TAT UI il SAPITOLULX Efectul de convertire com Propaganda electorala i-a activat pe oameni a atitudinilor lor sa si le recu- prin scoaterea .a suorefal ve larente, determina: nnoasca si si si le exprime. De asemene inticit decizia, spunindu-le exset ceea ce voiau s? azd3, Ce putem spune insa despre cel de-al treilea efect al prepagandei electo- ‘ale, cel ce convertire? Can¢ oamenii vor- desc despre influenga prese’ sia sadioului, se referd. Dar ou fost oare con) sociale? De cite ori sa petrecu: de convertire $i cum a functionat Primu. luctu car? rebuie mentionat ciunii oameni chiar au fast onvertiti de pro- paganda electorali, dar azestia au fos: fuara~ desir purni. Ceea 2¢ am aflat deja despre de vot face acest tor, fn mod clar, mai jcares pe termen scart ati prevalat in138 | Mecarisorul voiuled Efictul de converte | 139 eerate, darau fost gi cei mai reziste Seonverite, din cauza predispozitilo: lor politice puternice. [atd, ‘deci, cd oamenii care au fost fara de influenta conver: une. De ssemenca, acest fcil catce 2onvertire. ingusteaza consideral i de convertize, ele au i lor, ¥om sta>ili ocu-enta ecnvert in mass media, Pentru aceas:a, tre- impotriva converti nu foarte comuna. Fe daza conu- "pe unil oameni spre un vor contrer pred fenomen se manifesta tn limitele expuse mai jos (Figura 31) republicane care au fost expuse unei Restrictia 2: Dinue cei care erau nehota na mai, aproxis mativ jumatate s-au a0varit dupa ce au afla: cine erau candid si-au menginut hot&rdrea pe parcursul campaniei natori partizani, car to: eu fost refiac Resricia 3: Decitiile de vot a 70% dintre oameni, fie cd ei au ‘exprima: sau nu o intentie timpurie in acest sens, au corespungeame tendintelor ce sn volead intr-un numér mai mare pe demecrati daca sunt expusi la propaganda acestora. Acceasiconelasse ee alabia si pentra cei cu predisposit: demucrate f. Predlepozitierepublicana Predspezite cemocata sExounere le Expunere la Expunere la Expurere la si-a indreptat intr-o misura mat (byopaganda ropaganda Propaganda propeganda itr propaganda electoral Tepublicend derrocratt republicara democrata ‘si au ascultar 2e] mai mult st -au vote 4755) pe democrat es ajoritatza evenime 75% are masurd satre propagan = au vot an pe republicani 25% @) (eo) mae:| ‘nin | propagande predominant democrate i-au vorat pe democrati fatro, proportie mai mare decit cei care aveau ieeleasi predispozitii, dart? au vimatit o prosagandé predominant -epul Acelasi luca fost vslabil si pentu cei cu predispozitii democrate. Pria urmate, printre oarenii cu predispozitii certz, un amu di fost expu au vorat conform propagandei electorale a contrar predispositiilor, Acestia sunt cei care au fost convertiti de propagarda electoral ce care a Tlustrarea efectului de convertire: tema celui de-al treilea mandat Fiecars campanie electoralé ars temele ji devbaterile ei majore, despre czre se presupune c& sunt nu numai cele mai,,important ci si cele mai e‘iciente pentru convertirea simpatizantilor p advers. In 1940, principal! contraargument republican cratilor au fost de acord cu aceasta. Dar acest fapt nu spune ri vire la valourea sa ca argumert Ge convertire, Pentrua- releva influenta, tretuiz sa stapilim niste criteri stricte. $3 presupuaem ccd tema celui de-al treilea mandat far ff putur convert la un vot republican, in 1940, nurai pe cei care: (1) au votat pz Roosevelt ‘in 1936, (2) au aveau intentia de a- vota pe Tepl in mai 7940 (Gnainte ca Roosevelt si ie desemnat candidat) si (3! au considerat ca Roosevelt fusese un un presedinte, Aceste crite considerabil aria de aplica care precisa anumit argu Ingusteasa te i, in acelagi