Mihai Eminescu

“Cu mâne zilele-ti adaogi...”

Cu mâine zilele-ti adaogi,
Cu ieri viata ta o scazi
Si ai cu toate astea-n fatã
De-a pururi ziua cea de azi.
Când unul trece, altul vine
În astã lume a-l urma,
Precum, când soarele apune,
El si rãsare undeva.
Se pare cum cã alte valuri
Cobor mereu pe-acelasi vad,
Se pare cum cã-i altã toamnã,
Ci-n veci aceleasi frunze cad.
Naintea noptii noastre
îmblã
Crãiasa dulcii dimineti;
Chiar moartea însãsi
e-o pãrere
Si un visternic de
vieti.
Din orice clipã trecãtoare
Ãst adevãr îl înteleg;
Cã sprijinã vecia-ntreagã
Si-nvârte universu-ntreg.
De-aceea zboare anu-acesta
Si se cufunde în trecut,
Tu ai s-acum comoara-ntregã
Ce-n suflet pururi ai avut.
Cu mâine zilele-ti adaogi,
Cu ieri viata ta o scazi,
Având cu toate astea-n fatã
De-a purure ziua de azi.
Priveliste sclipitoare,
Ce-n repezi siruri se distern:
Repaosã nestrãmutate
Sub raza gândului etern.

1
 * UNESCO a declarat anul 2000 Anul Mihai Eminescu - poet, filozof si personalitate
marcantã,care a contribuit esential la dezvoltarea spiritualã a natiunii sale

“Moralitatea natiunii depinde

de respectul fata de femeie. De
fapt, femeile sunt mai aproape de
idealul uman decit barbatii.”
(Wilhelm
Humbaldt )

In epoca sovietica , femeilor li se garanta egalitatea cu barbatii in

conformitate cu legea. Printre alte drepturi, legea asigura femeilor, pe
baza unui sistem proportional, locuri de munca, inclusiv in cadrul
organismelor conducatoare ale republicii.
Insa , Republica Moldova, de la obtinerea in august 1991, a pornit pe
calea lunga si dificila a transformarilor. Odata cu independenta nationala
a fost adoptata o legislatie suplimentara - cum ar fi legile referitoare la “egalitatea”,
“drepturile de munca si protectia muncii”, “familie” si “protectie mamei , copilului si
tineretului” din 1994 – promovind pe mai departe egalitatea femeilor in societatea
moldoveneasca. Noua Constitutie nationala garanteaza in acelasi timp ca aceasta
legislatie va fi respectata. Adevarata situatie a femeilor din RM , asa cum poate fi ea
demonstrata cu date statistice, este departe de egalitatea proclamata in mod
constitutional.
In viata de zi cu zi se tot vorbeste de o emancipare a femeii, de o eliminare a
discriminarii femeii, de o egalitate in drepturi intre femeie si barbat, dar realitatea e cu
totul alta. Nu numai ca nu s-a produs aceasta egalitate, mai mult in unele situatii femeia
nu e respectata nici ca om pentru ca inainte de orice diferentiere de gen toti suntem
oameni, finite cu drepturi si sentimente.
In societatea noastra majoritatea oamenilor inca traiesc in sisteme de putere
patriarhala care privelegiaza barbatii fata de femei. Tocmai din acest punct de vedere am
decis sa alegem tocmai aceasta tema (”Situatia femeii din Republica Moldova”) pentru
cercetarea sociologica, prin intermediul careia vom incerca sa aflam de ce exista aceasta
situatie de inferioritate si de discriminare a femeilor in RM. Cu toate acestea, din
nefericire aceasta situatie nu este unica in Moldova; mai degraba ea este o prblema
globala cu care se confrunta femeile din majoritatea tarilor cel mai putin dezvoltate.

Drepturile femeii fac parte integrantã din drepturile fundamentale ale omului.
Constitutia Republicii Moldova prevede în mod explicit protectia individului în
conformitate cu drepturile omului; prin art.24, alin.1, garanteazã dreptul la viatã,
precum si dreptul la integritatea fizicã si psihicã a persoanei; alin.2 prevede faptul cã
nimeni nu poate fi supus torturii si nici altui fel de pedeapsã sau de tratament crud,
inuman ori degradant. Aceste prevederi constitutionale, cele incluse în Codul penal si cel
de procedurã penalã, precum si în alte legi speciale, consfintesc drepturile la protectie
2
contra oricãror forme de violentã, inclusiv contra celor comise în familie. Din pãcate, cu
toate eforturile depuse, factorul de la urmã devine alarmant prin proportii, rãspândire
geograficã si cuprindere socialã. Fenomenul de violentã în familie se manifestã în
continuare, fiind agravat de problemele socio-economice cu care se confruntã cetãtenii,
la care se adaugã si cauze individuale constând în consumul de alcool, tulburãri mintale,
stres, frustrare, nivel scãzut de culturã si educatie. Toate aceste aspecte (mai sus
mentionate) ne-au si determinat sa alegem tema data de cercetare sociologica.

Intr-o mare masura situatia femeilor in societate influenteaza direct procesul de

educare a tinerii generatii, proces care este legat nu doar de formarea acestora ca
personalitati umane cu capaciati intelectuale si morale dezvoltate, dar si mai include in
sine si un sir intreg de aspecte ce tin de recunoastere a rolului important pe care îl joacã
femeile în procesul dezvoltãrii umane si a intregii societati.

Imbunatatirea situatiei Generatii de tineri ce nu admit

femeilor discriminarea in genuri

Societate moderna
bazata pe egalitate
intre femei si barbati.

