Sie sind auf Seite 1von 5

ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI


DANA VELE , institutor Şcoala „Nicolae Iorga”, Cluj- Napoca
MIHAIELA DOLHA, psiholog şcolar, Zalău
MIOARA POPA, institutor Şcoala „Ion Creangă”, Cluj- Napoca

Memoria umană este un sistem extrem de eficient de întipărire, păstrare şi


reactualizarea, regăsire a informaţiei. Ea este o componentă esenţială a vieţii psihice a omului,
fără de care viaţa lui ar fi practic imposibilă. Dacă ar fi să-l cităm pe psihologul german
Lange, fără memorie viaţa omului ar fi doar “un prezent fără trecut, dar şi fără de viitor”.
Când vorbesc despre memorie, oamenii se gândesc în general la acele informaţii,
cunoştinţe care pot fi reproduse, reactualizate într-o formă verbală sau imagistică, pot fi
exprimate, declarate. Ei se referă la ceea ce literatura de specialitate numeşte memorie
declarativă, explicită.
Pe lângă acest sistem mnezic, studiile efectuate au pus în evidenţă existenţa unei
memorii nondeclarative (implicite). Aceasta desemnează acele cunoştinţe ale subiectului care
nu pot fi verbalizate (sau sunt greu verbalizabile) şi care nu pot face obiectul unei reactualizări
intenţionate. Aici sunt cuprinse regulile (procedurile) de execuţie a diferitelor activităţi,
deprinderile motorii şi cognitive, reflexele condiţionate.
Un al treilea sistem al memoriei îl constituie memoriile senzoriale, care asigură
persistenţa stimulilor după încetarea acţiunii acestora asupra organelor de simţ. Ele sunt
specifice fiecărei modalităţi senzoriale, existând astfel o memorie vizuală, una auditivă etc.
În funcţie de relevanţa pe care o au pentru activităţile în care suntem implicaţi, de
valoarea lor motivaţională, de situaţiile cu care ne confruntăm anumite informaţii din
memorie sunt mai activate, fiind mai uşor de utilizat. Ele constituie ceea ce numim memoria
de scurtă durată sau memoria de lucru.
Doar o mică parte din cunoştinţele de care dispunem sunt utilizabile la un moment dat.
Celelalte cunoştinţe sunt mai puţin activate, ne sunt mai puţin accesibile în acel moment şi
sunt aflate în memoria de lungă durată. Informaţiile sunt stocate în memoria de lungă durată,
organizate în funcţie de natura materialului pe care îl memorăm şi de interacţiunea cu mediul
în care se desfăşoară memorarea.
ÎMBUNĂTĂŢIREA MEMORIEI
Tineri sau bătrâni, ne dăm cu toţii seama că memoria ne părăseşte uneori. Unele erori
ale memorie sunt simple şi uşor de remediat (de exemplu, atunci când vorbim despre o
situaţie în care este implicat un prieten a cărui nume nu ni-l reamintim), pe când alte erori sunt
mai complexe putând crea probleme serioase (lipsa reamintirii informaţiilor învăţate poate
însemna uneori ratarea unui examen).
Dacă sistemele neuro-fiziologice care stau la baza memoriei nu pot fi sistematic
îmbunătăţite, cel puţin prin mijloacele actuale, este posibilă totuşi utilizarea mai eficientă a
sistemului mnezic.
Mai întâi trebuie acceptat faptul că memoria nu constituie un sistem similar inimii sau
plămânilor, în cazul cărora se pot prescrie anumite exerciţii simple de “antrenare” (Baddeley,
1999). Numeroase studii care au abordat problema îmbunătăţirii memoriei au relevat faptul că
practica memorării unui anumit tip de material nu intensifică performanţele ulterioare în ceea
ce priveşte memorarea materialelor de acelaşi tip.
Există însă o serie de factori a căror manipulare permite o mai bună şi eficientă
memorare: atenţia şi interesul, organizarea materialului de memorat şi exersarea.
Activităţile prezentate în continuare permit exersarea capacităţilor mnezice fiind
totodată mini-experimente care oferă o imagine mai exactă despre particularităţile sistemului
mnezic, în general şi ale copiilor cu care lucraţi, în special.