timp, permito del influentei ,,reale" de convertize exercitate de un nt. Daci ajungem a conclazia cd astfel de cameni dat vorul republicanilor in 1940 pe baza acestei teme legate * chia: si cc | puternice predispo: de cel de-al wreilea mandat, acunci putem admice ca ea aexercitat oinfluenta ,realt asapra lor Dintre toate persoanele care s-2u razgfindit in favoarea | Willkie in cursul campaniei, numai 15 au indeplinit coste aces:e criterii ce tin ce aticudinea pozicivi fata de polticile democratilor. Dintre ei, numai nowtau mengicnat terra celui de-al reilea mandat dept motivul cel mai insemnat al decizie’ lor finale de vot, atunci cénd au fost chestionati imediat dupf legesi. Dar nm: dintre ei au indicat tema celui de-al tre'lea mandat ca wnicu! motiv alschimbari, atunci cand au adoptat o pozitie republicand. Dupa ciiteriile noastre, deci cel de-al treilea mandat a servic ca in‘luers save teal" de convertire aumai pentru acesti cAtiva cameni — cam 2% din ansamblul voturilor republicane. (Si, chiar §1 asa, probabil 22 1 roti sase au fost convertiti,propriu-zisi" de vreme ce cinci dine ciaveau predispczitii politice mixte, cu tendinparepublicana. Astf % pentru care argumentul celui ce-al zreilea mandat a fost cu adevéra: eficient 2u “ost partiaactivati si doar partial con- vertiti la vorul republican.) Incar.clar de eficentaa ccestui motiv—singurul cez elar dedus din cele de mai sus — este reprezentat de un eamplar catolie, situat pe cel mai sczut nivel socio-economic, fn mod evident un om cu democrate. Vorase pentru Roosevelt in 1932 si ia 1936 {si pentru A! Smith in 1928), aproba tct ceea ce tealizase Roosevelt si initial intentionase si-] voteze din nou ~ dar cel de-al trilea mandat este bururuga de care te impiedici“ Cand, incele din urma, s-2 hotérat pentru republiceni, in hung august, § explicet devizia in aces: mod: ,M-am rézgindit din couza celui deval tteiles mandat. Nu aprob candidatura Ini Roosevelt pentin al mmilea mandat. Viea si fie primul dictator din, istoria Statelor Unite |. Asta va fi prima oare eind voi vote un republican. 11 voter. p geimada de promisiuni masura in care mass media a1 dus la convertire, acest luctu s-a petrecut printr-o tedefinire a temelor. In acest exemp!142 | Mecanicmol votului Eject de comcertie | 543 ca siin altele, unele teme asupta crore oamenii se gandisera prea 24 putin fnainte sau de care fusesera prea pu:in preocupati eu capatat - © alta importanra, find accentuate de propaganda electorala./4 Astfel, evenimentele politice at mai reasit si zdransine, pe ic, p colo Icialitaile traditionale fasa de un anumit partid. ‘Alegatorii ,echilibragi* efatfel - in rindu: celor foarte interesati de alege! eau ceva imgorant de spi si zare at i rezo've indcielile tntr-un fel sau i aczstia s-au conformac ucid, rational si democratic. in cea ‘nai mare parte, astfel de petsoane aveau predispozitii Mlabe“ adicz tindea si se situeze chiar in centrul sau aproape de 1 c1vinte, povitia ‘or social a fost de asa iteau ,permize" o convertire rationala, Acesti meni igi stabiliser deje anumite crterii dupa care judeceu un “andidat previdengial — criterii formulate mai degraba fa termeni , altul, in timpul camipaniei. Acest Willkie, campicnul saracilor eer vere ‘Tema celui de-al teilez mandat a fost ,fireasca* pentru rep canj, Dar una dintre problemsle cu eare s-a confruntat propagand a fost aceea te ai co: yaturd incée ei rept Willkie au sctionat impotrive lui din aces: punet de vedere. Cu tow pe palieral socio-economiccel mai sci oameni care s-au fadreptat catre Wi rau inde- intro mai mare mAsurd de Roosevelt sau de Willie. Ei av : supusi Unor putemice