbat, 40 ani, patron, studii medii, VN)
~n lumea rural\, oamenii vor s\ exprime despre ei lucruri de valoare `nalt\ [i a[teapt\ ca ceilal]i
s\ fie impresiona]i de aceste calit\]i. ~n prezen]a celorlal]i, oamenii au un caracter promisiv,
punându-i pe cei din jur `n situa]ia de a-i percepe ca l\ud\ro[i. Invidia [i dispre]ul `nso]esc tacit
rela]iile de vecin\tate, dar ele sunt mascate de polite]uri [i aprecieri reciproce.
Nu atât de diferite sunt percep]iile reciproce ale altor dou\ grupuri sociale: oamenii de afaceri
[i oamenii din administra]ia public\.

Oamenii din administra]ia public\ `i v\d mai degrab\ corup]i decât cinsti]i pe oamenii de afaceri
din jude]ului lor, dar percep]ia este reciproc\ [i chiar u[or mai negativ\. Surprinde `ns\ faptul
c\ posibilii antreprenori exceleaz\ `n acuzele de corup]ie aduse oamenilor de afaceri, adic\
celor `n breasla c\rora doresc s\ intre. Surprinde `n acela[i timp [i faptul c\ func]ionarii publici
`i v\d pe ceilal]i func]ionari publici la fel de cinsti]i sau de corup]i precum `i v\d cei mai mul]i
oameni. Nu exist\ nicio solidaritate de breasl\ `n percep]ia propriilor colegi. Mai mult decât atât,
transpare din aceste interviuri o cârcoteal\, o blamare a tuturor grupurilor sociale cu care au
sau urmeaz\ s\ aib\ de-a face `n cariera antreprenorial\. Studen]ii care `[i doresc s\ devin\
patroni `i acuz\ cel mai mult de corup]ie pe patronii din jude]ele lor. Acest dispre] fa]\ de patroni
sau func]ionari trebuie pus `n corela]ie cu dispre]ul mai sus amintit fa]\ de cei mai mul]i oameni
din jurul lor (lipsi]i de inteligen]\, de competen]\, de caracter, etc) [i `n]eles ca parte a unui
proces de diferen]iere. ~ntr-una din primele `ntreb\ri din chestionar am constatat c\ tinerii au o
atitudine pozitiv\ fa]\ de nou [i percep negativ cele mai multe lucruri, st\ri [i persoane care au
leg\tur\ cu societatea `nvechit\ `n care tr\iesc. Cred despre ei c\ reprezint\ schimbarea `n
bine a societ\]ii. Ca s\-[i creasc\ stima de sine produc o sc\dere a stimei fa]\ de ceilal]i `n

24
ANTRE PRENORIAT RU R A L

mintea lor. Posibilii antreprenori ([i din rândul lor se deta[eaz\ radical studen]ii [i salaria]ii din
domeniul privat) acuz\ o cârd\[ie a func]ionarilor [i a patronilor `n jefuirea banilor publici.
Particip la licita]ii, dar am r\mas cu participarea la multe. Nu pot s\ prind lucr\rile. Fac birocra]ii
caietele de sarcini ca s\ câ[tige doar anumi]i patroni cu care au aranjamente. (b\rbat, 35 ani,
patron, studii superioare, IS)
Dac\ cei din grupul poten]ialilor patroni `i privesc negativ pe oamenii de afaceri [i pe cei din
administra]ia public\ a jude]ului lor din dorin]a de valorizare a propriei imagini, patronii [i
func]ionarii publici se percep relativ la fel. Având de-a face frecvent unii cu al]ii au ajuns la o
suprapunere a imaginilor reciproce. Ceea ce surprinde este c\ defectele sunt acceptate ca fiind
date, inerente ocupa]iilor lor [i nu ca fiind tr\s\turi, caracteristici personale. Dependen]a de
politicieni, slaba preg\tire profesional\, afacerile cu bani publici [i corup]ia sunt parc\ elemente
dintr-un decor specific mediului lor, care nu au leg\tur\ cu schimb\rile frecvente ale actorilor
sociali `n aceste bresle. Ele se lipesc rapid, ca `ntr-o vraj\, de personalit\]ile oamenilor care intr\
`n aceste medii de afaceri sau de birocra]ii publice. Pu]ini rezist\ `n aceste lumi f\r\ a c\p\ta
aceste caracteristici; de aceea le accept\ ca naturale, fire[ti.
Pe m\sur\ ce `nainteaz\ `n vârst\ oamenii trec de la diferen]ierea fa]\ de ceilal]i la asem\narea
cu ei. Patronii vârstnici nu-i mai v\d pe ceilal]i patroni atât de frecvent ca fiind corup]i sau
incompeten]i. Func]ionarii publici trecu]i de 40 ani au o mai mare `n]elegere fa]\ de colegii lor
de breasl\, sau cel pu]in se ab]in de la etichet\ri.

25
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Cei care vor s\-[i schimbe statutul ocupa]ional [i s\ devin\ patroni adopt\ un discurs radical fa]\
de oamenii de afaceri [i mai ales fa]\ de oamenii din administra]ia public\. Pu[i `ns\ `n situa]ia
ipotetic\ de a decide ce schimb\ri ar adopta dac\ ar fi `ntr-o func]ie de conducere `n administra]ia
localit\]ii lor, oamenii au avut solu]ii diverse, unele vagi, u[or demagogice, altele punctuale,
concrete. Cei cu studii medii spun cel mai frecvent c\ ar aduce bani din fonduri structurale, tinerii
spun c\ ar promova oameni tineri, patronii ar acorda facilit\]i investitorilor, func]ionarii vorbesc
de o mai bun\ organizare (eficientizare, debirocratizare, sisteme de colectare a taxelor, etc). Cei
cu studii superioare trecuti de 35 ani au vorbit de proiecte concrete: de aducere a gazului `n
comun\, de reabilitarea unor drumuri si canaliz\ri, de cur\]enia localit\]ii, de locuri de agrement,
etc. Agricultorii au spus c\ vor da utilaje [i facilit\]i celor ce lucreaz\ p\mântul (semin]e, sistem
de recoltare a produselor, etc.). Colec]ia de propuneri administrative primite la de subiec]ii
studiului nostru ne arat\ c\ ace[tia sunt preocupa]i de problemele prim\riei [i consiliului local
[i `n]eleg c\ aceste institu]ii sunt responsabile de prosperitatea satelor.

CUNO{TIN}ELE TEORETICE DE MANAGEMENT


DE}INUTE DE ANTREPRENORII DIN MEDIUL RURAL
Patronii [i cei care bat la por]ile carierei antreprenoriale se cred preg\ti]i s\ gestioneze afaceri.
~ntreba]i despre competen]ele specifice `n domenii de management, r\spunsurile au ar\tat
altceva:

Din punct de vedere al r\spunsurilor pe grupurile ]int\ ale proiectului, distribu]ia `n cadrul
fiec\rei teme este diferit\. Testele de semnifica]ie arat\ c\, dincolo de procente, avem anumite
asocieri `ntre gradul de cunoa[tere a unor teme [i grupul ]int\ al proiectului.
~ntreprinz\torii sunt mai `nclina]i s\ se considere foarte preg\ti]i `n utilizarea calculatorului [i
tehnologiei informa]iei, s\ considere c\ [tiu suficient de multe lucruri despre elaborarea unui
plan de afaceri, despre planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i despre ceea ce
`ndeob[te consider\m a fi management finaciar: planificarea câ[tigurilor, calcul costurilor,
urm\rirea stocurilor [i a produc]iei.

26
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Dac\ nu ai cuno[tin]e de management strategic, trebuie s\ angajezi pe cineva, ai nevoie sigur.


Dac\ angajezi un manager trebuie s\ aib\ studii superioare, iar salariile trec de 1.500 RON. Fie
trebuie s\-]i pui tu mintea la contribu]ie, având banii [i cuno[tin]e, e foarte greu s\ stimulezi un om
s\ lucreze pentru tine a[a cum ai face-o tu. (b\rbat, IS, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare).
Trebuie s\ [tii s\ faci un plan de afaceri. ~nainte de toate trebuie s\ stabile[ti pia]a, ceea ce
ofer\, cu cine ai putea s\ colaborezi. F\r\ un plan de afaceri poate ar fi mers acum 10, 15 ani.
(b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare).
Trebuie f\cut un plan de afaceri care trebuie foarte bine urmat. Cum impune [i Uniunea. Trebuie
s\ te gânde[ti de la `nceput cât cheltui, care va fi recolta, o s\ fie câ[tig sau n-o s\ fie. Un plan
al afacerii. (b\rbat, IS, 18-35 ani, antreprenor, studii medii).
E important planul de afaceri pentru c\ reu[e[te s\ se organizeze s\ administreze propria
afacere. (b\rbat, AB, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare).
Planul de afaceri trebuie s\ fie bine stabilit. Eu am plecat cu o baz\, cu contracte semnate `nainte
de a m\ apuca de a investi efectiv. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii superioare).
Calculatorul ne folose[te foarte mult. La contabilitate, internet, am site pentru pensiune care aduce
foarte mul]i clien]i. ~l folosesc `n fiecare zi. (femeie, AB,18-35 ani, antreprenor, studii medii)
Domeniul calculatoarelor ar trebui s\ fie pe plan principal. Ast\zi unde mergi, unde ajungi, f\r\
calculator nu se poate lucra. Este o chestiune necesar\. (b\rbat, VN, 36- 57 ani, antreprenor,
studii medii).
La noi `n România chiar exist\ un avantaj: costurile pentru IT sunt mult mai mici decât `n alte
state dup\ câte [tiu. Nu prea ne putem permite s\ fim abona]i la internet. (femeie, IS, 36 -57
ani, antreprenor, studii superioare)
Managerii sunt mai `nclina]i s\ aprecieze c\ [tiu foarte bine cum se contracteaz\ un credit
comercial [i cred c\ au foarte multe cuno[tin]e de management financiar. ~n ceea ce prive[te
planificarea activit\]ii comerciale/produc]ie [i utilizarea IT&C tind s\-[i declare mai degrab\
pu]in\tatea informa]iei, a preg\tirii.
Poten]ialii `ntreprinz\torii sunt mai `n-
clina]i s\-[i afirme necunoa[terea `n
majoritatea domeniilor investigate: ela-
borarea unui plan de afaceri, modalit\]i
de contractare a unui credit, manage-
ment financiar, planificarea activit\]ilor
de produc]ie/comerciale, management
strategic [i utilizarea IT&C.
{i despre credite, bine`n]eles, c\
trebuie cuno[tin]e. ~n primul rând pot s\
acceseze. Se duc pe drum singuri,
ajung direct la banc\ [i atunci se
trezesc `n fa]a unui contract de credit
pe care, poate necitindu-l atent, `l
semneaz\ ca primarul [i ajung la un moment dat s\ intre `n conflict cu cei de la care a ob]inut
creditul. (b\rbat, IS, 36-57 ani, potential antreprenor, studii superioare)
Acum nu [tiu ce `nseamn\ proiect [i nu m\ implic. Sau b\nuiesc c\ fiecare, dac\ vrea s\ fac\
o afacere bazat\ pe un proiect, trebuie s\ aib\ o anumit\ sum\. (b\rbat, VN, 36-57 ani,
antreprenor, studii medii)
Nu [tiu, c\ nu am v\zut niciodat\ programe pentru pensiuni pe calculator. (femeie, AB,18-35
ani, poten]ial antreprenor, studii medii)

27
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Sugestiv este faptul c\ `n dou\ domenii foarte actuale – managementul proiectelor [i accesarea
fondurilor europene – nu avem asocieri semnificative cu gradul de cunoa[tere/preg\tire. Acest
fapt `nt\re[te ideea unei preg\tiri nediferen]iate `n interiorul grupurilor sau, altfel spus,
apartenen]a la un anumit statut nu influen]eaz\ gradul de cunoa[tere `n domeniu.

Procentul relativ mul]umitor al celor care utilizeaz\ calculatorul [i tehnologia informa]ei,


aproximativ 64 %, arat\ oportunitatea implement\rii unui program de preg\tire `n
domeniul managementului afacerilor printr-o platform\ e-learning, care are avantaje
considerabile fa]\ de o instruire clasic\.
Cristian Popescu – profesor Management de Proiect / Catedra de Management UPB

O `ntrebare deosebit de actual\: reprezint\ stocul educa]ional un factor semnificativ `n cunoa[-


terea domeniilor antreprenoriale? R\spunsul este unul afirmativ. Cre[terea nivelului de instruc]ie
se reflect\ `n percep]ia privind cunoa[terea `n domeniile antreprenoriale. Cei cu studii
superioare tind s\ declare c\ sunt foarte bine preg\ti]i `n modalit\]ile de contractare a unui
credit, `n ceea ce prive[te management financiar, accesarea fondurilor europene [i utilizarea
IT&C. Tind s\ fie mai `nclina]i s\-[i aprecieze ca suficiente cuno[tin]ele despre elaborarea unui
plan de afaceri, planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i management strategic.
Cei cu studii medii sunt mai `nclina]i s\ considere ca au pu]ine cuno[tin]e despre elaborarea
unui plan de afaceri, despre contractarea unui credit [i utilizarea calculatorului. Au tendin]a s\
considere ca au foarte reduse sau deloc cuno[tin]e despre managementul proiectelor [i
accesarea fondurilor europene.
Din perspectiva apartene]ei la gen, nu avem multe asocieri statistice cu gradul de preg\tire pe
diferitele domenii ale managementului. Totu[i b\rba]ii tind mai degrab\ s\ considere ca fiind foarte
bune cuno[tin]ele lor despre planificarea activit\]ilor de produc]ie/comerciale [i suficiente cele privind
managementul financiar al firmei. Femeile tind s\ considere ca având pu]ine cuno[tin]ele lor despre
planificarea câ[tigurilor, calcul costurilor, urm\rirea stocurilor [i foarte reduse cele privind modalit\]ile
de contactare a unui credit comercial [i planificare a activit\]ilor de produc]ie/comer].
Un factor important `n evaluarea cuno[tin]elor antreprenoriale `l reprezint\ [i suportul de
educa]ie dat de alte competen]e `n afara celor manageriale. Doar 18% au considerat c\ au [i
alte specializ\ri `n afara celor investigate.

