Sie sind auf Seite 1von 149

Inhalt

Cuprins

Einfiihrung (Hinweise zur Benutzung des Begleitbuches) ~ntro.ducere (Recornanddri cu privire la utilizarea manualului insotitor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7

Einige Informationen / Citeva informatii

1. Harta tdrilor de limbd germand .

2. Literele alfabetului .

3. Cifrele ..

4. Moneda. . ....

9 10 10 11

Lektion 1: Das ist ein Lied

Grammatik / Gramaticd: Persoana a III-a singular a verbului sein .

13 15

Lektion 3:

Lektion 2: Hallo, Taxi! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Hotel Europa

Gr. Persoana I singular a verbului sein: ich bin.

20

Lektion 4: Wer sind Sie bitte?

Gr: Persoana a II-a singular a verbului sein: du bist/Sie

sind. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 23

Lektion 5:

Lektion 6:

Das ist doch unhoflichl

Gr: sein + adjectiu, particula doch .

27

Was machen Sie?

Gr: Propozitia interogatiud cu was,

conjugarea uerbelor: persoana a II-a singularSie

30

Lektion 7: Du bist seltsam

Gr: Conjugarea verbelor: persoanele I si a II-a singular: . 34

Lektion 8: Woher kommst du?

Gr: Propozitia interogatiua cu woher, prepozitia aus . 37

Lektion 9:

Das weifst du doch!

Gr: Conjugarea uerbelor: persoana a III-a singular, pronumele personal er, prepozitia in. . . . . . . .

41

Lektion 10: Ist noch ein Zimmer frei?

Gr: Propozitia interogatioa jara pronume interogativ . 45

Lektion 11:

Schon wieder so ein Zimmer!

Gr. Articolul botdrit si articolul nebotdrit .

49 3

Lektion 12:

Lektion 13:

Student oder Portier?

Gr: Conjugarea verhelor: persoana I plural.

53

Hier bitte - me in Schlussell

Gr:Adjectivul posesio: persoanele I si a II-a singular

56

Lektion 14: Ihr kommt doeh naeh Aachen?

Gr: Con juga rea verbelor: persoana a II-a plural,

subiectul (determinare in nominatiu), particula wohl 60

Lektion 15: Verkaufst du aueh die Kassetten?

Gr: Pluralul substantivelor tn (e)n, pronumele personal:

persoana a III-a plural: sie, negatia nicht. . . . . . . .. 64

Lektion 16:

Lektion 17:

Lektion 18:

Lektion 19:

Lektion20:

Lektion21:

Lektion22:

Lektion23:

Probieren Sie mal!

Gr: Verbulla imperatiu, pronumele personal: persoana a III-a singular es, particula mal. .

67

Vier Tassen - das maeht vier Mark

Gr:Conjugarea verbelor: persoana a III-a plural, pronumele personal: persoana a III-a singular sie, complementul direct (determinare in acuzativ) .

Keine Saehen, kein Gepack

Gr: Verbul haben, negatia substantivelor keinl e

71

75

leh rnochte sehlafen

Gr: Verbul modal mogen/Ich mochte, paranteza sintacticd . . . . . . . . .

Sind Sie krank?

Gr: Adjectivul posesiv plural meine .

79

83

leh war in Essen '

Gr:lmperfectul verbelorseinlhaben, adverbul da.

86

Und seine Frau?

Gr: Adjectivul posesiv: persoana a III-a singular

seln/e, ihr/e .

90

Wer spricht da?

Gr: Verbe cu alternante vocalice, negatia. nichts, particula gar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

93

Lektion 24: Mochten Sie noeh einen Kaffee?

Gr. Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat

prin substantiv masculin cu articolul: einen. . '.' . 96

Lektion 25: Ich bezahle den Rest

Gr: Complementul direct (determinare fn acuzativ) exprimat prin substantiv masculin cu articolul: den,

pronumele personal fn acuzativ: ibn. . . . . . . . . . . . . 100

4

Lektion 26: reb lade Sie ein

Gr.' Verbele separabile

104

Sumar de gramaticii.

Cheia exercitiilor

107 117

Vocabular .....

125 134

Traducerea dialogurilor .

5

Einfiihrung (Hinweise zur Benutzung des Begleitbuches)

Introducere (Recomanddri cu privire fa utilizarea manualului insaitor)

Aueti in mind primul volum al manualului insotitor pentru cursul radiofonic de limba germarui Deutsch - warum nicht? ('Germana ... De ce nu?'),

EI ud este un insotitor credincios atunci cfnd ureti sa reoedeti sau sa

aprofundati continutul unei emisiuni, va ajuta atunci cind doriti sa va informati.

Fireste, el nu inlocuieste cursul radiofonic. Este de dorit sa ascultati fntotdeauna mai intii lectiile la radio. Aceasta deoarece fiecare lectie a cursului radiofonic coniine exercitii auditive care trebuie rezoluate, evident, fn cursul emisiunii. Exercitiile auditive au scopul de a va ajuta, in timp ce ascultati lectia, sa aflati despre ce este uorba: care este situatia, unde se desfdsoard scena, cine uorbeste, despre ce uorbeste, care este atmosfera etc. Pe scurt, trebuie sa va concentrati mai fntfi sa intelegeti situatia in ansamblu, nu sa incercati sa intelegeti fiecare cuvfnt.

Existd anumite tehnici de a asculta ce va usureazd intelegerea unei limbi pe care nu 0 cunoasteti inca. Aceste tehnici va sint prezentate fn primele trei emisiuni. Asadar, cursul radiofonic nu incepe direct cu actiunea in jurul cdreia sint structurate lectiile.

Ascultati deci mai fntfi lectiile If.} radio, fncercfnd sa gbiciti sau sa faceti presupuneri despre ce e vorba. In acest fel, cursul va va face mai multd pldcere. Si probabil cd ueti retine mai bine cele auzite, pentru cd participati activo

Manualul insotitor contine urmdtoarele:

A Informatii eu privire fa lectii (= paginile 13 -106)

1. Un tabel sinoptic

Tabelul sinoptic rezurnd problemele de gramaticd si principalele expresii dintr-o lectie. Explicatiile privitoare la gramaticd sfnt dezvoltate si precizate.

2. Dialogurile lectiilor

Textele dialogurilor sint tipdrite numai fn germand, dar au fost inserate unele explicatii in romdnd privitoare la desfdsurarea actiunii. Dacd se intimpld sa nu puteti asculta lectia la radio, puteti recupera ceea ce ali pierdut citind lectia din manualul insotitor.

3. Cuvinte si expresii

Worter und Wendungen. Cuvintele si expresiile in germand si romdnd se gdsesc imediat sub textul lectiei. Cuvintele si expresiile fntflnite in lectiile anterioare nu mai sint reluate fn aceastd listd. Dar le puteti gdsi fn vocabularul alfabetic (vezi punctul D), unde se mentioneazd fn ce lectie au apdrut pentru prima oard.

7

4. Exercitii

Majoritatea exercitiilor sint exercitii de gramaticd. Rezoluati aceste exercitii in scris. Rezolvarea lor co recta 0 gasi{i in capitolul C. Unele exercitii pot fi rezolvate in mai multe feluri. Acest lucru este indicat la "cbeia exercitiilor".

Dupd cele 26 de lectii gdsiti

B Un sumar de gramaticd germand (paginile 107-116)

care confine tabele sinoptice privind problemele de gramaticd apdrute in diferitele lectii.

C Cbeia exercitiilor (paginile 11 7-124)

cu ajutorul cdreia puteti controla singuri dacd ati rezolvat corect exercitiile.

D Un vocabular alfabetic (paginile 125 -133)

care coniine toate cuvintele utilizate in prima serie a cursului, in germarui si in romdnd. Cifra care apare dupd cuuint indica lectia in care apare pentru prima oard acel cuoint.

E Traducerea dialogurilor (paginile 134-152)

Aceste traduceri au rostul de a va ajuta sa intelegeti dialogurile. Comparatia directd cu textul german nu este, de regula, recomandabild, dacd ureti numai sa aflati sensul unui anumit cuoint sau al unei anumite structuri gramaticale.

in tncbeierea acestei introduceri, inca 0 recomandare. Dupd cum stiii poate, acest curs radiofonic este difuzat in intreaga lume, in foarte multe limbi. Din aceastd cauza n-am putut tine seamd de particularitdtile tdrii, ale culturii si limbii romdne. Scopullui este de a va familiariza cu realitatea cotidiand din Germania, cu mentalitatea germand, cu putina poezie ... fireste, totul in limba gerrnand. Va va insoti un personaj imaginar, un personaj din lumea basmelor, a zinelor si spiridusilor. Sa nu va mire ca intilniti un astfel de personaj intr-un curs de limbd, cdci, la urma urmei, limba are foarte mult de a face cu fantezia. Asadar, multsucces si multe satisfactii!

Herrad Meese

P'S; Chiar dacd nu utilizati cu regularitate manualul insotitor, este de dorit sa cititi recomanddrile din primele trei lectii, deoarece acolo veri gasi informatii importante in legdturi; cu desfdsurarea cursului radiofonic de limba germand. Jar dacd oreti sa intelegeti mai bine personajul imaginar de care vorbeam, cititi informatiile de la lectia 8.

8

Einige Informationen

Citeua informatii

D Harta taritor de limba germand

o Hannover

Berlin o

BUNDESREPUBLIK

o Essen

Leipzig 0

o Frankfurt

DEUTSCHLA.ND

o Stuttgart

MOnchen o

9

II Literele alfabetului

A Abend N Namen particularitdti
a aber n nach a Kase
B Bad 0 Orangensaft b unhoflich
b bald 0 oder U fur
C Cafe P Portier au glauben
c chic p probieren au Verkaufer
D Diplomat Q (Quittung) ai (Mai)
d da q (quer) ei Bein
E Entschuldigung R Reportage eu Leute
e er r rauchen ou Journalistik
F Flasche S Sachen Ch Chef
f fahren s sagen ch chaotisch
G Geld T Taxi ch nicht
g genau t teuer Sch Schachtel
H Herr U Uhr sch schlecht
h heusen u unhbflich St Stimme
I Idee V Vater st stimmt
i ich v verheiratet B heifsen
J J ournalistik W Wohnort
j ja w wann
K Kase X (Xanten)
k kommen x Taxi
L Lied Y (Yoga)
1 lange y typisch
M Mark Z Zimmer
m machen z zeigen II Cifrele

1 = eins 15 = funfzehn 1000 = tausend
2 = zwei 16 = sechzehn 31 = einunddreiBig
3 = drei 17 = siebzehn 42 = zweiundvierzig
4 = vier 18 = achtzehn 53 = dreiundfunfzig
5 = funf 19 = neunzehn 64 = vierundsechzig
6 = sechs 20 = zwanzig 75 = funfundsiebzig
7 = sieben 30 = dreiBig 86 = sechsundachtzig
8 = acht 40 = vierzig 97 = siebenundneunzig
9 = neun 50 = funfzig 200 = zweihundert
10 = zehn 60 = sechzig 201 = zweihunderteins
11 = elf 70 = siebzig 210 = zweihundertzehn
12 = zwolf 80 = achtzig 10.000 = zehntausend
13 = dreizehn 90 = neunzig 100.000 = hunderttausend
14 = vierzehn 100 = hundert 1.000.000 = eine Million 10

II Moneda

Moneda nationald a Germaniei este marca, mai exact 'marca germarui' (Deutsche Mark). 0 rnarcd se subdivide In 100 de pfenigi (Pfennig).

In celelalte doud tdri In care se uorbeste germana (Austria si 0 mare parte a Eluetiei) circuld alte monede.

Monedele germane au urmdtoarele valori:

Ein Pfennig un pfenig

zwei Pfennig doi pfenigi

eineMark o marcd

funf Pfennig zehn Pfennig cinci pfenig! zece pfenigi

zweiMark doud mdrci

Bancnotele au urrndtoarele valori:

funfzig Pfennig cincizeci de pfenigi

funf Mark cinci rndrci

11

Moneda nationald a Eluetiei este francul, mai exact francul eluetiari' (Schweizer Franken). Unfranc eluetian se subdivide fn 100 de centime (Rappen).

Moneda nationald a Austriei este silingul, mai exact 'silingul austriac' (Osterreichischer Schilling). Un siling se subdivide fn 100 de grosi (Groschen).

12

Lektion eins Lectie

Das ist ein Lied

Acesta e un ctntec

TABEL SINOPTIC

Dacd ureti sa addugati de cine sau al cui este ceua:

Das ist ein Lied. Das ist ein Text.

Das ist ... (+ substantiv), Das ist ein Lied

von Klaus Hoffmann.

Das ist ein Text von Goethe.

Das ist (+ substantiv)

von (+ nume propriu).

Ce trebuie sa stiti

in germand, ca si in romdrui, verbul = Verb (la un mod personal) este nucleul propozitiei. Verbul poate fi conjugat la diferite persoane, forma lui modificindu-se.

ist: este persoana a treia singular a verbului sein.

sein: este infinitiuul, adicd forma pe care 0 gasu: in dictionar.

das ist: indica obiecte si persoane.

Infinitiv singular plural
~ persoana ~ persoana ~
persoana intii
persoana a doua
(familiar)
(politicos)
persoana a treia das ist Puteti spune:

Dacd ureti sa numiti ceva ce uedeti sau auziti.

in prima lectie auziti diferite exemple in limba germarui pentru a va fam ilia riza cu sonoritatea limbii, chiar dacd nu intelegeti sensul cuvintelor. Auziti mai tntti saluturi, apoi 0 nurndrdtoare in uersuri, cum fac adesea copiii cind se joacd, urmeazd stiri la radio, pe urrnd un cintec si, in fine, un pasaj dintr-o celebrd opera literard, "Faust" de Goethe.

Ultimele doud exemple va sint explicate mai amdnuntit.

13

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

Guten Tag.

Liebe Horerinnen und Harer! das ist

das Lied

Das ist ein Lied. von

derText

Das ist ein Text. Auf Wiederhoren.

Nume:

Goethe Faust

Klaus Hoffmann

UBUNGEN

Burui ziua.

Dragi ascultdtoare si ascultdtori! acesta e

cfntecul

Acesta e un cintec. de

textul

Acesta e un text. La revedere.

(numai la radio sau telefon)

EXERCITII

D Despartitt euvintele # scrieti propozitia ee rezultit.

1. DAS lIST I EIN I LIED. Das ist ein Lied.

~~~~~~~~-------------------------

2; DASISTEINTEXT. _

3. DASISTEINLIEDVONKLAUSHOFFMANN. _

4. DASISTEINTEXTVONGOETHE. _

14

-.

Lektion zwei Lectie

HalloTaxi!

Halo, taxi!

Aceastd lectie are ca scop de a va face sa deueniti constienti de existenta anumitor tehnici care va ajutd la intelegerea unei limbi strdine. Sfnt tehnici pe care le aplicati automat si in limba romdnd. Vrem sa va indemndm sa folositi, pe toatddurata acestui curs radiofonic, capacitatea de aface legdturi logice. In acest fel puteti deduce sensul general al celor auzite, chiar dacd nu intelegeti fiecare cuvfnt. Puteti gbici, de pildd, care este sensul cuvfntului Tor dacd fl ausiti pe fundalul sonor specific unui meci de fotbal. Va puteti da seama dupd intonatie dacd cineva e vesel sau trist. De asemenea, cunoasteti din rorndnd sau din alte limbi cuvinte care sund asemdndtor cu cele germane si care au acelasi sens sau unul apropiat, de exemplu Taxi. In fine, cunoasteti anumite situatii care sint asemdndtoare in multe parti ale lumii, astfel tncit puteti bdnui care este continutul scenei pe care 0 auzui, chiar dacd nu intelegeti tot.

in scena urrndtoare este vorba de un taxi. Dr. Tburmann, un vechi client al hotelului Europa, cbeamd un taxi, urcd in el si spune soferului

(= Taxifahrer) unde vrea sa-l duca.

Dr. Thiirmann:

Taxifahrer:

Dr. Thiirmann:

Taxifahrer:

Hallo, Taxi! Guten Tag.

Guten Tag. Hotel Europa bitte. Hotel Europa, okay.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

Hallo!

das Taxi

das Hotel Hotel Europa bitte

okay

Also - bis bald!

halo! taxiul hotelul

Hotel Europa ud rog

in regula

asadar, pe curind

15

Cuvinte pe care le cunoasteti, pentru cd seamdnd cu cele din limba romdnd:

die Philosophie die Medizin

die Theologie studieren

[ilozofia medicina teologia astudia

UBUNGEN

EXERCITII

Informatiile importante pe care le-ati memorizat cindua nu se uita niciodatd. Intocmai ca atunci cind ascultati, puteti folosi aceste informatii si la citit, dacd tineti seamd de urmdtoarele:

Nu incercaii sa intelegeti fiecare cuvfnt.

Incercati doar sa intelegeti informatia sau informatiile principale. Incercati numaidecit, rezolvfnd exercitiile urmdtoare.

D Ordonati informatiile de mai jos doud cite doua # scrieti cifrele corespunxdtoare:

1. in care este vorba de indicatii de timp?

2. in care este vorba de indicatii de directie?



16

® 0 o 0



e

o

tJ Stabilili corespondentele. Scrieti literele corespunadtoare.

1. Program de televiziune

2. Mod de intrebiuntare

3. Anunt puhlicitar

o Tili't'OMMANDER

- =~ ~ _--=- _--:;

-----=------=---= -=- =: - - -=------

9.00 1,,--. • 9.03 Dallas • 9.45 Medizia nach Nolen • 10.00 1 ...... u. 10.03 BUcher·Report Friihjahrs-Ncuerscheinungen .11.00 T..-:"'u. 11.03 Die GoIdeDe I - AR()..Fcrnseldotterle

• II.SO T...no Kin Fall flir sich I Verteidigung

von Fri«lrichshafen • 12.55 Preuetchau • 13.00 Tqesscbau

• 13.05 ARD-~

o o o

17

II Stabilili corespondentele.

Ce profesiuni sint cdutate fn ofertele de serviciu? Scrieti literele corespunxdtoare.

1. Muncd de birou 4. Coafezd

® 2. Vinedtoare la parfumerie o 5. Telefonistd

o o

o 3. Electrician

o 6. Sofer de taxi





--

rm7iil ...

IhrWunsch: .lnJob 1m SUro

..................... ......................

Coiffeur Jasmin

sucht nette Friaeus.

Beste Bezahlung, Urlaubwird

~~~~8c~s~~~~r~8t~~7~=r Str.



