Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Introducere
are loc pe baza modificării permanente a unor volume delimitate de părţile mobile şi părţile
fixe ale camerelor active ale motorului;
motoare pneumodinamice, cunoscute şi sub denumirea de turbine pneumatice; la
aceste motoare energia pneumostatica a mediului de lucru este transformată într-o prima
etapă în energie cinetică, care apoi este la rândul ei transformată în energic mecanică.
În sistemele de acţionare pneumatice în marea majoritate a cazurilor motoarele folosite
sunt motoare volumice.
Organul de ieşire al unui motor pneumatic poate fi o tijă sau un arbore. În primul caz
organul de ieşire are o mişcare rectilinie alternativă (cazul cilindrilor şi camerelor
membrană), în timp ce în cel de-al doilea caz mişcarea acestuia este fie de rotaţie
alternativă (cazul motoarelor oscilante), fie de rotaţie pe unghi nelimitat (cazul motoarelor
rotative).
Un alt criteriu de clasificare a motoarelor pneumatice îl reprezintă modul în care se
realizează mişcarea organului de ieşire; după acest criteriu se disting: motoare cu mişcare
continua şi motoare cu mişcare incrementală.
Tot în această familie, a motoarelor pneumatice, se pot încadra şi motoarele pneumo-
hidraulice, la care mişcarea organului de ieşire este controlată prin intermediul unui circuit
hidraulic auxiliar.
În general maşinile pneumatice sunt reversibile, adică pot funcţiona ca gnerator (pompă) şi
ca motor. Din cauza randamentului, ca motoare se folosesc în special cele cu piston, dar se
folosesc şi cele rotative.
2.2. Motoarele pneumatice liniare
nemetalice (fig.1);
camere cu membrană la aceste motoare rolul pistonului
este preluat de o membrană nemetalică, care realizează şi
Fig. 1
etanşarea celor doua camere.
Din punct de vedere constructiv motoarele pneumatice liniare sunt formate din două
subansambluri principale:
subansamblul carcasă: format din cămaşa 1 şi capacele 2 şi 3;
subansamblul piston format din pistonul 4 şi tija 5.
Există cazuri când este necesară frânarea la capăt de cursă, pentru a evita şocurile
care pot duce la deteriorarea mecanismului acţionat sau chiar a cilindrilor.
În figura 6 este prezentat un cilindru cu dublu efect cu frânare reglabilă la ambele
capete. Cilindrul are două racorduri de alimentare: pentru cursa de avans se alimentează
racordul A, iar racordul B este conectat la atmosferă, iar pentru retragere se alimentează
racordul B şi racordul A se ventilează. Se observă că fiecare capăt de cursă este prevăzut
cu un circuit suplimentar de evacuare a camerei inactive printr-o secţiune droselizată.
Luăm ca exemplu cursa de avans: în momentul în care manşonul 4 ajunge în dreptul
etanşării 6, evacuarea camerei din dreapta nu se mai poate face prin spaţiul dintre tijă şi
capac. Aerul este obligat să curgă printr-un orificiu a cărui secţiune este reglată de droselul
2. Deoarece secţiune de evacuare a aerului este mult mai mică, rezultă un efect de frânare a
pistonului. În funcţie de reglajul droselului, rezultă un efect de frânare mai redus sau mai
mare. Reglând cele două drosele în moduri diferite, se obţin viteze de frânare diferite
pentru cele două sensuri.
Fig.7
Aceste motoare se folosesc acolo unde există restricţii privind gabaritul radial, sau în
cazurile în care este necesar la un anumit diametru o forţă mai mare decât cea care rezultă
din relaţia F=PS. Pentru astfel de situaţii se construiesc cilindrii cu două pistoane ( fig. 7).
Acest cilindru are patru racorduri de alimentare: pentru cursa de avans sunt alimentate
racordurile A şi B, iar C şi D sunt conectate la atmosferă, iar pentru cursa de întoarcere
racordurile C şi D sunt alimentate, iar A şi B sunt ventilate. Forţa dezvoltată de cest
cilindru este aproape dublă faţa de cel cu un singur piston de acelaşi diametru.
Motoare cu cablu sau bandă (fig. 8) transmit mişcare alternativă a pistonului 1, prin
intermediul cablului 2, la sania 3, la care se cuplează sarcina ce trebuie antrenată.
Cablul de secţiune circulară este confecţionat din plastic sau metal plastifiat, şi este
înfăşurat peste roţile 4 şi 5. Există construcţii la care cablul este înlocuit cu o lamelă
elastică de secţiune dreptunghiulară.
deplasează cu s1;
poziţia "B": atunci când sunt alimentate primul şi cel de-al doilea orificiu; în acest
caz sarcina se deplasează cu s1+s2;
poziţia "C': atunci când sunt alimentate toate cele trei orificii; în acest caz sarcina se
deplasează cu s1+s2+s3.
a.
Fig. 15. b.
3. Motoarele pneumatice oscilante
În figura 7.11. este prezentat un motor rotativ cu dublu sens. Pe rotorul aşezat
excentric faţă de corp, se găsesc mai multe palete dispuse radial. Paletele sunt menţinute în
contact cu peretele carcasei datorită presiunii unor arcuri aflate în canalele dintre palete şi
rotor. Dacă se poate regla excentricitatea rotorului faţă de carcasă motorul devine cu debit
variabil.
Fig.7.11. Motor rotativ cu dublu sens
a – simbolul; b- secţiunea: 1- corpul(carcasa);
2- rotorul;
3 – paletete; 4- arcuri elicoidale
În figura 7.12. este ptezentat un generator de vacum. Generatorul este alcătuit dintr-
un distribuitor, un regulator de presiune cu evacuare în aer şi o ventuză. Distribuitorul este
de tip 3/2 cu acţionare pneumatică şi revenirea la poziţia iniţială cu arc. La racordul 1V se
leagă ventuza.