VÂRSTA ADULTĂ TÂRZIE

Referat

Prezentat de Irina Băițel

2
CUPRINS

VARSTA ADULTA TARZIE...........................................................................................................................................5

1. Cine sunt de fapt batranii?...............................................................................................................................5
2. Mituri si prejudecati legate de varsta a treia.......................................................................................................6
3. Tipuri de imbatranire............................................................................................................................................7
4. Teorii ale imbatranirii...........................................................................................................................................8
4.A. Teorii ale imbatranirii programate................................................................................................................8
4.B. Teorii ale deteriorarii...................................................................................................................................10
5. Modificari aduse de varsta a treia......................................................................................................................10
5.A. Modificari fizice...........................................................................................................................................10
a) modificari morfologice ale sistemului nervos.......................................................................................10
b) modificari neurologice microscopice..........................................................................................................11
c) modificari neurochimice..............................................................................................................................11
d) modificari senzoriale...................................................................................................................................12
e) modificari psihomotorii...............................................................................................................................13
f) alte modificari fizice....................................................................................................................................13
5.B. Modificari cognitive.....................................................................................................................................14
a) Atentia........................................................................................................................................................15
b) Functiile executive (controlul, planificarea, automonitorizarea, inhibitia)................................................15
c) Limbajul.......................................................................................................................................................15
d) Memoria.....................................................................................................................................................16
5. C. Modificari sociale........................................................................................................................................17
a) Iesirea la pensie.....................................................................................................................................17
b) Relatiile personale.................................................................................................................................17
c) Ajustari majore la varsta a treia.................................................................................................................18
6. Modalitati de optimizare a calitatii vietii............................................................................................................20
Bibliografie..............................................................................................................................................................23

3
4
5
VARSTA ADULTA TARZIE
Dezvoltarea umana continua si dupa varsta de 65 ani, intrucat adultii trebuie si
in aceasta perioada din urma a vietii sa se confrunte cu o serie de probleme,
unele vechi, altele noi, care se cer rezolvate.

In cultura occidentala, varsta a treia este valorizata preponderent negativ, in

mare parte datorita prejudecatilor. A fi batran echivaleaza cu a fi slab,
incompetent, senil, ingust la minte, rigid.

1. Cine sunt de fapt batranii?

Momentul de inceput al varstei a treia este considerat in mod conventional

varsta de 65 ani, deoarece pentru majoritatea indivizilor ea coincide cu
pensionarea. Aceasta varsta este insa doar aproximativa.

Statisticile afirma ca populatia de peste 65 de ani reprezinta in prezent cam

13% din populatia Globului (in conditiile in care in 1950 reprezenta doar 7%),
preconizandu-se o crestere a procentajului in urmatoarele decenii. Daca la
inceputul anului 2000 in SUA erau 34.5 milioane persoane de peste 65 ani, se
estimeaza ca in anul 2030 vor fi aproximativ 70 milioane.

Un alt lucru notabil este reprezentat de cresterea numarului celor cu varste

„inaintate”. De exemplu, comparativ cu 1990, in 1999 erau de 16 ori mai multe
persoane cu varste intre 75 si 84 ani, si de 34 ori mai multe persoane de peste
85 ani. In tarile civilizate procentul celor de peste 85 ani atinge deocamdata 1%
si pare a fi de asemenea in crestere.

Asadar, daca la inceputul secolului 20 varsta maxima la care putea ajunge un

individ parea a fi, in medie, cea de 49 ani, la inceputul secolului 21 ea a
crescut, in tarile civilizate, pana la 80 ani.

Dintre cei de peste 85 ani femeile detin majoritatea. Aceasta “supravietuire

prelungita” isi are insa avantajele si dezavantajele ei. Intrucat barbatii ating
doar o varsta medie de aproximativ 70 ani, 82% dintre femei sunt vaduve. Mai
multi ani de viata inseamna de fapt mai multe probleme: de sanatate,
financiare, sociale. Asadar, acesti ani suplimentari nu reprezinta un bonus, ci
dimpotriva cel mai adesea un plus de boala, saracie, dependenta de ceilalti si
insingurare.

6
Chiar daca in SUA sau Japonia, de exemplu, persoanele de peste 80 ani par a
se mentine intr-o forma fizica buna, asigurarea unei veritabile calitati a vietii
presupune rezolvarea unor probleme neurologice sau psihiatrice, care par sa
fie generate de boli vasculare sau tulburari degenerative ale creierului.Acesta
este si motivul pentru care, de exemplu, revista „Geriaterics” si-a propus sa
abordeze extensiv in 2002 problematica creierului, a tulburarilor care survin la
varste inaintate: epilepsie, delir, anxietate, tulburari de somn, tremur, durere
neuropata, abuz de substante. Multe dintre aceste tulburari au un impact masiv
asupra calitatii vietii la varsta a treia (Weinberger & Marin, 2002).

