MINISTERUL EDUCAȚIEI şi TINERETULUI

al REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA
FACULTATEA de DREPT
CATEDRA DREPT PENAL ȘI CRIMINOLOGIE

REFERAT

CRIMINALITATEA FEMININĂ
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

A efectuat : Cuşchevici Cristina,

student al anului IV(Bac)
A controlat : Igor A. Ciobanu
Doctor în drept
Conferenţiar universitar

Chișinău 2009
 CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………4
CAPITOLUL I: Caracteristicele criminalităţii feminine bazate pe deosebirea
dintre sexe.
§1.Teoriile tradiţionale...........................................................................................6
§2.Teoria gender(gendered theory)........................................................................9

CAPITOLUL II: Criminalitatea feminină în Republica Moldova.

§1.Starea, structura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica Moldova...12
§2.Măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine în Republica
Moldova. .......................................................................................................... 20
CONCLUZII ..........................................................................................................23
ANEXE ..................................................................................................................24
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................27

3
 Introducere
„Femeile sunt extreme: ele sunt mai
bune sau mai rele decît bărbaţii”
La Bruyere
Se spune ca infracţiunile comise de femei reprezintă un indicator al rolului
deţinut de acestea în societate. Din această perspectivă, ele aproape că se pot
considera egale bărbaţilor întrucât, mai ales în cadrul organizaţiilor de trafic de
droguri, implicarea lor nu mai este deloc una marginală.
Actualitatea temei date se manifestă prin faptul că a luat amploarea numărul
de infracţiuni săvăşite de femei, fiinţe care pe parcursul a cîtorva secole au fost
considerate incapabile de a săvîrşi crime. Femeile criminale nu au fost considerate
o problemă socială serioasă(cu excepţia prostituţiei) şi nu au pus probleme de
violenţă în închisoare, de aceea criminalitatea feminină a fost rar studiată. În ceea
ce priveşte prezenţa femeilor în lumea criminalităţii, din anii ’80, lucrurile nu mai
stau ca pe vremuri. Potrivit sociologilor, în ton cu societatea, noua criminalitate
este din ce în ce mai “deschisă”, oferind “oportunităţi” tot mai mari femeilor.
Delicte tipice bărbaţilor în trecut, sunt de-acum comise de tot mai multe femei,
iar statisticile, elocvente, definesc amploarea fenomenului: într-o creştere
exponenţială.
Scopul tezei constă în depistarea cauzelor şi condiţiile care determină
inferioritatea numerică a criminalităţii feminine comparative cu cea masculină în
Republica Moldova, în analiza stării, structurii şi dinamicii criminalităţii feminine
începînd cu anii 90 ai sec. XX-lea, precum şi în determinarea factorilor care
favorizează creşterea indicilor acestui tip de criminalitate pe parcursul următorilor
ani.
Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost utilizate diferite metode, ca
metoda statistică, descriptivă, comparativă, analiza diferitor teorii din criminologie
pentru a determina trăsăturile criminalităţii feminine. Lucrarea este bazată pe
rezultatele cercetărilor şi opiniilor specialiştilor în domeniu, atît din :

4
- Republica Moldova : Ciobanu Igor. A, Zaporojan Igor ;
-Romania: Iacobuţă Ioan Al., Bogdan S.;
-Rusia: Хохряков Г.Ф. , Шиханцов Г.Г ;
-ş.a state: Джозефо Ф. Шелли , Joseph G. Weis ş.a
S-au analizat datele statistice elaborate de Biroul Naţional de Statistică în scopul
analizei stării, stucturii şi dinamicii criminalităţii feminine în Republica Moldova.
.

Capitolul I
Caracteristicele criminalităţii feminine bazate pe deosebirea
dintre sexe.
Puţine femei au reuşit să se remarce de-a lungul unei istorii potrivnice lor,
care le-a refuzat o lungă perioadă de timp dreptul la exprimare, dreptul la educaţie
şi dreptul la vot. Forţată să se înscrie în diferite canoane, în funcţie de epoca pe
care o traversa, urgisită, arsă pe rug, refuzată societăţii sau cântată, servind drept
muză pentru întreaga arta a lumii, figură maternă respectată, femeia şi-a dezvoltat
o uimitoare natura camelonica. Însă, cum orice regulă are excepţiile sale, au existat
şi femei care s-au făcut remarcate prin intermediul altor atribute, decît feminitate,
delicateţe şi gingaşie, demostrînd ferocitate şi cruzime. Statutul femeilor criminale
nu a fost cercetat mult timp, din cauza nivelului minim de rezonanţă, precum şi a
stereotipurilor că femeia nu poate săvărşi fapte infracţionale, datorită inferiorităţii
acesteia faţă de sexul masculin. Începînd cu sec. XIX-lea, perioada cînd mişcarea
de emancipare a femeii începe să renască, feministele au încercat şi continuă să
încerce să demonstreze că femeia este egală în toate aspectele cu bărbaţii, aducînd
diferite argumente, precum şi teze absurde în favoarea acestei egalităţi. În ciuda
mişcărilor feministe privind eglitatea sexelor, între bărbaţi şi femei există diferenţe
de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual, precum şi moral, diferenţe

5
care influenţează asupra formei şi genului criminalităţii, generînd ideea unei
criminalităţi specifice fiecărui sex.
În general, după statici, criminalitatea feminină este inferioară numeric
criminalităţii masculine, aceasta fiind generată de inferioaritatea femeii faţă de
bărbat. Cauzele inferiorităţii criminalităţii feminine s-ar putea reduce la:
”constituţie fizică mai puţin robustă, fire timidă, mai impresionabilă”, avînd o
capacitate redusă pentru a comite infracţiuni „pentru săvîrşirea cărora se reclamă
forţă şi energie fizică”1. Deasemenea, conform opiniilor unor specialişti în
domeniu, o altă cauză a inferiorităţii criminalităţii feminine faţă de ceea masculină
ar consta în inferioritatea situaţiei sociale, economice, juridice a femeii, aceasta
neavînd acces la domeniile de activitate predispuse la conflict. Prin urmare, avînd
un domeniu de activitate restrîns, în mod firesc sunt restrînse şi posibilităţiile de a
comite fapte penale2. Pentru a explica mai detaliat cauza diferenţei dintre
criminalitatea feminină şi cea masculină urmează să analizăm cîteva teorii, care
vor aduce careva clarităţi în problema dată: teorile social-structurale şi teoria
gender.