1
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

Aceste activităţi pot fi cu succes puncte de plecare pentru învăţarea unor strategii noi,
mai eficiente de învăţare. Conştientizând limitele simplei memorizări elevii vor fi mai
motivaţi să adopte strategii eficiente de studiu.
De asemenea, aceste activităţi permit monitorizarea şi evaluarea capacităţilor mnezice,
creând o mai bună cunoaştere personală, cu rol reglator asupra activităţilor viitoare.

1.1. JOC DE CONCENTRARE A MEMORIEI


• Vârsta: de la 3 la 12 ani
• Durata: 20 minute
• Obiective: creşterea abilităţilor de concentrare prin:
Π recunoaşterea obiectelor după ce au fost văzute doar câteva minute
• Echipament:
Π obiecte cu care copilul este familiarizat: rechizite, jucării etc.
• Desfăşurare:
Π Faceţi o listă cu toate obiectele.
Π Aşezaţi obiectele pe o masă, pe o arie mică pentru a putea fi acoperite cu o faţă
de masă.
Π Specificaţi cantitatea de timp pe care copiii o pot utiliza pentru a studia obiectele.
Π Alocaţi copiilor timp să studieze aceste obiecte, iar apoi acoperiţi-le.
Π Cereţi copiilor să scrie sau să spună numele tuturor obiectelor pe care şi le pot
reaminti.
Π Pe măsură ce abilităţile copilului cresc creşte numărul de obiecte.
• Variantă:
Π Scoateţi câteva dintre obiecte şi cereţi copiilor să specifice ce aţi luat
Π Pentru a face jocul mai dificil modificaţi locul articolelor rămase înainte de a le
prezenta din nou.

1.2. ACUM ÎL VEZI, ACUM NU-L VEZI


• Vârsta: de la 3 la 10 ani
• Participanţi: sub 6 ani individual, peste 6 ani în grup
• Durata: 20 minute
• Obiective: creşterea abilităţilor de concentrare prin:
Π recunoaşterea obiectelor după ce au fost văzute doar 1 minut
Π testarea memoriei de scurtă durată
• Echipament:
Π Tavă, 10 – 20 de obiecte micuţe (ca radiera, creionul, bile, etc.), o bucată de
pânză, hârtie şi creioane pentru a scrie ce-şi amintesc.
• Desfăşurare:
Π Luaţi o tavă mai mare (o tavă de servit cafea este foarte bună)
Π Puneţi 10 – 20 de obiecte pe tavă şi apoi acoperiţi-le cu o bucată de pânză.
Π Spuneţi-le participanţilor că aveţi un număr de obiecte pe tavă şi că doriţi ca ei
să-şi amintească cât mai multe posibil. De asemenea, precizaţi elevilor că ei au doar un
minut pentru a privi obiectele.

2
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

Π Apoi, descoperiţi obiectele şi porniţi cronometrul. După un minut acoperiţi


obiectele la loc.
Π Cereţi elevilor să scrie toţi itemii pe care şi pot aminti. Cei care-şi amintesc cât
mai mulţi itemi sunt declaraţi câştigători.
Π Există itemi care au fost uitaţi de către toţi elevii? Puteţi să-i învăţaţi pe copii
tehnici de memorare şi să repetaţi experimentul.

1.3. AM FOST LA PIAŢĂ


• Vârsta: de la 3 la 12 ani
• Durata: 20 minute
• Participanţi: 4 - 12
• Obiective: dezvoltarea capacităţii de memorare
• Desfăşurare:
Π Primul jucător începe să spună o listă. De exemplu, "Am fost la piaţă şi am
cumpărat căpşuni", al doilea spune "Am fost la piaţă şi am cumpărat căpşuni şi jambon", etc.
Π Jocul continuă cu memorarea întregii liste şi redarea ei fără a uita formula
introductivă.
Π Primul care greşeşte primeşte o pedeapsă hazlie.
Π Fiecare participant poate adăuga la listă orice obiect doreşte.