28
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Pricipalul atu pe care `l enun]\ 41% din cei care au declarat c\ au [i alte competen]e este cel
al priceperii tehnice `n activitatea `n care se implic\ sau se vor implica: `n agricultur\, construc]ii,
auto, apicultur\, piscicultura, etc. Urm\torul domeniu `n care consider\ c\ au competen]e este
cel legat de marketing/publicitate – 14% din ei spun c\ se pricep la vânz\ri. Cei care au enun]at
[i alte competen]e au detaliat `n fapt aspecte din ceea ce s-ar numi no]iuni aplicate de
management financiar, de conducerea afacerii, de contractarea creditelor. Ace[tia din urm\
sunt cel mai adesea func]ionari publici sau salaria]i bancari.
Cuno[tin]ele teoretice de]inute de grupul ]int\ `n domeniile managementului afacerilor,
eviden]iate de r\spunsurile la `ntreb\rile referitoare la aprecierea preg\tirii personale `n aceste
domenii relev\ f\r\ echivoc necesitatea perfec]ion\rii printr-un program de instruire adecvat.
Astfel, din cei intervieva]i, `ntre 63 % [i 80 % consider\ c\ au cuno[tin]e pu]ine, deloc sau nu [tiu
(nu pot aprecia) `n subiecte ca management strategic, plan de afaceri, management de proiect sau
management financiar. Necesitatea urm\rii unui program de preg\tire `n domeniul
managementului afacerilor, este sus]inut\ [i de procentul foarte redus, cca. 11 %, intervieva]i
care au precizat c\ de]in cuno[tin]e `n arii conexe [i de sprijin a dezvolt\rii afacerilor, cum ar fi:
managementul resurselor umane, comunicare `n afaceri, planificare, cercetare dezvoltare,
asigur\ri, drept, consultan]\, [.a.
Cristian Popescu – profesor Management de Proiect / Catedra de Management UPB

Educa]ia antreprenorial\ este dobândit\ de oameni pe mai multe c\i: `n facult\]ile de specialitate,
`n urma particip\rii la cursuri, traininguri, programe, proiecte focalizate pe anumite domenii
manageriale [i, `n mod autodidact, prin lecturi [i experien]e personale. ~n ceea ce prive[te
educa]ia universitar\ lucrurile sunt clare: 42% dintre patroni [i poten]iali antreprenori au urmat o
facultate, iar din ei doar un sfert au studii economice – adic\ 10% din totalul grupului ]int\.
Cât prive[te specializ\rile punctuale, mai pu]in de un sfert dintre ei declar\ c\ au participat la
cursuri [i traininguri antreprenoriale:
Tabel nr. 1. A]i mai participat la cursuri / training / programe / proiecte pe teme
antreprenoriale sau manageriale?

Total Manageri Patroni, Poten]iali


neac]ionari PFA `ntreprinz\tori
Da 22.2 25.0 28.6 19.3
Nu 77.8 75.0 71.4 80.7

Suntem `n interiorul unui grup pu]in preocupat de cursuri/traininguri pe teme antreprenoriale sau
manageriale. Faptul c\ peste 1/5 din participan]ii la Conferin]ele Rural-Manager au experien]a
unui curs/training pe teme antreprenoriale arat\ totu[i dorin]a de perfec]ionare antreprenorial\.
Diferen]ele `ntre grupurile ]int\ ale Proiectului `n materie de training sunt mici, dar ele ne arat\
totu[i c\ agricultorii, [omerii [i lucr\torii pe cont propriu sunt cei mai dep\rta]i de ceea ce
`nseamn\ o minim\ preg\tire antreprenorial\ (16%).
~n ceea ce prive[te cursurile audiate se constat\ c\ pe primele locuri sunt cele de preg\tire
managerial\, de dezvoltarea afacerilor sau de managementul/gestionarea proiectelor. Cursurile
care vizeaz\ diferite ramuri ale managementului mai cumuleaz\ aproape 10%. Interesant este
faptul c\ aproape 8% au audiat cursuri care pun accent pe nevoia de calitate [i certificare `n afaceri.

Cursurile cu caracter antreprenorial (elaborarea planului de afaceri) nu au fost vizate de


participan]ii la Conferin]ele Rural-Manager decât `n procent foarte mic: 2%. Acesta se datoreaz\
[i ofertei foarte mici de cursuri `n aceast\ direc]ie de pe pia]a de training.
C\t\lin Alexe – profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB

29
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Analiza pe grupurile ]int\ ale Proiectului arat\ diferen]e semnificative; `ntreprinz\torii au fost
preocupa]i de cursuri pentru dezvoltarea afacerii (15.7%), de gestionarea afacerii [i management
`n general (11.1%). O analiz\ mai detaliat\ necesit\ grupul de altfel eterogen „poten]iali
`ntreprinz\tori”: prioritare au fost cursurile de gestionarea proiectelor (16.2%), urmate de notiunile
de management (13.8%), dezvoltarea afacerii [i cursuri despre calitate, certific\ri, asigur\ri.
Ponderea antreprenorilor care au urmat cursuri este aproape dubl\ (30.4%) fa]\ de celelalte
categorii: 17.3% cei din sectorul privat, 16.8% cei pe cont propriu, 16.3 % agricultori.
Se constat\ c\ cei care vin din sectorul bugetar au participat `n propor]ie de 1/3 la cursuri de
gestionarea proiectelor, tehnici de comunicare dezvoltare a afacerilor(11.1%). Pntru cei care vin
din sectorul privat accentul a fost pus pe management `n general (22.5%), asigur\ri [i certific\ri
a calit\]ii (17.5%) [i management financiar (12.5%). Pentru lucr\torii pe cont propriu aten]ia a
mers spre dezvoltarea afacerilor [i management finaciar (21.1%).
Din perspectiva anilor la care au participat la cursuri se observ\ c\ `n anul 2008 s-au desf\[urat
aproape un sfert din cursurile pe teme antreprenoriale la care au participat cei interesa]i de
training. De asemenea anii 2006 [i 2007 au cumulat peste un sfert din totalul cursurilor audiate;
deci anii 2006-2008 cumuleaz\ aproape jum\tate din totalitatea cursurilor audiate.
Tabel nr. 2. Distribu]ia pe ani a cursurilor audiate

ani nr.cursuri % din total cursuri


audiate
pana in 2003 41 12.2
2004 13 3.9
2005 18 5.4
2006 37 11.0
2007 50 14.9
2008 79 23.5
2009 17 5.1
Nu specific\ anul 40 11.9
Total 336 100

Practic avem 296 de cursuri urmate de 210 subiecti, ceea ce `nseamn\ o medie de 1,4 cursuri
pe subiect interesat de specializ\ri antreprenoriale.

30
ANTRE PRENORIAT RU R A L

~n privin]a duratei medii a cursurilor absolvite se constat\ o medie de aproape 4 luni pe curs
audiat `ntr-un interval de durata de la o zi la 2 ani. Dac\ am exclude pe cei care au urmat un
master sau studii aprofundate pe domeniu, durata medie pe curs ar fi de aproximativ 2.44 luni.
Durata medie a particip\rii la cursuri a fost mai mare `n rândul poten]ialilor antreprenori, `n
rândul femeilor [i a celor care nu au absolvit universitatea.
Referindu-ne la durata medie a cursurilor absolvite, cu precau]iunea necesar\ ce ]ine de timpul
desf\[ur\rii cursului [i a num\rului mic de cursuri pe fiecare domeniu, un curs de accesarea
fondurilor europene a avut o durat\ estimat\ de 2 s\pt\mâni, la fel ca [i cele de management
strategic, financiar, elaborarea unui plan de afaceri. Cursurile de marketing, de gestionarea
proiectelor au avut o durata estimata de 2 luni. Cursurile de gestionarea resurselor umane, de
dezvoltarea afacerii au fost derulate pe parcursul a 4 luni. Cursurile de comunicare au solicitat
aproape un semestru.
Tabel nr. 3. Durata cursurilor audiate
num\r durat\ durata
cursuri (luni) medie a cursului
no]iuni de management
general 30 144.36 4.8
gestionarea proiectelor 24 44.08 1.8
pentru dezvoltarea afacerii 22 82.26 3.7
asigur\ri [i certific\ri 13 10.23 0.8
marketing 10 21.23 2.1
no]iuni/tehnici de gestionare
a resurselor umane 8 31.03 3.9
managementul organiz\rii
produc]iei 7 34 4.9
accesare fonduri europene 6 1.95 0.3
management financiar 6 2.5 0.4
elaborarea unui plan
de afaceri 5 4.05 0.8
tehnici de comunicare cu
clien]ii /partenerii /comunit\]ile 4 22.5 5.6
informa]ii/oportunit\]i din
mediul de afaceri 1 1 1.0
management strategic 1 0.5 0.5
nu precizeaz\ o tem\ anume 4 9.25 2.3
precizeaz\ doar institu]ia 11 35.7 3.2
total 152 444.64 2.9

Cât prive[te gradul de mul]umire fa]\ de cursurile audiate, situa]ia st\ `n felul urm\tor:

31
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Pe o scal\ de la 1 la 4,unde 1 `nseamn\ c\ i-au folosit foarte mult cuno[tin]ele [i 4 c\ i-au


folosit foarte pu]in, nota medie a fost: 1,70. Ceea ce `nseamn\ c\ utilitatea cursurilor audiate
s-a plasat mai degrab\ spre „mult”, nu spre „foarte mult”. Sub aspectul statutului ocupa]ional
avem u[oare diferen]e de apreciere a utilit\]ii cuno[tin]elor dobândite. Astfel managerii
apreciaz\ cu 1.67, `ntreprinz\torii cu 1.69 iar poten]ialii `ntreprinz\tori cu 1.72. Explica]ia este
ambivalent\; poate fi interpretat\ prin faptul c\ publicul cel mai exigent este cel al poten]ialilor
antreprenori, dar [i prin imposibilitatea de a pune `n practic\ ceea ce au aflat.
Sub aspectul genului, femeile par a fi mai nemul]umite de folosin]a cursurilor: 1,73 spre
deosebire de b\rba]i unde nota medie a fost de 1.69. Din perspeciva instruc]iei [colare
nemul]umirea cre[te odat\ cu nivelul de instruc]ie: 1.25 [coal\ profesional\,1.50 [coal\
postliceal\ [i 1.77 cei cu studii superioare.
Tabel nr. 4. Indicele satisfac]iei fa]\ de cursurile urmate
cursul media satisfac]iei
tehnici de comunicare cu clien]ii/
partenerii/ comunit\]ile 1.27
asigur\ri [i certific\ri 1.46
pentru dezvoltarea afacerii 1.61
no]iuni / tehnici de gestionare
a resurselor umane 1.68
accesare fonduri europene 1.72
no]iuni de management general 1.74
informa]ii/oportunit\]i din
mediul de afaceri 1.75
managementul organiz\rii produc]iei 1.76
gestionarea proiectelor 1.77
management strategic 1.78
marketing 1.88
management financiar 1.96
elaborarea unui plan de afaceri 1.97
media general\ 1.67

Cele mai apreciate cursuri au fost cele privind tehnicile de comunicare cu clien]ii/par-
tenerii/comunit\]ile [i cursurile despre norme de calitate, certific\ri. La polul opus se situeaz\
cursurile despre elaborarea unui plan de afaceri, management financiar [i marketing.

32
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Acest grafic ne arat\ c\ percep]ia asupra utilit\]ii cursurilor este dat\ mai degrab\ de modul `n
care ele sunt predate [i mai pu]in de con]inutul lor intrinsec.
Oamenii au urmat cursuri de specializare managerial\ la mai multe institu]ii. Cei dornici de
instruire au urmat `n medie 1,4 cursuri. Institu]iile preferate pentru formarea managerial\ au fost:

Patronii au optat `n propor]ii relativ egale pentru toate cele 3 tipuri de institu]ii de formare.
Poten]ialii `ntreprinz\tori au fost la cursuri organizate `n principal de institu]iile statului [i agen]iile
private. Explica]ia e dat\ de ponderea mare a func]ionarilor publici `n acest grup de „poten]iali
`ntreprinz\tori”.
Tabel nr. 5. Distribu]ia pe institu]ii [i pe ani a cursurilor urmate

pân\ `n 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 total


stat 12.8 5.0 7.8 18.3 22.8 27.2 6.1 100
privat 17.9 7.2 7.7 15.9 11.3 17.4 22.6 100
ONG 17.1 5.4 7.2 15.3 23.4 31.5 0.0 100

Se constat\ o activitate mai dinamic\ a firmelor private `n 2009, a statului `n 2008 [i a ONG-
urilor tot `n 2008. {i `n acela[i timp o pr\bu[ire radical\ a pie]ei de formare de]inut\ de funda]ii
[i asocia]ii neguvernamentale `n acest an, odat\ cu intrarea `n criza economic\.
Motivele neparticip\rii la cursuri sunt diverse. Iese `ns\ `n eviden]\ lipsa oportunit\]ilor de
formare managerial\: 73,6%.