§1.Teoriile tradiţionale.
În ultimele decenii, criminologii acordă o atenţie mai mare explicării
diferenţei dintre criminalitatea feminină şi cea masculină, încercînd să găsească
răspuns la 2 întrebări care prezintă un interes general:3
1.De ce există „diferenţă de gender” în criminalitate? De ce indicii criminalităţii
feminine sunt mai mici decât cei ai criminalităţii masculine, mai ales ce ţine de
infracţiunile deosebit de grave, în orice perioadă a istoriei?
2.De ce acest decalaj se menţine pe parcursul a mai multor secole?

1
Iacobuţă Ioan Al. Criminologie ,Iaşi ,2002, ed. „Junimea”, p.218
2
Ibidem, p.219
3
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция.
Москва,2003,Ед. «Питер»,стр. 142

6
 Marea majoritate a teoriilor tradiţionale care se referă la criminalitate au fost
create de criminologi-bărbaţi pentru a explica cauzele criminalităţii masculine, şi
nicidecum a celei feminine, ceea ce a generat diferite discuţii în jurul ideii, dacă
aceste teorii pot fi aplicate studierii criminalităţii feminine, sau este necesar de
explicat fenomenul prin prisma poziţii de „diferenţă de gender”, aşa-numita teorie
„gendered theory”. Conform opiniei unor criminologi, teoriile tradiţionale
reprezintă specificul criminalităţii masculine, prin urmare nu pot da răspunsuri la
unele întrebări ce ţin de criminalitatea feminină, cu toate că rolul lor nu poate fi
negat întru-totul, mai ales, referindu-ne la teoriile social-structurale, ce denotă un
caracter, cît de cît, neutru.1
Astfel, ne vom referi la teoria oportunităţii, a controlului social, asociaţiilor
diferenţiate, precum vom face incursiuni în teoria feministă.
1.Teoria oportunităţii.
Conform acestei teorii, diferenţa în tipul de infracţiuni săvîrşite de femei
şi indicele acestora diferă de cel al bărbaţilor în baza ideii de oportunitate, adică de
circumstanţele ce favorizează săvîrşirea unei infracţiuni de către femei. Astfel,
conform opiniei sociologului Rita Simon2, rata criminalităţii feminine a crescut
numai în anumite infracţiuni, aceasta datorîndu-se încadrării femeiilor în cîmpul
muncii, angajarea la servicii variate, ceea ce a condus la oportunităţi mai mari de a
comite careva infracţiuni tipice femeilor, infracţiuni economice, care implică mai
puţină violenţă. Reeşind din cele expuse mai sus, se poate afirma faptul ca femeile,
în dependenţă de anumite circumstanţe favorabile lor, comite anumite genuri de
infracţiuni, care se reduc la furturi, tîlhării, înşelăciune, reflectînd, astfel
tradiţionalul rol sexual al femeii, care încă mai funcţionează pe piaţa ilegală
(Joseph G. Weis)3. Prin urmare, femeile comit un număr mai mic de crime, datorită
faptului că au acces mai redus la acele categorii de servicii care ar putea declanşa
conflicte sau violenţă.
1
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция.
Москва,2003,Ед. «Питер»,стр. 142 , p.142
2
Iacobuţă Ioan Al. Criminologie ,Iaşi ,2002, ed. „Junimea”, p.234
3
Ibidem, p.235

7
2.Teoria controlului social.
Esenţa acestei teorii constă în faptul că indicele criminalităţii masculine este
mai mare decît al criminalităţii feminine, deoarece legăturile sociale, care
reprezintă miezul acestei teorii, a bărbaţilor, sunt mult mai slabe decît cele a
femeilor (mame, surori, soţii- care sunt mai ataşate de unele persoane,manifestînd
grijă şi atenţie), ceea ce provoacă ruptura dintre pontenţialii criminali şi societate.
De obicei, se are în vedere persoanele din famiile cu probleme, din medii sociale
problematice, care sunt mai predispuşi la un comportament neadecvat, atît femei,
cît şi bărbaţi. Referitor la categoriile de femei predispuse la un comportament
criminal, conform teorii controlului social, sunt: mamele minoritare care trăiesc în
relaţii imorale cu bărbaţii1, fiind limitate în resurse educaţionale şi abilităţi
profesionale, femei ce aparţin unui mediu social cu venituri mici, educaţie de
proastă calitate.
Totuşi, asupra nivelului criminalităţii feminine, cît şi a celei masculine,
influenţează aceiaşi factori sociali, care determina creşterea şi micşorarea indicilor
de criminalitate în dependenţă de regiune şi timp, diferenţa manifestîndu-se în
tipurile de crime şi modul de comitere.
3.Teoria asociaţiilor diferenţiate.
Teoria asociaţiilor diferenţiate este una din cele mai cunoscute teorii derivate
din curentul culturalist2 , elaborată de criminologul american Edwin Sutterland.
Ideea de bază a cestei teorii constă în ceea că un act criminal se produce atunci
când există o situaţie propice pentru o anumită persoană de acţiona, prin urmare
comportamentul criminal nu este înnăscut, ci se învaţă, ca şi oricare altă meserie.3
Totodată, prin intermediul acestei teorii se încearcă de a explica fenomenul
criminalităţii din punct de vedere al posibilităţile diferite pentru achiziţionarea de
„valori” şi aptitudini criminale, sau de pe poziţia că etichetele afişate pe
personalitatea individului prin procesele de control social folosite, influenţează

1
Iacobuţă Ioan Al. Criminologie, Iaşi , 2002, ed. „Junimea”, p.235
2
Ciobanu Igor A. Criminologie, Vol I, Chişinău, 2007, ed. „Cardidact”, p.186
3
Ibidem, p.187

8
puternic asupra unei reprezentări individuale despre proprie personalitate.1De
aceea, în baza acestei teorii s-ar putea afirma că criminalitatea feminină este
inferioară numeric celei masculine, deoarece femeile au acces redus la
posibilităţiile criminale (adică la anumite grupări criminale pentru a însuşi careva
abilităţi criminale, fiind supuse unui control social mult mai sever atît în familie,
cît şi la şcoală); asupra criminalităţii masculine, fiind deja stabilite anumite
stereotipuri, bărbaţii fiind predispuşi de a „absoarbe” abilităţiile criminale-teoria
proastei companii (găştile de puşti la şcoală transformate ulterior în grupuri
criminale).
În concluzie putem afirma că teoriile social- structurale confirmă, încă o
dată, faptul că cauzele criminalităţii masculine şi feminine adesea se
suprapun.2Astfel, femeile care au avut probleme cu justiţia, asemeni bărbaţilor, au
provenit din medii sociale cu probleme de ordin economic, educaţional, moral.
Deasemenea asupra indicilor crimelor comise atît de femei, cît şi de bărbaţi,
influenţează aceiaşi factori sociali, astfel încît nivelul criminalităţii feminine creşte
şi se micşorează o dată cu cel al criminalităţii masculine; singura diferenţă constînd
în unele cauze de ordin psihologic şi fizic.