Prin urmare la aceasta cercetare sociologica am pornit de la un studiu al

urmatoarelor aspecte:
• Atitudinea proprie a respondentului fata de femei si fata de problemele cu
care se confrunta ele. In acest segment al chestionarului am incercat sa punem
respondentul fata in fata cu problema data, am dorit sa conturam rolul si
importanta femeilor in viziunea atit a sexului puternic, cit si a sexului frumos.
• Definirea conceptului de violenta si cum se manifesta acesta asupra femeii.
La acest set de intrebari ne-am pus un singur scop si anume: sunt sau nu femeile
moldovence supuse discriminarii si violentei.
• Domeniile actuale de success si cele de “viitor” ale femeilor. Multi dintre noi
considera ca locul femeilor nici intr-un caz nu este “lingă cratiţă”, ci
dimpotriva acestea pot face faţă si “lucrurilor bărbăteşti” , tocmai aceste aspecte
vom incerca să le aborbam in această parte a chestionarului.
• Politicile intreprinse de stat pentru protejarea femeilor din RM (daca exista)

3
Obiectivele pe care vom incerca sa le atingem prin lucrarea data sunt urmatoarele:
 Definirea situatiei actuale a femeii in RM
 Definirea fenomenului de discriminare, de inegalitate si de subapreciere

 Sa prezentam care sunt cauzele / factorii care duc la violenta impotriva femeii
 Sa prezentam formele de violenta la care sunt supuse femeile din RM si efectele
acestora
 Sa aratam in ce consta aportul statului la depasirea acestei situatii (in caz daca
statul se implica pentru rezolvarea problemei date.)
 Prezentarea citorva statistici in ceea ce priveste situatia femeilor din RM sub
diferite aspecte
 Propuneri, metode proprii pentru imbunatatirea situatiei actuale a femeii

Totodată la iniţierea acestei cercetări a stat nu doar obiectivele sus-numite , ci şi un

şir de ipoteze, printre care :

1. “Cu cit se vor cunoaşte mai bine dimensiunile fenomenului de discriminare în

rîndul femeilor din RM, cu atît necesitatea implicării statului si a intregii populaţii
pentru a inlătura efectele acesteia va creste”
2. “ Dacă populatia RM vor manifesta o atitudine negativa faţă de fenomenul
inegalităţii între genuri , cu atit mai puţine femei vor fi implicate in acest proces.”
3. “Cu cit mai repede se va conştientiza faptul ca si femeile au capacităţi şi
aptitudini dezvoltate, cu atît mai repede şomajul în rindul acestora va scădea”.
4. “Cu cit mai multe femei vor fi încadrate in cîmpul muncii, cu atît mai putine

dintre acestea vor fi supuse violentei”.

5. “Cu cit mai multor femei li se va oferi posibilitatea sa se afirme in domeniul
afacerii si conducerii manageriale, cu atit mai repede procesul emanciparii femeilor din
RM va atinge cote maxime.”
6. “ Daca statul nu va lua atitudine fata de problemele actuale a femeilor
(discriminare, violenta), atunci ponderea acestui fenomen va lua amploare.”

4
 In consecinta cercetarea data se va extinde asupra unui gup de persone printre
care: studenti, persone angajate in cimpul muncii si şomeri (toate aceste 3 categorii
avind atit persone de sex feminin,masculin, dar si de diferite virste). Respondentii au
fost selectati dupa anumite criterii, si anume am pornit de la : virsta , sex, stare familiala,
profesie, iar ulterior aceştea au participat de buna voie, neimpuşi de cineva sau de catre
ceva, deci a fost vorba de o esantionare pe cote cu unele trăsături din esantionarea
aleatorie fara revenire. Numărul persoanelor alese a fost de 30, dintre care 10 persoane
erau studenti din cadrul ASEM, alte 10 persoane erau angajati in cimpul muncii (luaţi la
întîmplare) ,si respective 10 persoane aveau statusul social de şomeri. In cele din urma,
eşantionul respectiv, au completat in mod individual, neinfluenţaţi de nimeni,
chestionarele propuse de către operatorii de teren. Atit operatorii de teren, cit si intreaga
echipă de lucru au fost ghidati de un plan de lucru in care s-au specificat principalele
momente ale cercetării, termenii calendaristici, responsabilii si cheltuielile necesare
efectuării cercetării.

Nr. Principalele etape. Termeni Responsabili Cheltuieli

calendaristici
1 Elaborarea instrumentelor de 23.11.2007- Grosu Ana 90 lei
lucru 27.11.2007 Gauga Natalia
2 Cercetarea de probă 28.11.2007 Grosu Ana -
Gauga Natalia
3 Culegerea informaţiei de la 29.11.2007- Grosu Ana -
personae 30.12. 2007 Gauga Natalia
4 Analiza informaţiei colectate 1.12.2007 Grosu Ana -
5 Elaborarea raportului si 2.12.2007 Grosu Ana -
formularea concluziilor Gauga Natalia
finale /propuneri

Referitor la cercetarea de probă trebuie de menţionat că spre a verifica calitatea spre a

se efectua pretestarea instrumentelor de lucru si anume a chestionarului elaborate de
echipa de lucru, acest chestionar a fost pretestat de către însăşi profesorul care a
îndrumat echipa spre a efectua aceasta cercetare (d-na Cojocaru L.). in urma pretestării
au fost aduse noi idei spre imbunătăţirea conţinutului chestionarului.