I wtr steuen em:

Sohlo •• er Elektriker

CENtS GmbH, Personalservice '&'ffi89/337766

Zum 1.7.90 junge. Ireundtiche I

Telefonistin mit Englisch- und Schreibmaschinenkenntnissen

nach Bogen hausen gesucht.

Scotia International, ~089/41 30900 •

1'1 Notati, in romdneste, ce gen de institutii ~i intreprinderi recunoasteti in anunturile urmdtoare:

KURKLINIK GOLl)MUHLEN· .od PRINZENBAD

1. 4. 7.

2. 5.

3. 6.

II Ghiciti sensul cuvintului tncercuit:

Dr. Thurrnann @.!!) mit dem Taxi ins Hotel.

II Care sint cuvintele ce vif ajutif sif inlelegeli sensul textului urmiftor?

Subliniati-le.

Am 21. Dezember gegen 22.00 blieb im Anschlufs an eine Taxifahrt von der Schubertstrafse zur Stiftstrafse 22 eine Fototasche mit einer 'Nikon 501'-Kamera plus Zubehor im Taxi.

19

,..

Lektion drei Lectie

Hotel Europa

Hotel Europa

TABEL SINOPTIC

Infinitiv singular plural
~ein:> persoana ~ persoana ~
persoana fntfi ich bin
persoana a doua
(familiar)
(politicos)
persoana a treia das ist Ce trebuie sit $tili

bin este persoana iruii a verbului sein.

ich este pronumele personal pentru persoana intii singular.

Puteti spune:

Dacd prezentati pe cineva:

- 0 femeie, cu numele de familie Das ist Frau Berger.

- 0 femeie, cu prenumele si numele de familie Das ist Hanna Clasen.

- un bdrbat, cu numele de familie Das ist Herr Schafer.

- un barbat, cu prenumele si numele de familie Das ist Andreas Schafer.

- un bdrbat, cu titlul Das ist Herr Dr. Thurmann.

in aceastd lectie ajl.a[i cd acest curs de limba germand se desfdsoara intr-un hotel, Hotel Europa. In afard de aceasta, va sint prezentate personajele principale ale cursului:

Frau Berger:

Andreas Schafer:

Dr. Thiirm.ann:

Hanna Clasen:

Ex:

este sefa botelului, ii place sa cinte.

este receptionistul sau portarul hotelului.

este un vechi client al botelului, nu aude prea bine. este cameristd.

este un personaj imaginar jeminin, cu un nume de jantezie: "ex" insearnnd fn latina "din ". Ex este inuizibild, in schimb

20

poate fi au.zitd foarte bine. Intelege si uorbeste germana. veti afla mai multe despre ea in lectia 8.

Crainicul = Sprecher si 0 colegd a sa va ex plica problemele de gramaticd si va prezintd personajele cursului nostru de limba germand.

Sprecher: Das ist Herr Schafer. Andreas Schafer.

Das ist Herr Dr. Thurrnann.

Das ist Frau Berger. Lisa Berger. Das ist Hanna. Hanna Clasen.

Ex se prezintd singurd.

Ex: Hallo! Hallo! Da bin ich.

Si repetd, in felul ei, numele personajelor principale ale cursului.

Ex: Ich - und Andreas und Frau Berger und Hanna und Dr. Thurmann,

Andreas nu se prezintd, dar il auzui vorbind la telefon, la receptia hotelului Europa.

Andreas: Rezeption. Guten Abend. Hotel Europa, Rezeption.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

Das ist Herr Schafer. Doktor (Dr.)

Das ist Herr Dr. Thurmann, Das ist Frau Berger.

Da bin ich.

da

ich

und

die Rezeption Guten Abend.

Acesta este domnul Schafer. Doctor (Dr.)

Acesta este domnul doctor Tburmann:

Aceasta este doamna Berger. Iatd-md, aici stnt.

aici, acolo

eu

$i

receptia

Bund seara.

Cuvinte pe care le cunoasteti, pentru cit seamdnd cu cele din limba romdnd:

das Thema die Reportage der Student

tema reportajul studentul

21

UBUNGEN

EXERCITII

o Formati cinci propoxitii folosind euvintele de maijos.

1. Das ist Herr Schafer. 2.

3.

4.

5.

~ Klaus Hoffmann 1 ich I da I von I das ist I bin I~
Frau Berger ein Lied I das ist I von I ein Text I Goethe I das ist II Puneti in ordine logicd 'propoxiuile urmiitoare:

1. Hotel Europa, okay.

2. Guten Tag. Hotel Europa bitte.

3. Guten Tag.

4. Halla, Taxi!

II Cdutati patru substantive in eareul de mai jos.

Spre deosebire de exemplul dat, ele sint in sirurile vertieale.

F 0 D H N A S H T
R E Z E P T I 0 N
A P U R Z A S T B
U L K R D X B E M
S P R G 0 I C L V 22

Rezeption

Lektion vier Lectie

Wer sind Sie bitte?

Cine stnteti dumneauoastrd; vi( rog?

TABEL SINOPTIC

Ich Wer Wer Das

bin

bist sind

ist loculal doilea

der Portier. du?

Sie?

Dr. Thurmann,

Ce trebuie sa stili 1. Verbul sein

blst este persoana a doua singular (adresare familiard). sind este persoana a doua singular (adresare politicoasd).

Formele verbului trebuie sii fie insotite fntotdeauna de pronumele personale corespurtzatoare.

2. Pronumele personal ich = eel care uorbeste

du = eel cu care se uorbeste (cind eel care uorbeste se adreseazd famiiiar sau amical unui prieten, unui copil, unui membru al familiei)

Sie = eel cu care se uorbeste (cind eel care uorbeste se adreseazd politicos unei persoane necunoscute pe stradd, unui projesor etc).

Infinitiv singular plural
~e~ ~r~ Q'e~
persoana fntfi ich bin
persoana a doua
(familiar) du bist
(politicos) Sie sind
persoana a treia das ist 3. Pozitia verbului in propozitie. Verbul se afla pe locul al doilea.

4. Pronumele interogativ

wer: se foloseste pentru a tntreba cine e 0 anumitd persoand.

23

Puteti spune:

- dacd n-ati inteles cine e la teleJon sau ureti sa stiti cine hate la usd

Wer ist da?

- dacd ureti sa stiti cine este 0 anurnitd persoand sau cum 0 cbeamd

Werbist du? Wer sind Sie?

Domnul doctor Tburmann, unul din obisnuitii hotelului Europa, soseste la hotel, unde este salutat deosehit de amahil de doamna Berger, sefa hotelului.

Frau Berger:

Thiirmann:

Frau Berger:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Aah - Herr Dr. Thurmann' Einen wunderschonen guten Abend.

Guten Abend.

Herr Schafer, das ist Herr Dr. Thurrnann. Guten Abend, Herr Dr. Thurrnann, N'Abend.

Pst - Ex - pst!

Putin mai tirziu, Dr. Tburmann telefoneazd la receptia hotelului pentru a comanda here. Nu uitati cd Dr. Tburmann nu aude prea hine.

(TeleJonul sund, Andreas tidied receptorul.)

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Rezeption. Guten Abend. Wer ist da?

Rezeption. Hotel Europa. Wie bitte? Wer?

Hotel Europa. Rezeption.

Aha. Ich mochte ein Bier. Ein Bier bitte! Ein Bier, okay. Und - wer sind Sie bitte?

Andreas nu recunoaste numaidecft vocea doctorului Tburmann, ceea ce il supdrd pe acesta din urmd.

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Thurmann, Dr. Thurmann. Und Sie? Wer sind Sie? Ich bin der Portier.

Wie heusen Sie?

Andreas Schafer.

Aha. Schafer. Schafer - na ja ...

Pe deasupra, Ex, care e cam obraznicd, fl tutuieste pe Dr. Tburmann.

Ex:

Thiirmann:

Andreas:

24

Und wer bist du?

Du? Und wer bist du? Hm ... Entschuldigung! Entschuldigung!

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

wunderschon

Einen wunderschonen guten Abend! Wer ist da?

wer?

Wie bitte? Aha.

mogen/ich mochte das Bier

Sie (pronume de politete) Wer sind Sie?

der Portier

wie?

heifsen

Naja!

du

Entschuldigung!

UBUNGEN

minunat

(Va doresc) 0 seard minunatd! Cine e acolo? Cine e?

cine?

poftim?

aha!

a doril as dori berea dumneauoastrd

Cine sinteti dumneauoastrd? portarul, receptionistul cum?

asenumi

ei da!

tu

sctczatii

EXERCITII

D Completati cuformele corespunxdtoare ale verbului: bist / sind / bin / ist.

1. Wer das?

3. Wer Sie?

5. Wer du?

2. Das Dr. Thurrnann.

4. Ich der Portier.

6. Ich Ex.

II Cum sunaintrebarile la care raspunde Andreas (A)?

1. Ex:

2. Dr. Thurrnann:

3. Dr. Thurrnann:

__________ (A: Ich bin Andreas.) __________ (A: Ich bin der Portier.) __________ (A: Rezeption. Hotel Europa.)

25

IJ Forma'; propoxitii din euvintele de mai jos ~i scrieti-le in tabelul aldturat.

1. ist wer da?
2. Thurrnann ist das Herr Dr.
3. bitte wer Sie sind
4. Sie sind wer
5. bin der Portier ich
6. ein Bier mochte ich
7. heusen wie Sie
8. du wer bist ~
Wer ist da? II Scrieti rdspunsuri posibile. (Fara rezolvare in "cbeia exercitiilor"],

1. Wer sind Sie? Andreas Schafer / Dr. Thiirmann.

2. Wer bist du?

3. Wer ist das?

26

Lektion funf Lectie

Das ist doch unhoflichl

A~a ceva e nepoliticos!

TABEL SINOPTIC

Ja. /Nein.

Danke. / Bitte. Entsehuldigung!/ Entsehuldigen Sie bitte! Ich bin erstaunt.

Du bist unhoflich,

Das ist doeh unhoflich,

Ce trebuie sa ~titi 1. sein + adjectiv

Ich bin rnude. / Das ist unhoflich,

2. particula doch

doch nu scbimbd sensul unui enunt ci numai fl nuanteazd, de exemplu fl intareste Das ist doeh unhoflich.

Puteti spune:

Dacd ureti sa aprobati sau sa negati ceva:

Dacd ureti sa multumiti sau sa cereti ceua:

Dacd ureti sa va scuzati.

Dacd ureti sa spuneti pdrerea:

Andreas duce berea comandatd in camera domnului Dr. Tburmann. Acesta e uimit de faptul cd a fost tutuit si ii da de inteles lui Andreas ca asa ceva e nepoliticos.

(Cineva bate la usd.)

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Ja? Bitte?

Ihr Bier bitte.

Danke. Sie sind doeh der Portier, oder? Ja.

Also - ieh bin, ja, ich bin erstaunt. Warum sagen Sie ,du'? Wer? leh?

Nein, nein, nein. Das ist doeh unhoflich, junger Mann! Entsehuldigung! Entsehuldigen Sie bitte!

Dr. Tburmann spune, pe jumdtate in glumd pe jumdtate in serios, cd Andreas e un gbidus. Dupd aceea, fiind obosit, Dr. Tburmann fi dd de inteles lui Andreas cd poate sa plece.

27

Thiirmann:

Andreas:

Ex:

Thiirmann:

Andreas:

Sie sind wohl ein Witzbold? Witzbold?

Nein. Ein Kobold! Ich bin ein Kobold.

Ach was - ein Kobold oder ein Witzbold oder - ich bin mude. Gute Nacht.

Gute Nacht, Herr Dr. Thurrnann.

lnfine, Andreas poate sd-i spund lui Ex cd s-a comportat nepoliticos.

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex? Ex? Ja? Bitte?

Also - du bist unhoflich, Ich? Unhoflich?

ja, du!

Entschuldigung, ich ...

Das ist doch unhoflich: ,Und wer bist du?' Ich bin mude,

Nein, du bist ein Kobold.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

ja

Ihr Bier danke

Das ist doch unhoflichl oder

also

erstaunt

Warum?

sagen

nein

unhoflich

jungerMann Entschuldigen Sie bitte!

Sie sind wohl ein Witzbold? der Witzbold

derKobold

mude

Gute Nacht.

da

berea dumneauoastrd multumesc

A,S'a ceva e nepoliticos! sau

deci, asadar uimit, mirat dece?

a spune nu nepoliticos tindr

Scuzati, va rag!

Sinteti poate un gbidus? gbidus, glumet, mucalit spiridus

obosit

Noapte bund!

28

UBUNGEN

EXERCITII

D intariti sensul propoxitiilor de maijos introducind particula doch.

1. Sie sind der Portier?

Sie sind doch der Portier?

2. Das ist unhoflich,

3. Ich bin erstaunt.

4. Das ist Andreas Schafer.

5. Das ist ein Taxi.

II Cine pronuntd propoziliile in cursul dialogurilor? Marcati patratul
corespunxdtor.
Dr. Thurrnann Andreas Ex
1. Ihr Bier bitte. D ~ D
2. Sie sind doch der Portier? D D D
3. Warum sagen Sie ,du'? D D D
4. Ich bin ein Kobold. D D D
5. Du bist unhoflich. D D D
6. Entschuldigen Sie bitte! D D D
7. Das ist doch unhoflich. D D D ID Completati propoxitute folosind cuvintele unhotllch, miide, erstaunt.

1. Dasist _

2. Dr. Thurmann ist _

3. Er ist _

II Completatt cu verbele corespunadtoare.

1. Sie doch der Portier, oder?
2. Warum Sie .du?
3. Das doch unhoflich,
4. Sie wahl ein Witzbold?
5. Nein.Ich einKobold.
6. EX,du unhoflich,
7. Nein, ich mude. 29

-

Lektion sechs Leciie

Was machen Sie?

Ce faceti dumneauoastrd?

TABEL SINOPTIC

Puteti spune:

Dacd oreti sa incepeti a conuersatie:

Dacd ureti sa intrebati pe cineva ceva:

Sagen Sie mal: ... Was studieren Sie? Was arbeiten Sie? Was brauchen Sie?

Ce trebuie sa ~titi 1. Verbul studieren

Sie studieren

este forma de infinitiv a verbului. Infinitivul este forma sub care gdsiti verbul in dictionar sau in vocabularul de la sfirsitul manualului.

este rdddcina verbului. Raddcina unui verb se obtine £nlaturfnd terminatia infinitiuului -en.

In gerrnand, verbele au terminatii care se adaugd la rdddcind.

este forma pentru persoana a doua singular, cu pronumele de politete Sie.

Terminatia este -en.

studier-

Formele verbului trebuie sa fie insotite fntotdeauna de pronume personale.

ltifinitiv singular plural
~tudieren ::> persoana rdddcina terminatia persoana rdddcina terminatia
verbului verbului verbului verbului
persoana intii
persoana a doua
(familiar)
(politicos) Sie studier en
persoana a treia 2. Pronumele interogativ

was: se foloseste pentru a pune a intrebare fn legatura cu ceua, de pildd in legdtura cu a activitate.

30

Dr. Tburmann i-a spus lui Andreas sa uind in camera lui ca sa stea de uorbd cu el. Dr. Tburmann vrea sa stie ceface Andreas si ii pune intrebari foarte precise. Andreas e student la ziaristicd si face reportaje. Dintr-un motiv oarecare, Dr. Tburmann gaseste acest lucru foarte interesant.