§2.Teoria gender(gendered theory).

Conform opiniei unor criminologi(T. Hartnagel, M. Mizanuddin, ş.a), la
explicarea variaţiilor cu privire la indicele criminalităţii feminine în raport cu cel al
celei masculine, ar fi util de utilizat divergenţele dintre femei şi bărbaţi, decât
convergenţa dintre aceste două sexe. Însă ceea ce ne poate lărgi cîmpul
informaţional atît cu privire la criminalitatea feminină, cît şi masculină, este teoria
-gender (gendered theory), care propune o abordare de cauzalitate în raport cu
criminalitatea feminină.3 Analizînd diferenţa dintre criminalitatea feminină şi cea
1
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция.
Москва,2003,Ед. «Питер», p.143
2
Ibidem, p.143
3
Ibidem, p.143

9
masculină prin intermediul „gendered theory”, vom deduce faptul că nu diferenţa
dintre sexe de ordin anatomic sau fiziologic este punctul de plecare a celor expuse
mai sus, ci modul diferit de viaţa a acestor două sexe determină specificul
criminalităţii. Astfel, putem explica diferenţa prin intermediul a 4 elemente1 care
frînează criminalitatea feminină şi provoacă cea masculină,totodată redînd careva
caracteristici celei feminine:
1. stereotipurile – rolul femeii în societate pune o amprentă asupra activităţii
criminale a acesteia. Astfel stereotipurile: femei –mamă, femeie-fiică, femeie-
soţie, grija, afecţiune, reprezintă frîna criminalităţii feminine, datorită faptului că
femeile sunt legate mai strîns de unele valori morale. Stereotipurile feminine nu
corespund trăsăturilor care sunt apreciate în lumea criminală, de cele mai multe ori,
femeile apar în calitate de victime a actelor infracţionale, iar săvîrşirea unor
infracţiuni de către aceastea influenţează negativ asupra vieţii spirituale, cît şi
sociale a acestora. Astfel apare o prăpastie între ceea ce se consideră feminin şi
ceea ce se consideră criminal, iar infracţiunile cauzează femeilor răni.
Interesantă este opinia lui Lombrosso, care afirma că FEMEIA criminal este
diferită de bărbatul criminal: “Am văzut de asemenea că femeile au multe lucruri
în comun cu copii, că simţul lor moral e diferit; sunt răzbunătoare, geloase, cu
înclinaţie spre o răzbunare de o cruzime aparte… Când o activitate morbidă a
centrelor psihice intensifica calităţile rele dintr-o femeie… este clar ca trăsăturile
semicriminale ale unei femei normale o pot transforma într-o femeie criminală mai
teribilă decât orice bărbat. Femeia criminală este consecvent un monstru. Cealaltă
parte a ei este ţinută în limitele virtuţilor, din cauze diferite, precum maternitatea,
credinţa, slăbiciunile, şi când aceste influenţe contrare dau greş şi o femeie comite
o crimă, putem concluziona că răutăţile dintr-o femeie trebuie să fi fost enorme
pînă când să triumfe asupra atât de multor obstacole”.2

1
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция.
Москва,2003,Ед. «Питер», p.151

2
http://www.e-referate.ro/referate/Cesare_lombroso2005-03-18.html

10
2. controlul social - posibilitatea femeii de a comite o faptă infracţională este
stopată de un control social , anume în perioada formării personalităţii1, din partea
familie, ulterior a soţului şi a întregii societăţi, iar oricare abatere se soldează cu o
pedeapsă. Astfel fetele riscă mai puţin ca băieţii, asupra cărora se exercită un
control mai redus.
3. constituţia femeii şi agresivitatea – în lumea criminală prioritate are puterea
fizică şi agresiunea, astfel încît muşchi puternici sunt necesari nu doar pentru
săvîrşirea unei infracţiuni,ci şi pentru apărare, ceea ce nu se referă la femei ce deţin
o constituţie fizică mai puţin robustă (cu unele excepţii ). Prin urmare femeile
săvîrşesc infracţiuni mai puţin grave, fără agresiune (furt, înşelăciune), evitînd de a
provoca victima2 .De cele mai multe ori femeile acţionează de unele singure, sau în
calitate de complice sau instigator,aflîndu-se dupa un paravan. Totuşi, în unele
cazuri, unele femeile criminale sunt caracterizate prin impulsivitate înaltă, precum
şi a unei anomalii psihice şi depresii, cauzate uneori şi de vîrsta critică, factori ce
determină un comportament neadecvat, o înţelegere neadecvată a situaţiei şi a
acţiunilor sale.
4. sexualitatea – stereotipul dat se prezintă sub 2 aspecte: a) sexualitatea pare a fi
un imbold pentru femei de a intra în sfera criminală - prostituţia; b) totuşi în
interiorul grupului criminal, acest element apare în calitate de frînă, deoarece
apariţia unei femei în acest grup poate să cauzeze conflicte în interior, astfel încît,
de cele mai multe ori, „femeia este nevoită de a se alia unui singur bărbat în scopul
de a se apăra”. Antonean I. expune ideea precum că, de cele mai multe ori,
comportamentul criminal al femeii poate fi influenţat şi de tendinţa acesteia de a se
autoafirma în societate, solicitînd apreciere din partea acesteia, astfel încît această
tendinţa apare în calitate de stimul pentru a comite careva fapte infracţionale în
scopul de a obţine „nota dorită”.
1
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция.
Москва,2003,Ед. «Питер», p.153
2
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция.
Москва,2003,Ед. «Питер», p.153

11
 Reeşind din cele expuse mai sus, femeile sunt implicate mai rar în săvîrşirea
infracţiunilor datorită divergenţei gender, şi nu a celei dintre sexe
(anatomic,fiziologic).Indicele criminalităţii feminine va oscila în dependenţă de
starea societăţii, fiind întotdeauna, în coraport cu indicele criminalităţii masculine,
care va depăşi numeric cel dintâi, datorită anumitor factori ce rămîn stabili pe
parcursul istorie criminalităţii.