Trebuie să mentionam că pe parcursul cercetării s-a recurs la autoadminitrare ,

adica fiecare persoana chestionata completa singură, de sine-stătător chestionarul in
corespundere cu toate cerinţele specificate in preambul,iar rolul cercetătorilor de teren
rezumîndu-se doar la anunţarea temei cercetate.

La etapa de culegere a informaţiei am intilnit un şir de probleme .

in rindul studentilor s-a observat o pasivitate, pentru unii motivul principal era
dezinteresul de care dădeau dovada, altii motivau aceasta stare prin faptul ca le este frica
5
de acest subiect , deşi la inceput li se explicase că rezultatul final nu îi va afecta direct,
deoarece chestionarul este anonim.
Printre cei care nu doreau sa participle la completarea chestionarului am intilnit
persoane care singuri luau iniţiativa, altii chiar dacă nu participau la completarea
chestionarului veneau cu careva situatii de caz, propuneri pentru depăşirea situaţiei
prezente, dificile a femeii din RM.
Un aspect care a stîrnit nemulţumirea din partea operatorilor, intilnit la majoritatea
persoanelor care au completat chestionarele, a fost că aceştea nu atrageau atenţia
necesara la menţionările din preambul , iar acest fapt s-a răsfrîns asupra modului
incorect de completare, care nu a avut efecte negative asupra rezultatului final, căci
operatorii de teren au intervenit la timp pentru a inlătura neclarităţile apărute.
Concluzia la care am ajuns la începutul etapei de culegere a informaţiei este ca
indiferent ca unii nu si-au dat interesul pentru completarea chestionarelor, majoritatea
aveau un interes deosebit , fiindcă în mod direct sau indirect sunt şi ei implicaţi in acest
proces.

În continuare vom încerca să analizăm datele şi opiniile pe care le-am obtinut de

la respondenţi la completarea chestionarilor.

Diagrma 1. "Structura esantionului

(dupa sex)"

feminin masculin
50%
40%
30%
ponderea
20%
10%
0%

Pentru început vom prezenta datele personale ale respondenţilor:

Numarul persoanelor din esantion (total)

30 persoane
după sex
studenţi Angajaţi in cîmpul Şomeri
muncii
Fem. Masc. Fem. Masc. fem Masc.
5 5 5 5 5 5

6
 Dintre acestea: 7 persoane sunt celibatari, 2 persoane-divortate, 21- casatoriti.

Diagram a: "Starea civila a res pondentilor"

7% 0%
23%
celibatari
casatoriti
divortati
vaduvi
70%

Aceste date ne vor ajuta să efectuam o analiză comparativă.

Pentru a face ca respondentul sa manifeste interes pentru tema cercetarii

respective am incercat sa-l includem în acest subiect prin citeva întrebări.

La intrebarea :” Care este atitudinea Dumneavoastra fata de femei?”multi

dintre aceştea au raspuns că au o atitudine pozitivă (28 persoane ~ 94%), 1 persoana a
raspuns ca este rezervat in ceea ce priveşte atitudinea sa faţă de sexul frumos si la fel 1
persoană de sex masculin, divorţat manifestă atitudine negativă fată de acestea. Grafic
acest lucru ar arata astfel:

Diagrama 1"Atitudinea respondentilor fata de

femeie"

94%
100%
80%
60%
40%
20% 3% 3%
0%
atitudine pozitiva atitudine atitudine
rezervata negativa

7
 In ceea ce priveste intrebarea : ” Care este rolul / misiunea femeilor in
societatea noastra (in opinia personala)?”, multitudinea de pareri nu a lipsit. Fiecare
a raspuns precum a simţit, altii după mediul în care au trăit etc.

Astfel, majoritatea raspunsurilor (apropo aceste raspunsuri s-

au gasit doar la persoanele de sex masculin) vizau rolul femeilor la
bucătărie, preocupundu-se de grija copiilor, de a educa copiilor si
de a satisface cerinţele bărbaţilor . Tradiţional se consideră că
femeile trebuie să fie responsabile de tot ceea ce se întimplă acasă
şi pe lîngă casă, de naşterea şi creşterea copiilor, pe cînd bărbaţii
sunt implicaţi mai putin în aceste probleme. Pe lîngă acest fapt, de la ele se aşteaptă să
mai lucreze şi să contribuie la ridicarea potenţialului economic al familiei. Cu toate
acestea din partea sexului puternic au existat si raspunsuri care nu vedeau femeile doar
ca “obiect” casnic, ci chiar spuneau ca femeile sunt viitorul ţării noastre, ele reprezintă
puritatea si gingaşia fara de care un barbat nu ar trăi.

Sexul frumos pare să fie de alta părere in ceea ce priveste rolul femeii in societate.
Acestea au pus accentual pe casă, copii şi carieră de success. Primele
doua aspecte vizează “ responsabilităţile de soţie/ mama” care par să
fi devenit deja un obicei, o tradiţie transmisa din mamă în fiică,
generaţie după generaţie. Cariera de succes, insă pare a fi mai mult o
dorinţă decit o realitate. In această postură ele se vad realizate nu
doar ca femei, ci si ca personalităţi cu
caractere individuale.
In privinta “egalităţii în genuri” majoritatea
respondenţilor (83% sau 25 persoane) s-au
pronuntat pentru relaţia :
aceleasi drepturi
“FEMEIA ========== BĂRBAT”.
Alegind această optiune aceştea si-au dat “votul” pentru inlăturarea discriinarii femeii
si susţinerea emancipării lor.
Cu toate acestea 10% (3 persoane de sex masculin) din cei intervievaţi au pledat
pentru superioritatea barbaţilor si inferioritatea femeilor. Banal e că 2 persoane (7%)
(de sex feminin) au ales varianta ce presupune superioritatea femeilor si inferioritatea
barbatilor, fapt care credem că se datorează dorinţei de a se simţi şi ele măcar odată
stăpîne pe viaţa proprie si pe propriile acţiuni, fară a depinde de “ceea ce zice bărbatul”.