33
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Singura asociere statistic\ relevant\ este cea dintre cei care au studii liceale [i faptul c\ nu au
avut posiblitatea de a participa la astfel de cursuri.
Un fapt sesizabil din prezentarea datelor este acela c\ oportunit\]i de a urma cursurile au avut
mai degrab\ poten]ialii `ntreprinz\tori. ~n cadrul acestei categorii lucr\torii din sectorul public [i cei
de pe cont propriu au invocat mai putin decât ceilal]i poten]iali antreprenori faptul c\ nu au avut
oportunitatea (68.3 % fa]\ de 73,6% cât a fost media `n cadrul grupului “poten]iali `ntreprinz\tori”).
Agricultorii, [omerii [i salaria]ii din domeniul privat au fost cei mai numero[i care au declarat c\
nu au avut ocazia s\ participe la cursuri de formare managerial\ (peste 80%)

NECESARUL DE INSTRUIRE {I TRAINING


ANTREPRENORIAL
Dincolo de percep]ia pozitiv\ despre sine, patronii [i viitorii patroni din mediul rural resimt nevoia
unei perfec]ion\ri manageriale, a unei specializ\ri `n [tiin]a conducerii unei afaceri. ~ntreba]i
despre nevoile lor de instruire, r\spunsurile au fost urm\toarele:

~n ordinea priorit\]ilor pe primul plan sunt v\zute cuno[tin]ele ce ]in de managementul financiar,
urmate de accesarea fondurilor europene, managementul proiectelor [i elaborarea planului de
afaceri. Interesant este faptul c\ a doua op]iune se concentreaz\ pe accesarea fondurilor
europene [i elaborarea unui plan de afaceri. ~n al treilea rând apare pe lâng\ accesarea
fondurilor, managementul produc]iei.
Dac\ am cumula r\spunsurile, ignorând ordinul de prioritate, ierarhia ar fi: accesarea fondurilor
europene (63,3%), elaborarea unui plan de afaceri(52,9%), managementul proiectelor (44,3%),
managementul financiar (41,7%). Avem astfel o grupare evident\ `n jurul momentului: accesul
la fonduri [i tot ce ar `nsemna punerea `n practic\ a unui proiect structural. ~n partea a doua se
plaseaz\ managementul produc]iei(29,4%), managementul strategic (24%) [i utilzarea
calculatorului (20,7%).

34
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Testele de semnifica]ie arat\ c\ managerii tind s\ fie mai preocupa]i de instruire pentru
elaborarea planurilor de afaceri, pe când poten]ialii `ntreprinz\tori de instruire pe managementul
proiectelor. Din perspectiva genului, femeile tind mai degrab\ s\ fie preocupate de elaborarea
planului de afaceri, iar b\rba]ii de perfec]ionarea `n managementul produc]iei.
Din perspectiva studiilor se observ\ c\ cei care au o preg\tire medie sunt mai `nclina]i spre
cursuri de management financiar [i al produc]iei. Absolven]ii de studii superioare sunt mai
`nclina]i spre perfec]ionarea `n domeniile managementului proiectelor, managementului
financiar [i strategic.
Specializ\rile complementare managementului sunt [i ele dorite de cei interesa]i s\ conduc\
afaceri. Cele mai mari nevoi sunt legate de marketing.

Nevoia de a se perfec]iona `n vânz\ri este uria[\ la toate grupurile analizate. Pentru [omeri [i
pentru salaria]ii din domeniul privat ea este dep\[it\ de dorin]a de a se perfec]iona `n
cunoa[terea limbilor str\ine. La lucr\torii pe cont propriu informatica e pe primul loc. Aceast\
preponderen]\ a marketingului `n nevoile de formare este explicat\ de dorin]a oamenilor din
mediul rural de a `n]elege cum pot s\ g\seasc\ noi pie]e [i noi clien]i pentru produsele lor.
Precum am observat mai `nainte, ei se consider\ bine preg\ti]i tehnic `n domeniile `n care vor
s\-[i desf\[oare afacerea, dar se simt descoperi]i la capitolul de vânz\ri ale produselor lor. Cei
tineri pun accentul pe st\pânirea limbilor str\ine din dorin]a de a c\uta clien]i [i `n alte ]\ri. Cei
vârstnici `[i doresc mai degrab\ o perfec]ionare `n tehnici de negociere, `n dorin]a de a ob]ine
mai mult profit de la clien]ii existen]i.
Important este c\ peste 60% din subiec]i ar fi dispu[i categoric s\ urmeze un program de
formare antreprenorial\. Managerii neac]ionari ar fi primii `ncânta]i de un asemenea program,
la fel si femeile [i cei cu studii superioare tehnice. Absolven]ii de [coal\ profesional\, agricultorii
[i lucr\torii pe cont propriu au avut cele mai mari rezerve fa]\ de un asemenea program de
instruire, dar [i `n cazul lor am constatat un entuziasm ridicat (peste 50%).

35
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Chiar [i atunci când au cunoscut efortul pe care trebuie s\-l depun\ pentru absolvirea unui
astfel de program de instruire managerial\, oamenii nu [i-au pierdut interesul fa]\ de el. Acest
lucru arat\ o mare disponibilitate de a `nv\]a.

O surpriz\ a acestei cercet\ri a fost aceea c\ oamenii doresc s\ participe la o instruire


modern\, de tip e-learning, prin care s\ comunice pe Internet cu profesorii [i colegii. ~n aceia[i
m\sur\ doresc ca ideile lor de afaceri s\ fie dezb\tute la cursuri, s\ fie transformate `n proiecte
practice. Contrar a[tept\rilor, nu fug de examene [i evalu\ri, ci le accept\ ca lucruri benefice
`n cariera lor managerial\. Tinerii au o disponibilitate [i mai mare de a urma astfel de cursuri,
indiferent de nivelul de educa]ie existent.

36
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Disponibilitatea se reduce atunci când este vorba de plata cursurilor.


A[ vrea s\ particip la cursuri de performan]\ `n afaceri. Nu a[ pl\ti pentru ele. (b\rbat, VN, 18-
35 ani, antreprenor, studii medii)
Dac\ vrei un lucru bun p\rerea mea e c\ trebuie s\ pl\te[ti. (b\rbat, IS ,18-35 ani, antreprenor,
studii medii)
Normal, a[ pl\ti. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii medii)
Da, o cotiza]ie mic\ poate c\ (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor, studii medii)
Bine`n]eles, nimeni nu face pe gratis. Numai s\ fie util. (b\rbat, VN, 18-35 ani, antreprenor,
studii medii)
Pentru o idee bun\ de ce nu? E prematur s\ spun. (b\rbat, VN, 36- 57 ani, antreprenor, studii
medii)
Nu [tiu dac\ mi-a[ permite. (femeie, AB,18-35 ani antreprenor, studii medii)
Disponibilitatea de a pl\ti cursuri de formare e mai mare la managerii neac]ionari, la func]ionarii
publici [i la patroni [i e mai mic\ la agricultori, [omeri [i lucr\tori pe cont propriu. Absolven]ii
de facultate sunt mai dispu[i s\ pl\teasc\ decât cei cu [coli profesionale, iar femeile sunt mai
dispuse decât b\rba]ii s\ achite costurile unei specializ\ri `n afaceri. Pe m\sur\ ce `nainteaz\
`n vârst\, oamenii sunt tot mai `nclina]i s\ pl\teasc\ cheltuielile unui curs de instruire
managerial\.
~n acela[i timp, sumele mari sunt factori de dezangajare educa]ional\. Oamenii [tiu c\ trebuie
s\ pl\teasc\ pentru cursuri de perfec]ionare managerial\, dar prefer\ s\ achite sume mici. {i
adesea declar\ c\ `[i doresc ca aceste cursuri s\ fie pl\tite de altcineva, nu de ei `n[i[i.

CONSULTAN}| ~N AFACERI
Consultan]a `n afaceri este o experien]\ rar\: doar 12,4% din participan]ii la studiu au apelat la
consultan]\ pân\ acum.
La o descriere detaliat\ pe grupurile ]int\ ale proiectului constat\m diferen]e semnificative `ntre
cele trei grupuri. Astfel `ntreprinz\torii au experien]a activit\]ii de consultan]\ `ntr-un procent
semnificativ 28%, spre deosebire de managerii neac]ionari cu 18 % [i poten]ialii `ntreprinz\tori
cu 5.5%. De[i “poten]iali `ntreprinz\tori” reprezint\ un grup eterogen (cuprinde lucr\tori din
sectorul public, privat, agricultori, lucr\tori pe cont propriu) nu avem diferen]e semnificativ
statistice `n interiorul grupului. Acest fapt `nt\re[te ipoteza gradului redus de cultur\
antreprenorial\ pe care `l au oamenii din acest segment important pentru revigorarea ruralului:
poten]ialii `ntreprinz\tori.
Tabel nr. 6. Apelarea la consultan]\ `n func]ie de grupurile ]int\ ale proiectului

manageri `ntreprinz\tori poten]iali Total


neac]ionari `ntreprinz\tori e[antion
Au apelat la consultan]\ 17.9 27.9 5.5 12.4
Nu au apelat la consultan]\ 82.1 72.1 94.5 87.6
Total 100 100 100 100

Un aspect foarte important al problemei consultan]ei pentru mediul rural `l constituie subiectul
consultan]ei solicitate pân\ la momentul anchetei sociologice pe baz\ de chestionar.
R\spunsurile libere, f\r\ variante prestabilite, arat\ astfel:

37
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Gruparea acestor r\spunsuri pe teme ne arat\ urm\toarea ierarhie:


1. Accesarea fondurilor europene: 44,4%
2. Dezvoltarea afacerii: 24,8%
3. Altele: 30,8%
Vedem deci c\ pentru aproape jum\tate dintre beneficiarii de consultan]\ obiectivul l-a constituit
accesarea de fonduri nerambursabile, fonduri preaderare [i alte fonduri europene. Pentru un
sfert din apelan]i dezvoltarea afacerii, prin sfaturi tehnice a fost ra]iunea contact\rii unui
consultant. Pentru certific\ri, asigur\ri, aspecte juridice, financiare, contabile au optat al]i 30%
din oamenii care au utilizat consultan]a. Testul de semnifica]ie ne arat\ c\ nu avem asocieri
semnificativ statistice `ntre tema consultan]ei [i domeniul `n care-[i desf\[oar\ activitatea.
~ntrebarea privind anii `n care au apelat la consultan]\ ne ofer\ r\spunsuri surprinz\toare:
Tabel nr. 7. Distribu]ia pe ani a celor care au apelat la consultan]\
anii %
pana in 2004 19.7
2005 7.7
2006 11.9
2007 11.9
2008 23.9
2009 24.8
100
38
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Se poate observa c\ o cincime din cei care au apelat la consultan]\ au realizat acest lucru
pân\ `n 2004. ~n primele 4 luni ale acestui an au apelat la consultan]\ cât `n `ntreg anul 2008
sau `n 2006 [i 2007 la un loc. De aici rezult\ cre[terea exploziv\ a cererii de consultan]\, nevoia
de sprijin pentru accesarea de fonduri europene.
Au fost mul]umi]i de consultan]\? Este o `ntrebare fireasc\ oric\rui demers de evaluare.
Majoritatea celor care au apelat la consultan]\:51% au fost mul]umi]i [i foarte mul]umi]i de
consultan]a primit\ spre deosebire de 37% dintre ei care s-au declarat nemul]umi]i [i foarte
nemul]umi]i.

Pe teme de consultan]\ procentul cel mai ridicat al celor mul]umi]i de consultan]\ se `nregistreaz\
`n cazul celor care au apelat pentru diferite probleme practice din activitatea unei firme:
contabilitate, marketing, legislativ\ [i altele. 15 % dintre cei care se a[teptau la un sfat practic au
au fost nemul]umi]i. Pe locul secund `n topul mul]umirii fa]\ de serviciile de consultan]\ sunt cei
care au solicitat ajutor pentru accesarea unor fonduri: 62% spre deosebire de 31% cât s-au
declarat nemul]umi]i. Cei mai nemul]umi]i au fost cei care au solicitat consultan]\ pentru
dezvoltarea afacerii: 69%, spre deosebire de 31% care s-au declarat mul]umi]i.
A evoluat `n vreun fel calitatea consultan]ei `n ultimii anii? Singura u[oar\ asociere semnificativ
statistic\ este una negativ\ [i se refer\ la cei care au solicitat consultan]\ `n 2007. Se constat\
`n ultimii 2 ani o cre[tere a mul]umirii fa]\ de serviciile de consultan]\. Cred c\ putem vorbi `n
primul trimestru al anului 2009 mai degrab\ de un nivel ridicat de a[teptare fa]\ de activitatea
de consultan]\ decât de realiz\ri propriu-zise; majoritatea consultan]ei solicitate este pe fonduri
structurale.
Subiectii participan]i la cercetare au fost `ntreba]i despre nevoia de consultan]\ din jude]ul lor.
~ntrebarea a fost deschis\, fiecare respondent exprimându-[i opinia `n propriile cuvinte. Rata
de r\spuns la `ntrebare a fost de 48,6% din total participan]i, similar\ cu ponderile curente din
sondajele de opinie. Responden]ii au indicat `n medie 2,2 r\spunsuri din trei posibile. Analizate
din punctul de vedere al grupurilor ]int\ ale proiectului, [i-au exprimat opinia despre nevoia de
consultan]\ 61% dintre manageri, 58% `n rândul `ntreprinz\torilor [i de 44% din rândul
poten]ialilor antreprenorilor. Testele de semnifica]ie arat\ c\ `ntreprinz\tori sunt mai `nclina]i
spre exprimarea unei nevoi de consultan]\.
“Fondurile europene au fost un subiect de foarte mare interes `n cadrul Conferin]elor
“caravan\” Rural-Manager. Auditoriul format din mul]i tineri [i - par]ial - din oameni
experimenta]i a fost interesat de m\surile de finan]are pentru ferme, `ns\ interesul major
[i elementul de noutate pentru ei a fost `n special m\sura 312 a PNDR dedicat\ micro-