Accidentele vasculare cerebrale - Principala cauza a handicapurilor fizice si

intelectuale, a treia cauza de mortalitate contribuie la declinul cognitiv chiar si
atunci cand nu exista semne evidente de deficit neurologic.
Dementa si boala Alzheimer produc un declin cognitiv masiv, submineaza
independenta, relatiile familiale si sociale, nutritia, activitatile zilnice, starea
generala de bine.

Anxietatea,depresia, delirul,abuzul de substante amplifica singuratatea,

pierderea identitatii si dependenta.

Problemele motrice,handicapurile fizice, tremurul,boala Parkinson limiteaza

activitatile zilnice,descurajeaza contactele sociale.

Tulburarile de somn interfereaza cu calitatea vietii si functionarea cognitiva.

Sindromul durerii neuropate cauzat in principal de traumele fizice resimtite pe

parcursul vietii, are un efect negativ asupra starii de bine a persoanei.

2. Mituri si prejudecati legate de varsta a treia

Aceasta optimizare a vietii varstnicilor nu este posibila in absenta depasirii

unor mituri sau prejudecati despre persoanele in varsta, dintre care cele mai
frecvente sunt urmatoarele :
• “Toate persoanele in varsta au o slaba coordonare motorie.”
• “Varstnicii se simt obositi tot timpul.”De fapt, daca au un program destul de
stabil si nu fac excese, pot sa fie energici mai tot timpul.
• “Varstnicii se infecteaza foarte usor”
• “Persoanele de varsta a treia au foarte multe “accidente”, chiar pur si simplu
in casa”
• “Varstnicii isi petrec majoritatea timpului in pat.”

7
• “Varstnicii nu pot sa-si aminteasca nimic, ei uita totul.”
• “Cei in varsta nu mai sunt interesati de activitatea sexuala:”
• “Persoanele de varsta a treia se izoleaza de familie - simt nevoia sa fie
singuri.”
• “Varstnicii sunt pisalogi, indispusi mereu, iritabili, plini de utocompatimire”-
idee ce duce la o infantilizare nejustificata .
• „Persoanele in varsta nu pot invata noi deprinderi.”
• „Batranii nu isi folosesc timpul in mod productiv”.

Efectele acestor prejudecati pot fi identificate in diferite contexte.De exemplu,

un medic care e convins ca o persoana cardiaca de 75 ani nu mai este nteresata
sa aiba o viata sexuala nici macar nu va deschide acest subiect. Un copil
ultraprotector poate sa ajunga sa isi domine si chiar infantilizeze parintele, in
virtutea unor astfel de cognitii. Un asistent social sau un psiholog care accepta
ca depresia este o realitate a varstei a treia isi abandoneaza cazul.

Asadar, modul in care gandim despre ele afecteaza radical modul in care
traiesc si simt persoanele in varsta.

Exista, mai rar, si stereotipuri pozitive la fel de nerealiste legate de varsta a

treia, aceasta fiind vazuta ca „varsta de aur” a pacii, multumirii, relaxarii.

3. Tipuri de imbatranire

Gerontologii afirma ca multi dintre cei care au astazi 70 ani gandesc si

actioneaza asa cum o faceau cu 2-3 decenii in urma persoanele de 50 ani.
Din acest motiv se vorbeste despre doua categorii de batrani (Neugarten &
Neugarten, 1987):
1. batranii „tineri” -; majoritatea, indiferent de varsta, caracterizati prin
vigoare, vitalitate, activism, si
2. batranii „batrani” -; cei slabi, infirmi, care reprezinta o minoritate;
problemele acestora sunt mai putin legate strict de varsta si mai mult de
comportamentul alimentar defectuos, lipsa exercitiului fizic, prezenta unor boli,
inclusiv neurologice, etc.

In acelasi spirit se face distinctia intre mai multe tipuri de imbatranire:

Imbatranire primara (Busse, 1987)

Aceasta se refera la procese intrinseci imbatranirii, ce se considera a fi

ireversibile:

8
• schimbari in modul de procesare a informatiei
• modificari in registrul motor
• avantaj in procesarea informatiei verbale in detrimentul celei spatiale
• declin in ceea ce priveste “inteligenta fluida” si mentinerea la nivel constant a
“inteligentei cristalizate”
• stabilitate in ceea ce priveste personalitatea.
• functionarea organismului inca la parametrii optimi.

Imbatranire secundara(Busse, 1987)

Se refera la acele schimbari asociate cu boli, ce coreleaza cu varsta, dar pot fi

prevenite sau chiar reversibile:
• prevalenta crescuta a bolilor cronice (cardiovasculare, gastrointestinale)
• incidenta sporita a cataractei, arteriosclerozei

Imbatranire tertiara

• Schimbari foarte precipitate ce apar la varsta a treia, pe masura ce se

prefigureaza momentul mortii - asa-numitul “terminal drop” (Riegel & Riegel,
1972) - modificari ce afecteaza atat functionarea cognitiva, cat si paternul de
personalitate.

