Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
CUPRINS
CUPRINS..................................................................................................................................................................1
CUVANT ÎNAINTE.................................................................................................................................................5
I. MORALA ŞI ETICA ÎN AFACERI − EVAZIUNEA FISCALĂ.........................................................................6
Prezentarea studiului.............................................................................................................................................6
1.1. Corupţia......................................................................................................................................................6
1.2. Morala şi etica............................................................................................................................................9
1.3. Concluzii..................................................................................................................................................11
Subiecte pentru dezbatere....................................................................................................................................15
II. ETICA RESPONSABILITĂŢII ÎN AFACERI.................................................................................................15
Prezentarea studiului ..........................................................................................................................................15
2.1. Capitalismul şi valorile morale................................................................................................................15
2.2. Un decalog managerial.............................................................................................................................16
2.3. Influenţa valorilor naţionale ....................................................................................................................17
Subiecte pentru dezbatere....................................................................................................................................18
III. MANAGERI DESPRE RESPONSABILITATEA SOCIALA CORPORATISTA (R.S.C.)...........................19
Prezentarea studiului ..........................................................................................................................................19
3.1. Introducere...............................................................................................................................................19
3.2. Principalele şase argumente pentru RSC.................................................................................................19
3.3. Principalele şase argumente împotriva RSC............................................................................................20
Subiecte pentru dezbatere....................................................................................................................................20
IV. NIVELURI DE APLICARE ALE ETICII MANAGERIALE.........................................................................21
Prezentarea studiului...........................................................................................................................................21
Subiecte pentru dezbatere ...................................................................................................................................24
ALUNECUŞURILE DISCURSULUI ETIC..........................................................................................................25
Prezentarea studiului ..........................................................................................................................................25
Etică în viaţa de zi cu zi..................................................................................................................................25
Etică în afaceri.................................................................................................................................................26
Subiecte pentru dezbatere....................................................................................................................................27
COD ETIC: STRUCTURA DE BAZĂ - STUDII DE CAZ PROPUSE DE TOM PETERS................................28
Prezentarea studiului ..........................................................................................................................................28
Subiecte pentru dezbatere....................................................................................................................................29
CADOURILE ÎN AFACERI ŞI FOLOASELE NECUVENITE............................................................................30
Prezentarea studiului...........................................................................................................................................30
De ce sunt cadourile o dilemă etică?...............................................................................................................30
Respectarea politicii firmei în oferirea şi acceptarea de cadouri: Scrisorile anti-cadou.................................31
Modalităţi de acţiune în cazul neacceptării cadourilor de afaceri : evitarea foloaselor necuvenite................32
Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei.................................................................................................................34
Subiecte pentru dezbatere....................................................................................................................................35
ROMANIA CORIGENTA LA BACŞIŞ ÎN ŢARA ŞPĂGII.................................................................................36
Prezentarea studiului ..........................................................................................................................................36
Ce este şpaga?.................................................................................................................................................36
Ce este bacşişul?..............................................................................................................................................36
Ce spun specialiştii..........................................................................................................................................38
Ghid de practică a bacşişului: Tipping FAQ...................................................................................................40
Prejudecăţi privind bacşişul............................................................................................................................41
Geografia bacşişului........................................................................................................................................41
Subiecte pentru dezbatere....................................................................................................................................42
ETICA SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ........................................................................................43
Prezentarea studiului ..........................................................................................................................................43
Risipa ostentativă............................................................................................................................................43
Taxele morţii...................................................................................................................................................43
Producţia limitată de medicamente specifice..................................................................................................44
Vaccinările......................................................................................................................................................44
India şi Goliath................................................................................................................................................44
Cercetare şi transparenţă.................................................................................................................................44
HIV şi proprietatea intelectuală.......................................................................................................................45
Subiecte pentru dezbatere....................................................................................................................................48
1
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
2
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
3
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
4
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
CUVANT ÎNAINTE
În lumea noastră grăbită şi agitată, din ce în ce mai mulţi oameni sunt
ahtiaţi după noutate, din care unii fac un etalon de prim rang al valorii tuturor
lucrurilor. Din acest punct de vedere, „stăm bine“. Etica în afaceri este un
domeniu academic şi un subiect de dezbatere publică teribil de recent. Atât de
recent, încât nu au început încă polemicile şi disputele privind probleme de
genul: „Cine este autorul care a propus şi a impus termenul etică în afacerii“ sau
„Cui aparţine cu adevărat primul articol, eseu sau tratat de etică în afaceri?“.
Privirile retrospective încă nu sunt de actualitate, etica în afaceri are o vârstă
prea fragedă ca să putem vorbi deja despre fondatori, clasici, moderni,
contemporani, postmoderni şi hipermoderni.
Ca mai toate noutăţile din ultimul secol, şi business ethics este o invenţie
americană. Pentru unii, originea transatlantică a noii discipline este o garanţie de
calitate, seriozitate şi performanţă; pentru alţii, dimpotrivă, orice vine de peste
ocean trebuie să fie ceva teribil de rudimentar, superficial şi - neapărat -
„imperialist“. Entuziasmantă sau detestabilă, etica în afaceri a luat rapid
amploare în spaţiul nord-american, de unde s-a răspândit apoi în toată lumea
„civilizată“, mai exact în ţările în care se poate vorbi cu temei despre economie
de piaţă şi stat de drept. Cu britanicii în frunte, europenii s-au „contaminat“ şi ei
de interesul crescând faţă de etica în afaceri abia în anii de după 1980. În
România, acest (eventual) interes abia este pe cale să se nască. Să fie vorba
numai de mimetismul „formelor fără fond“ sau de o firească racordare la
„trend“-urile lumii evoluate? Iată o întrebare la care e prea devreme să încercăm
a găsi un răspuns. În această lucrare vom da câteva studii de caz de Coduri de
etica şi sperăm să fie un ghid practic pentru studenţi şi masteranzi . In egala
masura ,lucrarea se adreseaza managerilor si intreprinzatorilor.Fireste,autorul
este constient ca in ciuda eforturilor depuse ,lucrarea este departe de a fi
perfecta.. In consecinta ,suntem receptivi la sugestiile si observatiile constructive
ale cititorilor,ce vor fi foarte utile pentru viitoare editie .
Autorii
5
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
1.1. Corupţia
Au trecut 16 ani de la schimbarea radicală a sistemului social din
România şi când citeşti oricare din marile cotidiene centrale găseşti două
elemente omniprezente: reclamele la telefoanele erotice şi cel puţin un articol pe
zi, care să trateze un caz de corupţie, la nivel înalt, din aproape toate domeniile
din societatea românească.
6
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Cauzele corupţiei
Cauza principala a corupţiei o reprezintă lipsa unui sistem de valori bine
determinat şi îndoctrinarea societăţii romaneşti, timp de aproape 50 de ani, în
mod barbar, cu ateismului materialist. Odată cu prăbuşirea sistemului social
comunist, neexistând o limitare morală şi etică, alta decât cea comunistă, nu a
mai existat nimic care sa împiedice oamenii aflaţi în posesia pârghiilor politice,
economice, juridice şi sociale să le folosească în interesul personal sau al
cercului de prieteni apropiaţi. Acest lucru fiind posibil şi datorita faptului ca
morala nu poate fi impusa prin lege, pentru că un om care nu accepta morala şi
etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, şi le-ar eluda oricum.
Profesorul Universitar Dimitrie Gusti aprecia în lucrarea sa „Idealul etic şi
personalitatea“ că „mulţi dintre noi, nu au virtutea necesară din punct de vedere
moral, de-a aştepta în mod onest şi demn, ceea ce li se cuvine, potrivit pregătirii
şi muncii lor. Dispoziţiile legale sau sociale, care de fapt au rolul să dirijeze
organic mersul lucrurilor, li se par piedici sau forme inutile. [...] În viaţa
7
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
8
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Ce este etica
„Dicţionarul explicativ al limbii române“, prin ediţia sa din 1975 defineşte
etica ca fiind „ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de
dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială;
totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare unei anumite clase sau
societăţi“.
O înţelegere a eticii este critică pentru noi ca indivizi, pentru că o etică
sănătoasă reprezintă însăşi esenţa unei societăţi civilizate. Etica este fundaţia pe
care sunt clădite toate relaţiile noastre. Ea înseamnă ansamblul nostru de a ne
relaţiona faţă de patroni, faţă de angajaţi, de colegi, de clienţi, de subordonaţi, de
furnizori, faţă de comunitatea în care ne aflăm şi unii faţo de alţii. Etica nu se
referă la legăturile pe care le avem cu alte persoane - toţi avem legături unii faţă
de alţii - ci la calitatea acestor legături.
Studierea eticii ca disciplină practică − numită şi „etica aplicată“ −, ca
ultim curent în abordarea acestei ştiinţe, a avut o contribuţie foarte importantă
atât în domeniul dreptului cât şi al medicinii în care etica legală −sau
jurisprudenţa −şi etica medicală sunt subiecte bine stabilite. Această abordare a
dreptului şi medicinii au avut o importantă contribuţie la dezvoltarea Business
Administration ca disciplină de studiu, în special în SUA. De exemplu
Universitatea Harvard, la lansarea Facultăţii de Business a adoptat modelele
pedagogice dezvoltate de facultăţile sale de drept şi medicină, în care abordarea
etică a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat şi faptului că unii
profesori şi oameni de afaceri au considerat necesar impunerea în practica
afacerilor a valorilor acceptate de către comunitatea mai larga. Baza legală a
acestei concepţii de încorporare a eticii în afaceri se presupune că este conţinută
într-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie a SUA, în 1906, care spune că: „firma
este creaţia statului, şi că are menirea să existe pentru biele comunităţii“.
9
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
10
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
1.3. Concluzii
Modelul unui cod de etică profesională.
A. Toţi membrii unei organizaţii (firme) vor acţiona cu:
• responsabilitate şi fidelitate faţă de nevoile publicului;
• corectitudine şi fidelitate faţă de asociaţii, clienţii, furnizorii şi
patronii firmei unde este angajat;
• competenţă prin devotament faţă de idealurile înalte ale onoarei
personale şi integrităţii profesionale;
B. Un membru al unei organizaţii (firme):
• va menţine oricând independente gândirea şi acţiunile sale;
• nu va exprima părerea sa asupra contractelor sau a declaraţiilor
financiare ale firmei, până nu deţine mai întâi o relaţie cu clientul
său pentru a determina dacă se poate aştepta ca opinia lui să fie
considerată independentă, obiectivă şi nealeatoare de către cineva
care cunoaşte toate datele;
• când pregăteşte raporturi financiare care exprimă o opinie asupra
situaţiei financiare a firmei destinate conducerii firmei, va prezenta
toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu omite o
informaţie care ar putea să inducă în eroare; va aduna suficiente
informaţii pentru garantarea exprimării acelor opinii şi va raporta
orice erori materiale de declaraţie sau devieri de la principiile
profesionale general acceptate;
C. Un membru al unei organizaţii (firme):
• nu va dezvălui sau folosi nici o informaţie confidenţială care
priveşte afacerile patronului sau clientul sau decât atunci când
acţionează în sensul obligaţiilor sale sau când o asemenea
informaţie se cere dezvăluită pentru ca propria apărare sau pentru
apărarea vreunui asociat sau unui angajat în orice proces legal sau
împotriva oricărei presupuse incorectitudini profesionale, la ordinul
autorităţilor legislative sau al conducerii sau al oricărui comitet al
societăţii în exerciţiul propriu al sarcinilor lor, dar numai în măsura
în care este necesar în scopul respectiv;
11
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
13
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
14
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
prin credinţă. Făcând şi tu aşa vei fi un om mai bun, vei trai mai bine, vei muri
în pace”.
