Sie sind auf Seite 1von 230

Dictionnaire roumain français

-1-
-i [art.hot.pl.m.: ţăraniI]. les [article défini pluriel :
aaaa
LES paysans]
---AUTOR lista românească----> ---Adrian OTOIU -
-i [vb.]. est (il ~)
aotoiu@sintec.ro
-I <filmează-I!>. -LES <filme-LES !> [m.pl.]
-a [art.hot.f.]. la [article défini féminin]
-IC <economIC> [m.]. -IQUE <économIQUE>
-A <a treiA>. -ÈME <la troisiÈME>
-ICĂ <economICĂ> [f.]. -IQUE <économIQUE>
-A <el filmA>. -AIT <il filmAIT>
-ICĂ <floricICĂ>. PETITE <PETITE fleur>
-A <maşinA>. LA <LA machine>
-IFICA <modIFICA>. -IFIER <modIFIER>
-A <maşinA> [art.hot.f.]. LA <LA voiture> [article
-IFICAT <modIFICAT>. -IFIÉ <modIFIÉ>
défini féminin]
-ii [G.f.: faţa femeII]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère]
-AI <eu filmAI>. -AI <je filmAI>
-IND <citIND>. -ANT <lisANT>
-AI <filmAI>. -AIS <tu filmAIS>
-ISM <capitalISM>. -ISME <capitalISME>
-AJ <metrAJ>. -AGE <métrAGE>
-IST <capitalIST>. -ISTE <capitalISTE>
-AM <filmAM>. -AIS <je filmAIS>
-IST <capitalIST> [m.]. -ISTE <capitalISTE>
-AM <noi filmAM>. -IONS <nous filmIONS>
-ISTĂ <capitalISTĂ> [f.]. -ISTE <capitalISTE>
-ARĂ <ei filmARĂ>. -ÈRENT <ils filmÈRENT>
-ISTE <capitalISTE> [f.]. -ISTES <capitalISTES>
-ARĂM <noi filmARĂM>. -ÂMES <nous
-IŞTI <capitalIŞTI> [m.]. -ISTES <capitalISTES>
filmÂMES>
-IŢĂ <fetIŢĂ>. PETITE <PETITE fille>
-ARĂŢI <voi filmARĂŢI>. -ÂTES <vous
-IV <indicatIV> [m.]. -IF <indicatIF>
filmÂTES>
-IZA <realIZA>. -ISER <réalISER>
-ASE <el filmASE>. AVAIT… <il AVAIT filmé>
-IZAT <realIZAT>. -ISÉ <réalISÉ>
-ASEM <eu filmASEM> ]. AVAIS… <j'AVAIS
-l. le [pron A.]
filmé>
-l [art.hot.m.]. le [art.déf.m.]
-ASERĂ <ei filmASERĂ>. AVIEZ… <vous
-L <filmează-L!>. -LE <filme-LE !>
AVIEZ filmé>
-le. les [pron A.]
-ASERĂM <filmASERĂM>. AVIONS… <nous
-le [art.hot.m.: câineLE]. le [article défini masculin :
AVIONS filmé>
LE chien]
-ASEŞI <filmASEŞI>. AVAIS… <tu AVAIS
-le [art.hot.pl.f.: mameLE]. les [article défini
filmé>
pluriel : LES mères]
-AŞI <tu filmAŞI>. -AS <tu filmAS>
-le [imper.m.: băiatuLE!]. [impératif m.: garçon !]
-AT <filmAT>. -É <filmÉ>
-LE <câineLE>[art.hot.m.în -e]. LE <LE chien>
-AŢI <voi filmAŢI>. -EZ <vous filmEZ>
[art.déf.m.]
-AŢI <voi filmAŢI>[imp.]. -IEZ <vous filmIEZ>
-LE <filmează-LE!> [f.pl.]. -LES <filme-LES !>
-AU <ei filmAU>. -AIENT <ils filmAIENT>
[f.pl.]
-Ă <el filmĂ>. -A <il filmA>
-LE <maşiniLE>. LES… <LES machines> [f.pl.]
-ĂM <noi filmĂM>. -ONS <nous filmONS>
-LEA <al treiLEA>. -ÈME <le troisiÈME>
-ÂND <filmÂND>. -ANT <en filmANT>, -ANT
-LEŢ <filmuLEŢ>. PETIT <PETIT film>
<filmANT>
-lor [G.pl.: vârsta jucătoriL]. des [G.pl.: l'âge DES
-BIL <capaBIL>. -BLE <capaBLE>
joueurs]
-BIL <inviziBIL> [m.]. -BLE <invisiBLE>
-LOR <filmeLOR>. DES… <DES films> [G.]
-BILĂ <inviziBILĂ> [f.]. -BLE <invisiBLE>
-lui [G.m.: laba câineLUI]. du [G.m.: la patte DU
-EA <el pierdEA>. -AIT <il perdAIT>
chien]
-EAI <tu pierdEAI>. -AIS <tu perdAIS>
-MĂ <filmându-MĂ>. ME… <en ME filmant>
-EAM <eu pierdEAM>. -AIS <je perdAIS>
-MÂNT <simţăMÂNT> [arh.]. -MENT
-EAM <noi pierdEAM>. -IONS <nous perdIONS>
<sentiMENT>
-EAŢI <voi pierdEAŢI>. -IEZ <vous perdIEZ>
-MENT <parlaMENT> [neo.]. -MENT
-EAU <ei pierdEAU>. -AIENT <ils perdAIENT>
<parleMENT>
-EAZĂ <ei filmEAZĂ>. -ENT <ils filmENT>
-MENT <sentiMENT>. -MENT <sentiMENT>
-EAZĂ <el filmEAZĂ>. -E <il filmE>
-NE <filmându-NE>. NOUS… <en NOUS filmant>
-ei [G.f.: vârsta mamEI]. de la [G.f.: l'âge DE LA
-o. -la [pron A]
mère]
-o [imper. f.: IleanO!]. [impératif f.: Hélène !]
-ei [G.f.n.p.: gâsca MariEI]. de [G.f.n.p.: l'oie DE
-O <el a filmat-O>. L'… <il L'a filmée> [f.]
Marie]
-O <filmeaz-O!>. -LA <filme-LA !>
-EM <noi pierdEM>. -ONS <nous perdONS>
-OASĂ <faimOASĂ>. -EUSE <famEUSE>
-EŢI <voi pierdEŢI>. -EZ <vous perdEZ>
-OASE <faimOASE>. -EUSES <famEUSES>
-EZ <eu filmEZ>. -E <je filmE>
-OR <compozitOR>. -EUR <compositEUR>
-EZ <nepalEZ> ZI>. -AIS <NépalAIS>
-ORI <uneORI>. QUELQUE- <QUELQUEfois>
-EZĂ <nepalEZĂ>. -AISE <népalAISE>
-OS <faimOS>. -EUX <famEUX> [m.sg.]
-EZI <tu filmEZI>. -ES <tu filmES>
-OŞI <faiMOŞI>. -EUX <famEUX> [m.pl.]
-i. les [pron. D], lui [pron. A/D]
-s [pop.]. suis (je ~)

-2-
-TATE <naţionaliTATE>. -TÉ <nationaliTÉ> [pers.]. personne (du verbe) [abréviation]
-TĂŢI <naţionaliTĂŢI> [pl.]. -TÉS <nationaliTÉS> [pl.]. pluriel [abréviation]
[pl.] [pol.]. politique [abréviation]
-TE <filmându-TE>. TE… <en TE filmant> [pz.]. présent [abréviation]
-TEASĂ <împărăTEASĂ>. -TRICE [R]. marque déposée [abréviation]
<imperaTRICE> [reg. MM]. terme de Maramures [abréviation]
-TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]. -TIVE <indicaTIVE> [reg. Mold.]. terme de Moldavie [abréviation]
-TOARE <bobinaTOARE>. -TRICE [reg. Olt.]. terme d'Olténie [abréviation]
<bobinaTRICE> [reg.Md]. régionalisme de Moldavie
-TOR <copiaTOR>. -TEUR <copiaTEUR> $$$ [reg.MM]. régionalisme de Maramures
-ţi [pron D.]. te [pron. D] [reg.Mun.]. régionalisme de Valachie
-ţi [pron. D]. t' [pron. D] [reg.Olt.]. régionalisme d'Olténie
-ŢIUNE <raŢIUNE>. -TION <raTION> [reg. Transyl.]. terme de Transylvanie
-UI <verzUI>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] [reg. Ts]. régionalisme de Transylvanie
-UIE <verzUIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] [sg.]. singulier [abréviation]
-UL <doctorUL> [art.hot.m.]. LE… <LE docteur> [Ts.]. Transylvanie [abréviation]
[art.déf.m.] [vulg.]. terme vulgaire [abréviation]
-UL <filmUL> [art.def.n.]. LE… <LE film> [zool.]. zoologie [abréviation]
[art.déf.m.] =cuvânt ce începe cu H aspirat [*]. mot commençant
-ULIE <verzULIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] par un H aspiré
-ULIU <verzULIU>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] =prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau]
-ULUI <filmULUI>. DU… <DU film> 22 tâia. =hebdomadaire roumain
-UŞ <căţelUŞ> VĂ>. PETIT <PETIT chien> [m.] a-ntâia [fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.]
-VA <ceVA> du-VĂ>. QUELQUE… <QUELQUE a [aux.]. a [aux passé comp 3 pers sg]
chose> a noua parte. neuvième [1/9]
-VĂ <filmându-VĂ>. VOUS… <en VOUS filmant> a privi iute. donner un coup d'œil
[adj.]. adjectif [abréviation] A… <el A filmat>. A… <il A filmé>
[agr.]. agricole [abréviation] aaab
[alpin.]. alpinisme/randonnée [abréviation] AB. département d'Alba [abréviation]
[anat.]. anatomie [abréviation]
abandon. abandon
[arg.sc.]. argot des écoliers [abréviation]
abandona. quitter
[arh.]. terme archaïque [abréviation]
abandona o ţară inamicului. livrer un pays à
[arhit.]. architecture [abréviation]
l'ennemi
[art.hot.]. article défini [abréviation]
abandonare. abandonnement
[aux.]. verbe auxiliaire [abréviation]
abandonat. paumé, quitté
[Bib.]. terme biblique [abréviation]
abandonaţi (voi ~). quittez
[bot.]. botanique [abréviation]
abandonă (el ~). quitta
[Bt.]. Banat [abréviation]
abandonăm. abandonnons, quittons
[com.]. commercial [abréviation]
abandonează (ei ~). abandonnent
[cond.]. conditionnel [abréviation]
abandonează (el ~). quitte (il ~)
[demod.]. terme démodé [abréviation]
abandonez. quitte (je ~)
[dimin.]. diminutif [abréviation]
abandonezi. quittes
[euf.]. euphémisme [abréviation]
abanos (lemn de ~). ébène
[f.]. féminin [abréviation]
[G.]. génitif [abréviation] abate (se ~). dévier, détourner, dérouter
[lingv.]. linguistique [abréviation] abat din drum (eu ~). déroute (je ~)
[liv.]. terme livresque [abréviation] abată din drum (el să ~). déroute (qu'il ~)
[m.]. masculin [abréviation] abate (el se ~). dévie
[mar.]. maritime [abréviation] abate din drum. dérouter
[Md.]. Moldavie [abréviation] abate din drum (el ~). déroute (il ~)
[med.]. médical [abréviation] abătea (se ~). déviait
[mil.]. militaire [abréviation] abătea din drum (el ~). déroutait (il ~)
[Mt.]. Valachie [abréviation] abătu din drum (el ~). dérouta (il ~)
[n.n.]. nom neutre [abréviation] abătuse din drum (el ~). dérouté (il avait ~)
[n.p.]. nom propre [abréviation] abatere. détournement, déviation
[narat.]. narratologie [abréviation] abate [n.] [bis.]. abbé
[neo.]. néologisme post 1990 [abréviation] abator. abattoir
[nn.]. neutre [abréviation] abaţie. abbesse
[ofic.]. langage officiel [abréviation] abaţie [clădirea]. abbaye
[perf. s.]. parfait simple [abréviation] abces. abcès

-3-
abdomen. abdomen ac [al unei insecte]. dard [d'insecte]
abia. à peine ac cu gămălie. épingle
abil. habile ac cu siguranţă. épingle de nourrice, épingle de
abilitate. habileté, adresse, savoir-faire sûreté
abis. abîme ac de păr. épingle à cheveux
abject. infâme, abject academic. académique
abjecţie. infamie, abjection acalmia dinaintea furtunii. l’accalmie qui précède
abjurare. abjuration l’orage, le calme qui précède la tempête
ablativ. ablatif acalmie. accalmie, éclaircie [météo]
abnegaţie. abnégation acasă. maison (à la ~), à la maison
aboli. abolir acasă la. chez
abolire. abolition aaacc
abona. abonner accede. accéder
abonament. souscription accelerare. accélération
aborda. aborder accelerator. accélérateur
abordabil. abordable acceleraţie. accélération
aborigen. aborigène accent. accent
abraziune. abrasion accentua. accuser, accentuer
abrevia. abréger accentuat. accentué, accusé, marqué
abreviere. abréviation accentuat [gram.]. tonique [accent] [gram.]
abreviere [abrev.]. [abréviation] accepta. agréer, acquiescer
abroga. abroger acceptabil. moyen [adj.], acceptable, passable
abrupt. abrupt acceptare. acquiescement
aaabs acces. accès
absent. absent acces [med.]. poussée [méd.]
absenţă. absence accesibil. portée (à la ~), accessible
absidă. abside accesibilitate. accessibilité
absidă [a cortului]. abside [de la tente] accesoriu. accessoire
absint. absinthe accidenta. accident
absolut. absolu accidental. accidentel
absolut nimic. rien du tout aaace
absolutism. absolutisme ace (a fi pus la patru ~). épingles (être tiré à quatre
absolv (eu ~) [de un păcat]. absous (j'~) ~)
absolvă (el ~) [de un păcat]. absout (il ~) aceasta. telle [pron.f.][celle-là]
absolvea. absolvait aceea (de ~). lors (pour ~)
absolvi (ar ~). absoudrait aceeaşi. même (la ~)
absolvi (va ~). absoudra aceiaşi. même (les ~)
absolvi [de un păcat]. absoudre, absous (tu ~) acel. celui-là
absolvim. absolvons acela. celui-là
absolvind. absolvant acelaşi. même, même (le ~)
absolviţi. absolvez aceleaşi. même, même (les ~)
absorbit. préoccupé acest. celui-ci, ce
abstinenţă. abstinence, abstention acest [acest om]. -ci [cet homme-CI]
abstract abstracţi abstractă abstracte. abstrait acesta. celui-ci, tel [pron.][celui-ci]
abstracţie. abstraction aceste. celles
absurd. insensé acestea (cu toate ~). même (tout de ~)
absurditate. absurdité, énormité acestea fiind zise. sur ce
abţibild [fam.]. autocollant aceşti. ces
abţinere de la mâncare. jeûne achita. acquitter, régler
abundent abundenţi abundentă abundente. abondant achitare. acquittement
abundenţă. abondance, profusion achiziţie. acquisition
aburire. buée achiziţiona. acheter
abuz. abus achiziţionat. acheté
abuz de încredere. abus de confidence aci [pop.]. ça [ici] [pop.]
abuza. abuser acid. acide
abuzăm. abusons aclama. ovationner
abuziv (în mod ~). arbitrairement aclamare. acclamation
aaac aclimatiza. naturaliser
ac. aiguille aclimatizare. naturalisation, acclimatation

-4-
aaaco act redactat în formă legală. acte en bonne et due
acoladă. accolade forme
acolo. y, là, là-bas, là-haut acte. papiers
acolo înăuntru. là-dedans acte de război. hostilités [pl.]
acolo jos. là-dessous activ activă. actif, activement
acolo sus. là-dessus activitate. activité
acolo sus. là-haut actor. acteur, artiste
acomoda. accommoder actor [nu neapărat comic]. comédien
acompaniat. accompagné actor de pantomimă. mime [n.m.]
acont. acompte actriţă [nu neapărat comică]. comédienne
acoperi. couvrir, recouvrir, habiller acţiona. actionner, agir, agissait
acopăr. couvre (je ~), recouvre (je ~) acţiona (ar ~). agirait
acoperă (ei ~). couvrent, recouvrent acţiona (va ~). agira
acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acţionând. agissant
acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acţionează. agit
acoperă cu crăpături (se ~). gerce (se ~) acţiune. action, geste
acoperământ al capului. couvre-chef, coiffure acţiune caritabilă. philanthropie
acoperea. couvrait, recouvrait actual. actuel
acopereai. couvrais (tu ~), recouvrais (tu ~) actualitate. actualité
acopeream (eu ~). couvre (je ~), recouvre (je ~) aaacu
acopeream (noi ~). couvrions, recouvrions acu [pop.]. maintenant
acopereaţi. couvriez, recouvriez acuarelă. aquarelle
acopereau. couvraient, recouvraient acuitate. acuité
acoperi (tu ~). couvres, recouvres acum. actuellement, maintenant
acoperi [constr.]. revêtir [constr.] acum înainte (de ~). dorénavant
acoperi [în întregime]. recouvrir acuma [fam.]. maintenant
acoperi capul. coiffer [couvrir la tête] acumula [bogăţii]. thésauriser
acoperi cu apă. submerger acumulat. accumulé
acoperi cu crăpături. gercer acumulator acumulatori. accumulateur, accu
acoperi cu crăpături (se ~). lézarder (se ~) acut acută. aigu aiguë
acoperi cu nămeţi. enneiger acuza. accuser
acoperim. couvrons, recouvrons acuza pe nedrept. accuser à faux, à tort
acoperind. couvrant acuzare. accusation
acoperise. couvert (il avait ~), recouvert (il avait acuzat. accusé
~) acuzaţie. accusation
acoperiş. toit, toiture acuzaţie (el pune sub ~). incrimine (il ~)
acoperiş dublu. double toit acuzaţie (el punea sub ~). incriminait
acoperişuri. toits acuzaţie (el puse sub ~). incrimina (il ~)
acoperit. couvert, recouvert acuzaţie (el să pună sub ~). incrimine (qu'il ~)
acoperit [cu nori]. nuageux acuzaţie (punând sub ~). incriminant
acoperit capul. coiffé [couvrir la tête] acuzaţie (punere sub ~). inculpation
acoperit cu chiciură. givré acvariu. aquarium
acoperit cu nămeţi. enneigé acvatic. aquatique
acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă. neigeux aaad
acoperiţi. couvrez, recouvrez Adam. Adam
acoperitoare de nas [alpin.]. protège-nez [alpin.] Adam (mărul lui ~). Adam (pomme d'~)
acord. accord, arrangement adaos. ajout
acorda. accorder, décerner adapta (se ~). adapter (s'~), accommoder (s'~)
acorda (a ~). octroyer adaptare. adaptation
acorda cetăţenie. naturaliser adăpa. abreuver
acorda un credit. créditer adăpătoare. abreuvoir
acordat. octroyé adăpost. refuge, abri, cabane
acosta. accoster adăpost (pentru noapte). gîte
acredita. accréditer adăpost improvizat. bivouac
acreditat. accrédité adăposti. abriter
acrilic. acrylique adăposti (se ~). réfugier (se ~)
acru. aigre, acide adăpostul. refuge (le ~)
act. acte adăposturi. abris
act notarial. acte notarié adăuga. ajouter, additionner, annexer

-5-
adăugare. adjonction admiţi. admets
adăugat. ajouté admonesta. réprimander
adăugire. ajout aaado
adânc. profond adolescent. adolescent
adâncime. profondeur adolescenţă. adolescence
adâncire. approfondissement adopta. adopter
aaade adoptiv. adoptif
adecvat. adéquat adopţie. adoption
Adela. Adèle adora. adorer
adept. adepte, partisan adorare. adoration
adera. adhérer adorator. adorateur
aderenţă. adhérence adoraţie. adoration
adesea. fréquemment, souvent adormi din nou. rendormir
adeseori. fréquemment adormi la loc. rendormir
adevăr adevărul. vrai [n.], vérité Adormirea Maicii Domnului. Assomption (L'~)
adevărat adevăraţi adevărată adevărate. vrai adormit din nou. rendormi
adevărat (cu ~). vraiment adormit la loc. rendormi
Adevărul. =quotidien roumain adresa. adresser
adeveri. certifier adresă. adresse
adeveri (se ~). avérer Adrian. Adrien
adeverinţă. certificat Adrian Oţoiu. --AUTEUR---
adeverit. certifié Adriana. Adrienne
adeziune. adhésion aaadu
adeziv. adhésif [adj.] aducător de ghinion. porte-malheur
adeziv [nn.]. adhésif [n.m.], colle [n.f.] aduce. emmener, apporter
adeziv [n.m.] adezivi. colle [n.f.] aduce în discuţie. mettre en question
adezivul. colle (la ~) aduce la cunoştinţă. mettre au courant
adiere. brise [n.], souffle aduce laude. louer [éloge]
adineaori, adineauri. heure (toute à l'~), tantôt aduce mulţumiri. dire merci (~ à)
adins (în ~). dessein (à ~) aduce obolul (a-şi ~). apporter son obole
adio. adieu aduce prejudiciu. porter atteinte à
adjectiv. adjectif aduce un omagiu. rendre hommage
adjectiv [abrev.]. [adj.] adula. aduler
adjudeca. adjuger adulare. adulation
adjunct. suppléant adulmeca. renifler
aaadm adult. adulte
administra. administrer, gérer adult [n.m.]. grand [n.m.], adulte
administrare. gestion adulter. adultère
administrativ. administratif aduna. amonceler, amasser, additionner, recueillir
administrativ [abrev.]. [adm.] adunare. assemblée, réunion
administrator. administrateur, gestionnaire adunare [mat.]. addition
administraţie. administration adus. apporté
admira. admirer adverb [abrev.]. [adv.]
admirabil. admirable adversar. adversaire, ennemi
admirabil [adv.]. superbement adeversitate. adversité
admirator. admirateur adversiune. répugnance, aversion
admiraţie. admiration aaae
admite. admet, admettre aer. air
admise (el ~). admit aer (în ~). air (en l'~)
admit. admets, admettent aer condiţionat (cu ~). climatisé
admită (să ~). admette aer liber (în ~). plein air (en ~)
admis admisă admise. admis aeraj. ventilation
admite (ar ~). admettrait aerian. aérien
admite (va ~). admettra aerisi. aérer
admitea. admettait aerisire. ventilation
admitem. admettons aerisit. aéré
admitere. admission aerodinamic. aérodynamique
admiteţi. admettez aerodrom. aérodrome
admiţând. admettant aeroport. aéroport

-6-
aaaf agăţare. accroc, suspension, accrochage
afabil. affable agăţător. grimpant
afabilitate. affabilité, obligeance agent. agent
afacere. affaire, question [problème] agent patogen. agent pathogène
afacerism. affairisme Adev 28/03/08 agenţie. agence
afacerist. homme d'affaires, affairiste ager. pétillant [fig. personnes]
afară. dehors agerime. acuité
afară (în ~). dehors (en ~) agheu [arg.mil.]. lance-fusées
afecta. porter atteinte à, affecter agil. leste [adj.], agile
afectat. précieux, précieusement agilitate. agilité
afectuos. affectueux, chaleureux, tendre [affectif] agitaţie. agitation, tourmente
afecţiune. affection aglomerare. agglomération
afin [n.m.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, myrtille aglomerat. passant [adj.] [de rues], chargé $$$
[n.f.] [bot.] aglomeraţie. agglomération
afină. myrtille agrafă. épingle à cheveux
afirma. affirmer agrar. agraire
afirmaţie. affirmation agrava. aggraver
afiş [n.n.] afişe. affiche [f.], placard [m.] agrea. agréer
afişa. afficher agreabil agreabilă. plaisant [adj.], délicieux,
afla. apprendre, trouver agréable, joli
afla (ar ~). apprendrait, trouverait agrement. plaisance
afla (el ~). trouva (il ~), apprit (il ~) agresiune. agression
afla (se ~). trouver (se ~), être, exister agresiv. agressif, menaçant
afla (va ~). apprendra, trouvera agresor. assaillant, agresseur
aflat. trouvé, appris agricol. agricole
aflaţi. apprenez, trouvez agricol [abrev.]. [agr.]
află (ei ~). apprennent, trouvent agricultor. cultivateur, agriculteur
află (el ~). apprend, trouve (il ~) agricultură. agriculture
aflăm. trouvons, apprenons aaai
aflând. trouvant, apprenant aici. ça [ici] [pop.], ici, ci
afli. apprends, trouves aici (pe ~). ici (par ~)
aflu. trouve (je ~), apprends (j'~) aici se odihneşte…. ci-gît…
afluent afluenţi [pl.]. affluent aidoma [+D]. comme [comparaison poétique]
aforism. maxime aidoma [+G.]. tel [comme]
Africa. Afrique aisberg. iceberg
Africa de Sud. Afrique du Sud aiura. délirer
african. africain aiurea. ailleurs, partout, champs (à travers ~)
afront. affront aiureală. étourderie
afumat. fumé aiureli! [fam.]. tarare ! [fam.]
afunda. sombrer aiurit. ahuri, hébété, étourdi [adj.]
afunda (în nisip / noroi). enliser aiurit (fi ~). vapes (être dans les ~)
afundat. sombré aiurit [n.m.]. étourdi [n.m.]
afurisenie. damnation aiuritoare. étourdissante [adj. f.]
afurisi. maudire aaaj
afurisit. maudit ajun. veille
aaag ajun [al unei sărbători] [n.]. veille [d'une fête] [f.]
AG [mil.]. lance-fusées ajunge. parvenir, arriver, suffit, atteindre
agasa. ennuyer ajunge (ar ~). arriverait
agasant. agaçant ajunge (va ~). arrivera
agăţa. grimper, pendre, agripper, raccrocher, ajunge din urmă. rattraper [temps]
accrocher ajunge din urmă (el ~). rattrape (il ~) [temps]
agăţ. raccroche (je ~) ajunge la. accéder
agaţă. agrippe (il s' ~), accroche (il ~), grimpe ajungea. arrivait, suffirait
(il ~) ajungea din urmă. rattrapait (il ~) [temps]
agaţă (ei ~). raccrochent ajuns. arrivé
agaţă (el ~). raccroche (il ~) ajuns din urmă. rattrapé [temps]
agăţa (el ~). raccrochait ajunul Crăciunului. veille de Noël
agăţat. grimpé, pendu, raccroché, accroché, ajusta. ajuster
agrippé ajusta curbele. galber
agăţi. raccroches (tu ~)

-7-
ajuta. aider, assister alege (el ~). choisit (il ~)
ajutaj. ajutage alege (va ~). choisira (il ~)
ajutat. aidé alege (vei ~). choisiras (tu ~)
ajutor. aide, ressource, secours alege (veţi ~). choisirez (vous ~)
ajutor!. au secours !, à l'aide !, secours (au ~) ! alege (voi ~). choisirai (je ~)
ajutor (da ~). secours (porter ~) alege (vom ~). choisirons (nous ~)
ajutor pecuniar. aide pécuniaire alege (vor ~). choisiront (ils ~)
ajutorul (cu ~). par alegea (el ~). choisissait (il ~)
ajutorul (veni în ajutorul…). rescousse (venir à la alegeai. choisissais (tu ~)
~ de…) alegeam (eu ~). choisissais (je ~)
aaal alegeam (noi ~). choisissions
alai alaiuri. suite, convoi, cortège, procession alegeaţi. choisissiez
alaltăieri. avant-hier alegeau. choisissaient
alandala. à tort et à travers alegem. choisissons (nous ~)
alarma. alarmer alegeţi. choisissez
alarmă. alerte, alarme alegi. choisis (tu ~)
alarmant. alarmant ales aleşi aleşii aleasă alese. choisi, élu Adev
alăpta. allaiter 10/02/08
alătura. adhérer, joindre alegere. choix
alăturat. joint, ci-inclus alegere (la ~). choix (au ~)
alături de. de côté de, aux côtés de, à côté alegerile legislative. les élections législatives
Adev 15/04/08
aaalb
alb albi albă albe. blanc alerga. courir, fuir
alb ca varul. blême alerg (eu ~). cours (je ~)
alerga (va ~). courra
albastru albaştri albastră albastre. bleu
alerga (vei ~). courrais
albastru-zerzui. glauque
alerga (veţi ~). courrez
albastru cobalt. bleu cobalt
alerga (voi ~). courrai
albastru deschis. azur
alerga (vom ~). courrons
albăstrea. bleuet
alerga (vor ~). courront
albăstrui. bleuâtre
alerga cât îl ţin picioarele. courir à toute allure
albeaţă. blancheur alerga după. courir après
albesc. blanchissent alergat. fui, couru
albeşte. blanchit alergător. coureur
albi [vb.]. blanchir alergător de fond. coureur de fond
albit. blanchi, étiolé alergi. cours (tu ~)
albie (~ a unui râu). lit (~ d'une rivière) alerta. alerter
albină. abeille alertă. alerte
albituri de pat. literie alfabet. alphabet
album albume. album alfabetul morse. morse
alburiu. blanchâtre algă. algue
albuş [de ou]. blanc d'œuf alge [n.f.pl.]. varech [bot., n.m.sg.]
alcătui alcătuiesc. former, composer. alkotni algebră. algèbre
alcătuia. formait, composait aaali
alcătuieşte. compose (il ~), forme (il ~)
alia. allier
alcătuit. formé, composé
alia (se ~). coaliser (se ~)
alcool. alcool
aliaj. alliage
alcoolic [n.]. ivrogne
alianţă. alliance
alcoolism. ivrognerie
aliat. coalisé
aldine [tipog.]. gras [typo]
alice [n.f.pl.]. plombs [n.m.pl.] [de fusil]
alege. trier, choisir, élire aliena. aliéner
aleagă (ei să ~). choisissent (qu'ils ~) alienare. aliénation
aleagă (el să ~). choisisse (qu'il ~) alifie. pommade
aleg (ei ~). choisissent aligator. alligator
aleg (eu ~). choisis (je ~) aliment. aliment
aleg (să ~). choisisse (que je ~) alimentare. alimentation
alegând. choisissant alimentaţie. alimentation, nutrition
alege (ai ~). choisirais (tu ~) alina. adoucir
alege (ar ~). choisirait (il ~) alinare. consolation
alege (aş ~). choisirais (je ~) alineat. alinéa