8
 Diagram a 2:"Egalitate in genuri s au nu ? "

10% egalitate in genuri

7%

s uperioritatea femeilor

s uperioritatea
83% barbatilor

In societatea noastră se tot vorbeste de o egalitate in drepturi intre femei si barbati,

dar realitatea e alta. Nu numai ca nu s-a produs această egalitate, mai mult în unele
situaţii femeia nu e respectată nici ca om pentru că inainte de orice diferenţiere de gen
toti suntem oameni, fiinţe cu drepturi şi sentimente. În RM majoritatea oamenilor încă
trăiesc în sisteme de putere patriarhală care privilegiază bărbaţii faţă de femei.

Raspunzind la întrebarea : “Prin ce se manifesta cel mai des fenomenul

inegalitatii pentru femeile din RM?”, toti respondenţii au pus pe prim-plan violenţa
domestica (chiar şi ultimele date statistice arată că 1 femeie din 4 este supusă violenţei
domestice.). Chiar şi faptul că intreg eşantionul supus cercetării a raspuns la fel, ne-a
pus pe gînduri, căci de aici reiese că populaţia cunoaşte de existenţa acestei probleme,
dar nu întreprinde nimic pentru a înlatura acest fenomen, sau cel puţin de a diminua
numărul persoanelor ce cad pradă acestei nedreptăţi.

Motivele discriminării femeilor care au fost puse pe primul plan

sunt: condiţia femeilor de a-si complica viaţa (40%) Acest procentaj
credem că s-a datorat sincerităţii de care au dat dovadă respondenţii.
Dorinţa de dominare a fost a 2-a varianta cu cele mai multe voturi
(23%), urmată de multiplele obligaţii ale femeilor cu 17%. La o egalitate
de 10% s-au plasat variantele mentalitatea bărbaţilor si subaprecierea
femeilor . Cu aceste date ne convingem in RM, printre bărbaţi, încă se
mai circulă acele proverbe, expresii care promovează normalitatea bătaii :”femeia
nebătută e ca mîncarea nesărată”.

Problema violentei exista in RM, desi ea nu este atit de bine-

documentată. Bazindu-ne pe exemplele altor naţiuni şi pe
condiţiile de luptă şi greutăţi economice este uşor de spus că
atacurile fizice şi atacul/violenţa sexuală există; de asemenea
există, şi este în creştere abuzul verbal, emotional şi
psihologic pe măsura scăderii standardului de viaţă şi
sporirea greutăţilor cotidiene

9
 Şi cum fenomenul de inferioritate şi de discriminare trebuie să se manifeste
intr-un mod oarecare le-am oferit posibilitatea respondenţilor sa-şi spună punctul de
vedere la intrebarea 12, alegind din toate variantele, 2 cele mai des intilnite.
Considerăm că variantele pe care le-au ales respondenţii , îndeosebi a sexului
frumos, se datorează anume situaţiilor pe care acestea le-au simţit pe propria piele sau la
care au asistat indirect ( ex: în familie).

Acestea se prezintă în felul următor:

Diagrama 3:"Forme de violente aplicate de barbati
impotriva femeilor"

18% violenta fizica

7% abuz psihologic
agresiune verbala
50%
12% amenintari, teama
13% violenta economica

Credem de cuviinţă să prezentam şi date statistice ale BNS cu privire la acest

fenomen. Conform unor rapoarte de specialitate, femeile din Republica Moldova se
confruntã cu toate tipurile de violenţã, îndeosebi cu cele tradiţionale: agresiunea verbalã
(15%), violenţa economicã (15%), teama (13%), abuzul psihologic (11%), ameninţãrile
(8%), violenţa fizicã (6%), cu toate ca datele neoficiale pot avea alta “faţă”.

Pentru a vedea care este ponderea fenomenului violentei

printre respondetii de sex feminin inclusi in această cercetare
am rugat să se raspundă sincer la intrebarea: “A-ti fost
vreodata expusă volentei?” Raspunsuri afirmative ne-au dat
9 persoane din 15 si respectiv 6 persoane au ales varianta
“Nu”. Ceea ce ne-a trezit indignarea este că acele femei care
au fost expuse violenţei, nu au trăit doar o singură dată aceste
momente, unele (34 %) chiar ne - au raspuns ca permanent
sunt supuse acestui calvar.
Motivele care au fost menţionate ca fiind cele mai des
folosite ca pretext au fost :
• Alcoolismul, care detine 39% din total
• Gelozia, la egalitate cu alcoolul (39%)
• Nervozitatea bărbaţilor (11%)
• Provocate chiar de femei (11%).