William H. Seward, ministru al SUA, contemporan cu Abraham Lincoln,
afirma: „Nu ştiu cât timp poate rezista forma de guvernare republicană în cazul
în care poporul se îndepărtează de Biblie”. Şi cât a putut rezista forma de
guvernare republicană, în cazul ţărilor a căror politică de guvernare se baza pe o
doctrină declarat ateistă, se poate vedea urmărind firul istoriei a ţărilor foste
comuniste.
sub semnul "... a două precepte fundamentale diferite din punct de vedere etic şi
indiscutabil contrare". Pe acestea el le numeşte "etica convingerilor" (morala) şi
"etica responsabilităţii" (business-ul). Etica convingerii indică o atitudine
autentic morală, în sensul unei morale pure, abstracte, pe baza căruia cel ce
acţionează se supune strict convingerilor sale, fără a se gândi la consecinţele
acţiunii. Etica responsabilităţii este specifică omului de afaceri dator să prevadă
nu doar consecinţele imediate intenţionate, ci şi pe cele neintenţionate.
Deşi, uneori concepţia lui Weber a fost interpretată ca afirmare a
disjuncţiei dintre afaceri şi morală, în fond, pledoaria sa era pentru osmoza
business-morala, "căci - spunea autorul - etica responsabilităţii şi cea a
convingerii (morala ca atare) nu se exclud reciproc, ci se completează", doar
împreună alcătuind omul adevărat, acel om care poate avea vocaţia omului de
afaceri, a întreprinzătorului sau antreprenorului autentic.
"Paradoxul etic" poate fi pus sub semnul unei grave interogaţii pentru
omul de afaceri: să-şi asume responsabilitatea şi riscurile inerente acţiunii sale
economice sau să rămână la judecata morală, abstractă, lipsită de angajare
responsabilă? Această dilemă - responsabilitate/moralitate în sine angajează
mutarea accentului discursului asupra codului de conduită a omului de afaceri de
la "moralism" la etica responsabilităţii.
Pentru ca în afaceri o serie de valori morale comune (mila, altruismul,
dragostea faţă de aproape, filantropia etc.) pot duce la prăbuşire, la faliment, cu
toate consecinţele a-morale ce derivă dintr-o catastrofă organizaţională.
Filosofia afacerii trebuie să compatibilizeze morala cu finalitatea specifică.
Sintagma lui Niccolo Machiavelli "scopul scuză mijloacele" este specifică
afacerilor, în masura în care nu depăşesc limitele unui model normativ propus de
societate. În realitate, orice business este supus unor norme/reguli ce definesc
"jocul". Respectarea "regulilor jocului", atunci când acestea sunt raţionale şi
stimulative este suficientă pentru a defini responsabilitatea în coordonatele
"eticii afacerii".
Depăşirea limitelor fixate de normele economice şi juridice
conflictualizează comportamentul şi pune în discuţie responsabilitatea omului de
afaceri. Desigur, constrângeri sociologice cum ar fi: excesul de fiscalitate,
controlul excesiv al statului, slaba putere de cumpărare, voluntarismul, corupţia,
etc. pot conduce la denegarea responsabilităţii.
18
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
3.1. Introducere
Deşi dezbaterile privind responsabilitatea socială corporatistă (RSC)
continuă, începând cu anii ‘60, s-a impus o tendinţă de creştere a implicării
sociale a companiilor.
Implicare socială s-ar mai găsi. Cercetare, nu.
E imposibil de spus cum stau cu adevărat lucrurile în România. În
România nu se face cercetare în acest domeniu. Cu excepţia multinaţionalelor,
care importă astfel de practici de la companiile mamă, e greu de spus care sunt
atitudinile companiilor faţă de managementul responsabil social; e greu de spus
în ce măsură managerii români ştiu ce înseamnă management etic ori ce
presupun strategiile de management proactive; e greu de spus în ce măsură
managerii români înţeleg că managementul etic este profitabil pe termen lung; în
sfârşit, e greu de spus în ce măsură consumatorii şi publicul român sunt receptivi
la astfel de programe şi reacţionează pozitiv faţă de mărcile care investesc în
RSC.
Un grupaj de articole privind implicarea socială a companiilor româneşti
se găseşte în revista Biz, Nr. 103, 22 aprilie – 6 mai 2005. Aici nu e vorba de o
cercetare în adevăratul sens al cuvântului, dar e o premieră în presa românească
de specialitate.
Până când vom dispune de rezultate ale unor cercetări în acest domeniu,
vă propun rezultatele unui studiu realizat în 1984 în mediul de afaceri american.
(Sursă: Robert Ford şi Frank McLaughlin, ”Perceptions of Socially Responsible
Activities and Attitudes: A Comparison of Business School Deans and
Corporate Chief Executives”, în Academy of Management Journal, September
1984, pp. 670-1)
Printre altele, studiul şi-a propus să surprindă atitudinile managerilor
precum şi argumentele lor pro şi contra RSC.
19
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
20
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
21
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Codul de Conduita
22
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
23
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
În afaceri mai pot fi identificate cel putin două niveluri de aplicare ale
eticii: un nivel micro şi unul macro (4). Nivelul micro este cel care se stabileşte
între indivizi în baza corectitudinii schimbului. Acest nivel este mai aproape de
etica traditională şi cuprinde: obligaţii, promisiuni, intenţii, consecinţe. Toate
acestea se află sub principiile schimbului echitabil, a câştigului cinstit şi a
tratamentului corect. Doi parteneri care negociază un conflict de interese trebuie
să se prevină reciproc asupra riscurilor pe care şi le asumă dacă nu-şi comunică
reciproc toate informaţiile necesare încheierii unui acord benefic. Nivelul macro
se referă la regulile instituţionale sau sociale ale lumii afacerilor. Problemele
puse în contextul nivelului macro sunt de tipul: Care este scopul pieţei libere?,
Este corectă reglementarea pieţei?, Ce rol trebuie să îndeplinească statul în
afaceri?, Sunt echitabile politicile fiscale impuse agenţilor economici? Nivelul
macroeconomic pune şi problema stringentă a problemelor etice în globalizarea
afacerilor. Ele apar mai ales când unele corporaţii internationale desfăşoară
afaceri în ţări cu economii slab dezvoltate, cu un nivel mai redus de maturizare a
conştiinţei civice.
Consimţământul obţinut în urma unei informări deficitare sau mincinoase
(în reclama unor produse), dreptul la un mediu natural sănătos (ecologizarea
Occidentului prin transferul tehnologiilor poluante în Est), utilizarea unor
practici neloiale (dumpingul sub forma înlesnirilor de taxe acordate în ţările
lumii a treia), dependenţa de corporaţii (creşterea polarizării sociale din cauza
dominaţiei corporaţiilor în viaţa publică, în America Latină) sunt tot atâtea
exemple care demonstrează necesitatea implicării eticii manageriale şi pe plan
internaţional. Managerul trebuie să ţină cont, în ultima instanţă, de urmatoarele
aspecte cu valenţe etice: interesul publicului general, obiectivele pentru care
lucrează, înţelegerea tuturor actorilor implicaţi în desfăşurarea afacerilor şi a
schimbărilor ce au loc în organizaţiile pe care le conduc.
Tot timpul, managerii au două priorităţi care, uneori, pot fi contradictorii:
publicul larg şi propria organizaţie. Aceste priorităţi generează dileme etice căci,
de multe ori, ceea ce este moral pentru un manager poate fi considerat imoral de
către ceilalţi actori. Zona etică a afacerilor este cu atât mai sensibilă cu cât
scopul vizat este obţinerea unor beneficii cât mai mari de către angajaţi,
consumatori şi actionari, fără a fi ştirbită încrederea publicului în beneficiile
generale pe care le aduce lumea afacerilor: răsplata muncii şi servicii sociale mai
bune aduse comunităţii.
24
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Etică în viaţa de zi cu zi
1. „Etica nu se ocupă în primul rând de cazurile aflate în centrul atenţiei…
Problemele etice apar peste tot în jurul nostru, în viaţa de zi cu zi, ori de câte ori
avem de a face cu semeni de-ai noştri.”
De felul în care rezolvăm problemele mărunte, spune Tom Peters, va
depinde modul în care vom reacţiona în situaţii de criză. „În momentul în care
ne confruntăm cu dezastrul, e prea târziu să ne identificăm reperele etice.”
2. „Standardele etice ridicate – în afaceri sau în alte domenii – urmăresc,
înainte de toate, un tratament decent al oamenilor. Pentru mine (ca individ, ca
om de afaceri şi ca acţionar) acest lucru înseamnă respectul faţă de spaţiul privat
al individului, faţă de demnitatea, opiniile şi dorinţa naturală de progres ale
acestuia; acest lucru mai înseamnă respectul faţă de colaboratori.”
25
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Etică în afaceri
5. „Corporaţiile sunt create şi există pentru a fi de folos oamenilor – din
cadrul şi din afara companiilor. Pentru atât şi nimic altceva.”
6. „Prin natura lor, organizaţiile tind să calce oameni în picioare.
Organizaţiile creează, pentru cei mai mulţi particpanţi, neputinţă şi umilinţă.”
7. „Deşi cu toţii, bărbaţi şi femei, ne naştem egali, unii dintre noi au mai
multă putere decât ceilalţi. Drept urmare, preocuparea pentru etică în locul în
care muncim (şi nu numai) reprezintă un mod de protejare şi de sprijin pentru
cei lipsiţi de putere – în special pentru angajaţii expuşi şi pentru clienţi.”
8. „Pentru angajaţi şi manageri în egală măsură, lupta cu „ei” / „lor” (în
instituţiile birocratice) este aproape întotdeauna justificată pe temeiuri etice.”
9. „În timp ce unii dintre noi se îndreaptă către firme superioare din punct
de vedere etic (dar şi profitabile), …, cei mai mulţi dintre noi îşi petrec cea mai
mare parte a vieţii active în organizaţii compromise – adică politizate.
Preocuparea faţă de „politica de birou”, faţă de „linguşirea şefului” („brown-
nosing”) etc. reprezintă o mocirlă morală perpetuă.
O atitudine etică „pură” în raport cu comportamentul politic al firmelor va
duce la eliminarea imediată a noastră, fără a mai avea alte alternative în afara
mănăstirii de maici, mănăstirii de călugări sau a ashramului (în hinduism, loc de
rugăciune izolat de societate, n.trad.). Graniţa dintre puritatea etică şi
egocentrismul arogant (adică atitudinea făţarnică faţă de agitaţia vieţii cotidiene)
este fină.”
10. „Deşi sunt un susţinător al „atitudinii active”, comportamentul etic ne
pretinde ca în toate afacerile să păşim în vârful picioarelor. Consecinţele
neintenţionate precum şi efectele secundare ale celor mai multe dintre acţiunile
şi strategiile noastre depăşesc pe departe efectele principale vizate. Pentru un
manager, ca „agent al schimbării”, renunţarea pare a fi singura cale decentă /
etică; proiectele noastre cel mai bine intenţionate produc adesea mai mult rău
decât bine. (Gândeşte-te la asta: nu e puţin lucru să laşi lumea nu mai rea decât
ai găsit-o.)”
11. „Obiectivul atingerii unor înalte standarde etice în afaceri ar putea fi
servit foarte bine şi prin eliminarea multora dintre şcolile de afaceri. Argumentul
implicit al majorităţii programelor MBA este acela că marile sisteme şi marile
tehnologii atrag marii oameni.”
12. „Putem, oare, să ne desfăşurăm activitatea conform the US Bill of
Rights (primele 10 amendamente ale Constituţiei SUA referitoare la drepturile
fundamentale ale omului, n. trad.)? Este, oare, posibil ca „etica firmei bune” şi
etica vieţii virtuoase” să meargă mână în mână cu profitul în activitatea
26
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
cotidiană? Unii speră că răspunsul este da, deşi respectul faţă de oameni nu a
fost un fundament al politicii industriei americane tradiţionale faţă de forţa de
muncă.”