4. Teorii ale imbatranirii

4.A. Teorii ale imbatranirii programate

Acest grup de teorii sugereaza faptul ca imbatranirea este inveitabila, intrucat

ea este „inscrisa” in genele noastre.

a. Printre primele teorii din aceasta categorie se numara cea a lui

Leonard Hayflick (1974), care considera ca exista un numar limitat de
diviziuni celulare pe care le poate suporta corpul nostru - maxim de 50-
70 ori. Daca celulele ar respecta acest numar maxim de diviziuni, se
pare ca am fi “programati” sa traim aproximativ 120 de ani.

Acest fenomen, numit senescenta replicativa este caracteristic si pentru

celulele altor mamifere studiate in mediu de cultura.

b. Mai recent s-a stabilit faptul ca celulele umane folosesc scurtarea

telomerelor (capetele cromozomilor) ca indicator al acestei senescente
replicative: cu fiecare diviziune celulara acestea se scurteaza, si opresc
9
 procesul dupa 50-90 diviziuni. Ca urmare a acestui fapt, se produce
fuziunea capetelor cromozomilor si apoptoza celulara. Doar o celula
din 10 milioane poate trece peste acest „blocaj”.

Se considera ca aceste mecanisme intrinseci ar avea rolul de a regla

proliferarea celulara, intervenind in controlul cancerului - mai precis al
mutatiilor progresive ce il pot provoca. Dar acese mecanisme au si o a doua
rezultanta, ducand la aglomerarea de celule, la capatul vietii proliferative,
ce pot fi responsabile de diferite aspecte ale imbatranirii.

c. O alta directie de cercetare este aceea care cauta genele imbatranirii. In

anii 90 cercetarile au aratat ca, de exemplu, cromozomul 1 ar avea un
rol in imbatranire, deoarece transferul acestui cromozom uman la
hamsteri duce la instalarea semnelor tipice ale imbatranirii. Mai recent
se vorbeste despre asa-numita gena klotho, care ar avea o varianta a
carei prezenta duce la cresterea de 2.6 ori a mortalitatii inainte de 65
ani.

Lerner (2000) sugereaza ca imbatranirea e data de schimbari dramatice ce

au loc la nivelul genelor de control al calitatii celulei (“gene Cerber”).
Exista aproximativ 60 de astfel de gene, care nu mai functioneaza corect in
cazul persoanelor de 70-90 de ani. Genele de control al calitatii sunt cele
care decid, dupa ce a avut loc diviziunea celulara, daca o noua celula este
suficient de buna pentru a continua sa traiasca. Daca acest mecanism de
control nu mai functioneaza, genele gresite se multiplica, cauzind deficite
functionale, si in cele din urma problemele tipice ale imbatranirii.
Detectarea acestor gene s-a facut pe baza analizei probelor de tesut
provenind de la indivizi intre 9 si 90 ani, si de la pacienti suferind de
progeria (boala ce determina imbatranirea si moartea prematura). S-a
constatat ca in cazul celor din urma, celulele sunt similare celulelor din
corpul batranilor.

Imbatrinirea ar consta deci: in transferul gresit de gene de la o celula mama

la celulele fiice; in erori ale genelor de control al calitatii privind corectarea
acestor greseli; sau in esecul eliminarii celulelor „gresite”. Celulele osoase
sufera modificari ale genomului care pot sa mearga pana la absenta totala a
cromozomilor, ceea ce duce la fragilitate osoasa. La nivelul epidermei
prolifereaza sub-seturi celulare, care sunt deficitare, dand aspectul de piele
flasca .

Deci si imbatranirea este data de alterarea functiei genice si producerea de

celule cu functie diminuata.

10
 d. Alte teorii sugereaza ca administrarea hormonului de crestere poate
inversa efectele imbatranirii. De aici, ideea ca o serie de efecte ale
imbatranirii, cum ar fi aglomerarea grasimilor, degenerarea muschilor
si atrofierea organelor sunt provocate de scaderea nivelului hormonului
de crestere.

e. Exista si puncte de vedere care sugereaza ca ar ramane aceeasi

cantitate de proteine in corpul persoanelor in varsta, dar ele nu mai pot
fi descompuse ca in anii tineretii.

f. Alman (1993, 1996) sugereaza ca aceasta programare biologica a

imbatranirii se reflecta in volumul creierului. Speciile cu creierul mai
mare au o longevitate mai mare - probabil acesta functioneaza ca
buffer impotriva variatiilor de mediu. Animalele cu o viata mai lunga
sunt mai expuse de-a lungul vietii unor perioade critice severe mai
frecvente. Mai ales cerebelul, amigdala, hipotalamusul si neocortexul
coreleaza cu durata vietii.

4.B. Teorii ale deteriorarii

Imbatranirea e consecinta utilizarii continue a organismului, a acumularii

factorilor stresori si a consecintelor acestora. Exista celule care, din punctul de
vedere traditional, nu se inlocuiesc, in creier si inima. Restul celulelor se pot tot
mai greu repara sau inlocui. Stresorii interni si externi acumulati, inclusiv
substantele nocive, produsi critici ai metabolismului, agraveaza acest proces.