presiuni conflictua.e care rineau de itudine (rezultate din predispozitil lor ,slabe"); 11 agreau pe Roosevelt din anumite motive si pe Wilkie din altele sau aprobau o pare a programului unui candidat, éezaprobind 0 alta. Desore Bo acestia se poste spune, intr anumita masurd, cfnearit vetul mod sat.onal si obiectiv, De pilda, iasé un taaar cu predispazitii user tepublicane. Acest gator (vota pentru prima oard) ~ evaluat ea foerte cbiec {re intervievatori ~ avea studii medi gi un statut economic prin SP peste medie, Ela considerat experienta la guvernace Ia fel de indica mai degraba cd oamenii au fost convertiti de cea ze au ci Propagandistii republican’ au reusit sa dea argumen. tulu, democeasilor potrivit canuia , Willkie tine cu marile afeceri“ forma mai atragatoare pentru acesti oameni cu venit redus, Este‘ inceresant cf unii subiecti iat merfionet pe jurnaistii Gerald L. K. rariona are urmatoru! traseu: , Willkie a promis ocun de munet, iat Partdul Republican ave bani, aga c@ va fi capabil sa-si tied promi- * siunile’, Willkie va creste sal Roosevelt sa nascut bngat si nu stie cum e sé fii sarac' renunga la masurile politicii New Deal. infwsia de capital wa crea noi Locuri de must de portanté pentru un presedirte casi cea in afaceri, a aproba:, desi cu unels rezerve, tnrolarile, nu era nici prea mpresionat de argu- mentul celui de-al treilea mandat si considera cd Raosevek si Willkie aveau pozitii asemadndtoare in privinta majoritayii temelor. i placea de Rocseveit peatru ca ,s-a descurcat foarte bine cu prob‘emele clasei de mijlos", dar tl eprecia pi pe Willeie, pentru reusita sa in afaceri si pentru competentele executive. A fost HL |nehotarét in privinta v ulti pant tr ultimele zile ale cempaniei si Js Roosevelt. Acest tanar a declarat: , Mai degrabi as vota pentru cel cu experienta practica deci pentru un candidat neexperimentet. Ambii par s convina asupra unor chestiuni si si se situece pe oaceeasi platforma: eu, unu in si cred ca singure diferengt dintre eieste cd unul are experienti, ‘arcelalat au. Willkie 2 un tip destepe pe zona lui, dar nu are calificarea nezesari gentry afi presedinte, data find actuala situajie din Europa, Daca reaubli- canii arfi desemnat ur tip ea Taft, probabil ci las fi votat. Dar nu a existat nici un argumert sufient de convigdtot pentru a ¢né ajuta si-mi forriez o opinie. Am veut doa: si cntares2 faptele corect pana la capa: si se fiu atent la infornstiile n0.." Alegitorii cu adevirat ,echilibsar." - cei eu vederi larg, care inceareg sincer sd céntareasca problemele si pe candidati in mod Iucid, pentru binele intiegii Ati - exista mai degrabé in propa- ganda electoralt ucopied, in manualele de educatie c vied, in filme”, sin mintea unor idealist pelitci. fr viata reali ei sunt foarte putin caPrTOLUL xt Bfectul gobal al campaniei Am ajuns, deci, la concluzia ca 0 campanie electorala — ciscurswrile, evenimentele, artico- lele, dezbaterile, ansamblul materialelor de de efecte asupra electoratului: fi activeaza pe cei indiferenti ti propaganda ~ ere cee tip fntareste in hotartrea lor pe cei partizan ibrati. fn cortinuare, vor aborda intr-un mod m convertzste pe cei ecl ise blema efectului gloval al cempanie’ tic pro- O-comperatie intre perioada noiembrie 1936-mai 1940 siperioada mai-octombrie 1940 Nu putem dobéndi o perspectiva corecté asapra unei campanii prezidentiale fara < Fine se: wt de schimbarile care au avut loc pe durata ultimulsi mandat, Numai astfel pu- tem rispunde la o tntrebare fundamet se poate spune ci, in vara si toamaa unui ar electoral, campania propriu-zis4 continua pur sisimplu curentul care poa.e fi observat de~<