39
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

`ntreprinderilor, având `n vedere c\ satul românesc nu se poate dezvolta numai pe baz\


de agricultur\ [i turism, ci are mare nevoie de mica industrie [i servicii variate. Faptul c\
`n multe jude]e din ]ar\ au fost f\cute peste noapte ora[e noi, cu caracter agrar sau
mono-industrial face ca mare parte din satele jude]elor s\ devin\ “captive” prim\riilor
acestor ora[e [i s\ fie excluse de la finan]are prin m\suri ca 312 [i 313 “pensiuni rurale”,
fapt accentuat de c\tre managerii [i antreprenorii cunoscu]i `n ]ar\. Zonele periurbane
trebuie introduse grabnic `napoi `n aria de finan]are a acestor m\suri, iar decizia pripit\
luat\ prin interpretarea `ngust\ a directivelor UE trebuie readaptat\ la specificul mediului
rural din Romania.”
Radu Limpede, consultant `n fonduri europene, FNTM

Din perspectiva reziden]ei participan]ilor, cei care [i-au manifestat o nevoie concret\ de
consultan]\ au fost cei din regiunea Centru: 54% dintre participan]i, apoi cei din Nord-Vest:
50% [i Sud-Est: 42%. {i-au exprimat opinia la `ntrebare cu prec\dere cei cu studii superioare,
urma]i de cei cu liceu; altfel spus nivelul de instruc]ie influen]eaz\, con[tientizez\ sprijinul pe
care o consultan]\ `l poate aduce afacerii.
Cei care au apelat la o consultan]\ au formulat `n propor]ie de peste 68% o cerin]\ concret\
fa]\ de acest\ activitate. Este un procent semnificativ mai mare decât cel `nregistrat `n rândul
celor care nu au mai apelat la consultan]\, dar au formulat o cerin]\ de consultan]\: 46%. Avem
astfel un exemplu al importan]ei ac]iunilor de sensibilizare asupra importan]ei consultan]ei,
asupra posibilit\]ilor oferite de aceasta `n rezolvarea problemelor afacerii.
Interesant de subliniat este faptul c\ nemul]umirea fa]\ de consultan]a primit\ nu a descurajat
influen]area formul\rii unei cerin]e de suport `n activitatea firmei; au formulat chiar `ntr-un
procent mai mare, decât cei mul]umi]i de consultan]\, nevoi concrete de consultan]\.
Se constat\ c\ `n topul nevoilor de consultan]\, cu aproape o cincime din totalul cerin]elor
formulate se situeaz\ ob]inerea unor fonduri europene, rambursabile sau nu.
Nu `ntâmpl\tor a doua cerin]\ este legat\ de furnizarea de informa]ii despre oportunit\]ile de afaceri
din zon\, despre idei de afaceri. Este mai degrab\ teama c\ ideile lor de afaceri nu pot fi sus]inute

40
ANTRE PRENORIAT RU R A L

cu fonduri europene [i prefer\ s\-[i plieze afacerile pe domeniile sus]inute cu bani europeni.
Analiza pe grupurile ]int\ ale proiectului “Rural Manager” arat\ diferen]e semnificative `n privin]a
necesarului de consultan]\. Dac\ primele dou\ pozi]ii sunt comune pentru toate grupurile ]int\,
celelalte teme au ranguri de prioritate diferite. Pentru manageri `nt\rirea cuno[tin]elor de manage-
ment, gestionarea proiectelor [i consultan]a pentru dezvoltarea afacerilor reprezint\ a treia prioritate,
urmate de consultan]a pe teme de resurse umane [i management financiar [i contabilitate.
Pentru `ntreprinz\tori topul necesarului de consultan]\ este completat cu dezvoltarea afacerii,
apoi cu nevoia de cuno[tin]e de marketing, de felul `n care `[i pot fructifica mai bine produsele
[i serviciile, de felul `n care `[i pot gestiona mai bine partea financiar-contabil\, de
managementul financiar `n general.
Pentru poten]ialii `ntreprinz\tori suportul `n pornirea [i dezvoltarea afacerii este aproape la fel
de important ca informa]ia despre oportunitatea de afaceri din zon\. Astfel apare clar corela]ia
dintre orientarea spre o afacere sus]inut\ de fonduri europene [i demararea afacerii.
Nevoia de a `nv\]a s\-[i gestioneze proiectele, de a c\uta pia]\ de desfacere pentru produsele
sau serviciile afacerii se coreleaz\ cu nevoia de `nsu[ire a no]iunilor de management, de
elaborare a unui plan de afaceri.
A influen]at tipul de experien]\ `n materie de consultan]\ cererea/necesarul pe viitor al acestui
tip de suport? Cei care au experin]a unei consultan]e pentru ob]inerea unei finan]\ri/fonduri
europene au `n propor]ie de 1/3 interes tot pentru acest tip de consultan]\, pe locul secund
situându-se consultan]a pentru dezvoltarea afacerii [i gestionarea proiectului.
Cei care au experien]a consultan]ei pentru dezvoltarea afacerii se `ndreapt\ `n secundar, dup\
necesarul de fonduri, spre nevoia cunoa[terii gestion\rii proiectelor [i apoi `ntr-o mai mic\
m\sur\ spre nevoia de informa]ii/oportunit\]i de dezvoltare a afacerii.
Cei care prin consultan]\ au `ncercat s\-[i rezolve probleme punctuale din cadrul businessului caut\
`n egal\ m\sur\ consultan]\ pe accesarea fondurilor europene cât [i pe oportunit\]i de afaceri.
Sunt astfel cei care [i-au dezvoltat firma pe format clasic [i caut\ idei [i fonduri pentru extindere.

Analizând necesarul de consultan]\ [i din perspectiva aprecierii subiective a func]ion\rii afacerii


se observ\ c\ managerii [i antrepenorii care declar\ c\ afacerea merge foarte bine vor mai

41
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

degrab\ informa]ii [i idei de afaceri [i apoi consultan]\ pentru fonduri europene. Cei care spun
c\ afacerea lor merge bine vor mai degrab\ consultan]\ pentru fonduri, apoi pentru informa]ii
[i apoi pentru consolidarea afacerii. Cei ce `[i apreciaz\ afacerea c\ merge oarecum bine ar
dori `n special consultan]\ pentru ob]inerea unor fonduri, apoi pentru informa]ii [i `n final pentru
dezvoltarea afacerii. Pentru `ntreprinz\torii care cred c\ afacerea lor nu merge bine importante
sunt `n egal\ m\sur\ accesul la informa]ii de afaceri [i fonduri europene. ~ntr-un fel nevoile
acestui grup de antreprenori sunt mai apropiate de cele ale poten]ialilor antreprenori. Se poate
spune, la limit\, c\ grupul majoritar al poten]ialilor antreprenori se creeaz\ `n jurul
antreprenoriatului de subzisten]\.
Din perspectiva domeniului `n care `[i desf\soar\ afacerea nu se constat\ asocieri semnificativ
statistice `ntre tipul afacerii [i un necesar anume de consultan]\, fapt care `nt\re[te ideea unei
omogenit\]i a mediului de afaceri rural. Cei din servicii au mai multe informa]ii despre
oportunit\]ile de afaceri decât cei din comer] sau produc]ie.
~ntrebându-i pe oameni unde caut\ de obicei sfaturi [i asisten]\, am constatat c\ cei mai mul]i
au men]ionat Internetul.
Google a devenit fratele nostru `n materie de sfaturi. Afli r\spuns la orice cau]i (b\rbat, 35 ani,
patron, studii superioare, AB)
Distribu]ia surselor de consultan]\ `n cadrul principalelor grupuri ]int\ ale proiectului arat\
diferen]e semnificative. Managerii sunt printre cei care caut\ consultan]\ profesionalizat\; 71%
din asisten]a de care au nevoie [i-o procur\ de pe internet, publica]ii [i b\nci.~ntreprinz\torii [i
poten]ial `ntreprinz\torii apeleaz\ `n aproape 60% din cazuri la surse profesioniste. Mediul
informal este mai important `n materie de asisten]\, sfaturi pentru poten]ial `ntreprinz\tori: 20%,
decât pentru `ntreprinz\tori (16%), sau manageri (9%).
Se observ\ c\ odat\ cu profesionalizarea afacerii, cu trecerea la antreprenoriat sau manageriat
se produce [i trecerea spre surse formale de consultan]\ sau asisten]\.
Influen]eaz\ sursa asisten]ei succesul `n afacere? Datele arat\ o u[oar\ asociere `ntre sursa
asisten]ei [i mersul afacerii, `n sensul c\ apelarea la surse profesioniste de informare [i
consultan]\ cre[te probabilitatea ca afacerea s\ fie mai prosper\.
Tabelul nr. 8 Corela]ia `ntre sursa de informa]ii [i mersul afacerii

categoria bine asa si asa rau


Internet 31.8 30.9 33
~n reviste, c\r]i, publica]ii
de specialitate 24.6 20.6 24
Institu]iile/agen]iile statului 14.9 16.5 10
Prieteni 10.7 13.6 17
Banc\ 8.0 7.0 4
Companii private
de specialitate 6.9 6.6 5
Rude 2.1 3.3 5
Alte p\r]i 1.0 0.0 1
Nu caut\ asisten]\ 0.0 1.5 1
N=330 r\spunsuri

42
ANTRE PRENORIAT RU R A L

SEMNIFICA}II ASOCIATE CONCEPTELOR DE


MANAGEMENT
Cercet\rile `ntreprinse `n rândul patro-
nilor [i poten]ialilor `ntreprinz\tori arat\
deci o educa]ie managerial\ f\râmi-
]at\, cu multe lacune dar `n acela[i
timp focalizat\ pe aspectele cerute de
pia]a rural\.
Pentru investigarea semnifica]iilor coti-
diene asociate conceptelor din [tiin]a
managementului am realizat 3 brain-
storming-uri cu participan]i la Conferin-
]ele Regionale ale proiectului Rural -
Manager din localit\]ile Alba Iulia, Ia[i [i
Foc[ani, câte o localitate `n fiecare regi-
une de dezvoltare din cadrul proiectului. Obiectivul `ntâlnirilor a fost de a `mbun\t\]i activitatea de
training din cadrul proiectului. La brainstorming-uri au participat, `n medie, câte 7 subiec]i.
Pentru `ndeplinirea cerin]elor proiectului am adaptat tehnica brainstorming-ului. Din punct de
vedere tehnic, dup\ prezentarea facilitatorului, a obiectivelor [i participan]ilor, brainstorming-ul
a avut urm\toarele etape:
a) solicitarea adresat\ participan]ilor de a spune cuvinte, semnifica]ii pe care le asociaz\ unui
concept;
b) realizarea de c\tre participan]i a unor grup\ri de concepte [i aprofundarea semnifica]iilor `n
cadrul acestora;
c) discutarea categoriilor conceptuale [i c\utarea sensului ata[at conceptului.
Vom prezenta grup\rile conceptuale realizate `n cadrul fiec\rui concept investigat [i discu]iile
care au premers alegerii sensului comun al conceptului.

1. AC}IONARIAT, PARTENERIAT
Aria de r\spândire cotidian\ a sensurilor celor 2 concepte este foarte divers\. Termenii enun]a]i
au fost grupa]i `n urm\toarele categorii:
1. descriere/definire a conceptelor men]ionate;
2. diferen]e dintre cele dou\ concepte apropiate;
3. rela]iile dintre asocia]i/parteneri;
4. calit\]ile asociate persoanelor care sunt acceptate/dorite ca asocia]i/parteneri.
1. Ideile asociate conceptelor „ac]ionariat – parteneriat” pot fi sintetizate astfel: parte a unei
afaceri, care implic\ participarea mai multor persoane, pentru `ndeplinirea unor scopuri [i
obiective comune: mai multe persoane care au un scop comun; mai multe persoane care se
ajut\ reciproc pentru `ndeplinirea unui obiectiv comun; doi sau mai mul]i proprietari care
urm\resc ob]inerea de profit; mai multe persoane care sunt `ntr-o afacere, parte a unei afaceri,
o asociere de oameni sau firme pentru dezvoltarea unei afaceri. Aprofundarea discu]iilor
asupra termenilor defini]i, `n sfera acestor semnifica]ii, a condus spre ideea de scop comun,
de unire a mai multor persoane pentru multiplicarea banilor; sau altfel spus spre ideea de
obiectiv comun al activit\]ii economice. Prin asociere, [ansele de reu[it\ `ntr-o afacere sunt

43
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

mai mari - lucrurile pot fi f\cute mai bine, sunt mai mute posibilit\]i, cre[te for]a economic\,
`ns\ `ntotdeauna aten]ia trebuie s\ fie sporit\ la partener - e o grij\ `n plus, un risc.
2. Un aspect discutat a fost [i cel vizând diferen]ele dintre cele dou\ concepte apropiate. Astfel,
principalul factor de diferen]iere este cel al implic\rii: ac]ionarul este asemuit deponentului la
banc\, al celui care a b\gat bani [i a[teapt\ dobânda, dividendele, sau al fondatorului
/deschiz\torului de afacere, `n timp ce partenerul este asociat celui care are partea sa de
implicare `n afacere, `n dezvoltarea afacerii, al celui care vine [i dezvolt\ un produs. De
asemenea, partenerului i se cere implicare afectiv\ („colegul de suferin]\”, „o grij\ `n plus”),
parteneriatul fiind asociat cu „c\s\toria”. Ideea central\ este cea de dorin]\ comun\ de
realizare a unui profit.
3. Partenerii ar trebui s\ fie oameni complementari, cu diferite competen]e, cu un anumit nivel
de preg\tire, care s\ colaboreze, s\ respecte regulile, condi]iile, s\ fie egali, `n final s\ devin\
o for]\ economic\.
4. ~n privin]a calit\]ilor pe care ar trebui s\ le aib\ asociatul sau partenerul s-a ales ca aspect
fundamental, esen]ial, `ncrederea: par-
tenerul trebuie s\ fie un om de `n-
credere. Aceast\ tr\s\tura a fost
selectat\ dintr-o serie de calit\]i men]i-
onate ca fiind foarte importante la un
partener: cinste, instinct de conduc\tor,
implicat.
Dintre cele patru idei de baz\: obiectiv /
scop comun, dorin]\ comun\ de rea-
lizare, ideea de putere [i `ncredere,
semnifica]ia principal\ sus]inut\ de
participan]ii la discu]ie a fost „dorin]a
comun\” .