(Cineva bate la usa)

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

ja, bitte.

Guten Morgen, Herr Dr. Thurmann,

Morgen, junger Mann. Sagen Sie mal: Was machen Sie? Studieren.

Studieren und keine Manieren, na [a. Was studieren Sie? ] ournalistik.

Und was mach en Sie da?

Recherchieren, Reportagen schreiben ... Interessant, sehr interessant.

Andreas lucreazd la Hotel Europa pentru a cistiga banii necesari ca sa poatd studia.

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Und was mach en Sie hier? Arbeiten.

Was arbeiten Sie? Ich bin Portier.

Die Arbeit ist neu fur Sie, oder? ]a.

Also, Sie studieren]ournalistik, und Sie arbeiten. Sie brauchen doch das Geld, oder?

]a. Klar.

Interessant, na denn - auf Wiedersehen. Auf Wiedersehen, Herr Dr. Thurrnann.

far Ex rezurnd convorbirea intr-o formd uersificatd.

Ex: Studieren und recherchieren - interessant, sehr interessant.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

Guten Morgen. Sagen Sie mal: ... Was?

machen

Studien machen studieren

keine Manieren die] ournalistik recherchieren

Bund dimineata. fa spuneti-mi! ce?

aface

a face studii astudia fara maniere ziaristica

a cerceta, a ancheta

31

die Reportage, die Reportagen schreiben

interessant

sehr

hier

arbeiten

die Arbeit

neu

fur Sie

brauchen

das Geld

Klar.

Auf Wiedersehen.

imUNGEN

reportajul, reportajele a scrie

interesant

foarte

aiei

a munci, a luera munea, luerul nou

pentru dumneauoastrd a avea nevoie

banii

clar

la revedere

EXERCITII

D Puneti in dreptul intrebiirii rdspunsul corespunziitor.

1. Was machen Sie?

2. Was studieren Sie?

3. Was machen Sie da?

4. Die Arbeit ist neu fur Sie?

5. Und was machen Sie hier?

1. .s., 2. _ 3. _ 4. _ 5.

a. ]ournalistik.

b. ]a.

c. Ich bin Portier.

d. Studieren.

e. Recherchieren, Reportagen schreiben.

II Ce rdspunsuri stnt posibile Ia intrebiirile urmdtoare?

1. Was mochten Sie?
2. Was brauchen Sie?
3. Wer sind Sie?
4. Werbist du?
5. Was machen Sie?
6. Was schreiben Sie?
Ex
ein Bier
I Reportagen I
32 arbeiten

ein Taxi

studieren

I Frau Berger I

I Dr. Thiirmann I

einHotel

Andreas

IJ Formulati intrebitri cu wer sau was.

1. Was ist das? 3. 5.

(ein Taxi) ______ (Ex) _______ (ein Lied)

2. 4. 6.

______ (Andreas) _______ (Frau Berger) _______ (ein Hotel)

II Formulati pentrufiecare raspuns cite douitintrebitri, una cu wer, cealaltd cu was.

1. Wer mOchte em Bier?

(Dr. Thurrnann mochte ein Bier.)

Was mochte Dr. Thiirmann?

2.

(Andreas braucht die Arbeit.)

3.

(Andreas braucht Geld.)

4.

(Dr. Thurmann braucht ein Taxi.)

II Puneti intrebitri infunclie de ritspunsurile din lectie.

1. Was machen Sie? 2. 3. 4. 5.

(Iournalistik studieren) ______________ (Reportagen schreiben) ______________ (Ioumalistik) _______________ (Reportagen) ____________ (Geld)

33

Lektion sieben Lectie

Du bist seltsam

Esti ciudata

TABEL SINOPTIC

Du bist seltsamlneugierigl ... Der Mensch ist sehr interessant.

Ce trebuie sa $titi Verbul

sind: este persoana a treia plural a verbului sein.

Verbele au terminatii.

ich studiere:

este la persoana intii singular. Terminatia verbului este -e. Pronumele personal este ich.

este la persoana a doua singular, adresare familiard cu duo Terminatia verbului este -st,

Verbele a cdror rdddcind se term ina in -t (vezi lectia 6) au la persoana a doua singular, adresare familiard, terminatia -est.

du studierst:

du arbeitest:

Infinitiv singular plural
Vstudiere;:::> persoana rdddcina terminatia persoana rdddcina terminaiia
~rbeiten verbului verbului verbului verhului
persoana fntfi ich studier e
persoana a dona du studier st
(familiar) du arbeit est!
(politicos) Sie studier en
persoana a treia Puteti spune:

Dacd n-ati inteles ceua:

Dacd ureti sa-t spuneti cuiva cum eel sau cum e omul:

Wie bitte?

Andreas studiazd ziaristica. Ex rstudiazd" oarnenii, zice ea.

Ex:

Andreas:

Hallo, Andreas!

Was machst du hier?

34

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Ich studiere.

Wie bitte? Studieren? ]a. Ich studiere.

Was studierst du? Menschen.

Aha, du studierst Menschen.

]a! Ich mache Studien. Ich studiere Menschen. Ach, du bist seltsam.

Menschen sind auch seltsam.

Andreas filozofeazd asupra naturii umane. Ex crede cd stie cum e omul: in primul rind ciudat si curios.

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Menschen, hm, der Mensch, hm ... Wie ist der Mensch? Unhoflich, mude, interessant und seltsam.

Wie bitte? Was?

Der Mensch ist unhoflich, mude, sehr interessant, seltsam und - neugierig.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

der Mensch / die Menschen Studien machen

seltsam

auch

Was?

neugierig

irnUNGEN

omul, oamenii a face studii ciudat

si, de asemenea ce?

curios

EXERCITII

D Adaugali terminatiile corespunxdtoare ale verbelor.

1. Was mach ~ du hier? 2. Ich studier __ .

3. Was studier __ du? 4. Ich mach __ Studien.

5. Was mach __ Sie? 6. Ich studier __ , und ich arbeit __

7. Was studier __ Sie? 8. Ich studier __ ]ournalistik.

II Completati cu formele corespunzittoare ale verbului sein

1. Wie ___ der Mensch? 2. DerMensch
3. Du ___ seltsam. 4. Menschen
5. Das ___ sehr interessant. 6. Sie
7. Ich ___ mude. ____ neugierig. _____ auch seltsam. _______ wohl ein Witzbold.

35

II Completati propoxttiile cu verbele potrivite Ia formele corespunxdtoare:

l. Ich Menschen. 2. Was du? (Menschen!)
3. Ich ein Taxi. 4. Was du? (ein Taxi)
5. Ich Reportagen. 6. Was du? (Reportagen)
7. Ich arbeite hier. 8. Was du? (Ich bin Portier.)
9. Ich mude, 10. Was du? (mude) II Cdutatt in careul de mat jos cinei adjective.

Spre deosebire de exemplul dat, ele sint pe verticalil.

M I R Z U S T S
0 F 0 I P N N E
0 R U N B E U L
E R S T A U N T
M N B E Z G H S
R E Z R T I 0 A
I N R E U E F M
S U M S B R L P
M E S S A I I M
N U 0 A Z G C H
B P 0 N W S H U
N I E T 0 M S Z /

erstaunt

36

-

Lektion acht Lectie

Woher kommst du?

Deundevii?

TABEL SINOPTIC

Puteti spune:

Dacd ureti sa intrebati pe cineva de unde vine:

Dacd ureti sa dati de inieles cd un lucru este pentru dv. absolut clar, cd se intelege de la sine:

Woher kommst du? Woher kommen Sie?

Ce trebuie sa ~titi

in aceastd lectie se repetd cele inudtate pirui acum.

Adverbul interogativ

woher: sefoloseste pentru intrebdri fn legatura cu originea unei persoane sau a unui lucru.

Sowieso!

in aceastd lee tie va sint prezentate cinci scene care se desfdsoard fn sala pentru micul dejun a hotelului Europa. Aflati apoi cum a venit Ex la Andreas. In prima scerui facem cunostintd cu Hanna Clasen, care este cameristd la Hotel Europa. Hanna scapd tava cu uesela. Un client amabil 0 ajutd.

1. junge Frau

2. junge Frau

1. Hotelgast

2. Hotelgast JungerMann

1. junge Frau:

2. junge Frau:

= prima tindrd = a doua tfnara

= primul client al hotelului al do ilea client al hotelului = un tindr

Guten Morgen. Guten Morgen.

(Tava cu ueseld cade, fdcind mult zgornot.)

Hanna:

1. Hotelgast:

Ex:

Hanna:

Ex:

O-nein!

o - warten Sie!

Au weia! Alles kaputt!

Danke. Vielen Dank. Das ist sehr freundlich. Sehr freundlich.

37

in cea de-a doua scend, un bdrbat cam adormit incd soseste in sala pentru micul dejun.

Hanna:

2. Hotelgast:

Hanna:

Guten Morgen. Morgen.

Tee oder Kaffee?

(Bdrbatul nu reactioneaza.)

Hanna:

2. Hotelgast:

Entschuldigen Sie, mochten Sie Tee oder Kaffee? Entschuldigung. Ich bin noch sehr mude, Kaffee bitte.

in cea de-a treia scend, Dr. Tburmann intilneste intimpldtor un prieten pe care nu I-a mai udzut de multd vreme.

1. Hotelgast:

Thiirmann: 1. Hotelgast:

Thiirmann: 1. Hotelgast:

Thiirmann:

Guten Morgen. Guten Morgen.

Wer ist das nur? Seltsam, seltsam.]a klar, das ist doch ... Entschuldigen Sie bitte!

]a, was ist?

Sie sind doch Herr Thurmann, oder? ]a. Und du, ja, du bist doch ... Stefan!

in scena a patra, un tindr incearcd sa intre in uorbd cu 0 femeie punindu-i tot felul de tntrebari.

Junger Mann:

Journalistin:

Junger Mann:

Journalistin:

Junger Mann:

Journalistin:

Ex:

Sagen Sie mal: Sie sind also ]ournalistin und machen Reportagen?

]a.

Interessant. Sehr interessant. Das ist sehr interessant. ]a. Stimmt.

Sagen Sie mal: Was machen Sie da? Ach, recherchieren ... Recherchierenrecherchieren ...

in cea de-a cincea scend, doud tinere, dintre care una e studentd, constatd cd vin din acelasi oras, si anume din Augsburg, un oras situat in apropiere de Muncben.

1. junge Frau: Und was machst du?

2. junge Frau = Studentin: Ich bin Studentin.

1. junge Frau: Und woher kommst du?

Studentin: Aus Augsburg.

1. junge Frau: Echt?? Ich auch!

Studentin: Was?! Du kommst auch aus Augsburg?

Apoi Ex fl irureabd pe Andreas de unde vine el, tar Andreas, la rindul lui, 0 intreabd in glurnd de unde vine ea.

Ex:

Andreas:

Ex:

38

Andreas, woher kommst du?

Ich komme aus Koln, Und du? Woher kommst du? Ich? Ich komme aus ...

in cea de-a saptea scend aflati de unde a venit la Andreas Ex, care e invizibila dar a cdrei voce se aude joarte bine. Andreas citea 0 carte iruitulatd "Spiridusii din K6In". Potrivit legendei, spiridusii ueneau intotdeauna noaptea, cind meseriasii dormeau, si isprdueau munca in locul lor, spre marea bucurie a locuitorilor din K61n. Citind, Andreas oftase adinc, zicindu-si ca si el st-ar dori un astfel de ajutor, dar cd vremurile de aur au trecut 'oricum' (sowieso). La acest cuoint magic, din carte a sdrit un mic personajfeminin pe care Andreas I-a botezat Ex, ceea ce inseamnd in latina 'din', tocmai pentru cd iesise din carte. Dar Andreas nu stie cd 'sowieso' e un cuuint cu puteri magice.

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Ich mochte auch so ... Na ja - das ist sowieso vorbei! Hhmm, hhmm. Hallo! Hallo! Da bin ich.

Werbist du?

Ich bin ...

Werbist du?

Ich bin ich.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

warten

o - warten Sie! Au weia!

Alles kaputt! Vielen Dank. Freundlich derTee

oder derKaffee noch

Ja klar.

Wer ist das nur? die Journalistin die Studentin woher? kommen

aus (Berlin)

Echt? (expresie familiara) Naja.

Das ist vorbei. vorbei

Das ist sowieso vorbei. sowieso

Ich bin ich.

a astepta

0, asteptati! aoleu!

toate s-au spart! multe multumiri! amabil

ceaiul

sau

cafeaua

inca

clar, bineinteles Cine-oft? ziarista studenta

de unde?

aveni

de la, din (Berlin)

zdu? intr-adeudr? e adeudrat? Ei.da.

Asta a trecut

trecut, terminat, sfirsit Asta oricum a trecut. oricum

Eu sint eu:

39

imUNGEN

EXERCITII

D Ce spun oamenii in diferitele scene?

Marcali rdspunsurile corecte.

Ein Gast = un client

Frau = doamnd

Ex

D Naja. DAlles kaputt. D Alles okay.

Hanna

D Das ist sehr interessant. D Das ist neu.

D Das ist sehr freundlich.

Ein Gast

D Kaffee bitte! D Tee bitte.

D Ein Bier.

Ein Gast

D Das ist doch Herr Thurmann, D Du bist doch Herr Thurrnann. D Sie sind doch Herr Thurmann,

Frau

D Ich bin Portier. D Ich bin mude.

D Ich bin Studentin.

II Completati.

Woher kommst du?

Ich Augsburg.

__________________ Berlin.

K61n.

40

-

Lektion neun Lectie

DasweiSt du doch!

Dar stii tu asta!

TABEL SINOPTIC

Dr. Thurrnann Ef

wohnt in Berlin. wohnt in Berlin.

Der Text I ist von Goethe.

Er ist von Goethe.

'--------'

Ce trebuie sit ~titi 1. Verbul

Andreas wohnt in Aachen.

wohnt: este forma pentru persoana a treia singular. Terminatia e -to Er arbeitet in Aachen.

arbeitet: la verbele a cdror raddcind se termind in -t (vezi lectia 6), terminatia la persoana a treia singular este -et.

Infiniti» singular plural
Irwohnen persoana rdddcina terminatia persoana rdddcina terminatia
I~beite ierbului oerbului oerbului oerbului
persoana inti; ich wohn e
persoana a doua du wohn st
(familiar) du arbeit est!
(politicos) Sie wohn en
Sie arbeit en
persoana a treia er wohn t
er arbeit et! 2. Pronumele personal

er: este pronurnele personal pentru persoana a treia singular. Er inlocuieste un substantiu masculin, asadar cu articolul der, sau un nume propriu.

3. Prepoxitia

in Er wohnt in Berlin.

aus Er kommt aus Leipzig.

41

Puteti spune:

Dacd ureti sa intrebati de unde vine cineca.

Dacd ureti sa spuneti de unde vine cineca. Dacd ureti sa spuneti unde locuieste cineva:

Dacd stiti ceua:

Dacd nu stiti ceua:

Dacd spuneti cuiva ca stie ceua:

Woher kommt er? Woher kommst du?

Er kommt aus Leipzig. Er wohnt in Berlin. Das weifs ich.

Das weiis ich nicht. Das weifst du doch!

Ex, care e curioasd, vrea sa afle eft mai multe despre Dr. Tburmann. De aceea cautd, impreund cu Andreas, in fisierul hotelului. Ajungfnd la numele si prenumele doctorului Tburmann, incep sa uorbeascd de propriile lor nume.

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Hier, also - Name: Thurmann, Das weifs ich doch! Weiter! Vorname: Lukas.

Vorname?

]a. Vorname.

Wie ist dein Vorname?

Das weifst du doch! Andreas. Und dein Vorname? Das weirs ich nicht.

Aber ich! Ich weiB das! Vorname: Ex, Name: Hex. Nein-nein!

Dupd aceastd diuagatie, cei doi continua sa uorbeascd de Dr. Tburmann, care e medic,s-a ruiscut la Leipzig si locuieste la Berlin.

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Also weiter: Beruf ... Was macht er?

Er ist Arzt, er heilst ja Dr. Thurrnann. Was ist de in Beruf?

Student und Portier. Ich studiere, und ich arbeite als Portier. Weiter: Geburtsort! Woher kommt er?

Er kommt aus Leipzig.

Weiter: Wohnort!

Moment: hier - Berlin! Er wohnt in Berlin.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

der Name

Das weirs ich doch! we iter derVorname

Das weifst du doch! de in Vorname

Das weiis ich nicht.