Capitolul II
Criminalitatea feminină în Republica Moldova
§1.Starea, stuctura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica
Moldova.
Criminalitatea feminină reprezintă totalitatea infracţiunilor săvărşite de
femei pe un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp, determinabilă.
Pentru a elucida caracteristicele unui anumit tip de criminalitate într-un anumit
teritoriu, precum şi într-o perioadă determinată de timp, este necesar de a analiza
toate aspectele teritoriului dat. Pentru a caracteriza criminalitatea feminină din
Republica Moldova, urmează să determinăm cauzele şi condiţiile apariţiei acesteia,
ulterior vom analiză starea, structura şi dinamica acesteia, ca în cele din urmă să
putem deduce măsurile de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine.
I. Cauzele şi condiţiile criminalităţii feminine.
Astfel, conduita individuală a fiecărui om reprezintă forma de autoexprimare
a personalităţii acestuia, a satisfacerii cerinţelor sale. În funcţie de caracterul său,
aceasta poate să corespundă normelor morale sau poate fi contrară acestor norme,
fiind ilegală. Adesea, comportamentul ilegal este cauzat de anumiţi factori. Dacă e
să privim în asamblu asupra cauzelor care determină criminalitatea feminină,
putem afirmă că asupra schimbărilor în dinamica acestui tip de criminalitate
influenţează schimbările sociale, economice din societate, precum şi deformaţiile
din sfera spirituală a societăţii în care femeia trăieşte. Prin urmare, analizînd

12
evoluţia societăţii şi a statutului femeii în această societate, deducem faptul că
dezorganizarea socială pe fundalul crizelor sociale şi economice în perioadele de
tranziţie, iscarea anumitor conflicte au un impact mult mai negativ asupra femeii,
decît asupra bărbatului, devenind în anumite cazuri frîne, dar, de cele mai multe
ori, aceşti factori apar în calitate de „motoare criminale”, determinînd creşterea
criminalităţii feminine. Factorii care au impulsionat mărirea indicelui criminalităţii
feminine, indiferent de teritoriul pe care se manifestă, după anii ’90 ai sec.XX-lea,
după Cudreaţov V. N sunt:
1.implicarea activă a femeii în sfera economică;
2.reducerea influenţei a principalelor instituţii familiei, precum şi a
controlului social;
3.apariţia unei „încordări” în societate, a stresului, a conflictelor dintre oameni;
4.intensitatea fenomenelor antisociale, precum: alcoolismul, dependenţa de
droguri, prostituţia, cerşetoria.1
Revenind la Republica Moldova, afirmăm faptul că în prezent, motivele
social-economice formează baza motivării comiterii infracţiunilor de către femei.
Aceasta datorîndu-se următoarelor cauze obiective: criza economică, creşterea
nivelului de sărăcire a populaţiei condiţionată de şomaj, foame, salarii mici, preţuri
înalte, „factori care împing oamenii la comiterea infracţiunilor de profit”2.Conform
unor date statitice, circa 3% din femei au comis fapte criminale în scopul de a
atinge un anumit standart material şi de a trăi mai bine.3
Deasemenea negativ asupra comportamentului femeii acţionează disproporţia
şi contradicţiile din familie. Astfel încît, femeia supusă umilinţei, violenţei
domestice , femeia care munceşte din greu pentru un salariu mic şi căreia nu-i
ajunge suficiente resurse pentru a-şi întreţine famlia, din ce în ce mai greu reuşeşte
să-şi îndeplinească rolul de „paznic” al căminului social. Survine starea de depresie
care în diferite circumstanţe poate condiţiona săvîrşirea anumitor fapte criminale.

1
Шиханцов Г.Г Криминология, Москва, 2001, Ед. „Зерцало-М”, p. 255
2
Zaporojan Igor „Criminalitatea are chip de femeie”, Chişinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 125
3
Ibidem, p. 125

13
Conform opiniei lui Alexeev A.I, varietatea emoţiilor negative ale femeilor duc la
ceea că pentru a le descărca, femeile recurg, adesea, la alcool, droguri, care ulterior
„împing” la un comportament neadecvat (criminal).1
Un alt factor care determină comportamentul criminal al femeii este psihologia
acesteia, mai bine zis o latură a caracterului acesteia, şi anume: egoismul extrem2.
Specific pentru Republica Moldova este egoismul forţat care condiţionează
comiterea de către femei a celor mai grave infracţiuni contra persoanei: omor
intenţionat, căuzarea leziunilor corporale grave, omorul pruncului de către mamă.
Cauza acestor fapte fiind durata relaţiilor ostile dintre parteneri în familie, gelozie,
violenţa domestică, relaţii intime dezordonate, precum şi tendinţa la un trai mai
bun (recurgînd la şantaj, escrocherie etc).
2. Starea, structura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica Moldova.
În funcţie de factorii enumeraţi, vom încerca să analizam criminalitatea
feminină în Republica Moldova prin prisma stării, structurii şi dinamicii în
perioada anilor 1992-2008. În cele ce urmează, vom analiza structura criminalităţii
feminine în funcţie de diferite tipuri de infracţiuni, ca infracţiuni contra persoanei,
vieţii şi sănătăţii, infracţiuni economice...
În anul 1992, în conformitate cu statistica judiciară, în Rep.Moldova femeile
au comis 44 infracţiuni contra persoanei, inclusiv omorul pruncului de către mamă-
8, omor din imprudenţă- 2, vătămare intenţionată a integrităţii corporale-12,
violuri-2, transmiterea bolii venerice-2. Pe parcursul anului 1992, structura
infracţiunilor contra persoanelor, comise de femei în Republica Moldova, a cuprins
acţiuni prevăzute de art. 92, 93, 95, 96, 102, 107 CP al RM. În acest an, omorurile
intenţionate săvîrşite de femei au constituit cca 4 % din toate omorurile comise în
ţară, astfel încît ucigaş a fost fiecare a 24 femei-infractor. Referitor la infracţiunile
economice comise de către femei în anul 1992, au fost înregistrate 782 de
infracţiuni, structura criminalităţii caracterizîndu-se prin săvîrşirea a 9 tipuri de

1
Шиханцов Г.Г Криминология, Москва, 2001, Ед. „Зерцало-М”, p. 256
2
Zaporojan Igor „Criminalitatea are chip de femeie”, Chişinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 126

