Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
PROIECT POCS
HALA INDUSTRIALA
Studenti : Lazar Razvan Gabriel
Pruteanu Vlad Claudiu
Jelescu Maria
2010
Tema proiect
Sa se proiecteze o hala industriala, parter si cu o singura deschidere, avand
structura principala de rezistenta, executata din elemente sau profile din otel.
Va contine:
1. Partea de arhitectura (stalpi, pane, contravantuiri, grinzi etc)
2. Parte de calcul de rezistenta a profilelor (incarcare utila, zapada, vant
etc)
3. Tipuri de imbinari utilizate
4. Verificarea imbinarilor
Dimensiunile halei vor fi :
L= 50m
D=40m
H=4m
In paginile urmatoare vor fi prezentate procedeele de obtinere a unei hale
industriale si testele la care va fi supusa.
Soluția constructivă folosită este formată din cadre rigide, articulate la bază
şi contravântuite pe direcția longitudinală a halei. De asemenea se vor prevede
contravântuiri şi la nivelul acoperişului.
Pentru a se optimiza consumul de material, cadrul transversal se va realiza
folosind vute la îmbinarea stâlp‐grindă şi la coamă, astfel încât secțiunile să
urmărească variația momentului încovoietor.
Încărcările aplicate pe structură sunt următoarele:
1. Greutatea proprie a elementelor (tip permanent) – este calculată în mod
automat de către program în momentul definirii primului caz de încărcare
permanentă.
2. Greutate învelitoare (tip permanent) – 34‐67daN/mp
3. Încărcare utilă la nivelul acoperişului (tip variabil Live1) – 56‐122daN/mp
4. Încărcare din zăpadă(tip variabil Zăpadă): ‐144‐288 daN/mp
5.Incarcari din vant (tip variabil vant)
Secțiune pe direcție perpendiculară vântului: 50daN/mp Obs: Se vor defini
2 Cazuri de vânt pentru cele două direcții principale ale clădirii (Vânt X şi Vânt Y)
6. Încărcare din seism: caracterisicile spectrului seismic se vor introduce conform
normativului P100‐2006. Pentru acest tip de structură avem următoarele valori:
• ag/g=0,24
• q=4 (factorul de comportament – funcție de tipul structurii)
• factor de importanță = 1
• β0=2,75
• Tb=0,16
• Tc=1,6s
• Td=2
Pentru calculul şi dimensionarea structurii se vor crea combinații de
incărcări în două moduri:
1. Combinații manuale: conform normativului CR0‐2005 se vor crea
combinații de către utilizator.
2. Combinații automate: create de către program conform normativului
EN1990:2002.
Programul utilizat in vederea proiectarii acestei hale poarta denumirea de
Autodesk Robot Structural Analysis Professional 2010.
Dupa setarea preferintelor de lucru a standardelor cat si a definirii
materialelor vom determina spatial de lucru cu ajutorul optiunii axe structural ce
contine 3 panele cate unul pe fiecare directive a sistemului de coordonate X,Y si Z.
Prin intermediul ferestrei Geometrie/Parametrii s‐au definit tipurile de
componente ale structurii de rezistenta.
Componente ale structurii de rezistenta:
Dupa etapa de definirea a cadrului principal sa obtinut imaginea:
Deoarece vom dori sa reducem consumul de oțel, la acest cadru rigid vom
defini vute pe grindă, la capete şi la coamă, astfel încât să mărim capacitatea
portantă a grinzii în zonele de moment maxim. Procedeul de stabilire a
dimensiunilor si formelor ale vutei se poate gasi in desenul urmator:
În continuare se vor defini grinzile longitudinale şi contravântuirile
verticale. Acest lucru se poate realiza mai uşor prin selectarea vederii în planul
Y0Z.
Pentru grinzile longitudinale s‐au folosit profile IPE200, iar pentru
elementele ce formează portalul şi cele de legătură de la mijlocul stâlpilor s‐au
folosit profile din țeavă pătrată TCAR100x4
După definirea acestor elemente pe una dintre laturi, cu ajutorul comenzii
de translație prezentată mai sus, se copiază elementele şi pe partea opusă:
Pentru modelarea panelor, s‐au definit punctele necesare pentru a se putea
monta pe grinzile de cadre.