13. „Capitalismul şi democraţia presupun o societate complicată
(„messy”). Însă capitalismul are mult mai puţine dezavantaje şi mult mai multe
avantaje decât orice altă alternativă născocită pînă acum. Acelaşi lucru este
valabil pentru o firmă: aici „democraţia” şi „capitalismul” sunt posibile printr-o
participare integrală a angajaţilor şi printr-un acţionariat larg.”
14. „Nu cărţile de management, ci marile romane ne pot fi de folos. Nu
există răspunsuri uşoare, dar există soluri fertile pentru producerea de idei. Dacă
vrei să ai un raport corect şi modest cu viaţa, cu cei din jur, dacă încerci să
urmezi un comportament etic, atunci citeşte Dostoievski, Forster sau Garcia
Marquez, nu Drucker, Blanchard sau Peters. Apoi, reanalizează-ţi ideile pe care
le proclami.”
15. „Fiecare din noi suntem, finalmente, singuri. În cele din urmă, ţine de
fiecare dintre noi, şi doar de noi, să înţeleagă cine este, ce nu este şi să acţioneze
mai mult sau mai puţin în acord cu concluziile sale.
Cei care nu sunt cât se poate de perplecşi de fiecare dată când au de a face
cu probleme etice ratează ocazia de a cunoaşte bogăţia înspăimântătoare (dar şi
frumoasă) a vieţii. De fapt, a fi perplex într-un mod activ înseamnă a pune în
discuţie propria atitudine etică precum şi pe aceea a instituţiilor cu care avem de
a face.
Acesta este un bun început.”
27
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
28
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
29
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Prezentarea studiului
30
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Domnule Director,
Cu ocazia primei comenzi pe care v-o oferim, vă rugăm să luaţi în
considerare unul dintre principiile codului de etică a firmei noastre, principiu
căruia noi îi acordăm o foarte mare importanţă în relaţiile cu partenerii noştri
de afaceri : nici unul dintre colaboratorii (angajaţii) noştri, nici un membru al
familiei sale, nu poate să accepte cadouri sau gratificaţii din partea furnizorilor
noştri.
Scopul nostru este de a ne asigura, atât pe noi cât şi pe dumneavoastră,
că personalul nostru nu este influenţat de favoruri în timpul relaţiilor de
afaceri, şi de a evita apariţia oricărei parţialităţi.
Noi suntem siguri că veţi înţelege bunele intenţii ale politicii noastre în
materie, şi că veţi adera la aceasta, şi de asemenea că veţi face tot posibilul ca
această politică să fie respectată de către toţi membrii personalului
dumneavoastră. În cazul nerespectării, vom fi constrânşi să reconsiderăm
termenii acordului pe care l-am semnat.
Cu speranţa că această primă comandă va fi constitui începutul unei
lungi şi fructuoase colaborări între firmele noastre, cu sinceritate al
dumneavoastră,
Dir. ec. George Vasilescu .
Studiu de caz – oferirea unui telefon mobil drept cadou unui potenţial
client important
Doriţi să câştigaţi un client foarte important, ceea ce pentru firma pe care
o conduceţi ar însemna foarte mult. Agentul care se ocupă cu aprovizionarea vă
sugerează că un «cadou» ar influenţa foarte mult decizia persoanei respective.
Adjuntul dvs. vă sfătuieşte că ar fi bine să trimiteţi acasă la potenţialul client un
telefon mobil «ultimul răcnet». Cum aţi reacţiona ?
Nu este un secret că într-o economie de piaţă concurenţa este dură. Cu
siguranţă că o comandă importantă ar avea consecinţe impotante pentru firmă,
începând cu profitul şi terminând cu satisfacţia angajaţilor care au de lucru.
Situaţia ipotetică prezentată anterior ar trebui să îngrijoreze însă pe managerul
oricărei firme şi să reflecteze sistematic la câteva aspecte :
- Este un caz clar de comportament coruptibil. Cum credeţi că ar reacţiona
clientul în cazul în care ar primi telefonul mobil ? Nu şi-ar pune întrebări de ce l-
a primit ? Nu s-ar simţi manipulat în alegerea sa ? Nu ar avea suspiciuni cu
privire la calitatea produselor dvs. ? Calitatea produsului ar fi cel mai bun
argument în acceptarea contractului. Dacă se supără şi vă denunţă, aţi anticipat
consecinţele ?
- Dacă l-ar primi, ce părere v-aţi face despre acest client ? Cum veţi
acţiona la viitorul contract, veţi oferi din nou un «cadou», dar mai scump ? Dacă
vor afla astfel şi alte persoane despre modul în care vă desfăşuraţi afacerile?
Cum va fi afectată imaginea firmei?
- Dacă sunteţi o firmă serioasă, cu produse de calitate dar nu reuşiţi să le
vindeţi deoarece concurenţii dvs. aplică metoda «cadourilor» de influenţare,
cum aţi reacţiona? Vi s-ar părea corect?
- Ce credeţi despre salariaţii dvs. care vă sfătuiesc cu atâta nonşalanţă să
acţionaţi aşa întro astfel situaţie?
Un manager care conduce o firmă cu principii etice va reacţiona foarte
prompt în aceste situaţii. Cu siguranţă că principiile de conduită etică nu sunt
cunoscute de către angajaţii respectivi sau în cel mai bun caz nu sunt respectate.
Probabil au acţionat de mai multe ori aşa, punând în joc securitatea şi imaginea
33
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
35
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Ce este şpaga?
Şpagă – sumă de bani sau orice alte bunuri oferite sau promise unei
persoane cu anumite responsabilităţi, pentru a o determina să săvârşească un
act (ilegal , neregulamentar ) în favoarea celui care oferă.
Sinonimele cuvântului ”şpagă” sunt: mită ,şperţ.
Ce este bacşişul?
Bacşişul reprezintă o sumă de bani acordată suplimentar pentru plata unor
servicii personale; este vorba de un gest voluntar, exprimând satisfacţia,
mulţumirea pentru calitatea serviciilor; astfel, un bacşiş mare înseamnă
excelenţă a serviciilor, iar un bacşiş mic sau lipsa lui însemnă o calitate slabă a
serviciilor. Nu există reguli în această practică; există doar obiceiuri,
recomandări sau norme nescrise de conduită.
Se obisnuieşte să se ofere bacşiş în următoarele situaţii: aeroport şi
zboruri charter, frizerie, coafor şi salon de înfrumuseţare, restaurant, petreceri
pentru copii organizate în localuri publice, casino, vas de croazieră, anumite
companii de servicii pentru alte companii, disc jokey, cluburi, inclusiv cluburi
sportive, servicii de livrare a hranei, benzinărie, hotel, limuzină, ghizi turistici şi
şoferi de autocare turistice, parcare, servicii pentru animalele de casă, alte
servicii personale, stadioane sportive, supermarket, taxi, tren, festivităţi de
căsătorie, servicii de coletărie şi de transport în scopuri personale.
Funcţia economică a bacşişului: motivare a angajaţilor, contribuie la
creşterea calităţii serviciilor, formă de comunicare directă cu consumatorii –
managementul inteligent al bacşişului poate vitaliza o ramură a industriei
serviciilor.
Pentru economişti este important să delimiteze dimensiunile acestui
fenomen pentru a putea vedea cum operează el la nivel micro (al companiilor
36
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
din domeniul serviciilor) şi ce efecte are la nivel macro (al pieţei serviciilor şi al
economiei în ansamblu). Economiştii vor să afle care este amploarea acestei
practici, ce procent din venituri ating încasările din bacşişuri, ce loc ocupă
bacşişul în rândul cheltuielilor curente ale indivizilor. Din momentul în care s-a
constatat că în anumite zone geografice şi în anumite tipuri de servicii circulă
sub formă de bacşiş sume semnificative, s-a încercat scoaterea la lumină a
acestui fenomen.
De fapt, toate grupurile implicate în schimbul economic sunt, într-un fel
sau altul, afectate de această problemă. Funcţionarii se consultă cu juriştii pentru
legalizarea şi introducerea bacşişului în rândul practicilor fiscale acceptate.
Pentru lucrătorul din domeniul serviciilor, bacşişul e un supra-venit. Pentru el,
se pune problema impozitării venitului obţinut astfel. Aici statul este interesat să
controleze şi să câştige, preluând o resursă bugetară neexploatată. Pentru
consumatorul de servicii, bacşişul e o supra-cheltuială. Pentru el, apare
problema deductibilităţii plăţii suplimentare oferite pentru serviciul primit. Aici
trebuie văzut dacă statul are obligaţia să admită deducerea bacşişurilor din
veniturile personale ale indivizilor.
Pentru întreprinzători, industria bacşişului e interesantă pentru că necesită
mână de lucru ieftină. Primirea de bacşiş e un argument tare al investitorilor
pentru a menţine salarii mici pentru angajaţii din servicii. De partea cealaltă,
pentru cei în căutare de locuri de muncă, piaţa bacşişului e atractivă fiindcă
oferă slujbe temporare, cu posibilităţi de câştig suplimentar şi care nu necesită
calificare superioară. Aici se îndreaptă cu precădere: şomerii, tinerii, studenţii,
amatorii de munci sezoniere, femeile, cei mai vârstnici, imigranţii, neintegraţii
social sau cei cu studii modeste.
Funcţia psiho-socială a bacşişului: formă de comunicare, simbol al
statusului social, formă de satisfacere a unor nevoi.
Pentru sociologi, bacşişul e o practică al cărei studiu dezvăluie informaţii
neaşteptate despre relaţiile dintre noi, despre valorile, aşteptările şi nevoile
omului modern, despre diferitele modalităţi de comunicare. Putem înţelege
bacşişul ca formă de comunicare, ca manifestare a nevoii de recunoaştere;
oferirea de bacşiş este un simbol al statutului social. Dai fiindcă eşti. De
asemenea, putem vedea bacşişul drept ritual de integrare socială, ca expresie a
nevoii de apartenenţă; de data asta, a da bacşiş înseamnă a transmite ceva despre
ceea ce vrei să pari. Dai fiindcă vrei să fii.
Funcţia morală a bacşişului: formă de recompensare sau de mulţumire,
formă de respect, normă de conduită.
Există o zonă în domeniul serviciilor în care, oricum ar fi practicat,
bacşişul rămâne moralmente suspect. Este vorba de aşa-zisa industrie a
ospitalităţii, cuprinzând turismul, hotelurile, pensiunile, restaurantele etc. Pare
greu de pus laolaltă ideea de ospitalitate cu aceea de extra-plată. De aceea,
pentru a intra în rândul normelor de conduită, bacşişul trebuie să capete o alură
agreabilă, elegantă. Îi trebuie ataşate distincţie, clasă, calitate a serviciilor,
respect faţă de sine şi faţă de cei din jur.
37
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Ce spun specialiştii
William Michael Lynn, doctor în psihologie socială al Ohio State
University, este specialist în marketing şi psihologia consumatorului; astăzi el
predă la Cornell University School of Hotel Administration; este un expert
recunoscut în practica bacşişului (tipping), autor al peste 25 de lucrari în acest
domeniu. Lynn a realizat studii de cultură comparată a bacşişului, urmărind
aceste practici în ţări diferite. Una din concluziile sale este aceea că în ţările cu
cel mai mare număr de persoane extrovertite sau cu temperament nevrotic
oamenii oferă bacşişuri mai mari şi pentru o arie mai largă de servicii; SUA se
găsesc în top din acest punct de vedere. Lynn susţine că extrovertiţii, ca
persoane sociale, dominatoare, sunt mai cheltuitori; ei consideră bacşişul drept o
cale de a primi o atenţie suplimentară din partea personalului unui local public.