5. Modificari aduse de varsta a treia

5.A. Modificari fizice

a) modificari morfologice ale sistemului nervos

Teoriile mai vechi considerau ca la varsta a treia volumul creierului scade cu

20%. Astazi este acceptat faptul ca incepand cu 60 de ani volumul creierului
scade cu 2% in fiecare deceniu; aceasta reducere a volumului are la baza
atrofierea substantei cenusii, „debransarea” dendritica si distrugerea
sinaptica, precum si reducerea cantitatii de substanta alba, datorita scaderii
cantitatii de mielina.
11
Este interesant faptul ca atat in cazul substantei albe cat si in cazul substantei
cenusii sunt afectate in principal zonele care se matureaza mai tarziu - cele
supuse unei mielinizari tardive.

Se constata o pierdere neuronala neuniforma, care afecteaza puternic substanta

neagra din mezencefal, ganglionii bazali, cortexul prefrontal. Sunt mediu
afectate ariile temporale, parietale, hipocampusul, cerebelul. Putin afectate
sunt regiunile senzoriale si puntea trunchiului cerebral. Pierderea mielinei se
produce de asemenea mai ales in cortexul prefrontal.

Aceste modificari neuronale au ca efect rigiditatea posturala, tremurul,

incovoierea, tulburari de ordin motor, mersul dificil, precum si particularitatile
cognitive ale persoanelor de varsta a treia.

b) modificari neurologice microscopice

• Aparitia PLACILOR SENILE (amiloide)- material amorf constand din

acumulari de polipeptide formate din aproximativ 40 aminoacizi, ce se
condenseaza in regiuni extracelulare ; in jurul lor exista terminatii astrocitare,
microgliale alterate sau neuroni alterati. Aceste fenomene se localizeaza mai
ales in cortexul enthorinal, in aria temporala 20 si in hipocamp.

• Degenerescente neurofibrilare: neurofilamente aberante,de forma helicoidala,

sunt imperecheate. Rare inainte de varsta de 70 de ani, dupa acest prag apar
aproape la fiecare individ.

Aceleasi modificari apar si in boala Alzheimer, care reprezinta o forma de

imbatranire patologica. Diferenta ar consta in faptul ca in cazul bolii Alzheimer
aceste modificari sunt repartizate diferit (de exemplu, apar si in amigdala si
alte regiuni din neocortex).

c) modificari neurochimice

Se constata deficite ale functiei dopaminergice, date in principal de scaderea

numarului de receptori dopaminergici D2. Aceste modficari, ce au loc in
principal la nivelul cortexului prefrontal, par sa duca la alterarea structurilor si
proceselor memoriei de lucru.

Intr-o metaanaliza recenta a studiilor efectuate asupra persoanelor in varsta,

Cabeza prezinta principalele date legate de modul de functionare a creierului in
diverse sarcini cognitive.

12
Astfel, diferite studii indica faptul ca in sarcini de perceptie si atentie, la
persoanele de varsta a treia apare o reducere a activarii regiunii occipitale,
cuplate cu intensificarea activarii in cortexul prefrontal.

In ceea ce priveste sarcinile de memorie, codarea pare sa se asocieze cu o

activare mai redusa a regiunii prefrontale stangi si a regiunilor medii
temporale. In ceea ce priveste reactualizarea episodica, reducerea activitatii
prefrontale stangi se asociaza cu cresterea activitatii regiunii prefrontale
drepte.

Amorsajul se asociaza si la batrani ca si la tineri cu activari sporite in regiunea

occipitala dreapta. In sarcinile de memorie de lucru, persoanele mai in varsta
prezinta activari mai reduse in emisfera care este implicata in principal in acest
tip de sarcina la tineri, dar activari mai puternice in emisfera contralaterala.
(De exemplu, in sarcini de memorie de lucru spatiala este o activare mai mare a
emisferei cerebrale stangi, iar in cele de memorie de lucru verbala o activare
mai intensa a memoriei de lucru spatiale). Aceasta “lateralitate paradoxala” nu
pare a fi eficienta, lucru demonstrat de reducerea timpului de reactie.