10
 Celelalte variante care nu s-au ales cu nici un vot , credem că nu sunt mai puţin
importante, de aceea în cadrul acestui eşantion acestea pot fi trecute pe cel de-al 2-lea
plan , în frunte plasîndu-se deja cele menţionate

Diagrama 4:"Motivele violentei"

40% 39% 39%

30%

20%

10% 11% 11%

alcoolism
0%

nervozitatea
gelogie

provocate de
Р1

barbatului

femeie
Cu toate ca un număr mare de femei sunt supuse violenţei,
acestea in cele mai multe cazuri nu doresc şi nici nu apelează la
instituţii, asociaţii şi organizaţii specializate în acordarea de ajutor
femeilor ce au avut de suferit de pe urma violentei barbaţilor si care
au un singur scop: combaterea violentei şi a descriminării femeilor.
Dintre respondentele care au marturisit ca au fost supuse violenţei
domestice, doar 2 persoane (22%)au apelat la ajutorul acestor organizaţii
non-guvernamentale , 1 persoana (11%) ne-a marturisit că ”nu cred in aşa ceva” si 6
persoane (sau 67%) nu au apelat si nici în viitor nu vor apela la astfel de asociaţii.
Aici credem că ar fi bine de menţionat,precum demonstreazã experienta, lupta
pentru dezrãdãcinarea violentei de cele mai multe ori este initiatã de asociatiile feminine
si organizatiile non-guvernamentale. În Republica Moldova existã vreo 40 la numãr.
Printre acestea sunt de mentionat astfel de asociatii precum Asociatia femeilor din RM,
“Femeia azi.”, “Initiativa civicã”, “Imperativ”, “Asociatia de planificare a familiei”
etc. .Toate acestea au în prim-planul activitãtilor sale protejarea femeilor contra
violentei.

Femeile din Moldova

La nivel mondial atît în cele mai puţin şi-n
sprijinã în modul cel mai cele mai dezvoltate ţări, statisticile arată că
activ dezvoltarea societãtii
civile si
femeile efectuează majoritatea muncii casnice
colaborarea dintre în cadrul unei familii tradiţionale. Aceasta
organizatiile de femei si
mass-media.
situaţie nu era inechitabilă din punct de vedere
financiar atunci cînd singura responsabilitate
de muncă a femeilor era în cadrul gospodăriei
iar cea a bărbaţilor era în domeniul forţei de muncă salariate. Dar deoarece această
11
tendinţă socială tradiţională a început să se schimbe, iar femeile au început să intre în
cîmpul muncii salariate, sarcinile lor casnice nu mai sînt echilibrate. În schimb sarcinile
externe au sporit, în timp ce cele casnice au rămas la fel.
Si tocmai pentru a lamuri aceasta situatie am oferit respondentilor
posibilitatea de a ne spune :”Credeti in succesul femeilor business-
woman?”. Ne-am simtit placut surprinse de faptul ca intreg esantionul
(100%) crede in capacitatile intelectuale si manageriale ale femeilor.
Nu in zadar si datele statistice arata:”28,88% din femei pretind cã
serviciul le oferã lor posibilitatea promovãrii; 50% - au sanse de a
obtine recunoastere profesionalã; 53,26% sustin cã ele pot avea puterea
de decizie si numai 37,44% cred cã au sanse de a se califica din punct de vedere
profesional”.

La intrebarea:” Cum credeti , care sunt domeniile in care activeaza cele mai
multe femei? (3 domenii)” respondentii au plasat domeniile in felul urmator:

Tabel 1: “Domeniile in care activeaza cele mai multe femei” (in opinia respondentilor)

Nr. Domeniul de activitate Nr. de Ponderea

raspunsuri (%)
(30*3 domenii)
I Educatie 30 33%
II Sanatate 30 33%
III Comert 22 24%
IV Protectie sociala 9 9%
V Servicii 5 6%
VI Finante 2 2%
VII Alte variante (politica) 2 2%

Din acest clasament reiese ca femeile isi aleg domenii de activitate la care este
nevoie de multa atentie, de mai multa exigenta, multa grija si care implica de asemenea
conditia emotionala a femeiei. Aceste domenii profesionale pot fi considerate drept o
continuare a activitatii lor casnice , de exemplu : educatie, ocrotirea sanatatii, sfera
serviciilor.

Traditional femeile au preferat educatia umanitarã, pedagogia si lingvistica cu

predominarea limbilor moderne. În ultimii ani a crescut numãrul femeilor tinere ce
studiazã economia si dreptul, în trecut ultimul era domeniul preferat al bãrbatilor. Însã,
disproportia între numãrul bãrbatilor si cel al femeilor în stiinte umanitare si naturale
este una din cauzele asa-numitei “feminizãri” a domeniilor
specifice. Conform serviciului sociologic “Opinia”, în medie
numai 1 din 10 absolvente cu educatie superioarã îsi gãseste
locul de muncã.
Asadar, conform unor date selectate, foarte putine femei -
profesioniste tinere se ocupã de carierã, administreazã companii
sau institutii, sunt promovate etc. Numai 4% din absolvente cu educatie superioarã se
considerã norocoase. Având aceeasi pregãtire profesionalã ca si bãrbatii, 3/4 din femei
12
presteazã munci necalificate, salariul lor fiind în proportie de 70-80% comparativ cu cel
al bãrbatilor. De fapt, ziua de lucru a femeilor are o intensitate dublã, ba chiar triplã,
dacã se mai au în vedere si grijile lor casnice, si necesitatea de câstiguri suplimentare
pentru întretinerea copiilor si familiei.

La intrebarile in lant am convenit ca analiza datelor oferite de respondenti sa le

reprezentam initial intr-un table, dupa care fiecare afirmatie o vom descrie in parte

Tabel 2.: ”Acord sau …dezacord?”