-8-
alineat nou. retour à la ligne alveolă. alvéole
alinia. aligner alveole (cu ~). alvéolé
alipi [un teritoriu]. incorporer [un territoire] aaam
alipire. incorporation amabil. gentil, complaisant, affable, bienveillant,
almanah. almanach aimable
alo. allô amabilitate. affabilité, gentillesse, obligeance
Alpii. Alpes amanet. mont-de-piété, gage
alpin. alpin amant. amant
alpinist. grimpeur amantă. maîtresse
Alsacia. Alsace amăgi. séduire, bercer, leurrer
alsacian. Alsacien amăgea. leurrait
aaalt amăgeală. leurre
alt. autre amăgeau. leurraient
altar. autel amăgesc. leurrent
altădată. jadis, autrefois amăgeşte. leurre (il ~), séduit (il ~)
altceva. autre chose amăgeşti. séduis (tu ~)
altera. avarier, altérer, corrompre [abîmer] amăgind. leurrant
alterare. altération, corruption [altération] amăgit. leurré, séduit
alterat. altéré, corrompu [abîmé], corrompu amâna. différer (retarder)
[alim.] amâna (~ plecarea). remettre (~ son départ)
alterând. altérant amânare. délai
alterează (ei ~). altèrent amar amară. amer
alterează (el se ~). altère (il s'~) amărăciune. chagrin, amertume
alterez. altère amărăciune (cu ~). amèrement
alterna. alterner amărât. hère (pauvre ~), chagrin [adj.]
alternanţă. alternance amărâtă. chagrine [adj.]
alternativ. alternatif amăreală [bot.]. Polygala sp. [bot.]
alternator. alternateur amărî. chagriner
altfel. sinon, autrement amăra. chagrinait
altfel (de ~). reste (du ~), reste (au ~) amărăşte. chagrine (il ~)
altitudine. altitude amator. dilettante, amateur
altitudine mare (de ~). haute montagne (de ~) amănunt. détail
altminteri. sinon, sans quoi, par contre aaamb
altminteri (de ~). d'ailleurs ambala. emballer
altoi. greffe, greffer ambalaj. emballage
altul. autre (un ~) ambarcaţiune. embarcation
altundeva. ailleurs ambasadă. ambassade
aaalu ambasador. ambassadeur
aluat [n.m.]. pâte [n.f.] [à pain] ambiant. ambiant
aluminiu. alu [fam.] ambianţă. ambiance
aluminizat. aluminisé ambiguitate. ambiguïté
alun. noisetier ambiguu ambiguă. équivoque, ambigu ambiguë
alună alune. noisette ambiţie. ambition
alună de pământ. cacahuète ambiţios. ambitieux
alunga. chasser ambreia [auto]. embrayer
alung (eu ~). chasse (je ~) ambreiaj [auto]. embrayage
alungat. chassé ambulanţă. ambulance
alungaţi. chassez ambulator. itinérant
alungă. chasse (il ~), chassent ambuscadă. guet-apens, embuscade
alungă (el ~) [perf. s.]. chassa (il ~) ambuteiaj. embouteillage
alungăm. chassons aaame
alungi. chasses (tu ~) ameliora. améliorer
alungi. étirer ameliorare. redressement, amélioration
alungire. étirement ameliorare [med.]. rémission [méd.]
aluniş. forêt de noisetiers amenaja. aménager
aluniţă [n.f.]. grain de beauté [n.m.] amend. amender
alură. allure, étoffe [fig.] amendă. amende
aluzie. allusion amendament. amendement
alveolat. alvéolé ameninţa. menacer

-9-
ameninţare. menace amploare. ampleur
ameninţător. menaçant amplu. ample, étoffé
american. américain amputat [n.m.]. cul-de-jatte [n.m.]
amestec. mélange, immixtion amstecare. mélange
amestec (în treburile altuia). ingérence amurg. couchant [n.m.], crépuscule
amesteca. mêler, mélanger amuza. divertir, amuser
amesteca (el ~). mélangeait amuz (mă ~). divertis (je me ~)
amestecat. mélangé, mêlé amuz (eu mă ~). distrais (je me ~)
amestecată. mêlée amuza (se ~). distraire (se ~), distrait, divertissait
amestecaţi. mélangez (il se ~)
amestecă. mélange (il ~) amuzai (te ~). divertissais (tu te ~)
amestecă (ei ~). mélangent amuzam (mă ~). divertissais (je me ~), distrayais
amestecând. mélangeant (je me ~)
ameţeală. vertige, éblouissement, étourdissement amuzament. rigolade, distraction
ameţi (se ~). étourdir amuzant. divertis, rigolo [fam.], plaisant [adj.],
ameţea. étourdissait amusant
ameţească (ei să ~). étourdissent (qu'ils ~) amuzase. distrait (il s'était ~)
ameţească (el să ~). étourdisse (qu'il ~) amuzat. diverti
ameţeau. étourdissent amuzaţi (vă ~). distrayez (vous vous ~),
ameţesc (ei ~). étourdissent divertissez (vous vous ~
ameţesc (eu ~). étourdis (j'~) amuzau (se ~). divertissaient (se ~)
ameţeşte. étourdit (il ~) amuză (ei se ~). divertissent (ils se ~), distraient
ameţeşti. étourdis (tu ~) (ils se ~)
ameţi (el ~). étourdit (il ~) [parf. s.] amuză (el se ~). distrait (il se ~), divertit (il se ~)
ameţi (se ~). griser amuzăm (ne ~). distrayons (nous nous ~)
ameţim. étourdissons amuzăm (ne ~). divertissons (nous nous ~)
ameţind. étourdissant amuzându-se. divertissant (se ~)
ameţiră. étourdirent amuze (el să se ~). divertisse (qu'il se ~)
ameţise. étourdi (il avait ~) amuzi (te ~). divertis (tu te ~), distrais (tu te ~)
ameţit. étourdi [vb.] amvon. chaire [eccl.]
ameţiţi (voi ~). étourdissez aaan
ameţitor ameţitoare. vertigineux, étourdissant an. an, année
[adj.] an de recoltă viticolă. cru [n.]
aaami an sabatic. année sabbatique
amiază. midi Ana. Anne
amic. ami, petit ami, copain, pote [fam.] anacreontic. anacréontique
amical. amical, cordial analiză. analyse
amică. amie, petite amie, copine analiza. analyser
amintire. souvenir analog. analogue, similaire
amiral. amiral analogie. analogie
amoniac. ammoniaque Anamaria. Anne-Marie
amonte. amont ananas. ananas
amonte (în ~). amont (en ~) ananghie (fi la ~). bourbier (être dans le ~), draps
amor. amour (être dans de beaux ~)
amoral. amoral anarhie. anarchie
amorezat. amoureux anason. anis
amorsare. amorçage anatomie [abrev.]. [anat.]
amorsă. amorce ancheta. enquêter
amortizor. amortisseur anchetă. enquête
amorţi. engourdir ancora. mouiller, ancrer
amorţire. engourdissement ancorat. ancré, mouillé
amorţit. engourdi ancoră. ancre
amovibil [neo.]. amovible ancoră de zăpadă. ancre à neige
ampatament [auto]. empattement [auto] andive. endives
amplasa. placer andrea. aiguille
amplasare. pose [installation] Andrei. André
amplasat. placé, posé Andromeda. Andromède
amplasează. place anecdotă. anecdote
amplificator. amplificateur anemie. anémie
anevoie. lourdement, difficilement

- 10 -
anevoios. difficile, ardu anul trecut. l'an dernier
anexa. annexer anula. barrer, annuler, contremander
anexa [un teritoriu]. incorporer [un territoire] anulat (un ~). contremandé
anexat. ci-inclus anulează (el ~). contremande (il ~)
anexă. annexe anumit (un ~). certain (un ~)
aaang anumită (o ~). certaine (une ~)
angelica [bot.]. Angelica archangelica [bot.] anunţ. écriteau, annonce
anghelină [bot.]. Primula halleri [bot.] anunţa. annoncer
anghinare. artichaut anvelopă. pneu
anghinarea-oilor. [bot.]. Hypochoeris uniflora [bot.] anvelopant [neo.]. enveloppant
anglican [bis.]. anglican [bis.] anvergură (de mare ~). envergure (de grande ~)
angrena. engrener aotoiu@sintec.ro. --AUTEUR---
angrenaj. engrenage aaap
angro [neo.]. en gros apa ape. eau, eau (l'~)
angrosist angrosişti. négociant en gros, grossiste apă. flotte [fam.], flotte [pop.]
angrou [magazin]. centre commercial apă curentă. eau courante
angrou [neo.]. en gros apă gazoasă. soda
anima. animer apă de mare. eau de mer
animal. animal, bête apă marină. eau de mer
animal sălbatic. fauve [n.] apă stătătoare. eau dormante
animaţie. animation apei. eau (de l'~)
aniversare. anniversaire aparat. appareil, engin, apparat
anormal. anormal aparat de fiert ouă [n.n.]. cuit-œufs
anotimp anotimpul. saison [n.m.][électroménager]
ansamblu ansambluri. ensemble [n.] aparat de proiecţie [mec.]. projecteur [méc.]
antama [neo.]. entamer aparat de radio. radio
Antartica. Antarctique apartament. appartement
antebraţ. avant-bras aparte. part (à ~), séparément
antecameră. antichambre aparţine. appartenir
antecameră (face ~). antichambre (faire de l'~) aparţin. appartiens
antedata. antidater aparţinând. appartenant
Antena 1. =chaîne TV privée roumaine aparţii. appartiens
antenă. antenne aparţine. appartient
anteră [bot.]. anthère [bot.] aparţine (ar ~). appartiendrait
anterior. antérieur aparţine (va ~). appartiendra
anteriu. froc aparţinea. appartenait
antet. en-tête aparţinut. appartenu
anti-. anti- apăsa pe. peser sur
anti-aburire. antibuée apasă (ei ~). appuient, pressent
anti-furtună. anti-orage apasă (el ~). appuie (il ~), presse (il ~)
anti-glonţ (vestă ~). pare-balles (gilet ~) apasă pe (el ~). pèse sur (il ~)
anti-ţânţari. anti-moustique apăs. presse (je ~), appuie (j'~)
antiaerian. antiaérien apăsa. presser, appuyer
antibiotic. antibiotique apăsă pe (el ~). pesa sur (il ~)
antic. antique apăsând pe. pesant sur
antichitate. antiquité apăsare. pesée [pression]
anticipare. anticipation apăsat. appuyé, pressé
anticipaţie. anticipation apăsător. accablant
anticorpi [n.m.pl.]. anticorps [n.m.sg.] apatic apatică apatici apatice. mou, languissant,
antiderapant. antidérapant apathique
antidot. antidote, contrepoison
apăra (a ~). défendre
antilop. antilope
apăr. défends (je ~)
antimagnetic. antimagnétique
apără (ei ~). défendent
antisemit. antisémite
apără (el ~). défend (il ~)
antiseptic. antiseptique
apărăm. défendons
antologie. choix [livre], anthologie, recueil [biblio.]
apărare. défensive [n.], défense
antonescian. =du général Antonescu
apărat. défendu
antreu [al unui cort]. avancée [d'une tente] [rando.]
apăraţi. défendez
antum. anthume
apărătoare de ochi [la cai]. œillère
anual. annuel

- 11 -
aparent. apparemment aprinde. attiser, allumer
aparenţă. apparence, dehors [n.], accent, air, aprind (ei ~). attisent, allument
aspect visuel, couleur, déguisement, façade, aprind (eu ~). allume (j'~)
pour l'effet, semblant, surface aprinde (a se ~). éclairer
aparenţă (în ~). apparence (en ~) aprinde (ar ~). allumerait
apariţie, arătare. apparition aprinde (va ~). allumera
apariţie (editorială). parution aprindem. allumons
apărea. apparaître, montrer, paraître aprindeţi. allumez
apar. paraissent, parais aprins aprinşi aprinsă. ardent, allumé, vif
apară (să ~). apparaisse aprinse. alluma
apare. apparaît, paraît aprinsei. allumai
apari. parais aprinsese. allumé (avait ~)
apărând. paraissant, apparaissant aprinseşi. allumas
apărea (ar ~). apparaîtrait aprinzând. allumant
apărea (el ~). paraissait aprinzi. allumes
apărea (va ~). apparaîtra, paraîtra aproape. près, presque
apărem. paraissons aproape (de ~) [armă]. portant (à bout ~)
apăreţi. paraissez aproape [adv.]. à peu près
apărut. paru, apparu aproape de. proche [près]
apărea (deasupra apei). émerger aproape deloc. guère
apela. appeler aproapele. autrui, prochain (le ~) [n.]
apelat. appelé aproba. applaudir, approuver
apele lui (nu fi în ~). assiette (pas dans son ~) aprod. huissier [jur.]
aperi. défends (tu ~) aprofundare. approfondissement
aperitiv. apéritif, hors-d'œuvre [n.m.*] aprofundat. approfondi
apetisant. appétissant apropia. approcher
apetit. appétit apropiat apropiaţi apropiată apropiate. proche
apical. apical apropiere. approche
apicali. apicaux apropo!. propos (à ~) !
aplana. aplanir aproviziona [cu alimente]. ravitailler
aplatiza. aplatir aproviziona. fournissait, fournir
aplatizat. aplati aprovizionând. fournissant
aplauda. applaudir aprovizionare [cu alimente]. ravitaillement
apleca. incliner, courber aprovizionat. fourni
apleacă (el se ~). courbe (il se ~) aprovizionat [cu alimente]. ravitaillé
apleacă (ei se ~). courbent (ils se ~) aprovizionau [cu alimente]. ravitaillaient
apleca (el se ~). courbait (il se ~) aprovizionează. fournit, fournissent
apleca (se ~). pencher, courber (se ~) aprovizionez. fournis
aplecat. courbé aproximaţie. à-peu-près
aplecau (se ~). courbaient (ils se ~) aproximativ, vreo. à peu près, environ, autour,
aplecă (el se ~). courba (il se ~) quasiment, presque
aplece (el să se ~). courbe (qu'il se ~) apt. apte
aplece (ei să se ~). courbent (qu'ils se ~) aptitudine. inclination, don [talent], aptitude, talent
aplica. appliquer aptitudini. facilité
aplica (a ~). œuvre (mettre en ~) aaapu
aplica culori. colorier apuca. saisir
aplomb. aplomb apuc. (je) saisis
apoi. ensuite, puis apuca. saisissait
aport. apport apuca de guler. colleter
apostol. apôtre apuca năbădăile (a-l ~). piquer une colère
apostolic. apostolique apucat. saisi
aaapr apucat (fig.). mordu
aprecia. apprécier, coter, considérer apucat de guler. colleté
apreciabil. appréciable apucă (ei ~). saisissent
apreciat. coté, apprécié apucă (el ~). saisit (il ~)
apreciere. appréciation apucă de guler (el ~). colleta (il ~)
apreta. apprêter apucă de guler (el ~)[pz]. collète (il ~)
apretat. apprêté apucând. saisissant
aprilie. avril apucând(u-l) de guler. colletant

- 12 -
apune (care ~). couchant arde etapele. brûler les étapes
apune (soarele ~). couche (le soleil se ~) ardea. brûlait
apunea (soarele ~). couchait (le soleil se ~) ars arşi arsă arse. brûlé
apus. coucher de soleil, occident, crépuscule, ars de soare. basané
ouest arse (el ~). brûla (il ~)
apus [n.]. couchant [n.m.] ardei. piment, poivron
apus [n.n.]. crépuscule ardei (~ iute). piment doux
apuse (soarele ~). coucha (le soleil se ~) ardei gras. piment doux
apusean. occidental ardeia. pimenter
Apuseni (soarele ~). =montagnes - Carpates W ardelean. =de la région de Transylvanie
roum. ardelenească [adj. f.]. =typique à la Transylvanie
apusese (soarele ~). couché (le soleil s'était ~) ardelenesc [adj. m.]. =typique à la Transylvanie
aaar ardezie. ardoise
ar. -ait [cond. 3 pers. sg.], -aient [cond.3 pers pl] ardoare. ardeur, impétuosité
AR FI… <AR FI filmat>. AURAIT… <il areal (~ geografic). aire (~ géographique)
AURAIT filmé> arenă. arène
AR FI… <ei AR FI filmat>. AURAIENT… <ils arendă. fermage
AURAIENT filmé> arest. arrêt
AR… <ei AR filma>. -AIENT <ils aresta. saisissait, appréhender, saisir, arrêter
filmerAIENT> arestare. arrestation, arrêt
AR… <el AR filma>. -AIT <il filmerAIT> arestat. arrêté, saisi
ara. sillonner arestează. saisit, saisissent
arac. échalas arestez. saisis
aragaz. cuisinière, fourneau à gaz, réchaud à gaz argat. valet de ferme
arahidă. cacahuète argăsi. tanner
aramă. cuivre argentinian. argentin
aranja. aménager, arranger argilă. glaise, argile
aranjă. arrangea argint. argent
aranjăm. arrangeons arginţica [bot.]. Dryas octopetala [bot.]
aranjament. arrangement argon. argon
aranjare. établissement argotic. argotique
arădean. =de la ville d'Arad [Bt.] argou. argot
arămiu. fauve [adj.] [couleur] argou şcolăresc/studenţesc [abrev.]. [arg. école]
arăta. montrer, indiquer argument. argument
arată. montre Adev 01/11/07 argumentare. argumentation
arăt. montre (< montrer) aaarh
arăta cu degetul. montrer du doigt arhaic. archaïque
arătat. montré, indiqué arhaism. archaïsme
arătător (degetul ~). index [doigt] arhanghel. archange
arăţi. montres arheolog. archéologue
arbitra. arbitrer arheologic. archéologique
arbitrar. arbitraire arheologie. archéologie
arbitrar (în mod ~). arbitrairement arhiduce. archiduc
arbitru. arbitre arhipelag. archipel
arbore cotit [auto]. vilebrequin [auto] arhiplin. bondé
arbust. arbuste, arbrisseau arhitect. architecte
arc. ressort, arc arhitect peisager. jardiniste, paysagiste
arca lui Noe. arche de Noé arhitectonic. architectural
arcadă. arche, arcade arhitectură. architecture
arcane. arcanes arhitextualitate. architextualité
arcaş. archer arhivă. archives [pl.]
arctic. arctique arhive. archives
arcuş. archet arici. hérisson
aaard arid aridă. sec [aride] sèche
arie. aire
arde. cuire, brûler
arin de minte [bot.]. Alnus viridis [bot.]
ard (ei ~). brûlent
aripă. aile
ardă (să ~). brûle (qu'il ~)
aristocraţie. aristocratie
arde. brûle (il ~)
aritmetică. arithmétique
arde (va ~). brûlera

- 13 -
arivist. parvenu [n.], arriviste asasinat. meurtre, assassinat
arma. armer ascensor. ascenseur
armament. armement asculta. écouter
armat armată. armé ascult (eu ~). écoute (j'~)
armator. armateur asculta (~ atent). prêter l'oreille
armă. arme asculta (el ~). écoutait
armă de foc. arme à feu ascultam. écoutais (j'~)
armăsar. étalon [cheval] ascultând. écoutant
armătură. armature ascultare. écoute
armistiţiu. cessez-le-feu, armistice ascultat. écouté
armonie. harmonie ascultaţi. écoutez
armonios. mélodique ascultau. écoutaient
armoniza. assortir, accorder, harmoniser ascultă (ei ~). écoutent
armură. armure, cuirasse ascultă (el ~). écoute (il ~)
ARO ® [n.m.]. =auto 4X4 fabriquée en Roumanie ascultăm. écoutons
arogant. hautain, arrogant asculţi. écoutes
aroganţă. arrogance asculta [supus]. obéir
aromă [n.f.]. arôme [n.m.] ascult (eu ~ de) [supus]. obéis (j'~)
arsură. brûlure asculta (el ~ de) [supus]. obéissait
arşiţă. fournaise ascultând [supus]. obéissant [vb.]
art.neh.. article indéfini [abréviation] ascultare [supunere]. obéissance
artă. art ascultat [supus]. obéi
artă cinematografică. cinéma [art] ascultaţi (voi ~ de) [supus]. obéissez
arte frumoase. beaux-arts ascultau (~ de) [supus]. obéissaient
arteră. artère ascultă (ei ~ de) [supus]. obéissent
articol. article ascultă (el ~ de) [supus]. obéit
articol [într-o listă]. item ascultăm (~ de) [supus]. obéissons
articol hotărât [abréviation]. [art. déf.] ascultător. docile, sage, obéissant [adj.]
articol nehotărât [abréviation]. [art. indéf.] asculţi (~ de) [supus]. obéis (tu ~)
articula. articuler ascunde. cacher
artificial. factice, artificiel ascund (eu ~). cache (je ~)
artificii [pl.]. feu d’artifice ascund (ei ~). cachent
artificiu. artifice ascunde (ar ~). cacherait
artist. artiste ascunde (el ~). cache (il ~)
arţăgos. grincheux ascunde (el va ~). cachera
arunca. jeter, lançait, lancer ascunde (voi ~). cacherai (je ~)
arunca în aer. sauter ascundea. cachait
arunca la gunoi. mettre au rebut, mettre au ascundeam. cachais (je ~)
rancart ascundeau. cachaient
arunca o ocheadă. donner un coup d'œil ascundem. cachons
arunca o privire. donner un coup d'œil, jeter un ascundeţi. cachez
coup d’œil ascuns ascunşi ascunsă ascunse. caché, feint
arunca de sus. précipiter [caché]
aruncare. jet, lancement ascuns (pe ~). subrepticement, cachette (en ~)
aruncat. lancé, jeté ascunsă (uşă ~). feinte (porte ~)
aruncat de sus. précipité ascunse (el ~). cacha
aruncă. lança ascunselea (de-a v-aţi ~). cache-cache
aruncăm. lançons ascunzând. cachant
aruncător de flăcări. lance-flammes ascunzătoare. cachette
aruncător de rachete. lance-fusées ascunzi. caches (tu ~)
arvună. acompte ascunziş. cachette
arzător. brûlant ascuţit. aigu
arzător [n.m.]. brûleur ascuţitoare. taille-crayon
aaas asediu. siège [mil.]
as. as asemănare. ressemblance, analogie, parenté
asalt. offensive [n.] asemănător asemănătoare. pareil, ressemblant,
asambla. assembler similaire, analogue, semblable
asasin. meurtrier [n.], assassin, tueur asemenea (de ~). tel telle tels telles [adj. m.pl.]
asasina. assassiner asemenea (de ~). même (de ~)

- 14 -
asemenea [+D]. comme [comparaison poétique] astronomie. astronomie
asemenea [comp.]. tel [comme] astru aştri. astre
asezona. assaisonner astupa. colmater
asfalt. bitume astupa (~ un şanţ). combler (~ un fossé)
asfalta. bitumer astupa (a ~). obturer, obstruer
asfaltat. bitumé astupare. obstruction
asfinţí. se coucher (soleil) astupat. colmaté
asfinţea (soarele ~). couchait (le soleil se ~) astupat (un şanţ). comblé (un fossé)
asfinţeşte (soarele ~). couche (le soleil se ~) astupă (ei ~ un şanţ). comblent (ils ~ un fossé)
asfinţi (soarele ~). coucha (le soleil se ~) astupe (ei să ~ un şanţ). comblent (qu'ils ~ un
asfinţişe (soarele ~). couché (le soleil s'était ~) fossé)
asfinţit. couchant [n.m.] asuda. suer, transpirer
asfinţit [n.n.]. crépuscule asuda (il ~). transpirait
asfixiant. étouffant asudat. transpiré
asfixiantă. étouffante asuma. assumer
asfixiat. étouffé asupra. sur
asfixiere. étouffement asurzi. assourdir
Asia. Asie asurzitor. assourdissant
asiatic. asiatique aaaş
asigura. assurer aş. -ais [condit. 1 pers. sing.]
Asiria. Assyrie aş avea. aurais
asista. assister aş cunoaşte. connaîtrais
asistent. assistant aş face. ferais
asistenţă. assistance aş fi. serais
asocia. associer Aş FI… <Aş FI filmat>. AURAIS… <j'AURAIS
asociaţie. association filmé>
asociaţie non-profit. association sans but lucratif aş fugi. courrais
asorta. assortir aş merge. irais
asortat. assorti aş trimite. enverrais
asparagus. asperge Aş… <Aş filma>. -AIS <je filmerAIS>
aspect. air, allure, dehors [n.], aspect aşa. ainsi
aspira. aspirer aşa-zis. soi-disant
aspiratoare. aspirateurs aşa cum. ainsi, tel [ainsi que]
aspiraţie. aspiration aşa cum se cuvine. dûment
aspirator. aspirateur aşa de. si [comparatif]
aspiratorul (trage cu ~). aspirateur (passer l'~) aşa de (tot ~). aussi
asprime. dureté, rudesse, rigueur, sécheresse [fig.] aşa încât. si bien que
asprime (cu ~). durement, rudement aşa şi aşa. comme ci comme ça
aspru aspră. rude, dur, âpre, sévère aşadar. donc
aspru [voce]. rauque aşchie. éclat
aaast aşeza. asseoir, situer, caser
asta. cela, ça aşeza. asseyait, situait, casait
asta nu mă priveşte. cela ne me touche pas aşează (ei ~). situent
astăzi. aujourd’hui aşează (ei se ~). asseyent (ils s'~)
astâmpăra. éteindre [fig.] aşează (el ~). situe
astâmpără. éteint (il ~) [fig.] aşează (el se ~). assied (il s'~)
astâmpără (ei ~). éteignent [fig.] aşez. assieds
astâmpăra (el ~). éteignait [fig.] aşeza (se va ~). assiéra (s'~)
astâmpără (el ~) [perf. s.]. éteignit (il ~) [fig.] aşeza pe vine. accroupir
astâmpărat. éteint [fig.] aşezare. pose [installation]
astâmpărau. éteignaient [fig.] aşezat. assis
astea. celles aşezat pe vine. accroupi
astenie. asthénie aşezaţi. asseyez
asterisc. astérisque aşezăm. asseyons
astfel. ainsi aşeze (să se ~). asseye
astfel de. tel, tels, telle, telles aşezi. assieds
astm. asthme aştepta. attendre
astral. astral aşteaptă. attend, attendent
astronomic. astronomique aştept. attends

- 15 -
aştepta. attendait atingea. touchait
aştepta (ar ~). attendrait atingeai. touchais (tu ~)
aştepta (va ~). attendra atingeam. touchais (je ~)
aşteptând. attendant atingeam (noi ~). touchions
aşteptare. attente atingeaţi. touchiez
aşteptat. attendu atingeau. touchaient
aşteptaţi. attendez atingem. touchons
aşteptă. attendit atingeţi. touchez
aşteptăm. attendons atingi. touches (tu ~)
aştepţi. attends atins atinşi atinsă atinse. touché, frôlé
aştepta cu răbdare. patienter atinse (el ~). toucha
aşteptat cu răbdare. patienté atitudine. port, attitude, pose [attitude], posture
aşteptaţi cu răbdare. patientez atitudine demnă. dignité
aşternut. literie atitudine părtinitoare. partialité
aşternut de paie (pentru vite). litière [zootech.] atlet. athlète
aaat atletism. athlétisme
atac. agression, offensive [n.], attaque atmosferă. atmosphère
atac armat. attaque à main armée [f.] atmosferic. atmosphérique
ataca. attaquer, assaillir atom. atome
atacator. assaillant atomic. atomique
atârna din nou. raccrocher atractiv. attractif
atârna. pendre, accrocher atracţie. charme, attraction, appât, attrait
atârn din nou. raccroche (je ~) atrage. attirer
atârnă din nou (ei ~). raccrochent atras. attiré
atârna din nou (el ~). raccrochait atrăgând. attirant
atârnă din nou (el ~). raccroche (il ~) atrăgător. attirant, attractif, attrayant
atârnat. pendu atribui. attribuer, attacher
atârnat din nou. raccroché atribut. attribut
atârni din nou. raccroches (tu ~) atroce. atroce
ataşa. attacher atrocitate. atrocité
ataşare. adjonction atrocităţi. horreurs, atrocités
ataşează. attache atu. avantage, atout
atunci. alors
atât. tant
atunci când. lorsque, lors de
atât cât. tant que
atât de. si [comparatif] aaaţ
atâta. tant aţă. fil
atâta vreme cât. aussi longtemps que aţâţa. attiser, allumer
atelaj. attelage aţâţa (a ~). échauffer
atele [pl.] [med.]. attelles [pl.] [méd.] aţâţă (ei ~). échauffent
atelier. atelier aţâţă (el ~). échauffe (il ~)
Atena. Athènes aţâţa (el ~) [focul]. ravivait
atent. attentivement, attentif aţâţă [focul]. ravive (il ~)
atentat. attentat aţâţa [un foc]. raviver
atentator. auteur d’un attentat aţâţare. instigation
atenţie. attention, soin, audience aţâţat. échauffé, allumé
atenţie (cu ~). attentivement aţâţat [focul]. ravivé
atenua. modérer, assourdir, atténuer, adoucir aţâţaţi. allumés
atenuare [med.]. rémission [méd.] aţâţător. instigateur, fauteur
ateriza. atterrir aţâţe (el să ~) [focul]. ravive (qu'il ~)
aterizare. atterrissage aţi [aux. cond. pers. 2 pl.]. -iez [aux. cond. 2 pers.
atesta. certifier pl.]
atestat. certifié AŢI FI… <AŢI FI filmat>. AURIEZ… <vous
Athene noctua. strix [n.m.][zool.] AURIEZ filmé>
atinge. accéder, atteindre, toucher AŢI… <voi AŢI filma>. -IEZ <vous filmerIEZ>
ating (ei ~). touchent AŢI… <voi AŢI filmat>. AVEZ… <vous AVEZ
ating (eu ~). touche (je ~) filmé>
atinge. touche (il ~) aţipi. assoupir
atinge plafonul maxim [aero.]. plafonner aaau
atinge uşor. effleurer, frôler, frôle (il ~) audienţă. audience