42

numele

Dar eu stiu asta! mai departe prenumele

Dar tu stii asta! prenumele tau Asta nu stiu.

nieht aber

Ich weirs das. die Hex(e) derBeruf

er

der Arzt

Er heifst ja Dr. Thurmann. der Student

Ich arbeite als Portier. der Geburtsort derWohnort Moment!

wohnen

in (Berlin)

nu

dar, insd

Stiu asta. vrdjitoarea rneseria, profesia el

medicul

il cbeamd dealifel Dr. Tburmann, studentul

Lucrez ca portar (receptionist). locul nasterii

localitatea de domiciliu

Un moment!

a locui

in (Berlin), la (Berlin)

lrnUNGEN

EXERCITII

o Completati cu verbul potrivit (wohnen sau kommen). Auett grija ca verbele sa aiba terminatiile corespunxdtoare.

1. Woher _

3. Dr. Thurrnann _

5. Andreas _

Dr. Thurrnann? 2. Dr. Thurrnann aus Leipzig.

in Berlin. 4. Woher Andreas?

aus Koln. 6. Andreas in Aachen.

II Completati cu prepozitia potrtoita (in sau aus).

1. Dr. Thurrnann wohnt Berlin. 2. Er kommt _

3. Andreaskommt Koln, 4. Erwohnt _

5. Die Studentin studiert Augsburg.

Leipzig. Aachen.

IJ Completati cu pronumele personale si formele verbale corespunxdtoare.

1. Andreas _

Portier im Hotel Europa. 2. das Geld.

auch. 4. Er Journalistik. 5. _

. 7. Ex _

Studien .

3. ---- ----

. 6.

43

1:1 Completati cu pronumele personate potrivite (ich / du / Sie / er).

1. Dr. Thurrnann ist Arzt.

Was maehen ? 3.

____ wohnt in Berlin. 2. Sagen mal:

studiere J ournalistik.

4. 6. 8.

____ sehreibe Reportagen. 5. Ex, was maehst hier?

____ studiere Mensehen. Und ? 7. arbeite.

ist Portier und Student.

____ arbeitet, studiert,

1.1 Puneti intrebarile # rdspundett cu una din propoxitiile altiturate. (Fara rezolvare in "cbeia exercitiilor")

Woher kommst du? Woher kommen Sie? Was maehst du?

Was arbeitet er?

Das weirs ieh nieht. Das weiis ieh.

Das weifst du doeh.

44

-

Lektion zehn Lectie

1st noch ein Zimmer frei?

Mai eo camerd liberd?

TABEL SINOPTIC

Du ~ arbeitest

Arbeitest ..-------. du

vie!. viel?

Ce trebuie sit ~titi

Intrebdrile la care se poate rdspunde cu "da" sau "nu" se formeazd Jara pronume interogatiu. Verbul se pune pe primulloc in propozitie.

Puteti spune:

Dacd ureti sa stiti eft costa ceua:

Dacd ureti sa stiti efta ureme rdmine cineua.

Wie teuer ist das Zimmer?

Wie lange bleiben Sie?

Andreas rezolud unele lucrdri de birou. Ex fl asalteazd cu intrebdri.

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Du, Andreas, arbeitest du? ]a.

Du, Andreas, arbeitest du vie I? ]a.

Andreas, bist du glUcklich? Hm.

Was heifst ,hm'?]a oder nein? Fragst du immer so viel? Immerl

Pst - da kommt jemand!

La hotel soseste un nou client, care intreabd dacd mai e ureo camera liberd si eft costa camera. Clientul, domnul Meier, urea sa rdmiru; doud sau trei zile.

Andreas:

Gast:

Andreas:

Gast:

Andreas:

Gast:

Guten Abend.

Guten Abend. Ist noch ein Zimmer frei? Ein Einzelzimmer oder ein Doppelzimmer? Ein Einzelzimmer bitte.

Mit Bad?

]a.

45

Andreas:

Gast:

Andreas:

Gast:

Andreas:

Gast:

Andreas:

Gast:

Wie lange bleiben Sie? Zwei oder drei Tage.

Okay. Zimmer zehn ist noch frei.

Wie teuer ist das Zimmer? Hundertzwanzig Mark. Mit Fruhstuck, Gut.

Ihr Schlussel - und einen schonen Abend noch, Herr Meier! Danke.

Pe eft se pare, domnul Meier e muzician, deoarece din camera lui se aud sunete deflaut.

Andreas:

Ex:

Wieschon! Ruhe! Ruhe bitte!

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

vie I glucklich fragen immer

so vie I jemand dasZimmer frei

das Einzelzimmer das Doppe!zimmer mit

das Bad Wie lange? bleiben zwei

drei

der Tag / die Tage zwei oder drei Tage zehn

Wie teuer? hundertzwanzig die Mark

das Fruhstuck Gut.

der Schlussel

Einen schonen Abend noch! Wieschon!

Ruhe!

46

mult jericit

a fntreba

intotdeauna, oricind, mereu aiitra), atitia, atitea

cineva

camera

liber

camera pentru 0 persoand camera pentru doud persoane cu

baia

eft timp?

a rdmine dot, doud trei ziualzilele

doud sau trei zile zece

eft costa?

o sutd doudzeci marca

micul dejun bine, bun

cheia

Seard pldcutd! Cejrumos! Liniste!

UBUNGEN

EXERCITII

D Indicati ritspunsurile corecte fa Intrebari.

1. 1st noch ein Zimmer frei?

2. Wie lange bleiben Sie?

3. Wie teuer ist das Zimmer?

l.

2.

---3.---

a. Hundertzwanzig Mark.

b. Zimmer zehn ist noch frei.

c. Zwei oder drei Tage.

II intrebati eft costa cele de mai jos si dati raspunsuri. (Fara rezolvare In "cbeia exercitiilor")

Wie teuer ist das Taxi / das Hotel / das Bier / der Tee / der Kaffee ... ?

IJ Intrebati eft timp vrea sit ritmlnit cineva (clientul unui hotel; un prieten) # dati ritspunsuri. (Fitra rezolvare In "cbeia exercitiilor")

Wie lange bleiben Sie? Wie lange bleibst du?

____ Tage. ____ Tage.

II Completati cu cuvintele care lipsesc.

1. Guten Abend. Ich mochte ein 2. 1st noch ein Zimmer _

3. Mochten Sie ein oder ein _

4. Mochten Sie ein Zimmer mit ? 5. Hier bitte, Ihr _

und einen schonen noch.

I) Transformati propoxttiiie In Intrebari.

l. Das ist das Hotel Europa.
2. Andreas arbeitet da.
3. Er ist Portier.
4. Er arbeitet vie!.
5. Sie studierenJournalistik.
6. Sie brauchen das Geld.
7. Sie sind der Portier. 1st das das Hotel Europa?

47

m Ordonati propoxitiile in tablourile urmdtoare.

Tineti cont de locul verbului in propoxitie.

1. Ist noch ein Zimmer frei?

2. Wie lange bleiben Sie?

3. Herr Meier bleibt zwei oder drei Tage.

4. Wie teuer ist das Zimmer?

5. Bist du gh1cklich?

6. Andreas weirs das nicht.

7. Er fragt Ex:

8. Fragst du immer so viel?

I noch em Zluunedrei1

N:er!D
Wielange bleiben Sie? II

48

Lektion elf Leciie

Schon wieder so ein Zimmer!

tarasi 0 camerd intr-un asemenea balt

TABEL SINOPTIC

Articolul nehotarit este pentru suhstantivele masculine: pentru suhstantivele neutre: pentru suhstantivele feminine.

ein - ein Schliissel ein - ein Zimmer eine - eine Flasche

Ce trebuie sa ~tili

Articolul

in limha gerrnand existd articole. Ele precedd suhstantivele si indica genul lor. Existd trei genuri: masculin, neutru si jeminin. Existd articole botdrite si nebotdrite.

Articolul hotarit este

pentru suhstantivele masculine (rn.): pentru suhstantivele neutre (n.): pentru suhstantivelejeminine (f):

der - der Schliissel das - das Zimmer die - die Flasche

A rticolul nebotdrtt se foloseste dacd persoana sau ohiectul nu este cunoscut sau precizat. Este adesea cazul atunci cfnd persoana sau ohiectul este mentionat pentru prima oard. Cfnd ceva este cunoscut sau precizat, se utilizeazd articolul botdrit.

Da ist eine Flasche - die Flasche ist ja noch halbvoll.

singular
masculin (m.) neutru (n.) jeminin (fJ
nominativ acuzativ nom. ac. nom. ac.
(nom.) (ac.)
botdrit der das die
nebotdrit ein ein eine 49

So ein Mist!

Puteti spune:

Dacd ceva v-a supdrat.

Dacd ureti sa atrageti cuiva atentia asupra unui fapt pe care il cunoaste:

Das kennst du doch! Das kennen Sie doch!

Hanna, camerista de la Hotel Europa, care tocmaiface curdtenie in camere, e joarte suparatd din cauza dezordinii ce domneste in camera unui client.

Hanna:

Frau Berger:

Hanna:

Frau Berger:

Hanna:

Frau Berger:

Hanna:

Hallo, Frau Berger! Guten Morgen, Hanna.

Ach nein - schon wieder so ein Zimmer! So ein Mist! Was ist, Hanna?

Ach - das Zimmer ist wirklich ein Saustall! Das kennst du doch.

Stimmt.

in timp ce adurui stiele si goleste scrumiere, Hanna se plinge de impartirea nedreaptd a rolurilor. bdrbatul fumeazd.femeia curdtd.

Hanna:

Ex:

Hanna:

Typisch - eine Flasche, noch eine - oh, die Flasche ist ja noch halbvoll. Der Aschenbecher - voll! Na klar: Der Mann raucht und trinkt, die Frau putzt.

Undsingt.

Was? 1st da jemand?

Ex, mereu curioasd, a porn it sa exploreze hotelul. A udeut si a auzit tot si-si bate joe de clientul muzician, numindu-l "muzicant".

Frau Berger:

Ex:

Hanna:

Frau Berger:

Alles okay, Hanna? Oh - eine Flore!

Ein Musikant - chaotisch und charmant. 1st da jemand?

1st da jemand? Komisch ...

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

schon wieder So ein Mist! Was ist? wirklich

Das ist wirklich ein Saustall! kennen

stimmt

typisch

50

iardsi

Ce porcdrie! Cee?

adeudrat, intr-adeudr Asta e 0 adeudratd cocina! a cunoaste

asa e

tipic

die Flasche halbvol!

der Aschenbecher vol!

Na klar! derMann rauchen trinken die Frau put zen singen die Flote

der Musikant

(depreciatiu, pentru "muzician ") chaotisch

charmant

komisch

Bis zum nachsten Mal!

irnUNGEN

sticla

pe jumdtate plintd) scrumiera

plin(a)

Clar! Evident! Bineintelest bdrbatul

a fuma

a bea

femeia

a curdta

a cinta (cu vocea) flautul

muzicantul haotic

sarmant, fermecdtor, incintdtor ciudat, bizar

Fe data viitoare!

EXERCITII

D Scrieti substantivele (cu articol botartt) in coloana corespunxdtoare.

m. n. f.
das Friihstiick Rezeption CD Zimmer (n)

~ /'

~

Portier (m) Schli.lssel (m)

Fruhstuck (n) Tee (m) Kaffee (rn) Lied (n)

Flote (f)

Text (m) Beruf(m) Arzt (m) Portier (m) Student (m) Studentin (f)

Mann (rn) Geld (n)

~~Ma'k(O

Frau (f) Taxi (n)

51

II Completati eu artieolele corespunxdtoare.
1. Das ist ein Taxi. 2. Das Taxi ist neu.
3. Das ist Zimmer. 4. Zimmer ist frei.
5. Das ist Lied. 6. Lied ist wunderschon.
7. Das ist Flasche. 8. Flasche ist vall.
9. Das ist Arzt. 10. Arzt arbeitet viel.
11. Das ist Frau. 12. Frau arbeitet im Hotel. II Completati eu artieolele corespunxdtoare. Continuati apoi presupunind ca este vorba de 0 femeie.

___ Mann kommt in Hotel. Mann fragt: ,,1st noch _

Zimmer frei?" Portier fragt:" Einzel- oder _

Doppelzimmer?" Mann rnochte Einzelzimmer mit Bad.

____ Portier sagt: "Okay." Mann mochte Taxi.

____ Portier sagt: " Taxi ist gleich hier." Mann wartet,

er raucht und sagt: "Vielen Dank."

___ Frau kommt in _

Hotel. _

52

-

Lektion zwblf Leciie

Student oder Portier?

Student sau portar?

TABEL SINOPTIC

Ce trebuie sit sttu Verbul wir studieren

este persoana intii plural a verbului studieren. Terminatia verbului este -en Pronumele personal este wir.

Injinitiv singular plural
~tudieren:> persoana niddcina terminatia persoana niddcina terminatia
verbului verbului verbului verbului
persoana iruii ich studier e wir studier en
persoana a doua
(familiar) du studier st
(politicos) Sie studier en
persoana a treia er studier t Puteti spune:

Dad! ureti sa intrebati care e motiuul:

Cfnd ureti sa intrebati dacd cineva spune mereu acelasi lucru:

Dacd presupuneti ceva:

Warum sagen Sie: ...

Sagen Sie immer: ... Ich glaube: ...

Andreas 0 cautd pe Ex si aude vocea ei in camera in care dereticd Hanna. A$a jac cunostintd Andreas si Hanna. Dar Andreas trebuie sd-i explice doamnei Berger ce cautd acolo.

Frau Berger:

Ex:

Frau Berger:

Ex:

Andreas:

Frau Berger:

Ex:

Hanna:

Andreas:

Komisch.

Was ist komisch? Ist da jemand? ]a. Wir!

Pst - sei doch still!

Was machen Sie denn hier? Wir studieren.

Wie bitte?

]a. Nein, also wir ... (bilbiindu-se)= ich bin nur neugierig.

53

Frau Berger:

Andreas:

Interessant! Sagen Sie mal: Sie sind doch allein. Sagen Sie immer ,wir' und meinen .ich?

Nein, naturlich nicht.

Andreas se prezintd Hannei ca receptionist si student. Hanna spune cit ea e camerista. Doamna Berger se amuzd.

Hanna:

Andreas:

Hanna:

Andreas:

Hanna:

Andreas:

Hanna:

Andreas:

Frau Berger:

Hanna:

Ex:

Sie sind neu hier, oder? Ich glaube, Sie sind der Portier. Stimmt!

Und warum sagen Sie ,wir studieren? Ich bin Student.

Was denn: Student oder Portier? Student und Portier.

Ach so. Na ja - also, ich bin Hanna. Das Zimmermadchen. Und ich bin Andreas.

Also - an die Arbeit!

Okay. Tschiis!

Ciao!

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

wir

Sei doch still! still

Was mach en Sie denn hier? allein

meinen

Naturlich nicht!

glauben

Wasdenn: ... ?

das Zimmermadchen An die Arbeit! Tschiis!

Ciao!

UBUNGEN

noi

Taci din gurd! Stai linistitd! linistui, it)

Ce faceti aici? singur

a gindi, a crede, a fi de pdrere Fireste cit nul Bineinteles cit nul a crede

Ce, atunci? camerista La treabd!

Pal La revedere! Ciao!

EXERCITII

o Scrieti formele de irifinitiv ale verbelor din propozitiile de mai jos. (Infinitivul este forma sub eare gasiti aeeste verbe in dictionar.)

1. Wie heusen Sie?

2. Wer sind Sie?

3. Arbeitest du viel?

4. Ich arbeite und studiere.

54

heffien

5. Das kennst du dochl

6. Der Mann trinkt Kaffee.

7. Wir brauchen Sie.

8. Herr Meier bleibt zwei oder drei Tage. _

9. Was glaubst du:

10. Singt Hanna gem?

11. lch meine: ja!

12. Bist du mude?

II Compietati cu terminatiile corespunxdtoare.

1. Hanna arbeit.st als Zimmermadchen im Hotel Europa. 2. Frau Berger frag_ Andreas: 3. "Was maeh_ Sie denn hier?" 4. Ex sag __ :

5. "Wir studier __ ." 6. Hanna frag __ : 7. "Warum sag __ Sie ,wir studier __ '?" 8. Da frag __ Frau Berger: 9. .Sag., Sie mal: Sag __

Sie immer .wir' und mein __ .ich?" 10. Hanna mein_ : .Jch glaub __ , Sie sind der Portier."

II Scrieti cuvintele care lipsesc in spatiile aUiturate.

Cele mai multe cuvinte sint din lectia 12.

Literele din cea mai lunga coloand uerticald indica meseria H anne;'

1. 1st noeh ein Zimmer frei? 1.
2. Ex sagt: studieren. 2.
3. Sagen Sie immer .wir' und ,ieh? 3.
4. Was ist 4.
5. leh : Sie sind der Portier. 5.
6. sagen Sie: ,Wir studieren? 6.
7. Stimmt! 7.
8. Andreas henst Andreas 8.
9. Er ist und Portier. 9.
10. Was Sie denn hier? 10.
11. Sie sind neu , oder? 11.
12. Sie sind doeh 12.
13. leh nur neugierig. 13. Z I MMEIRI

I I
I
I I Hannaist __

55

-

Lektion dreizehn Lectie

Hier bitte - mein Schliissel

Poftim, iatd cbeia mea!