Nr. Afirmatiile propuse Calificativele acordate (nr de persoane)

respondentilor
Acord Acord Nu stiu dezacord Dezacord
total total
19. Locul femeii este la bucatarie, 3 pers 2 pers 0 5 pers 20 pers
linga copii si barbat.
20. Este important ca femeile sa 23 2 pers 1 pers 3 pers 1 pers
participe la viata politica a pers
statului
21. Femeilor din RM le sunt oferite 0 0 6 pers 4 pers 20 pers
aceleasi drepturi ca barbatilor
22. “Femeia nebatuta este ca 2 pers 0 2 pers 0 26 pers
mincarea nesarata”
23. Conducerea automobilului este o 28 0 0 2 pers 0
forma de emanciparea a femeilor pers
24. Femeia poate fi un bun lider 25 0 3 pers 0 2 pers
pers

.
Deci , la afirmatia : “Locul femeii este la bucatarie, linga copii si barbat”
respondentii au raspuns in felul urmator:

Diagrama 5 :"Locul femeiei este la bucatarie, linga

copii si barbati"

70%
60%
50%
40%
67%
30%
20%
10% 17%
10% 6%
0% 0%
Acord Acord Nu stiu dezacord Dezacord
total total

13
 De aici reiese faptul ca majoritatea respondentilor incep sa inteleaga ca rolul femeiei
in societate si in familie nu se rezuma doar la grija pentru casa, pentru educarea si
cresterea copiilor… Ce-ar fi daca intreaga societate ar constientiza acest lucru?!?

Un interes sporit ne-au atras pozitiile pe care s-au situate cei intervievati la
afirmatia:”Este important ca femeile sa participe la viata politica a statului”. Înainte
de a aborda problema integrãrii femeilor moldovene în procesele politice, am vrea, mai
întâi, sã vedem cât de organic se angajeazã femeile într-un domeniu, considerat, în mod
traditional, rezervat bãrbatilor. E cunoscut faptul ca politica nu se limiteazã la structurile
si institutiile puterii. Orice problemã care vizeazã interesele social-economice, de drept
si nationale ale poporului poartã caracter politic. Politica se constituie, în principal, din
viata de zi cu zi, normele de comportament social în contextul relatiei popor - putere;
politica pãtrunde în toti “porii” societãtii, este paralelã cu fluxul informational si se
produce acolo, unde au loc schimbãri în constiinta si conditia vitalã a oamenilor, unde se
formeazã opiniile, se cristalizeazã vointa,se apãrã interesele, se exercitã puterea
Cu alte cuvinte, fiecare individ, chiar dacã nu face politicã, este prins în pânza cu
mii de fire a acesteia, adoptând o anumitã pozitie civicã referitoare la diverse probleme.
Dacã ar fi sã abordãm chestiunea în cauzã din acest punct de vedere, atunci fiecare
dintre noi oricum participã la viata politicã a societãtii. În contextul dat, rolul femeii este
unul din cele mai importante. Nu in zadar, 23 persoane (sau 77%) din tot esantionul au
afirmat ca femeia trebuie sa participle la viata politica a RM.

Grafic acest lucru ar arata astfel:

Diagrama 6: "Femeia trebuie sa

participe la viata politica a
statului."
Acord total
10% 3%
3%
7% Acord
nu stiu

77% Dezacord
dezacord total

Datele statistice arata alta directie a lucrurilor. Actualmente putem observa cã

acest proces are tendinta de a scãdea din intensitate. Dacã prezenta femeilor în organele
decizionale in anul 1980 a constituit cifra medie de 33,3% în organele elective (nu
comentãm faptul cã aceastã reprezentare în timpurile de pominã era pur formalã si purta
un caracter propagandistic), apoi dupa anul ‘90 aceastã prezentã cunoaste
cota minimã de 3,8% - în Parlament, crescând pânã la 8,9% în anul 2001. Participarea
masivã a femeilor în organele judiciare se confirmã prin faptul cã astâzi 30% din
numãrul judecãtorilor Curtii Supreme de Justitie sunt femeii.
14
 La afirmatia cu numarul 24:”Femeia poate fi un bun lider”, 83 % din respondenti
au cazut de acord cu aceasta, doar 10% nu s-au pronuntat acordind calificativul “nu
stiu” si 7 % nu au fost de acord cu aceasta afirmatie.

Ceea ce ne-a pus pe ginduri este faptul ca la urmatoarea

intrebare, care suna astfel: “Ati dori sa lucrati sub
conducerea unei femei?” e ca 80% (24 persoane) din cei
chestionaţi au afirmat ca nu doresc să lucreze sub autoritatea
unei femei Implicaţiile principale ale acestei statistici sînt
profunde, arătînd o lipsa de respect faţă de femei ,în calitatea
lor de lideri, şi prin urmare o lipsă de încredere în capacitatea
femeilor de a avea caracteristicile unui lider. Faptul că femeile
ca şi bărbaţii susţin acest punct de vedere arata că atitudinile sociale au jucat un rol
semnificativ în subminarea, a autoaprecierii şi a autoîncrederii femeilor.
Daca atitudinile sociale sînt gata să se schimbe în favoarea femeilor, femeile trebuie
sa fie primele care să recunoască capacitatea lor de a fi egale. O astfel de statistica cum
este cea de mai sus arată ca obţinerea unei recunoaşteri va necesita un volum mare de
munca. Lipsa de respect faţa de autoritatea femeilor ar putea părea surprinzătoare cînd
consultăm statistici asupra rolului femeii în perioada comunista. In acea vreme, cu
numai patru ani în urma, egalitatea dintre bărbaţi şi femei era mereu subliniată, iar
procentajul femeilor în poziţii de conducere asigurau un oarecare echilibru în poziţiile de
putere. La o examinare mai atentă totuşi devine evidentă superficialitatea acestei
egalităţi de putere
Diagrama 7:"Ati lucra sub
autoritatea unei femei?"