- 16 -
auditor. auditeur avaria. défaillir, avarier
augur (de rău ~). augure (de mauvais ~) avarie. dommage, défaillance
augur (fi de bun ~). augure (être de bon ~) avânt. essor, élan
augur (fi de rău ~). augure (être de mauvais ~) avânta (se ~). lancer
aur. or avânta (se ~). lançait
aurar. orfèvre avântă. lança
auri. dorer avântăm (ne ~). lançons
aurea. dorait avântat. lancé
aureşte. dore (il ~) aaave
aurit. doré avea; avut. avoir
auriu. doré ai. as [aux. passé composé], as (tu ~)
auroră. aurore ai (să ~). aies
auspicii. auspices AI FI… <AI FI filmat>. AURAIS… <tu
auster. austère AURAIS filmé>
austeritate. austérité AI… <tu AI filma>. -AIS <tu filmerAIS>
Australia. Australie AI… <tu AI filmat>. AS… <tu AS filmé>
Austria. Autriche aibă (ei să ~). aient (qu'ils ~)
austriac. autrichien aibă (el să ~). ait (qu'il ~)
aaaut am. ai (j'~)
autentic. authentique am (eu ~) [aux. cond.]. -ions [condit. 1 pers
autenticitate. authenticité pl.]
autobuz. autobus am (eu ~) [aux.]. ai [passé comp. 1 pers. sg.]
autocar. car [n.] am (să ~). aie
autoclavă. autoclave AM FI…. AURIONS…
autocolant. autocollant AM… <eu AM filmat>. AI… <j'ai filmÉ>
autohton. indigène, autochtone AM… <noi AM filma>. -IONS <nous
automat. automate filmerIONS>
automatism. automatisme AM… <noi AM filmat>. AVONS… <nous
automatiza. automatiser AVONS filmé>
automatizare. automatisation are. a
automobil. auto, automobile, voiture au. ont, ont [aux. passé composé]
autonomie. autonomie AU… <ei AU filmat>. ONT… <ils ONT
autor. auteur filmé>
autoritate. autorité având. ayant
autorităţile portuare. les autorités portuaires Adev
11/11/07
autoriza. autoriser
autorizare. autorisation
autorizaţie. autorisation, licence
autorizaţie de funcţionare. patente [comm.]
autoservire. self-service, libre-service
autoservire (magazin cu ~). libre-service
autostradă. autoroute
autoturism. auto
autumnal. automnal
auz. ouïe
aaav
aval. aval
aval (în ~). aval (en ~)
avalanşă. avalanche
avans. avance, acompte
avans (în ~). avance (en ~)
avansa. avancer
avansa (el ~). avançait
avansat. avancé
avantaj. avantage, dessus [n.], bénéfice
avantaja. avantager
avantajos. fructueux, avantageux, profitable
avar. avare

- 17 -
Infinitiv: a avea
Gerunziu: având
Participiu: avut a fi avut

Indicativ
Subjonctiv
Prezent Perfect compus Imperfect Mai mult ca perfect Perfect simplu
eu am eu am avut eu aveam eu avusem eu avusei; avui
tu ai tu ai avut tu aveai tu avuseşi tu avuseşi; avuşi
el are; a el a avut el avea el avuse el avuse; avu
noi avem; am noi am avut noi aveam noi avuserăm noi avuserăm; avurăm
voi aveţi; aţi voi aţi avut voi aveaţi voi avuserăţi voi avuserăţi; avurăţi
ei au ei au avut ei aveau ei avuseră ei avuseră; avură

Prezent Perfect compus


eu am eu fi avut
tu ai tu fi avut
el aibă el fi avut
noi avem noi fi avut
voi aveţi voi fi avut
ei aibă ei fi avut
Viitor indicativul
Viitor I Viitor II Viitor I (popular) Viitor II Viitor I (popular)
eu voi avea eu voi fi avut o să am (popular) oi avea
tu vei avea tu vei fi avut o să ai am să fi avut îi avea
el va avea el va fi avut o să aibă ai să fi avut a avea
noi vom avea noi vom fi avut o să avem are să fi avut om avea
voi veţi avea voi veţi fi avut o să aveţi avem să fi avut îţi avea
ei vor avea ei vor fi avut o să aibă aveţi să fi avut or avea
au să fi avut
Imperativ
tu ai
voi aveţi
Conditional
Prezent Perfect
eu aş avea eu aş fi avut
tu ai avea tu ai fi avut
el ar avea el ar fi avut
noi am avea noi am fi avut
voi aţi avea voi aţi fi avut
ei ar avea ei ar fi avut

- 18 -
http://www.verbix.com/cache/webverbix/5/avea. avea tremurici. avoir la frousse
shtml avea tupeu. avoir du culot
avea. avait aventura (se ~). hasarder
avea (ai ~). aurais aventură. aventure
avea (am ~). aurions avere. fortune
avea (ar ~). aurait, auraient aversă. averse
avea (aţi ~). auriez aversă de ploaie cu grindină. giboulée
avea (va ~). aura aversiune. aversion, hostilité
avea (vei ~). auras avertisment. semonce [n.f.]
avea (veţi ~). aurez avertiza. avertir
avea (voi ~). aurai avertizare. avertissement
avea (vom ~). aurons avertizat. averti
avea (vor ~). auront aviator. aviateur
aveai. avais aviaţie. aviation
aveam. avions, avais avid. avide
aveau. avaient aviditate. convoitise, avidité
avem. avons avion. avion
avem (să ~). ayons avion cu reacţie. avion à réaction
aveţi. avez aviz. avis, accusé
aveţi (să ~). ayez avocat. avocat
avu. eut avorton. rejeton
avui. eus, eus (j'~) aaavu
avură. eurent avuţie. richesse
avurăm. eûmes axa. axer
avurăţi. eûtes axă axe. axe
avut avuţi avută. eu azalee târâtoare [bot.]. Loiseleuria procumbens
avea un beneficiu net. gagner en bénéfice net [bot.]
avea ceva împotriva cuiva. vouloir à qqn (en ~) azi. aujourd’hui
avea erecţie. bander, bander [sex. vulg.] azil. asile
avea frisoane. frissonner azil de bătrâni. hospice
am frisoane. frissonne (je ~) azimă. pain azyme
are frisoane. frissonne (il ~) azotic. nitrique
având frisoane. frissonnant azotos. nitreux
avea frisoane (el ~). frissonnait azuriu. azur
avu frisoane. frissonna azvârli. jeter
avea gânduri negre. broyer du noir azvârlit. jeté
avea greaţă. mal au cœur (avoir ~) ăsta. ce, cela
avea grijă naţii. prendre garde ăştia. ces
avea halucinaţii. délirer
bbba
avea importanţă (a ~). importer
B-dul. boulevard [abréviation cartographique]
avea impresia. avoir le sentiment
ba da. mais si, si [affirmatif], mais
avea în colimator. avoir dans son collimateur
babalâc. vieillard
avea loc. intervenir
Babilonian. babylonien
avea miros de. sentir [odeur]
babord. bâbord
are miros. sent (il ~) [odeur]
babuin [zool.]. babouin
au miros de. sentent (ils ~) [odeur]
baby-sitter. baby-sitter
având miros de. sentant [odeur]
bac. bac
avea miros de. sentait [odeur]
bac [de transport]. bac [transport]
avut miros de. senti [odeur]
bac [fam.] [examen]. bac [examen]
avea noroc. avoir du pot
bacalaureat. bac [examen]
avea ca obiect. porter sur [concerner]
bacara. baccara
avea orgasm. jouir [fam.] [sexe]
bacă [tip de fruct]. baie [fruit]
avea papagal. avoir la langue bien pendue
bacil [neo]. bacille
avea pică pe. avoir une dent contre
backup. secours informatique [PC]
avea raport sexual anal. enculer [vulg.]
backup [PC]. copie de secours [PC]
avea răsuflarea întretăiată. avoir le souffle coupé
bacon [neo]. jambon
avea remuşcări. repentir
bacşiş. pourboire, pot de vin [fig.]
avea reşedinţa. résider
baftă. pot [fam.]
avea senzaţia. avoir le sentiment
bagaj. bagage
avea ticuri nervoase. avoir des tics nerveux

- 19 -
baghetă. baguette bani [pl.]. sous [n.pl.], argent [sg.], fric [pop.]
Bahus. Bacchus bani gheaţă (în ~). espèces [fin.]
baia băile. bain (le ~) bani gheaţă [pl.]. numéraire [n.]
baie. salle de bain, bain bani peşin (în ~). espèces [fin.]
baie [n.f.] băi [n.f.pl.]. bain [n.m.] bani peşin [pl.][pop.]. numéraire [n.m.]
baie [reg. Ts.]. mine d'huile bani puşi deoparte [pl.]. caisse noire [f.]
baie de ulei. bain d'huile banii nu au miros. l'argent n'a pas d'odeur
bbbal banţig [n.n.][pop.], banzig [n.n.] [neo.]. scie sauteuse
baladă. ballade [n.f.]
baladă populară. complainte banul. sou (le ~)
balama balamale. charnière banul (da cu ~). pile ou face (tirer à ~)
balamaua. charnière (la ~) bbbar
balansa. balancer bar de noapte. boîte de nuit
balansoar. balançoire bara. barrer
balanţă. balance bara un cuvânt. rayer un mot
Balanţă [zodiac]. Balance [zodiaque] baracă. baraque
balcanic. balkanique baraj. barrage, retenue (~ d'eau)
bale [pl.]. bave Baraolt. =montagnes S Carpates Orient.
balenă. baleine barare. rayure [graphique]
balerină. ballerine bară bare. barre, barreau
balet. ballet bară de protecţie [auto.]. pare-choc [auto.]
baligă. bouse barbar. barbare
baliverne [pop.pl.]. sornette barbarie. barbarie
baliză. balise barbă. barbe
baliză de semnalizare pericol. balise de détresse barbecue [neo.]. barbecue
balnear. balnéaire barcă. barque, embarcation
balon. ballon barcă de salvare. canot de sauvetage
balonul imobiliar. la bulle immobilière Adev bardă. cognée [f.], hache
15/04/08 baricada. barricader
balot. ballot baricadă. barricade
balsam. baume barieră. barrière
balustradă. balustrade, parapet, main courante barieră [fig.]. obstacle
bambus. bambou baroc. baroque
bbban barou. barreau
ban bani. sou barşon, catifea, velur. velours. bársony
banal. banal, prosaïque, commun, quelconque barză berze. cigogne
[adj.][banal] bbbas
banalitate. platitude, banalité bas. basse, bas
banană. banane baschet. basket-ball
bananier. bananier bascula. basculer
banc. anecdote, blague basculă. bascule
banc [de tâmplărie]. établi [n.m.] basma. mouchoir
bancar. bancaire basorelief. bas-relief
bancă. banque bastard. bâtard
bancher. banquier bastiment. bâtiment
banchet. régal, banquet, réception [banquet] baston. canne, bâton
bancnotă. billet de banque bastonaş. bâtonnet
bandaj. bandage baştină (de ~). natal
bandaja. bander bbbat
bandajat. bandé batalion. bataillon
bandana [neo.]. serre-tête batant [n.]. battant [n.]
bandă benzi. bande bate. cogner, battre, frapper
bandă adezivă. ruban adhésif, scotch bat. bats, battent
bandă de cauciuc pt. întindere. sandow bat (ei ~). battent, cognent (ils ~), frappent (ils ~)
bandă scoci. ruban adhésif bat (eu ~). bats (je ~), cogne (je ~), frappe (je ~)
benzi desenate benzilor desenate. B.D., bandes bată (să ~). batte
dessinées Adev 13/04/08 bată (să~). frappe (qu'il ~)
bandit. coquin, bandit bate (ar ~). battrait
banditism. banditisme bate (el ~). cogne (il ~), frappe (il ~)
bandulieră (în ~). bandoulière (en ~)

- 20 -
bate (el ar ~). frapperait (il ~) batic [tip de pânză]. batik
bate (el va ~). frappera (il ~) batistă. mouchoir
bate (va ~). battra batistă de hârtie. kleenex ®
batem. battons, frappons batjocură. moquerie
bateţi. battez, frappez baton. bâton
baţi. bats (tu ~), frappes (tu ~) batoză. batteuse
bătând. battant, cognant, frappant bavarez. bavarois
bătând în cuie. clouant Bavaria. Bavière
bătea. cognait (il ~), frappait (il ~) baza pe. fonder sur
băteam (eu ~). cognais (je ~), frappais (je ~) bazar. bazar
băteam (noi ~). cognions baza (se ~). baser (se ~)
băteau. frappaient (ils ~) bază. fondement, base, embase
bătu (el ~). cogna (il ~), frappa (il ~) bază [a unei mobile]. piétement
bătui (eu ~). frappai (je ~), battis (je ~) bază de date. base de données
bătură. frappèrent (ils ~) bazilică. basilique
băturăm. frappâmes (nous ~) bazin. bassin
băturăţi. frappâtes (vous ~) bbbă
bătuse. frappé (il avait ~) băcănie. épicerie
bătusem (eu ~). frappé (j'avais ~) băcăuan. =de la ville de Bacau (Md)
bătuseră. frappé (ils avaient ~) băftos. veinard
bătuserăm. frappé (nous avions ~) băga. fourrer, introduire
bătuserăţi. frappé (vous aviez ~) băga (se ~). introduire (se ~)
bătuseşi. frappé (tu avais ~) băga cornul în pernă [pop.]. pageoter (se ~) [arg.]
bătuşi (tu ~). frappas (tu ~) băga în căcat [vulg.]. merdouiller [vulg.]
bătut. battu, cogné, frappé băga intrigi. intriguer (v.i.)
bate apa-n piuă. bavarder băga la închisoare. mettre en prison
bate câmpii [pop.]. radoter, déraisonner, divaguer băga la pârnaie [pop.]. mettre en prison
bat câmpii (ei ~). déraisonnent (ils ~) băgat. fourré [de fourrer]
bat câmpii (ei ~) [pop.]. divaguent, radotent băiat băieţi. gars, garçon
bat câmpii (eu ~) [pop.]. divague (je ~) băiat [fiu]. fils
bate câmpii (el ~). déraisonne (il ~) băiat de bani gata. fils à papa
bate câmpii (el ~) [pop.]. divague (il ~), radote (il băiatul. garçon (le ~)
~) băiatule!. garçon !
bateţi câmpii [pop.]. divaguez băiatului. garçon (du ~)
baţi câmpii. déraisonnes (tu ~) băiete!. garçon !
baţi câmpii [pop.]. divagues (tu ~), radotes (tu ~) băieţilor. garçons (à des ~)
bătând câmpii [pop.]. divaguant băimărean. =de la ville de Baia Mare
bătea câmpii [pop.]. radotait, divaguait
bbbăl
băteam câmpii (eu ~). divaguais (je ~)
bătem câmpii [pop.]. divaguons bălăci (se ~). patauger
bătu câmpii [pop.]. radota bălăcea. pataugeait
bătut câmpii [pop.], bătut cîmpii. divagué, bălăceşte (se ~). patauge (il ~)
déraisonné bălăcit. pataugé
bate la cap. embêter bălai. blond
bălegar. fumier
bate în cuie. clouer
băltoacă. mare
bată în cuie (el să ~). cloue (qu'il ~)
bălţat. bigarré
bate în cuie (el ~). cloue (il ~)
bătut în cuie. cloué bbbăn
bate joc de. tourner en dérision bănăţean [adj .m.]. =typique à la région de Banat
bate joc de (a-şi ~). moquer de (se ~), railler, bănăţean [m.]. =de la province de Banat
persifler, ridiculiser bănăţeană [adj. f.]. =typique à la région de Banat
bate măr. tabasser de coups, rouer de coups bănăţeană [f.]. =de la province de Banat
bate monedă. frapper la monnaie, battre monnaie bănăţeni [m.pl.]. =de la province de Banat
bate pasul pe loc. piétiner [ne pas avancer] bănesc. pécuniaire
bate în retragere. replier bănui. douter (se ~)
bate la uşă. frapper à la porte bănuială. suspicion, soupçon
baterie [electr.]. pile [électricité], accu, bănuibil. supposable
accumulateur, batterie bănuitor. méfiant
baterii [electr.]. accus bbbăr
batic. mouchoir

- 21 -
bărbat bărbaţi. homme [mâle] bârfă. commérage
bărbatul. homme (l'~) [mâle] bârfi. médire, jaser
bărbatule!. homme ! bârfire. médisance
bărbatului. homme (de l'~) [mâle] bârfit. jasé
bărbaţii. hommes (les ~) [mâles] bârfitor. commère, médisant
bărbaţilor. hommes (à des ~), hommes (des/aux bârlog. repaire, tanière, antre, terrier. barlang
~) [mâles] bârnă. poutre
bărbătesc. mâle bâzâi. vrombir
bărbie. menton BC. département de Bacau [abréviation]
bărbos. barbu bd.. boulevard [abréviation cartographique]
bărbuşoară [bot.]. Barbarea lepuznica [bot.] bbbe
bbbăs bea. boire, arroser
băşi (se ~) [vulg.]. péter [vulg.], vesser [vulg.] bând. buvant
băşea [vulg.]. vessait (il ~) [vulg.], pétait [vulg.] băui. bus (je ~)
băşească (el să se ~) [vulg.]. pète (qu'il ~) [vulg.] băut. bu
băşeau [vulg.]. pétaient [vulg.] bea (el ~). boit (il ~)
băşeşte (el se ~) [vulg.]. pète (il ~) [vulg.] bea (el ~) [imperf.]. buvait
băşeşte (se ~) [vulg.]. vesse (il ~) [vulg.] bea (el ar ~). boirait
băşi (el se ~). vessa [vulg.] bea (să ~). boivent, boive
băşi (el se ~) [vulg.]. péta (il ~) bea (va ~). boira
băşină [vulg.]. pet [vulg.] bea (vei ~). boiras
băşindu-se [vulg.]. pétant [vulg.] bea (voi ~). boirai
băşise (se ~) [vulg.]. pété (il avait ~) [vulg.] bea cu înghiţituri mici. boire à petits coups
băşit [vulg.]. vessé [vulg.], pété [vulg.] beai. buvais (tu ~)
băşică (~ a pielii) [med.]. ampoule [méd.] beat beţi beată bete [adj.pl.]. ivre, saoul, soûl
băşică [pop.]. vessie beat criţă. saoul
băştinaş. indigène beau (ei ~). boivent (ils ~)
bbbăt beau (ei ~) [imperf.]. buvaient
bătaia de joc (fi ~ a tuturor). risée (être la ~ de tous) beau (eu ~). bois (je ~)
bătaie. battement bei. bois (tu ~)
bătaie [mil.]. portée bem. buvons
bătaie cu pumnii. pugilat beţi (voi ~). buvez
bătaie de joc. dérision beatitudine. félicité, béatitude
bătălie. bataille, combat bebeluş. bébé
bătător la ochi. voyant [adj.], pimpant, frappant bec becuri. ampoule, ampoule [électr.]
[adj.] bec semnalizator. feu clignotant
bătătură (med.). durillon beculeţ. voyant [n.]
bătătură [la picior]. cal, cor [au pied] bei [turc]. bey
bătrân. ancien, vieux, âgé bej. beige
bătrân [n.]. vieil homme, vieillard bele-arte. beaux-arts
bătrână [n.]. ancienne, vieille, vieille femme belea. pétrin [fam.]
bătrâneţe. vieillesse beleaua. pétrin (le ~) [fig.]
băţ. bâton Belgia. Belgique
băţ [de cort]. ~). mât [d'une tente] belgian. belge
băubil [pop. glumeţ]. potable Belgrad. Belgrade
băutor [n.]. buveur belicos. belliqueux
băutură. boisson beligerant. belligérant
Belone belone. sphyrène [n.f.] [zool.]
bâjbâi. tâtonner
belşug. abondance, profusion
bâjbâi (eu ~). tâtonne (je ~)
belşug (din ~). gogo (à ~) [fam.], profusion (à ~),
bâjbâia. tâtonnait (il ~)
abondamment
bâjbâiam (eu ~). tâtonnais (je ~)
benă [auto]. benne [auto]
bâjbâie. tâtonne (il ~)
beneficia. bénéficier
bâjbâind. tâtonnant
beneficia de. jouir
bâjbâit. tâtonné
beneficiu beneficii. bénéfice, gain [fin.]
bâjbâite (merge pe ~). tâtons (aller à ~)
benevol. bénévole
bâlci [n.n. sg.] bâlciuri. foire [n.f.]
benign. bénin
bântui. sévir, hanter, rôder
benzină. essence [pétrole]
bântuie. sévit, hante (il ~), rôde (il ~)
benzină [auto]. essence [auto]
bârcoace [pl.] [bot.]. Cotonoaster integerrimus [bot.]
benzinărie. station service

- 22 -
benzinier. pompiste binevenit. bienvenu
berbec. bélier binevoitor. accommodant, bienveillant
Berbec [zodiac]. Bélier [zodiaque] binoclu. jumelle
bere. bière binoclu [n.n.sg.]. jumelles [n.f.pl.] [optique]
beregată beregate. cou binoclu mic de teatru. lorgnette
beretă. béret biograf. biographe
berlină. berline biografie. biographie
bestie. bête, brute biolog. biologiste
betel. bétel biologie. biologie
beton. béton biped bipezi. bipède
betonieră. bétonnière birocrat. bureaucrate
beţie. ébriété, ivresse birocraţie. bureaucratie
beţiv. buveur, ivrogne birou birouri. bureau, office
beţivan. ivrogne birou [de notar sau avocat]. étude [bureau]
beţiveală. ivrognerie biscuit. biscuit, petit beurre
beznă [sg.]. ténèbres [pl.] biserică biserici. église
BH. département de Bihor [abréviation] biserică de lemn. église en bois
bbbi bisericesc. ecclésiastique
bibelou. bibelot bistriţean [m.] bistriţeană [f.]. =de la région de
biberon biberoane. biberon Bistrita
bibili [pop.]. fignoler bistrou. bistrot
bibilică [zool.]. pintade [zool.] bisturiu. bistouri
bibliotecă. bibliothèque biştari [pl.pop.]. fric [pop.] [sg.]
bibliotecar. bibliothécaire bit [PC]. bit [PC]
bici. fouet bitum. bitume
bicicletă. vélo, bicyclette biută [mil.]. tertre
biciui. cingler biuta [mil.]. butte (la ~)
biciui (el ~). cingla bivuac. bivouac
biciuia. cinglait bizar bizari bizară bizare. fantasque, bizarre,
biciuie. cingle (il ~) étrange
biciuie (ei ~). cinglent (ils ~) bizar (în mod ~). bizarrement
bideu. bidet bizarerie. bizarrerie, étrangeté
bie (în ~) [croitorie]. biais (en ~) [couture] bbbl
bie [croitorie]. biais [adj.] [couture] blajin. débonnaire
biet. pauvre blam. blâme, semonce [n.f.]
bifa. biffer blama. blâmer
bifurcare. bifurcation blamabil blamabili blamabilă blamabile. honteux
bijuterie. bijou, joyau, joaillerie [*]
bijuterie [magazin]. bijouterie blană blăni / blănuri. fourrure
bijuterii. bijoux blând blânzi blândă blânde. mou
bijutier. joailler, bijoutier blândeţe. douceur
bikini. bikini blândeţe (cu ~). doucement
bilanţ. bilan blazon. armoiries [pl.], écusson
bilanţul (depune ~). bilan (déposer son ~) blănar. fourreur
bilă bile. bille bleg blegi bleagă blege. mou, niais
bilă [med.]. bile blestem. malédiction, blasphème, damnation
bilet. billet, mot blestema. maudire, blasphémer
biliard. billard blestemat. maudit
bilingv. bilingue bleumarin. bleu marine
bilion. billion blid [pop.]. jatte
bimotor [aero.]. bimoteur [aéro.] blitz. lampe éclair
bine. à l'aise, bon, bien bloc (în ~). bloc (en ~)
bine dispus (a fi ~). bonne humeur (être de ~) bloc [arhit.]. HLM, immeuble
binecuvânta. bénir bloca. coincer, paralyser, immobiliser, bloquer
binecuvânteze (să ~). bénisse bloca (se ~). coinçait (il se ~)
binedispus (fi ~). humeur (être de bonne ~) bloca circulaţia. embouteiller
binefacere. bienfaisance blocându-se. coinçant (se ~)
binefăcător [n.]. philanthrope, bienfaiteur blocare a circulaţiei. embouteillage
bineînţeles. bien sûr blocat. coincé

- 23 -
blocă (el se ~). coinça (il se ~) bombarda. bombarder
blochează (el se ~). coince (il se ~) bombarda (el ~). bombardait
blond. blond bombardament. bombardement
blugi [pl.]. jean [pantalon] bombardează (ei ~). bombardent
bluză. blouse bombardează (el ~). bombarde (il ~)
bluzon. blouson bombat. bombé
BN. dépt. Bistrita-Nasaud [abréviation] bomboană bomboane. bonbon
bbbo bombă. bombe
boabă boabe. grain bombă nucleară. bombe nucléaire
boabă de piper. grain de poivre bombăni. grogner, grommeler
boală. affection, maladie bon [n.]. quittance, bon [n.]
boarfă [fig.]. pétasse, prostituée, putain, pute bonă [n.]. bonne [n.]
boarfe [n.f.pl.][pop.]. nippes [n.f.pl.][pop.] bondoc bondoacă. rebondi, trapu
boaşe [vulg.]. couilles [vulg.], testicules bonetă. coiffe, bonnet
bob [n.m.] boabe. grain [n.m.] bonificaţie. prime
bob de grâu. grain de blé bonom. bonhomme
bob de strugure. grain de raisin bonomie. bonhomie
bobârnac. chiquenaude bonus. prime
bobina. bobiner borât. vomi
bobină [electr.]. bobine borâtură. vomissement, vomi [n.]
boboc [fam.] [student]. étudiant de première année borcan borcane. bocal bocaux, pot [bocal]
Bobotează. Épiphanie borcan cu dulceaţă. pot à confiture
bocanc. brodequin bord [mar.]. bord
bocitoare. pleureuse bordo. bordeaux [coloris]
bocotan [reg. Trans.]. cossu, richard bordură. bordure
bodegă. bistrot borî. vomir
bodigard [pop.], bodyguard. garde du corps borî [pop.]. débagouler [fam.]
Bodoc. =montagnes S Carpates Orient. borşişor [bot.]. Sempervivum schlehani [bot.]
boem. bohème boscorodi. tonitruer
boemă. bohème [vie] Bosnia. Bosnie
bogat. nanti, riche, cossu bostani albi. courges
bogătaş. richard bbbot
bogăţie. richesse bot. gueule, museau
bogdaproste [n.n.]. merci [n.m.] botanică [abrev.]. [bot.]
bogdaproste [pop.]. merci botez. baptême
boi. teindre boteza. baptiser
boiam (eu ~). teignais (je ~) boţeşte (se ~). froisse (il se ~)
boi (el ~). teignit (il ~) boţi (se ~). froisser (se ~)
boiangerie. teinturerie boţit. froissé
boiangiu. teinturier bou boi. bœuf
boiau (ei ~). teignaient box. pugilat
boiesc (eu ~). teins (je ~) bozgor [pop. peiorativ] bozgori. Hongrois [n.m.*]
boieşte op.]. teint (il ~) bozgoresc [pop. peiorativ]. hongrois [adj.][*]
boii (eu ~). teignis (je ~) bbbr
boiră (ei ~). teignirent bractee [bot.]. bractée [bot.]
boire. teinture brad brazi. sapin
boit. teint Braille. Braille
boia de ardei [n.f.]. paprika [n.m.] brânca-ursului [bot.]. Heracleum sphondylum [bot.]
boiaua de ardei. paprika (le ~) Brâncuşi. Brancusi
bojoc [pop.]. poumon brânduşă [bot.]. Crocus sp. [bot.]
bol. bol branţ [n.] branţuri. semelle intérieure [f.]
bold [PC] bolduri. gras (caractère ~) [PC] brânză [n.f.]. fromage [n.m.]
bolnav bolnavă. malade, souffrant Adev 01/11/07 brânzărie. fromagerie
bolnăvicios. maladif, morbide braşoave [pop.pl.]. sornette
bolt [reg. Trans.]. boutique braşovean. =de la ville de Brasov (Ts)
bolta piciorului. voûte plantaire braţ. bras
boltă. voûte, arc, coupole bravo!. bravo !
boltit. voûté bravură. prouesse
bbbom brazdă. sillon
Brazilia. Brésil

- 24 -
brazilian. Brésilien BT. département Botosani [abréviation]
brăţară. bracelet bbbu
brăzda. sillonner bubui. rouler, gronder
brebenei [pl.] [bot.]. Corydalis capnoides [bot.] bubuit. grondement
breloc [n.n.]. porte-clés [n.m.] bucal. buccal
bretele. bretelles bucată. pièce, morceau
breton. breton bucată de zid. pan (de mur)
brichetă [n.f.]. briquet [n.m.] [allumage] bucătar. cuisinier
brie [bot.]. Ligusticum mutellina [bot.] bucătar-şef. cuistot [fam.]
brigadă. brigade bucătăreasă. cuisinière
brigadier. brigadier bucătărie. cuisine
brio (cu ~) .]. brio (avec ~) bucătărioară. coin cuisine
brioală [bot.]. Ligusticum mutellina [bot.] bucăţele (făcut ~). morceaux (en ~)
brioşă. brioche bucăţi (face ~). pièces (mettre en ~)
briză. brise [n.] bucăţi (în ~). morceaux (en ~)
bbbro Bucegi. =montagnes - Carpates S roum.
broască [mec.] broaşte. serrure buci. fesses
broască [zool.] broaşte. grenouille bucla. friser
broască râioasă [n.f.] broaşte râioase. crapaud buclat. frisé
[n.m.] bucluc. pétrin [fam.]
broască ţestoasă broaşte ţestoase. tortue bucolic. bucolique
brocart. brocart bucovinean [m.] bucovineancă [n.f.]. =de la
broda. broder province de Bucovine
broda (el ~). brodait bucura (se ~). réjouir, jouir
brodat. brodé bucureştean. bucarestois
brodează (el ~). brode (il ~) Bucureşti. Bucarest
brodez (eu ~). brode (je ~) bucurie. joie
bronhie. bronche bucuros. volontiers, joyeux
bronşită. bronchite budă (fi în ~) [reg]. draps (être dans des beaux ~)
bronz. bronze budă [reg.]. toilettes [n.f.pl.]
bronza. bronzer, tanner budigăi [reg.pl.]. culotte
bronza [pielea]. brunir bufet [mobil]. buffet
bronzare (cremă de ~). bronzante (crème ~) bufet cu răcoritpoare. buvette
bronzat. basané, tanné bufniţă bufniţe. hibou
bufon. clown
broşa (~ o carte). brocher
buget. budget
broşat. broché
bugetar. budgétaire
broşă. broche [ornement]
broşură. brochure buimac. hébété
browser [Internet]. navigateur [PC, Internet] buimac (fi ~). confus (être ~)
buimac [d. privire]. hagard
bruia. brouiller [radio]
buimăci. hébéter
bruiat. brouillé [radio]
buimăcit. éberlué
bruiau. brouillaient (ils ~) [radio]
buion. brouillon
bruiază (ei ~). brouillent (ils ~) [radio]
bujor. pivoine
brumă. gelée blanche, frimas
bujor de munte [bot.]. Rhododendron kotschyi [bot.]
brun brună. brun
bbbul
brusc bruscă. brusque, soudain
bulă (de aer). bulle
brusc. tout d'un coup, subitement, brusquement
bulă de aer. bulle d'air
brusc (se opri ~). pile (s'arrêter ~)
bulb. bulbe
brusc [adv.]. soudainement
bulbos. bulbeux
brusca. brusquer, malmener
bulbuci [pl.][bot.]. Trollius europaeus [bot.]
brusturul oii [bot]. Telekia speciosa [bot.]
buldozer. bulldozer
brut brută. fruste, brut buletin. bulletin
brutal brutali. brutal brutaux buletin de ştiri TV. journal télévisé
brutal (în mod ~). rudement bulevard. boulevard
brutalitate. brutalité Bulgaria. Bulgarie
brutalitate (cu ~). brutalement bulgăr de zăpadă. boule de neige
brutaliza. malmener, brutaliser, maltraiter bulibaşă [n.m.]. =chef d'un clan gitan
brutar. boulanger bulibăşeală [pop.]. tohu-bohu
brutărie. boulangerie