TABEL SINOPTIC

Puteti spune:

Dacd dati ceva cuiua:

Dacd intrebati pe cineva ce mai face:

Dacd rdspundeti la intrebare.

Hier bitte - Ihr Pafs/Ihre Brille. Wie geht es Ihnen?/Wie geht's? Danke. Gut./Gut./Es geht.

Ce trebuie sa ~tifi

Adjectivul posesiv

Adjectivul posesiv aratd cui apartine ceva. De exernplu: meinGeld: meine Arbeit: deinHotel:

banii mei. Sint banii care imi apartin mie. munca mea. Munca pe care 0 fac eu. hotelul tau. Hotelul in care locuiesti tu.

Adjectivul posesiu precedd suhstantivul. El inlocuieste articolul nebotdrit si are acelasi gen ca el. der/ ein/ rnein Schlussel die/ eine/ rneine Arbeit das/ein/rnein Hotel

singular masculin (masc.) feminin (fem.) plural
neutru (n.)
persoana intii mein meine
persoana a doua (du) dein deine
(Sie) Ihr Ihre
persoana a treia (masc.)
(fern.) Scenele urmdtoare se desfdsoard la receptia hotelului Europa.

Scena 1: Domnul Meier predd cbeia camerei sale la receptie.

Andreas:

Meier:

Guten Morgen, Herr Meier. Wie geht's? Danke. Gut.

(Domnul Meier da cheia lui Andreas.)

Meier:

Andreas:

Meier:

Hier - rnein Schlussell

Danke. Und einen schonen Tag noch. Auf Wiedersehen.

56

Scena 2: Andreas restituie pasaportul unei cliente.

Andreas:

Frau:

Andreas:

Frau:

Andreas:

Guten Morgen. Guten Morgen. Hier bitte - Ihr PaB!

Ach ja, danke. Auf Wiedersehen. Auf Wiedersehen.

Scena 3: Andreas da 0 scrisoare doctorului Tburmann. Acesta n-b poate citi pentru ca nu-si gdseste ochelarii. De fapt, fi are pe nas.

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Andreas:

Thiirmann:

Guten Morgen, Herr Dr. Thurmann. Wie geht es Ihnen? Morgen. Danke, es geht.

Hier ist ein Brief fur Sie.

So - ein Brief. Meine Brille - meine Brille ist weg! Woher kommt denn der Brief?

Aus Berlin. Entschuldigen Sie bitte, Herr Dr. Thurmann, da ist ja Ihre Brille!

Na, so was ... ich bin doch alt.

Scena 4: Ex fl sictie pe Andreas care are de rezolvat lucrdri de hirou.

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Hm,hm.

Das ist me in Fuller!

Dein Fuller? Ach so, das weirs ich doch nicht. Ist das auch deine Brille?

Nein! Ex, sei still! Ich arbeite.

Arbeiten, arbeiten, der Mensch arbeitet immer ...

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

Wie geht's? Gut.

mein Schlussel

Einen schonen Tag noch! derPafS

Ihr Pats

Wie geht es Ihnen?

Morgen. (= Guten Morgen.) Es geht.

derBrief

die Brille

meine Brille

weg

Da ist ja Ihre Brille! Na, so was ...

Cemaijaci? Bine.

cheia mea

(Va doresc) 0 zi pldcutd! pasaportul

pasaportul dumneauoastrd Ce maifaceti?

'neata! (= Burui dimineatal) Merge!

scrisoarea

ochelarii

ochelarii mei

dispdrut, pierdut

lata ochelarii dumeaooastrd! Ia uite! Una ca asta!

57

alt

der Fuller de in Fuller

UBUNGEN

bdtrin stiloul stiloul tau

EXERCITII

D Marcali riispunsul exact, asa cum l-ati auzit Ia radio.

1. Ce rdspunde domnul Meier?

"Wie geht's?"

o Ja.

o Alles okay.

o Danke. Gut.

3. Ce spune Andreas doamnei?

o Hier bitte - Ihr PaIS.

o Hier bitte - Ihr Schlussel,

o Hier bitte - Ihr Brief.

5. Cum reactioneazd Dr. Tburmann?

o Ich bin doch neugierig.

o Ich bin doch erstaunt.

o Ich bin doch alt.

rJ Completati propozitiile

Ex fl irureabd pe Andreas:

Ist das dein Fuller?

Ist das Brief?

Ist das Kaffee?

Ist das Arbeit?

Ist das Geld?

Andreas spune unui client:

a. Bitte, das ist PaIS.

c. Bitte, das ist Flote,

e. Taxi ist da.

g. Arzt ist da.

58

2. Ce rdspunde domnul Tburmann?

"Wie geht es Ihnen?"

o Nein.

o Gut.

o Danke. Es geht.

4. Ce-i spune Andreas domnului Tburmann?

o Da ist ja Ihre Flote.

o Da ist ja Ihre Frau.

o Da ist ja Ihre Brille.

6. Ce intreabd Ex?

o Ist das auch de in Brief?

o 1st das auch deine Brille?

o Ist das auch dein Taxi?

Andreas rdspunde:

ja, das ist mein Fuller.

b. Bitte, das ist Schlussel.

d. Bitte, das ist Tee.

f. Brille ist da.

IJ Compietati cu articolul posesiv infunc1ie de pronumele personal:

1. •

2. III

3·11

Das ist mein Geld.

Das ist Reportage.

Das ist Arbeit.

Das ist Flasche.
Das ist Arbeit.
Das ist Kaffee.
Das ist Arbeit.
Das ist Fruhstuck,
Das ist Zimmer. 59

Lektion vierzehn Lectie

Ihr kommt doch nach Aachen?

Veniti la Aachen, nu-i asa?

TABEL SINOPTIC

3. Particula woW

woW ex prima 0 presupunere:

Er raucht und trinkt wohl gem.

= ich glaube: Er raucht und trinkt gem.

Ce trebuie sit stiti 1. Verbul

ihr kommt este forma pentru persoana a doua plural a uerbului kommen.

Terminatia verhului este-t. Pronumele personal corespun.zdtor este ihr.

Inflnitiv singular plural
~o1Dlllen~ persoana rdddcina terminatia persoana niddcina terminatia
verhului terbului verhului terbului
persoana intii ich komm e wir komm en
persoana a doua
(familiar) du komm st ihr k01Dlll t
(politicos) Sie komm en
persoana a treia er kornm t 2. Subiectul (Determinare in nominativ)

infiecare propozitie existd 0 determinare in nominativ numitd "subiect". Suhiectul poate Ii exprimat prin diferite feluri de cuuinte. suhstantiv precedat de articol, nume propriu, pronume etc.

Norninativ-Ergarazung (Verb:)
Subiectul -
Ein Student braucht immerGeld.
Die Arbeit ist neu.
Dr. Thurmann kommt aus Berlin.
Ihr kommt doch nach Aachen?
Das ist sehrteuer. 60

Puteti spune:

Dacd ureti ca parerea dumneauoastrd sa fie confirmatd.

Dacd respingeti ceua:

Dacd presupuneti ceva:

Ihr wifst doch: ...

Das geht doch nicht! Das ist wohl (+ adjectiu)

Andreas scrie 0 scrisoare pdrintilor sdi. Le uorbeste despre munca lui la Hotel Europa si des pre oamenii pe care-i obserud, de exemplu Dr. Tburmann si domnul Meier.

Liebe Eltern,

Ihr wifst doch: Ein Student braucht immer Geld. Ich arbeite also wieder - als Portier im Hotel Europa in Aachen. Die Arbeit ist neu und interessant. Immer kommt jemand und mochte ein Zimmer, ein Bier oder ein Taxi ... Oder jemand fragt: "Wo ist me in Geld, meine Brille, me in Pais ... ?" Die Leute glauben wohl:

Ein Portier weifs alles. Da mache ich Studien, studiere Menschen:

Da ist z. B. Dr. Thurrnann, ein Arzt aus Berlin. Er ist nett, aber er fragt sehr vie!. Und da ist noch Herr Meier, ein Musiker. Er raucht und trinkt wohl gern ... Auch ich rauche immer noch, und das ist sehr teuer, leider.

Ihr kommt doch nach Aachen?

in acest punct, Ex £1 intrerupe pe Andreas, irurebindu-l cine sa uind la Aachen. Ex isi exprimd de asemenea regretul cd ea nu este mentionatd in scrisoare.

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Werdenn? Meine Eltern.

Und ich? Wo steht: Ex ist meine Freundin? Ach so, du meinst ...

Ex e de pdrere cd Andreas ar trebui sa scrie ceva pdrintilor sdi si despre ea, insd Andreas refuza.

Ex:

Andreas: -Ex:

Ja!

Ach, Ex, das geht doch nicht! Warum nicht?

Andreas nu rdspunde la aceastd intrebare, ci isi term ina scrisoarea.

Bis bald

Euer Andreas

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

Liebe Eltern!

Ich arbeite wieder. wieder

Dragi pdrinti Lucrez din nou. din nou, iardsi

61

die Leute

Die Leute glauben wohl ...

Er weiS alles. das Beispiel

z. B. = zum Beispiel nett

gem

der Musiker immernoch leider

nach (Aachen) Wo steht ... ? die Freundin

Das geht doch nicht. Warum nicht?

bis bald

Euer Andreas

UBUNGEN

oamenii, lumea

Oamenii cred probahil .

Lumea crede prohabil .

EI stie tot.

exemplul

de ex. = de exemplu amabil, simpatic, pldcut cu pldcere, hucuros muzicianul

inca

din pdcate, din nefericire la, spre (Aachen)

(aici.) Unde scrie? prietena

Asta nu se poate. Decenu? pecurfnd

Al uostru, Andreas

EXERCITII

D Subliniati verbele din scrisoare lui Andreas.

II Completati tabloul cu subiectele propozitiilor din scrisoarea lui Andreas, respectiv din dialogul sau cu Ex.

persoana intii a. arbeit€) f.
persoana a doua
(familiar) b. mein~ g.
(politicos) c. Sie brauch@
persoana a treia d. brauchG) h.
e. rauch<!J _ ____!w-,-,t~_ mein~

-- kommG)

____ glaub@

IJ Cdutati subiecte potrivite pentru propozitiile urmatoare.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

62

____._,An~d,.,r,-"e",as=-__ arbeitet als Portier. ______ ist interessant. ______ heiist Dr. Thurrnann.

______ fragt Andreas:" brauchen das Geld, oder?"

______ studiert Menschen.

______ macht Studien.

7. Ex sagt., _

8.

______ glauben.

studieren. "

______ weifs alles.

II Transformati afirmatiile din propoxittile urmdtoare in presupuneri utilizind cuvintul wohl.

Andreas glaubt:

1. Herr Meier raucht gem.

2. Hanna ist nett.

3. Frau Berger singt gem.

4. Musiker sind chaotisch.

5. Menschen sind neugierig.

6. Frau Berger arbeitet viel.

7. Dr. Thurmann ist seltsam.

Herr M. raucht wohl gern.

63

Lektion fUnfzehn Lectie

Verkaufst du auch die Kassetten?

Vinzi ~i casetele?

TABEL SINOPTIC

Ce trebuie sa ~ti1i

1. Pluralul substantiuelor

in gerrnand, cele mai multe substantive isi scbimbd forma la plural. Existd cinci posibilitdti de formare a pluralului. Una din ele este atasarea la forma de singular a terminatiei -n sau -en. Articolul botdrit este la plural pentru toate genurile die:

die Kassette - die Kassetten / der Mensch - die Menschen

2. Pronumele personal

sie este forma pentru persoana a treia plural. La plural, toate substantivele in nominativ si acuzativ potfi fnlocuite cu sie.

I ~ie Kassetten I Sle

sind alt. sind alt.

Ich verkaufe Ich verkaufe

I d!e Schallplatten. I Sle.

3. Negatia cu nicht

Cu nicht se neagd enuntul unei propozitii. Nicht se pune fntotdeauna dupd verb: Ich hore die Kassetten doch nicht.

Puteti spune:

Dacd nu stiti ceua:

Dacd nu sinteti sigur:

Ich weirs nicht. Ich glaube nicht.

Andreas e acasd si alege lucruri vechi pe care vrea sa le uindd la piata de vechituri. Oricine poate vinde acolo lucruri de care nu mai are nevoie. Ex urrndreste ce face Andreas.

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Warum liegen die Sachen da? Ich verkaufe sie.

Was? Verkaufen? Wo denn? Morgen ist Flohmarkt.

Flohmarkt? Flohmarkt? Verkaufst du Flohe? Nein. Ich verkaufe - die Ex Hex.

Nein, bitte nicht!

64

in continuare, Ex inireabd dacd Andreas vinde si discurile si casetele. Andreas nu s-a botdrit inca.

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Verkaufst du auch die Kassetten?

ja - sie sind alt. Ich hare sie doch nicht.

Und die Schallplatten? Verkaufst du auch die Schall platten? Ich weifS nicht. Ich glaube nicht.

Sind sie neu?

Nein, naturlich nicht! Spielst du eine Schall platte? Na gut.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

liegen dieSachen verkaufen sie Wodenn? morgen

der Flohmarkt

der Floh/die Flohe Bitte nicht!

die Kassette

horen

die Schallplattel die Schall platten Ich weirs nicht.

Ich glauhe nicht.

Naturlich nicht!

eine Schall platte spielen Na gut.

Ich hare sie doch nicht.

UBUNGEN

a sta, a se afla lucrurile

a vinde

ei, ele

Unde?

mfine

piata de uecbituri, talciocul puricele/puricii

Te rog, nul

caseta

a asculta disculldiscurile Nu stiu. Nucred. Fireste cd nul

a pune un disc (la picup) Bine. Ei bine.fie!

Nici mdcar nu Ie mai ascult.

EXERCITII

D Care e forma corectd: ist sau sind?

Die Flaschen DerMann Menschen Die Sachen

Der Aschenhecher Die Flasche

voll. unhoflich, neugierig. alt. halbvoll. voll.

Die Flaschen sind voll.

65

IJ Rtispunde# la intrebtirifolosind adjectivul din parantexd:

1. Sind die Kassetten neu? (alt) Nein, sie sind alt.
2. Sind die Flaschen voll? (halbvoll)
3. Sind Menschen unhoflich? (hoflich)
4. Sind .Musikanten" chaotisch? (charmant) IJ Rtispundeli la intrebari evitind sa repetati substantivele. (Polositi pronumele.)

1. Brauchst du die Sachen?

2. Verkaufst du die Schall platten?

3. Horst du die Kassetten?

4. Schreibst du die Reportagen?

5. Kennst du die Namen?

Nein, ieh brauehe sie nieht.

.. Puneli intrebari ~i rdspundeti la ele.

nicht verkaufen

{

die Flaschen die Brillen die Flaten die Kassetten

Verkauft ihr die Flasehen? Nein, wir verkaufen sie nicht.

I) Ce ptirere ave#? Puneti intrebari ~i rdspundeti cu ajutorul cuvintelor ~i propoxitiilor de mai jos.

Was meinst du? Was meinen Sie?

Ex - charmant?

Dr. Thurrnann - interessant? Hanna - neugierig? Andreas - raucht?

Dr. Thurmann - singt gem? Frau Berger - spielt Flote?

Ich weiis nicht. Ich glaube nicht. Naturlich. Naturlich nicht. ]a.

Was meinst du? 1st Ex eharmant?

66

-

Lektion sechzehn Lectie

Probieren Sie mal!

Incercati mdcarl

TABEL SINOPTIC

~ istehic. ~istehie.

Ich nehme I das Buch, Ich nehme es.

Ce trebuie sa ~tili

1. Verbul: pentru rugaminte sau indemn se foloseste imperatioul:

Dacd se exprimd 0 rugdminte sau un indemn, se poate folosi forma de irnperatiu a verbului. La exprimarea politicoasd (cu "dumneauoastrd") forma imperativului e identicd cu aceea a infinitivului, dar verbul se afla pe primulloc in propozitie, ca in propozitiile interogative.

Probieren Sie das Tuch!

2. Particula mal

mal atenueazd caracterul categoric al unui ordin sau indemn, dind imperativului un caracter mai amabil.

Probieren Sie mal das Tuch!

3. Pronumele personal

es este pronumele personal pentru persoana a treia singular neutru. El poate fnlocui un substantiv neutru, asadar un substantiv cu articolul botdrit das.

Puteti spune

Dacd oreti sa rugati pe cineva ceva sau

ureti sa-l indemnati la ceua: Sehen Sie mal! Probieren Sie mal!

Zeigen Sie mal!

Andreas $i-a expus lucrurile vechi de vfnzare la piata de vechituri. Din intimplare, prin piatd se plirnbd si doamna Berger. Andreas incearca s-o conuingd sa cumpere un batic.