Nevroticii, înclinaţi către anxietate şi dominaţi de sentimente de autoînvinuire,
38
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
39
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Geografia bacşişului
Agenţiile de turism serioase oferă informaţii despre practicile bacşişului
din ţările de destinaţie; turiştilor li se spune în ce situaţie, pentru ce servicii şi ce
sume se acordă ca bacşiş: pentru personalul hotelurilor şi al restaurantelor,
pentru taximetrişti etc.
În România: pentru parcare se lasă 10.000-20.000 lei; dacă nu laşi, rişti să
te trezeşti cu maşina zgâriată; la teatru, pentru garderobă, se lasă aprox. 10.000
lei; la poştas, binecunoscutul bacşiş pentru pensie; la încasatoarea de la
distribuitorul de energie se lasă restul ca bacşiş; la coafor, doamnele lasă în jur
41
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
42
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Risipa ostentativă
În ţările sărace, piaţa pentru medicamente este slab dezvoltată. Africa, de
pildă, absoarbe abia 0,29% din vânzările de medicamente de pe piaţa globală, în
timp ce înregistrează un grad de afectare datorată îmbolnăvirii (disease burden)
de 24,25% (măsurat în ani de viaţă sănătoasă pierduţi datorită bolii). Urmează
Asia & Oceania, cu 5,68% din vânzări şi 46,4% grad de afectare; Europa &
Estul Mijlociu, cu 15,37% din vânzări, respectiv 19,42% grad de afectare;
Americile, cu 76,3% din vânzările globale şi 9,77% grad de afectare.
Surse: Pharamceutical Manufactures Association (PhRMA), 2004; World
Health Organization (WHO)
Taxele morţii
Oamenii din ţările sărace se confruntă în mai mare măsură cu boli
datorate mediului extern. Cauzele sunt multe: geografie, condiţii de climă,
slăbiciunile sistemului de sănătate. De exemplu, în ţările sărace se înregistreză
zilnic 7830 de decese determinate de infecţii respiratorii, în timp de în ţările
bogate, 923. În ţările sărace se înregistreză 5861 de decese zilnice provocate de
HIV/SIDA, în timp de în ţările înstărite, 56. Sau, în ţările sărace se înregistreză
43
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Vaccinările
O cale de încurajare a dezvoltării producţiei de medicamente necesare
ţărilor sărace e dată de intervenţia organizaţiilor internaţionale, a guvernelor şi a
fundaţiilor private pentru garantarea unei pieţe a vaccinurilor. Companiile îşi
găsesc astfel o motivaţie financiară pentru a investi în dezvoltarea de vaccinuri
destinate maladiilor obişnuite ale populaţiilor din zonele sărace. Cu atât mai
mult cu cât costurile anuale pentru tratamentele acestor boli specifice sunt mult
mai mici în comparaţie cu celelalte boli majore. De pildă, costul anual pentru
salvarea unei vieţi cu vaccinuri anti-malarie este de 15$, în vreme ce costul
anual pentru salvarea unei vieţi prin chimioterapie pentru cancerul la sân este de
58.000$.
Surse: Health Affairs, Center for Global Development, Global Health
Policy Research Network.
India şi Goliath
De vreme ce marii producători de medicamente se orientează către
maladiile specifice ţărilor bogate, ar fi firesc ca, în ţările sărace, cercetarea să se
îndrepte către maladiile cu care se confruntă propria lor populaţie. Majoritatea
ţărilor în curs de dezvoltare dispune de industrii farmaceutice, dar resursele lor
financiare sunt minuscule în comparaţie cu cele ale marilor firme producătoare
de medicamente. Astfel, se ajunge la situaţii precum cea a Indiei, în care
industria farmaceutică, a patra ca mărime în lume, dispune de resurse mult prea
mici, fiind obligată să îşi direcţioneze cercetarea către pieţele occidentale.
Surse: Organization of Pharmaceutical Producers of India, PhRMA,
Pharmaceutical Industry Profile (2004).
Cercetare şi transparenţă
Stiinta in slujba sanatatii omului este una dintre marile dorinte ale
societatii contemporane. Progresele stiintifice in general, dar in mod special cele
inregistrate de lumea medicala, au fost receptate cu deosebit interes de marele
public.
De ceva vreme, presa se implica serios in mediatizarea unor cazuri
deosebite, rezolvate prin diferite procedee medicale si chirurgicale de ultima ora.
Sa fie oare si o competitie in domeniul medical, in sensul obtinerii sau depasirii
44
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
unor recorduri mondiale? In ce fel? Iata cateva exemple: Cat de multe organe se
pot transplanta unui om pentru a-l mentine in viata? Care este cel mai mare
numar de zile de coma dupa care un bolnav si-a revenit? Care este cel mai mare
numar de copii nascuti la o singura sarcina (sextupleti, septupleti, etc)? Care este
cea mai lunga perioada de supravietuire a unui bolnav cu cancer? Cat cantarea
cea mai mare tumora extirpata? Care este cea mai inaintata varsta la care o
femeie mai poate fi insarcinata si naste copii?
Stiinta poate impinge dincolo de orice limite toate situatiile speciale
enumerate mai sus, care altfel ar fi existat oricum in istoria medicinei, dar cu
performante mai reduse, tinand exclusiv de capacitatile corpului uman, diferite
de la individ la individ. Insa cercetatorii vor sa creeze si ei miracole. Vor sa
imbunatateasca, sa modifice cu orice pret performantele biologice ale omului.
Industria farmaceutica globala a lansat un site ce cuprinde informatii
despre studiile de cercetare din domeniul medical, pentru a tempera teama
pacientilor in privinta sigurantei medicamentelor. Decizia de a infiinta acest site
vine ca urmare a acuzatiilor aduse companiilor de catre pacienti, cum ca ar
ascunde rezultatele reale ale cercetarilor medicale pentru a prezenta doar
concluziile favorabile.
Noul portal, www.ifpma.org/clinicaltrials, a fost pus la punct de Federatia
Internationala a Asociatiilor si Producatorilor din Domeniul Farmaceutic si ofera
link-uri catre informatii disponibile online privind cercetarile medicale din
intreaga lume.
Producatorii de medicamente, dintre care unii si-au postat deja voluntar
astfel de studii, spera ca prin acest proiect va fi prevenita introducerea unor noi
prevederi legislative, tinand cont de recentele scandaluri privind medicamentul
Vioxx si folosirea antidepresivelor de catre adolescenti.
Site-ul va cuprinde informatii detaliate despre cele mai nou cercetari, insa
companiile au dreptul de a nu face publice chiar toate informatiile.
Potrivit liderilor din industrie, site-ul constituie un pas semnificativ
inainte, permitand medicilor si pacientilor sa duca la bun sfarsit studii de
cercetare in diverse zone mult mai repede si mai usor.
45
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
informatii despre sistemul imunitar al omului. Aceste tipare sunt folosite ulterior
pentru a crea vaccine anti-HIV.
Intr-un fel asemanator functioneaza softurile antispam care decteaza
tipare la nivelul cuvintelor sau frazelor folosite si care permit diferentierea e-
mail-urilor legitime de spam-uri, a incheiat Schofield.
Pe glob sunt peste 35 de milioane de oameni infectaţi cu SIDA. 25 de
milioane trăiesc în Africa sub-sahariană. 17 milioane au murit deja. Nu există
tratament, doar medicamente ce încetinesc procesul. Experimentale, dar cu
efect. În Statele Unite, pacienţilor trataţi astfel le-a crescut speranţa de viaţă cu
zece până la douăzeci de ani.
Aceste medicamente sunt scumpe. Când au fost introdu-se prima dată în
Statele Unite costau 10-15.000$ pe an. Azi costă 25.000$ pe an. La acest preţ,
nici o ţară africană nu-şi permite tratarea majorităţii populaţiei. 15.000$
înseamnă de trei ori mai mult decât venitul pe cap de locuitor din Zimbabwe.
Medicamentele nu sunt disponibile pentru ei.
Preţul nu este atât de mare pentru că substanţele utilizate sunt scumpe.
Preţurile sunt mari pentru că medicamentele sunt protejate de patente.
Companiile ce le produc mai au monopol pe cel puţin două decenii. Şi utilizează
acest monopol pentru a obţine cât mai mulţi bani din piaţă.
Mulţi sunt sceptici apropo de patente, mai ales când este vorba de
medicamente. Toate cercetările sunt susţinute astfel, este un caz clar în care este
nevoie de patente. Ele dau firmei garanţia că recuperează banii şi poate investi
într-o nouă cercetare. Este un stimulent important.
Dar una este să sprijini patentarea, chiar şi pentru medicamente, şi alta
este să stabileşti cum este cel mai bine să rezolvi criza. Şi cum liderii africani au
început să vadă ravagiile provocate de boală, au început să caute soluţii pentru a
importa tratamentul la un cost sub cel al pieţii.
În 1997, Africa de Sud a făcut o încercare. A fost introdusă o lege care
permite importul de medicamente produse în altă ţară decât aceea care deţine
patentul. Situaţie permisă în general de legea internaţională şi de UE.
Statele Unite s-au opus. Mai mult chiar. S-au făcut presiuni pentru
suspendarea legii. Patruzeci de companii farmaceutice au dat în judecată
guvernul sud african. Statelor Unite li s-au alăturat unele ţări europene. Ele
revendicau faptul că Africa de Sud violează obligaţiile sale prin prisma legilor
internaţionale discriminând o categorie de patente, cele farmaceutice. Cererea
acestora era ca Africa de Sud să respecte aceste patente.
Intervenţia americană trebuie plasată în context. Nu patentele făceau ca
africanii să nu aibă acces la medicamente, ci sărăcia şi absenţa unei
infrastructuri sanitare eficiente. Dar, fie că patentele erau sau nu cea mai
importantă cauză, ele afectau preţul. Şi intervenţia guvernului nostru era făcută
în scopul de a opri fluxul de medicamente în Africa.
Oprindu-se acest flux nu erau rezervate mai multe medicamente pentru
americani. Se dorea stoparea fluxului de cunoştinţe: informaţiile despre cum se
iau medicamentele în Africa şi cum sunt prelucrate substanţele chimice ce ar fi
salvat 15-30 de milioane de vieţi.
46
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
48
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
1.Sistemul de subvenţii:
• reglementarea de o manieră coerentă şi unitară a sistemului de
subvenţii, corelativ cu eliminarea tuturor actelor normative care
deformează libera concurenţă şi sistemul legal de acordare a
ajutoarelor de stat;
• monitorizarea efectivă a ajutoarelor de stat;
• revizuirea legii privind evaziunea fiscală;
• reglementarea de o manieră unitară şi standardizată a condiţiilor de
bază care sunt introduse în caietele de sarcini pentru privatizarea
societăţilor comerciale, precum şi a criteriilor de evaluare a ofertelor;
• publicarea criteriilor de performanţă în baza cărora se acordă
ajutoarele de stat, corelativ cu respectarea competenţelor decizionale
ale Consiliului Concurenţei şi publicitatea datelor care reflectă
eficienţa ajutoarelor acordate;
• publicarea tuturor câştigătorilor de licitaţii publice a căror valoare
depăşeşte anual echivalentul a 25.000 de euro;
• transparenţa alocării de fonduri de către autorităţile publice şi
societăţile comerciale controlate de stat pentru reclamă în presă,
precum şi plafonarea bugetului de publicitate.
2. Politicile fiscale
• consacrarea legală a mecanismelor de participare publică la elaborarea
bugetelor locale;
• modificarea legislaţiei privind finanţele publice locale, pentru a
reglementa virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct către localităţi, prin
eliminarea consiliilor judeţene ca verigi intermediare;
49
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
4. Conflictul de interese
• modificarea Legii administraţiei publice locale pentru a face
delimitarea funcţiei politice a preşedintelui şi vicepreşedintelui de
consiliu judeţean de cea tehnic managerială, în sensul introducerii
funcţiei de manager/director general al serviciilor publice de interes
judeţean;
• instituirea obligaţiei pentru membrii guvernului, secretarii de stat,
subsecretarii de stat, prefecţi, subprefecţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi
de consilii judeţene, primari şi viceprimari, precum şi funcţionari
publici de a nu emite un act administrativ ori de a nu încheia un act
juridic ori de nu a participa la luarea unei decizii, care produce un
folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de până la
gradul III inclusiv.