S‐au definit panele din profil IPE140 si contravantuirile din profil CAE 70x7
(Cornier cu aripi egale). După definirea acestor elemente, acestea au fost
selectate şi s‐au copiat şi pe cealaltă pantă a acoprişului cu ajutorul comenzii
Oglindire verticală din meniul programului.
Pentru pane s a putut defini şi o decalare astfel încât acestea să aibă în
modelul matematic poziția reală, peste grinda de cadru.
Următorul pas a constat în definirea reazemelor pentru structură. S‐a
definit reazeme articulate la baza stâlpilor.
De asemenea, pentru a modela comportarea reală a elementelor în
structură, au fost definite relaxările pe elementele structurale.
Elementele au fost modelate astfel:
• grinzile longitudinale, contravântuirile orizontale şi verticale şi panele
se vor modela ca elemente dublu articulate.
• Stâlpii de închidere s‐au legat articulat de cadrul de fronton, astfel
încât aceştia să preia doar vântul, nu şi greutatea aferentă cadrului.
În continuare vom defini încărcările pe structură:
Din meniul Încărcări se alege comanda Definire încărcări. Acest lucru are ca
efect deschiderea unei ferestre în care se vor defini toate tipurile de încărcări ce
se vor aplica pe structură (exceptând seismul care se definişte separat).
Se vor defini următoarele cazuri:
1. Greutate proprie – tip permanent
2. Învelitoare – tip permanent
3. Utilă – tip Live1
4. Zăpadă – tip zăpadă
5. Vânt X – tip vânt
6. Vânt Y – tip vânt
După definirea tipurilor de încărcări am trecut la aplicarea valorilor
încărcărilor pe structură.
Observație: primul caz de încărcare permanentă, numit de noi greutate
proprie se calculează în mod automat de către Robot ca greutate proprie a
elementelor structurale definite în model.
Pentru aplicarea încărcărilor pe elemente s‐a selectat din meniul
programului comanda Încărcări, ce permite aplicarea de forte structurii.
În cazul nostru am definit pentru cazul învelitoare valoare de ‐67,5 pe
direcția Z a sistemului global de coordonate.
Se aplică încărcarea prin selectarea cu mouse‐ul a fiecărei bare în parte, pe
care se doreşte a se aplica această încărcare (în cazul nostru panele centrale ce
au suprafața aferentă de 5m. Pentru panele de margine se vor defini valori mai
mici ale încărcării, în concordanță cu suprafața aferentă acestora.
Similar vom aplica si restul de încărcări pe structură, selectând pe rând
fiecare tip de încărcare definit. Rezultatul aplicării încărcărilor este următorul:
Încărcare din învelitoare:
Încărcare utilă:
Încărcare din zăpadă:
Încărcare din vânt pe direcția X:
Încărcarea din vânt pe direcția Y:
După aplicarea tuturor acestor încărcări se poate vizualiza sub formă de
tabel încărcările şi valorile încărcărilor aplicate pe structură. Acest lucru se poate
face dinmeniul Încărcări comanda Tabel încărcări:
Pentru definirea seismul s‐a procedat în felul următor: din meniul Analiză s‐
a ales opțiunea tip analiză. În acest moment se va deschide o fereastră nou.
Pentru a putea defini analiza de tip seismic a fost nevoie ca în prealabil să
se definească o analiză de tip Modal.
După generarea analizei de tip modal, a devenit disponibilă analiza de tip
Seismic, conform normativului P100‐2006. În acest fel programul a combinat
efectele seismului pe cele 3 direcții principale ale structurii conform formulelor
din P100‐2006.
Pentru ca spectrul seismic să fie calculat corect a fost necesară definirea
încărcărilor ce au fost convertite în mase participante la seism. În mod implicit
programul ştie să ia în calcul ca masă participantă la seism greutatea proprie a
elementelor structurale. Însă mai trebuie adăugate şi celelalte încărcări conform
normativelor în vigoare.
În cazul nostru s‐a adăugat învelitoarea cu coeficient 1 şi utila+zăpada cu
coeficient 0,4. Observație: încărcările permanete, altele decât greutatea proprie a
elemetelor definite în model se vor converti în mase cu coeficientul 1, iar
încărcările variabile exceptând vântul se vor converti în mase cu coeficientul 0,4.
Vântul nu este încărcare ce participă ca masă seismică.
După definirea tuturor încărcărilor, inclusiv seismul s‐a putut trece la
definirea combinațiilor de încărcări.