- 25 -
bulibăşi [pop.]. chambarder butoi butoaie. tonne, tonneau
bulibăşit [pop.]. chambardé butoiaş. tonnelet
buline (cu ~). piqué [adj.] buton. touche [n.], bouton
bumbac. coton buton (~ pe care se apasă). bouton-poussoir
bbbun buton pentru întors ceasul. remontoir [montre]
bun. bon, pas mal butuc de viţă de vie. cep [agr.]
bună. bonne, belle buturugă. souche
bună credinţă (fi de ~). bonne foi (être de ~) buză buze. lèvre
bună seara. bonsoir buzat. lippu
bună ziua. bonjour buzna (da ~). irruption (faire ~)
bunăstare. bien-être buzos. lippu
bunătate. bonté buzunar buzunare. poche
bunătăţi [pl.]. friandises [n.f.pl.] buzunar aplicat [n.]. poche plaquée [f.]
bunăvoie (de ~). volontairement, cœur (de bon ~) buzunăraş. pochette
bunăvoinţă. bienveillance, obligeance BV. département de Brasov [abréviation]
bune (pe ~). honnêtement BZ. département de Buzau [abréviation]
bungalou. bungalow ccca
bungheşti ? [pop.]. tu piges ? [fam.] C.. plaine [abréviation cartographique]
bunghi [pop.]. piger [fam.] C.N.A.. =Conseil National de l'Audiovisuel
bunghişor [bot.]. Erigeron alpinus [bot.] C.N.S.L.R. Frăţia. =bloc syndical roumain
bunică. grand-maman C.P. [cal putere]. C.V.
bunici. grands-parents ca. que [compar.], comme [compar.], tant (en ~
bunicu. grand-papa que)
bunvenit. bienvenue ca o mănuşă (vă merge ~). comme un gant (ça
burdihan [pop.]. panse [pop.] vous va ~)
burduf pentru apă. vache à eau ca musca-n lapte. comme un cheveu dans / sur la
burete. éponge soupe
burete [mat. plastic]. mousse [mat. plastique] ca nuca în perete. comme un cheveu dans / sur la
burghiu. vrille soupe
burghiu de filetat [tehn.]. taraud [techn.] ca de obicei. comme d'habitude
buric. nombril ca peştele în apă. comme un poisson dans l'eau
burlan burlane. tuyau ca prin minune. miraculeusement
burlesc. burlesque ca să. afin, de telle manière que, afin de, afin que
burniţa. bruiner ca să nu. à moins que
burniţa [perf. s.]. bruinait (il ~) ca şi. aussi bien que, ainsi, comme [comparaison]
burniţă. bruine ca şi cum. comme si [comp. hypothétique]
burniţează. bruine (il ~) caăptui (~ un copil). établir (~ un enfant)
burniţeze (să ~). bruine (qu'il ~) cccab
bursa de valori. bourse de valeurs Cab.. chalet [abréviation carto.]
bursă. bourse [scolaire] cabală [f.]. coup monté
bursă de comerţ. bourse de commerce
cabana [f.]. chalet (le ~)
bursuc. blaireau [zool.]
cabană [n.f.] cabane. chalet [n.m.]
burtă. ventre, abdomen, panse [pop.]
cabană forestieră. maison forestière
burtă (pe ~). plat ventre (à ~)
cabană de vânătoare. maison de chasse
buruieni. herbes (mauvaises ~)
cabaret. boîte de nuit, cabaret
businessman [neo.]. homme d'affaires
cabinet. cabinet
busolă. boussole
cablu cabluri. câble
bust. buste, torse [n.m.]
cabrioletă. cabriolet
busuioc busuiocul. basilic Adev 13/01/08
caca [de copil][fam.]. merdaillon [fam.]
buşi. cabosser
caca [pop.]. caca [fam.]
buşit. cabossé
cacao. cacao
buşitură. cabosse [n.]
cacarisi [pop.]. merdouiller [vulg.]
buştean. bûche
cccad
bbbut
cadavru. cadavre
but [rugby]. but [sport]
cadă. baignoire
butan [neo.]. butane
cadenţă. cadence
bute buţi. tonne, tonneau
cadet [mil.]. cadet
butelie butelii. bouteille
cadmiat. cadmié
butic [neo.]. boutique
cadmiu. cadmium

- 26 -
cadou cadouri. cadeau, présent, don calitate. vertu, qualité, étoffe [fig.]
cadou (face ~). don (faire ~) calitate (de ~). choix (de ~)
cadou de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] calitate de (în ~). tant (en ~ que), tant que (en ~)
cadra. cadrer calităţi [pl.]. mérite [n.]
cadran. cadran calm. pacifique, paisible, serein [fig.], tranquille
cadrare [PC]. fenestration [PC] calma. radoucir, apaiser, rassurer
cadru. châssis, cadre calomnia. diffamer
cadru de conducere. cadre [adm.] calomniator. médisant
caduc caducă. caduc caltaboş. andouillette, andouille
cccaf calvar. Calvaire
cafă [pop.]. caoua [n.m.] [fam.] calzi. chauds
cafea [f.]. café [m.], caoua [n.m.] [fam.] cccam
cafea arabica. Arabica cam. à peu près, environ, quasiment, quelque [adv.]
cafea prăjită. café torréfié cam o sută. centaine
cafeaua [f.]. café (le ~) [m.] camătă. usure
cafele [f.pl.]. cafés [m.pl.] cameră. chambre, pièce [chambre]
cafelele [f.pl.]. cafés (les ~) [pl. m.] $$$ cameră de comerţ. chambre de commerce
cafenea [f.]. café [restau.] [m.] cameră obscură. chambre noire
cafeneaua [f.]. café (le ~) [m.] [restau.] cameră video [f.]. caméscope [m.]
cafetieră. cafetière [pression] cameristă. femme de chambre, camériste
cafetieră (~ electrică). percolateur camion camioane. camion
caft. bagarre, rixe camping. camping
cagulă [anti-tero]. cagoule [anti-terroristes] campion. as, champion
cagulă alpină [gen ninja]. passe-montagne [alpin.] campionat. championnat, coupe [championnat]
cahlă [n.f.] [de sobă] cahle. carreau [n.m.] [de poêle] camufla. camoufler
cccai camufla (el ~). camouflait
caiac. kayak camuflaj. camouflage
caiet. cahier camuflat. camouflé
caiet de notiţe. cahier de brouillon camuflează (el ~). camoufle (il ~)
Cairo. Le Caire cccan
cais. abricotier Canada [n.f.]. Canada [n.m.]
caisă. abricot canadian canadiană. canadien
cccal canal. canal
cal cai [pl.]. cheval chevaux canal (~ de scurgere). égout
cal putere. cheval-vapeur canal de televiziune. chaîne de télévision
calabalâc [n.n.]. saint-frusquin [n.m.sg.][pop.] Canalul Mânecii. La Manche, Manche (la ~)
calambur. jeu de mots canapea [n.f.] canapele. canapé [n.m.]
calamină [auto]. suie canapea-pat. canapé convertible
calamitate. calamité, sinistre [n] canapea extensibilă. canapé convertible
calcar. calcaire canapeaua. canapé (le ~)
calcaros. calcaire [adj.] canapelei. canapé (du ~)
calcul. calcul canar canari. serin
calcul [med.]. calcul [méd.] canaturi (uşă cu două ~). vantaux (porte à deux ~)
calcula. calculer cană (de lut). cruche
calculatoare [f.]. calculatrice cancer de sân. cancer du sein Adev 27/03/08
calculator. ordinateur, calculateur canceros canceroşi canceroasă canceroase.
cald caldă. chaud cancéreux
caldarâm. pavé, pavage candid. naïf, ingénu
calcilol. calcicole candoare. ingénuité, naïveté
cale căi. voie, avenue cangur. kangourou
Cale bună! formulă de urare la plecarea cuiva; canicular. caniculaire, torride
drum bun! Bonne route ! caniculă. canicule
cale ferată. chemin de fer canin [dinte]. canin [dent]
Calea Lactee. La Voie lactée Adev 19/12/07 canistră. jerrycan
caleaşcă. calèche cantitate. quantité
caleidoscop. kaléidoscope cantitate mare. masse
calicie [pop.]. pauvreté cantitativ cantitativă. quantitatif
caliciu [bot.]. calice [bot.] canto [muz.]. chant
California. Californie canton forestier. canton forestier

- 27 -
caolin. kaolin carabinieră [alpin.]. mousqueton [alpin.]
cccap caracatiţă. pieuvre
cap [anat.]. tête, boule [arg.] caracter. caractère
cap de acuzare. chef d'accusation caracteristic. particularité, caractéristique
cap sau pajură. pile ou face caracteristică. particularité
capabil. apte caracteriza. caractériser
capac capace. couvercle carafă. carafe
capac care îmbracă bine. rabat coiffant caraghios. drôle
capă. cape caragialesc. =du dramaturge I.L.Caragiale
capăt. bout [n.], fin [n.f.] carambolaj. carambolage
capătul puterilor (fi la ~). rouleau (être au bout du ~) caramel. caramel
capcană. guet-apens, piège [s.m.], feinte [nf.] [fam.] carantină [med.]. quarantaine [méd.]
capcană pentru şobolani. ratière carapace. carapace
capelă. oratoire, chapelle caravană. caravane
capete [n.n.p]. fins [n.f.pl.] carâmb [al cizmei]. tige [de la botte]
capital. capital, fonds carburant. combustible [n.]
capitală de departament. chef-lieu carburator [auto]. carburateur [auto]
capitală de judeţ. chef-lieu carcasă. coque
capitel [arh.]. chapiteau carceră. cachot
capitol. chapitre cardinal. cardinal
capitonaj. capitonnage cardinale. cardinaux
capitula. capituler cardinali. cardinaux
capitulare. reddition care. lequel, que, laquelle, quel, quelle, quels, qui
capodoperă capodopere. chef-d'œuvre care (după ~). quoi (après ~)
caporal [mil.]. brigadier [mil.] care (la ~). quoi (à ~)
capot. robe de chambre care [adj. inter.]. quel [adj. interrogatif]
capota [aero]. capoter [aéro] care [pron. relativ]. qui [relatif]
capotă. capote care consimte. consentant
capotă [auto]. capot care curăţă. nettoyant
cappucino. cappucino care intră unul în altul. emboîtables
capră capre. chèvre care nu intră la apă. irrétrécissable
capră (piele de ~). chagrin (peau de ~) care nu intră la spălat. irrétrécissable
capră neagră. chamois care încălzeşte mâna. chauffe-main
capricios capricioasă. difficile [personnes], care întâlneşte. rencontrant
capricieux care înveleşte bine. enveloppant
capriciu. fantaisie, tocade, caprice, coup de tête, care îţi ia răsuflarea. à vous couper le souffle
toquade care ocupă puţin loc. peu encombrant
Capricorn [zodiac]. Capricorne [zodiaque] care poate fi îndepărtat. amovible
capsator (~ de birou) [n.m.]. agrafeuse [n.f.] care poate fi izolat. isolable
capsă (de îmbrăcăminte). bouton-pression care poate fi negociat. négociable
capsulă. capsule care poate fi separat. séparable
capsulă [de medicament]. cachet [méd.] care nu poate putrezi. imputrescible
capta. capter care se poate bea. potable [adj.]
captat. capté care se poate deschide. ouvrant [adj.]
captează. capte (il ~) care se poate întoarce. retournable
captiv captivă. captif care se poate răsfrânge. retournable
captiva. captiver care se poate ridica. relevable
captiva (el ~). captivait care se poate spăla. lavable
captivat. captivé care radiază. rayonnant
captivant. charmant care rezistă intemperiilor. à l’épreuve des
captivează. captive (il ~) éléments
captivitate. captivité care se repetă. itératif
captura. attraper, capturer carenţă. carence
capturat. capturé, attrapé cargou. cargaison, cargo
captură. capture caricatură. caricature
Capul Bunei Speranţe. Cap de la Bonne Espérance carie [stomato]. carie [stomato]
capuşon. capuchon carieră. carrière
cccar carioca. feutre (crayon-~), crayon feutre
car. char caritabil. philanthropique, charitable
car mortuar. corbillard caritate. charité

- 28 -
caritate (face un act de ~). charité (faire la ~) castaniu. châtain
cariu. ver rongeur castel castele. château
Carlina acaulis. carline [bot.] castelul. château (le ~)
carlingă. carlingue castrevete murat castraveţi muraţi. cornichon
carnaval. carnaval castron. bol
carne. chair, viande cccaş
carne şi oase (în ~). chair et os (en ~) caşcaval. gruyère
carnet. carte caşetă [med.]. cachet [méd.]
carnet de elev. livret scolaire caşmir. cachemire
carnetele de cec. carnet de chèques Adev 10/02/08 cccat
caro, carou [n.m.] [joc de cărţi]. carreau [n.m.][jeux cat [n.n.] [pop., reg.]. étage [n.m.]
de cartes] cataclism. cataclysme
Carol. Charles catadicsi. daigner
caroserie. carrosserie catalige [pl.]. échasse
carou. carreau cataractă. chute [cascade]
carouri (în ~). carreaux (à ~) cataramă (fi la ~ cu). mèche (être de ~ avec)
Carpaţi. Carpates catâr. mulet
Carpaţii. Carpates (les ~) catârcă. mule
carpetă [n.f.] carpete. carpette, tapis [n.m.] catarg catarge. mât
carte [n.f.] cărţi. livre [n.m.], bouquin catedră [instituţională]. chaire
carte de căpătâi. livre de chevet catedrală. cathédrale
carte de credit. carte de crédit categoric. formel, net [catégorique]
carte de vizită. carte categoric (în mod ~). formellement
carte poştală. carte (postale) categoric [adv.]. nettement
cartea de telefon. bottin (le ~) câteodată. de temps à autre, des fois, tantôt…
Cartelul Alfa. =bloc syndical roumain tantôt…
cartier. quartier câteva [adj.neh.f.pl.]. quelques
cartof cartofi. pomme de terre catifea catifele. velours
cartofi pai. frites catifeaua. velours (le ~)
cartuş cartuşe. cartouche catifelat. satiné, velouté
Carul Mare [astron.]. Grande Ourse catolic. catholique
carură. carrure catolicism. catholicisme
cccas catrafuse [n.f.pl.]. saint-frusquin [n.m.sg.][pop.]
casă case. logis [n.m.], maison, caisse [écon.], foyer catrafusele [n.f.pl.]. saint-frusquin (le ~) [pop.]
casa de bilete [teatru]. bureau de théâtre câtu-i hău [reg.]. à jamais, à tout jamais
Casa Albă. la Maison Blanche (à Washington) caturi [n.n.pl.] [pop., reg.]. étages [n.m.pl.]
Adev 13/01/08 câtuşi de puţin. aucunement
casa scărilor. cage de l'escalier câţiva. quelques-uns
casă acoperită cu paie. chaumière câţiva [adj.neh.m.pl.]. quelques
casă de bani. coffre-fort, caisse [écon.] cauciuc. caoutchouc, pneu, gomme
casă de corecţie [n.f.]. maison de correction cauciucat. caoutchouté
[n.m.] caustic [fig.]. mordant [adj.], incisif
casă de economii. caisse d'épargne cauză. motif
casă memorială. maison mémoriale cavaler. chevalier
casă părintească. bercail cavaleresc. chevaleresque
cascadă. chute [cascade], cascade cavei [reg. Trans.]. caoua [n.m.] [fam.]
casei. maison (de la ~) cavitate. cavité
casele. maisons (les ~) cavou. caveau
caselor. maisons (aux/des ~) cccaz
casetă [audio sau video]. K7 [fam.] caz. cas, affaire
casetă de film. cartouche film caz (în acest ~). occurrence (en l'~)
casetă video. cassette vidéo caz (în orice ~). cas (en tout ~)
cash. espèces [fin.], numéraire [n.m.] caz că (în ~). si [conditionnel]
casier. caissier caz contrar (în caz~). sinon
casierie. caisse [écon.] de la caz la caz. au cas par cas Adev 08/01/08
casnic. domestique, ménager caza (~ pe cineva). loger (~ qqn) [v.t.], héberger
cassa [comerţ]. caisse [commerce] caza (el ~). logeait (il ~ qqn) [v.t.]
cassă. caisse [écon.] caza (el se ~). logeait (il se ~)
castan. marronnier, châtaignier caza (se ~). loger (se ~)
castană. châtaigne, marron

- 29 -
cazându-se. logeant (se ~) căzut căzuţi căzută căzute. tombé
cazase (se ~). logé (il s'était ~) căzut în dizgraţie. disgracié, tombé en disgrâce
cazasem (mă ~). logé (je m'étais ~) cădea grindina. grêler
cazasem (noi ne ~). logés (nous nous étions cădea în dizgraţie. tomber en disgrâce
~) cădea la ţanc. bien tomber
cazaseră (el se ~). logés (ils s'étaient ~) cădea la un examen. rater un examen $$$
cazat. logé (~ qqn) [v.t.] cădea mort pe loc. tomber sur le carreau
cazat (m-am ~). logé (je me suis ~) cădere. chute, tombée
cazat (ne-am ~). logés (nous nous sommes ~) cădere [mil.]. prise [mil.]
cazat (s-a ~). logé (il s'est ~) căderea nopţii. tombée de la nuit (la ~)
cazau. logeaient (ils ~ qqn) [v.t.] căderi de zăpadă [n.f.pl.]. chutes de neige
cazau (ei se ~). logeaient (ils se ~) [n.f.pl.]
cazează (ei ~). logent (~ qqn) [v.t.] căi (se ~). repentir (se ~)
cazează (el ~). loge (il ~ qqn) [v.t.] căii de rulare. taxiways Adev 03/01/08
cazeze (el să se ~). loge (qu'il se ~) căilor respiratorii. voies respiratoires Adev 17/04/08
cazare. logement, hébergement căinţă. pénitence, repentir [n.]
cazan de abur. chaudière călare. cheval (à ~), califourchon (à ~), équestre
cazarmă. caserne călări. monter (à cheval), chevaucher
cazier. casier judiciaire călărea. montait (à cheval), chevauchait (il ~)
Cazimir. Casimir călărească (el să ~). chevauche (qu'il ~)
cazma. bêche călăreşte. chevauche (il ~)
cazne [pl.]. supplice călărie. équitation
caznele veşnice. peines éternelles călărind. montant (à cheval)
cazon. militaire [adj.] călărise. chevauché (il avait ~)
cazon [adv.]. militairement călărit. chevauché, monté
cazul în care (în ~). cas où (au ~) călător călătoare călătorilor. passager [n.], voyageur
CD. disque compact călători călătoresc călătoreşte călătorea călătorească.
CD-uri. compact disques [pl.] voyager Adev 01/04/08
cccă călătorie. voyage
că. que călăuză. pilote, guide. kalauz
căca (se ~) [vulg.]. chier [vulg.] călăuzi. guider, piloter
căcăcios. merdique călăuzit. piloté
căcat (fi în ~) [vulg.]. merde (être dans la ~) călca. marcher
[pop.] călca (cu fierul). repasser [habits]
căcat [pop.]. caca [fam.] călca în picioare. piétiner, fouler
căcat [vulg.]. merde [vulg.] călca pe nervi. taper sur les nerfs de qqn
căci. car călcâi. talon
căciulă. bonnet călcare în picioare. piétinement
cădea. tomber călcat. marché
cad (ei ~). tombent călcat (~ cu fierul) [n.]. repassage
cad (eu ~). tombe (je ~) călcător [n.m.][pop.]. fer à repasser
cadă (el să ~). tombe (qu'il ~) căldare căldări. seau
cade (care ~). tombant căldării. seau (du ~)
cade (el ~). tombe (il ~) căldăruşă [bot.]. Aquilegia transsilvanica [bot]
cazi. tombes (tu ~) căldură. chaleur
cădem. tombons căldură (cu ~). chaleureusement
cădeţi. tombez călduri (în ~). chaleur (en ~)
căzând. tombant călduros călduroasă. chaleureux, chaud
căzu. tomba (il ~) [vêtement]
căzui. tombai (je ~) călduţ. tiède
căzură. tombèrent căleşte [trupul]. tonifie (il ~)
căzurăm. tombâmes căli [trupul]. tonifier
căzurăţi. tombâtes călifar [n.m.][zool.]. tadorne [n.m.][zool.]
căzuse. tombé (il était ~) Căliman. =massif des Carpates Orientales
căzusem (eu ~). tombé (j'étais ~) călimară. encrier
căzuseră. tombés (ils étaient ~) călit [trupul]. tonifié
căzuserăm. tombés (nous étions ~) călţunul-doamnei [bot.]. Geum rivale [bot.]
căzuserăşi. tombés (vous étiez ~) călugăr călugări. moine, religieux [n.m.]
căzuseşi. tombé (tu étais ~) călugăr benedictin. bénédictin
căzuşi. tombas (tu ~)

- 30 -
călugăresc. monacal cărucior. chariot
călugăriţă călugăriţe. sœur [rel.], religieuse [n.f.] cărucior de copil. poussette, landau
cămară. office cărui (al ~). dont [G.]
cămaşă. chemise căruia (al ~). duquel
cămaşă de noapte. chemise de nuit căruţaş. charretier
cămătar. usurier cccăs
cămilă. chameau căsăpi [pop.]. zigouiller [arg.][tuer]
cămin. foyer, bercail, cheminée căsătoreşte (se~). épouse (il/elle ~)
cămin studenţesc. foyer d'étudiants căsători. marier
cccăp căsători (el se~). épousa (il ~)
căpătâi. chevet căsători (se ~). marier (se ~), épouser
căpătuire. établissement căsătorie. mariage
căpăţână [pop. derog.]. tête căsătorindu-se. épousant
căpăţână de zahăr. pain de sucre căsătorit. épousé
Căpăţânii. =montagnes - Carpates S roum. căsca. bâiller
căpcăun. ogre căscată (cu gura ~). bée (bouche ~)
căpetenie. meneur căsnicie. ménage, mariage
căpetenie de hoţi. cagou [arg.] căsuţă. maisonnette
căpiţă (de fân) căpiţe. meule [de foin] cccăt
căprioară. biche, chevreuil cătană [n.f. pop.] cătane. soldat, militaire [n.m.].
căprioară (piele de ~). daim (peau de ~) katona
căptuşeală. doublure [textile], ouatinage, cătare. mire [mil.] [opt.]
revêtement către. envers, pour, vers, à
căptuşi. doubler [habit] cătun. hameau
căptuşi [constr.]. revêtir [constr.] cătuşe [pl.]. menottes [pl.]
căptuşi cu blană. fourrer căţăra. grimper
căptuşire. ouatinage, revêtement căţăr (mă ~). grimpe (je ~)
căptuşit cu blană. fourré [de fourrer] căţără. grimpe (il ~)
căpuşă. tique căţără (ei se ~). grimpent (ils ~)
cccăr căţăra (se ~). escaladait (il ~)
căra în cârcă [pop.]. coltiner căţără (se ~). escalada (il ~)
cară în cârcă (ei ~) [pop]. coltinent căţărăm (ne ~). grimpons (nous ~)
cară în cârcă (el ~) [pop]. coltine (il ~) căţărare. escalade
căra în cârcă (el ~) [pop]. coltinait căţărase (se ~). escaladé (il avait ~)
cără în cârcă (el ~) [pop]. coltina (il ~) căţăraţi (vă ~). grimpez (vous ~)
cărâ în cârcă [pop]. coltinant căţărător. grimpant, grimpeur
cărat în cârcă [pop.]. coltiné căţeri (te ~). grimpes (tu ~)
căra în spinare. coltiner căţea. chienne
cară în spinare (ei ~). coltinent căţel [de usturoi]. gousse [d'ail]
cară în spinare (el ~). coltine (il ~) căuta. chercher, rechercher
care în spinare (el să ~). coltine (qu'il ~) căut (eu ~). cherche (je ~), recherche (je ~)
căra în spinare (el ~). coltinait căuta (ai ~). chercherais (tu ~)
cără în spinare (el ~). coltina (il ~) căuta (am ~). chercherions (nous ~)
cărând în spinare. coltinant căuta (aş ~). chercherais (je ~)
cărat în spinare. coltiné căuta (aţi ~). chercheriez (vous ~)
cărămidă cărămizi. brique caută (ei ~). cherchent, recherchent
cărare [n.f.] cărări. sentier [n.m.], sente [n.f.] căuta (ei ar ~). chercheraient (ils ~)
cărarea. sentier (le ~) căuta (el ~). cherchait (il ~)
cărării. sentier (du ~) căuta (el ar ~). chercherait (il ~)
cărăuş. charretier căuta (va ~). cherchera (il ~)
cărăuşi. charrier căuta (vei ~). chercheras (tu ~)
cărbunar. charbonnier căuta (veţi ~). chercherez (vous ~)
cărbune. charbon căuta (voi ~). chercherai (je ~)
cărei (al ~). dont [G.] căuta (vom ~). chercherons (nous ~)
căror (al ~). dont [G.] căuta (vor ~). chercheront (ils ~)
cărturar. savant, érudit căutai. cherchais (tu ~)
cărţii [n.f.sg.G]. livre (du ~) [n.m.sg.G] căutai (eu ~). cherchai (je ~)
cărţilor [n.f.pl.G]. livres (des ~) [n.m.pl.G] căută (el ~). cherche (il ~), recherche (il ~)
cărţoi. bouquetin [bibl.] căută (el ~). chercha (il ~)

- 31 -
căutăm. cherchons, recherchons cântăreşti. pèses (tu ~)
căutam (eu ~). cherchais (je ~) cântări (el ~). pesa (il ~)
căutam (noi ~). cherchions cântărim. pesons
căutând. cherchant cântărind. pesant
căutară (ei ~). cherchèrent (ils ~) cântărit. pesé
căutarăm. cherchâmes (nous ~) cântăriţi. pesez
căutarăţi. cherchâtes (vous ~) cântărire. pesée
căutase. cherché (il avait ~) cântec. chanson
căutasem (eu ~). cherché (j'avais ~) cântec de leagăn. berceuse
căutaseră (ei ~). cherché (ils avaient ~) cârcă. dos
căutaserăm. cherché (nous avions ~) cârciumar. cabaretier
căutaserăţi. cherché (vous aviez ~) cârîi. caqueter [poules]
căutaseşi. cherché (tu avais ~) cârjă. béquille
căutaşi (tu ~). cherchas (tu ~) cârlig. crochet
căutat. cherché, recherché cârlig de cuier [n.n.]. patère [n.f.]
căutaţi. cherchez, recherchez cârlig de rufe. pince, épingle à linge
căutaţi (voi ~) [imperf.]. cherchiez cârlionţa. crêper [cheveux]
căutau. cherchaient cârlionţat. crépu, ondulé, bouclé [cheveux]
căuţi (tu ~). cherches (tu ~), recherches (tu ~) cârmă [mar.]. timon [mar.]
căutare. recherche cârmaci. timonier
căutare [internet]. requête [internet] cârnaţ. saucisse
căutare [PC]. requête [PC] cârpă. chiffon
căutare de (în ~). quête de (en ~) cârpă de şters cârpe de şters. torchon, serpillière
căutător. chercheur cârpi. raccommoder, repriser
câine câini. chien cârpesc (ei ~). raccommodent
câine [n.m.]. cabot [n.m.] [arg.] cârpeşte. raccommode (il ~)
câinele câinii. chien (le ~) cârpire. raccommodage
câinelui. chien (du ~) cârpit. raccommodé
câinilor. chiens (aux ~/des ~) cârpit [n.]. raccommodage
câmp. champ cârtiţă cârtiţe. taupe
câmp de vedere. champ de vision câştig câştiguri. revenu [n.], profit, gain
câmpenesc (ancien : cîmpenesc) câmpeneşti câştig (fi în ~). profit (être en ~)
câmpenească. champêtre câştig [n.n.]. gain de cause
câmpie. plaine câştig de cauză (avea ~). gain de cause (avoir ~)
câmpie [f.]. champ [géo.] câştiga. gagner
când. lorsque, comme [temporel], quand câştig. gagne (je ~)
cânepă. chanvre câştiga. gagnait
cânt [n.]. chant câştigaţi. gagnez
cânta. jouer, chanter câştigau. gagnaient
cânt (eu ~). chante (je ~), joue (je ~) câştigă. gagnent
cântând. chantant câştigă. gagne (il ~)
cântase (el ~). chanté (il avait ~) câştigă (el ~) [perf. s.]. gagna
cântaseră. chanté (ils avaient ~) câştigăm. gagnons
cântaserăm. chanté (nous avions ~) câştigând. gagnant
cântaţi. chantez, jouez câştigi. gagnes (tu ~)
cântă (ei ~). chantent (ils ~), chantent, jouent câştiga bani. toucher de l'argent
cântă (el ~). chante (il ~), joue (il ~) câştigător câştigători câştigătoare [f.sg.] -
cântă (el ~) [perf. s.]. chanta (il ~) câştigătoare [f.pl.]. gagnant [n.m.]
cântăm. jouons, chantons cât. autant
cânţi. joues (tu ~), chantes (tu ~) cât (în ~) [dată]. combien (le ~) [date]
cântăreaţă. chanteuse cât [adj. inter.]. quel [adj. interrogatif]
cântar. bascule, balance cât [al unei împărţiri] [mat.]. quotient
cântar de baie. pèse-personne cât [m.]. combien
cântări. peser cât ai zice peşte. en moins de deux [fam.], en
cântărea. pesait trois fois rien
cântăreau. pesaient cât câştigi pe lună?. combien tu touches par
cântăresc (ei ~). pèsent mois?
cântăresc (eu ~). pèse (je ~) cât costă?. combien coûte cela ?, c'est combien ?
cântăreşte. pèse (il ~) cât de [exclamativ]. comme [exclamatif]
cât de…!. combien…!

