Cadrul general fiscal si contabil privind accizele din Romania

A. Cadrul general
Accizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse
provenite atat din import, cat si din productia interna. Enumerarea prezentata de Codul Fiscal are
in vedere urmatoarele categorii: bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin),
produsele intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie electrica.
Accizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si la bunurile care
sunt realizate din resurse naturale care au un caracter limitat. Exigibilitatea accizelor se
realizeaza in urmatoarele situatii: in momentul eliberarii acestor produse catre consum, in
momentul in care se constata pierderi si in momentul in care se constata minusuri la cantitatile
produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile in care un agent
economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri
gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati.

B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic

In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere,
vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produse intermediare si alcool etilic. Nivelul
acestor accize este stabilit de catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei
categorii de bauturi: unuitatea de masura a produsului(grade plato, produs natural, alcool pur,
etc).

B1. Accizele pentru bere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica
mai mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie
care nu depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus.
Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in
mod cumulative urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de
bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca
producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15
ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care
le detine in vederea realizarii productiei de bere.

Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:

A=C*K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;
C = numarul de grade plato;
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC “X” SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de bere
este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita
conform legii este de 0,748 euro/hl grad plato.

Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.

Studiul de caz nr.2

SC “X” SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla
de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreaza in categoria
producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta
situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,43 euro/hl grad plato.
Determinarea accizei se va realize astfel:

A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.

B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare

Produsele din vin sunt accizate in doua variante:
a. vinuri linistite – cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 15%
in volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care
au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care dupa imbogatire nu
depaseste o concentratie alcoolica de 18% in volum, alcoolul continut in produs rezulta in
intregime din fermentare;
b. vinuri spumoase – cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat
cu ajutorul legaturilor care tin sub presiune dixidul de carbon in solutie de cel putin 3
bari, au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, darn u depaseste 15% si
alcoolul continut in produs rezulta in intregime prin fermentare.

Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului
propriu, cu conditia sa nu fie vandut.

In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:

a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,2% si maxim
10% in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 10% in volum, dar nu depasesc
15% in volum in conditiile in care alcoolul continut in produs rezulta in intregime
fermentare in limita a 10% concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat
cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica
cuprinsa intre 1,2 % si 13% in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 13%, dar
nu depaseste 15% in conditiie in care alcoolul continut in produs este obtinut prin
fermentare.

Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este
cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de
bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in
intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse si acele produse care au o
concentratie alcoolica care depaseste 8,5% si care nu rezulta in intregime din fermentare.

Relatia de calcul este urmatoarea:

A=K*R*Q

In care:
A = acciza;
K = acciza unitara;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.3

SC “X” SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . O sticla are
o capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 50
euro/hl.

A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.

B3. Accizarea produselor din alcool etilic

In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:

a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in functie de codurile
aferente nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in functie de codurile
aferente nomeclatorului de produse;
c. tuica si rachiuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.

Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentru fiecare
gospodarie individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizate prin aplicarea
unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.

Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:

A = C/100 * K * R * Q

In care:
A = acciza;
K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiul de caz nr.4
SC “X”SA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de
75% in volum. O sticla are capacitatea de 0,5 litri. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul
accizei pentru acest tip de produs este de 750 euro/hl.

A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei.

Studiul de caz nr.5

O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 90%. Cursul de schimb
este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 475 euro/hl.

A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.

C. Accizarea produselor din tutun

In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari
de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat.
Acciza aferenta produselor din tutun se determina prin doua sisteme:
a. acciza specifica;
b. acciza advalorem.

Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:

A1 = K1*R*Q1
A2 = K2*PA*Q2

In care:
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza advalorem;
K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;
K2 = acciza advalorem calculata in %;
PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.

Studiul de caz nr. 6

SC “X” SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari, iar un
pachet contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5 lei/pachet. Cursul de schim
este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de
4 lei/pachet.

A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei

A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei.

A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei.

In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza
advalorem, darn u mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prêt cea mai
vanduta, reprezentand acciza minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica si acciza
advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati acciza minima.

Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prêt cea mai vanduta

Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei.

Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica mai mult de
3.640.000lei, deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de 4.960.000 lei.

Studiul de caz nr.7

SC “X” SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete a cate 20 tigarete in
pachet. Pretul de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de 5 lei. Cursul de schim valutar este
de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta tigarilor din categoria de prêt cea mai vanduta este de 4
lei/pachet.

A1 = 40 euro(anexa) * 3,7*(50.000*10*20)/1000=1.480.000 lei

A2 = 40%(anexa) * 5 lei/pachet * (50.000 * 10 pachete) = 1.000.000 lei

A = A1 + A2 = 1.480.000 + 1.000.000 = 2.480.000 lei.