O alta caracteristica sistematica pare a fi reducerea asimetriei emisferice

In general, se considera ca acele reduceri ale activarii observate reflecta
procesari neurocognitive neeficiente, in timp ce cresterile activarii sunt
interpretate ca fiind compensatorii. Totusi, aceasta concluzie nu este
deocamdata definitiva, intrucat exista inca “incertitudini metodologice” legate
de selectia subiectilor, tipul de sarcina folosit, modul de analiza a datelor etc.

d) modificari senzoriale

• VIZUALE

-Scade sensibilitatea la lumina

-Slabeste vederea de aproape
-Scade capacitatea de prelucrare a stimulilor in miscare, a adancimii, a
culorilor
-Se reduc vederea diurna si capacitatea de cautare a unui stimul vizual.
-Se reduce viteza de procesare a stimulilor vizuali
-Dintre afectiunile caracteristice acestui analizator: cataracta si glaucomul;
ambele pot sa duca la orbire
• AUDITIVE

-Aproximativ 3 din 10 persoane de 65 de ani si jumatate din cei de peste 75 ani

au probleme in detectarea sunetelor de frecventa inalta
13
-Probleme de identificare a stimulilor auditivi mai ales atunci cand exista un
„zgomot de fond” sau distractori
-Doar un mic procent dintre batrani folosesc aparat auditive; acestea au insa
dezavantajul de a amplifica zgomotul de fond

• GUSTATIVE

-Scade numarul de receptori gustativi functionali

-Sensibilitatea pentru dulce ramane neafectata
-Deoarece nu mai simt gustul sarat, acru, amar, mincarea este mai putin
tentanta, ceea ce duce la nutritia lor deficitara; sau exista tendinta de a sara
excesiv mancarea, fapt care poate contribui la hipertensiunea arteriala
• OLFACTIVE

-Si aici un declin constant, intre 60 si 80 ani, posibil datorat atrofierii bulbului
olfactiv
-4 din 5 persoane de peste 80 ani au probleme majore in sfera olfactiva,
sesizand doar mirosuri de intensitate foarte mare
-Mai mult de jumatate si-au pierdut cu totul sensibilitatea olfactiva

• TERMICE

-Adaptare mult mai lenta la frig sau la cald , creste riscul de imbolnaviri

e) modificari psihomotorii

-lentoare, scadere a vitezei de reactie

-reducere a fortei fizice per ansamblu
-deficitul se observa si la nivelul reflexelor: se constata adesea o scadere a
controlului sfincterian (incontinenta)
-mult mai ineficienta coordonare senzoriomotorie, ceea ce creste riscul de
accidente (de excemplu, accidente rutiere)

f) alte modificari fizice

-pielea e ingalbenita, mult mai subtire, lipsita de elasticitate (prolifereaza nu

celulele sanatoase, ci sub-seturi celulare "gresite").
-dispare grasimea subcutanata
-se reduce volumul muscular
-apar o serie de vene varicoase
-parul e subtire si albit ; regiuni noi in care apare pilozitate - pe fata la femei,
in pavilioanele urechilor la barbati
14
-se inregistreaza o scadere in dimensiune (datorita atrofierii discurilor
intervertebrale si a golirii de continut a celulelor osoase).
-apar probleme dentare
-inima bate lent si neregulat, creste presiunea sangvina
-se reduce nevoia de somn; in timpul somnului mai putine vise si o reducere a
perioadelor de somn adanc

5.B. Modificari cognitive

Functionarea intelectuala este variabila. La unii declinul incepe la 30 ani, la

altii la 70 ani, dar aproximativ 1/3 din persoanele de 70 ani au performante mai
bune decat adultul tanar.

Declinul este foarte dependent de starea de sanatate.

Multidirectionalitatea schimbarii, inteligenta fluida, abilitatea de a rezolva
probleme noi pare sa sufere un declin, in schimb inteligenta cristalizata, bazata
pe experienta, se mentine.

Relevanta scazuta a rezultatelor la teste. A infera nivelul de functionare

cognitiva globala al persoanelor de varsta a treia doar din rezultatele la teste
reprezinta o eroare, deoarece adesea acestea nu reflecta competentele reale ale
subiectilor.

Daca persoanele in varsta nu vad si nu aud bine, nu pot primi un instructaj

corect. La aceasta se adauga slaba coordonare si lipsa de agilitate motorie.
Aceste particularitati duc la dificultatea de a rezolva cu viteza ceruta sarcinile
ce trebuie sa se incadreze intr-o limita de timp.

DE ALTFEL, ACCENTUL EXAGERAT PUS PE VITEZA DE REACTIE A DUS

LA DESCONSIDERAREA PERSOANELOR IN VARSTA.

Situatia de testare le induce o anxietate crescuta, care adesea se suprapune

peste lipsa de incredere si autoeficacitatea perceputa negativ.

Un argument puternic in favoarea acestei teorii il reprezinta faptul ca

persoanele de varsta a treia sanatoase, care nu sunt obosite, care nu sunt
hipertensive, au rezultate mai bune la testele de inteligenta decat celelalte. La
fel, persoanele care au un stil de personalitate flexibil si duc o viata intelectuala
stimulativa.

Plasticitate si modificabilitate cognitiva. Performanta intelectuala a

persoanelor de varsta a treia este mult imbunatatita intr-un mediu suportiv, in

15
care sunt lasati sa gaseasca singuri solutiile si sa invete singuri. Varstnicii pot
invata si la aceasta varsta, cu conditia ca gradul de complexitate al
materialului sa fie redus, domeniu-specific.