- 32 -
cât despre. quant à cel mai bun. meilleur
cât pe ce să (fi ~). point de (être sur le ~) cel mai devreme. au plus tôt
cât priveşte. quant à cel mai mic. moindre
cât timp. combien de temps cel mai mic (lucru). moins (le ~)
câtă [f.]. combien cel mai rău. le pire, le pis
câte (pe ~) [dată]. combien (le ~) [date] cel mai târziu. au plus tard
câte [f.pl.]. combien cel puţin. moins (au ~), du moins
ccce celălalt. autre
ce. que, quel [adj. interrogatif.] cele cinci simţuri. les cinq sens
ce (din ~). quoi (de ~) celebra. fêter
ce [exclamativ]. comme [exclamatif] celebrare. fête
ce [interog.]. quoi [interrogatif] celebritate. renommée
ce [pron. relativ]. qui [relatif] celebru celebri celebră celebre. célèbre, fameux
ce fel de. quel [adj. interrogatif.] celular [telefon]. portable [téléphone]
ce mai faceţi?. comment allez-vous ? cccen
ce mai faci?. comment vas-tu ?, comment ça va ? cent [moneda]. cent [monnaie]
Ce pui la cale?. Qu’est-ce que tu mijotes ? centenar. centenaire
cea mai bun. meilleur centimă. centime
cea mai mare parte. majorité central. central
ceafă cefe. nuque centrală electrică. centrale [f.]
Ceahlău. =montagne des Carpates Orientales centrală nucleară. centrale nucléaire
ceai (~ negru). thé centraliza. centraliser
ceai (de plante). tisane centru. centre
ceainic. théière centru comercial. centre commercial
ceapă cepe. oignon centrul oraşului (în ~). centre ville (au ~)
cepei. oignon (de l'~) centurion. centurion
ceară [n.]. cire cenuşă. cendre
cearcăn. bleu [n.] [contusion] cenuşiu cenuşie. gris
cearşaf cearşafuri. drap cenzura [vb.]. censurer
ceartă. querelle, brouille, rixe cenzura (el ~). censurait
ceartă (căuta ~). noise (chercher ~) cenzură (el ~). censura
ceas ceasuri. heure cenzurând. censurant
ceas (de mână) ceasuri. montre cenzurat. censuré
ceas deşteptător. réveil [réveille-matin], réveille- cenzurau. censuraient
matin cenzurează (ei ~). censurent (ils ~)
ceasornicărie. horlogerie cenzurează (el ~). censure (il ~)
ceaşcă ceşti. tasse cenzureze (să ~). censure (qu'il ~)
ceaşca. tasse (la ~) cenzură. censure
ceştii. tasse (de la ~) cccer
ceată. volée, troupe cer [n.] ceruri. firmament, ciel, azur [n.]
ceaţă. brouillard, brume cer (cădea din ~). nues (tomber des ~)
ceaun. marmite cer care anunţă furtuna. ciel orageux
ceauşist. Ceausescu (de ~), =de Nicolae Ceausescu cerul gurii. palais [anat.]
ceda. céder cerul înstelat. ciel étoilé (le ~)
cedat. cédé cerul liber (dormi sub ~). étoile (dormir à la belle
cedez. cède ~)
cedezi. cèdes cerul liber (sub ~). belle étoile (à la ~)
ceea ce. ce que ceramică. céramique, terre cuite
ceea ce [pron.rel.]. ce qui [pronom relatif] cerb. cerf
ceea ce se cuvine. nécessaire (le ~) cerc. circonférence, cercle, rond
ceea ce trebuie. nécessaire (le ~) cerc [jucărie]. cerceau
ceferist. cheminot cerc vicios. cercle vicieux
cefii. nuque (de la ~) cercel cercei. boucle d'oreille
ceh. tchèque cerceta. examiner, contrôler, scruter, observer
Cehă (Republica ~). Tchèque (République ~) cercetat. observé
cei mai mulţi. plupart cercetez. observe (j'~)
cei vii. vivants cercetezi. observes (tu ~)
cccel cercetare. investigation, recherche
cel mai bine. le mieux cercetare ştiinţifică. recherche scientifique

- 33 -
cercetaş. éclaireur cetăţi [pl.][fig.pop]. caverne [géo.]
cercetător cercetătoare. chercheur cetăţuia cetăţuile. citadelle (la ~)
cercuri. milieux cetăţuie cetăţui. citadelle
cerdac. porche cetina de negi [bot.]. Juniperus sabina [bot.], sabine
cerdac [n.n.][reg]. véranda [n.f.] [bot.]
cere. demander. kér ceţos. brumeux
cer (ei ~). demandent ceva. quelque chose
cer (eu ~). demande (je ~) cezură [versificaţie]. césure, coupe [versification]
cerând. demandant ccch
cere (el ~). demande (il ~) chef (fără ~). contrecœur (à ~) [pl.]
cere (el ar ~). demanderait chei [n.f.pl.][geo.]. gorges [n.f.pl.] [géo.]
cere (el va ~). demandera chei [portuar]. quai [du port]
cere înapoi. réclamer cheie [f.] chei [pl.]. clef [f.], clé [f.]
cerem. demandons cheii (gaură a ~). serrure (trou de ~)
cerere. demande, pétition cheile [geo.]. gorges (les ~) [géo.]
cereţi. demandez chel [m.] cheală. chauve
ceru. demanda chelar. sommelier
cerut. demandé chelălăi. japper
cereală cereale. céréale chelălăia (el ~). jappait (il ~)
ceremonie. cérémonie chelălăie (ei ~). jappent (ils ~)
ceremonios. cérémonieux chelălăie (el ~). jappe (il ~)
cerenţel de munte [bot.]. Geum reptans [bot.] chelălăit. jappement
cerne. tamiser chelner chelneri. serveur. Kellner
cerneală. encre cheltui fără socoteală. gaspiller
cerşetor cerşetori. mendiant cheltuiala (pe ~). dépens (au ~)
cerşi. mendier, charité (demander la ~), faire la cheltuială excesivă. prodigalité
manche cheltuieli. frais
cert. certain [sûr] cheltuitor. gaspilleur
certa. gronder cheltuielilor. Adev 24/01/08
ceartă (ei se ~). querellent (ils se ~) chema. appeler, nommer
ceartaţi (vă ~). querellez (vous vous ~) chema de departe. héler
certam (ne ~). querellions (nous nous ~) chemat. nommé, appelé
certându-se. querellant (se ~) chenzină. quinzaine [salaire]
certară (se ~). querellèrent (ils se ~) chepeng. trappe
certarăm (ne ~). querellâmes (nous nous ~) cheremul (fi la ~) [+G]. merci de (être à la ~)
certarăţi (vă ~). querellâtes (vous vous ~) chermeză. kermesse
certat ca. querellé chestie. chose, machin
certaţi (vă ~). querelliez (vous vous ~) chestie [fam.]. question [problème]
certau (se ~). querellaient (ils se ~) chestiona. interroger, questionner
certăm (ne ~). querellons (nous nous ~) chestiona (el ~). questionnait
certe (ei să se ~). querellent (qu'ils se ~) chestionă (el ~). questionna
certa (se ~). quereller (se ~) chestionând. questionnant
certa cu cineva (se ~). brouiller avec qqn (se ~) chestionat. interrogé
certăreţ certăreaţă. querelleur chestionau. questionnaient
certifica. certifier, homologuer chestionează (ei ~). questionnent
certifică (ei ~). homologuent (ils ~) chestionează (el ~). questionne (il ~)
certifica (el ~). homologuait chestionez. interroge (j'~), questionne (je ~)
certifică (el ~). homologue (il ~) chestioneze (ei să ~). questionnent (qu'ils ~)
certificat. certificat chestioneze (el să ~). questionne (qu'il ~)
certificat [vb.]. certifié, homologué chestionezi. questionnes (tu ~)
certificau. homologuaient chestionar. questionnaire
certitudine. conviction, certitude chestiune. affaire, question [problème]
cerui (a ~). cirer chestor. questeur
ceruire. cirage [action de cirer] chetă. quête
cetate cetăţi. cité [n.], forteresse, citadelle chetă (face o ~). collecte (faire une ~)
cetatea cetăţile. forteresse (la ~), citadelle (la ~) cheutoare. œillet
cetăţean. ressortissant, citoyen ccchi
cetăţeancă. citoyenne chiar dacă. n'empêche que, même si, lors même que,
cetăţenesc. civique quoique
cetăţi [peşteri în Apuseni]. large caverne [géo.]

- 34 -
chibrit chibrituri. allumette Cielo ® [n.m.]. =auto Daewoo fabriquée en
chibuţ. kibboutz Roumanie
chiceră [geo.][pop.]. contrefort montagneux [géo.] cifra. chiffrer Adev 01/11/07
chichineaţă. réduit [n.] cifră. chiffre
chicinetă. coin cuisine, kitchenette cifru. chiffre [code]
chiciură. givre, frimas cili. cils
chiflă. pain (petit ~), petit-pain cimbru. thym
chil [pop.], chilă [pop.]. kilo ciment. ciment
chilipir. aubaine cimenta. cimenter
chiloţi [pl.]. culotte cimentat. cimenté
chimen. cumin cimitir. cimetière
chimen de munte [bot]. Ligusticum mutellina [bot.] cimpoi cimpoaie. biniou, cornemuse
chimic. chimique cccin
chimie. chimie cincea (a ~). cinquième (la ~)
chimion. cumin cincea parte (a ~). cinquième [1/5]
chimionul-ţapului [bot.]. Laserpitium krapfii [bot.] cinci. cinq
chimist. chimiste cinci-degete [bot.]. Potentilla crantzii [bot.]
chin. supplice, torture, tourment cincilea (al ~). cinquième (le ~)
China. Chine cincime. cinquième [1/5]
chinez chineză. chinois cincisprezecea (a ~). quinzième (la ~)
chingă chingi. sangle, courroie cincisprezecime. quinzième [1/15]
chingi de susţinere [alpin.]. baudrier [alpin.] cincizeci. cinquante
chinină. quinine cincizeci (vreo ~). cinquantaine
chintal chintale. quintal quintaux cincizeci de ani (vârsta de ~). cinquantaine [âge]
chintesenţă. quintessence cine. qui
chinui. torturer cine [interogativ]. qui [interrogatif]
chinui (se ~). tourmenter cinema (sală de ~). cinéma (salle de ~)
chinuit. tourmenté cinematografie. cinéma [art]
chiorî (se ~) [pop.]. zieuter, zyeuter [pop.] cineva. quelqu'un, quelqu'une
chioşc chioşcuri. kiosque, pavillon cineva [abrev.]. [qqn.]
chip chipuri. visage, gueule [pop.], image, figure cinic. impudent, cynique
[visage] cinism. cynisme, impudence
chip [reg. Transilv.]. photo [fam.]. kép cinsprezece. quinze
chip de (în ~). guise (en ~ de) cinsprezecelea (al ~). quinzième (le ~)
chiparoasă [pop.]. Polyanthes tuberosa
cinste. intégrité, honnêteté, honneur, probité
chipiu. képi
cinsti. honorer
chirci. accroupir
cinsti memoria. honorer la mémoire de
chiriaş. locataire
cinstit cinstiţi cinstită cinstite. loyal, intègre,
chirie. loyer
honnête [adj. m.]
chirurg. chirurgien
cinstit (în mod ~). honnêtement
chirurgie. chirurgie
chist. kyste cînta (el ~). chantait (il ~)
chiştoc (de ţigară). mégot cînta (la un instrument). jouer
chit (fi ~). quitte (être ~) cîntai. chantais (tu ~)
chitanţă [n.f.]. récépissé [n.m.], reçu [n.], bon [n.], cîntam (eu ~). chantais (je ~)
quittance cîntat. chanté
chitic (tăcea ~). souffler mot (ne pas ~) cîntat [n.]. chant
chitiluş [bot.]. Astragalus alpinus [bot.] cîntăreţ. chanteur
chiuli [arg.]. tirer au flanc, buissonnière (faire l'école cîntec. chant
~),sécher [une classe etc.][arg.] cinul bisericesc [arh.]. clergé
chiuvetă [n.f.]. lavabo, cuvette, vasque [n.f.] cccio
ccci cioacă [pop.]. pic
Ciad. Tchad cioară ciori. corneille
cicatrice. cicatrice ciob. débris, éclat
cicatriza. cicatriser cioban. berger
cicatrizat. cicatrisé ciobi. fêler
ciclism. vélo [sport] ciobi (a ~). ébrécher
ciclist. coureur [vélo] ciobire. fêlure
ciclon. cyclone ciobit. ébréché, fêlé
ciclu. cycle, règles [pl.] cioc. bec

- 35 -
ciocan ciocane. marteau circ. cirque
ciocan pneumatic. marteau-pilon circa. à peu près, autour, environ, quelque [adv.]
ciocăni. cogner circuit [turism]. tour [tourisme]
ciocănea. cognait (il ~) circula. circuler
ciocăneam (eu ~). cognais (je ~) circul (eu ~). circule (je ~)
ciocăneam (noi ~). cognions circula (el ~). circulait
ciocănesc. cognent (ils ~) circulaţi. circulez
ciocănesc (eu ~). cogne (je ~) circulau. circulaient
ciocăneşte. cogne (il ~) circulă (ei ~). circulent (ils ~)
ciocăni (el ~). cogna (il ~) circulă (el ~). circule (il ~)
ciocăni la uşă. frapper à la porte circulă zvonul. court (le bruit ~)
ciocănind. cognant circulăm. circulons (nous ~)
ciocănit. cogné circulând. circulant
ciocănit [fig.]. foutu [vulg.] circule (el să ~). circule (qu'il ~)
ciocănitoare [zool.]. pic [zool.] circuli (tu ~). circules (tu ~)
ciocârlie. alouette circulaţie. circulation
cioclu. croque-mort circumferinţă. circonférence, rond, tour
ciocni. heurter, choquer, tamponner [circonférence]
ciocnesc (ei ~). heurtent circumflex. circonflexe
ciocneşte. choque (il ~), heurte circumscrie. circonscrire
ciocni (un pahar cu vin). trinquer circumscris. circonscrit
ciocnind(u-). heurtant circumspect. avisé, circonspect
ciocnire. heurt [n.], tamponnement, impact circumstanţial [gram.] circumstanţială.
ciocnire (între maşini). carambolage circonstanciel [gram.]
ciocnit. heurté cireaşă cireşe. cerise
ciocolată. chocolat cireş. cerisier, merisier
ciocolată neagră. chocolat noir ciripesc (ele ~). gazouillent [oiseaux]
ciolănos. osseux ciripi. gazouiller [oiseaux]
ciomag. bâton ciripit. gazouillement [oiseaux]
ciomăgi. bâtonner cisternă. citerne
ciondăneală [pop.]. querelle cccit
ciondăni. chamailler (se ~), se quereller cita. citer
ciondăneam (ne ~). querellions (nous nous ~) cită (el ~). cita (il ~)
querellaient (ils se ~) cităm. citons
ciondănească (ei să se ~). querellent (qu'ils se citând. citant
~) citat. cité
ciondăneaţi (vă ~). querelliez (vous vous ~) citat [n.]. citation
ciondăneau (se ~). chamaillaient (ils se ~), citaţi. citez
querellaient (ils se ~) citaţie [jur.] (à comparaître). citation [jur.]
ciondănesc (ei se ~). chamaillent (ils se ~) citează (ei ~). citent (ils ~)
ciondănesc (se ~). querellent (ils se ~) citează (el ~). cite (il ~)
ciondănim (ne ~). chamaillons (nous nous ~) citez. cite (je ~)
ciondănindu-se. querellant (se ~) citeze (ei să ~). citent (qu'ils ~)
ciondăniră (se ~). querellèrent (ils se ~) citeze (el să ~). cite (qu'il ~)
ciondănirăm (ne ~). querellâmes (nous nous citezi. cites (tu ~)
~)
citadela. citadelle (la ~)
ciondănirăţi (vă ~). querellâtes (vous vous ~)
citadelă citadele. citadelle
ciondănit. chamaillé, querellé
citadelele. citadelles
ciondăniţi (vă ~). chamaillez (vous vous ~),
citadin. citadin [adj.], citadin
querellez (vous vous ~)
ciopli. tailler citi. lire. tchitat’
ciorap ciorapi. chaussette, bas [n.] citea. lisait
ciorap pantalon. collant [n.] citeai. lisais (tu ~)
ciorap trei sferturi ciorapi trei sferturi. chaussette, citeam. lisais (je ~)
mi-bas citesc (ei ~). lisent
ciorbă ciorbe. potage citesc (eu ~). lis (je ~)
ciorchine. grappe citeşte. lit (il ~)
ciornă. brouillon citeşti. lis (tu ~)
cioroi [n.m.][rasist]. nègre [n.m.][raciste] citeţ (în mod ~). lisiblement
citi (ar ~). lirait
cccir

- 36 -
citi (va ~). lira ccciz
citii. lus (je ~) cizela. ciseler, cisailler
citim. lisons cizela (el ~). ciselait
citind. lisant cizelă (el ~). cisela (il ~)
citire. lecture cizelat. ciselé
citişi. lus (tu ~) cizelează. cisèle (il ~)
citit citiţi citită citite. lu cizmar. cordonnier
citiţi. lisez cizmă cizme. botte. csizma
citi printre rânduri. lire en filigrane cizmă [fig.] [n.]. ignorant, stupide
citit [n.]. lecture cizmărie. cordonnerie
cititor. lecteur cizme până la şold [de pescar]. cuissardes
ccciu [n.f.pl.]
ciubotă. savate cînd. quand
ciuboţica-cucului [bot.]. Cortusa mathioli [bot.], cîteva. quelques-unes
primevère [bot.] cîţi [m.pl.]. combien
Ciucaş. =montagnes S Carpates Orientales din cînd in cînd. de temps en temps PSP 22
ciuci (se ~) ciucesc. blottir, tasser (se ~) [se tapir], CJ. département de Cluj [abréviation]
se recroqueviller cccl
ciucea (se ~). tassait (il se ~) clacsona. klaxonner
ciuceau (se ~). tassaient (ils se ~) claia (de fân). meule de foin (la ~)
ciucesc (mă ~). tasse (je me ~) claie (de fân). meule [de foin], meule de foin
ciucesc (se ~). (ils se ~) tapissent, tassent, claie de păr [ironic]. chevelure
blottissent, recroquevillent clama [vb.]. clamer
ciuceşte (se ~). (il se ~) tapit [se tapir], clandestin. clandestin
recroqueville, tasse, blottit clapă. touche [n.]
ciuceşti (te ~). (tu te ~) tasses, tapis, clapă [pian]. touche [piano]
recroquevilles, blottis clapă [textil]. rabat [textile]
ciuci. accroupir clar clară. clair, net [clair]
ciuci (se ~)[perf .s.]. tassa (il se ~) clar (în mod ~). clairement
ciucii (mă ~). tassai (je me ~) clar [adv.]. nettement
ciucim (ne ~). (nous nous ~) tassons, tapissons, claritate. clarté, netteté
recroquevillons, blottissons claritate (cu ~). clairement
ciucindu-se. tassant (se ~), tapissant (se ~), clarvăzător clarvăzătoare. clairvoyant
recroquevillant (se ~), blottissant (se ~)
clasa [vb.]. classer
ciucişi (te ~). tassas (tu te ~)
clasa a doua [CFR]. seconde [SNCF]
ciucit. blotti, tassé [tapi], recroquevillé, tapi
clasat. classé
ciuciţi (vă ~). (vous vous ~) tassez, blottissez,
clasă. classe
tapissez, recroquevillez
clasic. classique
Ciucului. =montagnes S Carpates Orientales
clasifica. classer
ciucure ciucuri. frange
clasificare. classification
ciuda (în ~). en dépit de, malgré Adev 01/11/07
clasificat. classé
ciudat ciudaţi ciudată ciudate. insolite, drôle (~de), claun [arh.]. clown
bizarre, étrange, fantasque. csoda claustra. claustrer, cloîtrer
ciudăţenie. bizarrerie, étrangeté claustrat. claustré
ciufuli (a ~). ébouriffer clauză. clause
ciufulit. échevelé, ébouriffé clavicula. clavicule
ciuguli. picorer claxon. avertisseur, klaxon
ciuli urechile. dresser l'oreille claxona. coup de klaxon (donner un ~)
ciuline. chardon
clădi. bâtir
ciumat. pestiféré
clădesc (ei ~). bâtissent
ciumă [med.]. peste
clădesc (eu ~). bâtis (je ~)
ciumăfaie [n.f.][bot.]. Datura stramonium, stramoine
clădeşte. bâtit
[n.f.] [bot.]
clădim. bâtissons
ciupercă [f.] ciuperci. champignon [m.] parasite des
clădind. bâtissant
céréales. csiperke Adev 31/03/08
clădire clădirilor. bâtisse, bâtiment, édifice
ciupi. pincer
clădit. bâti
ciur. sas, tamis
clădiţi. bâtissez
civic. civique
clăi (de fân). meules de foin
civil. civil
clănţăni din dinţi. claquer des dents
civilizaţie. civilisation

- 37 -
clăti. rincer clipoci. gazouiller [ruisseau]
clătea. rinçait clişeu [foto] clişee. cliché [photo]
clăteau. rinçaient clişeu, loc comun. cliché [fig.]
clătesc (ei ~). rincent (ils ~) cccli
clătesc (eu ~). rince (je ~) cloazone [artă]. cloisonné [art]
clăteşte. rince (il ~) cloci. couver
clăti (el ~). rinça clocire. couvée
clătind. rinçant clococean. Telekia speciosa [bot.]
clătire. rinçage clocot. ébullition
clătiţi (voi ~). rincez clocot (în ~). bouillante, bouillant
clătina. déchausser clocotit clocotită. bouillant
clătina (se ~). tituber, vaciller, chanceler cloisonné [artă]. cloisonné [art]
clatină (care se ~). chancelant clon. clone
clatină (el se ~). chancelle (il ~) clona. cloner
clătina (el se ~). chancelait (il ~) clonat. cloné
clătinându-se. titubant clopot clopote. cloche
clătinare din cap. hochement de tête clopotele (bate ~). cloches (sonner les ~)
clătită [n.f.]. crêpe clopotniţă. clocher [n.]
cccle clopotul caprei [bot.]. Campanula trachelium
clei [n.n.sg.] cleiuri. colle [n.f.], adhésif [n.m.] [bot.]
cleios. pâteux clopoţei [pl.] [bot.]. Campanula sp. [bot.]
cleiul. colle (la ~) clopoţel. sonnette
clement. clément clorofilă. chlorophylle
clemenţă. clémence closet. cabinet [WC], toilettes [n.f.pl.]
cler. clergé clovn. clown
cleric. clerc ccclu
cleşte. pince [méc.] club. club
cleşte patent. pince [méc.] clujean. =de la ville de Cluj(-Napoca)
cleveteală. caquetage cccoa
clevetesc (ei ~). jasent (ils ~) coabita. cohabiter
cleveteşte. jase (il ~) coabitat. cohabité
cleveti. jaser coabitau. cohabitaient
clevetit. jasé coabitează (ei ~). cohabitent
cccli coacăz. groseiller, cassis
client. acheteur, client coacăză coacăze. groseille
client vechi. habitué [n.] coacăză [bot.]. Bruckenthalia spiculifolia
clientelă. clientèle coace. cuire, mûrir
climat. climat coace (se ~). cuit, mûrit
climateric. climatique coacere. cuisson
climă. climat coacere [fructe]. maturation
clinchet. tintement coadă cozi. manche, queue
clinometru [topo.]. clinomètre [topo.] coada cozile. queue (la ~)
clinteşte (se ~). remue (il ~), bronche (il ~) coadă [de aşteptare]. file [personnes] d’attente
clinti (se ~). broncher cozii. queue (de la ~)
clipa (din ~). instant (dès l'~)
coafa. coiffer
clipă. instant, minute, moment, seconde
coafat coafată. coiffé
clipi (~ din ochi). cligner coafor. coiffeur
clipea. clignait (il ~) coafură. coiffure
clipeşte. cligne (il ~) coagula (se ~). cailler
clipi (el ~). cligna coagulează. caille (il se ~)
clipind. clignant coaie [vulg.] [pl.]. testicules, couilles [vulg.]
clipire. clignement
coajă coji. croûte, écorce
clipire din ochi. clin d'œil
coajă (de ou). coquille
clipit. cligné
coajă de lămâie. zeste
clipit [n.]. clignement
coajă de ou. coquille d’œuf
clipită. clin d'œil
coajă de portocală. zeste
clipită (într-o ~). clin d'œil (en un ~), œil (en un
coală. feuille [de papier]
clin d'~)
clipoceşte. gazouille [ruisseau] coaliţie. coalition, ligue

- 38 -
coaliza. liguer cocie [reg.]. charrette. kocsi
coaliza (se ~). coaliser (se ~) cocioabă [n.f.] cocioabe. taudis [n.m.sg.], cabane
coalizat. coalisé [fig.], chaumière
coamă. crinière, arête, crête cockpit. carlingue
coamă [a acoperişului]. crête [du toit] coclauri [pl. peiorativ]. parages [pl.]
coamă [a cortului]. faîtière [de la tente] coclauri (pe ~) [pl. peiorativ]. parages (dans les ~)
coamă [arhit.]. faîte cocleală. patine [n.f.]
coamă [fig.]. chevelure cocon [reg.MM]. enfant
coapsă coapse. cuisse cocor. grue [zool.]
coardă corzi. corde, fil cocos (nucă de ~). coco (noix de ~)
coase. coudre cocoş. coq. kakas
coasă (să ~). couse (qu'il ~) cocotier. cocotier
coase (ar ~). coudrait cocoţa. jucher
coase (aş ~). coudrais (je ~) cccod
coase (el ~). coud (il ~) cod. code
coase (el ar ~). coudrait (il ~) codri [n.m.pl.]. bois [n.m.pl.], forêts [n.f.pl.]
coase (va ~). coudra, coudra (il ~) codrii. bois (les ~), forêts (les ~)
coase (voi ~). coudrai (je ~) codru [n.m.]. bois [n.m.], forêt [n.f.]
coasem. cousons, cousons (nous ~) codrul. bois (le ~) [forêt]
coaseţi. cousez (vous ~) codrul. forêt (la ~)
cos (ei ~). cousent, cousent (ils ~) coeficient. coefficient
cos (eu ~). couds (je ~) coerent. cohérent
cosând. cousant coerenţă. cohérence
cosea. cousait coexista. coexister
cosea [cu acul]. cousait (il ~) coexistă (ei ~). coexistent
coseai [cu acul]. cousais (tu ~) coexistă (el ~). coexiste (il ~)
coseam [cu acul]. cousions coexistenţă. coexistence
coseam [cu acul]. cousais (je ~) coeziune. cohésion
coseaţi [cu acul]. cousiez cofetărie. pâtisserie
coseau [cu acul]. cousaient cccoi
cosese. cousu (il avait ~) coif. heaume
cosesem (eu ~). cousu (j'avais ~) coif de bucătar. toque
coşi. couds (tu ~)
coincide. coïncider
cusu. cousit (il ~)
coincid (ei ~). coïncident (ils ~)
cusui. cousis (je ~)
coincide (el ~). coïncide (il ~)
cusur (fără ~). impeccable
coincideau. coïncidaient
cusură. cousirent
coincidenţă. coïncidence
cusurăm. cousîmes (nous ~)
coincis. coïncidé
cusurăţi. cousîtes
cusuşi. cousis (tu ~) cccol
cusut. cousu Col.. Colonel [abréviation]
coasta. côte (la ~) colabora. coopérer, collaborer
Coasta de Azur. Côte d'Azur colaborat. collaboré
Coasta de Fildeş. Côte d'Ivoire colaborator. collaborateur
coastă [geo.] coaste. côte [géo. rive] colaborau. collaboraient
coastă (de ~). côtier colaborăm. collaborons
coastă [anat.] coaste. côte [anat.] colaborând. collaborant
colaborează (ei ~). collaborent
cccob
colaborează (el ~). collabore (il ~)
cobai. cobaye
colaborezi. collabores (tu ~)
cobalt. cobalt
colac de salvare. bouée de sauvetage
cobe. rabat-joie
colant [n.]. collant [n. habits]
coborî. baisser, abaisser
colb. poussière
cccoc colbuit. poussiéreux
coc [de păr]. chignon colcăi. grouiller
cocardă. cocarde colcăitor. grouillant
cocă [n.f.]. pâte [n.f.] [à pain]
colecta. collecter
cochet. pimpant, coquet
colecta (el ~). collectait
cochilie (de scoică). coquille
colectat. collecté
cochilie de scoică. coquillage
colectă. quête

