LecŃia 1

Vectori liberi

B B' Doua segmente AB si A' B ' se numesc

echivalente, daca AA' BB' este paralelogram
(adică AB || A ' B' , AA'|| BB' , de unde rezultă

A A' AB = A' B' ). Spunem că segmentele AB şi A’B’

sunt la fel orientate.

Segmentul AB este echivalent cu segmentul A'B'

Fig. 1

Toate segmentele echivalente cu un segment dat AB spunem ca formează vectorul

liber AB .
MulŃimea vectorilor liberi din plan o notăm cu V2 sau R 2 , iar cea a vectorilor liberi

din spaŃiu cu V3 sau R 3 .

OperaŃii cu vectori liberi

Adunarea
Adunarea se face punând “cap la
CD
cap” cei doi vectori şi este o
generalizare a adunării numerelor.
CD

AB
+

Suma nu depinde de poziŃia în care se

AB

AB
CD pun vectorii AB şi CD unul in
continuarea altuia.
CD

CD AB
+
AB

Suma a doi vectori liberi nu depinde de

locul in care se efectueaza CD

Fig. 2
AB
AB

Altă variantă de adunare este regula paralelogramului. CD

Aceasta este regula de “adunare a forŃelor”, Suma a doi vectori este diagonala paralelogramului
construit pe cei doi vectori
descoperită de Simon Stevin.
Fig. 3

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 1

Vom nota cu O vectorul AA = BB = … , în care segmentul suport este redus la un punct.

Notăm cu − AB vectorul - AB = BA .

ProprietăŃile ale adunării

( )
1) V1 + V 2 + V 3 = V1 + V 2 + V 3 ( ) (asociativitate)

2) V1 + V 2 = V 2 + V1 (comutativitate)

3) V + 0 = 0 + V = V ( 0 este element neutru)

( ) ( )
4) V + − V = − V + V = 0 ( − V este inversul sau simetricul lui V )

( ) ( )
Prin urmare R 2 ,+ şi R 3 ,+ sunt grupuri comutative.
Ilustrăm demonstraŃia asociativităŃii în figura urmatoare

v2

v1
v1+v2 v3
v2+v3

(v1+v2)+v3=v
1+(v2+v3)

Adunarea vectorilor este o operatie asociativa

Fig. 4

InmulŃirea cu scalari

A''

B Definim λ ⋅ AB = AB' cu AB' = λ ⋅ AB şi AB' e orientat ca

B'

AB dacă λ > 0 , iar dacă λ < 0 ,atunci AB' e orientat in sens

A'
opus.
A
B'' Un exemplu de înmulŃire avem în figura alăturată.

A''B''=-3AB AB=2A'B'

Fig. 5

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 2

ProprietăŃile inmulŃirii cu scalari:

1) 1 ⋅ v = v

( )
2) λ V1 + V 2 = λ V1 + λ V 2

3) (λ1 + λ 2 )V = λ1 V + λ 2 V

( )
4) (λµ ) ⋅ V = λ µ V

Ilustrăm proprietatea 2) in desenul de mai jos

( )
λ v1 + v2 = λ ⋅ v1 + λ ⋅ v 2



⋅v 2
λ

v1 + v2


v2
O v1
 
λ ⋅ v1

Din rationamente de asemanare rezulta

distributivitatea inmultirii cu scalari fata de adunarea vectorilor

Fig. 6

ProprietăŃile 1), 3) şi 4) rezultă imediat din definiŃia produsului dintre un scalar şi un vector.
O mulŃime V pe care este definită o operaŃie “+” ce dă pe V o structura de grup
comutativ şi o operaŃie numită înmulŃire între numerele reale, R, şi elementele din V, cu
proprietăŃile 1)-4) de mai sus se numeşte spaŃiu vectorial.
( ) ( )
Prin urmare vectorii din plan R 2 sau din spatiu R 3 cu operaŃiile definite mai înainte
sunt spaŃii vectoriale.

Vectori de poziŃie

Fie O un punct fixat în plan sau spaŃiu. Pentru un punct A din plan sau spaŃiu numim

vectorul OA , vectorul de pozitie al punctului A si îl vom nota uneori cu r A . El depinde de

alegerea punctului origine O.