Definirea manuală a combinațiilor de încărcări s‐a facut cu ajutorul
comenzii Combinații manuale din meniul Încărcări.
Acesta este un exemplu de combinație de tip SLU. Utilizatorul poate crea
câte combinații crede de cuviință că sunt necesare astfel încât să se acopere toate
situațiile cerute de normative.
Factorul de siguranță s‐a introdus manual în căsuța Factor. După ce s‐au
adaugat toate încărcările ce au intrat în combinația respectivă se apasă pe
butonul aplicare şi pe butonul nou pentru a defini o nouă combinație sau se apasă
pe butonul Închidere dacă utilizatorul a terminat de introdus combinațiile manual.
La fel ca şi în cazul încărcărilor se poate vizualiza sub formă de tabel toate
combinațiile create, prin accesarea din meniul Încărcări a comenzii Tabel
combinații. În exemplul de față combinațiile create sunt prezentate în tabelul de
mai jos.
Programul poate crea şi combinații automat, conform normativului selectat
pentru combinații în preferințe de lucru. Acestea vor fi vizibile doar după
realizarea calculului structurii.
În urma vizualizarii tabelului s‐a putut trece la calculul structurii. Înainte de
calcul s‐a facut o verificare a structurii prin selectarea comenzii Verificare... din
meniul Analiza. Programul va trece în revistă posibilele probleme ce pot fi
identificate în acest moment. Nu s au identificat probleme, deci s a putut trece la
calculul structurii.
Pentru a calcula structura s‐a selectat comanda Calcule din meniul Analiză.
Pe durata calculului pe ecran va apare o fereastră de status în care se prezintă
evoluția analizei.
În funcție de metoda de rezolvare a sistemului de ecuații această fereastră
poate avea diferite forme.
Dacă în timpul calculului apare mesaje de eroare, gen instabilitate acestea
trebuie rezolvate, altfel calculul nu este corect, implicit şi rezultatele sunt eronate.
După calculul structurii în partea de sus a ecranului (în bara de titlu a
ferestrei principale va apare mesajul Rezultate (FEM): disponibile.
După cum am mai precizat programul poate crea şi combinații de încărcări
automate conform normativului selectat în Preferințe de lucru. Acest lucru este
posibil prin selectarea comenzii Combinații automate din meniul Încărcări.
Se alege opțiunea Combinații automate complete şi se apasă pe butonul
Mai mult.
Se selectează tipurile de combinații ce se vor alcătui şi se apasă pe butonul
Generare.
Rezultatele generării combinațiilor automate se pot vedea în tabelul de
combinații prezentat anterior. Se apasă pe butonul dreapta al mouse‐ului şi se
alege din meniul apărut opțiunea coloane tabel. În fereastra apărută se selectează
opțiunea Componente combinații conform codului.
După apăsarea pe butonul Ok, în tabel vor fi prezentate componentele
combinațiilor automate create de către program.
În acest moment se poate trece la faza de dimensionare a elementelor
componete ale structurii de rezistență. Acest lucru se bazează pe crearea de
grupuri de dimensionare.
Se activează ecranele de lucru specifice etapei de dimensionare a
structurilor metalice alegând opțiunea de Dimensionare oțel/aluminiu.
Pe ecran vor apare doua ferestre de opțiuni: existente) şi grupuri de
dimensionare.
Un exemplu de element definit este grinda principală de cadru. În acestu
moment grinda de cadru este formată din două segmente. Se pot defini 8
elemente noi de tip grindă de cadru în care se precizează că fiecare dintre acestea
sunt formate dincâte 2 segmente. În exemplul de mai sus este prezentat
elementul 202 care este format din barele 3 şi 4, a fost denumit Grinda 1, face
parte din grupul de dimenionare nr.3 şi este element de tip Grindă cadru.
În acest mod se vor defini toate grinzile de cadru. Acest lucru este necesar
în calculul stabilității generale şi pentru calculul săgeții grinzii. În acest fel
lungimea grinzii va fi calculată corect (suma celor 2 segmente, adică aprox 20m),
lucru foarte important pentru dimensionarea corectă a elementelor.
Pentru grupul numărul 1, în câmpul listă elemente se introduce, prin
selecție grafică pe ecran elemetele ce vor face parte din acest grup.
În campul Nume se va introduce denumirea grupului astfel încât să fie
recunoscut mai uşor.
La material se selectează oțelul din care se vor realiza elementele.
