MALADII METABOLICE UMANE

Maladiile metabolice sunt consecinţe ale mutaţiilor genice şi determină tulburări

ale metabolismului celular.
Aceste tulburări sunt determinate de o deficienţă enzimatică apărută în urma unei
mutaţii.
În funcţie de plasarea genelor afectate de mutaţie, maladiile metabolice ereditare
sunt de două tipuri:
- autozomale;
- heterozomale.
I. Maladiile metabolice autozomale sunt determinate de gene mutante plasate pe
autozomi şi prezintă o frecvenţă egală la ambele sexe.
Cele mai frecvente maladii metabolice autozomale ereditare sunt:
- enzimopatiile;
- hemoglobinopatiile;
- maladiile metabolismului glucidelor;
- maladiile metabolismului lipidelor;
- maladiile metabolismului bazelor azotate purinice şi pirimidinice.
a. Enzimopatiile sunt determinate de mutaţii ale genelor implicate în sinteza
unor enzime.
Primele erori înnăscute de metabolism semnalate au fost cele care se referă la
metabolismul fenilalaninei. În procesul de transformare metabolică a
fenilalaninei, ingerată odată cu alimentele, intervin mai multe enzime, prin a căror
blocare congenitală pot apărea mai multe maladii metabolice cum sunt:
- fenilcetonuria;
- alcaptonuria;
- tirozinoza;
- albinismul;
- cretinismul sporadic cu guşă.

1
1. Fenilcetonuria sau oligofrenia fenilpiruvică apare ca urmare a blocării
transformării fenilalaninei în tirozină, datorită deficienţei enzimei hepatice
fenilalanin hidroxilaza. Din acesată cauză în organism se acumulează acidul fenil
piruvic care este toxic în special pentru sistemul nervos.
Boala este uşor detectată datorită prezenţei acidului fenil piruvic în urina
bolnavilor.

2. Tirozinoza este determinată de deficienţa enzimei care catalizează

transformarea tirozinei în acid homogentisic (transformarea acidului p-
hidroxifenilpiruvic în acid 2,5 – dihidroxifenil piruvic). Ca urmare are loc o
eliminare excesivă de acid p – hidroxifenilpiruvic şi tirozină în urină.

Tirozină ---------------- acid p – hidroxifenilpiruvic ------------- acid 2, 5 dihidroxi-

fenilpiruvic ------------acid homogentisic (alcaptan).

3. Alcaptonuria este o maladie metabolică ereditară provocată de o mutaţie a

genei implicate în transformarea acidului homogentisic (alcaptan) în acid fumaric
şi acid acetolactic. Din această cauză acidul homogentisic nu este dehgradat, se
acumulează în organism şi este eliminat direct în urină determinând o culoare
închisă a urinei.

4. Albinismul este determinat de blocarea enzimei tirozinaza care va bloca

formarea pigmentului melanină. Se caracterizează prin păr, ochi tegumente
depigmentate, asociate cu defecte de vedere, hipersensibilitate la lumină şi la
expuneri solare.

5. Cretinismul sporadic cu guşă este o maladie metabolică ereditară provocată

de absenţa unei enzime ce catalizează transformarea tirozinei în tiroxină. Are ca
efect blocarea sintezei de hormoni tiroidieni.

b. Hemoglobinopatiile - sunt maladii metabolice ereditare provocate de mutaţii

ale genelor ce intervin în sinteza hemoglobinei, fapt pentru care apar
hemoglobine modificate.
Până în prezent au fost identificate peste 300 de hemoglobine anormale,
numărul lor fiind în continuă creştere.
Hemoglobina umană, pigmentul respirator sanguin, este o heteroproteină
compusă dintr-o componentă proteică numită globulină şi una neproteică –
hemul.
Componenta proteică este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice: alfa şi beta a
căror sinteză este determinată de gene diferite. Genele implicate în sinteza
catenelor alfa şi beta pot suferii mutaţii variate şi astfel se explică numărul
mare de hemoglobinopatii.
Manifestările hemoglobinopatiilor îmbracă şi ele forme variate, de la
producţie redusă de hemoglobină, la hemoglobină slab funcţională şi până la
hematii alterate şi instabile.
2
 Toate aceste manifestări sunt reunite sub numele de anemii, dintre care cele
mai cunoscute sunt anemia falciformă şi talasemiile.

- Anemia falciformă este o maladie răspândită în Africa, Asia, Oceania şi

regiunea mediteraneană şi se caracterizează prin aceea că globulele roşii nu
au formă rotundă normală, ci o formă de seceră. Maladia este letală în stare
homozigotă.
Este răspândită în zonele unde riscul îmbolnăvirilor de malarie este
crescut. Faţă de această boală, anemia falciformă aduce indivizilor afectaţi
un avantaj deoarece agentul patogen al malariei (Plasmodium falciparum)
se dezvoltă în hematii, dar nu în cele în formă de seceră, adică cele cu
hemoglobină mutantă.