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

Tag, Frau Berger. Wie geht's? Tag. Danke, gut.

Mochten Sie vielleieht ein Tueh? Hier - sehen Sie mal: Es ist sehrehie.

67

Frau Berger:

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

Nein, danke.

Probieren Sie mal- hier ist ein Spiegel. Nein. Wirklich nicht. Vielen Dank. Schade!

in acest moment, doamna Berger descoperd printre lucrurile lui Andreas 0 carte pe care 0 cduta de multd vreme $i vrea s-o cumpere.

Frau Berger:

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

Frau Berger:

Oh - das ist ja toll! Genau das Buch suche ich! Zeigen Sie mal! Ach, die "Heinzelmannchen" ... Was kostet es?

Eine Mark.

Gut, ich nehme es.

Ex nu vrea tnsa ca Andreas sa vfnda cartea, pentru ca datoritd ei s-au cunoscut.

Ex:

Frau Berger:

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

Ex:

Nein! Das Buch verkaufst du nicht! Wie bitte?

Tja, Entschuldigung, Frau Berger. Ich verkaufe es doch nicht. Entschuldigung.

Warum liegt das Buch dann da? Na - dann tschiis! Ex-was ist?

Das ist doch ... Das ist doch unser Buch! lch liebe es.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

Tag. (= Guten Tag.) vielleicht

das Tuch

Sehen Sie mal! sehen

chic

probieren

der Spiegel Wirklich nicht. Schade!

toll

suchen

das Buch

genau das Buch zeigen

kosten

es (pronume personal neutru) nehmen

unser Buch

lieben

68

'nd ziua (= Bund ziua) poate

baticul, basmaua Uitati-od!

a priui, a se uita sic, elegant

a incerca, a proba oglinda Intr-adeudr nu. Pacat!

grozao, formidabil a cduta

cartea

exact cartea

a ardta

a costa

el, ea

a lua

cartea noastrd a iubi, a tine la

UBUNGEN

EXERCITII

D scrieti propoxitiite in tabelul corespunxdtor:

1. Ich sehe das Tuch.

2. Sehen Sie das Buch?

3. Sehen Sie mal: ...

4. Das Tuch ist sehr chic.

5. Mochten Sie vielleicht ein Tuch?

6. Probieren Sie mal das Tuch!

7. Frau Berger probiert das Tuch nicht.

8. Was ist?

sehe

dasTuch.

Verb.,)

Ich

:yerb__)

II

1:1 Cereti eeva euiva in mod amabiL

1. ein Bier trinken

2. ein Tuch probieren

3. eine Reportage schreiben

4. Flbte spielen

5. me in Geld nehmen

6. ein Lied singen

Trinken Sie mal ein Bier.

IJ Raspunde1i folosind euvintele din intrebari eu propoxitit eare tncep eu dasau nu.

1. Ist das Taxi frei?

ja, es ist frei. Nein, es ist nicht frei.

2. Ist das Zimmer frei?

69

3. 1st das Hotel gut?
4. 1st das Lied schon?
5. 1st das Buch interessant?
6. 1st das Tuch chic?
7. 1st das Fruhstuck teuer? II Formulati cu ajutorul grupurilor de cuvinte de mai jos intrebari # rdspunsuri;

l.@ { das Lied 9{ die Kassetten
die Menschen 2. dasTuch
das Buch die Schall platten
3·S{ dasHotel 4·9{ das Hotel
die Sachen dasBuch
das Taxi die Schall platten 1. Lieben Sie das Lied? la, ich liebe es.

2.

3. Nehmen Sie das Hotel? Nein, ich nehme es nicht.

4.

70

Lektion siebzehn l.eciie

Vier Tassen - das macht vier Mark

Patru cesti =asta face patru mdrci

TABEL SINOPTIC

Die Bluse Sie

ist toll. ist toll.

Ichnehme Ichnehme

die Bluse. sie.

Ce trebuie sa stiti

1. Verbul

Die Deutschen finden Gartenzwerge toll.

Sie flnden este forma pentru persoana a treia plural a verbului flnden, Terminatia verbului este -en. Persoana a treia plural a verbului este insotitd de un substantiv la plural sau de pronumele sie.

Zeig mal! Komm! sint forme de imperativ care exprimd un ordin, indemn sau rugdminte. Un ordin, un indemn sau 0 rugdmite pot fi exprimate asadar cu forma de imperatiu a verbului. La persoana a doua singular, adresare familiard (cu "tu "), forma imperativului e identicd cu rdddcina uerbuiui, iarpronumeledu Ctu') nu se mai pune.

Infinitit: singular plural
I~diere~ persoana niddcina terminatia persoana rdddcina terminatia
beiten oerbului terbului terbului terbului
persoana fntfi ieh studier e wir studier en
persoana a doua du studier st ihr studier t
(familiar) du arbeit est! ihr arbeit et
(politicos) Sie studier en Sie studier en
persoana a treia er studier t sie studier en
er arbeit et! 2. Pronumele personal

sie este pronumele personal pentru persoana a treia singular feminin. Un substantiv feminin (cu articolul hotarftdie) poatefi inlocuit cu sie.

71

3. Complementul direct (Determinare in acuzativ)

Existd verbe care, in afard de subiect (determinare in nominatiu), trebuie sa aibd si un complement direct (determinare in acuxatiu), deoarece altfel propozitiile nu sint corecte gramatical.

Subiect

Complement direct

Die Frau

Ich

Die Deutschen Er

Er

probiert Probier Hebe finden verkauft hart

die Bluse. sie

das Buch. Gartenzwerge die Kassetten. sie

mal!

toll.

nicht.

Puteti spune

Dacd ureti sa cereti cuiva sa facd ceva sau sa rugati pe cineva ceva:

Dacd ureti sa spuneti cd dumneaooastrd sau altcineva gdseste ceva Joarte Jrumos sau Joarte bun:

Komm!/Zeig mal!

Ich finde die Bluse toll. Andreas findet das toll.

Urmdtoarele patru scene se petree la piata de uecbituri, unde lumea se duce sa gdseascd lucruri ieftine sau raritdti. In prima scend, 0 Jemeie se tirguieste ca sa obtind mai ieJtin 0 blued.

(Verkaufer = oinzdtor)

Junge Frau:

Freundin:

Junge Frau:

Verkauferi Junge Frau:

Verkaufer:

Junge Frau: verkauferi

Ich finde die Bluse toll.

Zeig mal! Hm. - Probier sie mal! ]a. Gut. Was kostet die Bluse?

Zwolf Mark.

Zwolf Mark? Das ist sehr teuer. Acht Mark. Elf Mark.

Ich nehme sie - fur zehn Mark. Okay. Zehn Mark.

in scena a doua e vorba de cumpdrarea unor cesti.

Junger Mann:

Freundin:

Junger Mann:

Verkaufer:

Junger Mann:

Verkaufers

Wie findest du die Tassen? Es geht.

Was kostet eine Tasse?

Eine Tasse eins funfzig. Zwei Tassen kosten zwei Mark. Ich nehme vier Tassen.

Vier Tassen - das macht vier Mark.

in scena a treia este vorba de un copil care isi cautd mama. 0 Jemeie vrea sa-l ajute s-o gdseascd. (Kind = copil)

Kind:

Frau:

Kind:

Frau:

72

Mama! Mama! Mama, wo bist du? Wo ist deine Mama?

Ich weiis nicht.

Komm, wir suchen sie.

in scena a patra, Ex descoperd un "pitic de grddirui" (figurd decoratiud din ceramicd sau plastic), des pre care crede la inceput cd e un spiridus.

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas, schau mal: ein Kobold! Nein, Ex, das ist ein Gartenzwerg. Wie bitte?

Du weiBt doch: Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. Ich auch. Bitte, ich mochte auch ...

CUVINTE $1 EXPRESII

WORTER UND WENDUNGEN

finden (etwas/toll/finden) die Bluse

Zeigmal!

die Tasse

Das macht vier Mark. die Mama

Komm!

Schau mal!

der Gartenzwerg

UBUNGEN

a gdsi (ceva/grozav/ a gdsi) bluza

Arata!

cea$ca

Astaface patru mdrci. mama

Vino!

Uite! Uitd-te! piticul de grddind

EXERCITII

D Scrieti rdspunsurile.

1. Was kostet die Bluse? - Funf Mark.

Gut. Ich nehme sie.

2. Was kostet das Buch? - Eine Mark.

3. Was kostet die Brille? - Zwei Mark.

4. Was kosten die Kassetten? - Acht Mark.

5. Was kosten die Tassen? - Vier Mark.

6. Was kostet das Tuch? - Eins fiinfzig.

73

II Ce verb se potrioester probieren sau spielen? Scrieti rtlspunsurile folosind imperativuL

1. Wie findest du die Bluse?

2. Wie findest du die Schall platten?

3. Wie findest du die Flore?

4. Wie findest du das Fruhstuck?

5. Wie findest du die Brille?

6. Wie findest du die Kassetten?

Probier sie mal!

IJ Alegeti unul din rtlspunsurile posibile.

1. Wie findest du die Bluse? (toll)

Ich flnde sie toll. / Ich flnde sie nicht toll / Es geht.

2. Wie findest du die Studentin? (nett)

3. Wie findest du Ex? (neugierig)

4. Wie findest du das Buch? (interessant)

5. Wie findest du die Tassen? (schon)

6. Wie findest du das Hotel? (wunderschon)

7. Wie findest du deine Arbeit? (interessant)

II Puneti verbele din paranteztllaforma corespunztltoare.

1. Warum die Sachen da? (liegen)
2. Ich sie nicht mehr. (brauchen)
3. Ich sie. (verkaufen)
4. Die Deutschen Gartenzwerge toll. (finden)
5. Ex sie auch toll. (finden)
6. Wo meine Mama? (sein)
7. Komm, wir sie. (suchen)
8. EineTasse eins funfzig, (kosten)
9. Vier Tassen vier Mark. (kosten)
74 -

Lektion achtzehn Lectie

Keine Sachen, kein Gepack

Nici lucruri, nici bagaje

TABEL SINOPTIC

Puteti spune

Dacd n-aueti chef sau timp. Dacd n-aueti nici 0 idee:

Dacd ureti sa stiti ce se intimpld:

Cfnd ureti sa stiti dacd cineva a ajlat ceua.

Ich habe keine Lust/keine Zeit. Ich habe keine Idee.

Was gibt's?

Ce trebuie sa ~titi

1. Negatia substantivelor

keinlkeine cu aceste articole, numite "negative", pot fi negate fn germand substantivele.

keinlkeine se pun fntotdeauna fnaintea substantivului si au aceeasi forma ca articolul nehotdrit ein/etue.

masculin neutru feminin plural
articol ein Rasierapparat ein Buch eine Zahnburste
negatie kein Rasierapparat keinBuch keine Zahnbiirste fntotdeauna
keine 2. Verbul haben (a avea)

Infinitiv singular plural
haben persoana ~ persoana ~
persoana fntfi ich habe
persoana a doua
(familiar) du hast
(politicos)
persoana a treia er hat WeiB das die Chefin schon?

E dis-de-dimineatd. Dupd un sfirsit de sdptdmind tiber, Andreas a luat repede micul dejun si vrea sa piece la seruiciu, la hotel. Se grdbeste. Ex n-are chef sa plececu el.

Andreas:

Ex:

Ex, ich fahre jetzt. Kommst du? Ich habe keine Lust.

75

Andreas:

Ex:

Okay. Du hast keine Lust, und ich habe keine Zeit. Dann bleib zu Hause! Tschiis!

Andreas, bitte warte doch. Ich komme ja.

La hotel fl asteaptd Hanna, camerista, care e agitatd. Pe cft se pare, domnul Meier a plecat fara sa pldteascd.

Hanna:

Andreas:

Hanna:

Andreas:

Hanna:

Andreas, komm schnell! Was gibt's?

Herr Meier ist weg! Was?

Er hat nicht bezahlt! Komm, schnell!

Hanna fi aratd lui A ndreas camera goald. Nu mai e acolo decft jlautul domnului Meier. Cei doi se botdrdsc sa se ducd la sefa hotelului.

Hanna:

Andreas:

Hanna:

Andreas:

Hanna:

Ex:

Andreas:

Hanna:

Andreas:

Hier - das Zimmer ist leer. Keine Sachen mehr, kein Gepack. Das Bad ist auch leer: kein Rasierapparat, keine Zahnbiirste. Der istweg!

Das glaub' ich nicht! Hey, schau mal: Die Flote ist noch da! Und jetzt? Hast du eine Idee?

Kommt Zeit, kommt Rat.

WeiB die Chefin das schon?

Nein.

Komm, wir fragen die Chefin.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

Ich fahre jetzt. fahren

jetzt Kommstdu?

Ich habe keine Lust. Lust haben

haben

Ich habe keine Zeit. Zeit haben

die Zeit

keine Zeit

dann

Bleib aile in zu Hause! zu Hause

Ich komme ja. schnell

Was gibt's?

Er hat nicht bezahlt.

Ma due acum.

a se duce, a merge (cu un uebicul) acum

vii?

N-amchef

a avea chef, poftd, dorintd aavea

N-am timp.

aavea timp

timpul

nu-i timp, n-amtimp atunci, apoi

Rdmii singurtd) acasd! acasa

Vinacum.

repede

Cee?

N-a pldtit.

76

bezahlen leer mehr

das Gepack kein Gepack

der Rasierapparat die Zahnburste die Idee

Kommt Zeit, kommt Rat. wissen

die Chefin

UBUNGEN

a pldti

gal, goald mai, mai mult bagajul

niei un bagaj, niei bagaje aparatul de ras

peri uta de dinti

ideea

Timpul e eel mai bun sfdtuitor. (proverb) a sti

sefa

EXERCITII

D Completati eu verbul habenlaforma corespunxdtoare.

1. Ex ~ keine Lust. 2. Andreas keine Zeit.

3. Hanna fragt Andreas: " du eine Idee?"

4. Andreas keine Idee. 5. Hanna auch keine Idee.

6. Dann sagt Andreas: .Ich doch eine Idee: Wir fragen die Chefin."

1:1 Raspundeti la invitatii. Alegeti un raspuns potrlvit din urmdtoarele: (Fara rezolvare in "cbeia exercititlor")

keine Lust / keine Zeit / keine Idee haben

1. Komm, wir trinken Kaffee.

2. Komm, wir trinken Tee.

3. Komm, wir singen ein Lied.

4. Komm, wir rauchen eine Zigarette.

5. Komm, wir schreiben eine Reportage. _

Danke. Ich habe keine Zeit.

IJ Scrieti contrariul (eu ajutorul euvintelor kein/keine).

1. Hier ist ein Zimmer frei. Hier ist kein Zimmer frei.
2. Jetzt ist ein Taxi frei. jetzt ist leider Taxi frei.
3. Herr Meier hat eine Arbeit. Herr Huber hat Arbeit.
4. Dr. Thurmann braucht eine Brille. Andreas braucht Brille.
5. Hanna hart Kassetten. Ex hart Kassetten.
6. Andreas kauft eine Zahnburste. Ex kauft Zahnburste.
7. Dr. Thurrnann hat Gepack, Hanna hat Gepack.
77 II Completati informatiile secundare.

Orice text, orice convorbire are un "scbelet" de elemente de constructie, importante pentru desfdsurarea actiunii. Acestea sintinformatiile principale. Celelalte informatii sint mai putin importante. Aceste informatii secundare precizeaza informatiile principale.

In coloana fntfi gasiti informatiile principale. Completati coloana a doua cu informatii secundare.

Hanna:

Hier - das Zimmer ist leer. Keine Sachen mehr, kein Gepack,

Andreas:

Das Bad ist auch leer: kein Rasierapparat, keine Zahnburste. Hanna:

Der istweg! Andreas:

Das glaube ich nicht! Hey, schau mal:

Die Flote ist noch da! Hanna:

Und jetzt? Hast du eine Idee? Andreas:

WeiB die Chefin das schon? Hanna:

Nein. Andreas:

Komm, wir fragen die Chefin.

78

1.

2.

____ Sachen _

____ Rasierapparat Zahnburste

Gepack

-

Lektion neunzehn Lectie

Ieh mochte sehlafen

A~ dori sa dorm

TABEL SINOPTIC

noch eine Nacht er jetzt

bleiben. bleiben. bezahlen?

Ce trebuie sa stiti

Verbul modal mogen / ich mochte ~ogen exprimd 0 dorintd. A$ dori sa donn.

In germand, verbele modale prezintd urmdtoarele particularitdti:

1. Persoanele fntfi si a treia singular au aceeasi forma. ich mochte / er mochte

2. Verbele modale cer 0 completare.

Aceasta poate fi fie un complement direct (completare fn acuzativ): Ieh mochte ein Zimmer (iar fn acest caz verbul modal e de sine stdtdtor), fie un al do ilea verb: Ieh mochte sehlafen.