1.4. JOCUL MARTORILOR


• Vârsta: de la 6 la 18 ani
• Durata: 30 minute
• Participanţi: întreaga clasă
• Obiective:
Π dezvoltarea capacităţii memoriei episodice
Π explorarea mărturiilor oculare
• Desfăşurare:
Π Fără a-i anunţa pe elevi plănuiţi cu cineva (un profesor sau un elev) să vină la voi
în clasă. Să-i spunem acestei persoane persoana “X”. X va face în clasă câteva lucruri cum
ar fi:
 Schimbă ora pe ceas
 Ia o carte şi o pune în geantă
 Şterge tabla
 Închide fereastra.
 Vorbeşte cu cineva.
Π Înainte ca X să vină în clasă toţi elevii lucrează sau citesc în băncile lor. Când X
intră în clasă foarte mulţi elevi vor fi curioşi să vadă ce face.
Π După ce X părăseşte clasa, cereţi elevilor să scrie toate lucrurile care s-au
întâmplat. (puteţi face aceasta imediat după ce a plecat X sau mai târziu).
Π Odată ce fiecare a terminat de scris, discutaţi despre ceea ce-şi amintesc şi ceea
ce nu-şi amintesc.
Π Ce detalii pot reproduce? Cu ce era îmbrăcat X? Cât a stat în cameră? Ce carte a
luat? Cu cine a vorbit? Ce i-a spus?

3
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

Π Puteţi folosi chiar şi întrebări sugestive pentru a influenţa memoria. De exemplu,


dacă X nu avea pălărie puteţi întreba: “Ce culoare avea pălăria lui X?”
Π Discutaţi rezultatele obţinute şi importanţa acestui tip de memorie.

1.5. POVESTEA
• Vârsta: orice
• Durata: 30 minute
• Obiective:
Π Experimentarea capacităţilor memoriei
Π Învăţarea unor tehnici de memorare mai eficientă
• Echipament:
Π Hârtie şi creion, fişa (anexa 7.12)
Π Opţional: cronometru
• Desfăşurare:
Π Copiilor li se va prezenta o foaie pe care se află desenate 20 de obiecte. Ei vor
trebui să le privească timp de 2 minute şi să încerce să memoreze cât mai multe.
Π Solicitaţi-i ca atunci când privesc imaginile, să încerce să creeze o poveste care
să cuprindă toate obiectele prezentate.
Π Cereţi-le să-şi imagineze povestea încercând să vizualizeze toate obiectele. Nu
are importanţă dacă povestea are logică sau nu.
Π Copiii privesc timp de două minute imaginile din figura 7.12
Π Apoi se cere elevilor să noteze pe hârtie cât mai multe dintre obiectele pe care le-
au văzut.
• Discuţii:
Π Câte obiecte aţi memorat? Cum vi s-a părut această metodă?
Π Ce poveste aţi alcătuit pe baza acestor imagini?
Π Se explică: când îţi spui o poveste şi îţi imaginezi ce se întâmplă, faci mai multe
lucruri. Mai întâi, legi de-olaltă mai multe imagini, deci atunci când îţi aminteşti una ţi le
aminteşti pe toate. În al doilea rând tu îţi imaginezi un tablou care include toate aceste
lucruri diferite, acest tablou te va ajuta să-ţi aminteşti ceva mai târziu. Faptul că realizezi o
poveste nu te ajută să-ţi aminteşti toate obiectele, dar îţi vei aminti multe dintre ele şi aceasta
pentru o perioadă lungă de timp.

În scopul exersării capacităţilor mnezice am utilizat cu succes şi jocurile


„Concentrarea”, „Jocul martorilor”, „O călătorie prin magazin”, „Ce memorăm mai bine?”
sau „O plimbare prin clasă”. Cu speranţa că le veţi găsi la fel de interesante cum le-am găsit
noi, vă lansăm invitaţia de a parcurge şi a lucra cu copiii dumneavoastră aceste jocuri şi
activităţi.

BIBLIOGRAFIE:
Hartwell, Elizabeth A. (2001). Body image. http://blueprint.bluecrossm.com: Blue Cross and
Blue Shield of Minnesota, Inc
Hopkins G. (1998). Fourteen MORE Activities for the First Days of School! www.education-
world.com
4
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

www.6seconds.org (1998). Emotional Intelligence Toolbox: Expression Journals


www.eric.ed.gov (2000). Examinating Ideas about Body Image. AskERIC Lesson Plan
www.exploratorium.edu. (1998) Playing Game with Memory
http://www.pbs.org/wgbh/nova/thin/ (2001) NOVA Online -- Dying to be Thin
www.self-science.com (2001). Self-Science Emotional Intelligence Lesson Archive