Mecanica si pragmatica. Mecanica inteligentei, procesarea informatiei si

rezolvarea de probleme independente de continut sufera un declin. Pragmatica,
adica gandirea critica, aplicarea de cunostinte sau abilitati acumulate,
expertiza specializata, productivitatea personala continua sa se dezvolte.

Declinul cognitiv e pus mai ales pe seama incetinirii timpului de reactie si

scaderii capacitatii de procesare a materialului nefamiliar (mai ales
nonverbal), precum si a dificultatilor in manipularea materialului complex.

a) Atentia

-se reduce capacitatea de mobilizare, comutare, ignorare a stimulilor irelevanti.

-sarcini utilizate pentru testarea acestei capacitati, la care performanta redusa:
amorsajul negativ, ascultarea dihotomica, executia simultana a mai multor
sarcini (vizuala si auditiva, de exemplu)

b) Functiile executive (controlul, planificarea, automonitorizarea,

inhibitia)
- are loc o reducere a flexibilitatii, perseverari accentuate.
- scaderea capacitatii de inhibitie a raspunsurilor prepotente (care au fost
exersate foarte mult in alte sarcini).

c) Limbajul
-fonologia pare sa ramana intacta (la nivelul expresiv si comprehensiv).
-sintaxa nu se modifica in functie de varsta.
-lexicul este in schimb afectat, scade fluenta verbala.

O sarcina tipica de fluenta verbala este cea de a “ spune toate cuvintele ce-ti
vin in minte” fie dupa un criteriu ortografic (ex: toate cuvintele care incep cu
litera A), fie semantic (ex: o categorie semantica -; toate numele de animale).
Se sustine totusi ca memoria semantica ramane intacta.

-dupa 70 de ani, apar probleme in definirea mai nuantata a cuvintelor, in

recunoasterea unor noi itemi verbali.

d) Memoria

16
-senzoriala : ramane functionala pana tarziu, mai ales cea vizuala
-memoria de scurta durata : pare de asemenea intacta (pana la 20 s !!!), desi
creste timpul de reactie
-memoria de lunga durata (episodica) : pentru activitatile relativ recente sufera
un declin, pentru evenimentele din trecut este destul de buna
Se poate considera ca exista o “curba a reamintirii” evenimentelor din timpul
vietii. Varstnicii isi amintesc cu dificultate prima copilarie (sub 3-4 ani), au un
maxim al reactualizarii evenimentelor de la 20-30 de ani si sufera un declin al
amintirii informatiilor foarte recente.
-deficit la nivelul memoriei de lucru : se reduce viteza de procesare a
informatiei, deci scade considerabil capacitatea acesteia. Odata cu noile
informatii stocate, se constata o pierdere accentuata a altor informatii.
-deficite serioase in codarea informatiei contextuale: dificultati in
monitorizarea si reamintirea surselor de informatie.

Varsta a treia si INTELEPCIUNEA

Ce este intelepciunea si cum poate fi recunoscuta o persoana inteleapta -
Imbatranirea aduce in mod necesar si un spor de intelepciune - Raspunsul adus
la aceste intrebari de Baltes si colaboratorii sai (1990) este unul intrigant.

Definitia data intelepciunii de catre acest grup de cercetatori este aceea de

«expertiza in planificarea vietii, managementul vietii si reconsiderarea /
privirea retrospectiva asupra vietii ». Acest tip de cunostinte ar permite o
intelegere superioara a dezvoltarii umane, si o judecata de exceptie asupra
problemelor de viata dificile. Un raspuns intelept ar parea sa fie acela care ia
in calcul multiplele aspecte ale situatiilor de viata, recunoaste ca nu exista o
solutie care sa fie cea mai buna, invariabil, pentru orice individ, si accepta ca
viata este impredictibila.

Studiind un grup de persoane cuprinse intre 25 si 81 ani, cercetatorii au ajuns

la concluzia ca numai un procent foarte mic, de 5% dintre indivizi pot fi
considerati cu adevarat intelepti. Interesant insa este faptul ca intelepciunea nu
pare a fi un “dat” neconditionat al varstei a treia ; procentul de tineri a parut
sa fie egal cu cel de batrani, si nu toti batranii au putut fi integrati acestei
categorii. Asadar, dupa cum spune Baltes, nu e suficienta experienta de viata, ci
e necesara si capacitatea de a extrage teorii si concluzii valabile din aceasta.

5. C. Modificari sociale

17
 a) Iesirea la pensie

Aceste eveniment se produce nu atat pentru ca persoana respectiva este

incompetenta, ci mai ales din ratiuni economice - pentru ca salariul pe care ar
trebui sa il primeasca o persoana mai in varsta, mult mai calificata, ar fi prea
mare...