80%
60%
80%
40%
20% 20%
0%
Da Nu

Pe linga faptul ca femeile pot fi buni lideri, indiferent de ce sustin barbatii, o

problema care ne intereseaza este, daca : “ Sunteti satisfacut de politica dusa la nivel
national privind protejarea interesele femeilor?”. Din 30 persoane , parerile s-au
impartit in felul urmator:

15
 Parerea Nr.de Pondere
persoan a
e
Da, sunt 3 10%
Sunt, dar nu 17 57%
suficient de
mult
Nu sunt 10 33%
Diagrama 8:"interesele femeilor
sunt protejate la nivel national? "
57%
60%
33%
40%
20% 10%
0%
Da S unt, dar Nu sunt
insuficient

Daca ar fi sa calculam nivelul satisfactiei acesta ar fi urmatorul:

N satisfactiei = (a-c)/ (a+b+c);unde a- raspunsurile pozitive (“Da”)- 3 persoane

b- raspunsuri neutre (“sunt, dar nu suficient”)- 17 persoane
c- raspunsuri negative (“Nu”)- 10 persoane, deci:
Nsatisfactiei=(3-10)/(3+17+10)= - 0,23
- 0,23
♠
+1 0 -1

Reprezentarea grafica a gradului de satisfactie a respondentilor fata de politica dusa de

stat pentru protejarea intereselor femeiei

Deoarece marimea acestui indice este de (-0,23) si acesta e mai aproape de (-1) atunci
nivelul satisfactiei scade , iar insatisfactia creste vizibil fata de politica de stat promovata
pentru sustinerea femeilor din Republica Moldova.

Si pentru a aprecia :” In ce masura statul se implica in rezolvarea problemelor cu

privire la situatia dificila a femeilor din RM” deasemenea am considerat oportuna

aflarea nivelului se satisfactie (care va include aprecierile persoanelor din esantion):

I metoda:

Nsatisfactiei = n1(1)+n2(2)+n3(3)+n4(4)+n5(5)+n6(6)+n7(7)+n8(8)+n9(9)+n10(10)+n11(11)
16
 n1+n2+n3+n4+n5+n6+n7+n8+n9+n10+n11
unde :
- n1;n2;n3;n4;n5;n6;n7;n8;n9;n10, n11- numarul corespunzator de respondenti
care a u ales 1, 2,3,4,5,6,7,8,9 ,10 sau 11
Nsatisfactiei= 7*(1)+3*(2)+0*(3)+0*(4)+2*(5)+0*(6)+15*(7)+0*(8)+2*(9)+1*(10)+0* (11);
30
Nsatisfactiei= 5,2
II metoda

Nsatis= n1*(-2,5)+n2*(-2)+n3*(-1,5)+n4*(-1)+n5*(-0.5)+n6*(0)+n7*(0.5)+n8*(1)+n9*(1,5)+ n10*(2)+n11*(2,5)

n1+n2+n3+n4+n5+n6+n7+n8+n9+n10+n11

Nsatis = 7*(-2,5)+3*(-2)+0*(-1,5)+ 0*(-1)+2*(-0,5)+15*(0,5)+0*1+2*1,5+1*2,0+0*2,5

30

Nsatis= -17,5+(-6)+0+0+(-1)+7,5+0+3+2+0; Nsatis= - 0,4

30

Reprezentarea grafica va arata astfel:

1 2 3 4 5 5,2 6 7 8 9 10 11
♠
-2.5 -2 -1,5 -1 -0,5 -0,4 0 +0,5 +1 +1,5 +2 +2,5

Daca am face o concluzie la cele prezentate grafic ,atunci aceasta va fi urmatoarea:

marimea nivelului mediu de satisfactie in ceea ce priveste implicarea statului in
rezolvarea problemelor de discriminare a femeilor din RM este dupa I-a metoda 5,2, iar
dupa a II-a metoda (-0,4) ceea ce indica faptul ca respondentii nu prea sunt satisfacuti
de modul in care statul se implica in solutionare acestei problemei .

La finalul chestionarului fiecarei persoane chestionate i s-a oferit sansa sa-si dea cu
parearea in ceea ce priveste viitorul femeilor din Republica Moldova, dar si posibilitatea
de a propune careva solutii pentru depasirea acestei probleme nationale (care are deja si
amploare globala).