2. AMORTIZARE
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „amortizare”:
1. semnifica]iile atribuite conceptului
2. sentimente ata[ate conceptului
Sensurile asociate conceptului „amortizare” pot fi grupate astfel:
 recuperarea unei investi]ii, `n timp: recuperare, recuperarea investi]iei, recuperare `n timp;
 se porne[te de la ideea de asigurare a bazei unei afaceri, de la investi]ia/cheltuiala ini]ial\ `n
afacere: s\ asiguri o baz\, cheltuieli ca s\ consolidezi baza ta de pornire, o ac]iune când se
face o investi]ie. Se continu\ apoi cu un calcul sec al amortiz\rii - cheltuieli, investi]ie, uzur\,
precizându-se sensul acestei no]iuni [i `n termeni contabili: diferen]a `ntre cheltuieli [i profit,
egal `ntre investi]ie [i uzur\. Se ajunge apoi la ideea de profit, pe termen mai scurt sau mai
lung: ai sc\pat de `ncurc\tur\ [i acum po]i s\ faci un pas `nainte, profit, `mbun\t\]ire.
 o alt\ grupare a defini]iilor poate fi f\cut\ pe ideea de reducere a impactului [ocurilor asupra
afacerii: reduci impactul unor lovituri, amortizezi [ocurile, nu prime[ti loviturile, protec]ie, stabilitate
- e[ti `ntr-o situa]ie de oarecare siguran]\. Este sensul de atenuare, aplanare a posibilelor
evenimente neprev\zute, nepl\cute.
Aprofundarea discu]iilor `n cadrul acestui grup de idei asociate conceptului a condus la ideea
de ansamblu: investi]ie ini]ial\ pentru cheltuielile de mai târziu.

44
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Reflec]ia asupra grupului de sentimente


inspirate de conceptul de amortizare -
confort, `mbun\t\]ire, protec]ie,
stabilitate, siguran]\ - a relevat
subiectivul ata[at acestui concept,
sintetizat mai cu seam\ `n sentimentul
de siguran]\.
Dintre cele trei grup\ri de idei de baz\:
investi]ie ini]ial\, recuperare, profit, ate-
nuare [i siguran]\ semnifica]ia care s-
a impus a fost cea de rezerv\ pentru
mai târziu.

3. TRAINING
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „antrenare”:
1. competen]a antrenorului/managerului
2. efortul/preg\tirea
3. sus]inerea, `ncurajarea
Dezbaterea pe marginea conceptului „antrenare” a condus la urm\toarele idei:
 o prim\ etap\ este cea de constituire a unei echipe, se antreneaz\ o echip\: constituirea unei
echipe, a antrena mai mul]i, a aduce mai mul]i indivizi pentru desf\[urarea ac]iunii;
 o a doua etap\ presupune un efort sus]inut de preg\tire – totul este antrenat `ntr-o mic\
m\sur\. Cel de-al doilea grup de idei s-a constituit `n jurul cuvintelor efort [i preg\tire. S-a
insistat pe ideea de preg\tire prealabil\ [i continu\, de efort [i sudoare necesare pentru a
dobândi experien]\, rezisten]\, succes. Sensul comun acceptat a fost cel de efort continuu:
preg\tirea dinainte, preg\tirea continu\, efortul depus `naintea activit\]ii propriu-zise,
sudoarea care asigur\ succesul;
 preg\tirea [i `nv\]area trebuie organizate, participan]ii la discu]ie eviden]iind importan]a
priceperii de care trebuie s\ dea dovad\ antrenorul/managerul sau poten]ialul manager,
competen]ei antrenorului `n constituirea unei echipe, `n modelarea acesteia folosind
experien]a, cuno[tin]ele de care dispune. Antrenorul este cel care are mai multe sarcini:
impulsionare, stimulare, `ncurajare, motivare, modelare, `ndrumare, `nv\]are. Dintre cele trei
calit\]i selectate ca fiind esen]iale – pricepere, experien]\, efort continuu [i sus]inere –
predominant a fost cel de experien]\.
Important este ca cei din echip\ s\ aib\ ini]iativ\, dorin]\, ambi]ie.
 tot acest efort, preg\tirea, asigur\, `n viitor, reu[ita: ai siguran]a c\ vei face bine, `n momentul
ac]iunii ai controlul din spate, preg\tit, trebuie s\ ajungi sus;
Astfel pornind de la dorin]\, ini]iativ\, ambi]ie se ofer\ `ncurajare, impuls, motivare/stimulare
pentru a dobândi siguran]a c\ lucrurile vor merge bine. Sensul principal acceptat de majoritatea
participan]ilor la discu]ie a fost cel de sus]inere a ac]iunii.

4. ANTREPRENORIAT
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „antreprenoriat”:
1. definire a antreprenoriatului

45
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

2. calit\]ile antreprenorului
O prim\ grupare a ideilor generate `n jurul conceptului de antreprenoriat poate fi f\cut\ `n jurul
no]iunilor: afacere, antrepriz\, parteneriat. Antreprenoriatul este asociat cu urm\toarele ac]iuni:
demararea unor afaceri, angajare `ntr-o activitate economic\, men]inerea `ntr-o activitate
economic\; apoi este detaliat rostul afacerii – prestare de servicii, execu]ie, consiliere, dezvoltare.
Concluzia acestor discu]ii a eviden]iat sensul principal sus]inut de participan]ii la discu]ie: un
contract ce leag\ toate, produc\tor [i beneficiar .
~n cel de-al doilea grup de idei, legat de persoana [i calit\]ile necesare antreprenorului,
raport\rile au fost foarte diversificate. Antreprenorul este un om cu idei, un om curajos, care-[i
asum\ un risc pornind o afacere, un deschiz\tor, un investitor, un om puternic, care duce pân\
la cap\t o afacere. Este totodat\ un om cu bani – bani folosi]i pentru investi]ie, dar [i pentru a-
[i asigura un anumit standard de via]\ – este un om cu situa]ie. Antreprenorul este un om care
nu mai doarme noaptea, un om care p\[e[te `n „noapte/necunoscut”, care trebuie s\ aib\ ochi
[i de zi [i de noapte (cu ochi de pisic\).
Semnifica]ia sus]inut\ a fost cea de „nebunie”, de curaj `n `nfruntarea lucrurilor cunoscute [i
necunoscute.
Ideea principal\, considerat\ sintetizatoare pentru toate semnifica]iile formulate: câ[tigul scontat.

5. CERCETARE- DEZVOLTARE
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptelor „cercetare-dezvoltare„:
1. explorare;
2. performan]\;
3. profit
Aprofundarea discu]iilor pe gruparea
„explorare” a investigat `ntreaga palet\
de idei: de la a sonda, a studia, a
explora toate posibilit\]ile, a controla, a
avea previziune, pân\ la descoperirea
de noi posibilit\]i, noi tehnici, spre
inova]ie. Sensul comun ata[at a fost
mai degrab\ cel de c\utare.
~n cadrul celei de-a doua grup\ri, axat\
mai degrab\ pe termeni asocia]i precum
evolu]ie, extindere, progres, performan]\, `mbun\t\]ire, sensul comun a fost cel de cerin]ele viitorului.
Al treilea grup de idei a dezb\tut atât condi]iile necesare activit\]ii, cât [i scopul activit\]ii –
profitul. Pornind discu]ia de la dorin]a general\ de mai bine, de ob]inere a unor fonduri, s-a
ilustrat ideea de dezvoltare care aduce profit, câ[tig pentru a putea continua lan]ul c\ut\rilor al
cercet\rilor, al men]inerii `n afaceri.
Consensul s-a situat mai degrab\ `n zona profitului ca sus]inere a cercet\rii - dezvolt\rii.

6. COMAND|
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „comand\”:
 aspectul obiectiv al ac]iunii de comand\;

46
ANTRE PRENORIAT RU R A L

 calit\]ile persoanei care `[i asum\ rolul de comandant;


 implica]iile deciziei.
Primul grup de idei s-a constituit `n jurul aspectului obiectiv al conceptului: ordin, impunere,
execu]ia unei cerin]e (a executa ceva, `]i spune cineva ce s\ faci), a cere cuiva s\ execute o
ac]iune, ap\sare pe un buton. Sensul agreat `n urma discu]iei a fost cel de autoritate.
Al doilea grup de idei s-a focalizat pe calit\]ile persoanei care-[i asum\ rolul de comand\, cu
tot ce implic\ acest lucru. Cel care comand\ trebuie s\ [tie s\ se impun\ `ntr-un grup, s\ [tie
s\-[i coordoneze subalternii, s\ aib\ capacitatea de a influen]a pe cineva, s\ schimbe direc]ia
de ac]iune. E u[or s\ comanzi o ma[in\, dar e dificil s\ comanzi oameni, fiecare având propria
opinie. Pentru a-[i impune propriul punct de vedere trebuie s\ fie explicit, s\ fie bine preg\tit.
Uneori trebuie s\ aib\ argumente când solicit\ executarea unei ac]iuni, de[i al]i participan]i la
discu]ie consider\ c\ [eful nu trebuie s\ dea neap\rat explica]ii. Nu toat\ lumea poate s\
comande, dup\ cum nu oricine poate s\ fie `n subordine. Depinde de educa]ia primit\. Cei
s\raci au mai pu]ine [anse s\ devin\ comandan]i, ca [i cei n\scu]i `ntr-un mediu mai jos.
Un al treilea grup de idei s-a conturat `n leg\tur\ cu implica]iile deciziei, cu responsabilitatea
unei persoane care-[i asum\ rolul de comand\, presupune asumarea riscului. Indiferent dac\
se `ntâmpl\ un lucru bun sau r\u, `ntr-o echip\, comandantul este responsabil.
Discu]iile care au putut fi sintetizate `n cele trei `n]elesuri - autoritate, persoana care-[i asum\
rolul de comand\ [i constrângerile mediului - au eviden]iat accentul general pe ideea de rol
expres, clar `n societate.

7. CONSULTAN}|
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „consultan]\ „:
 firma, ca prestatoare de servicii;
 aspectul personal, personalizarea serviciului de consultan]\;
 con]inutul consultan]ei.
Primul grup de asocieri s-a realizat `n jurul ideii de firm\, de serviciu prestat. Astfel, de la
asocia]ii ca: firme care ofer\ servicii, serviciu indispensabil oric\rui domeniu economic, se
ajunge la ideea c\ este ”modul de a `ncerca s\ prinzi altceva decât [tii”. Ideea `mp\rt\[it\ este
cea de domeniu de activitate, cu un rol clar definit.
Al doilea grup de asocieri a fost realizat `n jurul personaliz\rii serviciului de consultan]\. De la
asocieri simple de gen consultantul, sf\tuitorul, un prieten, cel c\ruia `i ceri ajutorul, cel ales
pentru a `mp\r]i ideea ta cu el, s-a continuat cu “persoane preg\tite `ntr-un anumit domeniu”
de la care a[tep]i sprijin, `ndrumare, dialog pentru a te lumina asupra a ceea ce dore[ti s\
`ntreprinzi. ~n cuvintele unui participant am reg\sit sinteza acestei grup\ri: consultan]\ este
capacitatea unei persoane de a oferi sfaturi sau de a face cunoscut\ altei persoane posibilit\]i
[i oportunit\]i de toate felurile, capacitatea unei persoane de a influen]a sau de a sf\tui pe alt\
persoan\ s\ foloseasc\ anumite oportunit\]i, de a-l `ndruma, de a-i ar\ta calea, de a-l ajuta s\-
[i traseze drumul lui. Sensul comun agreat este cel de partener `n afacerea ta.
Al treilea grup de asocieri se produce `n jurul con]inutului consult\rii. Astfel se grupeaz\
informarea, cunoa[terea, documentarea, verificarea [i chiar opinia lui despre cum ar trebui s\
mearg\ afacerea. Discu]iile converg mai cu seam\ spre `n]elesul de informare pertinent\.
Din discu]iile cumulate, folosind cele trei sensuri majore – domeniu, partener al afacerii [i
specialist, paradoxal numitorul comun `l reprezint\ efectul consultan]ei: capacitatea
antreprenorului de a selecta, `ntre ceea ce [tie [i ceea ce trebuie s\ [tie, decizia corect\.

47
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

8. CONTROL
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „control „:
 func]iile [i rolul controlului;
 sentimentele create de exercitarea controlului;
 caracterul controlului
Un prim grup de idei asociaz\ func]iile [i rolul controlului:
 verificare, monitorizare; descoperirea punctelor critice, a accidentelor care se pot `ntâmpla;
`ndrumare; [i `n final cheia de a reveni pe drumul cel bun `n executarea unor ac]iuni. Discu]ia
aprofundat\ `n cadrul grupului de idei asociate a pus accentul pe ideea de siguran]\ final\ `n
desf\[urarea activit\]ii. Absen]a controlului `nseamn\ risc.
 domeniu de activitate a unor firme, institu]ie, tip serviciu prestat;
Un al doilea grup se plaseaz\ `n sfera sentimentelor create de exercitarea controlului. Paleta
de idei este foarte vast\: de la cel care verific\ executarea comenzii, cel st\pân pe situa]ie, cel
ce manipuleaz\ pân\ la sentimentul de autocontrol [i frica de control a celui care execut\ o
comand\. Ideea desprins\ din discutarea acestui grup este cea de corectitudine, ca cerin]\ `n
timpul desf\[ur\rii activit\]ii
Un al treilea grup vizeaz\ caracterul controlului. Controlul trebuie s\ vizeze calitatea produselor,
a serviciilor. Controlul trebuie s\ se manifeste pe parcursul `ntregii vie]i, secund\ de secund\,
continuu, pe parcursul desf\[ur\rii unor etape, a unei activit\]i, `n orice moment când execu]i
ceva. Orice trebuie controlat. Aprofundând `n]elegerea termenilor din grupul de idei sensul
desprins a fost cel de precau]ie, ca `nsu[ire a controlului.
Controlul este necesar, `nsemnând siguran]\, corectitudine [i precau]ie.