- 39 -
colectă (el ~). collecta (il ~) colonizară. colonisèrent
colectă (face o ~). collecte (faire une ~) colonizare. colonisation
colectând. collectant colonizaseră. colonisé (avaient ~)
colectează (el ~). collecte (il ~) colonizat. colonisé
colecţie. collection colonizau. colonisaient
colecţiona. collectionner colonizează (ei ~). colonisent (ils ~)
colecţiona (el ~). collectionnait colonizator. colonisateur
colecţionăm. collectionnons colontitlu [tipogr.]. en-tête [typo]
colecţionând. collectionnant colora. colorer, colorier, teindre
colecţionat. collectionné colora (el ~). colorait
colecţionaţi (voi ~). collectionnez coloră (el ~). teignit (il ~)
colecţionau. collectionnaient colorai (eu ~). teignis (je ~)
colecţionează (ei ~). collectionnent coloram (eu ~). teignais (je ~)
colecţionează (el ~). collectionne (il ~) colorând. colorant
colecţionez. collectionne (je ~) colorară (ei ~). teignirent
colecţioneze (el să ~). collectionne (qu'il ~) colorat. coloré, teint
colecţionezi. collectionnes (tu ~) colorau. teignaient
colecţionar. collectionneur colorează (ei ~). colorent (ils ~)
colecţionar de monezi. numismate colorează (el ~). colore (il ~), teint (il ~)
colectiv. collectif, commun colorez. teins (je ~)
colectivitate. collectivité colorit. coloris
coleg [m.] colegă [f.] [profesional]. collègue colos. colosse
colegial. collégial colosal. colossal
colegiu. collège colporta. colporter [com.]
coleric. coléreux colporta (el ~). colportait (il ~) [com.]
colet. colis colporta (zvonuri). colporter (des rumeurs)
colhoz. kolkhoze colportând. colportant [com.]
coli. feuilles [de papier] colportau (ei ~). colportaient (ils ~) [com.]
colibă. chaumière, cabane, hutte colportează (ei ~). colportent (ils ~) [com.]
colibă [a pădurarului]. loge [du bûcheron] colportează (el ~). colporte (il ~) [com.]
colică colici. colique colţ. angle, coin
colier. collier [bijou] colţ ascuns. recoin
colii. feuille (de la ~) [de papier] colţ de elefant. défense (d'éléphant)
colimator. collimateur colţar [alpinism] colţari. crampon [alpinisme]
colimator (a-l avea în ~). collimateur (avoir dans son Columbia. Colombie
~) columnă. colonne [archit.]
colina colinele. colline (la ~) colline cccom
colină [n.f.] coline [n.f.pl]. coteau [n.m.], butte,
comanda. commander
colline [n.f.]
comandat. commandé
colivie. cage
comandă (el ~). commande (il ~)
coliziune. collision
comandă (el ~) [perf. s.]. commanda (il ~)
coliziune cu (intra în ~). collision avec (entrer en ~)
comandă (face o ~) [com.]. commande
collie [rasă de câine]. colley
(passer une ~)
colmata [tehn.]. colmater
comande (el să ~). commande (qu'il ~)
colmatat [tehn.]. colmaté
comanda din meniu [restaurant]. commander à la
colmatează (el se ~) [tehn.]. colmate (il se ~)
carte
coloană coloane. colonne
comandă din meniu (el ~). commande à la
coloană [arhit.]. colonne [archit.]
carte (il ~)
coloană vertebrală [anat.]. colonne vertébrale [anat.]
comandăm din meniu (să ~)!. commandons à
colon [anat.]. côlon [anat.]
la carte !
colonadă [arhit.]. colonnade [archit.]
comandat din meniu. commandé à la carte
colonel. colonel
comande din meniu (el să ~). commande à la
colonial. colonial carte (qu'il ~)
coloniali. coloniaux comandament. commandement [institution]
colonialism. colonialisme comandant. commandant
colonie. colonie comandă comenzi. commande, commandement
colonie de copii. colonie de vacances, colo [fam.] comandita [o investiţie]. commanditer
colonist. colon comanditar. commanditaire
coloniza. coloniser comando [mil.]. commando
colonizând. colonisant

- 40 -
comatos [med.]. comateux [méd.] comerţ [n.n.]. commerce, négoce [n.m.]
comă [f.]. coma [m.] comerţ ambulant. colportage [com.]
combatant. combattant [n.] comerţ cu sclavi. traite des noirs
combate. attaquer, combattre comesean. convive
combat (eu ~). combats (je ~) comestibil. comestible, mangeable
combat (ei ~). combattent cometă. comète
combată (ei să ~). combattent (qu'ils ~) comic. drôle, comique, rigolo
combată (el să ~). combatte (qu'il ~) comis. commis
combate. combat (il ~) comis-voiajor. commis-voyageur
combatem. combattons comisar. commissaire
combateţi. combattez comisie. commission [groupe]
combaţi. combats (tu ~) comision. commission
combătând. combattant comision [bani]. commission [argent]
combătea. combattait comisionar. commissionnaire
combăteau. combattaient comite. commettre
combătu (el ~). combattit (il ~) comit (eu ~). commets (je ~)
combătui (eu ~). combattis (je ~) comită (el să ~). commette (qu'il ~)
combătuse. combattu (il avait ~) comite (el ~). commet (il ~)
combătut. combattu comite sinucidere. suicider (se ~)
combativ. combatif comitea. commettait (il ~)
combativitate. combativité comiteai. commettais (tu ~)
combina. agencer, combiner comitet. comité
combina (el ~). combinait comiţând. commettant
combinat. combiné comiţi. commets (tu ~)
combinau. combinaient comoară. trésor Adev 18/01/08
combină (el ~). combine (il ~), combina (il ~) comod. commode, aisé
combinând. combinant comod [adv.]. commodément
combine (el să ~). combine (qu'il ~) comodă [n.f.] [mobilă]. commode [n.f.]
combinaţie. combinaison comoditate. bien-être [aise], aisance
combină stereo. chaîne stéréo compact. peu encombrant
combinezon. combinaison [de femme] compact disc. disque compact
combinezon [de protecţie]. combinaison [de compact discuri. compact disques [pl.]
protection] companie. accompagnement
combustibil [adj.]. combustible [adj.] companie [business, econ.]. entreprise, compagnie
combustibil [n.]. combustible [n.] [écon.]
combustibilitate. combustibilité companie [mil.]. compagnie [mil.]
comedie. comédie companion. compagnon
comemora. commémorer, honorer la mémoire de compara. comparer
comemora (el ~). commémorait compar (eu ~). compare (je ~)
comemorare. commémoration comparat. comparé
comemorat. commémoré comparaţi. comparez
comemorativ. commémoratif compară (ei ~). comparent
comemorează (ei ~). commémorent compară (el ~). compare (il ~)
comenta. commenter, interpréter compară (el ~) [perf. s.]. compara
comenta (el ~). commentait comparăm. comparons
comentă (el ~). commenta (il ~) compari. compares
comentând. commentant comparabil. comparable
comentat. commenté comparativ. comparatif
comentează (ei ~). commentent (ils ~) comparaţie. comparaison
comentează (el ~). commente (il ~) comparaţie cu (în ~). auprès de, comparaison
comenteze (el să ~). commente (qu'il ~) avec (par ~)
comentariu. commentaire compartiment. compartiment
comentator. commentateur compasiune. compassion
comenzii [G]. commande (de la ~) [G] compatibil. compatible
comercial. commercial compatriot, conaţionál conaţionali conaţionalii.
comercializa. commercialiser concitoyen, compatriote Adev 24/12/07
comerciant comercianţi. commerçant, marchand, compărea. comparaître
négociant compărut. comparu
comerciant angro. négociant en gros compătimi. plaindre
compătimire. pitié

- 41 -
compătimit. plaint concasat. broyé
compendiu. abrégé concasaţi. broyez
compensa. compenser, suppléer concasăm. broyons
competent. compétent, averti concasează. broie (il ~)
competiţie. compétition concasez. broie (je ~)
competiţie sportivă. coupe [championnat] concasezi. broies (tu ~)
complace (se ~). complaît (il se ~) concedia. porte (mettre à la ~), licencier, congédier
complăcea (se ~). complaisait (il se ~), complaire (se concediat. licencié [mis au chômage]
~) concediere. licenciement
complement. complément concediu. vacances [pl.], congé
complementar. complémentaire concepţia grafică. graphisme
complet compleţi. intégral, complet conchide. conclure, induire
complet [adv.]. complètement conchid (eu ~). conclus (je ~)
completa. compléter conchide (el ~). conclut (il ~)
completat. complété conchide (va ~). conclura
completă. compléta, complète conchis. conclu
complex comercial. supermarché conchizând. concluant
complezent. complaisant conchizi. conclus
complezenţă. complaisance conci [reg. Trans.]. louche [yeux]
complica. compliquer conciliant. accommodant
complicat. compliqué concis. lapidaire, laconique, sommaire [adj.]
complicaţie. complication concis [adv.]. brièvement
complică (el se ~). complique (il se ~) concomitent. simultané
complice. complice concret. palpable
complicitate. connivence concret (în mod ~). matériellement
compliment complimente. compliment concretiza (se ~). matérialiser
complot comploturi. complot concurs. compétition, concours
complota. comploter concursul de frumuseţe. concours de beauté Adev
complota (el ~). complotait 03/12/07
complotând. complotant condiment. condiment
complotat. comploté condimenta. assaisonner
complotau. complotaient (ils ~) condiţia să (cu ~). si [conditionnel], pourvu que
complotează (ei ~). complotent (ils ~) condiţie socială. état [condition sociale]
comploteze (ei să ~). complotent (qu'ils ~) condiţional [abrev.]. [cond.]
compot. compote conducător. meneur, leader
compresă [n.]. compresse [n.] conduce. guider, mener, conduire
comprima. comprimer conduc (eu ~). mène (je ~), conduis (je ~)
compromite. porter atteinte conduc (ei ~). conduisent, mènent
computer. ordinateur conducând. menant, conduisant
comun. banal, commun, vulgaire, terre à terre, conduce (ar ~). conduirait
ordinaire conduce (el ~). conduit (il ~), mène (el ~)
comunard [ist.]. communard conduce (va ~). mènera, conduira
comună [n.]. commune conducea. menait, conduisait
comunica. correspondre conducem. conduisons, menons
comunicare. communication conduci. mènes, conduis (tu ~)
comunicare ştiinţifică. communication conduse. conduisît, mena
(scientifique) conducere. administration
comunicat [n.]. communiqué [n.] conductă. conduite [n.]
comunicativ. communicatif conductor [CFR]. contrôleur [SNCF]
comunicaţie. communication conectat [PC]. en ligne [PC]
comunism. communisme confecţii. prêt-à-porter
comunist. communiste confecţii [n.f.pl.]. prêt à porter [n.m.sg.]
comunitate. communauté conferenţiar. maître de conférences
comutator. interrupteur, commutateur conferi. décerner, accorder
conferinţă. colloque
cccon
configurabil. configurable
conac. manoir
conflict (în ~). belligérant
conaţionál conaţionali conaţionalii, compatriot.
concitoyen, compatriote Adev 24/12/07 conform [+D]. selon
conform cu. conformément
concasa. broyer
conforma (se ~). conformer (se ~)

- 42 -
conformaţie. conformation consimt (ei ~). consentent
conformitate cu (în ~). conformément consimt (eu ~). consens (je ~)
confort. bien-être [aise] consimţământ. consentement
confortabil. commode, confortable consimte. consent
confortabil (în mod ~). commodément, consimţea. consentait
confortablement consimţeau. consentaient
confrate confraţi. semblable [n.], confrère consimţi (el ~). consentit
confrunta. confronter consimţim. consentons
confruntare. confrontation consimţind. consentant
confuz. confus consimţiţi. consentez
confuz (în mod ~). confusément, obscurément consimţire. consentement, acquiescement
confuzie. confusion, méprise consoană. consonne
congela. congeler, glacer consoartă. femme [épouse]
congela (el ~). glaçait consola. consoler
congelat. congelé consola (el ~). consolait
congelator cu sertare. congélateur bahut consolare. consolation, réconfort
congelează. glace (il ~) consolau. consolaient
congres. congrès consolă (el ~). console
coniac. cognac consolă (el ~). consola (il ~)
conivenţă. connivence consolează (ei ~). consolent
conjuga [gram.]. (se) conjuguer [gram.] consolează (el ~). console (il ~)
conjugare [gram.]. conjugaison [gram.] consolida. renforcer, consolider
conjugarea verbelor româneşti. conjugaisons des conspira. conspirer
verbes roumains conspiraţie. conspiration
conjuncţie [astron.]. conjonction [astron.] conspirator. conspirateur
conjuncţie [gram.]. conjonction [gram.] conspirau. conspiraient (ils ~)
conlucra. coopérer conspiră (ei ~). conspirent
conopidă conopide. chou-fleur consta. consister
consacra. appliquer, adonner, vouer, consacrer consta din. consister en
consacra (se ~). dévouer constant. constant
consacra studiului. livrer à l'étude constant (în mod ~). constamment
consacrat. voué
constata. constater
consacră studiului (el se ~). livra à l'étude (il se
constat (eu ~). constate (je ~)
~)
constata (el ~). constatait
consecinţă. suite, conséquence
constatai. constatais (tu ~)
consecinţă (în ~). lors (pour ~), conséquent (par ~)
constatam (eu ~). constatais (je ~)
consecutiv. consécutif
constatam (noi ~). constations
consecvent. conséquent
constatând. constatant
consemn. consigne
constatat. constaté
consemna. consigner
constataţi (ei ~). constatez
conserva (se ~). conserver constataţi (voi ~). constatiez
conservare. conservation constatau. constataient
conservator. conservateur constată (ei ~). constatent
conservator [de muzică]. conservatoire constată (el ~). constate (il ~)
conservator [la muzeu]. conservateur [musée] constatăm. constatons
conservă. conserve constaţi. constates (tu ~)
conservă. boîte [conserve] constănţean. =de la ville de Constanta
considera. considérer consterna. consterner
considerabil. considérable consternare. consternation
consideraţie. considération consternat. consterné
consideraţie (lipsit de ~). inconsidéré consternează. consterne (il ~)
consignaţie (depune în ~). consigner
constitui. former, constituer
consilia. conseiller constituia. formait, constituait
consiliază (el ~). conseille (il ~) constituiau. constituaient
consilier. conseiller constituie. forment, constitue (il ~)
consiliez (eu ~). conseille (je ~) constituie (ei ~). constituent
consiliu. conseil [comité] constituire. constitution
Consiliul Europei. Conseil de l'Europe (Le ~) constituit. formé
consimţi. acquiescer, prêter (se ~), consentir constituţie. constitution

- 43 -
constituţie [jur.]. constitution [jur.] contrabandist. contrebandier
constrânge. contraindre, forcer contrabas [n.m.] [muz.]. contrebasse [n.f.] [mus.]
constrâng (ei ~). forcent contracara. parer [éviter], contrecarrer
constrâng (eu ~). force (je ~) contracara (el ~). contrecarrait
constrângând. forçant contracarând. contrecarrant
constrânge. force contracarat. contrecarré
constrânge (el ~). contraint contracarau. contrecarraient
constrângea. forçait contracarează (ei ~). contrecarrent
constrângere. pression contracarează (el ~). contrecarre (il ~)
constrângi. forces (tu ~) contracareze (ei să ~). contrecarrent (qu'ils ~)
constrâns. forcé contracareze (el să ~). contrecarre (qu'il ~)
constructiv. constructif contract. contrat
constructor. constructeur, constructrice contraface. contrefaire
construcţie. bâtisse contrafac (eu ~). contrefais (je ~)
construi. bâtir, construire contrafac (ei ~). contrefont
construiesc. bâtissent, bâtis contraface (el ~). contrefait (il ~)
construieşte. bâtit contraface (el ar ~). contreferait
construim. bâtissons contraface (va ~). contrefera
construind. bâtissant contraface (voi ~). contreferai (je ~)
construit. bâti contrafacere. contrefaçon
construiţi. bâtissez contrafaci. contrefais (tu ~)
consul. consul contrafăcând. contrefaisant
consuma. consommer contrafăcea. contrefaisait
consum (eu ~). consomme (je ~) contrafăceau. contrefaisaient
consuma (el ~). consommait contrafăcuse. contrefait (il avait ~)
consumat. consommé contrafăcuseră. contrefait (ils avaient ~)
consumaţi (voi ~). consommez contrafăcut. postiche, contrefait
consumau. consommaient contrafort. contrefort
consumă (el ~). consomma (il ~) contragreutate [n.f.]. contrepoids [n.m.]
consumă (el ~). consomme (il ~) contralumină. contrejour
consumăm. consommons contramanda. contremander
consumând. consommant contramandat. contremandé
consumi (tu ~). consommes (tu ~) contramandează (el ~). contremande (il ~)
consumare. consommation contramăsură. contre-mesure
consumator. consommateur contraordin. contrordre
consumaţie. consommation contrapropunere. contre-proposition
conştient. conscient contrapunct. contrepoint
conştient (în mod ~). consciemment contrar. contraire
conştiincios. consciencieux contrar (în mod ~). contrairement
conştiincios (în mod ~). consciencieusement contrarevoluţie. contre-révolution
conştiinţă. conscience contraria. choquer [quelqu'un], ennuyer, contrarier
conta pe. compter sur contraria (el ~). contrariait
contabilitate. comptabilité contrariant. contrariant [adj.]
contiguu contigui contiguă contigue. contigu contrariat. contrarié
contiguë contrariază. ennuie, choque (il ~) [qqn.],
continent. continent contrarie (il ~)
contor. compteur contrarietate. contrariété
conţine. contenir contrariind. contrariant
conţine. contient (il ~) contrariul. contraire (le ~)
conţinut. teneur, contenance contrasemna. contresigner
contra. contre contrasemnat. contresigné
contra. contrer contrast. contraste
CONTRA- <CONTRAbandă>. CONTRE-- contrasta. contraster
<CONTREbande> contrasta (el ~). contrastait
contra-piuliţă. contre-écrou contrastând. contrastant
contra ţânţarilor. antimoustique contrastând. contrastant [adj.]
contraataca. contre-attaquer contrastat. contrasté
contrabalansa. contrebalancer contrastau. contrastaient
contrabandă. contrebande contrastează. contraste (il ~)

- 44 -
contrastează (ei ~). contrastent converti. convertir
contratimp. contretemps convertire. conversion
contraveni. contrevenir convex. bombé, convexe
contravenient. contrevenant [n.m.] convingător. convaincant
contravenţie. contravention convinge. convaincre
contrazice. contredire convingere. conviction
contrazice (el ~). contredit (il ~) convins. convaincu
contrazis. contredit conviv. convive
contribui. participer, contribuer convoca. convoquer
contribui (eu ~). contribue (je ~) convocare. convocation
contribui (tu ~). contribues (tu ~) convoi. convoi
contribuia. contribuait convulsie. convulsion
contribuiau. contribuaient cccoo
contribuie. contribue (il ~) cool [col.]. cool [col.]
contribuie (ei ~). contribuent coopera. collaborer, coopérer
contribuim. contribuons cooperat. collaboré
contribuit. contribué cooperatist. coopératif
contribuiţi (voi ~). contribuez cooperativă. coopérative [n.]
contribuţie. apport, contribution coordona. coordonner
control. contrôle coordonare. coordination
controla. éplucher [fig.], vérifier, contrôler cccop
controla (el ~). contrôlait copac. arbre
controlase. contrôlé (il avait ~) copăcel. arbrisseau
controlat. contrôlé copârşeu [pop., reg. Trans.]. bière [fun.], cercueil.
controlaţi (voi ~). contrôlez koporsó
controlau. contrôlaient copchil [reg. Md]. enfant
controlă (el ~). contrôla copertă. couverture
controlăm. contrôlons
copia. copier, imiter, pirater
controlând. contrôlant
copiator. photocopieuse
controlează (ei ~). contrôlent (ils ~)
copie. double [n.], doublure, copie
controlează (el ~). contrôle (il ~)
copie de rezervă [PC]. copie de secours [PC]
controlez. contrôle (je ~)
copie pe hârtie [PC]. tirage [PC]
controlezi. contrôles (tu ~)
copie pirat. copie pirate [PC]
controlabil. contrôlable
copie xerox. photocopie
controlor de bilete [CFR]. contrôleur [SNCF]
controlul (prelua ~). contrôle de (prendre ~) copil copii. petit [n.m.], enfant
controversa. controverser copil adoptiv. enfant adoptif
controversat. controversé copil din flori. enfant trouvé
controversă. controverse copil legitim. enfant légitime
contumacie [jur.]. contumace [jur.] copil minune. enfant prodige
contur. contour copil unic. fils unique
contuzie. contusion copilandru. gamin
contuziona (se ~). contusionner copilaş. bébé, bambin, poupon, poupard
convalescent. convalescent copilăresc copilărească. puéril
convalescenţă. convalescence copilărie. enfants
copios. copieux
convenabil. convenable
copios [masă]. plantureux [repas]
convenabil (în mod ~). convenablement
copită copite. sabot [zoo.]
conveni. convenir
conveni (ar ~). conviendrait copleşi. accabler
conveni (va ~). conviendra copleşi (~ pe cinieva). combler (~ qqn)
convenit. convenu copleşi (el ~). combla (il ~) [fig.]
convin. conviennent copleşi [fig.]. submerger
convine. convient copleşiţi (mă ~). comblez (vous me ~)
convenţie. convention copleşitor. accablant, écrasant [adj.]
convenţionel. conventionnel copoi [col.]. flic [pop.]
conversa. converser copoi [fig.]. limier [fig.]
conversaţie. conversation copt copţi coaptă coapte. cuit, mûr
conversaţie cu agendă deschisă. conversation à cccor
bâtons rompus cor. chœur
conversiune. conversion cor (în ~). chœur (en ~)

- 45 -
corabia nebunilor. nef des fous corn de vânătoare [semnal.]. trompe d'appel
corai [neo.]. corail [adj.] cornet de hârtie - cornete. cornet
coral corali. corail coraux cornier [fier]. cornière [fer]
corb corbi. corbeau cornişon [neo.]. cornichon
corcit. hybride, bâtard cornut. cornu
corcoduşă. mirabelle cornuţ [bot.]. Cerastium transylvanicum [bot]
cord [anat.]. cœur coroană coroane. couronne
cordeluţă. serre-tête coroiat. busqué, crochu
cordial. cordial corolă [bot.]. corolle [bot.]
cordial (în mod ~). cordialement corp corpuri. corps
cordilieră. cordillère corp [fiz.]. corps [phys.]
cordon bleu [gastron.]. cordon bleu [gastron.] corp de literă. police [typo]
corean. coréen corp didactic. corps didactique
corean [n.]. Coréen [n.] corpolent corpolentă. gros, corpulent, balèze
corect corecţi corectă corecte. équitable, correct, [pop.], fort [adj.]
honnête [adj. m.] corporal. corporel
corect (în mod ~). correctement corporaţie. corporation
corecta. corriger corpului. corps (du ~)
corecta de (se ~). corriger de (se ~) corsaj [neo.]. corsage
corectare. correction Corsica. Corse
corectat. corrigé cort [nn.] corturi. tente [f.]
corectează (el ~). corrige (il ~) cort cu acoperiş în două ape. canadienne (tente ~)
corectez. corrige (je ~) cort iglu. tente à arceaux
corectezi. corriges (tu ~) cort interior. tente intérieure
corectură. retouche cort semisferic. tente à arceaux
corecţie. correction cortegii. cortèges
Coreea de Sud al Coreei de Sud. Corée du Sud cortegiu. convoi, cortège, procession
coreean coreeană. coréen coréenne cortină. rideau [théâtre]
coresponda cu. correspondre avec cortul (pune ~). tente (planter la ~), tente (dresser la
corespondai cu. correspondais avec (tu ~) ~)
corespondam cu (eu ~). correspondais avec (je ~) corupe. dépraver, corrompre [moralement]
corespondat cu. correspondu avec corupe (el ~). corrompt (il ~) [moral.]
corespondează cu (el ~). correspond avec corupea. corrompait (il ~) [moral.]
corespondent. correspondant [n.] corupt. vicieux, corrompu, dépravé, corrompu
corespondenţă. correspondance, courrier [moralement]
corespondez cu. corresponds avec (je ~) corupţie (fig.). corruption
corespondezi cu. corresponds avec (tu ~) corupţie (fig.). pourriture
corespunde. harmoniser, correspondre, convenir corvezii. corvée (de la ~)
corespund. conviennent corvoadă corvezi. besogne, corvée
corespund cu. correspondent à cccos
corespunde (ar ~). conviendrait, correspondrait cosaş. faucheur
corespunde (el ~). correspond, convient cosi. faucher
corespunde (el ~) [+D]. correspond (il ~ à) cosesc (ei ~). fauchent
corespunde [+D]. correspondre à coseşte. fauche (il ~)
corespundea cu. correspondait à (il ~) cosi (el ~). faucha (il ~)
corespundeau cu. correspondaient à cosind. fauchant
corespuns. convenu, correspondu à cosit. fauché
corespunzător. adéquat, correspondant [adj.] cosiţă. natte
coriandru. coriandre cositor. étain
coridor. couloir, galerie [corridor] cositori. étamer
corija [neo.]. corriger cositorit. étamé
corijat [neo.]. corrigé cositul fânului. fenaison
corijează (el ~). corrige (il ~) cosmetic cosmetică. cosmétique
corijez [neo.]. corrige (je ~) cosmic. cosmique
corijezi. corriges (tu ~) cosmonaut. cosmonaute
Corina. Corinne cosmos. cosmos
corn [alim.]. croissant [n.], croissant cosor. serpe [n.f.]
corn [muz.]. cor [mus.] cost. coût
corn [zool.] coarne. corne costa. coûter

- 46 -
costeliv costelivă. chétif cratiţă [n.f.]. poêle [n.f.]
costisitor costisitoare. coûteux, cher [prix] cravaşe. cravache
costişă costişe. côte [géo.] cravată cravate. cravate
costum. costume Crăciun. Noël. Karácsony
costum bărbătesc. complet [n.] Crăciun (Moş ~). Noël (père ~)
costum de. habit de crăiţă [bot.]. tagète [n.m.][bot.], Tagetes erecta
costume. costumes crăpa. gercer, fendre
coş coşuri. panier. kosár crapă. gerce
coş (împletit) coşuri. corbeille crapă (ei ~). fendent
coş de fum. cheminée [pour la fumée] crapă (el ~). fend (il ~)
coş de hârtii. corbeille à papier crăp (eu ~). fends (je ~)
coşciug. cercueil, bière [fun.] crăpa (ar ~). fendrait
coşcoveală [a unui perete]. écaille [d'un mur] crăpa (el ~). fendait
coşcovi (a se ~) [un perete]. écailler [un mur] crăpă (el ~). fendit (il ~)
coşer. kasher crăpa (prin ciocnire). fêler
coşmar. cauchemar crăpa (se ~). lézarder (se ~)
cccot crăpa (va ~). fendra
cot coate. coude crăpa de râs [fam.]. boyauter (se ~)[pop.]
cot [cotitură]. tournant [n.] crăpai (eu ~). fendis (je ~)
cot la cot. coude à coude crăpăm. fendons
cota. coter crăpam (eu ~). fendais (je ~)
cotat. coté crăpat. fendu, fêlé
cotă cote. cote crăpaţi (voi ~). fendez
cotcodăci. caqueter [poules] crăpătură. fente, crevasse, fêlure
coteţ de păsări. poulailler crăpătură în zid. lézarde [f.]
cotidian cotidiene. journal, quotidien crăpau. fendaient
http://www.ase-mba.go.ro/cotidian/cotidian.html crăpi (tu ~). fends (tu ~)
cotidiană. quotidienne cccre
Cotidianul. =quotidien roumain crea [fig.]. créer
cotitură. tournant [n.] creă [fig.]. créa
cotiza. cotiser creat. créé
cotizaţie. cotisation crea [fig.]. pondre
cotlon cotloane. réduit [n.], coin. katlan creangă [n.f.] crengi. rameau [n.m.]
cotor de chitanţier. souche [comptable] creare. création
coţofană [zool.]. pie [zool.] creasta. crête (la ~)
coupe-papier [neo.]. coupe-papier creastă. crête, arête
coviltir. bâche creastă [geo.]. crête [géo.]
covor [n.n.] covoare. tapis [n.m.] creastă [muntoasă]. crête [de montagne]
covoraş. carpette creastă [n.f.][la păsări]. crête [n.f.][des oiseaux]
cozonac. brioche creaţie. création
cozoroc. visière [d'une casquette] creator. créateur
cccr creatură. créature
crac [geo.pop.]. piedmont [géo.] crede. avaler, croire
cracă [n.f.][col.] crăci. rameau [n.m.] creadă (să ~). croie (qu'il ~)
cracul [geo.pop.]. piedmont (le ~) cred. croient, crois
crainic [radio]. speaker crede. croit, avale
craiovean. =de la ville de Craiova crede (ar ~). croirait
crampona (se ~). raccrocher crede (va ~). croira
crampona. raccrochait credea. croyait
cramponat. raccroché credeai. croyais
cramponez (mă ~). raccroche (je ~) credeam. croyais
cramponezi (te ~). raccroches (tu ~) credem. croyons
crâncen. sanglant credeţi. croyez
crâng. taillis, taillis [n.m.] crezând. croyant
craniu cranii. crâne crezi. crois (tu ~)
crap. carpe crezu. crût
cras. crasse [adj.] crezui. crus, crûs
crâşmar. cabaretier crezuşi. crûs
crater cratere. cratère crezut. cru [de croire]
cratimă. tiret

- 47 -
crezut; crud. cru creuzot. créosote
credincios. croyant, loyal crevasă. crevasse
credinţă. loyauté, foi, croyance, confiance, cccri
créance, espérance, espoir, opinion, parole, crimă. meurtre, assassinat, crime
point de vue criminal. assassin, criminel, meurtrier [n.]
credinţă (de bună ~). foi (de bonne ~) criminalist. criminaliste
credinţă (de rea ~). foi (de mauvaise ~) criminalitate. criminalité
credinţă (fi de bună ~). foi (être de bonne ~) crin. lis [n.] [bot.]
credit. crédit crinişor de stâncă [bot.]. Llioydia serotina [bot.]
credita. créditer cristal cristale. cristal
creditat. crédité cristalin. cristallin
creditor. créancier cristaliza. cristalliser
credul credulă. naïf, crédule, nigaud cristalizat. cristallisé
creier [aliment]. cervelle [alim.] Cristina. Christine
creier [organul]. cerveau criteriu. critère
creier [substanţă neuronică]. cervelle critic (de artă). critique
creion creioane. crayon critic (literar). critique
creiona. crayonner critica. critiquer
creiona. crayonnait critică [disciplina]. critique [discipline]
creionat. crayonné criticat. critiqué
creionă. crayonna crivăţ. bise
creionează (el ~). crayonne (il ~) criză. crise
creionez. crayonne (je ~) crizantemă. chrysanthème
creioneze (el să ~). crayonne (qu'il ~) cccro
crem [adj.]. crème [adj.] croat. croate
cremă. crème Croaţia. Croatie
cremă (tartă cu ~). crème (tarte à la ~) croazieră. croisière
cremă [cosmetică]. crème [cosmétique] crochete. croquettes
cremă de ghete. cirage crochiu. esquisse, croquis
crematoriu. crématoire crocodil. crocodile
cremonă. crémone croi 1. tailler, couper [couture]
crenel. créneau croi (el ~). coupa (il ~) [couture]
crenelat. crénelé croia. coupait (il ~) [couture]
crep. crêpe [étoffe] croială. coupe [couture]
crepuscul. couchant [n.m.], crépuscule croiam (eu ~). coupais (je ~) [couture]
crepuscular. crépusculaire croiască (el să ~). coupe (qu'il ~)
creson [bot.]. cresson [bot.] croiesc. coupe (je ~) [couture]
creste [n.f.pl.][la păsări]. crêtes [n.f.pl.][des oiseaux] croiesc. coupent (ils ~) [couture]
creşă. crèche [maternelle] croieşte. coupe (il ~) [couture]
creşte. augmenter, élever (s'~), croître, monter croieşti. coupes (tu ~) [couture]
crească (să ~). croisse (qu'il ~) croim. coupons (nous ~) [couture]
cresc. croissent, croîs croit. coupé [couture]
crescând. croissant, montant croiţi. coupez [couture]
crescut. crû, monté, augmenté Adev 01/11/07 croitor. couturier, tailleur, coupeur
creşte (ar ~). croîtrait, élèverait, monterait, croi 2 (a-şi ~ drumul). frayer (se ~ le chemin)
augmenterait croi (îşi ~ drumul). fraya (il se ~ le chemin)
creşte (el ~). élève (s'~), augmente, croît, monte croia (îşi ~ drumul). frayait (il se ~ le chemin)
creşte (va ~). élèvera, croîtra, augmentera croiam (îmi ~ drumul). frayais (je me ~ le
creştea. croissait, montait chemin)
creştem. croissons croiesc (îmi ~ drumul). fraie (je me ~ le chemin)
creştere. augmentation, hausse croiesc (îşi ~ drumul). fraient (ils se ~ le chemin)
creşteţi. croissez croieşte (îşi ~ drumul). fraie (il se ~ le chemin)
creşti. croîs croieşti (îţi ~ drumul). fraies (tu te ~ le chemin)
creştin creştină. chrétien croii (îmi ~ drumul). frayai (je me ~ le chemin)
creştinism. christianisme croim (ne ~ drumul). frayons (nous nous ~
cretin [fig]. crétin [fig.] chemin)
cretin [med.]. crétin [méd.] croiră (îşi ~ drumul). frayèrent (ils se ~ le
cretinism. imbécillité chemin)
creţişoară [bot.]. Alchemilla sp. [bot.]