50
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
7. Managementul reglementărilor
• înfiinţarea în cadrul Ministerului Justiţiei a unui oficiu specializat în
verificarea conformităţii proiectelor de act normativ cu reglementările
în vigoare în domeniul combaterii corupţiei.
Parlament
Guvernul României va colabora cu Parlamentul pentru:
• adoptarea Legii privind activitatea de lobby şi crearea registrului
public al activităţilor de lobby;
• eliminarea prin lege a deosebirilor dintre procedura urmăririi penale a
membrilor parlamentului şi cea aplicabilă actualilor şi foştilor membri
ai guvernului;
• stabilirea prin lege a incompatibilităţii între calitatea de parlamentar şi
activităţile avocaţiale care presupun reprezentarea clienţilor în
raporturile cu autorităţile publice de orice fel, precum şi în faţa tuturor
instanţelor şi parchetelor, cu excepţia consultanţei juridice;
• evaluarea legilor existente pentru a identifica şi elimina acele prevederi
care, prin modul lor de redactare conferă autorităţilor publice
posibilitatea interpretării şi aplicării lor arbitrare.
Putere judecătorească
Corelat cu politicile ce privesc puterea judecătorească, Guvernul
României va adopta următoarele măsuri:
51
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Societate civilă
Guvernul României va colabora permanent cu societatea civilă prin
organizaţii civice şi asociaţii ale oamenilor de afaceri, pentru reactualizarea
Planului naţional anticorupţie în baza strategiei, precum şi pentru realizarea unor
evaluări instituţionale periodice, pentru a îmbunătăţi politicile anticorupţie.
Guvernul României va susţine, cu precădere, măsurile ce privesc:
• realizarea unui sistem independent de monitorizare şi evaluare a
fenomenului de corupţie, inclusiv a implementării strategiei naţionale
anticorupţie;
• controlul civic asupra averilor demnitarilor şi funcţionarilor publici;
• reforma administraţiei publice, în special în ceea ce priveşte
descentralizarea fiscală şi simplificarea procedurilor de emitere a
actelor administrative;
• evaluarea sistemului de control fiscal – financiar şi a altor controale de
natură administrativă;
• simplificarea procedurilor de emitere a avizelor, licenţelor, permiselor
şi autorizaţiilor;
• reevaluarea şi implementarea efectivă a Codului de conducere
corporativă realizat în anul 2000 şi reactualizat în 2002, cu accent
asupra asigurării transparenţei financiare;
• generalizarea codurilor de etică în afaceri;
• clarificarea rolului centrelor de transparenţă şi extinderea teritorială a
acestora prin asociaţii ale oamenilor de afaceri şi organizaţii civice,
care să asigure o bază de date comună, evaluări instituţionale periodice
şi colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale în
privinţa identificării celor mai bune soluţii pentru implementarea
măsurilor de diminuare a fenomenului de corupţie.
52
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Principii:
I. Drepturile acţionarilor
Cadrul de guvernanţă corporativă trebuie să protejeze drepturile
acţionarilor.
53
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
54
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
56
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
64
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
65
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
69
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
71
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
72
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
73
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
II. Etica
În activitatea lor de afaceri, întreprinzătorii sunt invitaţi să acţioneze
pentru:
• realizarea afacerilor în deplină transparenţă, asigurându-se în
condiţiile legii, accesul la informaţii privind produsele şi serviciile
oferite de firmă. Este contrară principiilor eticii utilizarea afacerilor
pentru desfăşurarea de activităţi clandestine sau având ca unic scop
obţinerea de beneficii, facilitaţi, preferinţe, subvenţii sau alocaţii de
la bugetul statului;
• prevenirea oricărei situaţii în care administratorii afacerii şi
angajaţii acesteia oferă sau cer mită pentru indiferent ce serviciu
sau contract. Plăţile firmei să reprezinte suma convenită şi cuvenită
pentru serviciul furnizat;
• evitarea intrării în conflict de interese cu propria firmă, prin alte
afaceri, realizarea sponsorizărilor în condiţii de transparenţă şi în
strictă conformitate cu legea;
• înregistrarea corectă a operaţiunilor financiare ale firmei în
documentele contabile, în condiţii de transparentă stabilite de
reglementările legale în vigoare;
• neangajarea în activităţi comerciale sau financiare de orice fel
având ca finalitate acte teroriste, traficul de arme sau droguri,
spălarea de bani, alte forme de crima organizată.
74
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
75
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
76
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
78
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
4.2. Efectele
Efectele nerespectării eticii în afaceri sunt considerabile.
Etica poate părea un subiect greu de abordat în termeni exacţi,
matematici. Totuşi, lipsa eticii poate aduce daune cât se poate de concrete şi
măsurabile, în plan material şi în plan responsabil faţă de legile ţării, în plus,
reputaţia şi cariera îţi pot fi distruse ireparabil atunci când ignori etica sau ai
intenţia de a nu o respecta.
Globalizarea şi accesul la informaţii globale creează premisele unei izolări
reale a celor ce nu respectă o etică în afaceri. Mediatizarea unor situaţii de acest
fel poate duce la eliminarea întreprinzătorului din mediul de afaceri.
80
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
V. Concluzii
Principiile eticii în afaceri corespund unei bune practici în relaţiile
economice şi comerciale interne şi internaţionale bazate pe corectitudine,
loialitate, profesionalism. Aceste principii nu au vocaţia de a se substitui pe plan
intern, internaţional, textelor legale din reglementările în vigoare.
Membrii CNIPMMR sunt invitaţi să respecte obligaţiile impuse de actele
normative şi relaţiile contractuale, să nu împiedice îndeplinirea obligaţiilor altor
oameni de afaceri, să fie disponibili la colaborări avantajoase pe pieţe interne şi
din diverse ţări ale lumii, îndeosebi din UE.
Membrii CNIPMMR se vor strădui să nu-şi asume obligaţii de afaceri pe
care principial, nu sunt în măsură să le îndeplinească.
În întreaga lor activitate membrii CNIPMMR vor ţine seamă de faptul că
prosperitatea şi dezvoltarea unei afaceri sunt bazate în mare măsură pe
încrederea pe care aceasta o inspiră acţionarilor, clienţilor şi partenerilor de
afaceri.
Codul etic al întreprinzătorului, pentru membrii CNIPMMR are ca scop
principal îmbunătăţirea mediului de afaceri, promovarea unui climat sănătos
marcat de corectitudine şi cinste, de respect reciproc între partenerii de afaceri şi
totodată o combatere a fenomenului de corupţie în interesul tuturor membrilor
societăţii.
În general, acest cod etic doreşte să transpună în mediul de afaceri
proverbul:
„Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face"
I. Introducere
Codul de Conduită şi Etică în Afaceri a Smithfield Foods, Inc. continuă
politica şi practicile legate de conformitatea legală şi etică în afaceri a companiei
Smithfield. Reflectă principalele valori ale companiei şi înaltele standarde etice.
Fiecare director al Smithfield, funcţionar şi angajat este responsabil pentru
citirea şi înţelegerea acestui Cod şi pentru derularea afacerilor în numele
companiei în concordanţă cu politica şi practicile din acest Cod.
Dupa cum e folosit în acest Cod, termenul „Smithfield“ înseamnă
Smithfield Foods, Inc. şi toate filialele, domestice sau străine şi societaţile mixte
81
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Conflict de interese
Un conflict de interese există când interesele personale se amestecă cu
cele ale companiei. O situaţie conflictuală poate apărea când un angajat
acţionează sau are interese care pot duce la performanţe slabe şi muncă ineficace
în cadrul companiei. Un conflict de interese poate de asemenea apărea când un
director, funcţionar sau angajat, sau un membru de familie al acestora, primeşte
anumite beneficii personale ca rezultat al poziţiei sale în cadrul companiei.
Împrumuturi sau garanţii pentru împrumuturi sau alte obligaţii către angajaţi şi
membrii familiilor lor pot crea conflict de interese. De asemenea, se poate crea
un conflict de interese dacă un angajat al Smithfield lucrează simultan, sau are
un interes financiar cu un client, furnizor sau concurent.
Toate potenţialele conflicte de interese trebuie aduse la cunoştinţa
companiei Smithfield. Dacă Smithfield decide că potenţialul conflict de interese
va interveni în îndeplinirea datoriilor de către angajat, compania poate acţiona în
consecinţă până la eliminarea conflictului. Astfel de acţiuni pot include
întreruperea unui interes fînanciar sau terminarea relaţiei cu un client,
competitor sau furnizor; reatribuirea atributelor şi responsabilităţilor de servici;
sau interzicerea participării la luarea unor decizii.
Dacă anumite circumstanţe creează un potenţial sau aparent conflict de
interese, trebuie să contactaţi un membru al departamentului juridic pentru o
aprobare scrisă înainte de a se începe activitatea în cauză. Conflictele de interese
nu sunt întotdeauna foarte clare, asa că dacă aveţi întrebări, consultaţi-vă cu
superiorul dvs. sau cu departamentul juridic. Oricare angajat care ia la
cunostinţă un conflict (sau orice tranzacţie sau relaţie care ar putea genera un
conflict) trebuie să îl aducă în atenţia superiorilor sau să consulte procedurile
descrise în Partea V, Secţiunea 2 din acest Cod.
Registre şi rapoarte
Smithfield cere rapoarte cinstite şi exacte şi relatarea informaţiei pentru:
(i) a lua decizii responsabile,
(ii) pentru a asigura conformitatea cu legile şi regulamentele în vigoare
şi
(iii) pentru asigurarea corectitudinii, acurateţei, clarităţii şi oportunităţii
rapoartelor şi documentelor companiei care sunt trimise şi la
Comisia de Control a Bursei şi a Tranzacţiilor Bursiere în SUA şi
în orice alt tip de comunicare desfăşurat de companie.
Toate registrele, rapoartele, relatările şi situaţiile financiare ale companiei
Smithfield trebuie întocmite detaliat, trebuie să reflecte (în timp real) tranzacţiile
companiei şi trebuie să fie în conformitate cu legile şi regulamentele în vigoare.
SUA acceptă în general principiile de contabilitate şi sistemul de control intern
al companiei. Orice angajat care are o preocupare în legătură cu sistemul de
83
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Informaţia confidenţială
Angajaţii Smithfield nu trebuie să divulge informaţii confidenţiale
persoanelor din afara companiei fără o autorizaţie. Informaţiile confidenţiale pot
include mai multe tipuri, dar cu siguranţă includ informaţiile interne,
confidenţiale, particulare sau secrete ale afacerilor şi operaţiunilor companiei
Smithfield. Multe din metodele de afaceri ale Smithfield, know-how-uri şi
experienţe sunt protejate ca fiind secrete comerciale. Astfel de secrete
comerciale sunt foarte valoroase. Alte exemple de informaţii confidenţiale
includ metode de producţie şi procesare, formule şi reţete, parole de calculator şi
software, rapoarte financiare, prevederi în afaceri, planuri şi strategii, preţurile
către clienţi, beneficiile şi costurile de producţie şi alte informaţii despre
activitate, clienţi şi vânzători. De asemenea, Smithfiled primeşte ocazional
informaţii confidenţiale de la alte companii sau persoane. Divulgarea
neautorizată (numită şi „furt” sau „delapidare”) poate duce la pierderea valorii
secretelor comerciale şi poate constitui o infracţiune sau temei pentru rezilierea
unui contract. Această obligaţie de confidenţialitate se aplică şi pe durata
contractului de muncă, şi dupa încetarea sa.