14
infracţiuni economice, printre care furturi- cca 547, înşelarea cumpărătorilor şi
clienţilor-134, (cele mai răspîndite), precum şi tîlhării, escrocherii, dare de mită
etc (vezi anexa 1). Creşterea infracţiunilor economice săvîrşite de femei se
datorează perioadei de tranziţie, precum şi de implicarea femeilor în sfera
economică.
În 1993, conform indicilor statisticii judiciare, au fost depistate omoruri
intenţionate comise în stare de afect, precum şi omoruri intenţionate însoţite de
circumstanţe agravante, astfel au fost înregistrate 26 sau 10% din toate descoperite
în ţară, omorurile premeditate au fost comis de femeile în vîrstă de pînă la 29 ani,
iar 55%- în vârstă de 30-49 ani şi mai mult, prin urmare, femeile ultimei grupe de
vîrste comit mai multe infracţiuni de acest fel (vezi anexa 1). Spre deosebire de
anul 1992, anul 1993 se caracterizează prin schimbări în structura criminalităţii
feminine în Rep.Moldova, extinderea acesteia, fiind depistate 3 tipuri din cele mai
grave infracţiuni- omoruri intenţionate, precum şi apariţia a 2 categorii de
infracţiuni: vătămarea integrităţii corporale în stare de afect şi eschivarea de la
plata alimentelor(art. 97-110 CP). Reeşind din cele expuse mai sus, în anul 1993,
structura criminalităţii feminine s-a mărit cu 2 indici faţă de anul 1992, fiind
comise cu 31 infracţiuni mai mult (65%). În 1993 s-a observat o oarecare scădere
a criminalităţii economice1, dar neesenţială, săvărşindu-se 714 infracţiuni
economice, majoritatea fiind furturi, avînd loc şi o creştere a infracţiunii de
escrocheriei cca de 2 ori comparativ cu anul 1992(1992-8infracţiuni, 1993-13).
În anul 1994 asupra structurii criminalităţii feminine survin schimbări calitative
şi cantitative mai accentuate. Se caracterizează prin apariţia a 6 tipuri de infracţiuni
de stat comise de femei, ca banditism-2, trecerea ilegală a frontierei, fabricarea sau
punerea în circulaţie a banilor falşi, prevăzute de CP al RM în art.74, 80, 84.
Referitor la structura criminalităţii feminine contra persoanei în anul dat, aceasta
înregistrează indici mai scăzuţi.2 Deasemenea în anul 1994, femeile au comis 85
infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei şi 6 infracţiuni de stat. Structura
1
Zaporojan Igor , Criminalitatea are chip de femeie, Chişinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 55
2
Ibidem, p. 72

15
infracţiunilor economice comise de femei în anul 1994 se caracterizează printr-o
creştere a acesteia, aproximativ cu 10% comparativ cu anul 1993, precum şi printr-
o schimbare-apariţia unui şir de alte fapte criminale:banditism, sustragerea averii
proprietarului în proporţii mari, falsificarea banilor. Această perioadă se
caracterizează printr-o creştere considerabilăa furturilor şi escrocheriilor, reducerea
dublă a atentatelor la averea proprietarului în proporţii deosebit de mari şi de 13
ori a infracţiunii de înşelare a cumpărătorilor şi clienţilor (1992-134, 1994-10)1.
Comparativ cu anul 1992, indicii criminalităţii feminine s-au mărit de cca 2 ori.
Anul 1995 se caracterizează prin creşterea numărului de infracţiuni –vătămare a
integrităţii corporale, care duce ulterior la mărirea numărului de infracţiuni contra
persoanei -omoruri intenţionate. Comparativ cu anii 1992-1994, în 1995 a crescut
aproape de 2 ori numărul infracţiunilor-vătămare a integrităţii corporale. În anul
1995 s-au înregistrat 326 infracţiuni. Cu toate acestea, structura infracţiunilor
săvîrşite de femei contra persoanei cuprindea numai cinci tipuri de infracţiuni,
comparativ cu anii precedenţi, astfel încît indicii structurali s-au redus cca de 2 ori.
În ceea ce priveşte structura şi dinamica infracţiunilor economice, analizînd datele
statistice referitoare la anul 1995, putem observa schimbări în structura
criminalităţii feminine în Rep.Moldova: numărul infracţiunilor comise de femei a
crescut de la 6 la 12 (furturi-869, cca 12% mai mult decît anul 1992; sustrageri a
averii proprietarului prin însuşire, delapidări, abuz de serviciu—creştere cu 70%);
au aparut noi fapte criminale, ca : abuz de serviciu, exces de putere sau depăşirea
atribuţiilor de serviciu.
Anul 1996 se aseamănă , în privinţa indicilor structurali, cu starea criminalităţii
feminine în anul 1994. Totuşi, în anul 1996 au fost comise infracţiuni de stat ca,
contrabanda (art-75CP), trecerea ilegală a frontierei de stat (art- 80CP), fabricarea
banilor falşi (art.84CP), încălcarea regulilor privind operaţiunilor valutare (art.85
CP al RM), care au crescut aproximativ de 3,5 ori comparativ cu anul 1994.

1
Zaporojan Igor , Criminalitatea are chip de femeie, Chişinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 73

16
 Referitor la infracţiunea de pruncuciderea, în anul 1992 au fost înregistrate 8
cazuri, 1993-6 cazuri, 1994-8 cazuri, 1995-9 cazuri, 1996-12 cazuri, 1997-10
cazuri, 1998-13 cazuri, 1999-4 cazuri, 2000-5cazuri, 2001-9 cazuri, 2002-6 cazuri,
2003-5 şi în 2004 pînă la 12 mai -5 cazuri,incidenţe maxime înregistrînd anii 1996
şi 1998. Comparînd indicii omorurilor în urma cărora au suferit copii şi indicii
pruncuciderilor din 1996 pînă în 2002, putem concluziona: nivelul pruncuciderilor
în structura omorurilor intenţionate contra minorilor în anul 1996 a constituit
54,54%, în 1997-66,66%, 1998-54,16%, 1999-20%, 2000-29,41%, 2001-90%,
2002-30%.1 Din analiza dosarelor penale din anii 1996-2003 în baza art.92 CP RM
s-ar putea de a face cîteva concluzii referitor la aspectul criminologic al infracţiunii
de pruncucidere: 1)vîrsta inculpatei- 17/20 ani, 4 inculpate aveau peste 30 ani; 2)
starea civilă- o mare parte din infracţiuni au fost săvîrşite de femei necăsătorite
rămase însărcinate în urma unor relaţii ocazionale; 3) locul săvîrşirii infracţiunii-
localităţi rurale (54,5%), localităţi urbane (45,5%); 4) motivele infracţiunii-sarcină
nedorită, frică faţă de părinţi, naştere înafara căsătoriei ş.a; 5) pedeapsa aplicată-
amendă, pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea ispăşirii pedepsei,
pedeapsă privativă de libertate cu ispăşirii pedepsei în locuri de detenţie.2
Cele expuse mai sus constituie tendinţele şi particularităţile criminalităţii
feminine în Republica Moldova în anii 1992-1996.
Pentru a stabili structura şi dinamica criminalităţii feminine în anii 2003-2007,
urmează să analizăm Anexa 2 şi Anexa 3, precum şi vom analiza criminalitatea
feminină comparativ cu cea masculină în funcţie de anumiţi factori, ca vîrsta şi
reşedinţa, numărul de persoane condamnate.
Astfel în anul 2007, au comis infracţiuni 13431 bărbaţi şi 1870 femei. Din
numărul total de infracţiuni 1681 au fost comise de minori de gen masculin şi 134
de gen feminin. În anii 2003-2007 nivelul de criminalitate a rămas relativ constant,
cu o scădere ceva mai pronunţată în anul 2007 la 428 infractori la 100 mii