- 48 -
croiţi (vă ~ drumul). frayez (vous vous ~ un cu sânge rece. froidement
chemin) cu siguranţă. à coup sûr
cromat [m.]. chromé cu smucituri. par à-coups
cromozomial. chromosomique cu susu-n jos. chambardé
cronic [m.]. chronique cu talpă ce poate fi înlocuită. ressemelable
cronicar. chroniqueur cu timpul. à la longue
cronică [n.f.]. chronique [n.f.] cu toată greutatea. lourdement
cronologie. chronologie cu toată siguranţa. à n'en pas douter
cronometraj. chronométrage cu toate acestea. pourtant, tout de même,
cronometrare. chronométrage néanmoins, cependant
cronometru. chronomètre cu toate că. lors même que, n'empêche que
cronţăni. croquer cu tot. malgré
cronţănit. croqué cu totul. complètement
croşetă. crochet cu uşurinţă. aisément
cccru cu vârf şi cu-ndesat. chèrement
cruce cruci. croix, pierre tombale cu voce tare. à haute voix
crucea. croix (la ~) cu vremea. à la longue
crucea-pământului [bot.]. Heracleum carpaticum cuarţ. quartz
[bot.] cub. cube
crucea-voinicului [bot.]. Hepatica transylvanica cub de gheaţă [frigider]. glaçon [frigo]
[bot.] cubanez. cubain
cruciadă. croisade cccuc
cruciat. croisé [hist.] cuc cuci. coucou
crucifica. crucifier cuceri. conquérir Adev 20/01/08
crucificat. crucifié
crucifix. crucifix
crucişător [nav.]. croiseur
cruciuliţă. crucifix
cruciuliţă [bot.]. Senecio rupester [bot.]
cruciuliţă de munte [bot.]. Senecio glaberrimus
[bot.]
crud. cru [adj.]
crud [violent]. cruel
crudităţi. crudités
crunt. terrible
crustaceu crustacee. crustacé
cruţa. ménager, épargner
cruţare (fără ~). impitoyablement
cruzime. atrocité, cruauté
cruzime (cu ~). cruellement
CT. département Constanta [abréviation]
cccu
cu. avec, par
cu această excepţie. à ceci près
cu atât mai bine. tant mieux
cu atât mai mult. d'autant plus
cu atât mai puţin. d'autant moins
cu atât mai rău. tant pis
cu bun simţ. sensé
cu capul în nori. dans les nuages
cu condiţia să. à condition que
cu creneluri. crénelé
cu febră. fiévreux
cu picioarele goale. aux pieds nus
Cu plăcere!. De rien !
cu prisosinţă. grandement
cu privire la. au sujet de
cu răbdare. patiemment
cu răceală. froidement

- 49 -
7 definiţii pentru cuceri
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
cuceri verb tranzitiv singular plural
(a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind
cucer'eşte cucer'iţi
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem
singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi
a III-a (el, ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise
I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm, cucer'isem
plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi, cucer'iseţi
a III-a (ei, ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră
CUCERÍ, cuceresc, vb.IV. I. Tranz. 1. A cuprinde, a ocupa, a supune un teritoriu cu puterea armelor.
♦ A doborî ceva prin luptă susţinută; A câştiga. 2. Fig. A-şi atrage simpatia, a câştiga dragostea sau
bunăvoinţa cuiva. II. Tranz. şi refl. (Înv.) A (se) supune, a (se) închina; a (se) ruga umilindu-se. – Lat.
*conquerire(= conquirere).
Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia, 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar
CUCERÍ vb. 1. a lua, a ocupa, (înv.) a cuprinde, a dobândi, a prinde, a stăpâni. (După lupte crâncene
au ~ cetatea.) 2. v. subjuga. 3. v. repurta. 4. v. câştiga. 5. a câştiga. (A ~ simpatia tuturor.) 6. v.
încânta.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar
CUCERÍ vb. v. închina, pleca, preda, supune.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar
A cuceri ≠ a elibera
Sursa: Antonime | Trimisă de siveco, 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar
cucerí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cucerésc, imperf. 3 sg. cucereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cucereáscă
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar
A CUCER//Í ~ésc tranz. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată; a ocupa. 2) A capta prin însuşiri
deosebite (pentru a câştiga simpatia, dragostea sau bunăvoinţa). 3) A obţine prin luptă sau prin muncă
susţinută. /<lat. conquerire
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar
cucerí (-résc, -ít), vb. – 1. A cuprinde, a supune, a ocupa un teritoriu prin arme. – 2. (Refl.) A se
supune, a se preda, a omagia. – 3. (Refl.) A se umili, a implora cu umilinţă. Lat. *conquaerĕre, în loc
de conquirĕre (Puşcariu 425; Candrea-Dens., 318; REW 2155; DAR); cf. prov. conquerer, fr.
conquérir. Sensul 1 este neol., din fr. conquérir. Evoluţia care indică sensul 2 pare normală, fără să fie
necesară ipoteza unei influenţe sl., presupusă de Candrea-Dens. – Der. cucerit, adj. (umil; pios);
cuceritor, adj. (care cucereşte); cucerie, s.f. (înv., simplitate, umilinţă; pioşenie); cuceritură, s.f. (înv.,
respect nemărginit); necucerit, adj. (arogant); cucernic, adj. (respectuos; cinstit; pios); cucernicie, s.f.
(pioşenie, evlavie); cucerniceşte, adv. (evlavios).
Sursa: DER | Trimisă de blaurb, 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar

- 50 -
cucerire. conquête culc (mă ~ cu). fous (je ~)
cucerire [a unei redute]. prise [mil.] culc (te ~ cu). fous (tu ~)
cucerit. conquis culcă (să ~ cu). fout (il ~)
cuceritor cuceritoare. vainqueur, conquérant culcându-se cu. foutant
cucernicie. dévotion culege. cueillir, recueillir
cuctă. marmite culege spicele căzute. glaner
cuctă [n.f.]. cuit-vapeur [n.] culegere [biblio.]. recueil
cucurigu [la teatru]. galerie [théâtre] culegere [carte]. choix [livre]
cucuruz [reg. Trans.]. maïs. kukorica cules. cueilli
cucuvea [n.f.][zool.] cucuvele. strix [n.m.][zool.] cules (de fructe). cueillette
cucuvea [zool.]. chouette [zool.] culesul viilor. vendange
cucuveaua. strix (le ~) culinar. culinaire
cucuvelele. strix (les ~) culise. coulisses
cufăr. caisse, coffre, malle culme. cime [f.], comble [géogr.]
cufunda. immerger, abîmer, sombrer culme [fig.]. comble [fig.]
cufundare. immersion culme [muntoasă]. crête [de montagne]
cufundat. immergé, sombré culmea bucuriei. comble de la joie
cugeta. méditer à, réfléchir à, cogiter, penser culmea disperării. comble du désespoir
cugetare. réflexion, méditation culminant. culminant
cugetat. médité culoar. couloir, galerie [corridor]
cccui culoare culori. couleur
cui. qui (à ~) culori ţipătoare. couleurs tapageuses
cui [n.] cuie. clou culpabil [neo.]. coupable
cuib [n.n.] cuiburi. nid [n.m.] cult. culte
cuibăresc (ei ~). nichent (ils ~) cultă [n.f.][rel.]. secte
cuibăreşte. niche (il ~) cultiva. cultiver
cuibări (se ~). nicher cultivare. culture
cuier cuiere. portemanteau cultivat. lettré
cuirasat [mar.]. cuirassé [mar.] cultură. culture
cuirasă. cuirasse cccum
cuişoare [pl.] [alim.]. clou de girofle, clous de cum. comment
girofle [pl.] cum [cauzal]. comme [cause]
cujmă [bot.]. Doronicum carpaticum [bot.] cum e turcul şi pistolul. à bon chat bon rat
cccul Cum o duceţi cu sănătatea?. Comment vous
culant. coulant [fig.] portez-vous ?
culă [n.f.][reg. Olt.]. manoir Cum vă merge?. Comment vous portez-vous ?
culbutor [auto]. culbuteur [auto.] cuminte. sage
culca 1. coucher, étendre cuminţi. assagir
culc (mă ~). couche (je me ~) cumnat. beau-frère
culca (el se ~). couchait (il se ~) cumnată. belle-sœur
culca (se ~). lit (se mettre au ~), pageoter (se ~) cumpăra. acheter
[arg.] cumpăr. achète (j'~)
culcai (mă ~). couchai (je me ~) cumpără (el ~). achète (il ~)
culcai (te ~). couchais (tu te ~) cumpărând. achetant
culcam (mă ~). couchais (je me ~) cumpărat. acheté
culcare. coucher [n.m.] cumpărător. acheteur
culcase (se ~). couché (il s'était ~) cumpărătură. achat
culcasem (mă ~). couché (je m'étais ~) cumpărături (face ~). commissions (faire des ~)
culcaseră (se ~). couché (ils s'étaient ~) cumperi. achètes
culcat. couché cumpătare. sobriété
culcat (~ pe jos). étendu (~ par terre) cumpătat. sobre
culcaţi (vă ~). couchez (vous vous ~) cumplit. cruellement, épouvantable, cruel
culcă (ei se ~). couchent (ils se ~) cumplit [adv.]. horriblement
culcă (el se ~). couche (il se ~) cumsecade. comme il faut, bonhomme
culcă (el se ~) [perf. s.]. coucha (il se ~) cumsecădenie. bonhomie
culcăm (ne ~). couchons (nous nous ~) cumula. accumuler, cumuler
culci (te ~). couches (tu te ~) cumulus. cumulus
culcuş. gîte, couche, couche [lit] cccun
culca (se ~ cu) 2. baiser [vulg.], foutre [vulg.] cunoaşte. connaître

- 51 -
cunoască (să ~). connaisse curat. propre [pas sale], net [propre]
cunoaşte (ai ~). connaîtrais cură. cure
cunoaşte (ar ~). connaîtrait curăţa. nettoyer, tailler
cunoaşte (va ~). connaîtra curăţ (eu ~). nettoie (je ~)
cunoaşte (vei ~). connaîtras curăţ. nettoie
cunoaşte (voi ~). connaîtrai curăţa [legume, fructe]. éplucher
cunoaştem. connaissons curăţa de solzi (a ~). écailler
cunoaştere. connaissance curăţa (el ~). nettoyait
cunoaşteţi. connaissez curăţam (eu ~). nettoyais (je ~)
cunosc (ei ~). connaissent (ils ~) curăţam (noi ~). nettoyions
cunosc (eu ~). connais (je ~) curăţase. nettoyé (il avait ~)
cunoscând. connaissant curăţat. nettoyé
cunoscui. connus (je ~) curăţaţi. nettoyez
cunoscuşi. connus (tu ~) curăţă. nettoie
cunoscut. connu curăţă (ei ~). nettoient
cunoscuţi. connus curăţă (el ~). nettoie (il ~)
cunoşteam. connaissais curăţăm. nettoyons
cunoşti. connais (tu ~) curăţind. nettoyant
cunoştinţă cunoştinţe. connaissance cureţi. nettoies
cunoştinţă (aduce la ~). courant (mettre au ~) curăţenie. propreté, netteté [propreté]
cununiţă [bot.]. Spiraea ulmifolia [bot.] curăţire. nettoyage, épuration, nettoiement
cccup curb. courbe [adj.]
cupă. coupe [championnat] curba. courber
cupă (~ de şampanie). coupe (~ de champagne) curba (el ~). courbait
cupă [la jocul de cărţi]. cœur [cartes] curbând. courbant
cupă mică. coupelle curbase. courbé (il avait ~)
cupeu [auto]. coupé [n.m.] [auto] curbat. courbé
cupiditate. convoitise curbează (ei ~). courbent (ils ~)
cupla. coupler curbează (el ~). courbe (il ~)
cuplaj. couplage curbez. courbe (je ~)
cuplând. couplant curbă [n.f.]. courbe [n.f.]
cuplare. accouplement, couplage curbură. courbure
cuplat. couplé curcan. dindon
cuplează (ei ~). couplent (ils ~) curcă. dinde
cuplează (el ~). couple (il ~) curcubeu curcubee. arc-en-ciel
cuplet [muz.]. couplet [mus.] curea [n.f.] curele. courroie [n.f.]
cupleze (să ~). couple (qu'il ~) cureaua. courroie (la ~)
cuplu. couple [méc.] curechi [reg. Transilv.]. chou
cuplu cupluri. couple curent. courant, flux, courant [adj.], courant [n.]
cupolă. dôme, coupole curent (fi la ~). courant (être au ~)
cupon cupoane. coupon curent (în mod ~). couramment
cuprinde. englober, saisir, comprendre curent (pune la. ~). courant (mettre au ~)
cuprind (eu ~). saisis (je ~) curent (ţine la ~). courant (tenir au ~)
cuprind (ei ~). comprennent curent alternativ. courant alternatif
cuprinde (el ~). saisit, comprend, englobe curent de aer. courant d'air
cuprindea. saisissait curent electric. courant électrique
cuprins. inclus [adj.], imbu, compris, saisi curent literar. courant littéraire
cuprins [n.]. table de matières curentă. courante [adj.]
cupru. cuivre curentă (instala apă ~). courante (mettre de l'eau
cuptor cuptoare. four ~)
cuptor cu microunde. four à micro-ondes curentă (trage apă ~). courante (mettre de l'eau ~)
cccur curge. couler
cur [vulg.]. cul [vulg.], derrière [n.], pétard [pop.] curg. coulent
[anat.] curgător. coulant
curaj. courage curge (el ~). coule (il ~)
curajos curajoasă. vaillant, courageux, téméraire curge (va ~). coulera
curând. bientôt curge (vor ~). couleront
curând (de ~). fraîchement, naguère curge şiroaie. ruisseler
curând (foarte ~). prochainement curgea. coulait

- 52 -
curgeau. coulaient cutreiera prin magazine. courir les magasins
curs. coulé cutreierat (~ mările). franchi (~ les mers)
curse. coula cutremur de pământ. tremblement de terre
cursese. coulé (il avait ~) cutremura (a ~). ébranler
curseseră. coulé (ils avaient ~) cutremură (ei ~). ébranlent
curier. courrier cutremură (el ~). ébranle
curios. curieux cutremură (el ~) [perf. s]. ébranla
curios (în mod ~). curieusement cutremura (se ~). trembler
Curm.. col [de montagne] [abréviation cutremurat. ébranlé
cartographique] cuţit. canif, couteau
curmal. dattier cuţit de altoit. serpe [n.f.]
curmală. datte cuţit de tăiat hârtie. coupe-papier
curmătura [geo.]. col (le ~) [de montagne, géo.], cuţite cu (fi la ~). prises avec (être aux ~)
selle (la ~) cccuv
curmătură [geo.]. col [géo.], selle [géo.] cuvă. bac [cuve]
curmezişul (de-a ~). travers (de ~), travers (à ~),
cuvânt, cuvînt cuvinte. mot, parole
travers (en ~)
cuvânt cu cuvînt. littéral
curpen de munte [bot.]. Clematis alpina [bot.]
cuvânt de ordine. consigne, mot d’ordre
curry. curry
cuvântul (a lua ~). parole (prendre la ~)
curs. cours cursuri cuvântul titlu [abrev.]. (~)
curs (în ~). cours (en ~) cuvinte [pl.]. propos [pl.]
curs de perfecţionare. stage de rattrapage cuvinte încrucişate. mots croisés
curs de recuperare. cours de rattrapage
cuveni. convenir
cursă. piège [s.m.], guet-apens, feinte [nf.] [fam.]
cuveni (s-ar ~). conviendrait
cursă [mar.]. cours [mar.]
cuveni (se ~). devoir, falloir
cursor. curseur [PC], curseur
cuveni (se va ~). conviendra
curta de păsări. cour (faire sa ~)
cuvenit. convenu, requis
curte [n.f.]. cour [n.f.] cuvin. conviennent
curte (a unui rege) curţi. cour (~ d'un roi) cuvine. convient
curte (face ~). cour (faire sa ~) cuvine să facă ceva (se ~). être censé de faire
Curte de Casaţie. Cour de cassation qqch.
curte de păsări. basse-cour cuvertură. couverture
curte interioară. cour intérieure, patio [n.m.] CV. département Covasna [abréviation]
curtea curţile. cour (la ~) cvasi-. près
la Curtea Europeană a Drepturilor Omului CS. départ. Caras-Severin [abréviation]
(CEDO). la Cour européenne des Droits de
l’Homme Adev 28/02/08 ddda
curtenitor. affable, galant D-nă. Mme
curtenitor (în mod ~). galamment d-ră. mlle
curtoazie. affabilité, galanterie, courtoisie D.. Colline de… [abréviation cartographique]
curţii curţilor. cour (de la ~) da [afirmativ]. si [affirmatif], oui
curvă. pute, pétasse, prostituée, putain. kurva da. fournir, attacher, donner
curbimetru [topo.] curbimetre. curvimètre [topo.]
cccus
cusătură. couture
cusătură aparentă. surpiqûre
custode [la muzeu]. conservateur [musée]
cuşcă. cage
cuşcă a câinelui. niche de chien
cuşca lui Faraday. cage de Faraday
cuşetă. couchette
cccut
cută. pli
cutezanţă. audace
cutezător. audacieux, intrépide
cutie. boîte, caisson
cutie cu bijuterii. écrin
cutie de vioară. étui à violon
cutreiera (~ mările). franchir (~ les mers)

- 53 -
Infinitiv: a da
Gerunziu: dând
Participiu: dat
a fi dat
Indicativ
Prezent Perfect compus Imperfect
eu dau eu am dat eu dădeam
tu dai tu ai dat tu dădeai
el dă el a dat el dădea
noi dăm noi am dat noi dădeam
voi daţi voi aţi dat voi dădeaţi
ei dau ei au dat ei dădeau
Mai mult ca perfect Perfect simplu
eu dădusem eu dădui
tu dăduseşi tu dăduşi
el dăduse el dădu
noi dăduserăm noi dădurăm
voi dăduserăţi voi dădurăţi
ei dăduseră ei dădură

- 54 -
da (el va ~). donnera (il ~) da în pârg. colorer [fruit]
da (vei ~). donneras (tu ~) da pe patine (se ~). faire du patin à glace
da (voi ~). donnerai (je ~) da peste. tomber sur [par hasard]
dat daţi dată date. donné, fourni dat peste. tombé sur [par hasard]
dau (ei ~). donnent, fournissent dau peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard]
dau (eu ~). donne (je ~), fournis (je ~) dă peste. tombe sur (il ~) [par hasard]
dă. donne (il ~), fournit dădu peste. tomba sur (il ~) [par hasard]
dă-i. donne-lui dădui peste. tombai sur (je ~) [par hasard]
dă-mi. donne-moi dădură peste. tombèrent sur (ils ~)
dă-te la o parte. pousse-toi ! da un picior. donner un coup de pied
dând. fournissant, donnant da un pumn. donner un coup de poing
dădea. donnait (il ~) da pe raţie. rationner
dădeai. donnais (tu ~) da un rateu [auto]. pétarader [auto]
dădeam (eu ~). donnais (je ~) da un răspuns negativ. répondre par la négative
dădeau. donnaient da la rindea. raboter
dădu. donna (il ~) dat la rindea. raboté
dădui. donnai (je ~) da de-a rostogolul (se ~). culbuter
dăduse. donné (il avait ~) da seama (a-şi ~). apercevoir, rendre compte (se ~
dădusem. donné (j'avais ~) de)
dăduseră. donné (ils avaient ~) da sentinţa [jur.]. prononcer une sentence [jur.]
dăduserăm. donné (nous avions ~) da sfaturi. faire des recommandations
dăduserăţi. donné (vous aviez ~) da târcoale. rôder
dăduseşi. donné (tu avais ~) da un telefon. donner un coup de fil, passer un coup
da afară. porte (mettre à la ~), congédier de fil, donner un coup de téléphone
da afară [fam.]. débagouler [fam.] da în vânt după (se ~). toquer de (se ~)
da ajutor. porter secours dacă. si [conditionnel]
da ascultare. obéir dacă e cazul. échéant (le cas ~)
dat ascultare. obéi dacă nu. sinon
dând ascultare. obéissant [vb.] Dacia [n.f.]®. Dacii (pl.) =Renault 12 fabriquée en
da de băut. régaler Roumanie
da cu banul. pile ou face (jouer à ~), tirer à pile Dacii [n.f.]®. =Renault 12 roumaine
ou face dactil [prozodie]. dactyle [prosodie]
da buzna. engouffrer, faire irruption dactilic. dactylique
da din cap. hocher dactilografă. dactylo [fam.]
da drumul. relâcher, lâcher dddad
da foc. incendier, mettre en feu dada [artă]. dada [art]
da gata. terrasser dafin. laurier
da cu împrumut. prêter dai cu împrumut. prêtes (tu ~)
dat cu împrumut. prêté dală dale. dalle, carreau
daţi cu împrumut. prêtez dală [n.f.]. carreau [n.m.] [constr.]
dau cu împrumut (ei ~). prêtent dalie [bot.]. dahlia
dau cu împrumut (eu ~). prête (je ~) daltă. ciseau
dă cu împrumut. prête (il ~) daltonism. daltonisme
dăm cu împrumut. prêtons daltonist. daltonien
dădea cu împrumut. prêtait (il ~) damasc [textil]. damas [textile]
dădeam cu împrumut (eu ~). prêtais (je ~) damă. dame
dădeau cu împrumut. prêtaient (ils ~) dame [joc]. jacquet [jeu]
dădu cu împrumut. prêta damigeană. dame-jeanne
dând cu împrumut. prêtant damnare. damnation
da înapoi. régresser, reculer damnat. damné
da o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à [qqn.] Damocles (sabia lui ~). Damocles (épée de ~)
da lecţii. enseigner Danemarca. Danemark
da mare (se ~). pavaner danez. danois
da o mână de ajutor. donner un coup de main dangăt funebru [de clopot]. glas
da cu mătura. donner un coup de balai dans. danse [n.]
da naştere. accoucher dansa. danser
da năvală de ajutor. faire irruption dansator pe sârmă. fil-de-fériste
da ortul popii. mourir dansează. danse (il ~)
da osteneala (-şi ~). mal (se donner du ~)
dddar
da papucii (cuiva) [pop.]. semer [pop.]
dar. mais, cependant, donc, néanmoins, or [conj.]

- 55 -
dar [n.] daruri. présent [cadeau], cadeau de [conj. cond.]. si
dar de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] de [prep.]. de
darac. cardeuse de [sprijinit]. contre [appui]
dare de seamă [n.f.]. compte rendu [n.m.] de-abia. à peine
darnic darnică. généreux, libéral de aceea. pour lors
dartorii (cu ~). dette (en ~) de acolo. de là, en [adv.]
dddat de acord. d'accord
dat. date de altfel. d'ailleurs
dat drumul. relâché de aproape [armă]. à bout portant
dat fiind că. comme [cause] de asemenea. itou [fam.], également
dat gata. terrassé de aşa manieră încât. de telle manière que
dat papucii [pop.]. semé [pop.] de-a baba oarba. colin-maillard
data. dater de-a binelea. pour de bon
dată. donnée de bun simţ. sensé
dată [ştiinţifică] date. donnée [n.f.] de bună credinţă. de bonne foi
datină. coutume, usage de bună seamă. à coup sûr
dator. redevable de când. depuis lors, depuis quand
datorat. dû [adj.] de câte ori. combien de fois
datorată. due [adj.] de către. par [agent.]
datorată (sumă ~). due (somme ~) de ce. pourquoi
datorie. devoir [n.], débit, dette de cinci ori. quintuple
datornic. débiteur de consistenţa smântânii. crémeux
Datura stramonium. stramoine [n.f.] [bot.] de culoarea. couleur de
daună. préjudice, dommage de curând. dernièrement, récemment, nouvellement
de-a curmezişul. de travers
dddă
de demult. d'antan
dăltui. ciseler, cisailler de fapt. en effet
dăltui (el ~). cisela (il ~) de-a fir a păr. de fil en aiguille
dăltuia. ciselait de fiu. filial
dăltuieşte. cisèle (il ~) de frate. fraternel
dăltuit. cisaillé, ciselé de-a îndărătelea. à reculons
dăngăni. tinter [cloches] de îndată ce. dès que, dès
dărăci. carder de Jos [geo.]. Bas(se)… [géo.]
dărâma (se ~). crouler de la. de, en [adv.], depuis
dărâmături. décombres, débris [pl.] de-a lungul. le long de, de long
dărăpăna (se ~). ruiner, tomber en ruine de la mică distanţă [armă]. à bout portant
dărnicie. générosité de mâna întâia. de première main
dărui. appliquer de mântuială. à la va-vite
dăruire de sine. don de soi de mare anvergură. de grande envergure
dăuna. porter préjudice, nuire, endommager de mijloc. médian
dăuna (ar ~). nuirait de Mijloc [geo.]. Moyen(ne)… [géo.]
dăuna (el ~). nuisait de mult. depuis longtemps
dăuna (va ~). nuira de mult timp. de longue date
dăunând. nuisant de-a-ndărătelea. à reculons
dăunat. nui de-a-ndoaselea. à rebours
dăunează (el ~). nuit (il ~) de nici un fel [fam.]. nullement
dăunez. nuis (je ~) de nuntă. nuptial
dăuneze (să ~). nuise (qu'il ~) de obicei. d'habitude
dăunezi. nuis (tu ~) de odinioară. d'antan
dăunător. nuisible de oraş. citadin
dăunători [pl.]. vermine de parcă. comme si [comp. hypothétique]
dddâ de pe o zi pe alta. au jour le jour
dâmb. colline, monticule, butte, tertre. domb de proastă calitate. de mauvaise qualité
dâmbul. butte (la ~) de prost gust. de mauvais goût
dâră. sillage, trace de puţin timp. depuis peu
dârdâi. grelotter de puţină vreme. depuis peu, récemment
dârz. tenace de rău augur. de mauvais augure, néfaste
dârzenie. ténacité de rea credinţă. de mauvaise foi
ddde de Sus [geo.]. Haut(e)… [géo.]
de. par [agent] de veci. éternel