17
 Astfel, am ajuns la ca situatia femeilor din RM este destul
de delicata, chiar daca unele dintre acestea (o minoritate) sustin ca sunt fericite si
implinite. Intr-un mod sau altul toate doamnele,
domnisoarele ajung la un moment sa fie expuse
discriminarii, daca nu chiar si mai rau : violentei.
Si aceasta are o explicatie si anume: deoarece oamenii
din Moldova luptă împotriva greutăţilor asupra cărora
nu au nici un control,ei sporesc condiţiile pentru
creşterea acestor activităţi criminale. Dar totuşi rata crescîndă a abuzurilor de droguri şi
alcool în toata populaţia este un alt indicator al abuzului mascat faţă de femei care în
mod inevitabil exista.
Pentru a imbunatati situatia sau cel putin de a o ameliora este necesar ca republica să
recunoască problema abuzului faţă de femei şi sa implementeze strategii
corespunzătoare pentru 1) scăderea ratei atacurilor şi 2) să ofere sprijin victimelor. In
legătura cu primul punct este evident ca o astfel de strategie trebuie implementata larg la
nivelul comunităţii şi stopată printr-o legislaţie adecvată. In primul rînd, publicului
trebuie să i se spună adevărul despre abuzuri şi atacuri; cel mai bine este să începem
această educaţie printre tineri, în şcoli, pentru ca educaţia primită să fie bine însuşită şi
utilizată pe parcursul întregii lor vieţi.
Fără îndoială, în absenţa educaţiei anterioare, educaţia socială generală este
necesara. Prea mulţi oameni, femei şi bărbaţi, nu-şi pun problema abuzului faţă de
femei. Femeile şi bărbaţii trebuie învăţaţi că acest abuz - fie el verbal, sexual sau fizic –
în cadrul unei relaţii sau în afară unei relaţii este absolut inacceptabil. Ar trebui un cadru
legislativ care să sprijine educaţia pentru a 1) inhiba atacul potenţial; 2) pedepsi pe cei
care atacă şi 3) să asigure sentimentul de securitate şi şansa reabilitării victimei.
18
 Pe linga cele spuse mai sus, ar fi binevenit sa mai mentionam faptul ca consecintele
sociale grave ale crizei economice au avut efect asupra bãrbatilor, dar indeosebi asupra
femeilor. În pofida expectatiilor, tranzitia spre democratie si economia de piatã nu a
presupus cã o mare parte a femeilor vor prefera sã rãmânã “gospodine fericite”. Alta
problema e ca cota femeilor în politicã diminueazã, pe cind cota lor în forta de muncã nu
s-a redus. Situatia femeilor pe piata muncii se înrãutãteste, ele fiind împinse în afara
pietei locurilor de muncã ce necesitã studii superioare, deprinderi si muncã intelectualã.

Si tocmai pentru a inlatura aceste efecte urmatoarele:

• Înfiinţarea unei infrastructuri de consultanţă pentru femei, prin înfiinţarea unei
secţiuni Femeile în dezvoltare în cadrul Ministerului muncii, a unui grup
consultativ pentru promovarea intereselor femeilor în cadrul Guvernului şi a unui
Centru preocupat în mod preponderent cu comunicarea necesităţilor femeilor
către Guvern.
• Îmbunătăţirea legislaţiei referitoare la femei şi a mecanismului de implementare
a acesteia, prin revizuirea legislaţiei existente, identificarea zonelor ce necesita
reformare/ îmbunătăţire şi comunicarea recomandărilor către Parlamentul
Republicii Moldova,
• Sporirea conştiinţei decidenţilor politici şi a oficialilor în problemele sexelor,
prin desfăşurarea unei conferinţe nationale asupra femeilor, asigurarea cu
asistenţă tehnică a Departamentului Statisticii privin metodologiile de colectare a
datelor specifice legate de sexe, desfăşurarea unor ateliere de sensibilizare a
problemelor legate de sexe la care au participat oficialităţi publice şi publicarea
unui buletin informativ.
• Sporirea conştiinţei publice despre problemele femeii din Moldova, prin
asigurarea pregătirii profesorilor şi studenţilor în problemele sexelor în cadrul
dezvoltării, înfiinţarea unor programe de studii formale asupra femeilor în cadrul
universităţilor; promovarea dezvoltării problemelor legate de sexe, prin mass-
media locala şi publicarea unor buletine informative.
• Acordarea de asistenţă indivizilor în promovarea/obţinerea unei situaţii
îmbunătăţite a femeilor

19
 • Participarea sporită a femeilor în afaceri prin pregătirea acestora în
antreprenoriat şi managementul micilor afaceri şi promovarea înfiinţării unei
întreprinderi pilot pentru femei
• Înfiinţarea unui Centru de sprijinire a femeilor care ar putea să asigure sprijin
femeilor ce solicită asistenţă juridica, precum şi asigurarea serviciilor de sprijin
juridic şi psihologic femeilor ce sînt victime ale abuzurilor fizice şi sexuale, cu
care sa se tina legatura permanent, chiar si dupa acordarea ajutorului necesar.

Date statistice cu privire la situatia femeilor

dim mai multe tari ale lumii :

1. Fiecare a doua femeie din lume

care a decedat a fost jertfa a
violentei;
2. In fiecare zi in SUA in rezultatul
violentei domestice decedeaza 11 femei;
3. In Marea Britanie pina la 25 % din crimele contra
personalitatii tin de violenta domestica;
4. In 2004 in Rusia au decedat circa 13.000 de
femei in urma violentei domestice (pentru
comparatie: in 10 ani de razboi in Afganistan au
murit 13.000 de soldati rusi);
5. In Lituania 63% de femei in virsta de la 16 ani in
sus au devenit jerfe ale violentei fizice din partea
barbatilor (2001);

20
 6. In Kazahstan fiecare a 3-a femeie este supusa
violentei in familie;
7. In India si Sri-Lanka, annual, circa 5000 de femei,
devin jertfe ale omorului din cauza zestrei;
8. In Moldova in anul 2002 omorurile in familie au
constituit 19,6%;
9. In 2007, in Republica Moldova ,s-a constatat ca
din 4 femei - una este supusa violentei in familie;

Coordonate geografice :
Între 45°28' ºi 48°28' grade latitudine
Suprafata: 33,700 km2
Populatia: 4.3 mil. locuitori
Tãrile limitrofe: Romania si Ucraina
Date principale
Denumirea tãrii: Moldova
Denumirea oficialã: Republica
Moldova
Limba: Românã
Cod: MD
Capitala tãrii: Chisinãu
Ziua independentei: 27 August 1991
Admisã ca membru al ONU: 2 martie
1992
Adoptarea Constitutiei: 29 iulie 1994
Organul legislativ: Parlament, 101
deputati alesi pentru 4 ani
Forma de guvernãmânt: Parlamentarã
Moneda nationalã: Leul moldovenesc

21
22