Contribuţii politice
Nu sunt permise contribuţii politice pentru candidaţii SUA la biroul
federal, sau din partea Smithfield Foods.Inc. sau a angajaţilor săi. Angajaţii pot
face recomandări, dar numai administratorilor Comitetului pe Acţiuni Politice a
Smithfield Foods, Inc. (un comitet de acţiuni politice înregistrat la Comisia
84
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
85
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Hărţuire
Smithfield se obligă să asigure angajaţilor noştri un mediu de lucru
nediscriminatoriu, lipsit de orice tip de hărţuire. Anumite legi internaţionale,
federale, de stat sau locale interzic orice descriminare deliberată sau hărţuire, în
vorbă sau acţiune, împotriva unui angajat sau candidat pentru angajare, în SUA
şi în operaţiunile noastre internaţionale pe motive rasiale, sexuale, de preferinţă
sexuală, origini naţionale, religioase, de vârstă, de invaliditate fizică sau mentală
sau statut de veteran.
Formele de hărţuire includ:
(a) hărţuire verbală, cum ar fi comentarii, glume depreciative sau
denigrări;
(b) hărţuire fizică, cum ar fi contactul ofensiv, sau mişcările iminente sau
de blocare;
(c) hărţuire vizuală, cum ar fi postere denigrante sau ofensive, felicitări,
calendare, caricaturi, graffiti, desene, mesage, notiţe sau gesturi.
Hărţuirea sexuală consistă din avansuri sexuale nedorite, cereri de
favoruri sexuale, sau altă purtare verbală sau fizică de natură sexuală atunci
când:
(a) supunerea faţă de un astfel de comportament are la bază un termen sau
condiţia angajării unei persoane,
86
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Ameninţări cu violenţă
Toate ameninţările verbale referitoare la comportament violent sunt
inacceptabile şi ar trebui raportate superiorului dumneavoastră sau
reprezentantului departamentului de resurse umane. Orice raport referitor la
violenţă sau ameninţări cu violenţă vor fi investigate. Angajaţii care se
angajează în violenţă sau ameninţări cu violenţa vor fi supuşi unei acţiuni
disciplinare, până la sau /şi încheierea contractului de muncă precum şi urmărire
penală.
Droguri şi alcool
Deoarece abuzul de alcool şi de droguri poate avea consecinţe serioase
legate de siguranţa şi îndeplinirea sarcinilor precum şi repercursiuni penale,
Smithfield pretinde un mediu de muncă lipsit de alcool şi droguri. Această
normă se aplică tuturor angajaţilor Smithfield atâta timp cât aceştia se află pe
proprietatea Smithfield sau muncesc pe proprietatea Smithfield. Angajaţii care
sunt găsiţi la muncă având asupra lor droguri ilegale în sistemul lor sau
consumând alcool sau alte substanţe chimice care ar prejudicia executarea
muncii, vor fi supuşi acţiunii disciplinare, până la încetarea contractului.
Angajaţii care au probleme grave de realizarea muncii sau care sunt implicaţi în
accidente grave sau accidente care necesită concedierea dacă testele medicale
arată că aceşti angajaţi au substanţe controlate în sistemul lor. De asemenea, sunt
supuşi concedierii angajaţii care, în timpul serviciului sau pe proprietatea
companiei, distribuie, vând, cumpără, fabrică, furnizează, posedă sau folosesc
droguri ilegale.
Politici ambientale
Angajaţii Smithfield se vor conforma cu legislaţia federală, de stat, locală
şi internaţională şi cu toate politicile Smithfield referitoare la mediu. Compania
pretinde respectarea legislaţiei într-un procent de 100 % . Este de datoria
88
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Siguranţa alimentelor
Unităţile de producţie şi produsele Smithfield sunt supuse unor numeroase
legi şi regulamente administrate de Departamentul de Agricultură a Statelor
Unite ale Americii şi alte agenţii similare legate de siguranţa alimentelor. Toţi
angajaţii vor respecta aceste legi şi regulamente şi vor raporta imediat
superiorului orice abatere de la acestea. Angajaţii vor raporta de asemenea orice
lipsă sau deficienţă în sistemul de operare Smithfield, sau orice alt eveniment
sau incident, care ar reprezenta un risc pentru alterarea sau contaminarea
alimentelor.
Bunăstarea animalelor
Smithfield se obligă să fie un lider în producerea şi procesarea unor
produse alimentare sigure, igienice şi sănătoase pentru clienţii noştri şi în acelaşi
timp să asigure bunăstarea animalelor crescute şi procesate de către companie.
În acest scop, angajaţii Smithfield vor respecta toate restricţiile legale referitoare
la bunăstarea animalelor precum şi toate procedurile şi practicile companiei,
pentru a îmbunătăţi continuu toate aspectele companiei noastre care ar putea
avea un impact asupra bunăstării animalelor, pentru a continua munca de
identificare a noilor tehnologii care să sporească nivelul de bunăstare a
animalelor. Este de asemenea necesar a se verifica dacă animalele sunt îngrijite
responsabil prin folosirea unor audite din partea unor terţe persoane.
Respectarea principilor acestei politici este o responsabilitate a fiecărui angajat
Smithfield.
89
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
90
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Aplicare şi responsabilitate
Concordanţa cu politicile companiei
În cadrul companiei Smithfield, Concordanţa cu politicile proprii este o
parte integrantă a preocupărilor fiecărui angajat. Ca o condiţie de angajare în
cadrul companiei Smithfield, fiecare angajat trebuie să fie familiar şi să
acţioneze în concordanţă cu acest set de reguli sau orice altă parte a politicii
companiei. Încălcarea acestiu cod sau a oricărui alt set de reguli a companiei
Smithfield sunt baze pe care se pot lua măsuri disciplinare până la şi incluzând
încetarea contractului de muncă şi posibilitatea urmăririi penale.
Orice întrebări sau îndoieli cu privire la cum se aplică în cazul tău acest
cod sau orice altă politică Smithfield, caută clarificarea la superiorul tău direct
sau la unul dintre membrii Departamentului Juridic Smithfield. Dacă preferi să
ridici aceste probleme anonim, poţi folosi numărul de telefon Smithfield Foods
(1-877-237-5270). Pentru îndrumare şi alte informaţii referitoare la folosirea
acestui număr de telefon sunt afişate în anunţurile montate în toate birourile şi
fabricile companiei Smithfield. Copii ale acestor anunţuri pot fi obţinute
92
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Raporturi de neconformitate
Dacă ştii sau suspectezi comportamente necorespunzătoare, acţiuni ilegale
fraudă sau utilizare necorespunzătoare a bunurilor Smithfield sau încălcări ale
acestui set de reguli, ai responsabilitatea să raportezi aceste lucruri companiei.
Nu va fi cazul de nici o retribuţie pentru angajatul respectiv, care a făcut acest
lucru din bună credinţă. De fapt, acest cod de reguli interzice cu stricteţe
ameninţările făcute din răzbunare împotriva oricărui angajat care raportează
acţiuni necorespunzătoare reale sau doar suspecte de care acea persoană crede că
s-au întâmplat.
Primul pas în raportarea celor mai multe dintre preocupări trebuie să fie
discutate cu superiorul direct. Dacă ai ridicat o problemă de acest tip cu
superiorul direct şi crezi că nu i se dă atenţia cuvenită sau superiorul tău nu îţi
poate răspunde la întrebări, vorbeşte cu următoarea persoană de pe linia de
conducere. În rarele cazuri în care nu este potrivit să discuţi despre temerile tale
cu superiorul tău direct sau cu următoarea persoană de pe linia de conducere
(sau nu te simţi în largul tău să faci asta) poţi contacta unul dintre membrii
Departamentului Juridic Smithfield, sau dacă preferi să ridici aceste probleme
anonim, poţi folosi numărul de telefon Smithfield Foods (1-877-237-5270).
Această linie este în totalitate gratuită şi nu foloseşte serviciul Caller ID sau alte
servicii de identificare a apelantului.
Anchete
Cooperare totală în cazul anchetelor interne este o condiţie de angajare a
fiecărui angajat. Orice efort al unui angajat de a împiedica o investigaţie prin
oferirea de informaţii false sau confuse sau prin refuzul de a furniza informaţii
pe care le deţine va fi pasibil de luarea unor măsuri disciplinare, incluzând
încetarea contractului de muncă. Smithfield va coopera, în timp ce îţi va menţine
dreptul de a-şi folosi drepturile şi privilegiile legale, cu referinţă asupra oricărei
anchetei guvernamentale asupra unei acţiuni necorespunzătoare a unui angajat.
Administrare
Comitetul de verificare a respectării acestui set de reguli (de
conformitate).
Un comitet condus de Consiliul General va administra acest cod de reguli.
Conducerea acestui comitet va desemna membrii respectivului comitet.
Agent de conformitate
Conducerea comitetului de conformitate va funcţiona ca Agentul de
conformitate al companiei Smithfield. Acest comitet va avea responsabilitatea
de a asigura implementarea efectivă a programului de conformitate în toate
privinţele în interiorul Smithfield, incluzând aici acest cod de reguli, cât şi toate
celelalte politici şi proceduri Smithfield. Agentul de conformitate e răspunzător
93
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
I. Principii generale
Roşia Montană Gold Corporation S.A. („RMGC” sau „Societatea”) îşi
defăşoară activităţile economice şi afacerile cu onestitate, integritate şi în
conformitate cu cele mai înalte standarde etice şi legale.
94
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
95
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
V. Buna reprezentare
Toţi administratorii, funcţionarii, salariaţii, consultanţii şi contractorii sunt
reprezentanţi ai RMGC, atât în activităţile lor profesionale, cât şi în viaţa
personală. În timp ce RMGC susţine libertatea individului de a se manifesta în
societate în felul său propriu, în afara orelor de program, administratorii,
funcţionarii, salariaţii, consultanţii şi contractorii sunt încurajaţi să acţioneze
astfel încât să îşi păstreze atât buna lor reputaţie cât şi pe cea a RMGC.
Toţi administratorii, funcţionarii, salariaţii, consultanţii şi contractorii vor
reprezenta RMGC cu profesionalism în orice moment. Reputaţia şi imaginea
RMGC nu vor putea fi puse în pericol în nici un moment. Comportamentul
tuturor administratorilor, funcţionarilor, salariaţilor, consultanţilor şi
contractorilor trebuie să reflecte atitudinea Societăţii, astfel încât toate acţiunile
acestora să reflecte politicile RMGC.
VII. Oportunităţi
Administratorilor, funcţionarilor şi salariaţilor le este interzis să obţină
profituri proprii prin folosirea sau ca urmare a folosirii în mod personal a
proprietăţii Societăţii, informaţiilor Societăţii sau poziţiei corporative.
Administratorilor, funcţionarilor şi salariaţilor le este de asemenea interzis să
intre în concurenţă directă sau indirectă cu RMGC şi au datoria de a promova
interesele legitime ale RMGC oricând apare o ocazie în care se poate acţiona în
acest sens.
96
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
97
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
XIV. Mediu
Toate persoanele care lucrează pentru RMGC vor respecta în orice
împrejurare întreaga politică de mediu a Societăţii şi legislaţia de mediu a ţării în
care RMGC îşi derulează activitatea. RMGC este hotarât să respecte şi să adere
la standardele de mediu recunoscute pe plan internaţional şi solicită tuturor celor
care colaborează cu Societatea RMGC să procedeze în acelaşi fel.
RMGC este hotărât să implementeze şi să adere la procedurile şi
programele care micşorează în mod rezonabil impactul pe care îl au activităţile
sale asupra mediului înconjurător.
Toţi administratorii, funcţionarii, salariaţii, consultanţii şi contractanţii se
angajează în mod responsabil că vor lua în considerare şi vor respecta aspectele
de mediu.