3. Al doilea verb este fntotdeauna la infinitiu si sta fntotdeauna la sfirsitul propozitiei.

Ich

Ich Vielleicht

mochre rnochte mochre

(Verb:) injiniti

-

Puteti spune:

Cfnd nu sinteti sigur dacd ceva este posibil.

Dacd oreti sa accentuati cd ceva este Joarte simplu.

Dacd aueti 0 dorintd.

Geht das?

Das ist doch ganz einfach. Ich mochte schlafen.

Hanna si Andreas relateazd sefei hotelului, doamna Berger, ca domnul Meier pare sa Ji plecat Jara sa pldteascd. Cei trei fac presupuneri. Doamna Berger e de pdrere cd domnul Meier este pur si simplu putin haotic, dar aceasta nu e motiv de agitatie. Hanna sustine cd a plecat pentru totdeauna. Andreas e sigur cd isi ua ctiuta flautul.

79

Frau Berger:

Hanna:

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

Frau Berger:

Ex:

Frau Berger:

Andreas:

Also bitte - keine Aufregung! Sie wissen doch, Herr Meier ist Musiker. Er ist ein bifschen chaotisch.

Der ist weg! Fur immer.

Aber die Flore ist noch da!

Achso ...

Er sucht sie doch sieher.

Bestimmt! So eine Flote ist sehr teuer. Er kommt bestimmt noch mal.

Sowiesol

So? Na ja, warten wir noch ein biischen, Na gut.

Intr-adetsir, domnul Meier se inapoiazd seara la hotel, mort de oboseald.

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Meier:

Andreas:

Meier:

Andreas:

Meier:

Andreas:

Meier:

Ex:

Andreas:

Schau mal: Da kommt Herr Meier! Gott sei Dank.

Vielleieht mochte er jetzt bezahlen? Pst - Ex - pst.

Guten Abend, Herr Meier. Wie geht's?

Schlecht. Ich bin sehr mude. Ich mochte schlafen, schlafen ... lch mochte noch eine Nacht bleiben, geht das?

Moment bitte!Ja.

Gott sei Dank! Ach, noch etwas: meine Flote ... Haben Sie meine Flote?

ja - Frau Berger hat lhre Flote. Gott sei Dank!

Dann schlafen Sie gut. Oh - danke, danke! Und wann bezahlt er? Pst, Ex!

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $I EXPRESII

die Aufregung Keine Aufregung! ein bifschen Deristweg!

fur immer

sicher

Bestimmt!

noch mal ( = noch einrnal) Gott sei Dank!

schlecht (Jemandem geht es schlecht) schlafen

eine Nacht bleiben die Nacht

Geht das?

noch etwas

Wann?

80

agitatia, zarva

Fdni agitatie! Fdrti zarud! putin

Aplecat!

pentru totdeauna sigur

precis, categoric, cert! inca o data

Slaud Domnului!

rdu, prost (a se simti rdu) a dormi

a ramine 0 noapte noaptea

Sepoate?

inca ceva

cfnd?

UBUNGEN

EXERCITII

D Stabilili corespondente intre propozitu: Existd mai multe solutii posibile.

1. Ich mochte noch eine Nacht bleiben.

2. Warum hat Herr Meier nicht bezahlt?

3. Herr Meier ist weg! Fur immer.

4. Warum ist die Flore von Herrn Meier noch im Hotel?

5. Herr Meier ist ein bifschen chaotisch.

1. _---"!b~

a. Das weirs ich nicht.

b. Geht das?

c. Das glaube ich nicht.

2. _

4.

3.---

5.

II Ritspundeli cu [a sau nein.

Mochten Sie
1. ein Taxi?
2. ein Bier?
3. einZimmer?
4. ein Buch?
5. eine Flote? Ja, ich mochte ein Taxi.

Nein, ich mochte kein Taxi.

81

IJ Pormati propoxitit si scrieti-le in tabloul de mai jos.
1. noch eine Nacht Herr Meier bleiben mochte
2. Frau Berger warten mochte noch
3. jetzt bezahlen Herr Meier mochte vielleicht
4. morgen Hanna eine Bluse kaufen mochte
5. trinken er jetzt ein Bier mochte
6. vielleicht der Mann die Tassen mochte verkaufen
7. horen Schallplatten Ex mochte die ~ : ~a infinitiv
1. Herr Meier I mochte I noch eine Nacht I bleiben.
2. I I I
3. I I I
4. : : :
5. I I I
6. I I I
7. I I I
I I I II Cum exprimati 0 presupunere?

Alegeti dintre diferitele posibilita# de a ex prima 0 presupunere.

Afirmalie:

Herr Meier ist weg.

Presupunere:

a. Er hat wohl kein Geld.

b. Ich glaube: Er hat kein Geld.

c. Er hat bestimmt kein Geld.

d. Er hat slcher kein Geld.

Er sucht die Flote, Er kommt noch mal. Er ist chaotisch.

Die Flote ist sehr teuer.

82

- -

Lektion zwanzig Lectie

Sind Sie krank?

Stnteti bolnau?

TABEL SINOPTIC

Puteti spune:

Dacd ureti sa intrebati pe cineva ce mai face sau cum se simte:

Rdspunsuri posibile. Cfnd ureti sa intrebati pe cineva dacd e bolnao:

Wie geht es Ihnen?

Danke.!Danke, gut.!Sehleeht'!Es geht.

Sind Sie krank?

Haben Sie Sehmerzen? Was tut Ihnen weh?

Ce trebuie sit ~tili

Adjectivul posesiv pentru plural

meine: Adjectivul posesiv are la plural fntotdeauna terminatia -e.

Doamna Berger vrea sa stea de uorbd cu domnul Meier. tt gdseste in pat, deoarece este, in mod evident, bolnau.

(Doamna Berger hate la usd.)

Frau Berger:

Herr Meier:

Herr Meier? Herr Meier, sind Sie noeh da? Herr Meier?

]a.

(Doamna Berger intra in camera)

Frau Berger:

Herr Meier:

Frau Berger:

Herr Meier:

Frau Berger:

Herr Meier:

Frau Berger:

Was ist, Herr Meier? Sind Sie krank? ]a.

Haben Sie Sehmerzen? ja, [a.

Wo haben Sie Sehmerzen? Dberall. Alles tut weh.

Ich glaube: Sie haben Fieber. Moment bitte! leh komme gleieh wieder.

Dr. Tburmann, care e medic, fl examineazd pe domnul Meier si stabileste cd are gripd.

Dr. Thiirmann: Na, Herr Meier, wie geht es Ihnen denn?

83

Herr Meier: Schlecht. Wirklich schlecht.

Dr. Thiirmann: Was tut Ihnen weh?

Herr Meier: Mein Kopf, meine Augen, mein Hals - alles, alles tut weh.

(Dr. Tburmann fl palpeazd pe domnul Meier.)

Dr. Thiirmann:

Herr Meier:

Dr. Thiirmann:

Herr Meier:

Dr. Thiirmann:

Herr Meier:

Dr. Thiirmann:

Herr Meier:

Tutdasweh? Ja.

Unddas?

Nein. Aber meine Beine, meine Beine sind so schwer. Nun, Sie haben eine Grippe. Das ist nicht so schlimm. Gott sei Dank!

Gute Besserung, Herr Meier! Danke. Vielen Dank!

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

krank Schmerzen uberall

Alles tut weh. weh tun

das Fieber gleich wiederkommen

Ich komme gleich wieder. derKopf

dasAuge

derHals

das Bein

schwer

Meine Beine sind so schwer. die Grippe

schlimm

Gute Besserung!

bolnav dureri

peste tot, pretutindeni Toate md dor. adurea

jebra

imediat

a se intoarce, a reveni Ma intorc imediat. capul

ochiul

gftul

piciorul

greu

Picioarele mele stnt atit de grele. gripa

grav

Insandtosire grabnicd!

UBUNGEN

EXERCITII

D Puneti rtfspunsurile fa intrebtfrile corespunxdtoare.

1. Wie geht es Ihnen?

2. Haben Sie Schmerzen?

3. Was tut Ihnen weh?

4. Tut das weh?

5. Wo haben Sie Schmerzen?

a. Alles tut weh.

b. Mein Kopf, meine Beine.

c. Uberall.

d. Ja./Nein.

e. Schlecht. Wirklich schlecht.

1.

e

2. _

3.---

4. _

5.---

84

II Compietatt cu cuvintele care lipsesc # scrieti-le apot in patratelele aldturate.

Pe verticald, literele incadrate cu linii mai groase formaxd un cuvint.

1. Mein KOPF tutweh. 1.
2. Nun, Sie haben eine 2.
3. Mein Kopf, meine 3.
alles tut weh. 4.
4. Meine sind so schwer. 5.
5. HabenSie 6.
6. Was ist, Herr Meier? Sind Sie IK 0 P F

I
I
r 1 1

~ Ich glaube,

Sie haben _

IJ Stabiliti intre notiunile de mai jos 0 legaturalogica care sa va permitd sa le rettnett mai usor. (Fara rezolvare in "cbeia exercitiilor)

in cursul radiojonic, v-am dat urmdtorul exemplu.

Cineva e krank ---+ are Grippe ---+ si, de aceea, in multe cazuri, Fieber ---+ iar jebra este insotitd adesea de Schmerzen ---+ alles tut web: der Kopf, die Beine, derHals ...

I weh tun II Schmerzen II Beine II Fieber II Kopf II Hals II Grippe II Augen I I krank I

85

-

Lektion einundzwanzig Leciie

Ich war in Essen

Am fost la Essen

TABEL SINOPTIC

Meine Freundin wohnt Ich war

in Essen. da.

Ce trebuie sa Jt#i

1. Imperfectul verbelor sein si haben

Infinitiu singular plural singular plural
I~se~~
I~be
persoana intii ichwar ichhatte wirhatten
persoana a doua
(familiar)
(politicos) Siewaren Siehatten
persoana a treia erwar siewaren 2. Adverbul pronominal da

da poate inlocui 0 indicatie de loc:

Puteti spune:

Dacd constatati ca existd puncte comune:

Dacd ureti sa relatati ceva ce s-a petrecut in trecut:

Cind oreti sa intrebati pe cineca dacd s-a insdndtosit:

Dann hatten Sie ja auch Probleme.

Ich war in Essen.

Sind Sie wieder gesund?

in sala pentru rnicul dejun, doamna Berger std de uorbd cu domnul Meier, care s-a oindecat de gripd .

Frau Berger:

RerrMeier:

Frau Berger:

RerrMeier:

Frau Berger:

. Guten Morgen, Herr Meier.

Guten Morgen.

Sind Sie wieder gesund? ]a. Danke. Gott sei Dank!

Na, das ist schon. Ach, ubrigens: Ich habe noch Ihre Flore.

86

Herr Meier:

Frau Berger:

Herr Meier:

]a, ich weifs.

Gehen wir doch in mein Buro! Da ist auch Ihre Flote. ]a. Gem.

Apoi doamna Berger aduce vorba despre disparitia lui. Domnul Meier se scuza si vrea sa pldteascd numaidecft.

Frau Berger:

Herr Meier:

Frau Berger:

Herr Meier:

Wissen Sie: Das war seltsam. Ihr Zimmer war leer, aile Sachen waren weg, Sie waren weg ...

Und ich habe nicht bezahlt! Ich verstehe lhr Problem. Na? Dann ist ja alles gut.

Entschuldigen Sie bitte! lch bezahle sofort.

Domnul Meier vrea sa explice amdnuntit ce s-a fntfmplat: Afost la Essen, la prietena lui, cu care s-a certat.

Herr Meier:

Frau Berger:

Herr Meier:

Frau Berger:

Herr Meier:

Frau Berger:

Herr Meier:

Frau Berger:

Herr Meier:

Also: Ich war hier in Aachen. ]a, ich weirs.

Ich hatte ein Konzert in Aachen. Ach - interessant.

Und dann war ich in Essen. Sie waren in Essen?

]a. Meine Freundin wohnt da. Aber wir hatten Streit. Dann hatten Sie ja auch Probleme.

Undwie!

Ex:

Ex f$i vede confirmatd pdrerea.

Es war einmal ein Musikant, er war chaotisch und charmant.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

gesund

das Buro Gehenwir! gehen dasProblem verstehen das Konzert

Dann ist ja alles gut. sofort

Streit haben

der Streit Probleme haben Undwie!

sdndtos biroul

Sa mergem! a merge problema

a intelege concertul

Atunci totul e bine. imediat

a avea 0 ceartd, a se certa cearta

a avea probleme Si inca cum!

87

UBUNGEN

EXERCITII

D Priuiti haria de la inceputul cartii. Scrieti ce orase va intereseazii. (Eara rezolvare in "cbeia exercitiilor")

Ich mochte gem nach _

II Puneti formele potrivite ale verbului sein la imperfect # dati rdspunsuri negative la tntrebari.

1. Sie auch so erstaunt? 2. Nein, ich war nicht erstaunt.

3. Sie auch so mude? 4. Nein, ich mude.

5. Sie auch so neugierig? 6. Nein, ich _ __ neugierig.

7. er krank? 8. Nein, er krank.

9. er charmant? 10. Nein, er charmant.

11. er glucklich? 12. Nein, er glucklich,

ID Alegeti unul din raspunsuri. (Eara rezolvare tnrcbeta exercitiilor")

keine Lust haben / keine Zeit haben / _____________ Probleme haben / Streit haben

Warum waren Sie nicht da?

1:1 Completati cu formele potrivite ale imperfectului.

1. Frau Berger ein Problem. 2. Frau Berger sagt: .Das _

seltsam. 3. Ihr Zimmer leer. 4. Alle Sachen weg.

5. Aber Ihre Flote noch da." 6. Herr Meier in Essen.

7. Herr Meier: .Jch ein Konzert in Aachen.

8. Dann ichinEssen. 9. Wir _

Streit. "

88

II inloeuiti indicatiile de loe cu aduerbul de loe da.

1. Ich fahre nach Berlin. Meine Eltern sind auch in Berlin.

Meine Eltern sind auch da.

2. Herr Meier war in Essen. Seine Freundin wohnt in Essen.

3. Andreas wohnt in Aachen. Er arbeitet auch in Aachen.

4. Ex ist zu Hause. Andreas ist auch zu Hause.

89

.- -.

Lektion zweiundzwanzig Leciie

Und seine Frau?

$i sofia lui?

TABEL SINOPTIC

Puteti spune:

Dacd sinteti indignat:

Dacd sinteti impresionat de cite stie cineva:

Dacd vreti sa subliniati ceva:

Dacd ureti sa ardtati interes pentru cele spuse de cineua:

Na, horen Sie mal! Sie wissen ja alles!

Wirklich (charmant, nett ... )

Ce trebuie sa ~tili

1djectivul posesiv pentru persoana a treia singular

In germand, adjectivul posesiv pentru persoana a treia prezintd 0 particularitate. El se modified dupd

1. persoana care posedd (posesor)

2. substantivul pe care fl precedd (obiectul posedat)

Ihr / Ihre se utilieeazd cind posesorul este 0 persoand ferninirui.

sein / seine se utilizeazd cind posesorul este 0 persoand rnasculind.

Adjectivul posesiv care se pune in fata substantivelor jeminine capdtd terminatia -e.

ihrBeruf ihrZimmer ihreMutter

i seinBeruf seinZimmer seine Mutter

Achwas!

Doud doamne stau pe jotolii in holul hotelului si discutd despre cei care tree. Mai intii vorbesc despre Dr. Tburmann.

Frau Miiller: Das ist er!

Frau Hoffmann: Herr Thurmann?

Frau Miiller: ]a.

Frau Hoffmann: Wirklich charmant! Und sein Beruf?

Frau Miiller: Na, horen Sie mal! Er ist Professor.

Frau Hoffmann: Oh - Professor! Und woher kommt er?

Frau Miiller: Aus Berlin.

Frau Hoffmann: Ach was! Sie wissen ja alles.

Frau Miiller: Na ja.

Frau Hoffmann: Und seine Frau? Ich meine: 1st er verheiratet?

Frau Miiller: Das weifs ich nicht. Aber ich glaube, er ist nicht verheiratet.

90

Dr. Tburmann trece pe lfnga cele doud doamne si le salutd.

Dr. Thiirmann: Guten Tag, die Damen.

Frau Miiller: Guten Tag, Herr Professor Thurmann,

Frau Hoffmann: Guten Tag, Herr Professor.

Apoi vorbesc despre 0 tindrd frantuaoaica.

Frau Miiller: Das ist sie.

Frau Hoffmann: Wer?

Frau Miiller: Na, die junge Dame von Zimmer zwolf.

Frau: Guten Morgen. Einen wunderschonen guten Morgen.

Frau Miiller: Guten Morgen. - Eine Franzosin.

Frau Hoffmann: Also, das hore ich doch! Ihr Akzent.

Frau Miiller: Ihre Mutter ist Franzosin,

Frau Hoffmann: Ach was! Und ihr Vater?