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 3

Vectorul de poziŃie al mijlocului segmentului AB

A OM =
1
2
1
(
⋅ OC = ⋅ OA + OB
2
)
C
deci vectorul de poziŃie al
M
mijlocului este r M =
1
2
(
rA + rB )

O Fig. 7 B

Vectorul de pozitie al punctului M care imparte un segment AB intr-un raport dat.

A ( ) (
MB = k ⋅ MA deci OB − OM = k ⋅ OA − OM )
M de unde rezulta
-
B
OB − k ⋅ OA
OM =
O 1− k
-
Fig. 8

Vectorul de pozitie al centrului de greutate al unui triunghi.

C’=mijlocul lui AB implică OC' =

1
2
(OA + OB . )
Deoareca G este situat pe CC’ astfel ca
A
GC = −2GC' avem
G C 1 ⋅ OC − (− 2 ) ⋅ OC' OA + OB + OC
C’ OG = =
1 − (− 2 ) 3

O
B Dacă am fi utilizat altă mediană ar fi
rezultat acelaşi vector de poziŃie. Deci punctele
Fig. 9
pe mediane, care impart medianele in doua parŃi
spre vârf şi o parte spre bază, coincid. Acest punct se numeşte centrul de greutate al
triunghiului.

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 4

Descompunerea după două direcŃii în plan

Fie e1 şi e 2 doi vectori nenuli şi necoliniari din plan. Fie V un vector oarecare în

plan. Punem vectorii e1 , e 2 , V cu originea în

V acelaşi punct O. In figura alaturată se vede
ye2
descompunerea unică a lui V ca suma a doi

e2 vectori, unul coliniar cu e1 , altul coliniar cu e2 .

V = x e1 + ye 2 . x şi y se numesc coordonatele lui

e1 xe1 V in raport cu reperul e1 , e 2 . { }
Fig. 10 Dacă in spaŃiu avem trei vectori nenuli

e1 , e 2 , e3 astfel că puşi cu originea in acelasi

punct O, niciunul din segmentele care reprezintă un vector nu este situat în planul format de
celelalte două segmente, atunci spunem ca

{
avem un reper în spaŃiu , e1 , e 2 , e3 . } xe1+ye2+ze3
In figura alăturată vedem cum un

vector oarecare V in spaŃiu se descompune

unic V = x e1 + ye 2 + ze3 . x,y, respectiv z ze2

ye2
xe1+ye2
se numesc coordonatele lui V in reperul e2
e3
{e1 , e2 , e3 }
v = OA = x e1 + ye 2 + ze3 e1 xe1

Fig. 11

OperaŃiile cu vectori scrise în coordonate

Fie V1 = x1 e1 + y1 e 2 + z1 e3 şi V2 = x 2 e1 + y 2 e 2 + z 2 e3 .

ProprietăŃile adunării si ale înmulŃirii cu scalari ne dau pentru V = V1 + V2

V = (x1 + x 2 )e1 + (y1 + y 2 )e2 + (z1 + z 2 )e3

λV1 = (λx1 )e1 + (λy1 )e2 + (λz1 )e3
Când reperul este subînŃeles scriem doar coordonatele:

V1 = ( x1 , x 2 , x 3 ), V2 = (x 2 , y 2 , z 2 )

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 5

 V1 + V2 = (x1 + x 2 , y1 + y 2 , z1 + z 2 ) λ ⋅ V1 = (λx1 , λy1 , λz1 )

DistanŃe şi unghiuri în plan şi spaŃiu

In geometria plană sau în spaŃiu se introduc noŃiunile de distanŃă şi unghi şi se pun în
evidenŃă un număr de teoreme (Pitagora, Pitagora generalizată,etc.).
Fie printr-un punct O din spaŃiu duse trei drepte perpendiculare. Luăm pe ele trei

puncte, E1 , E 2 , E 3 , pe fiecare dreaptă câte unul, astfel ca OE1 = OE 2 = OE 3 = 1 . Prin

OE sau OE notăm lungimea segmentului OE,

B
sau, acelaşi lucru a vectorului OE . Spunem că
|zA-zB|
vectorii e1 = OE1 , e 2 = OE 2 , e3 = OE 3 formează un
C reper ortonormat.
|yA-yB| Fie acum A(x A , y A , z A ) şi B(x B , y B , z B ) două
D
A |xA-xB| puncte oarecare in spatiu. Aceasta inseamnă că