Valoarea accizei minime este de 3.640.000 lei, adica mai mult de 2.480.000 lei,deci
intreprinderea va plati valoarea minima a accizei adica 3.640.000 lei.

Studiul de caz nr.8

SC “X” SA importa 100.000 tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza
aferenta acestui tip de tigari este 40 euro (anexa).

A = (100.000 / 1.000) tigari * 40 euro/tigari * 3,7 lei = 14.800 lei.

In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat,
relatia de calcul a accizei este:

A=Q*K*R

In care:
A = acciza
Q = cantitatea in kilograme
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb euro/lei
Studiul de caz nr.9
SC “X” SA importa 100.000 kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de 3,7
lei/euro.

A = 100.000 kg * 50 euro(anexa) * 3,7 = 18.500.000 lei.

D. Accizarea produselor energetice

In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina,
petrolul lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate.

Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:

a. pentru produse energetice

A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouli
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar

c. pentru electricitate:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWh
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar

Studiul de caz nr.10

SC “X” SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,7
lei/euro. Acciza unitara prezauta in anexa pentru acest tip de produs accizabil este de 348
euro/1.000 litri.

A = 100.000 / 1.000 * 3,7 * 348 = 128.760 lei.

E. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelor

In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu masa
totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone inclusive, cu exceptia celor echipate special pentru
persoanele cu handicap si celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum si
altor organizatii si persoanelor straine cu statut diplomatic care desfasoara activitate in Romania.
In aceasta categorie intra si autovehiculele care au masa totala autorizata de peste 3,5 tone,
inclusiv cele care sunt destinate transportului de personae care depasesc 8 locuri pe scaune in
afara de conducatorul auto, cu exceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare,
industria petrolului si altele.
Relatia de calcul a accizelor este:
A = A * B * C * (100 – D) / 100

In care:
A = capacitatea cilindrica
B = taxa pentru norma de poluare
C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea autoturismului
D = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului

Studiul de caz nr.11

SC “X” SA importa un autoturism in luna aprilie N de 2.000 cmc fabricat in septembrie N-1.
Cursul de schimb utilizat este de 3,7 lei/euro.

Acciza aferenta acestui import se determina astfel:

A = 2.000 cmc * 0,5 euro/cmc(anexa)* 0,9(anexa) * (100-3)/100* 3,7= 3.230,10 lei.

F. Accizarea altor produse

In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri
naturale, articolele din cristal, bijuterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz
militar. Fiind o gama diversa de articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs
la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de caz.

Studiul de caz nr.12

SC “X” SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un prêt de 250 euro/bucata.
Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt in valoare de 1.000 euro. Cursul de schimb
valutar este de 3,7 lei/euro. Taxa vamala este de 15% si comisionul vamal este de 0,5%.

Relatia de calcul este urmatoarea:

A = K * (Vmfv + Tv + Cv)
Vmfv = (Pv+Ch)*R
Tv = 15% * Vmfv
Cv = 0,5% * Vmfv

In care:
A = valoarea accizei
K = acciza procentuala conform anexei
R = cursul de schimb valutar
Pv = pretul marfii
Tv = taxa vamala
Ch = cheltuieli pe parcurs extern
Vmfv = valoarea marfii in vama
Cv = commission vamal

Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*250+1.000)*3,7=96.200 lei

Tv = 15% * 96.200 = 14.430 lei
Cv = 0,5% * 96.200 = 481 lei

A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 45%*(96.200+14.430+481)=50.000 lei

Studiul de caz.nr.13
Societatea importa 10 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Relatia
de calcul a accizei este urmatoarea:

A=Q*K*R

In care:
A = valoarea accizei
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar

A = 10 tone * 900 euro/tona * 3,7 = 33.300 lei

Studiul de caz nr.14

Societatea importa 10 tone de cafea verde. Ulterior societatea prajeste 5 tone de cafea prin
mijloacele proprii. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Relatiile de calcul al accizei in cazul
cafelei verzi sunt:

At = A – Ar
A=Q*K*R

In care:
At = acciza totala
K = acciza unitara conform anexei
A = acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
Ar = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua prajita
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
R = cursul de schimb valutar

A = 10 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 22.644 lei

Ar = 5 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 11.322 lei
At = 22.644 – 11.322 = 11.322 lei

Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de 22.644 lei, dar o parte din aceasta poate fi
recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de export.

G. Scutiri de la plata accizelor

Principalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:
 a. produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi
desfasoara activitatea pe baza de commission;
b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi
nerambursabile;
d. produsele livrate din rezerva de stat.

Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data
receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei
vamale pentru produsele importate.

Lect.univ.dr. Florentin CALOIAN

ASE Bucuresti