1
Lilea Gîrlea , Starea, dinamica şi structura pruncuciderii, „Analele ştiinţifice”, Ştiinţe Juridice,Facultatea
Drept,USEM, nr.8, Chişinău ,2005, p.394-395
2
http://www.cnaa.md/files/theses/2005/2140/lilia_girla_abstract.pdf

17
populaţie pentru bărbaţi şi 101 respectiv pentru femei. Structura criminalităţii
feminine în funcţie de tipurile de infracţiuni săvîrşite se prezintă astfel : infracţiuni
contra persoanei, vieţii şi sănătăţii(omor, vătămare a integrităţii corporale, viol,
pruncucidere ş.a,), infracţiuni contra proprietăţii (furt, tîlhărie, jaf, înşelăciune ).
Ca tipuri de infracţiuni, cota majoră pentru ambele grupuri le revine furturilor
(cca. 38% din numărul total pentru bărbaţi şi 30% pentru femei). Crimele specifice
bărbaţilor (cărora le revine un procent mai mare din total comparativ cu femeile)
sunt vătămarea intenţionată (în cazul bărbaţilor cca. 7,5% din total pe când în
rândul femeilor - 3%), jafurile (în cazul bărbaţilor 5,5% din total, în rândul
femeilor 1,2%) şi acte de huliganism (în cazul bărbaţilor 5,3%, în rândul femeilor
doar 1,2%). Crimele specifice într-o măsură mai mare femeilor sunt cele legate de
droguri, cărora le revin cca.19% din totalul crimelor comise de femei şi doar
10,6% din totalul celor comise de bărbaţi.(vezi Anexa 3)1.
În funcţie de mediul de reşedinţă a infractorului, infracţionalitatea feminină
este mai scăzută de cea masculină indiferent de mediul de reşedinţă, iar în
interiorul grupurilor de gen nu există diferenţe majore după incidenţa infracţiunii
funcţie de mediu de reşedinţă. În funcţie de sex, se adevereşte faptul că
criminalitatea în rândul bărbaţilor ia o amploare mai mare în vârstele tinere decât
în cazul femeilor. Distribuţia procentuală pe vârste a persoanelor care au comis
infracţiuni în anul 2007: în toate categoriile de vârstă de până la 29 ani procentul
pentru bărbaţi este mai mare decât în rândul femeilor. De ex. din numărul total de
infractori bărbaţi 5,2% aveau vârstă între 14 şi 15 ani (695 din 13431), pe când în
rândul femeilor care au comis infracţiuni doar 3,2% au fost din această categorie
de vârstă. Şi doar pentru categoria de vârstă peste 30 ani, din care fac parte 62%
(1158 din 1869). (vezi anexa 3)
În funcţie de numărul persoanelor condamnate ,în anul 2007 au fost
condamnate 1236 femei şi 8528 bărbaţi, femeile reprezentând astfel 12,7% din
numărul total de persoane condamnate. Distribuţia pe tipuri de pedepse indică în
1
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Femei si bărbaţi în Republica Moldova, Editia a 4-a.,
Chişinău, 2008, Ed. “Elan Poligraf” , p. 117

18
mod direct gravitatea infracţiunilor comise, deşi nu în mod proporţional, existând
şi alţi factori implicaţi, ca de ex. faptul că femeilor mai des li se diminuează
gravitatea pedepsii din considerente că ele mai degrabă ca bărbaţii au în grijă copii.
În fond din numărul total de pedepse în anul 2007 pentru femei în 13,3% cazuri a
fost stabilită pedeapsa cu închisoare. Femeilor mai des li se stabilesc pedepsele
prin amendă, condamnarea condiţionată sau le este suspendată executarea pedepsei
(în anul 2007 din 13 cazuri de suspendare a executării pedepsei toate au fost
stabilite în adresa femeilor).1În anul 2007 în penitenciare îşi ispăşeau pedeapsa
6521 persoane, din care 303 femei (4,6%). Distribuţia de gen a deţinuţilor în
penitenciare nu a cunoscut modificări semnificative, astfel încât ponderea
deţinuţilor de gen masculin în ultimii cinci ani a variat între maximum 96,5% în
2004 la 95,3% în 2006 2(vezi Anexa 4).
În concluzie, ceea ce se poate afirma cu certitudine este faptul că numărul de
femei implicate în activitatea infracţională este mai scăzut decât al bărbaţilor, dar
aceasta nu înseamnă că s-a redus numărul femei-criminale, ci din contra, începînd
cu anii 90 ai sec.XX-lea au crescut indicii criminalităţii feminine pe fonul
perioadei de tranziţie prin care trece Republica Moldova, pe fonul unei crize
economice şi a unei distabilizări în societate. Criminalitatea feminină în Republica
Moldova se caracterizează prin :1. vîrsta femeilor –infractori este aproximativ de
30 ani; 2.fapte comise- infracţiuni contra persoanei, vieţii şi sănătăţii, infracţiuni
contra proprietăţii, infracţiuni economice; 3.recidiva criminalităţii feminine în
Rep.Moldova-tendinţa generaţă de creştere a indicilor, fiind necesară o activitate
de profilaxie printre femeile –infractori care şi-au executat pedeapsa în
penintenciare; ş.a Astfel, odată cu emanciparea femeilor, devenită un fapt real,
criminalitatea acestora creşte odată cu gradul de emancipare, şi aceasta, indiferent
de teritoriul pe care se află.