98
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
XVII. Hărţuire
Toţi salariaţii au dreptul de a lucra într-un mediu care să nu implice nici o
formă de hărţuire. Hărţuirea este definită ca orice comportament sau conduită
neautorizate care sunt intimidante, ostile sau jignitoare în mediul de lucru.
99
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
XXII. Întrebări
Dacă aveţi orice întrebare legată de modul în care acest Cod trebuie urmat
în cazuri particulare, adresaţi-vă Directorului General sau Vicepreşedintelui şi
Consilier pe Probleme Juridice al RMGC.
I. Introducere
În desfăşurarea activităţilor şi operaţiunilor comerciale, Roşia Montană
Gold Corporation S.A. (“RMGC” sau „Societatea”) acordă o importanţă
deosebită atât respectarii cu stricteţe a tuturor prevederilor legale aplicabile cât
şi a unor înalte standarde de etică şi conduită în afaceri.
Conduita etică şi legală constituie un aspect esenţial pentru toate
companiile implicate în industria internaţională a resurselor minerale şi de
aceea, RMGC a decis să instituie un set de reguli şi practici care să guverneze
modul în care angajaţii RMGC îşi desfăşoară activitatea profesională şi maniera
de gestionare a relaţiilor dintre angajaţii Societăţii şi autorităţile publice sau
reprezentaţii partenerilor de afaceri ai RMGC.
Politica de Prevenire a Practicilor Ilegale („Politica”) are rolul de a
sumariza câteva din prevederile legale relevante – Codul Penal, Legea pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, legislaţia anticorupţie etc. (denumite
„Prevederile Legale”) - şi de a asigura informarea directă a angajaţilor Societăţii
cu privire la aceste reglementari cât şi respectarea acestora.
Politica de Prevenire a Practicilor Ilegale constitutie anexă la
Regulamentul Intern („Regulamentul”) al RMGC şi este parte integrantă a
acestuia.
100
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
5.3. Tăinuirea
Primirea, dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea
valorificării acestuia, cunoscând că bunul provine din săvârşirea unei fapte
prevăzute de legea penală, dacă prin aceasta s-a urmărit obţinerea pentru sine ori
pentru altul a unui folos material, se pedepseşte cu închisoare strictă de la 2 la 5
ani, fără ca sancţiunea aplicată să poată depăşi pedeapsa prevazută de lege
pentru infracţiunea din care provine bunul tăinuit.
102
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
103
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
X. Intrebări
Dacă aveţi întrebări legate de felul în care această Politică trebuie urmată
într-un anume caz, vă rugăm să contactaţi Directorul General, un membru al
Consiliului de Administraţie sau Departamentul Juridic al RMGC.
104
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Scopul codului
Codul etic de conduită pentru vânzarea directă (în context se va regăsi sub
denumirea de ”Cod”) este publicat de Asociaţia de Vânzări Directe din România
pentru antreprenorii care desfăşoară activităţi având ca obiect principal vânzarea
directă (în context “antreprenori”). Codul se referă la relaţiile dintre antreprenori
şi distribuitorii lor (care prestează activităţi de vânzare directă) pe de-o parte şi
consumatori pe de altă parte. Totodată, Codul se referă la relaţiile dintre
antreprenori şi distribuitori, precum şi la relaţiile dintre antreprenori. Codul are
ca scop asigurarea satisfacţiei şi protecţiei consumatorilor, asigurarea protecţiei
distribuitorilor, promovarea unei competiţii corecte între întreprinzătorii
individuali, formarea unei imagini publice a antreprenorilor şi întreprinzătorilor,
precum şi prezentarea etică a oportunităţilor de câştig în industria vânzărilor
directe.
Antreprenorii
Fiecare antreprenor se angajează să respecte Codul ca o condiţie de
obţinere şi păstrare a calităţii de membru. Fiecare antreprenor va promova în
public afilierea la Codul acesteia.
Certificarea angajamentului de respectare a Codului se face prin semnarea
şi parafarea formularului .
Distribuitorii
Antreprenorii vor comunica tuturor distribuitorilor conţinutul Codului şi
vor pretinde să se conformeze acestuia, ca o condiţie a calităţii de membru a
sistemului de distribuţie al antreprenorilor.
Legea
Se presupune că antreprenorii şi distribuitorii respectă legile în vigoare şi
prin urmare Codul nu prevede toate obligaţiile membrilor din punct de vedere
legislativ.
Standardele
Codul conţine standarde de comportament etic pentru antreprenori şi
distribuitori. Se recomandă utilizarea Codului ca o dovadă a existenţei unui
standard unificat în industria vânzărilor directe.
Practici interzise
Este interzisă folosirea de către distribuitori a unor practici de vânzare
prin corupere, înşelăciune sau incorectitudine faţă de consumatori.
105
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Identificarea
Identificarea ofertantului se face prin prezentarea personală a
distribuitorilor în faţa potenţialilor consumatori, fără a i se solicita acest lucru, la
începutul prezentării ofertei de vânzări şi prin prezentarea antreprenorului, a
produselor sale şi a scopului ofertei. La vânzările în grup, distribuitorii vor
prezenta de la început gazdei şi participanţilor scopul întâlnirii.
Promovarea produselor
Prospectele promoţionale, reclamele, corespondenţa scrisă şi ofertele de
promovare a produselor nu va conţine informaţii care să inducă în eroare sau să
înşele consumatorii. Descrierea produselor, revendicarea performanţelor şi
ilustraţiile produselor vor fi reale şi vor conţine numele şi adresa sau numărul de
telefon al antreprenorului sau distribuitorului.
Corectitudinea
Distribuitorii nu vor face abuz de credibilitatea consumatorilor individuali
şi nu se vor folosi de vârsta, boala, neînţelegerea sau necunoaşterea limbii
vorbite. Distribuitorii trebuie să ţină cont de lipsa de experienţă comercială a
consumatorilor.
Vânzarea condiţionată
Antreprenorii şi distribuitorii nu vor determina un consumator să
achiziţioneze un produs sau serviciu, bazat doar pe faptul că se poate reduce sau
acoperi preţul de cumpărare prin recomandarea unor potenţiali clienţi pentru
achiziţii similare, dacă astfel de reduceri sau acoperiri ar fi posibile la un
eventual eveniment viitor.
Conformarea distribuitorilor
Antreprenorii vor solicita distribuitorilor din reţelele lor de distribuţie să
respecte Codul sau să se conformeze regulilor de conduită ale acestor standarde,
ca o condiţie a calităţii de membru în sistemul de distribuţie al antreprenorilor.
Recrutarea
Nu este permisă utilizarea de către antreprenori şi distribuitori a unor
practici de recrutare prin corupere, înşelăciune sau incorectitudine.
106
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Prezentarea câştigurilor
Antreprenorii şi distribuitorii nu vor prezenta în mod fals şi nereal nivelul
actual şi potenţial al vânzărilor şi câştigurilor distribuitorilor din reţelele lor de
distribuţie. Orice prezentare a vânzărilor şi veniturilor se va baza pe fapte care
pot fi demonstrate.
Relaţia antreprenorială
Antreprenorii vor pune la dispoziţia distribuitorilor o convenţie scrisă sau
o declaraţie scrisă, care să conţină toate datele esenţiale ale relaţiei dintre
antreprenori şi distribuitorii lor şi care va fi semnată de către ambele părţi,
antreprenori şi distribuitori.
Antreprenorii îi vor informa pe distribuitorii lor despre obligaţiile lor
legale, inclusiv despre utilizarea licenţelor, înregistrarea activităţii şi declararea
veniturilor, precum şi despre sistemul de asigurări sociale.
Taxele
Antreprenorii şi distribuitorii nu vor solicita distribuitorilor prospectanţi
să achite taxe nerezonabile pentru înregistrare, instruire, franchiză, materiale
promoţionale sau alte aspecte legate de participarea lor la afacere.
APLICAREA CODULUI
Responsibilitatea antreprenorilor
Cea mai importantă repsonsabilitate în respectarea Codului o poartă
fiecare antreprenor în parte. Orice situaţie care relevă o încălcare a Codului va fi
soluţionată în primă instanţă de către membrii implicaţi, prin depunerea tuturor
eforturilor antreprenorilor de a satisface pretenţiile reclamantului.
Principii generale
S.C Nord Auto S.R.L. îşi desfăşoară activităţile economice şi afacerile cu
onestitate, integritate şi în conformitate cu cele mai înalte standarde etice şi
legale.
Prezentul Cod de Etică şi Conduită în Afaceri prevede o serie de
standarde etice care vor trebui respectate de fiecare administrator, funcţionar,
salariat al SCNASRL şi care constituie condiţii esenţiale pentru angajarea la
SCNASRL sau pentru furnizarea de servicii către Societate.
Codul se aplică tuturor administratorilor, funcţionarilor, salariaţilor
SCNASRL şi fiecare dintre aceştia se obligă să respecte prevederile prezentului
Cod, în forma cea mai recentă pusă la dispoziţie de către Societate.
Codul de Etică şi Conduită în Afaceri, constituie o anexă la Regulamentul
Intern al SCNASRL şi este parte integrantă a acestuia.
Codul are scopul de a prezenta în ansamblu cerinţele impuse de
SCNASRL pentru administratorii, funcţionarii, salariaţii săi.
Societatea a adoptat politici cu privire la o largă varietate de probleme şi
se adresează următoarelor aspecte:
Buna reprezentare
Toţi administratorii, funcţionarii, salariaţii vor reprezenta SCNASRL cu
profesionalism în orice moment. Reputaţia şi imaginea SCNASRL nu vor putea
fi puse în pericol nici un moment.
Comportamentul tuturor administratorilor, funcţionarilor, salariaţilor
trebuie să reflecte atitudinea Societăţii astfel încât toate acţiunile acestora să
reflecte politicile SCNASRL.
Conflictul de interese
Administratorii, funcţionarii, salariaţii în îndeplinirea îndatoririlor lor, vor
acţiona cu onestitate şi cu buna credinţă pentru a proteja interesele Societăţii.
Administratorii, funcţionarii, salariaţii vor evita situaţiile care implica un
conflict intre interesele lor personale, de familie sau de afaceri şi interesele
SCNASRL.
Administratorii, funcţionarii, salariaţii îşi vor îndeplini atribuţiile şi îşi vor
rezolva problemele personale în aşa fel încât acestea să nu interfereze cu
independenţa deciziilor acestora.
Oportunităţi
Administratorilor, funcţionarilor, salariaţilor le este interzis sa obţină
profituri proprii prin folosirea sau ca urmare a folosirii în mod personal a
proprietăţii Societăţii, informaţiilor Societăţii sau poziţiei corporative.
Administratorilor, funcţionarilor, salariaţilor le este de asemenea interzis
sa intre în concurenţă directă sau indirectă cu SCNASRL şi au datoria de a
promova interesele legitime ale SCNASRL oricând apare ocazia în care se poate
acţiona în acest sens.
Informaţiile confidenţiale
Administratorii, funcţionarii, salariaţii vor proteja informaţiile de afaceri
confidenţiale ale SCNASRL, împotriva pierderilor, furtului sau folosirii lor
inadecvate.
Fiecare funcţionar, salariat va semna un Contract de Confidenţialitate care
să restricţioneze dezvăluirea de informaţii.
Siguranţă şi sănătate
SCNASRL s-a angajat să protejeze sănătatea şi siguranţa salariaţilor săi.
Fiecare persoană care lucrează pentru SCNASRL va respecta în orice moment
politica de siguranţă a SCNASRL şi legislaţia referitoare la protecţia muncii.
109
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Concurenţa
Administratorii, funcţionarii, salariaţii vor respecta Societăţile concurente
şi nu vor păta imaginea acestora prin comparaţii de superioritate, se va promova
marca şi imaginea acesteia prin mijloace de conduită proprii, fără a denigra
concurenţa; aceasta trebuie respectată.