- Talasemia majoră se datorează incapacităţii organismului de a sintetiza

catenele polipeptidice beta. Se caracterizează prin transportul insuficient de
oxigen, anemie hemolitică, deformări scheletice, facies mongoloid.

c. Metabolismul glucidelor poate fi afectat de mutaţii care produc blocaje ale

proceselor de sinteză a glicogenului sau a glucidelor simple (forme sub care
glucidele se pot găsi în organismul uman) din produşi neglutidici, precum şi
ale proceselor de hidroliză a glucidelor pentru obţinerea de energie.
Din această categorie fac parte:

- Fructozuria esenţială
- maladie metabolică foarte rară şi inofensivă determinată de o
genă autozomală recesivă
- se caracterizează prin eliminarea excesivă de fructoză în
urină
- se datorează ineficienţei enzimei hepatice fructochinaza
- Intoleranţa la fructoză cu hipoglicemie
- este cauzată de blocarea enzimei aldolaza
- se caracterizează prin creşterea concentraţiei de fructoză în
sânge şi scăderea glicemiei care poate duce la leziuni cerebrale
- Diabetul zaharat
- este determinat de o genă autozomală recesivă
- cauza o reprezintă lipsa insulinei sau inactivarea sa de către
antagonişti
- se caracterizează prin hiperglicemie, glicozurie, poliurie,
polidipsie, polifagie cu scădere în greutate.

d. Metabolismul lipidelor poate fi afectat de mutaţii ale genelor ce conţin

informaţia genetică necesară pentru sinteza enzimelor implicate în acest tip de
metabolism.
Cele mai cunoscute maladii din această categorie sunt:

3
 - Hiperlipemia idiopatică provocată de o genă autozomală recesivă
care controlează sinteza enzimei lipoproteinlipaza care are rolul de a hidroliza
grăsimile neutre. Bolnavii nu prezintă această enzimă şi ca urmare acumulează
în mediul intern cantităţi mari de trigliceride.
- Hipercolesterolemia se caracterizează prin formarea de depozite
de colesterol şi fosfolipide cauzată de lipsa unei enzime implicate în
degradarea colesterolului.

e. Metabolismul mineral este de asemenea afectat de maladii ereditare

metabolice cum este:
- Hemocromatoza care constă în mărire cantităţii de fier în epiteliul
tractului intestinal
- Atransferinemia congenitală caracterizată prin reducerea
concentraţiei de fier în plasma sangvină şi creşterea sa în ficat,
miocard, rinichi, pancreas şi ganglioni limfatici.

f. Metabolismul bazelor azotate purinice şi pirimidinice poate fi afectat de

mutaţii. Una dintre aceste mutaţii afectează enzimele implicate în primele faze
ale sintezei purinelor şi determină afecţiunea numită gută.
Maladia se manifestă prin creşterea cantităţii de acid uric în sânge,
formarea şi acumularea în articulaţii a cristalelor de urat de sodiu. Acidul uric
este produsul final de degradare a bazelor purinice la om, care după ce s-a
format în ficat este trecut în circulaţie şi eliminat prin urină.

II. Maladiile metabolice heterozomale sunt determinate de mutaţii ale genelor plasate
în heterozomi. Toate aceste maladii sunt sex-linkate şi, în consecinţă, nu au frecvenţă
asemănătoare la cele două sexe.
Cele mai cunoscute sunt: hemofilia, daltonismul şi miopatia Duchenne.
- Hemofilia este produsă în urma deleţiei unui fragment din cromozomul x
şi este caracterizată prin deficienţe ale procesului de coagulare.
Deoarece procesul de coagulare se desfăşoară în mai multe etape, fiecare
dintre acestea fiind catalizată de o enzimă specifică şi formele de hemofilie sunt
variate în funcţie de enzima care nu se produce (de ex. hemofilia A – absenţa unei
substanţe numită factor antihemolitic; hemofilia B – deficienţa tromboplastinei).
Toate tipurile de hemofilie sunt maladii sex-linkate şi nu se manifestă
fenotipic decât la bărbaţi deoarece gena afectată este situată pe cromozomul x.
Una dintre cele mai celebre familii purtătoare de hemofilie este familia
regală britanică(regina Victoria purtătoare de hemofilie).
- Daltonismul constă în incapacitatea de a deosebi culorile roşu de verde,
negru de maro şi galben de maro. Transmiterea este identică cu cea a hemofiliei,
maladia având o frecvenţă de 8% la bărbaţi şi de numai 0,48% la femei.
- Miopatia Duchenne (Distrofia musculară Duchenne) afectează în
special băieţii şi este cauzată de o mutaţie a uneia dintre cele mai mari gene
cunoscută până în prezent, genă plasată în regiunea mediană a braţului scurt al
cromozomului x.

4
 Se manifestă prin anomalii ale mersului până la 20 de ani, după această
vârstă tinerii nemaiputând să meargă de loc ca urmare a atrofierii ireversibile a
musculaturii. Până la vârsta de 20 de ani boala poate fi letală, deoarece poate
afecta şi muşchiul cardiac.