Fig. 12 OA = x A e1 + y A e2 + z A e3 ,

OB = x B e1 + y B e2 + z B e3 . Construim un

paralelipiped cu AB diagonală şi laturile paralele cu vectorii e1 , e2 , e3 ca în figura 12. Avem,

conform figurii

AB = AC + CB = AD + DC + CB = (∆x ) + (∆y ) + (∆z )

2 2 2 2 2 2 2 2 2

unde ∆x = x A − x B , ∆y = y A − y B , ∆z = z A − z B

DistanŃa între două puncte este deci

AB = (x A − x B )2 + (y A − y B )2 + (z A − z B )2

Produsul scalar
Vectorii unui reper ortonormat în spaŃiu se notează tradiŃional i, j, k . Vom utiliza în

continuare această notaŃie în loc de e1 , e 2 , e3 .

Fie v1 = x1 i + y1 j + z1 k , v 2 = x 2 i + y 2 j + z 2 k ,
A

B v1 = OA , v 2 = OB , unde A(x1 , y1 , z1 ) , B(x1 , y1, z1 ) sunt

α
O două puncte din spaŃiu.
Calculăm lungimea segmentului AB in doua feluri
Fig. 13

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 6

Pe de o parte avem

AB = ( x1 − x2 ) + ( y1 − y2 ) + (z1 − z2 )
2 2 2 2

Din teorema lui Pitagora generalizată (teorema cosinusurilor) avem

2 2 2
AB = OA + OB − 2 OA ⋅ OB ⋅ cos α
.
( 2 2 2
) ( 2
= x1 + y1 + z1 + x 2 + y 2 + z 2 − 2 ⋅ v1 ⋅ v 2 ⋅ cos α
2 2
)
Egalând cele două expresii, rezultă

v1 ⋅ v2 ⋅ cos α = x1 x2 + y1 y2 + z1 z2

Numim produsul scalar al vectorilor v1 şi v 2 mărimea

( )
v1 ⋅ v 2 = v1 ⋅ v 2 ⋅ cos v1 , v 2 = v1 ⋅ v 2 ⋅ cos α = x1x 2 + y1 y 2 + z1z 2

Din expresia v1 ⋅ v 2 = x1x 2 + y1y 2 + z1z 2 rezultă proprietăŃile

( ) ( )
i) v1 + v1 ' ⋅ v 2 = v1 ⋅ v 2 + v1 '⋅v 2 şi v1 ⋅ v 2 + v 2 ' = v1 ⋅ v 2 + v1 ⋅ v 2 ' (distributivitatea)

ii) (λ v )⋅ v = λ (v ⋅ v ) = v ⋅ (λ v )
1 2 1 2 1 2

iii) v1 ⋅ v 2 = v 2 ⋅ v1 (comutativitatea)

iv) v ⋅ v > 0 daca v ≠ 0
In general, având un spaŃiu vectorial V, numim produs scalar pe V o aplicaŃie
( )
V × V → R , v1 , v 2 → v1 ⋅ v 2 cu proprietăŃile i) - iv) de mai sus.
Ce putem calcula intr-un spatiu vectorial cu ajutorul produsului scalar?

a) lungimea unui vector: v = v ⋅ v

b) unghiul între doi vectori: cos v1 , v 2 = ( ) v1 ⋅ v 2

v1 ⋅ v 2

c) perpendicularitatea: v1 ⊥ v 2 ⇔ cos v1 , v 2 = 0 ⇔ v1 ⋅ v 2 = 0 ( )

Se poate arăta că din cerinŃele i)-iv) pentru un produs scalar rezultă că formula pentru
cosinus de la b) ne dă o valoare în intervalul [− 1,1] . Vom arăta acest lucru într-o altă lecŃie. In
lecŃia de faŃă noi am procedat invers. Am avut din geometria axiomatică din plan şi spaŃiu
definte lungimile si unghiurile şi am definit cu ajutorul lor produsul scalar. Când vom studia
şi alte spaŃii vectoriale diferite de R 2 şi R 3 , definirea distanŃelor si măsura unghiurilor o vom