Adaptarea la pensionare poate fi usurata de o serie de factori:

• faptul de a nu avea nelinisti financiare
• utilizarea timpului, care pare acum nesfarsit, in activitati legate de familie,
prieteni
• pastrarea unei „nise” cu activitati voluntare sau cu „jumatati de norma”
• faptul de a fi dorit sa iasa la pensie (a nu fi fost fortat)
• amanarea momentului pensionarii cat se poate de mult

Pensionarea nu afecteaza sanatatea fizica, dar isi pune amprenta asupra

dezvoltarii mentale (putand provoca depresie, nevroze obsesiv-compulsive,
simptome fizice).

b) Relatiile personale

Familia ramane sursa principala de suport emotional. Se intimpla, in cazul

familiilor extinse, traditionale, sa coexiste mai multe generatii (4-5), ceea ce
bineinteles creeaza nu doar surse de satisfactii ci si o serie de tensiuni. O
serie de probleme ramase deschise sunt provocari ale acestei varste.
Pentru persoana in varsta aparitia unor noi membri - nepoti, stranepoti - se
insoteste de pierderea altor fiinte dragi (sot, sotie, frati).

RELATIILE MARITALE

• fericire maritala sporita (mai mare intre 63-69 ani decat dupa 70 ani), rata
scazuta a divorturilor
• problemele pot sa apara, de exemplu, daca sotia continua sa lucreze, iar sotul
deja este pensionat
• supravietuirea dupa moartea sotului/sotiei este dificila - aduce lipsa de
structura a vietii, convingerea ca „nu mai esti important pentru altcineva”
• barbatii se recasatoresc intr-o proportie mult mai mare, femeile raman vaduve
• in lipsa partenerului, cea mai buna ajustare se face prin implicarea in noi
roluri si in activitati multiple

18
RELATIILE CU FRATII

• se strang, mai ales cele dintre surori

RELATIILE CU COPIII

• majoritatea copiilor isi vad parintii in medie de cel putin 2 ori pe saptamana
• in multe cazuri locuiesc cu / in apropierea cel putin a unuia dintre copii
• exista relatii de ajutor reciporc
• parintii ofera ajutor copiilor divortati, celor retardati sau cu diferite tipuri de
handicap fizic, sau contribuie la cresterea si educarea nepotilor
• copiii inteleg nevoile celor in varsta, ofera suport emotional, discuta despre
problemele importante; ofera MAI MULT SENTIMENTE SI MAI PUTIN
ACTIUNI CONCRETE

RELATIILE CU NEPOTII SI STRANEPOTII

• implicare in cresterea si educarea lor

• cei in varsta nu intervin in permanenta, ci mai ales in caz de probleme
• rolurile asumate difera in functie de sex
• apropierea este mai mare de bunicii materni

c) Ajustari majore la varsta a treia

Din punctul de vedere al lui Erikson, varsta a treia aduce cu sine un nou
conflict care se cere solutionat - integritate versus disperare. Pentru a-si putea
accepta propria moarte, persoanele in varsta trebuie sa isi accepte viata asa
cum au trait-o.

Aceste persoane se lupta sa dobandeasca un sentiment de integritate, de

coerenta si de completitudine a propriei vieti. Cele care reusesc sa gaseasca o
ordine si un sens in ceea ce au trait ating mult dorita intelepciune. Dupa
Erikson, aceasta presupune a nu avea regrete majore in legatura cu ceea ce ai
facut sau ceea ce ai fi putut sa faci. In al doilea rand, a accepta ca parintii tai
au facut tot ce au putut pentru tine, si te-au iubit, cu toate imperfectiunile lor. In
plus, presupune a-ti accepta moartea ca sfarsit inevitabil. Cu alte cuvinte, a
accepta imperfectiunea ta, a parintilor tai si a vietii.

19
- Intelepciunea in acceptiunea lui Erikson - adica acceptarea propriei vieti si a
propriei morti iminente - difera de acceptiunea lui Baltes - expertiza cognitiva
in domenii precum planificarea propriei vieti.

Cei care nu ating aceasta stare de acceptare sunt coplesiti de disperare,

deoarece realizeaza ca le-a mai ramas foarte putin timp de trait.Dar, desi
integritatea trebuie sa fie mai „puternica” decat disperarea, Erikson crede ca o
anumita doza din aceasta din urma este inevitabila. Oamenii au nevoie sa
„jeleasca”, sa traiasca o stare depresiva, legata nu doar propria lor nenorocire
si sansele pe care le-au pierdut, ci si de vulnerabilitatea si caracterul
tranzitoriu al vietii umane.

Dar varsta inaintata este si un timp al jocului, al recastigarii copilariei, in care

creatia, chiar daca nu biologica, ci doar mentala si imaginativa isi gaseste loc.
O perspectiva oarecum apropiata este cea a lui Robert Peck (1955), a atras
atentia asupra celor trei ajustari majore pe care trebuie sa le faca persoanele
de varsta a treia.

1. O definire mai larga a propriei persoane versus preocuparea (exclusiva)

pentru rolurile profesionale.

Cu alte cuvinte, presupune depasirea conceptiei ”Sunt o persoana valoroasa

atata timp cat lucrez” inlocuind-o cu „Pot fi valoros in multe alte feluri; pentru
ca pot sa indeplinesc mai multe roluri, in afara celor profesionale, si pentru ca
sunt ceea ce sunt!”