Frau Miiller: Er ist Deutscher. Ein Diplomat.

Frau Hoffmann: Ach, wie interessant! Und sie - was macht sie?

Ich meine: Was ist ihr Beruf?

Frau Miiller: Tja, das weifs ich nicht. Vielleicht Studentin?

Frau Hoffmann: Hm.

Frau Miiller: Ach schau en Sie mal: Der junge Mann von Zimmer vierzehn!

Ex f$i spune si ea pdrerea, in uersuri, despre cele doud doamne pe care le porecleste "duetul".

Ex:

Das Duett spekuliert so nett!

WORTER UND WENDUNGEN

CURINTE $I EXPRESII

sein Beruf

Na, horen Sie mal! der Professor

Sie wissen ja alles. wissen verheiratet

die Dame

die Franzosin der Akzent ihr Akzent die Mutter derVater

Er ist Deutscher. der Diplomat das Duett spekulieren

meseria lui

fa ascultati! Ce fntrebare! projesorul universitar Dumneauoastrd stiti tot. a sti

cdsdtorit

doamna

fraruuzoaica

accentul

accentul ei

mama

tatdl

El este german. diplomatul duetul

a specula

91

UBUNGEN

EXERCITII

D Formati Propozilii cu informaliile de maijos.

Name: Thurrnann Sein Name ist Thiirmann.
Vorname: Lukas
Geburtsort: Leipzig
Beruf: Arzt
Arbeit: interessant
Name: Berger
Vorname: Lisa
Geburtsort: Essen
Arbeit: toll II Completati cu articolele posesioe corespunxdtoare.
1. das Buch: Andreas Das ist sein Buch.
2. die Flote: Herrn Meier Das ist Flote.
3. die Brille: Herrn Thurrnann Das ist Brille.
4. der PaJ$: Frau Hoffmann Das ist PaB.
5. der Schlussel: Frau Muller Das ist Schlussel,
6. das Gepack: Herrn Meier Das ist Gepack.
7. das Buro: Frau Berger Das ist Buro.
8. die Zahnburste: Herrn Meier Das ist Zahnburste.
9. der Rasierapparat: Andreas Das ist Rasierapparat. IJ Formulati intrebari pentru raspunsurtte urmdtoare.

1. Was ist er? 2. 3. 4. 5.

Er ist Professor. _______________ Er kommt aus Berlin. _______________ Er ist nicht verheiratet. _______________ Ihr Vater ist Deutscher./Ein Diplomat. _______________ Vielleicht ist sie Studentin.

92

- -

Lektion dreiundzwanzig Lectie

Wer spricht da?

Cine uorbeste aici?

TABEL SINOPTIC

Puteti spune:

Dacd ureti sa spuneti cd ceva se intelege de la sine:

Dacd respingeti sau negati ceva fn ansamblu:

Dacd aprobati 0 idee:

Dacd nu ureti sa destdinuiti ceua:

Das siehst du doch!

Ce trebuie sa stiti

1. Verbe cu alternante uocalice

in germarui, ca si fn romdnd, verbele se conjugd primind diferite terminatii. La unele verbe, fn cursul conjugdrii se modified si raddcina. Aceastd modificare se produce la persoanele a doua si a treia singular, unde vocala -e devine -i sau -ie.

Infinitiu rdddcina persoana a doua persoana a treia
verbului singular singular
lesen les- dullest er Ilest
sehen seh- dusiehst ersieht
spreehen sprech- duspriehst ersprieht 2. Negatia cu niehts

niehts neagd fn ansamblu enuntul unei propozttii. Cuvfntul pozitiv corespunzdtor este alles (totul): ieh sehe alles / ieh sehe niehts.

3. Particula gar

gar intdreste un en unt. Ich sehe gar niehts.

Ich sage / mache nichts. Das ist eine gute Idee. Das ist me in Geheimnis.

Ex fl deranjeazd pe Andreas, care citeste 0 carte. Cfnd Andreas spune cil vede si ea ce face, Ex rdspunde supdratd cil nu vede absolut nimic si ca e inuizibila.

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Andreas, was machst du? Lesen.

Was liest du?

Ich lese ein Buch. Das siehst du doch!

93

Ex:

Andreas:

Ich sehe nichts, ich sehe gar nichts. Ich bin unsichtbar und sehe nichts.

Ex sieht nichts und stort vie!.

Ex anuntd in gura mare ca fi efoame. Doamna Berger- care voia de mult sa stie ce e cu aceastd voce ciudatd - aude. De aceea acceptd sa ia masa cu Andreas. Andreas a terminat de citit cartea.

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Frau Berger:

Andreas:

Ex:

Frau Berger:

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

Ex:

So-fertig!

Au, au - mein Bauch tut weh! Ex, was ist?

Ich habe Hunger! Ex hat Hunger? Sowieso! Hunger!

Ich habe auch Hunger. Guten Abend, Frau Berger. Gehen wir zusammen essen?

Das ist eine gute Idee! Aber sagen Sie mal: Wer spricht da? Ich sehe nur Sie.

Ich bin doch Bauchredner! Soso! Interessant!

Aber - das ist me in Geheimnis. Los geht's!

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

lesen nichts

gar nichts unsichtbar storen

So - fertig! fertig

Au!

derBauch derHunger zusammen essen essengehen eine gute Idee sprechen

der Bauchredner das Geheimnis Los geht's!

die Unsichtbare

94

a citi nimic

cbiar nimic, absolut nimic invizibil( a)

aderanja

Asa=gata!

gata

Aul

burta

foamea

impreuna

a mfnca

a merge la masd o idee bund

a vorbi

ventriloc secretul Haideti! invizibila

UBUNGEN

EXERClrII

D Refuzali totul; in general:

1. Machst du das?
2. Kaufst du die Bluse?
3. Horst du die Platten?
4. Weigt du das?
5. Glaubst du das?
6. Verstehst du das? Ich mache gar nichts.

II Completati cu formele corespunxdtoare ale verbelor sehen, Iesen sr sprechen.

1. du die Flohe? 2. Flohe? Nein, ich sehe

3. Frau Berger auch nichts.

gar nichts.

_____ du das Buch da? 5. Nein, ich gar nichts.

4.

6. Meine Freundin auch nichts.

_____ du mit Frau Berger? 8. ja, ich mit Frau Berger.

7.

9. Andreas auch mit Frau Berger.

IJ Formati propoxitii punind cuvintele in ordinea corectd:

1. unsichtbar Ex ist Ex ist unsichtbar.
2. auch Frau Berger Hunger hat
3. essen wir gehen zusammen
4. Idee eine ist gute das
5. da wer spricht
6. Sie nur sehe ich
7. Bauchredner doch bin ich
8. Geheimnis mein das ist 95

-

Lektion vierundzwanzig Lectie

Mochten Sie noch einen Kaffee?

Doriti si 0 cafea?

TABEL SINOPTIC

ein Salat ein Kaffee

ein Orangensaft

Ich ~ einen Salat <:gochten:) Sie noch einen Kaffee?

Ex (trinkS) einen Orangensaft

-

Ce trebuie sa Jtiti

Complementul direct ( determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin

Anumite verbe trebuie sa aibd un complement direct (determinare fn acuzativ) pentru ca propozitia sa fie completd din punct de vedere gramatical. Articolul substantivelor masculine se modified la acuzatiu. Articolul nebotdrit eui capdtd terminatia -en: einen.

einen este articolul nebotdrit al substantivelor masculine fn acuzativ.

Puteti spune:

Dacd oreti sa intrebati ce doreste sa mdnince sau sa bea cineva:

Dacd oreti ca cineva sa stea linistit:

Was mochten Sie essen? Was mochten Sie trinken? Sei doch endlich still!

in Germania, multd lume merge sa mdnince la pizzerie. in aceste localuri italiene se mdnincd bine si nu prea scump. Doamna Berger, Ex si Andreas stau acum la masd intr-o pizzerie. Doamna Berger doreste sa mdnince salatd si peste iar Andreas 0 pizza.

Andreas:

Frau Berger:

Was mochten Sie denn essen?

Zuerst einen Salat und dann ... und dann ... und dannFisch! Und Sie? Was essen Sie?

Eine Pizza - mit Schinken, Kase und Tomaten. So viel?

Da ist sie ja wieder - Ihre zweite Stimme! Ja. Sie ist ziemlich frech.

Andreas:

Ex:

Frau Berger:

Andreas:

96

Acum se aleg bduturile.

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

Frau Berger:

Ex:

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

ja, und was mochten Sie trinken? Ein Mineralwasser. Und Sie?

Ein Bier.

Und Ihre zweite Stimme? Einen Orangensaft.

Sei doeh endlieh still!

Ziemlieh frech, Ihre zweite Stimme. Also, ieh bestelle jetzt mal.

Andreas cere chelnerului socoteala. In Germania, oamenii pldtesc adesea "separat", cu alte cuvinte fiecare pldteste ceea ce a mincat $i a bdut. Si doamna Berger vrea sa pldteascd singurd ce a consumat ea.

Andreas:

Frau Berger:

Andreas:

Ober:

Andreas:

Frau Berger: (cdtre Andreas)

Mochten Sie noeh einen Kaffee? Nein, danke.

ja dann - Herr Ober, die Reehnung bitte!

ja, ieh komme sofort. - Zusammen oder getrennt? Zusammen bitte.

Nein. Getrennt.

Sie haben doeh nieht so viel Geld.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

essen zuerst der Salat derFiseh die Pizza

der Sehinken der Kase

die Tomate / die Tomaten die Stimme

die zweite Stimme freeh

ziemlieh

das Mineralwasser der Orangensaft endlieh

bestellen derOber

die Reehnung getrennt

a minca

mai intii

salata

pestele

pizza

sunca

brinza rosia/rosiile

vocea

adoua voce obraznictd)

cam, destul de apa rninerald sucul de portocale in sfirsit, odatd acomanda chelnerul

socoteala, nota de plata separat

97

UBUNGEN

EXERCITII

o Cautali in careul de mai jos zece cuvinte care au legtiturti cu mincarea, cu btiutura sau cu restaurantul;

1.

M U N I R P A I M 0 S S E R T T
N M B 0 R T T P I Z Z A E R T U
U N H E R S C H N A F T P 0 Q T
M I S C H I N K E N 0 R E R T U
W E P 0 X S T E R E C H N U N G
B U 0 P S T 0 M A T E N 0 R A U
V B 0 R T E S A L A T U P E R S
S 0 M A T I S E W U y I P A K E
0 R A N G E N S A F T 0 W U R T
Z A B M B E Z U S A M M E N M I
G 0 H I N U F I S C H F L E S H
P 0 U I N K A s E I N I 0 R T U
M E I N I 0 B E R U I S U W T X
, 2. 3. 4. 5.

6. 7. 8. 9.

10.

Frau Berger trinkt _

II Cebeli?

1. (Bier)

2. (Kaffee)

3. (Tee)

4. (Mineralwasser)

5. (Orangensaft)

Ieh trinke ein Bier.

1. Pizza
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. IJ Completati propoxitiile cu articolele corespunadtoare in acuzativ.

1. Frau Berger iBt Salat. 2. Sie trinkt Mineralwasser.

3. Andreas iBt Pizza. 4. Er trinkt Bier.

5. Ex mochte Orangensaft.

98

.. Ce puteti spune?

1. Sie mochten bestellen.

2. Sie mochten ein Mineralwasser.

3. Sie mochten einen Salat.

4. Dann mochten Sie eine Pizza.

5. Sie mochten einen Kaffee.

6. Sie mochten die Rechnung.

Herr Ober, ich m6chte bestellen.

99

-.

Lektion fUnfundzwanzig Lectie

Ich bezahle den Rest

Eu plittesc restul

TABEL SINOPTIC

der Salat

der Geldbeutel

leh <l2:ezahle den Salat.

leh (finde) den Geldbeutel nieht.

-

Ce trebuie sa stiti

1. Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin

substantiv masculin

Anumite verbe necesitd 0 determinare fn acuzativ (complement direct). Articolul substantivelor masculine se modified la acuzativ. Articolul botarit masculin derdevine la acuzativ den.

2. Pronumele personal (inlocuitor de substantive masculine) la acuzativ

ibn este pronumele personal pentru persoana a treia masculin singular fn acuzativ. Substantivele masculine (precedate de articolul hotarftder) pot fi fnlocuite la acuzativ prin ibn.

der Salat

Ich den Salat.

Ich ibn.

leh "'::;;-"=:::-~den Geldbeutel nicht.

leh

der Geldbeutel

Puteti spune:

Cfnd oreti sa intrebati dacd cineva nu are tntr-adeoar ceva:

Hast du den Geldbeutel (ihn) wirklieh nicht?

Dacd sinteti supdrat pentru cd cineva u-a spus ceva prea tirziu.

Und das sagst du erst jetzt?

Dupd ce Andreas, doamna Berger si Ex au luat masa impreurui intr-o pizzerie, doamna Berger pldteste ceea ce a mfncat si a bdut ea si da un bacsis chelnerului.

Ober:

Frau Berger:

Was bezahlen Sie?

Ich bezahle den Salat, den Fisch und das Mineralwasser.

100

Ober:

Frau Berger:

Ober:

Das macht zweiundzwanzig Mark funfzig. Funfundzwanzig.

Vielen Dank.

Andreas vrea sa pldteascd restul, dar isi dd seama cd nu are la el portmoneul.

(Cbelnerul se adreseazd lui Andreas.)

Ober:

Andreas:

Ober:

Andreas:

Ober:

Andreas:

UndSie?

Ich bezahle den Rest.

Also: eine Pizza mit Schinken. ]a. Und das Bier.

Das macht zehn Mark funfzig.

Mein Geldbeutel! Ich finde meinen Geldbeutel nicht. Ich habe ihn sicher im Mantel. Einen Moment bitte!

Andreas cautd portmoneul, dar degeaba. Si-a uitat banii la hotel! far Ex stia!

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Andreas:

Ex:

Hast du meinen Geldbeutel? Nein. Ich habe ihn nicht.

So ein Mist! Ich finde ihn nicht. Hast du ihn wirklich nicht? Wirklich nicht!

Aber - wo ist er dann? 1m Hotel!

Und das sagst du erst jetzt? Du bist wirklich Frech! Sowieso!

Frau Berger:

in cele din urrnd, doamna Berger pldteste fntreaga consumatie.

Na gut, dann bezahlen wir doch zusammen.

WORTER UND WENDUNGEN

CUVINTE $1 EXPRESII

der Rest

der Geldbeutel der Mantel

Einen Moment bitte! finden

Und das sagst du erst jetzt?

restul portmoneul paltonul

Un moment, va rag! a gdsi

Si asta spui tu abia acum?

101

imUNGEN

EXERCITII

D Cine ce pldte~te? Completati cu articolele corespunxdtoare.

1. Frau Berger bezahlt den Sal at, __ Fisch und __ Mineralwasser.

2. Andreas bezahlt Rest: Pizza und Bier.

1:1 Completati intrebarile ~i rdspunsurtle:

1. Mochtest du meinen Kaffee? 2. Ich trinke ibn nicht.
3. Mochtest du Tee? 4. Ich trinke nicht.
5. Mochtest du Orangensaft? 6. Ich trinke nicht.
7. Mochten Sie Salat? 8. Ich esse nicht.
9. Mochten Sie Kase? 10. Ich esse nicht.
11. Mochten Sie Schinken? 12. Ich esse nicht. IJ Ce doriti sa minca!i ~i sa be!i? Nu ureti sa cheltui1i mai mult de doudzeci de mdrci; (Para rezolvare in "cbeia exercititlor")

Salat

gemischter Salat Tomatensalat Salat mit Schinken gtiiner Sal at Getriinke

DM 7,50 DM4,50 DM6,80 DM3,90

Pizza

mit Kase DM 5,90

mit Kase und Tomaten DM 6,70

mit Kase, Tomaten und Schinken DM 8,00

Mineralwasser 0,2 DM 2,20

Orangensaft 0,2 DM 3,10

Bier 0,4 DM 2,50

Ich mochte

Dasmacht

II Completati cu articolele corespunxdtoare:

1. Was suchen Sie? - Eine Brille.
Wie finden Sie die Brille? - Schon.
2. Was suchen Sie? - Spiegel.
Wie finden Sie Spiegel? - Schon.
3. Was brauchen Sie? - Bluse.
Wie finden Sie Bluse? - Es geht.
102 4. Mochten Sie die Brille probieren?
ja, ich probiere Brille gerne.
5. Mochten Sie Fuller probieren?
ja, ich probiere Fuller gerne.
6. Kaufen Sie Mantel?
ja, ich kaufe Mantel.
7. Trinken Sie Kaffee noch?
ja, ich trinke Kaffee noch. II Scoateti verbele din exercitiul A: Aceste verbe trebuie sa aiba 0 completare in acuzativ (complement direct).

suchen

103

Das könnte Ihnen auch gefallen