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 7

face-o prin definirea mai înainte a unui produs scalar. Intr-un spaŃiu vectorial se pot defini mai
multe produse scalare, deci există mai multe tipuri de distanŃe şi unghiuri între vectori.
Pentru vectorii din R 2 şi R 3 produsul scalar utilizat în inginerie este cel care în reperul
ortonormat {i, j, k}, definit in geometria sintetică, este dat de formula

(
v1 ⋅ v 2 = x1x 2 + y1y 2 + z1z 2 = v1 ⋅ v 2 ⋅ cos v1 , v 2 . )

Produsul vectorial
Fie v1 = x1 i + y1 j + z1 k , v 2 = x 2 i + y 2 j + z 2 k .

Definim produsul vectorial v1 × v2 ca determinantul formal

i j k
v1 × v 2 = x1 y1 z1 = (y1z 2 − y 2 z1 )i + (z1x 2 − x1z 2 ) j + (x1 y 2 − y1x 2 )k
x2 y2 z2

Avem proprietăŃile:

i) v1 × v 2 ⊥ v1 , v1 × v 2 ⊥ v 2

ii) v1 × v 2 = aria paralelogramului construit pe v1 si v 2

iii) sensul lui v1 × v 2 este acela al înaintării unui şurub drept daca v1 se roteşte spre v 2 ,
in planul lor, cu unghiul cel mai mic.

iv) v1 × v1 = 0

v) v1 × v 2 = − v 2 × v1

DemonstraŃie
( ) ( )[
i) v1 ⋅ v1 × v 2 = x1 i + y1 j + z1 k ⋅ (y1z 2 − y 2 z1 )i + (z1x 2 − x1z 2 ) j + (x1y 2 − y1x 2 )k = ]
= z1 (y1z 2 − y 2 z1 ) + y1 (z1x 2 − x1z 2 ) + x1 (x1y 2 − y1x 2 ) =

x1 y1 z1
= x1 y1 z1 = 0
x2 y2 z2

ii) Fie S aria paralelogramului cu laturile neparalele v1 , v 2 care fac între ele unghiul α .
Avem

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 8

 ( )
2 2 2 2
S2 = v1 ⋅ v 2 sin 2 α = v1 ⋅ v 2 1 − cos 2 α =

  
2

2 2  v ⋅v
= v1 ⋅ v 2 1 −  1 2


 2 2
 = v1 ⋅ v 2 − v1 ⋅ v 2 ( )2
=
  v1 ⋅ v 2  
   

= x ( 1
2 2
+ y1 + z1 ⋅ x
2
)( 2
2 2 2
)
+ y 2 + z 2 − (x1x 2 + y1y 2 + z1z 2 ) =
2

2
= (y1z 2 − y 2 z1 ) + (z1x 2 − x1z 2 ) + (x1y 2 − y1z 2 ) = v1 × v 2
2 2 2

iii) In general iii) nu e o afirmaŃie demonstrabilă câta vreme nu e definită noŃiunea de

şurub drept. Pe exemplele din practică de şuruburi drepte, vectorii
( )( )
i × j = 1 ⋅ i + 0 ⋅ j + 0 ⋅ k × 0 ⋅ i + 1 ⋅ j + 0 ⋅ k = k , j × k = i , k × j = i satisfac cerinŃa iii). Deoarece

v1 × v 2 este perpendicular atât pe v1 cât şi pe v 2 , direcŃia acestui vector este unic

determinată. Avem de ales acum sensul între două variante. Forma matematică a proprietăŃii
iii) este că sensul lui v1 × v 2 este astfel ca determinantul de ordinul 3 care are pe linii în

această ordine, coordonatele lui v1 , ale lui v 2 respectiv ale lui v1 × v 2 este pozitiv. In această

formă proprietatea este uşor de demonstrat

x1 y1 z1
= (y1z 2 − y 2 z1 ) + (x1z 2 − x 2 z1 ) + (x1y 2 − x 2 y1 )
2 2 2
x2 y2 z2
y1z 2 − y 2 z1 − (x1z 2 − x 2 z1 ) (x1y 2 − x 2 y1 )
iv) si v) sunt evidente din definiŃie.
ProprietăŃile i) – v) se pot completa cu