9. COORDONARE
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului “coordonare”:
 categoriile subsumate conceptului de coordonare;
 con]inutul activit\]ii de coordonare;
 coordonatorul.
Prima grup\ de idei asociate conceptului coordonare este cea a conceptelor subsumate: aranjare,
colaborare, ordine, ordonare [i stabilire de atribu]iuni. Avem astfel o explorare a universului
conceptual ata[at coordon\rii. Aparent paradoxal discu]iile `n cadrul acestei grup\ri de idei au
atins mai degrab\ o parte practic\; precaritatea resurselor impune o prioritizare a evenimentelor,
o desf\[urare precis\ a atribu]iilor `n cadrul echipei. {i toate acestea `ntr-un climat de discu]ii, de
explica]ii. Accentul comentariilor a fost pus `n special pe termenul de prioritizare.
A doua grup\ de asocieri detaliaz\ activitatea de coordonare. Astfel se subliniaz\ decelarea pe
nivele de execu]ie, e[alonarea evenimentelor, cu prioritizarea acestora, [i toate acestea
realizându-se `n cadrul echipei. Aspectul central este pus pe [tiin]a, pe organizarea activit\]ilor.
Al treilea grup de discu]ii se poate constitui `n jurul persoanei coordonatorului, a calit\]ilor [i
atribu]iunilor cerute pentru `ndeplinirea acestui rol. El este un manager, un organizator, cel care
stabile[te sarcinile [i func]iile fiec\ruia. Calit\]ile solicitate sunt foarte diverse: de la bine
informat, `n]elept, cel ce inspir\ `ncredere nu fric\ celor din jur, cel care trece dincolo [i intuie[te
ce se va `ntâmpla, are ochi peste tot, [tie r\spunsurile la provoc\ri. Doar c\pitanul echipei
poate fi coordonator, nu [i antrenorul. Esen]a discu]iilor s-ar sintetiza `n rolul activ al
coordonatorului `n derularea activit\]ii.

48
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Discu]ia pe cele trei sensuri de baz\ – prioritizare, [tiin]a coordon\rii [i calit\]ile personale ale
coordonatorului – cel ales a fost cel al persoanei care realizeaz\ coordonarea, cel respectat de
ceilal]i din diferite motive, priceperea [i `ncrederea inspirat\ fiind la loc de cinste.

10. CREDIT
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „credit”:
 componentele [i obiectivele credit\rii;
 termenii asocia]i conceptului;
 `ncredere
Un prim grupaj de idei a fost cel legat de componentele [i obiectivele credit\rii. Astfel, sistemul
bancar este asociat cu surs\ de finan]are, de ie[ire din impas, surs\ de dezvoltare, extindere,
performan]\ [i investi]ii. Altfel spus de c\tre unul dintre participan]i: “Credit `nseamn\ a lua ni[te
bani de undeva, a `mprumuta de la banc\, de la CEC s\ po]i s\ te dezvol]i [i, `n timp, s\-i dai
`napoi” Evident, discu]ia `n cadrul grupului a accentuat termenul `nc\ neenun]at – bani. Banii
reprezint\ combustibilul care pune `n
mi[care mecanismul [i faciliteaz\ `n-
deplinirea obiectivelor.
Un al doilea grup de idei din cadrul
brainstormingului a fost cel al terme-
nilor [i subconceptelor creditului. Por-
nind de la termeni precum nevoie,
sprijin, stimulent, ajutor, [i trecând prin
curajul solicit\rii unui credit, expunân-
du-te cerin]elor: ipotec\, `mprumut,
dobând\, obliga]ii, termene de ram-
bursare, penaliz\ri, datorie contabile,
retr\ie[ti lumea `n toat\ complexitatea
ei. Unul din participan]i a realizat o
diferen]iere semantic\ `ntre sprijin [i sus]inere: “A sprijini este o proptea mai mult, sus]inerea e
pân\ la cap\t. Ia mana dup\ el [i gata. Iar creditul e un sprijin” .
Liantul discu]iei a fost cel de mecanism, de ansamblu conceptual.
Al treilea grup se construie[te practic `n jurul unui singur termen: `ncredere. Bani acorda]i de
creditor pe `ncredere, `mprumuta]i de creditat cu `ncrederea / speran]a c\-i va putea returna,
[i nu `n ultimul rând gândurile care `nso]esc creditul luat.
Una din reflexiile participan]ilor este sugestiv\ `n acest sens: “La ce mai folose[te creditul \sta
`n afar\ de a da gânduri? ~n primul rând d\ `ncredere, `n al doilea rând gânduri, apoi speran]\.
Ce `]i mai d\? Te scoate din impas. Te duce pe ideea de dezvoltare, dar te duce [i precum a]i
spus voi, spre datorii, obliga]ii, nu [tiu ce.” Evident cuvântul cheie a fost cel de `ncredere.
Discu]ia final\ asupra celor 3 termeni (bani, mecanism, `ncredere) a condus spre ideea de
finan]are, de bani.

11. DEZVOLTARE DURABIL|


Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „dezvoltare durabil\”:
 defini]ie [i condi]iile dezvolt\rii durabile;
 angajamentul necesar realiz\rii dezvolt\rii durabile;

49
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

 dezvoltare pozitiv\ vs. dezvoltare negativ\.


Un prim grupaj de idei este cel legat de defini]ia [i condi]iile realiz\rii unei dezvolt\ri durabile.
Dezvoltarea durabil\ `nseamn\: lucruri bune, ceva rezistent pe termen lung, ce r\mâne `n urma
ta, f\cut ca s\ tr\iasc\ bine [i nepo]ii. Comunitatea beneficiaz\ de lucrurile acelea [i ele dau
na[tere la lucruri mai bune, ceva care r\mâne [i peste ani, ceva ce poate fi replicat, ceva care
s\ mearg\, ceva unde nu este implicat politicul. O exemplificare a conceptului de dezvoltare
durabil\ o g\sim `ntr-o luare de pozitie: “Ceva care reu[e[te s\ se `ntâmple `n comunit\]i [i s\
dureze [i s\ dea na[tere la alte lucruri bune. Construiesc ceva sau dezvolt nu numai s\ mearg\
la timp finaliz\rii dar s\ fie [i rezistent\ `n timp. Eu vreau s\ o v\d [i peste 2 000 de ani
chestiunea aia”. Sensul comun agreat `n discu]ia grupului de idei este cel al dezvolt\rii care
rezist\. Rezisten]a unei dezvolt\ri este practic trecerea probei, a provoc\rilor cotidiene, curente.
Un al doilea grup de idei se refer\ la angajamentul necesar realiz\rii unei dezvolt\rii durabile:
dorin]\, talent, [tiin]\, rezisten]\, perseveren]\, sus]inere [i nu `n ultimul rând [ans\. „{ansa
unei dezvolt\ri durabile este `n fiecare dintre noi. Fiecare dintre noi trebuie s\ aib\ un plan, dar
depinde de cum gânde[ti, cum aplici. Eu m\ dezvolt mai mult, el r\mâne `n urm\. Asta e o
[ans\ egal\ spre dezvoltare durabil\”. Sensul comun `n acordul acestui grup `l reprezint\
dorin]a de a face lucruri durabile.
O a treia asociere de idei a mers pe separarea `ntre dezvoltarea pozitiv\ [i dezvoltarea negativ\.
Chiar dac\ dezvoltarea `n sine `nseamn\ o realizare de lucruri bune, po]i distinge `ntre
dezvoltare pozitiv\ [i dezvoltare negativ\. Dezvoltare negativ\: se construie[te mult, d\ de
lucru o perioad\; mult [i pe stoc. Dezvoltare pozitiv\ ar `nsemna mult [i vandabil.
Discu]ia final\ cu cele trei sensuri acceptate - dezvolt\rii care rezist\, dorin]a de durabil [i
vandabil - a reliefat suportul general care trebuie alocat segmentului de dezvoltare pozitiv\.

12. EDUCA}IE
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „educa]ie”:
 termeni apropia]i conceptului;
 efectele percepute ale educa]iei;
 efectele materiale ale dezvolt\rii educa]ionale.
Primul grup de asocieri vizeaz\ termeni apropia]i/sinonimi conceptului de educa]ie: preg\tire,
`nv\]are, studii, instruire, `nsu[irea cuno[tin]elor, perfec]ionare. Discu]ia `n cadrul subgrupului
a punctat, a accentuat importan]a pe care o are asimilarea de cuno[tin]e.
Al doilea grup de asocieri a fost `n jurul efectelor percepute ale educa]iei asupra individului:
]inut\, civiliza]ie, modelare, comportament, cei 7 ani de acas\, seriozitate, respect, gândire,
modul de a `n]elege, percepe [i de a vorbi despre lucruri [i fenomene. Diferen]a `ntre educa]ie
[i instruire a fost accentuat\ de unii participan]i; educa]ia mai `nseamn\ [i pl\cerea ta de a
face ceva, pe când instruirea e mai degrab\ faptul obligatoriu. Accentul reliefat de participan]ii
la discu]ie a fost cel de comportament, ca rezultat al educa]iei.
Un al treilea grup de asocieri a fost cel purtat `n jurul efectelor materiale. Participan]ii la discu]ie
cred c\ educa]ia se reflect\ `n nivelul de trai, `n profesia pe care [i-au ales-o.
Discu]ia final\ asupra ideilor asociate conceptului de educa]ia a subliniat importan]a
comportamentului `n definirea educa]iei.

13. EGALITATE DE {ANSE


Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „egalitate de [anse”:

50
ANTRE PRENORIAT RU R A L

1. despre caracterul utopic al conceptului;


2. despre accep]iunile conceptului `n opinia participan]ilor la discu]ie;
3. Qui prodest?
4. condi]iilor de manifestare a “egalit\]ii de [anse”.
Despre primul grup de asocieri – al caracterului improbabil de manifestare a conceptului –
participan]ii s-au exprimat `n diferi]i termeni: ceva utopic, greu de realizat, ceva teoretic. O
societate trebuie s\ fie “prea pus\ la punct [i educat\ pentru a se putea manifesta acest fapt”.
{i `n consecin]\ s-ar putea s\ existe. Discu]iile au punctat faptul c\ societatea este structurat\
altfel, cu fenomene de nepotism, cumetrie, corup]ie. ~n opinia lor chiar dac\ scriptic exist\ legi,
practic nu se aplic\: “Sunt foarte multe legi nerespectate, nu numai la noi, peste tot `n lume. ~n
general. S-au dat legi. Se duc la concurs [i tot nu conteaz\. Ca lege e bun\, scriptic. Au venit
mai mul]i oameni. Fiecare lege e f\cut\ ca s\ fie `nc\lcat\ sau ocolit\”.
Al doilea grup de asociere a vizat accep]iunile curente ale termenului: acces, drepturi egale, s\
facem s\ fie egalitate de pornire, [ansa/posibilitatea de a ajunge din urm\ pe altcineva,
posibilitatea fiec\ruia de a face ceva. Discu]iile pe subgrup s-au canalizat pe posibilitatea
fiec\ruia de a face ceva, pe ideea de competi]ie liber\.
Un al treilea grup de asocieri conduce la asocierea conceptului cu cei defavoriza]i. O alt\ ideea
este c\ no]iunea poate fi o reminiscen]\ a vechiului regim. Mediul antreprenorial nu este, `n
opina lor, un loc de manifestare a conceptului.
Al patrulea subgrup a vizat, practic, condi]iile de manifestare a conceptului, condi]ii care fac
posibil\, `n mediul antreprenorial, competi]ia. “Numai dac\ exist\ egalitate de [anse poate s\
fie competi]ie. ~ntr-o societate normal\ trebuie s\ aib\ to]i posibilitatea de a se `nscrie `n
competi]ie, c\ unul e mai gr\su], c\ altul e mai slab, dar posibilitatea s\ se `nscrie s\ aib\ to]i.
De aia s-au f\cut licita]iile astea. Egalitate de a pleca la o competi]ie. Un câ[tig\tor trebuie s\
fie, nu se poate. A participa cu [anse egale, f\r\ a umbla cu substan]e dopante, este cu
adev\rat competi]ie”. O exemplificare a conceptului, la nivel de societate este prezentat\ `n
continuare: “Sunt foarte mul]i copii, familia nu are venituri, s\ urmeze cursuri la un liceu bun.
Sistemul nu `ncurajeaz\ prin burse. Dar ar putea s\ fie de exemplu: to]i copiii care au peste 8
ani s\ urmeze o [coal\. S\ aib\ posibilitatea majoritatea. Adic\ zici dac\ e[ti bun s\ po]i s\ fii
prins f\r\ s\ ai finan]e. S\ nu fii condi]ionat de al]i factori. Celor buni [i a celor f\r\ posibilit\]i.
C\ sunt buni [i nu au posibilit\]i financiare. Sau vrei s\ accesezi un proiect. Poate nu ai un start
pentru `nceput dar po]i s\ fii sprijinit [i s\ faci ceva”.
Discu]iile `n cadrul subgrupului au mai subliniat [i faptul c\ egalitatea de [anse are dimensiunea
de sistem: “Societatea trebuie s\ o ofere. Nu ]ine de individ. Eu când m-am referit la o societate
normal\ m-am referit la o societate care func]ioneaz\ pe baza unor legi, a unor c\r]i”
Discu]iile finale au subliniat c\ `ntre caracterul utopic, `ntre accep]iunile teoretice, `ntre amintirea
vechiului sistem [i protejarea celor slabi [i condi]iile reale din economia [i societatea
româneasc\ respectarea regulilor este fundamental\. Respectarea legii este expresia egalit\]ii
de [anse.

