conta 7 Leetonteatarea acopera aproape toate as- [ee Vietii noastre, intervenind nu numai in stipanirea unei noi abilititi sau a unor probleme stiintifice, ci si in dezvoltarea emotionala, relationarea so- ciala si chiar in dezvoltarea personalitati. Invatdm de ce trebuie si ne fie fricd, cum si iubim, cum sa fim politicosi, cum sA fim intimi s.a.m.d. Data fiind aceasta vasta im- plicare a invatarii in viata noastra, nu este deloc surprinzator faptul ci au fost deja abordate multe aspecte ale invatarii; spre exemplu, copilul invata s& perceapa lumea din jurul sau, sd se identifice cu sexul de care apartine si si-si controleze propriul com- portament conform standardelor parintilor. In acest capitol se va realiza ins& o analiz& mai sistematica a invatarii ca proces psihic. invatarea poate fi definita ca o schim- bare relativ permanent a comportamen- tului determinat& de experienta; modifica- rile comportamentale datorate maturizarii (deci nu determinate de experienta) sau stérilor temporare ale organismului (cum ar fi oboseala sau starile induse de droguri) nu sunt incluse in cadrul procesului de in- vatare. Nu toate situatiile de invatare sunt similare; se pot distinge patru mari tipuri de invatare: (a) obisnuinta, (b) conditiona- rea clasica, (c) conditionarea operant si (d) ceea ce se cunoaste sub numele de invatare complexd. Obisnuinta, cea mai simpla situatie de invatare, consti in a invata sa ignori un stimul care a devenit familiar si nu are consecinte semnificative (un exemplu ar fi ignorarea ticaitului unui ceas nou). Conditionarea clasica si condi- tionarea operanta presupun ambele forma- rea de asociatii, invafarea faptului ca anu- mite evenimente se intampla simultan. in cadrul conditionarii clasice, un organism invata ci un eveniment urmeaza dupa un altul; de exemplu, un copil invata ci ima- ginea sAnului este urmata de gustul lap- telui. Conditionarea operanti este proce- sul prin care un organism invata c& un anu- me raspuns va avea o anumita consecinta, spre exemplu, un copil invata e& daca igi bate fratele va fi pedepsit de catre parinti. invatarea complexa presupune si altceva in afar de formarea asociatiilor; exemple de invatare complexa sunt aplicarea unei anumite strategii pentru rezolvarea unei probleme sau elaborarea unei scheme men- tale a mediului inconjurator. Acest capitol va prezenta ultimele trei tipuri de invatare, pentru ca cele mai interesante procese de invatare nu sunt cele care se bazeaza pe obisnuinta. inainte de a aborda invatarea si conditionarea, s-a considerat necesara pre- zentarea diferitelor perspective psihologice care au fost adoptate in studierea invatarii. Perspectivele psihologice ale invatarii Reamintifi-va ca in capitolul 1 au fost prezentate diferitele perspective psihologice sic trei dintre acestea, cele mai importante, sunt behaviorismul, cognitivismul si perspec- tiva biologica. Studiul invatérii a adoptat, in aceeasi masurii ca gi alte domenii particulare ale psihologiei, aceste trei perspective. Cele mai multe dintre studiile initiale pe tema invatarii si a conditionarii au fost realizate din perspectiva behaviorist’. Cer- cetétorii au studiat modul in care organis- mele inferioare invaté asocierea dintre sti- muli sau dintre stimul si raspuns, accentul fiind pus pe stimuli externi si raspuns,