( )
vi) v1 + v1 ' × v 2 = v1 × v 2 + v1 '×v 2 ' , ( )
v1 × v 2 + v 2 ' = v1 × v 2 + v1 × v 2 ' (distributivitate)

vii) (λ v )× v
1 2 ( )
= λ v1 × v 2 = v1 × λ v 2 ( )
care rezultă imediat din definiŃie.
Din aceste proprietăŃi, i), ii) şi iii) sub forma explicită de determinant pozitiv, definesc
unic produsul vectorial. Intr-adevăr, i) şi ii) fixează modulul şi direcŃia produsului vectorial,
iar iii) fixează sensul.
Cu ajutorul produsului vectorial putem calcula:

i) Un vector perpendicular pe doi vectori daŃi v1 şi v 2 , anume vectorul v1 × v 2 .

ii) Aria paralelogramului construit pe doi vectori v1 si v 2 , prin formula

Aria =| v1 × v 2 | .

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 9

 Aceste proprietăŃi se vor utiliza in calcule geometrice în spaŃiu.

Produsul mixt
Definim produsul mixt a trei vectori prin relaŃia de mai jos

(v , v , v ) = v ⋅ (v
1 2 3 1 2 × v3 )
= x1 (y 2 z 3 − z 2 y 3 ) + y1 (x 2 z 3 − z 2 x 3 ) + z1 (x 2 y 3 − y 2 x 3 )
x1 y1 z1
= x2 y2 z2
x3 y3 z3

ProprietăŃi:

( ) ( ) ( ) ( )
i) v1 , v 2 , v 3 = v 2 , v3 , v1 = v3 , v1 , v 2 = − v 2 , v1 , v3 … , adică la o permutare circulară a
vectorilor nu se schimbă dar la o permutare a doi vectori îşi schimbă semnul.

( )
ii) v1 , v 2 , v 3 = volumul paralelipipedului construit pe v1 , v 2 , v 3

iii) (λ v , v , v ) = λ (v , v , v ) = (v , λ v , v ) = (v , λ v , v )
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

iv) (v + v' , v , v ) = (v , v , v ) + (v' , v , v ) şi analog pe poziŃiile 2 şi 3 din produs.

1 1 2 3 1 2 3 1 2 3

DemonstraŃie
i), iii), iv) sunt consecinŃe ale proprietăŃilor determinanŃilor.
ii) Avem

(v , v , v ) = v ⋅ (v
1 2 3 1 2 )
× v3 = v1 ⋅ v 2 × v3 ⋅| cos α |
, unde α este unghiul dintre v1 şi
V1
perpendiculara pe v 2 şi v3 . v1 ⋅ | cos α | este
α

V3 înalŃimea paralelipipedului iar v1 × v 2 este

V2
(
aria bazei, deci v1 , v 2 , v3 este volumul. )
Fig. 14

Dublul produs vectorial

Definim dublul produs vectorial a trei vectori prin v1 × v 2 × v3 . ( )
V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 10
 Deoarece acest vector este perpendicular pe v 2 × v 3 atunci el este situat în planul

( )
vectorilor v 2 si v3 , deci v1 × v 2 × v 3 = α ⋅ v 2 + β ⋅ v 3 . RelaŃia exactă este

( ) ( ) (
v1 × v 2 × v 3 = v1 ⋅ v3 ⋅ v 2 − v1 ⋅ v 2 ⋅ v 3 )
Acest lucru poate fi arătat calculând explicit cei doi membri.

i j k
(
v1 × v 2 × v 3 = ) x1 y1 z1
y 2 z 3 − y 3z 2 − (x 2 z 3 − x 3 z 2 ) x 2 y 3 − x 3 y 2

( ) ( ) ( ) (
v1 ⋅ v3 ⋅ v 2 − v1 ⋅ v 2 ⋅ v3 = (x1x 3 + y1 y3 + z1z 3 ) x 2 i + y 2 j + z 2 k − (x1x 2 + y1y 2 + z1z 2 ) x 3 i + y3 j + z 3 k )
Efectuând calculele pentru cele doua expresii vedem că dau acelaşi rezultat.

V. P. – LecŃii pentru anul anul I, UTCB 11