14. FONDURI STRUCTURALE


Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „fonduri structurale”:
1. efectul fondurilor asupra „min]ii” antreprenorului
2. dezvoltare
3. sistem de creditare

51
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Primul grup de idei prefigureaz\ „visele” antreprenorului, la auzul conceptului “fonduri


structurale”: planuri, explorarea tuturor posibilit\]ilor, realizarea de lucruri utile, diversificarea
activit\]ii, angajare, obliga]ii, responsabilitate. ~n urma aprofund\rii discu]iilor s-a eviden]iat
ideea posibilit\]ilor de ac]iune deschise prin accesarea unor fonduri structurale.
O a doua grup\ cuprinde ideile enun]ate `n leg\tur\ cu scopul, utilitatea acestor bani. Banii
europeni ar putea fi bani folosi]i pentru dezvoltare, ar reprezenta fonduri pentru dezvoltare
urban\ [i rural\. Prin infuzia de capital din cadrul Uniunii Europene s-ar genera locuri de munc\
[i ar fi posibil astfel un nivel de trai mai bun. {i pentru antreprenor s-ar crea posibilitatea profitului
– `n accep]iunea responden]ilor.
A treia grup\ de asocieri se produce `n jurul banilor. Banii europeni sunt pentru proiecte eligibile,
pentru proiecte serioase, sunt bani returnabili. Evident, banii vin pentru destina]ii precise, clare.
Antreprenorii v\d banii veni]i pe proiecte structurale [i ca fonduri pentru desf\[urarea propriei
activit\]i, ca fonduri de rezerv\.
Discu]iile aprofundate pe cele trei sensuri - posibilit\]i deschise de fondurile structurale,
dezvoltare [i bani - au `nt\rit rolul banilor pentru dezvoltarea domeniilor vitale, cu condi]ia s\
fie bine chibzui]i, orienta]i spre dezvoltare, pentru realizarea unor obiective precise.

15. MANAGEMENT
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „management “:
 termeni apropia]i conceptului de management;
 calit\]ile managerului.
Un prim aspect `l constituie cel al termenilor apropia]i conceptului de „management”. Au fost
amintite coordonare, conducere, organizare, planificare, plan, plan financiar, plan de afaceri,
concept , control, ini]iativ\, libertate, [tiin]\, studii de pia]\. Avem astfel paleta larga a principiilor
[i descrierea conceptului de management. Evident, ar mai fi fost de enumerat [i al]i termeni.
Aprofundarea discu]iilor a scos `n vedere faptul c\ “managementul este esen]a afacerilor”, c\
reprezint\ un obiect de studiu pe care trebuie s\-l parcurgi `nainte de a te apuca de o afacere.
Un al doilea aspect vizeaz\ persoana central\ a conceptului de management: managerul. Astfel
manager `nseamn\ lider, conduc\tor, administrator, [ef, boss. Managementul se mai transpune
`n atribu]iuni ale managerului: stabile[te ierarhic oamenii, impune disciplina, face aprovizionare
(merceolog), este directorul economic. Pentru a realiza aceste atribu]iuni el trebuie s\ fie o
persoan\ informat\, preg\tit\, aflat mereu `n `ntâlniri de afaceri. Pe lâng\ aceste calit\]i
„tehnice” el mai trebuie s\ aib\ [i talent. El a mai fost asimilat unui „magician - c\ poate s\
prevad\ `n func]ie de oferte, `nainte cât\ marf\ `i trebuie, chiar dac\ nu este patron direct ci este
angajat ca manager”. Discu]iile purtate pe seama acestor atribu]iuni ale managerului au scos
`n eviden]\ faptul c\ „un organizator al unei institu]ii, cu tot ce `nseamn\ cheltuieli [i
responsabilit\]i” reprezint\ esen]a practic\ a managementului. Un bun manager este un om cu
studii de management, cu solide cuno[tin]e de afaceri.

16. MARKETING
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „marketing “:
1. concepte din [tiin]a marketingului
2. prezentare-publicitate- vânzare
3. calit\]i necesare `n activitatea de marketing
1. ~n cadrul primului grup ne referim la termeni precum: gestionare, promovare, comer], manage-

52
ANTRE PRENORIAT RU R A L

ment, studiu de pia]\, vânzare, valorificarea produsului, pre], produs, distribu]ie. Acest\ scurt\
palet\ de termeni atrage aten]ia asupra diversit\]ii practice a conceptului de marketing, asupra
`ntrep\trunderii dintre termenii economici la nivelul de baz\ al activit\]ii economice.
2. Al doilea grup `l reprezint\ cel format de prezentare–publicitate–vânzare. ~n ideile exprimate
prezentarea este legat\ de conceptele de frumos, produs propriu [i publicitate. Pentru
responden]i tandemul prezentare–publicitate–vânzare reprezint\ aspectul practic al activit\]ii
de marketing; este felul `n care vinzi, parte a afacerii tale. Strâns legat de cuplul prezentare-
vânzare `n cadrul discu]iei a fost contextul concuren]ial `n care se produce prezentarea-
vânzarea produsului. ~n opinia celor prezen]i la discu]ie, marketingul ar mai `nsemna valori-
ficarea produsului, vânzarea unor
produse `n locurile cele mai c\utate, cu
vad, a vinde un produs pe o pia]\ con-
curen]ial\ bogat\.
3. Un alt grup de asocieri se produce `n
jurul aspectelor native ale practicienilor
din marketing. Se vorbe[te de talent, de
arta de a vinde un produs, de a-l pre-
zenta `n concordan]a pre]-calitate; sau
calitate la un pre] acceptabil. De multe
ori `n aspectele practice marketing mai
`nseamn\ un intermediar.
Concluziile discu]iilor `n jurul acestui concept au fost sintetizate astfel: marketing `nseamn\
[tiin]a de a vinde. Degeaba produci mult [i prost. Dac\ un produs e frumos, un desen e superb,
este o marf\ unic\, e creat\ de tine [amd, dar nu ai posibilitate, nu po]i s\ ajungi s\ o prezin]i
oamenilor care pot da un pre] mai bun, nu faci nimic. Marketing `nseamn\ s\ faci un lucru s\
fie v\zut de foarte mul]i oameni.

17. MOTIVARE
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „motivare“:
1. sus]inere/suport `n derularea unei ac]iuni;
2. hot\râre/convingere `n `nf\ptuirea unui act;
3. r\splata unei ac]iuni
1. ~ntr-o prim\ asociere de idei pot fi grupate multe dintre enun]urile spontane ale participan]ilor:
sus]inere, stimulare, impuls, `ncurajare. Analiza termenilor enun]a]i au subliniat importan]a
suportului extern `n derularea unei ac]iuni.
2. O a doua asociere de idei a[eaz\ laolalt\ termeni precum: ceea ce `mi propun s\ fac, ceea
ce `mi propun s\ ob]in, dorin]a de a câ[tiga, dorin]a de a ajunge sus la un concurs, ambi]ia,
dorin]a de a i se recunoa[te meritele. Discu]iile `n cadrul acestei asocieri de idei au punctat
importan]a resortului interior `n `nf\ptuirea unui act.
3. A treia categorie a privit motivarea din perspectiva beneficiilor ob]inute. Astfel s-au formulat
termeni precum: interes, glorie, ob]inerea de profit, avantaj material, succes, bani, rela]iile
dintre persoanele implicate. Analiza ideilor enun]ate a accentuat faptul c\ r\splata este un
resort puternic al motiv\rii.
Discu]ia concluziv\ vis-a-vis de cele trei sensuri implicate – suport, dorin]\ [i r\splat\ – au
ar\tat importan]a traiectului carier\- bani–reu[it\ `n formarea motiva]iei pentru ac]iune.

53
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

18. ORGANIZARE
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „organizare“:
1. termeni apropia]i conceptului
2. definiri ale conceptului de organizare;
3. implica]ii ale organiz\rii asupra individului.
Au fost enun]a]i termeni precum: calcul, contabilitate, plan, ordine, `mpreun\, libertate,
ordonare, disciplin\, coordonare, conducere, ini]iere, ierarhie. Au fost astfel reliefate aspecte
foarte diverse ale conceptului de organizare. ~n cadrul discu]iilor finale au fost accentua]i
termenii coordonare [i planificare.
~n cadrul celui de-al doilea grup de idei spontane, au fost practic `ncerc\ri de definire, din partea
participan]ilor, din perspectiva vie]ii cotidiene, a conceptului de organizare. Astfel au fost
enun]ate aser]iuni precum:
„eu `n]eleg prin organizare un grup de oameni care s\ analizeze anumite idei [i s\ pun\ cap
la cap fiecare am\nunt [i s\ vad\ ca lucrurile s\ mearg\ `ntr-un sens pozitiv”;
„a organiza `nseamn\ a nu l\sa totul la voia `ntâmpl\rii, a planifica ni[te detalii”;
„a pune la punct toate detaliile pentru ce urmeaz\ s\ fac când ajung `n locul respectiv”;
„cum `]i generezi, cum `]i conduci proprii t\i subordona]i. O planificare, s\ zicem. Tot organizare
e. O planificare s\ atingi ni[te ]inte, ni[te scopuri, b\nuiesc”;
„ a te organiza, adic\ a `ncepe o ac]iune `n care trebuie s\ fie un grup de oameni organizat, nu
poate merge la un succes f\r\ s\ aib\ un conduc\tor al ac]iunii respective”
Discu]iile aprofundate `n cadrul acestei categorii au accentuat faptul c\ trebuie s\ ai ]inte
precise, obiective [i scopuri.
~n urma analizei ideilor din cadrul celui de-al treilea grup s-a exemplificat prin nivele de
organizare pe care individul le parcurge `n via]\:
“este un copil, s\ gândeasc\ ca un copil, când a trecut la stadiul de adult, s\ gândeasc\ la
stadiul de adult. Atunci e organizat. Pân\ la o anumit\ vârst\ ia lucrurile a[a u[or...Dup\ aceea,
dac\ apuci pe cont propriu, e mai greu. Trebuie s\ le rezolvi tu. Nu le mai poate rezolva tata,
nici mama. Atunci trebuie s\ te organizezi”;
“adic\ pân\ te c\s\tore[ti e[ti mai, nu e[ti a[a ordonat, e[ti mai liber”;
„~n]eleg c\ ar fi ideea s\ aranjezi lucrurile s\ mearg\ bine, s\ `]i planifici cum o s\ faci ca s\
reu[e[ti. S\ planifice fiecare etap\ a vie]ii”.
~n finalul discu]iei, analiza celor 3 sensuri identificare pe categorii - coordonarea, stabilirea de
]inte precise [i grade diferite de complexitate – au condus spre ideea c\ organizarea este un
parcurs logic care implica ordonarea – coordonarea – controlarea activit\]ii.

19. PLAN DE AFACERI


Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „plan de afaceri“:
1. drumul de la idee la afacere;
2. “tehnicul” din gândirea unei antreprenor;
3. obiectivele afacerii.
1. ~n cadrul acestei categorii au fost al\turate urm\toarele: idee, idei de afacere, punerea `n
practic\ a unei idei. Pentru punerea `n practic\ a unei idei este nevoie de un `ntreg proces:

54
ANTRE PRENORIAT RU R A L

informare, cursuri de informare, cercetare, documentare, analiz\, absolvirea unei idei de


afaceri, studiu. Fundamentarea „teoretic\” a planului de afaceri este condi]ia parcurgerii
drumului de la idee la afacere.
2. ~n aceast\ categorie au fost incluse: cheltuieli plus venituri; venituri minus cheltuieli egal profit,
venit brut, ce trebuie urmat ca s\ ajungi s\ faci ceva, atât pe termen scurt cât [i pe termen
lung, calcul pe hârtie, de la angaja]i la investi]ie. ~n opinia responden]ilor, partea tehnic\ a unei
idei de plan de afacere te ajut\ `n momentele grele, este o socoteal\ pentru momente grele.
3. A treia grupare de idei vizeaz\ obiectivele afacerii. Planul de afacere este v\zut prin asociere
cu termeni precum : profit, afacere, dezvoltare: “Un plan de afacere `nseamn\ c\ `]i propui ...
s\ te dezvol]i. Faci un plan de afaceri pe care trebuie s\-l urmezi, ca `n câ]iva ani s\ po]i s\
te dezvol]i. Ai un ansamblu de m\suri pe care le pui pe hârtie, care trebuie respectate.
Porne[ti de la un lucru, de la un anumit\ sum\, de la capitalul s\u social, peste 5 ani trebuie
s\ ajungi s\ aib\ un milion, dar de dolari; s\ transformi un milion de lei `ntr-un milion de
dolari”. Se revine astfel la obiectivul general al afacerii: profitul, iar planul de afacere
prefigureaz\ succesul.
~n finalul discu]iei, dup\ rediscutarea concluziei celor trei grupuri, sensul acceptat pentru ideea
de plan de afacere a fost: pui ni[te calcule pe hârtie ca s\ po]i s\ te dezvol]i.