1
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Femei si bărbaţi în Republica Moldova, Editia a 4-a.,
Chişinău, 2008, Ed. “Elan Poligraf” , p.122
2
Ibidem, p. 122

19
§2. Măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine în Republica
Moldova.
Întrucît un centru de interese de importanţă deosebită pentru criminologie îl
constituie problemele prevenirii şi controlului infracţionalităţii, nici un studiu nu
poate fi finalizat fără a încerca să construiască pe baza fenomenului
infracţionalităţii aflat în permanentă mişcare, modele variate pentru intervenţii
preventiv-educative. Indentificînd şi studiind cauzele criminalităţii feminine,
stabilînd starea şi dinamica acesteia, anticipînd schimbările sale cantitative şi
calitative, se impune evaluarea măsurilor necesare şi elaborarea unor programe
convingătoare de prevenire, adică fundamentarea unei politici penale eficiente, în
măsură să producă efectele dorite.
Problemele criminalităţii feminine necesită o abordare diversificată, solicitînd
structuri organizatorice şi practice de prevenire şi control diferenţiat. În plus, se
mai pune problema, copiilor rămaşi fără mamă, lipsiţi de educaţie, care au toată
şansa să devină, la rîndul lor, infractori.
Statul urmează să intercaleze măsurile de prevenire generală, care acţionează
faţă de toate categoriile de persoane, şi cele de prevenire specială, prevenirea
săvîrşirii de noi infracţiuni din partea condamnaţilor CP al RM, pentru a ajunge la
rezultatul scontat.
Pentru a contracara criminalitatea feminină în Republica Moldova, urmează să
fie întreprinse următoarele măsuri de prevenire şi de profilaxie:
- elaborarea unui program naţional îndreptat spre înbunătăţirea tuturor
domeniilor sociale în care activează femeia şi crearea unui climat spiritual adecvat
în societate.
- întreprinderea unor măsuri social-economice, precum ridicarea nivelului de viaţă
şi trai al membrilor societăţii, îmbunătăţirea calităţii vieţii sociale. Aceste obiective
pot fi realizate prin stabilizarea situaţiei economice a Rep.Moldova, adică prin
crearea unor locuri de muncă, prin achitarea salariilor la timp şi ridicarea acestora,

20
egalitatea salariilor, echilibrarea dintre cerere şi ofertă, măsuri ce vor duce la
înlăturarea cauzelor care au condiţionat criminalitatea.
- întreprinderea unor măsuri juridice: ca perfecţionarea legislaţiei, în special a celei
penale, administrative, de muncă, economice;- stimularea cetăţenilor la
participarea activă în prevenirea criminalităţii1;-ridicarea nivelului conştiinţei
juridice a populaţiei, întărirea cadrului legislativ cu privire la apărarea drepturilor
femeilor.
-crearea unei ideologii axate pe ideea ostilităţii faţă de criminalitatea feminină prin
implicarea mass-mediei în scopul creării unui climat negativ; -ridicarea nivelului
de educaţie şi morală în familii.
-măsuri psihologico-pedagogică prin implicarea instituţiilor de învăţămînt,
organizaţiilor obşteşti (ca „La Strada”, „Casa Mărioarei”) în scopul ridicării
încrederii populaţiei în organele de drept, participării la resocializarea persoanelor
eliberate din detenţie, acordarea ajutorului material şi spiritual femeilor.
-elaborarea unor servicii sociale şi de sănătate pentru femeile agresate şi copii
acestora, programe speciale în vederea restabilirii fizice şi psihice a acestora.
-întreprinderea unor acţiuni medicale în scopul profilaxiei bolilor şi tratamentelor
pacienţilor-femei( alcoolism, narcotism, depresii ş.a)
-profilaxia criminaltăţii feminine prin intermediul familiei- susţinerea materială a
familiilor care sunt în criză, educarea şi direcţionarea tinerilor părinţi, educarea şi
susţinerea copiilor care provin din familii vulnerabile, educarea fetelor în stil
feminin şi nu masculin, control din partea Autorităţii Tutelare din regiune.
-profilaxie în timpul iscării conflictului, care ulterior va duce la reducerea
numărului de infracţiuni săvîrşite, prin: -contracararea violenţei în familei,
supravegerea soţilor de către organele de drept, crearea unor centre de refugiu
pentru femei.

1
Igor A.Ciobanu, Criminologie, vol III, Chişinău, 2006, Ed. „Cartea Juridică”, p. 123

21
-măsuri de resocializare speciale pentru femeile care au fost condamnate prin
crearea unor centre de reabilitare, implicarea psihologilor, crearea unor instituţii în
cadrul cărora femeile vor fi învăţate de a se adapta din nou vieţii sociale.
-un rol foarte important îl va avea religia:- crearea unor centre religioase în
penintenciare.
Toate aceste măsuri întreprinse de stat, precum şi cele care urmează a fi
întreprinse, au scopul de a readuce femeia în mediul său social, de a-i oferi funcţia
de păzitor al căminului familial, al tradiţiilor şi al valorilor spirituale, de a-i reda
egalitatea prin păstrarea feminităţii.
În cele din urmă, important este participarea întregii comunităţi în prevenirea
criminalităţii, căci toate cauzele provin din mediul social al infractorului,
indiferenţa, ura, banii, invidia şi ipocrizia fiind factorii pricipali.

Concluzii
Concluzionînd cele expuse în teză, putem afirma că criminalitatea feminină este
mult mai restrînsă în raport cu cea masculină, că femeile comit mai puţine
infracţiuni, însă acest procent mic al participării femeilor în comiterea
infracţiunilor este unul variabil. De asemenea, femeile comit anumite tipuri de

22
infracţiuni care nu pot fi săvîrşite de bărbaţi, ca pruncuciderea, prostituţia, totuşi
neputînd fi stabilite anumite limite, fapt confirmat şi-n teză.
În urma analizei literaturii de specialitate şi a datelor statistice, observăm că
cauzele criminalităţii masculine şi feminine adesea se suprapun, ceea ce provoacă
fenomenul „nivelul criminalităţii feminine creşte şi se micşorează o dată cu cel al
criminalităţii masculine”. Trebuie de menţionat faptul că urmează să utilizăm
punctele de reper prevăzute de „gendered theory”, care pune accent pe divergenţele
dintre modul de viaţa a femeilor şi cel al bărbaţilor, precum şi modul de percepere
a realităţii.
În ce priveşte Republica Moldova, indicii criminalităţii feminine sunt în
creştere, aceasta datorîndu-se implicării cît mai intense a femeii în sfera
economică, a crizei economice datorate perioadei de tranziţie prin care trece
Rep.Moldova, descreşterea numărului bărbaţilor, precum şi a migraţiei, factori care
pun amprenta asupra statutului social al femeii, precum şi asupra personalităţii
acesteia.
În cele din urmă, cităm cuvintele lui Tommaso Buscetta, primul mare “ciripitor”
din istoria mafiei siciliene, răpus de cancer în 2000, la New York: "Femeile nu
sunt implicate în treburile mafiei”. Bărbaţii, doar ei, deţineau exclusivitatea
traficului de arme şi de narcotice. Nevestele, fiicele, mamele de cele mai multe ori
ignorau activitatea reală a “bărbatului casei”; iar atunci când erau la curent,
închideau ochii, îşi acopereau urechile şi gura pentru a nu vedea, a nu auzi şi a nu
vorbi. O tăcere cu un caracter aproape religios. Alte timpuri, demult apuse.