Se va apăsa pe butonul secțiuni pentru a se defini o listă de profile din care
programul să poată propune secțiuni ce se potrivesc la forțele din bare. Pentru
grupul 1 stâlpi cadru se propun profile din familia HEA, după cum se poate
observa în fereastra următoare:
După introducerea tuturor datelor pentru acest grup se apasă pe butonul
Înregistrare şi apoi pe butonul Nou, pentru definirea următorului grup de
dimensionare.
Similar se definesc şi restul de grupuri de dimensionare. Iată care sunt
grupurile de dimensionare propuse pentru această structură:
1. Stîlpi cadru
2. Stâlpi închidere
3. Grinzi cadru
4. Grinzi transversale
5. Pane
6. Portal
7. Cv orizontale
După crearea grupurilor de dimensionare s‐a trecut în revistă opțiunile
definite pentru tipurile de elemente din structură. S‐a verificat şi corelat opțiunile
pentru calculul flambajului (la stâlpi şi contravântuiri) şi stabilității generale
(flambaj lateral pentru grinzi şi pane).
Astfel din meniul Geometrie/Parametri cod s‐a selectat opțiunea Tip
element oțel aluminiu. În fereastra ce se va deschide vor apare tipurile de
elemente definile la începutul proiectului.
Vom trece în revistă tipurile de elemente definite anterior şi opțiunile din
aceste ferestre ce trebuie selectate astfel încât programul să poată realiza
dimensionarea corectă a elementelor.
Pentru stâlpii de cadru s‐au definit caracteristicile pentru flambaj, în partea
superioară fereastrei. Parametri de flambaj au fost introdusi în funcție de
legăturile elementelor şi conform prevederilor STAS 10108/0‐78.
După cum se poate observa în parte inferioară a ferestrei, parametri de
flambaj lateral sunt dezactivați deoarece la stâlp nu se efectuează acest tip de
verificare.
În cazul grinzilor se vor introduce legăturile şi coeficienții de flambaj lateral,
iar în partea superioară se va dezactiva calculul flambajului.
Pentru grinda de cadru este necesară definire legăturilor de pe aceasta
prinapăsarea pe butonul Talpă superioară.
După definirea corectă a parametrilor de dimensionare se poate trece la
calcul. Acest lucru se face în fereastra următoare:
Prima opțiune permite efectuarea unui calcul de verificare pentru
elementele scrise în această căsuță. Programul va prezenta un raport în care va
spune dacă secținea curentă a elementelor este suficientă sau nu având în vedere
forțele existente pe bară.
A doua opțiune este similară, numai că se referă la verificarea grupurilor de
dimensionare create.
Cu ajutorul ultimei opțiuni se realizează un calcul în care programul va
propune o anumită secțiune din baza de date (din familia selectată în fereastra
Secțiuni atunci când s‐a definit grupul de dimensionare) care se potriveşte
grupului, ținând cont de forțele prezente pe bare.
Rezultatele dimensionării sunt afişate în fereastra următoare:
Pentru fiecare grup de dimensionare sunt afişate 2 secțiuni de elemente.
Cele cu albastru din centru este secțiunea optimă. Secțiunile cu săgeată verde
sunt secțiunile imediat următoare din listă care respectă toate condițiile, însă sunt
mai mari decât cele optime.
Prin apăsare pe butonul Schimbare tot, se vor atribui secțiunile optime
calculate pentru elementele componente ale grupului.
În acest moment este necesară recalcularea structurii.
Dimensionarea structurii presupune o repetare a acestor proceduri până în
momentul în care prin dimensionarea nu se mai modifică secținea ce este
propusă, înraport cu secțiunea existentă. În acel moment calculul este complet si
elementele sunt dimensionate corect şi optim.
CALCUL STRUCTURI DIN METAL
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
COD: STAS 10108/0-78 Calculul structurilor metalice.
TIP ANALIZA: Dimensionare grup cu optiuni de optimizare
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
FAMILIE: 1 Stalpi Cadru
ELEMENT: 1 Stalp Cadru_1 PUNCT: 3 COORDONATA: x = 0.50 L = 2.00 m
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ÎNCARCARI:
Caz încarcare decisiv: 1 Gr Pr
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
MATERIAL
OL37
R = 2200.00 daN/cm2 Rf = 1320.00 daN/cm2 E = 2100000.00 daN/cm2 G = 810000.00 daN/cm2
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------