Cei care au iesit la pensie au nevoie sa se auto-exploreze, si sa inlocuiasca

orientarea catre munca, substituindu-i alte activitati. Sunt sanse mult mai mari
ca ei sa se pastreze activi, daca pot fi mindri de propria persoana, dincolo de
munca.

2. Transcendenta corpului versus preocuparea pentru corp.

Declinul fizic creeaza aceasta nevoie de depasire a preocuparilor legate de

propriul corp si gasirea altor surse de satisfactie. De exemplu, focalizarea pe
relatii sau pe activitati care nu cer o sanatate perfecta ajuta la o mai buna
ajustare.

3. Transcendenta propriului ego versus preocuparea pentru ego

Probabil cea mai dificila dar poate ajustarea cruciala pentru individ, este cea
de a trece dincolo de preocuparea pentru sine si pentru propria viata, si de a
accepta certitudinea mortii.

20
Cum poate fi posibil ca cineva sa isi accepte cu seninatate propria moarte? Prin
recunoasterea faptului ca a realizat ceva pana acum, ceva ce va ramane in
urma sa - proprii copii, relatiile personale, contributia fata de societate,.

Aceasta transcendenta a egoului este posibila deci atunci cand faci ceva pentru
binele celorlalti.

6. Modalitati de optimizare a calitatii vietii

Pentru persoanele cu probleme de auz

• vorbiti mai tare decat in mod normal, fara a striga

• exprimati-va clar
• vorbiti mai rar decat o faceti de obicei
• stati la aproximativ 1 m -1.5 m de persoana in varsta, in lumina buna - astfel
ea poate folosi miscarile buzelor si gesturile dumneavoastra drept „cheie” de
descifrare a cuvintelor
• nu mancati, nu mestecati si nu va acoperiti gura in timp ce vorbiti
• nu lasati sa mearga simultan radioul sau televizorul
• daca cel care va asculta nu intelege, reformulati simplu si scurt ceea ce doriti
sa spuneti

Pentru persoanele cu probleme vizuale

• luminati puternic, mai ales scarile, sau colturile coridoarelor

• incercati sa vedeti cum se poate face ca de exemplu cartea sau ziarul sa
luminate optim
• nu acoperiti cu nimic podeaua
• nu rearanjati mobila sau obiectele din incapere
• renuntati la obiectele care nu sunt absolut necesare
• marcati cu culori vii obiectele care sunt utilizate des
• puneti la indemana celor varstnici o lupa sau o lanterna mica

Pentru mentinerea conditiei fizice

• incurajati exercitiul fizic regulat

Pentru persoanele cu deficite mnezice

• oferiti informatiile in mai multe modalitati (de exemplu, vizual si auditiv)

• aveti rabdare, oferiti suport si sustinere in fata tulburarilor de memorie
• lasati la indemana un carnetel (de exemplu langa telefon)

21
• folositi calendare, biletele pentru mesaje, etc.

Pentru incurajarea activitatii mentale

• folositi jocuri de cuvinte

• vizionati filme
• cititi impreuna carti, ziare
• puneti intrebari legate de subiecte familiare pentru persoana in varsta
• realizati impreuna albume foto, aranjamente florale, ornamente de Craciun,
crosetati, coaseti sau faceti un puzzle

Pentru incurajarea luarii de decizii

• oferiti persoanelor in varsta posibilitatea de a opta singure pentru un anumit

fel de mancare, o anume imbracaminte, pentru cadoul pe care sa il ofere cuiva
din familie, pentru faptul de a iesi sau nu la plimbare

Pentru mentinerea unei dispozitii afective pozitive

• incurajati contactele si jocul cu copiii -; nepoti, stranepoti

• accentuati / apelati la punctele tari ale persoanei
• cereti sfatul in domeniile sale de expertiza
• nu faceti economie de gesturi tandre, imbratisari, atingeri placute, strangeri
ale mainilor

Pentru dumneavoastra

• puteti sa va imbogatiti cu experienta persoanelor in varsta, ascultand si

inregistrand de exemplu pe o caseta amintiri din copilaria lor, experiente de
viata, puncte de cotitura, realizari, opinii despre viata.

Si, in general, incercati sa fiti un bun ascultator. Daca o persoana in varsta

doreste sa vorbeasca, urmariti-l cu atentie mare, chiar daca ati mai auzit
povestea (chiar cu 5 minute inainte...). Ascultati „dincolo de cuvinte”, inclusiv
lamentarile. Si nu va simtiti dator neaparat sa „faceti ceva”.

22
Bibliografie

Cretu, Tinca - Psihologia vârstelor, 2001, Editura Credis, Bucureşti

Bucur, Cristian - Psihologia varstelor – continuare studii 2008
Verza, Emil - Psihologia varstelor, 1981, Editura Pedagogica
Bontas, Ioan - Tratat de Pedagogie, 2008, Editura ALL 

23