Relaţiile cu clienţii
Orice administrator, funcţionar, salariat la SCNASRL trebuie să facă
dovada priceperii şi a inteligenţei verbale în inter-relaţiile cu clienţii Societăţii.
Trebuie respectat clientul mai presus decât propria identitate profesională
şi nu se admite neglijarea de orice natură a acestuia. Acesta din urmă trebuie
privit precum un factor social, tratat cu respect şi niciodată judecat , astfel încât
relaţiile cu clienţii nu trebuie să depindă de natura socio-politică a acestora sau a
statului financiar.
Egalitatea reprezintă sinonimul succesului în aceste inter-relaţii şi în
special, SCNASRL nu va face discriminări pe baza vârstei, rasei, credinţei,
handicapurilor, originilor etnice, genului, stării civile, orientării sexuale,
naţionalităţii sau religiei.
Hărţuire
Toţi salariaţii au dreptul de a lucra într-un mediu care să nu implice nici o
formă de hărţuire. Hărţuirea este definită ca orice comportament sau conduită
neautorizată care sunt intimidante, ostile sau jignitoare în mediul de lucru.
Alcool şi droguri
Orice abuz de alcool sau droguri legale (prescrise sau ne-prescrise) sau
utilizarea oricăror droguri ilegale care pot periclita protecţia muncii şi/sau
performanţa sunt interzise în spaţiile de lucru ale SCNASRL.
Nici un funcţionar, salariat nu va intra în spaţiul de lucru sub influenţa
alcoolului sau a drogurilor care pot diminua siguranţa la locul de muncă şi/sau
performanţa.
110
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Revizuirea codului
Societatea va revizui şi evalua acest Cod anual pentru a determina că
acest Cod asigură derularea activităţilor şi afacerilor SCNASRL cu onestitate,
integritate şi în conformitate cu normele legale şi etice.
Întrebări
Dacă aveţi orice întrebări legate de modul în care acest Cod trebuie urmat
în cazuri particulare, adresaţi-vă Directorului General al SCNASRL.
Principii
Consultantul, Managerul sau Directorul, este de acord să-si desfăşore
afacerea Oriflame după următoarele principii:
• Va fi de acord şi va respecta regulile de conduită stipulate în
manualul politicii Oriflame, precum şi în alte publicaţii Oriflame.
Va respecta nu numai litera ci şi spiritul acestor reguli.
• Principiul după care se va călăuzi în relaţiile cu partenerii săi de
afaceri, în calitate de Lider Oriflame, va fi să îi trateze la fel de
corect cum i-ar plăcea lui să fie tratat.
• Va prezenta într-o manieră cinstită şi realistă produsele Oriflame şi
oportunitatea de afaceri pe care o oferă Oriflame Consultanţilor sau
Clienţilor săi Direcţi. Cerinţele sale vor fi în conformitate cu cele
prezentate în publicaţiile oficiale Oriflame.
111
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
112
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
1.1. Definiţie
Donaldson descrie etica în afaceri ca fiind un studiu sistematic al
aspectelor morale cu care se confruntă domeniul afacerilor, industriei sau
activităţile, instituţiile sau practicile şi credinţele relaţionate acestora. Într-o
manieră mai concretă, Johns precizează că etica poate fi definită ca o reflecţie
sistematică asupra consecinţelor morale ale deciziilor (potenţiale daune pentru
personalul din interiorul organizaţiei cât şi pentru persoanele din exteriorul
acesteia).
113
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
• responsabilitatea organizaţiilor
• relaţiile cu corporaţiile
• semnalele de alarmă
• Internetul şi protejarea intimităţii
• protecţia animalelor şi cercetarea
• spionajul industrial
• practicile de corupţie
• salariile directorilor
• eradicarea foametei în ţările subdezvoltate
Un sondaj pe această temă, efectuat pe un eşantion de 300 de companii
din S.U.A., a ilustrat faptul că în topul dilemelor etice se află conflictele de
interes ale angajaþilor, darurile incorecte pentru persoanele de la nivel central,
hãrþuirea sexualã (91%), plãþile neautorizate (85%), acþiunea afirmativã,
spaþiul privat al angajatului (84%), problemele de protecþie a mediului (82%),
urmãrirea sãnãtãþii angajatului (79%), conflictele între etica firmei ºi practicile
de afaceri (77%). Semnalele de alarmã preocupă un procent de 63% dintre
respondenţii anchetei. După cum se pare, salariile directorilor nu constituie un
motiv de îngrijorare, situându-se pe ultimul loc în topul respectiv (37%).
Cele trei întrebãri ale Testului de eticã
1. Este legal?
Această decizie va încălca legea sau este în dezacord cu politica
întreprinderii?
2. Această decizie este echilibrată?
Această decizie este echitabilă pentru toate părţile implicate, atât pe
termen scurt cât şi pe termen lung? Va favoriza nişte relaţii armonioase?
3. Voi fi mândru de această decizie?
Mă voi simţi mândru de mine?
Voi fi mulţumit de mine dacă decizia mea va fi mediatizată?
Voi fi satisfăcut dacă familia mea va afla de această decizie?
114
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
115
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
116
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
117
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
120
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
126
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
127
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
Studiu de caz
Pandectele Române – Repertoriu de jurisprudenţă, doctrină şi legislaţie,
Nr. 5, sept.-oct., 2003, pp. 127-8. (Caz preluat din jurisprudenţa franceză, 31 oct.
2001, publicat în JCP, 2003.)
Date caz: „Contract individual de muncă. Desfacere. Cauză serioasă şi
reală. Salariat urmărit penal pentru viol. Stare de tulburare în sânul
întreprinderii. Viaţă privată.
128
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
129
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
132
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
scrie scrisori care pot fi trimise, în mod dibaci, fără semnătura lui, cum ar fi
notele de mulţumiri.
Îl informează pe şeful ei cu ceea ce se întâmplă în organizaţie – cine se
descurcă bine, cine-şi bagă nasul unede nu-i fierbe oala. Ţine în permanenţă
legătura cu toţi cei interesaţi în colaborarea cu compania ei.
Înţelege priorităţile – ce telefon trebuie dat mai întâi, ce scrisoare trebuie
scrisă şi expediată prima, care persoană trebuie primită mai întâi.
Înţelege importanţa intereselor familiale şi ajută aranjarea problemelor
legate de familie.
Ţine cont de cheltuielile şefului ei şi, de asemenea, ţine la zi documentele
biroului.
Urmăreşte programul şefului ei – ştie cum şi când să-l salveze dintr-o
întâlnire extrem de lungă sau de o convorbire telefonică nedorită.
Are grijă ca cei din companie să fie informaţi de programul şefului lor sau
de planurile acestuia.
Secretariatul este centrala de comutaţie a informaţiilor oficiale şi
neoficiale, gradul de informatizare al secretarelor fiind corespunzător de ridicat,
competenţa în domeniul social stimulând lucrul în echipă, ele ştiind adesea unde
trebuie căutate cu adevărat punctele slabe ale proceselor de lucru.
Secretara este mâna dreaptă a şefului. Pentru postul de secretară (Asistant
Manager), accentul cade, în ultimul timp, pe latura executivă, adică pe
posibilitatea persoanei respective de a-şi asuma responsabilităţi (în anumite
limite) şi de a oferi soluţii pentru problemele care se ivesc.
Cerinţe: capacitate foarte bună de comunicare; cunoştinţe de protocol,
respectarea tuturor regulilor de stocare a informaţiei şi de acces la aceasta;
cunoştinţe de birotică.
Cunoaşterea foarte bună a cel puţin o limbă străină (în general, engleza
sau franceza) este aproape indispensabilă.
Secretara organizează agenda (întâlniri, şedinţe etc.) managerului, a cărui
asistentă este, eventual întâmpinând persoanele din afară şi îndeplinind cerinţe
de protocol (pregătirea locului în care se va desfăşura întâlnirea, răspunsuri la
invitaţii).
Preia şi transmite informaţia în mod corespunzător şi în timp util, cu
accent pe discreţie, corectitudine, promptitudine.
Eliberează şi păstrează la zi o bază de date cu nume, adrese şi numere de
telefon.
Rezolvă o parte din corespondenţă (cea de rutină), redactează rapoarte pe
baza notiţelor luate în cadrul unor întâlniri, face traduceri etc. Primirea
apelurilor telefonice şi direcţionarea lor (la care se pot adăuga preluarea
mesajelor şi, uneori, răspunsuri la diferite întrebări); recepţionarea şi
direcţionarea corespondenţei (inclusiv a mesajelor fax); primirea şi îndrumarea
vizitatorilor.
Uneori, la acestea se adaugă ajutorul acordat coordonatorului serviciului
administrativ în diverse activităţi: oferte de preţuri de la diferiţi furnizori,
rezervări (bilete de avion, camere de hotel, maşini) etc.
134
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
De la teorie la exemplu
Firmele de consultanţă românesti, spre exemplu, au reguli clare în privinţa
a ceea ce este considerat o ţinută de afaceri, propice mediului de lucru cu
clienţii. Firma de consultanţă Deloitte&Touche stabileşte clar ceea ce angajatele
ar trebui să poarte ca ţinuta business:
- costum de afaceri sau combinaţii de bluze sobre cu fuste de o lungime
decentă şi pantaloni eleganţi; sunt recomandate călduros taioarele;
135
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
136
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
GLOSAR DE TERMENI
Acţionar posesor de acţiuni
Administrare 1) gestionarea bunurilor unei entităţi;
2) acţiunile pe care le îndeplineşte o persoană în
derularea afacerii sale sau a altora în baza unei contract
Afacere activitate comercială
Angajament obligaţie luată de cineva pentru efectuarea unui lucru
Angajat persoană încadrată la un loc de muncă; salariat
Aptitudine Înclinaţie, dispoziţie naturală sau câştigată de a face
unele lucruri
Asociat persoană fizică sau juridică care participă la constituirea
unei societăţi comerciale
Autorităţi ale organ sau instituţie de stat care reprezintă puterea
137
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
138
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
139
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
BIBLIOGRAFIE:
1. Balanoff, H.R. - Public Administration, third edition, Ed. Dusshkin
Publishing Group (The Banta Company, Harrisonburg, Virginia) 1993
2. Blanchard, K., Vincent Peale, N. - Ethique et management, Les
Edition d´Organisation, Paris, 1988
3. Bouvier, C. - Audit des achats, Les Editions d’organisation, Paris,
1990
4. Dupuy, E., Cintas, Y. - Communiquer avec la presse - l’entreprise a la
une, Les Editions d’organisation, Paris, 1990
5. Gönczi Ştefan – Etica managerială, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006
6. Gusti Dimitrie – “Idealul etic şi personalitatea”, Editura Floare
Albastra, 1998, pag. 272-274
7. Hoffman, W. M., Mills Moore, J. - Business Ethics (Readings and
Cases in Corporate Morality), Ed. McGraw-Hill Book Company, New
York, 1984
8. Hofstede, G. - Managementul structurilor multiculturale, Ed.
Economică, Bucureşti, 1996
9. Horngren Charles T., Sundan Gary L., Stratton William O., Teal
Howard D.– “Management Accounting”, Editura, Prentince Hall
Canada Inc., Ontario, Canada, 1996, pag. 21,23
10. Inamori, K. - Oameni şi profit – o filosofie pentru secolul XXI, Ed.
Economică, Bucureşti, 1998
11. Jhons, G. - Comportament organizaţional, Ed. Economică, Bucureşti,
1998
12. Kotler, Ph. ş.a. - Principiile marketingului (ediţia europeană), Ed.
Teora, Bucureşti, 1999
140
Unsprezece porunci ale managerului etic - Studii de caz în etica managerială
142