20. PLANIFICARE
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „planificare “:
1. semnifica]ia termenilor programare –ordonare - parcurgere
2. finalitatea ac]iunii de planificare
1. Principalele idei asociate acestei grup\ri sunt: scop, termene, ordonare, programarea unei
ac]iuni de la faza de ini]iere pân\ la finalizare, parcurgerea unor etape, un calendar, disciplin\,
conducere. Analiza ideilor enun]ate `n cadrul acestui grup a subliniat importan]a activit\]ii de
concepere, de prevedere a etapelor de desf\[urare a procesului. Elementul comun al acestor
idei a fost - `n opina participan]ilor - gândirea; a te gândi la ceea ce vrei s\ faci, la cum vrei
s\ faci. Peste un anumit nivel planificare `nseamn\ c\ mergi dincolo de calendar, de cum
gânde[ti, `nseamn\ succes, `nseamn\ rezultat, `nseamn\ o ]int\.
2. Principalele idei asociate acestei grup\ri : munc\, succes, glorie, bani, bun conduc\tor.
Discu]iile despre aceste idei au subliniat c\ peste un anumit nivel planificare `nseamn\ succes,
`nseamn\ rezultat, `nseamn\ o ]int\, `nseamn\ bani.
Ceea ce le leag\ ideile discutate este, cum spune un participant: „Domnule, asta e munca
mea, partea de conducere… [i la fel se poate spune mintea mea”.

21. PREVIZIUNE
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „previziune“:
1. capacitatea unei persoane de a anticipa anumite lucruri
2. ceva ce ]ine de stilul omului, de felul precaut al lui de a fi
3. Activit\]i implicate `n cadrul previziunii
Ideile reunite `n cadrul primei categorii sunt: ceva instinctual, o orientare dup\ instinct, viziune,
a vedea `n viitor, un vis – s\ vezi cum vor evolua lucrurile, a avea puterea de a anticipa. Acest\
grupare accentueaz\ aspectul ira]ional al termenului. Previziunea este o capacitate
extrasenzorial\, care te ajut\ s\ iei o decizie la un moment dat.

55
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

~n cadrul celei de-a doua grup\ri, principalele idei enun]ate au fost: a fi precaut de la `nceput,
s\ te gânde[ti la ce se poate `ntâmpla, s\ iei `n considerare toate variantele posibile, s\ fii atent
la detalii, s\ te asiguri cumva c\ totul o s\ mearg\ bine, s\ previzionezi urm\rile, a gândi ce e
bine [i ce e r\u, s\ iei `n calcul anumite fapte, s\ gânde[ti [i spre bine [i spre r\u. Analiza
acestor idei a condus spre sublinierea rolului analizei `n activitatea de prevedere.
~n a treia grupare au fost incluse urm\toarele idei: informare, orientare, anticipare, cercetare,
analiz\, experien]\, simulare, studierea mersului pie]ii.
Esen]a previzion\rii este, `n opinia participan]ilor, s\ te gânde[ti [i la riscuri [i la realiz\ri.
Previziunea este imaginea min]ii.

22. PROIECT
Categorii, aria de r\spândire cotidian\ a conceptului „proiect“:
1. proiectul ca idee, ca obiectivarea unei idei
2. concepte apropiate „proiectului”
~n primul grup de idei am inclus: idee, punerea `n practic\ a unei idei, o idee `n jurul c\reia vin
ac]ionarii. Discu]iile au scos `n eviden]\ importan]a ideii pentru pornirea unei afaceri.
~n cel de-al doilea grup am inclus urm\toarele semnifica]ii: schi]\, schem\, ansamblu, plan de
afacere, construc]ie, aplica]ie, dezvoltare, planificare, implementare, management, marketing.
Analiza ideilor din cadrul grup\rii a accentuat nevoia de `n]elegere a conceptelor din sfera
managementului de proiect.
„Proiectul este de fapt o dorin]\, este ceea ce une[te anumite ac]iuni pe care vrei s\ le faci.
~nseamn\ a respecta anumite proceduri `n `ndeplinirea unui lucru, cu cheltuieli [i venituri. Un
vis care se pune pe hârtie”.

PERSPECTIVELE MANAGEMENTULUI PENTRU GRUPUL


STUDIAT
Ideea deschiderii unei afaceri proprii `n mediul rural atrage un public foarte larg. Dorin]a de a
porni la drum este impulsionat\ de o serie de factori naturali – terenul [i clima faciliteaz\ dez-
voltarea unor afaceri specifice, diferite de cele din mediul urban.
~n zona Centru turismul este principala atrac]ie pentru investi]ii: obiectivele ce pot fi vizitate [i
mun]ii pe care pot fi amenajate pârtii de sky, combinate cu frumuse]ea locurilor montane [i
clima deosebit\ `i determin\ pe mul]i oameni s\ cread\ c\ satele lor s-ar putea transforma `n
sta]iuni turistice. ~n al doilea rând cre[terea animalelor, agricultura [i piscicultura sunt activit\]i
economice care se pot dezvolta `n jude]ele din Ardeal, deoarece concuren]a este mic\, iar for]a
de munc\ este suficient\.
~n zona Nord-Est agricultura, cre[terea animalelor, viticultura [i pomicultura sunt activit\]i
tradi]ionale, facilitate de terenuri fertile [i mân\ de lucru ieftin\. Ascensiunea din ultimii ani a
construc]iilor unor fabrici `n mediul rural schimb\ viziunea poten]ialilor antreprenori spre
me[te[uguri [i servicii auxiliare [i de `ntre]inere.
~n zona Sud-Est comer]ul este stimulat de pozi]ia strategic\ ce situeaz\ jude]ele pe c\ile de acces
spre multe regiuni ale ]\rii (Moldova, Ardeal, Muntenia). Viticultura [i agricultura au fost activit\]i
tradi]ionale, dar nu sunt valorificate `ndeajuns. De[i pu]in dezvoltat\ turistic, aceast\ zon\ de]ine
câteva oaze de atractivitate, care `i `ndeamn\ pe mul]i s\ `nceap\ o afacere `n agro-turism.
~ntrebându-i pe participan]ii la studiu ce afacere ar dori s\ `nceap\, r\spunsurile au fost diverse:

56
ANTRE PRENORIAT RU R A L

Dac\ ar fi s\ `ncepe]i mâine o afacere, care ar fi aceea? Din ce domeniu?

Principala piedic\ `n calea dezvolt\rii acestor afaceri o reprezint\ pentru 90% din subiec]i lipsa
banilor. {i asta deoarece suma medie necesar\ pentru demararea afacerilor este de 147.000
EURO. Cele mai mici sume men]ionate de participan]ii la studiu au fost 10.000 EURO, iar cele
mai mari 1.000.000 EURO. ~n ceea ce `[i propun s\ fac\ oamenii se consider\ nu doar bine
preg\ti]i profesional, ci [i dispu[i s\ lucreze mult, la standarde `nalte [i s\ `nve]e lucruri noi.
Dou\ treimi dintre ei [tiu c\ aceast\ afacere implic\ munca zilnic\ la calculator [i pe Internet,
un website [i o mai mare aten]ie spre lucruri ignorate pân\ acum: management, contabilitate,
rela]ii cu clien]ii, cu administra]ia public\, etc. {i sunt dispu[i s\ accepte o schimbare major\
`n via]a lor `n schimbul unui sprijin pentru demararea afacerii.

Având `n vedere c\ un procent relativ ridicat, 44,3%, recunosc [i exprim\ nevoia de instruire `n
domeniul managementului proiectelor, coroborat cu cuno[tin]ele relativ reduse ale grupului ]int\
fa]\ de acest subiect, 75,7 % din intervieva]i apreciind c\ de]in cuno[tin]e pu]ine, deloc sau nu
[tiu, apreciem necesitatea abord\rii unei temetici `n acest domeniu.
~n acela[i timp, consider\m util ca abordarea tematicii s\ fie axat\ pe managementul proiectelor
cu caracter individual [i de firm\, ]inând cont c\ grupul ]int\ este format din 67,7 % poten]iali
`ntreprinz\tori, dispu[i s\ `nceap\ o afacere, iar 29,3 % manageriaz\ deja afacerea proprie.
Cristian Popescu – profesor Management de Proiect / Catedra de Management UPB

57
Pro i e ct u l R ur a l - M an ag e r

Cercetarea scoate `n eviden]\ faptul c\ fiecare persoan\ este unic\. Oamenii, indiferent c\ sunt
patroni, manageri sau poten]ial `ntreprinz\tori, au experien]e diferite, au tr\it situa]ii de via]\
diferite, v\d conceptele `n mod diferit, au cuno[tin]e mai mult sau mai pu]in fundamentate, dar to]i
urm\resc succesul `n via]\, iar modalitatea de ob]inere a acestuia este `ntrev\zut\ `n ini]irea [i
dezvoltarea unei afaceri proprii.
Experien]ele anterioare ale persoanelor chestionate sunt `n general vaste [i variate [i nu difer\
`n mare m\sur\ de cele ale persoanelor din mediul urban.. Aceste experien]e determin\ situa]ia
prezent\ a acestora.To]i cei care deja au intrat `n lumea afacerilor [i to]i poten]ialii `ntreprinz\tori,
care bat la u[a acestei lumi, au `nv\]at din experien]\ s\ se adapteze schimb\rilor, dar cheia
principal\ a succesului de durat\, sesizat\ de participan]ii la anchet\, este dorin]a manifestat\ de
a investi continuu `n propria preg\tire. Modulul Plan de afacere, a[a cum a fost conceput, ]inând
seama de publicul ]int\, va urm\ri sprijinirea tuturor persoanelor care au pornit pe acest drum
lung [i anevoios al form\rii [i al succesului `n via]\. Pentru participant este o curs\, contra
cronometru pe durata a 6 luni, care va cere cu siguran]\ sacrificii. Important este, `ns\, s\
participe [i cine [tie... poate se va putea num\ra printre cei care vor trece linia de sosire, unii `n
picioare, al]ii abia mai respirând, dar to]i vor fi `nving\tori prin perseveren]a de care au dat dovad\.
C\t\lin Alexe – profesor Business Plan / Catedra de Management, UPB

“Cercetarea relev\ faptul c\ nevoia de


preg\tire managerial\ este uria[\.
Antreprenorii simt nevoia de a `nv\]a s\-
[i fac\ un plan de afaceri. ~nceputul
crizei acutizeaza aceast\ nevoie
finanta]orii [i investitorii punând mai
mult accent pe capacitatea de
management [i pe mic[orarea riscului.
Mic[orarea oportunit\]ilor poate fi
compensat\ de ridicarea nivelului de
cuno[tin]e pentru ca antreprenorul s\
`ncerce s\ se men]in\ pe o curb\ de
succes constant\. El va trebui s\
`n]eleag\ unde se afl\, unde vrea s\
ajung\ [i cum s\ fac\ asta. Cuno[tin]ele de baz\ privind managementul sunt mai mult ca oricând
necesare [i ele vor fi un factor care poate aduce valoare ad\ugat\ afacerilor existente [i celor pe
cale s\ `nceap\. Ele pot face diferen]a dintre succes [i faliment.”
Marius Bostan, Manager de proiect, Pre[edinte FNTM

“Cercetarea a ar\tat c\ la Conferin]ele Regionale Rural-Manager prin tematicile alese din


domeniul managementului, a bunelor practici, a oportunit\]ilor de finan]are, a avantajelor
competitive prin utilizarea Internetului [i prin viitoarea utilizare a platformei de e-learning pentru
calificare, au atins exact acele puncte, care sunt deficitare `n mediul rural. Succesul conferin]elor
[i al proiectului se reflect\ [i `n num\rul mare de participan]i din fiecare jude], prin interesul de
a participa la calificarea prin e-learning [i prin discu]iile purtate atât cu participan]i cât [i cu
reprezentan]i ai organelor si ai institu]iilor r\spunz\toare pentru dezvoltarea mediului rural.”
Hannes Kerst, expert multiregional, BFZ Germania

58
ANTRE PRENORIAT RU R A L

“Exemplul Bavariei poate fi folosit pentru România ca model de bun\ practic\. Dorim s\ folosim
pentru România lec]ii inv\]ate din dezvoltarea rural\ a Bavariei. Anual, `n Bavaria consiliem peste
60 de mii de persoane. Vom folosi experien]a acumulat\ de-a lungul anilor pentru a stimula [i `n
România dezvoltarea resurselor umane. ”
Alexander Seidl, expert interna]ional, BFZ Germania

“In cadrul proiectului particip\ un num\r `nsemnat de tineri din mediul rural, antreprenori [i viitori
antreprenori ce de]in sau vor s\ ini]ieze afaceri `n domenii de activitate diverse. Pe parcursul
proiectului vom `ncerca s\ sprijinim beneficiarii s\ scrie [i s\ depun\ o cerere de finan]are sau
s\ i[i solu]ioneze o problem\ `n ini]ierea sau dezvoltarea afacerii. Consultan]ii regionali identific\
necesit\]ile mediului de afaceri, formalizeaz\ cererea de consultan]\, realizeaz\ vizite la
beneficiari, astfel `ncât fiecare `ntreprinz\tor s\ se bucure de o aten]ie special\. Având `n vedere
c\ nevoile de educa]ie [i asisten]\ personalizat\ ale micilor sau viitorilor `ntreprinz\tori sunt
cercetate profesionist, Programul Rural-Manager va fi adaptat continuu pe necesit\]i punctuale
specifice mediului de afaceri din zonele rurale.”
Laura Popa, coordonator multiregional FNTM

„Atingerea obiectivelor proiectului Rural-Manager nu ar fi posibil\ f\r\ o profund\ [i profesionist\


cercetare a grupului ]int\ `n paralel [i complementar cu dezvoltarea curiculelor pentru cursurile
de e-Learning. Consider c\ abordarea propus\ [i adoptat\ `n cadrul proiectului a fost cea mai
fericit\ [i rezultatul este pe masur\. Profilul antreprenorului din mediul rural precum si a[tept\rile
acestora rezultate din cercetarea complexa sunt instrumente esen]iale pentru profesori [i
asisten]i atunci când vom parcurge cursul de e-Learning `mpreun\ cu beneficiarii no[tri. De
asemenea cercetarea atingând [i deciden]ii din administra]ie se constituie `ntr-un instrument util,
chiar esen]ial, ca o baz\ de plecare pentru fundamentarea si continuarea ac]iunilor de dezvoltare
a mediului rural.”
Dan Ardelea, Profesor Management strategic FNTM

59