 Aceste slid-uri reprezinta doar

un schelet, in timpul cursului veti

primi toate informatiile.

 Manuscrisul nu poate fi
publicat
 Actiunea factorilor fizici si chimici asupra
bacteriilor

 Efectul bacteriostatic-oprirea dz. bacteriene, fen.

reversibil, prin indepartarea agentului bacteriostatic
respectiv
 Efectul bactericid-distrugerea bacteriilor
 Sterilizarea, dezinfectia, antisepsia, decontaminarea,
 Dezinfectant, antiseptic
 Agenti fizici-caldura umeda, caldura uscata,
 Agenti chimici
 Substante antimicrobiene

 Antibiotice – substante care opresc dez. sau

distrug microorganismele patogene fara a avea
efect toxic asupra organismului gazda
 Chimioterapicele – substante preparate sintetic
care exercita aceleasi actiuni asupra
microorganismelor ca si antibioticele
 Clasificarea substantelor
antimicrobiene
1. Originea substantelor
Compusi naturali ai unor fungi – penicilina,
kanamicina, gentamicina
Compusi naturali ai unor bacterii-polimixinele
Compusi de semisinteza-peniciline cu pectru larg,
cefalosporine
Compusi de sinteza-cloramfenicolul
 Clasificarea substantelor
antimicrobiene
2. felul afectiunii
Bactericide-moartea bacteriilor
Bacteriostatice – inhiba multiplicarea
bacteriilor
 Clasificarea substantelor
antimicrobiene
3.Spectru de actiune
 Ingust de tip penicilina-active pe cocii Gram
pozitivi si negaivi, penicilina, eritromicina
 Ingust de tip gentamicina-cocii Gram pozitivi si
negativi,
 Clasificarea substantelor
antimicrobiene
Clasa Exemple
• Antibiotice beta-lactamice: peniciline,
cefalosporine,carbapene, monobactami,
carbacefeme, inhibitori de betalactamaze
• Aminoglicozide: streptomicina, gentamicina,
kanamicina, amikacina, netilmicina, tobramicina
 Clasificarea substantelor
antimicrobiene
• Clasa exemple
• Aminocyclitols : Spectinomicin, trospectinomicin
• Ansamycine : Rifampicina
• Macrolide : eritrocina, claritromicina, azitromocina,
diritromycina
• Lincosamide :clindamicina
• Glicopeptide :vancomicina, teicoplanin
• Oxazolidone : linezolid
 Clasificarea substantelor
antimicrobiene
• Clasa exemple
• Quinolone – cinoxacin, garenoxacin, acid
nalidixic
• Quinolone- grup fluoroquinolone : norfloxacin,
ciprofloxacin,gatifloxacin, gemifloxacin,
levofloxacin, ofloxacin, moxifloxacin etc
• Streptogramine :quinupristin-dalfopristin
 Clasificarea substantelor
antimicrobiene
• Clasa exemple
Folate pathway inhibitors : sulfonamide,
trimethoprim, trimethoprim- sulfamethoxazole
Fosfomicine: fosfomicin
Ketolide : telitromycin
Lipopetode : daptomycin
 Clasificarea substantelor
antimicrobiene
Clasa exemple
Nitroimidazoli: metronidazol
Phenicoli : chloramfenicol
Tetracicline : doxycicline, minocycline,
tetracycline
 Clasificarea antibioticelor
beta-lactam
1.betalactami
 Peniciline naturale: penicilina G, V,
 Peniciline rezistente la penicilinaze : methicilina,
nafcilina
 Peniciline rezistente la penicilinaze-isoxazolil
penicilinele: cloxacilina, dicloxacilina,
 Aminopenicilinele :amoxicilina, ampicilina
 Carboxypenicilinele : carbenicilina, ticarcilina
 Ureidopeniciline: azlocilin, mezlocilin, piperacilin
 Clasificarea antibioticelor
beta-lactam
 Carbacefeme : loracarbef
 Monobactami: aztreonam
 Carbapeneme: ertapenem, imipenem,
meropenem
 Betalactami-inhibitori betalactamaze:
Amoxicilina-acid clavulanic
Ampicilina-sulbactam
Ticarcilina-clavulanat
Piperacilina-tazobactam
Clasificarea antibioticelor
beta-lactam
2. Cefalosporine
Cefalosporine generatia I,II,III,IV, exemple
in timpul cursului
 Mecanisme de actiune a
substantelor antimicrobiene
 inhibă sinteza peretelui bacterian: antibiotice beta-lactamice,
glicopeptide, izoniazida, etc; au efect bactericid;
 afectează functiile membranei citoplasmatice: polimixine,
colistina, nistatina, amfotericina B; au efect bactericid;
 perturbă sinteza proteinelor celulare la nivelul ribozomilor:
aminoglicozide, tetracicline, macrolide, licosamide, acid fusidic,
mupirocin etc;
 blochează sinteza acizilor nucleici: chinolone, rifampicina,
metronidazol, sulfamide, trimetoprim, chinolone etc.
 rezistenta microbiană la
antibiotice
 Este capacitatea microorganismelor de a
supravietui si a se multiplica în prezenta
antibioticului. Rezistenta poate fi naturală
sau dobândită.
 Rezistenta naturală fată de un antibiotic este
prezentă la toti membrii unei specii
bacteriene, este determinată genetic.
 rezistenta microbiană la
antibiotice
 Rezistenta dobândită fată de un antibiotic este
achizitionată de o subpopulatie a unei specii în anumite
circumstante.
Mecanismele implicate sunt multiple:
 ▪ scăderea permeabilitătii peretelui sau membranei
citoplasmatice pentru antibiotic;
 ▪ producerea de către bacterie a unei enzime care
inactivează antibioticul (penicilinaza, codificată plasmidic);
 ▪ amplificarea sintezei de acid paraaminobenzoic care
anulează prin diluare acŃiunea sulfamidelor etc.
 Rezistenta dobândită
 1.cromozomială: apare în urma unei mutatii spontane
rezultând tulpini rezistente numai la un anumit
antibiotic sau familie de antibiotice.
 afectează locusul ce controlează sensibilitatea
bacteriei fată de un antibiotic, este definitivă si se
transmite vertical descendentilor tulpinii respective.
 Administrarea antibioticului respectiv va distruge
populatia sensibilă selectând mutantii rezistenti care
vor deveni populatie dominantă.
 Rezistenta dobândită

2. extracromozomială: este cea mai frecventă (90% din

cazurile de rezistentă), realizându-se prin plasmide,
material plasmidic sau transpozoni