23
Anexa 1 Tipurile de infracţiuni comise de femei în anii 1992-1996

Tipuri de Numărul de infracţiuni pe ani Subiectele În

№ infracţiuni infracţiunilor, total
vîrsta lor
1992 1993 1994 1995 1996 Minore Femei
14-17 18 >
1. Omor intenţionat - 3 4 6 7 4 16 20
cu circ. agrav.
(art.88 CP)
2. Omor intenţionat - 9 12 16 17 6 48 54
(art. 89 CP)
3. Omorul pruncului 8 6 8 9 4 3 30 33
de către mamă (art.
92 CP)
4. Contrabanda (art. - 1 3 2 4 2 8 10
75 CP)
5. Trecerea ilegală a - 4 10 11 16 - 41 41
frontiere destat
(art.80 CP )
6 Vătămare intenţ. 12 16 13 29 30 10 90 100
gravă a integrit.
corporale (art. 95
CP)
7. Viol (102 CP) 2 - 1 3 2 3 5 8
8. Sustragere de 2 1 31 27 36 11 86 97
bunuri din avutul
propr. săvîrşită prin
jaf (art.120 CP)
9. Tîlhărie în scopul 2 12 12 15 9 4 46 50
sustrageriei
avutului propr.(art.
121 CP)
10. Sustragere prin 8 13 16 12 29 9 69 78
escrocherie din
avutul propr. (art.
122 CP)
11. Sustragere din 61 66 68 113 125 - 433 433
avutul propr. Prin
însuşire,delapidare
sau abuzz de
serviciu
12. Sustragere în 6 9 31 56 14 16 100 116
proporţii deosebit
de mari din avutul
propr. (art.123 CP)
13. Dobîndirea prin - 4 6 5 7 4 18 22
şantaj a avutului
propr. (art.125 CP)
14. Infracţiuni de 3 4 4 5 10 - 26 26
corupţie (art. 187,
187/1, 188 CP)

24
Anexa 2 Persoane care au comis infracţiuni în funccţie de sex.
2003 2004 2005 2006 2007
F B F B F B F B F B
Total 194 146 2049 1602 209 1577 225 1512 187 1343
persona 5 53 2 9 9 0 2 0 1
e
Total 246 235 242 2945 252 2360 187 1973 134 1681
minori 3
Total 104 848 109 929 112 918 121 879 101 782
persoan
e
la 100
000
populaţ
ie

Total 52 493 53 617 58 515 45 448 32 389

minori
la
100
000
populaţ
ie

Anexa 4 Numărul condamnaţilor în penitenciare

2003 2004 2005 2006 2007

F B F B F B F B F B
Total 329 7507 244 6676 247 6157 312 6335 303 6218
persoane
Total 17 433 13 386 13 357 17 368 16 361
persoane
la
100 000
populaţie

25
Anexa 3. Persoane care au comis infracţiuni, pe principale tipuri
de infracţiuni, după sex şi mediu de reşedinţă a persoanelor.

2006 2007
total urban Rural Total urban Rural
F B F B F B F B F B F B
Total 225 151 140 897 84 614 187 134 116 803 70 539
infracţiu 0 22 9 8 1 4 0 31 1 2 9 9
ni
inclusiv:

Omor 28 224 12 123 16 101 21 183 16 85 5 98

Vătămare 68 912 32 384 36 528 56 100 163 357 40 648
intenţion 5
ată
Viol 211 84 127 2 207 2 81 126
Furt 648 621 356 317 29 303 563 513 346 285 21 228
0 8 2 2 8 7 7 1
Jaf 34 860 27 664 7 196 23 744 15 574 8 170
Tîlhării 1 190 127 1 63 4 186 3 129 1 57
Huliganism 19 749 11 313 8 436 27 717 14 293 13 424

Infracţiuni 361 141 161 119 20 218 355 143 134 119 22 242
legate de 7 9 0 3 1 1
droguri
Altele 109 434 810 290 28 144 819 381 615 246 20 135
1 9 6 1 3 8 5 4 3
La 100 000 populaţie
Total 120 880 185 126 76 608 101 780 148 115 66 526
infracţiu 6 6
ni
Inclusive
Omor 13 2 17 1 10 1 11 2 12 10
1
Vătămare 4 53 4 54 3 52 3 58 2 51 4 63
intenţion
ată
Viol 12 12 13 12 12 12
Furt 35 361 47 448 26 300 30 299 44 411 20 222
Jaf 2 50 4 94 1 19 1 43 2 83 1 17
Tîlhării 11 18 6 11 0 19 6
Huliganis 1 44 1 44 1 43 1 42 2 42 1 41
m
Infracţiun 19 82 21 169 18 22 19 83 17 171 21 24
i legate

26
 de
droguri
Altele 59 253 103 418 26 141 44 222 79 355 19 132

Bibliografie
Monografii
1. Bogdan Sergiu, Criminologie- Syllabus, Cluj-Napoca: Ed.”Sfera Juridică”, 2005
2. Ciobanu Igor A. , Criminologie, Vol I, Chişinău: Ed. „Cardidact”, 2007
3. Cesnacova Nina, Elena Vâtcărău,Elena Basarab, Ala Negruţa, Liuba Stoianov,
Jana Mazur, Maria Vasiliev, Larisa Chiriţa , Biroul Naţional de Statistică al
Republicii Moldova, Femei si bărbaţi în Republica Moldova, Editia a 4-a.,
Chişinău, 2008, Ed. “Elan Poligraf”
4. Colecţie Universitară,
5. Scripcaru Gh, Astărastoare Vasile, Criminologie Clinică, Iaşi: Ed.”Polirom”,
2003
6. Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание,
Мировая юриспруденция. Москва: Ед. «Питер», 2003
7. Gîrlea Lilea , Starea, dinamica şi structura pruncuciderii, „Analele ştiinţifice”,
Ştiinţe Juridice,Facultatea Drept,USEM, nr.8, Chişinău ,2005
8. Хохряков Г.Ф. Криминология/Institutiones, Москва: Ед. „Юрист „ 2000
9. Iacobuţă Ioan Al., Criminologie, Iaşi: Ed. „Junimea”,2002
10. Шиханцов Г.Г . Криминология, Москва: Ед. „Зерцало-М”, 2001
11.Zaporojan Igor, „Criminalitatea are chip de femeie”, Chişinău: Ed. „Elan
Poligraf, 2000

27
Resurse internet:
1. www.cnaa.md/files/theses/2005

2. www.gov.md

3. www.descopera.ro/.../4034633-miss-cocaina-femeile-lider-din-cartelurile-
de-droguri .html
4. http://www.e-referate.ro/referate/Cesare_lombroso2005-03-18.html

28