- 56 -
dea (el să ~). donne (qu'il ~) declara vinovat. déclarer coupable
deajuns. assez, suffisant [adj.], suffi declarat. professé
deal [n.n.] dealuri. coteau [n.m.], colline [n.f.] declarat nul. invalidé
dealul dealurile. coteau (le ~), colline (la ~) declară. professe (il ~)
deasupra. au dessus, au-dessus, dessus, là-dessus declin. déclin
deasupra (pe ~). plus (en ~) declina. décliner
dddeb declinat. décliné
debandadă. débandade, déroute declină (ei ~). déclinent
debarasa. débarrasser declină (el ~). décline (il ~)
debarca. débarquer decoda. déchiffrer
debil debili debilă debile. débile, frêle decofeinizat. décaféiné
debit. débit decola. décoller
debitor. débiteur decolare. décollage
deborda. déborder decolare eşuata. décollage manqué Antena 3
debordant. débordant decolora. décolorer
debordat. débordé decolorat. étiolé
debordează. déborde decoltat. décolleté [adj.]
debreia. débrayer decolteu. décolleté [n.]
debut. début deconcertant. étourdissant [adj.]
debuta. débuter decor. décor
debutant. débutant decora. décorer, parer, pavoiser
debutantă. deb [n.f.] [fam.] decorare. décoration
dddec decorat. pavoisé
decadă. décade decorativ. décoratif
decorator decoratoare. décorateur
decadent. décadent
decoraţie. décoration
decadenţă. décadence
decortica. décortiquer
decădea. déchoir
decorticat. décortiqué
decădea din drepturi. honnir
decupa. découper
decăzut. déchu
dedesubt. dessous, au dessous, là-dessous
decăzut din drepturi. honni
dedesubtul. au-dessous
decan. doyen
dedica. adonner, dédier
decapsulator. décapsuleur
dedica (se ~). dévouer
decât. que [comp.]
dedicaţie. dédicace
deceda. mourir
decedat decedată. mort, décédé deduce. déduire
a decedat la spital. est décédé à l’hôpital Adev deduc. déduisent, déduis (je ~)
11/11/07 deducem. déduisons
decembrie. décembre deduceţi. déduisez
deceniu. décennie deduci. déduis (tu ~)
decent. décent dedus. déduit
deducţie. ratiocination
decepţie. déception
decepţiona. décevoir dddef
decepţionant. décevant defavorabil. défavorable
decepţionat. déçu defăima. diffamer, noircir [fig.][la réputation]
decerna. décerner defăimare. diffamation
deces. décès, mort defect. imperfection, défaut, vice
deci. donc defecte (cu ~). fautif
decide. décider defecţiune. panne
decima. faucher [fig.], décimer defectuos. fautif, déficient, défectueux
decimat. fauché [fig.] defel. aucunement, nullement
decis. résolu, décidé defensiv. défensif
decisiv. décisif defensivă. défensive [n.]
decizie. décision deficient. déficient
declama. déclamer defilare. défilé
declanşa. déclencher, susciter defileu [n.n.sg.]. défilé [géo.], gorges [n.f.pl.] [géo.]
declanşare. déclenchement defileul. gorges (les ~) [géo.]
declanşator. déclencheur defini. définir
definit definită. défini
declara. déclarer, professer
definitiv. définitif
declara nul. invalider

- 57 -
deflorată. dépucelée demodat. désuet, obsolète
deforma. déformer, fausser, altérer demoralizare. démoralisation
deforma (care nu se poate ~). indéformable demult (de ~). d'antan
deformând. altérant ddden
deformare. altération denatura. vicier
deformat. altéré denaturare. altération
deformează. altère, altèrent denigrare. médisance
deformez. altère denigrator. médisant
degaja. dégager denim [neo.]. denim
degeaba. vain (en ~) dens. épais
degera. geler densitate. teneur, épaisseur
degera (el ~). gelait dentiţie. dentition
degerat. gelé denunţător. mouchard, cafard [dénonciateur]
degeră. gèle (il ~) dddeo
degerătură. gelure deoarece. puisque, car, parce que
deget degete. doigt deodată. fois (à la ~), soudain, subitement, tout d'un
deget (~ de la picior). orteil coup
degetar. dé à coudre deoparte (a se ţine ~). écart (se tenir à l'~)
degetăruş pitic [bot.]. Soldanella pusila [bot.] deopotrivă. également
degetul mare. pouce deosebi. distinguer
deghiza. déguiser, travestir deosebea. distinguait
degrada. dégrader, détériorer deosebeai. distinguais (tu ~)
degradare. dégradation deosebeam (eu ~). distinguais (je ~)
degradat. dégradé deosebesc (ei ~). distinguent
degresat. écrémé deosebesc (eu ~). distingue (je ~)
degresat (lapte ~). écrémé (lait ~) deosebeşte. distingue (il ~)
deie (el să ~) [reg.]. donne (qu'il ~) deosebeşti. distingues (tu ~)
deja. d'ores et déjà, déjà deosebi (se ~). différencier, différer
dejuca. déjouer deosebim. distinguons
dejuna. déjeuner deosebind. distinguant
dddel deosebire de opinii. divergence
delega. déléguer deosebise. distingué (il avait ~)
delegat. délégué deosebisem (eu ~). distingué (j'avais ~)
delfin. dauphin deosebiseră. distingué (ils avaient ~)
deliberat. à dessein, intentionné deosebit. insigne [adj.], distinct, part (à ~)
delicat delicată. suave, délicat, fragile, fin [adj.] deosebit de (în mod ~). singulièrement
delicatesă. délicatesse deosebiţi (voi ~). distinguez
delicatese. friandises, gourmandises, délices, dddep
chatteries Dep.. dépression [abréviation cartographique]
delicateţe delicateţi. tact, délicatesse departament de peste mări al Franţei. département
delicios. délicieux français d’outre-mer Adev 13/02/08
deliciu. délice departe. loin
delict. délit departe de. loin de
delicvent. déliquescent depărta (a ~). écarter
delir. délire depărtare (în ~). loin (au ~)
delira. délirer depărtat. écarté
delirant. délirant depăşi. déborder, franchir, dépasser, doubler
deloc. aucunement, nullement depăşesc. franchissent (~ un obstacle)
deltă. delta depăşeşte. déborde, franchit (il ~ un obstacle)
dddem depăşi (~ un obstacol). franchir (~ un obstacle)
demara. démarrer depăşi [auto]. doubler [auto]
demers. démarche depăşind. franchissant (~ un obstacle)
demi-. semi- depăşit depăşită. débordé, caduc, franchi (~ un
demn. digne obstacle)
demn de dispreţ. méprisable deplânge. pleurer sur
demn de milă. minable deplâns. plaint
demnitar. dignitaire deplorabil. pitoyable
demnitate. dignité deportare. déportation
demnitate (cu ~). dignement depou. dépôt

- 58 -
depozit. dépôt derula. dérouler
deprava. dépraver derula (el ~). déroulait (il ~)
depravare. dépravation derulând. déroulant
depravat. dépravé, vicieux derulant. déroulant [adj.]
deprecia. déprécier, rabaisser derulase. déroulé (il avait ~)
deprecia (se ~). dépréciait (il se ~) derulat. déroulé
depreciau (se ~). dépréciaient (ils se ~) derulează (el ~). déroule (il ~)
depreciază (ei se ~). déprécient (ils se ~) derulare. déroulement
depreciază (el se ~). déprécie (il se ~) deruta. dérouter [fig.]
deprecieze (el să se ~). déprécie (qu'il se ~) deruta (el ~). déroutait (il ~) [fig.]
depreciere. dépréciation derutant. déroutant [adj.] [fig.]
depresiune [geo.]. dépression [géo.] derutase (el ~). dérouté (il avait ~) [fig.]
deprinde. accoutumer derutat. dérouté [fig.]
deprindere. habitude derută. déroute, sauve-qui-peut
depune bilanţul. déposer son bilan derută (el ~). dérouta (il ~) [fig.]
depune jurământ. prêter serment derutând. déroutant [fig.]
depune mărturie. porter témoin (se ~) derutează (el ~). déroute (il ~) [fig.]
depune plângere [jur.]. porter plainte derviş. derviche
deputat. député [n.] dddes
ddder des. épais, fréquent
deranj. dérangement des [d. codru/păr]. dru
deranja. déranger, gêner des [stufos] deasă [stufoasă]. touffu
deranja (el ~). dérangeait (il ~), gênait desăvârşi. achever
deranjând. dérangeant desăvârşesc. achève, achèvent
deranjat. gêné, dérangé desăvârşeşte. achève
deranjaţi. dérangez desăvârşeşti. achèves
deranjau. gênaient desăvârşim. achevons
deranjă (el ~). dérangea (il ~) desăvârşit. parfait, accompli, achevé
deranjăm. dérangeons (nous ~) desăvârşiţi. achevez
deranjează. gêne (il ~) descăleca. mettre pied à terre
deranjează (ei ~). dérangent (ils ~) descălţa. déchausser
deranjează (ei~). gênent descântec. sorcellerie
deranjează (el ~). dérange (il ~) descărca. décharger
deranjez (eu ~). dérange (je ~) descărca de pe un site [PC]. télécharger [PC]
deranjeze (el să ~). dérange (qu'il ~) descendenţă. lignée, filiation, descendance
deranjezi. déranges (tu ~) deschide. ouvrir
deranjament. dérèglement, dérangement [méc.] deschid (eu ~). ouvre (j'~)
derapa. déraper deschid (îmi ~ drumul). fraie (je me ~ le
derapa (el ~). dérapait (il ~) chemin)
derapând. dérapant deschid (îşi ~ drumul). fraient (ils se ~ le
derapase. dérapé (il avait ~) chemin)
derapat. dérapé deschid ei ~). ouvrent
derapă. dérapa deschidă (să ~). ouvre (qu'il ~)
derapează (el ~). dérape (il ~) deschide (a-şi ~ drumul). frayer (se ~ le
derapeze (el să ~). dérape (qu'il ~) chemin)
derbedeu. voyou deschide (ar ~). ouvrirait
deregla. déranger [méc.], dérégler deschide (el ~). ouvre (il ~)
deregla (el ~). déréglait deschide (îşi ~ drumul). fraie (il se ~ le
dereglare. dérangement [méc.], dérèglement chemin)
dereglat. déréglé deschide (va ~). ouvrira
deschide focul [mil.]. faire feu, ouvrir le feu
deriva [vb.]. dériver
deschidea (îşi ~ drumul). frayait (il se ~ le
derivat. dérivé
chemin)
derivă (ei ~). dérivent (ils ~)
deschideam (îmi ~ drumul). frayais (je me ~
derivă (el ~). dérive (il ~)
le chemin)
derivă (fi în ~). dérive (être dans la ~)
deschidem. ouvrons
derivă [n.]. dérive [n.]
deschidem (ne ~ drumul). frayons (nous nous
deriziune. dérision
~ chemin)
derizoriu. dérisoire
deschideţi. ouvrez
dermic. dermique

- 59 -
deschideţi (vă ~ drumul). frayez (vous vous ~ desfaceţi. enlevez, défaites
chemin) desfaci. défais (tu ~), enlèves (tu ~)
deschis. ouvert, carrément desfăcea. défaisait
deschis (în mod ~). ouvertement desfăcu. enleva
deschis [d. culori]. clair [couleur] desfăcut. défait, enlevé
deschis [fig.] deschisă. sincère, franc [adj.] desfăcător de sticle. décapsuleur
deschise (el ~). ouvrit (il ~) desfânat. débauché
deschise (îşi ~ drumul). fraya (il se ~ le desfăşura. dérouler, développer
chemin) desfăşoară (el ~). déroule (il ~)
deschisei. ouvris (j'~) desfăşoară (care se ~). déroulant [adj.]
deschisei (îmi ~ drumul). frayai (je me ~ le desfăşura (el ~). déroulait (il ~)
chemin) desfăşura [plat]. étaler [à plat]
deschiseră (îşi ~ drumul). frayèrent (ils se ~ desfăşurând. déroulant
le chemin) desfăşurase. déroulé (il avait ~)
deschiseşi. ouvris (tu ~) desfăşurat, s-a desfăşurat. déroulé, s’est déroulé
deschizând. ouvrant Adev 03/12/07
deschizi. ouvres desfăşurare. déroulement, développement
deschizi (îţi ~ drumul). fraies (tu te ~ le desfătări. délices
chemin) desfiinţare. suppression
deschidere. ouverture desfrânare. libertinage
deschizător de conserve. ouvre-boîtes desfrânat. libertin
deschizător de drumuri. pionnier desfrâu. débauche, libertinage, dévergondage
descifra. déchiffrer desfrunzi. effeuiller
descompune. décomposer, putréfier desfunda. déboucher
descompunându-se. altérant desfundare. débouchage
descompune (se ~). putréfier desfundat. impraticable
descompunere. altération, putréfaction, desigur. assurément, certainement, certes [adv.]
corruption [altération] desiş. fourré
descompunere (~ morală). dissipation desluşi. déchiffrer
descompus. altéré desovietizat. désoviétisé
descoperi. découvrir despacheta. déballer
descoperire. révélation, découverte despărţi. séparer
descotorosi (se ~). débarrasser despart (eu ~). sépare (je ~)
descotorosi de. dégager despart (ei ~). séparent
descreierat. écervelé despartă (ei să ~). séparent (qu'ils ~)
descreşte. diminuer despartă (el să ~). sépare (qu'il ~)
descrie. décrire desparte. sépare (il ~)
desculţ. pieds nus (aux ~), aux pieds nus desparţi. sépares (tu ~)
descumpăni. choquer [quelqu'un], déconcerter despărţea. séparait
descumpăneşte. choque (il ~) [qqn.] despărţeau. séparaient
descumpănit. déconcerté despărţi (el ~). sépara
descumpănitor. déroutant [adj.] [fig.] despărţim. séparons
descuraja. rebuter despărţind. séparant
descurajează (ei ~). rebutent (ils ~) despărţise. séparé (il avait ~)
descurajează (el ~). rebute (il ~) despărţiseră. séparé (ils avaient ~)
descurca (se ~). débrouiller despărţiserăm. séparé (nous avions ~)
desen. dessin despărţit. séparé
desen animat desenului animat. dessin animé Adev despărţiţi (voi ~). séparez
13/04/08 despărţire. séparation
desena. dessiner despărţitor despărţitoare. séparateur
desenator. dessinateur despărţitură. case
deseori. souvent despăgubi. dédommager
desert. dessert despica. fendre
desface. défaire despic (eu ~). fends (je ~)
desfac (eu ~). défais (je ~), enlève (j'~) despica (ar ~). fendrait
desfac (ei ~). enlèvent, défont despica (el ~). fendait
desface (ar ~). déferait despica (va ~). fendra
desface (el ~). défait, enlève (il ~) despicai (eu ~). fendis (je ~)
desface (va ~). défera despicam (eu ~). fendais (je ~)
desfacem. défaisons, enlevons despicat. fendu

- 60 -
despicaţi (voi ~). fendez deţin. détiens (je ~)
despicau. fendaient deţin (ei ~). détiennent
despică (ei ~). fendent deţină (să ~). détienne
despică (el ~). fend (il ~) deţinând. détenant
despică (el ~) [perf. s.]. fendit (il ~) deţine (ar ~). détiendrait
despicăm. fendons deţine (el ~). détient
despici. fends (tu ~) deţine (va ~). détiendra
despica firul de păr în patru. couper les cheveux deţinea. détenait
en quatre deţinere. détention
despre. sur deţinut. détenu
desprinde. décrocher, détacher deţinut [n.m.]. prisonnier [détenu]
desprins. détaché deunăzi. l'autre jour
destăinui secretul (el ~). livra le secret (il ~) dddev
destăinui un secret. livrer un secret devaloriza. déprécier
destăinuise secretul. livré le secret (il avait ~) devaloriza (se ~). dépréciait (il se ~)
destin. destinée, sort devalorizau (se ~). dépréciaient (ils se ~)
destina destinat. destiner, vouer devalorizează (ei se ~). déprécient (ils se ~)
destinatar. destinataire devalorizează (el se ~). déprécie (il se ~)
destinaţie. destination devalorizeze (el să se ~). déprécie (qu'il se ~)
destinde. déteindre, détendre devalorizare. dépréciation
destitui. destituer devansa. devancer
destituire. destitution devasta. dévaster, infester, ravager
destrăbălare. libertinage devastare. ravage
destrăbălat. libertin devastat. dévasté
destul. suffisant [adj.], assez, suffisamment developa [foto.]. développer
destupa. déboucher developare. développement
destupare. débouchage
deveni. devenir
desuet desuetă. désuet, caduc caduque
devenea. devenait
desuuri. dessous [n.]
deveni (ar ~). deviendrait
deşerta. vider
deveni (va ~). deviendra
deşeu. déchet
devenit. devenu
deşi. même si, n'empêche que
devin. deviens (je ~)
deştept. malin, intelligent
devin (ei ~). deviennent
deştepta. réveiller
devine. devient
deşteptare. réveil
deveni livid. pâlir
deşteptat. réveillé
devenit livid. pâli
deşuruba. dévisser
devine livid. pâlit (il ~)
dddet
devia. dévier, dériver [changer direction], détourner
detalia. détailler
deviat. dérivé [direction]
detaliu. détail
deviaţie. déviation
detaşa. détacher
deviază. dévie
detaşare. détachement
deviază (ei ~). dérivent (ils ~) [direction]
detaşat. détaché
deviază (el ~). dérive (il ~) [direction]
detectiv. détective, limier [fig.]
deviere. déviation, détournement
detenţie. détention
deviză. devise
deteriora. détériorer, dégrader, abîmer
devize [fin.]. devises [fin.]
deteriorare. dégât
devora. engouffrer, dévorer
determina. déterminer
devota (se ~). dévouer
detesta. détester
devotat. voué
detestabil. détestable
devoţiune. dévotion
detestat. détesté
devreme. de bonne heure, tôt
detonare. détonation
devreme (cel mai ~). tôt (au plus ~)
detonator. amorce
dextroză. dextrose
detractor. médisant
detrimentul (în ~). détriment (au ~) dddez
deturna. prendre contrôle de, détourner dezacord. mésentente, malentendu, différent [n.]
deturna [un avion]. dérouter [un avion] dezamăgi. décevoir
deturnă (el ~ un avion). dérouta (il ~ un avion) dezamăgit. déçu
dezaproba. réprouver, blâmer
deţine. détenir
dezarmat. impuissant
deţii. détiens (tu ~)

- 61 -
dezastru. sinistre [n] dezordine. fatras [sg.], dérangement, désordre
dezbate. débattre dezordonat dezordonaţi dezordonată
dezbat. débattent dezordonate. négligent
dezbate (ar ~). débattrait dezorienta. dérouter [fig.], déconcerter, désorienter
dezbate (va ~). débattra dezorienta (el ~). déroutait (il ~) [fig.]
dezbatem. débattons dezorientă (el ~). dérouta (il ~) [fig.]
dezbatere. débat dezorientând. déroutant [fig.]
dezbateţi. débattez dezorientase (el ~). dérouté (il avait ~) [fig.]
dezbătând. débattant dezorientat. dérouté [fig.], déconcerté
dezbătea. débattait dezorientează (el ~). déroute (il ~) [fig.]
dezbăteau. débattaient dezrădăcina. déraciner, déchausser
dezbătură. débattirent dezrădăcinat. déraciné
dezbătut. débattu dezrădăcinează (el ~). déracine (il ~)
dezbăra de (se ~). corriger de (se ~), se débarrasser dezrădăcineze (el să ~). déracine (qu'il ~)
dezbărat. corrigé dezrobi. délivrer, libérer, affranchir
dezbina. diviser dezrobire. délivrance
dezbin. divise (je ~) dezumfla. dégonfler
dezbina (el ~). divisait dezvălui. révéler, dévoiler, mettre au jour
dezbinarea (semăna ~). division (semer la ~) dezvăluit. révélé
dezbinase. divisé (il avait ~) dezvirgina. dépuceler, déflorer
dezbinat. divisé dezvirginată. dépucelée
dezbină (ei ~). divisent (ils ~) dezvolta. développer, agrandir
dezbină (el ~). divise (il ~) dezvoltare. agrandissement, développement
dezbinând. divisant dddi
dezbrăcat dezbrăcată. poil (à ~), nu dia. diapositive
dezgăţa. décrocher diafan. aérien, diaphane
dezgheţat [fig.]. mutin diafragmă. diaphragme
dezgust. dégoût, lassitude, haut-le-cœur dialect. dialecte, idiome, patois [n.m.]
dezgusta. écœurer, répugner, rebuter dialog. dialogue
dezgustă. rebute (il ~) diametru. diamètre
dezgustă (ei ~). rebutent (ils ~) diapozitiv. diapositive, diapo, diapositif
dezgustător. nauséabond, dégueulasse [pop.], diateză. voix [gram.]
dégoûtant, repoussant diavol. diable
dezice (se ~). dédire dibaci. adroit, habile
dezinfectant. désinfectant dibăcie. habileté
dezlănţui. fulminer dichisi (se ~). parer (se ~)
dezlănţui (se ~). déchaîner dichisit. coquet
dezlănţuire. déchaînement dicta. dicter
dezlega. détacher, résoudre, délier dictare. dictée
dezlegat. détaché dictat. dicté
dezlipi. décoller dictator. dictateur
dezlipire. décollage dictatură. dictature
dezmăţ. débauche dicţionar. dictionnaire
dezmăţa. débauche (s’adonner à la ~) didactic. enseignant [adj.], didactique
dezmăţa. dévergonder (se ~) dietă. diète
dezmăţat. débauché diez [muz.]. dièse [mus.]
dezmierda. caresser dddif
dezmierda (el ~). caressait diferend. litige [jur.], différend [n.]
dezmierdă (ei ~). caressent diferenţă. différence
dezmierdă (el ~). caresse (il ~) diferenţia (se ~). différencier (se ~)
dezmierdând. caressant diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată diferenţiate.
dezmierdare. caresse [n.] différencié
dezminţire [n.]. démenti diferenţiere. différenciation
dezminţit [vb.]. démenti diferi. différer
deznădejde. détresse diferit. divers
dezodoriza. désodoriser diferit (în mod ~). différemment
dezolant. navrant dificil. difficile, ardu
dezonora. honnir dificil [d. persoane]. difficile [personnes]
dezonorat. honni dificil [în mod ~]. difficilement

- 62 -
dificultate dificultăţi. empêchement, embarras, dinamită. dynamite
difficulté dinastie. dynastie
dificultate (cu ~). péniblement dinăuntru. interne
difuz. diffus dincoace de. en deçà de
difuza (se ~). diffuser dincolo de. au-delà
difuziune. diffusion dincolo de Atlantic (de ~). outre-Atlantique (d'~)
difuzor. haut-parleur, diffuseur dinspre. de
dddig dinspre (~ partea). du côté de
dig. digue dinte dinţi. dent
digera. digérer dinte stricat [m.]. dent gâtée [f.]
digerat. digéré dintele [n.m.]. dent (la ~)
digestie. digestion dintelui [n.m.]. dent (de la ~)
digital. numérique [PC] dinţi de lapte. dents de lait
digitaliza [PC]. numériser [PC] dintr-odată. tout à coup, tout d'un coup
digitalizare [PC]. numérisation [PC] dintre. parmi
digitaţie [muz.]. doigté [mus.] dintre care. dont
dihor. putois, fouine diplomat [servietă]. serviette [à porter]
dihotomic. dichotomique diplomă. certificat
dihotomie. dichotomie dipsomaniac [neo.]. ivrogne
dijmui [pop. arh.]. taxer dipsomanie [neo.]. ivrognerie
dijmuiască. taxe (qu'il ~) dddir
dijmuiesc. taxent direct. direct, en ligne droite
dijmuieşte. taxe (il ~) direct [adv.]. droit [adv.]
dijmuind [pop. arh.]. taxant director [PC]. dossier [PC]
dijmuit [pop. arh.]. taxé director de hotel. hôtelier [n.m./f.]
dilata. dilater direcţie direcţii. sens [direction]
Dilema. =hebdomadaire roumain dirijor. chef d'orchestre
dilemă. dilemme dddis
diletant. amateur, dilettante dis de dimineaţa. de bonne heure
diligenţă. diligence, coche dischetă. disquette
dilua. diluer disciplină. matière, discipline
dimensiune. dimension discordia (semăna ~). division (semer la ~)
dimineaţă. matinée, matin discret. discret, furtif, réservé
diminua. affaiblir, diminuer discreţia cuiva (a fi la ~). merci (être à la ~)
diminuare. diminution discurs [fam.]. topo [fam.]
dimpotrivă. par contre discurs funebru. oraison funèbre
dddin discuţie liberă. conversation à bâtons rompus
din. parmi discuţii preliminarii [n.pl.]. préliminaires [n.pl.]
din aceasta. en [pron.] diseminare. dissémination
din când în când. de temps à autre, temps en disgraţie. disgrâce
temps (de ~), tantôt…, tantôt… disimula. feindre, dissimuler
din care. dont disimulat. feint [caché], sournois
din faţă. avant disipare. dissipation
din greşeală. à tort dispariţie. extinction, disparition
din loc în loc. de loin en loin disponibil. disponible
din moment ce. puisque disponibiliza [pe cineva]. congédier
din nou. de nouveau, à nouveau disponibilizat [n.]. chômeur
din partea [+G]. de la part de dispozitiv. dispositif
din plin. pleinement, grandement dispozitiv de ascuţit. aiguiseur
din Ţara Galilor. gallois dispozitiv de atârnat rufe. penderie
din timp în timp. de temps à autre dispozitiv de blocare. coinceur, bloqueur
din toată inima. de bon cœur, de grand cœur dispozitiv de detentă. détendeur
din toate părţile. de tous côtés dispozitiv de măsurat panta. clinomètre [topo.]
din urmă. dernier dispozitiv de rotit friptura. tournebroche
din vreme. d'avance dispozitiv de stins lumânările. éteignoir
dinainte. d'avance dispoziţie. consigne
dinam. dynamo dispoziţie bună (fi în ~). humeur (être de bonne ~)
dinamic. dynamique dispoziţie proastă (fi în ~). humeur (être de mauvaise
dinamism. dynamisme ~)

- 63 -
dispreţ. dédain, mépris distrează (ei se ~). distraient (ils se ~),
dispreţui. mépriser divertissent (ils se ~)
dispreţuia. méprisait distrează (el se ~). distrait (il se ~), divertit (il
dispreţuiau. méprisaient se ~)
dispreţuiesc (ei ~). méprisent (ils ~) distrez (eu mă ~). distrais (je me ~), divertis
dispreţuiesc (eu ~). méprise (je ~) (je me ~)
dispreţuieşte. méprise (il ~) distreze (el să se ~). divertisse (qu'il se ~)
dispreţuieşti. méprises (tu ~) distrezi (te ~). distrais (tu te ~), divertis (tu te
dispreţuind. méprisant [vb.] ~)
dispreţuit. méprisé distracţie. divertissement, distraction
dispreţuitor. dédaigneux, hautain, méprisant distractiv. amusant, divertissant
distant. pincé distrage de la. distraire de
distanţă. distance distrage de la (el ~). distrait de (il ~)
distanţă (de la mică ~). portant (à bout ~) distrăgea de la. distrayait de
distanţă (la ~). distance (à ~) distribui. distribuer, octroyer
distila. distiller distribui (eu ~). distribue (je ~)
distila (el ~). distillait distribui (tu ~). distribues
distilând. distillant distribuia. distribuait
distilase. distillé (il avait ~) distribuiau. distribuaient
distilat. distillé distribuie. distribuent, distribue (il ~)
distilează (el ~). distille (il ~) distribuim. distribuons
distilare. distillation distribuind. distribuant
distinct. distinct distribuit. octroyé, distribué
distincţie. différenciation, distinction distribuiţi. distribuez
distinge. différencier, distinguer distribui raţii. rationner
disting (ei ~). distinguent distribuire. distribution
disting (eu ~). distingue (je ~) distribuţie. distribution
distingând. distinguant district. district
distinge. différencie, distingue (il ~) distorsiona distorsionez. fausser
distingea. distinguait distruge. hacher, détruire, cendres (réduire en ~)
distingeai. distinguais (tu ~) distrug (eu ~). détruis (je ~)
distingeam (eu ~). distinguais (je ~) distruge (el ~). détruit (il ~)
distingem. distinguons distrugi (tu ~). détruis (tu ~)
distingeţi. distinguez distrus. détruit
distingi. distingues (tu ~) distrugere. destruction, anéantissement
distins. distingué disuada. dissuader
distinsese. distingué (il avait ~) dddit
distinsesem (eu ~). distingué (j'avais ~) ditilin [reg. Trans.]. séparément
distinseseră. distingué (ils avaient ~) ditirambic. dithyrambique
distingere, distincţie, eleganţă. distinction dddiv
distorsiona distorsionez. fausser divaga. radoter, divaguer, déraisonner
distra. amuser, divertir, distraire divaga (el ~). radotait, divaguait
distra (se ~). divertir (se ~), distraire (se ~), divagam (eu ~). divaguais (je ~)
amuser (s’~) divagat. divagué, déraisonné
distra (se ~). distrayait (il se ~), divertissait, divagaţi (voi ~). divaguez
amusait (s’~) divagă. radota
distrai (te ~). divertissais (tu te ~) divagăm. divaguons
distram (mă ~). divertissais (je me ~), divagând. divaguant
distrayais (je me ~) divaghează. divague (il ~), divaguent
distrându-se. divertissant (se ~) divaghează (ei ~). radotent, déraisonnent (ils ~)
distras de la. distrait de divaghează (el ~). radote (il ~), déraisonne (il ~)
distrase. distrait (il s'était ~) divaghez. divague (je ~)
distrat. distrait [adj.], diverti divaghezi. divagues (tu, déraisonnes (tu ~),
distraţi (vă ~). distrayez (vous vous ~), radotes (tu ~)
divertissez (vous vous ~) divergenţă. divergence
distrau (se ~). divertissaient (se ~) divers. divers
distrăm (ne ~). divertissons (nous nous), diversitate. diversité
distrayons (nous nous ~) diversiune. diversion
divertisment. divertissement

- 64 -
divin. divin dobândi (eu voi ~). obtiendrai (j'~)
divinaţie. présage dobândi (va ~). acquerra
divinitate divinităţi. divinité dobândi (vei ~). obtiendras
diviniza. diviniser dobândim. obtenons, acquérons
diviniza (el ~). divinisait dobândind. obtenant
divinizat. divinisé dobândişi (tu ~). obtins (tu ~)
divinizează (el ~). divinise (il ~) dobândit dobândită. obtenu, acquis
divinizeze (să ~). divinise (qu'il ~) dobândiţi. obtenez
diviza. segmenter, diviser, morceler dobândiţi (voi ~). acquérez
diviza (el ~). divisait dobîndii (eu ~). obtins (j'~)
divizând. divisant dobândire. acquisition
divizase. divisé (il avait ~) dobitoc. con [fig.] [vulg.], bête [fig.]
divizat. divisé doborât. fauché [fig.]
divizează (ei ~). divisent (ils ~) doborî. faucher [fig.], abattre, terrasser
divizează (el ~). divise (il ~) doborît n [m.]. terrassé
divizez. divise (je ~) dobrogean [m.]. =de la rég. de Dobroudja
divizeze (el să ~). divise (qu'il ~) dobrogeancă [n.f.]. =de la rég. de Dobroudja
divizie [mil.]. division [mil.] dddoc
diviziune. division docher docheri. porteur [n.m.]
divizor [mat.]. diviseur [math.] docil. docile
divizor comun [mat.]. diviseur (commun ~) docilitate. docilité
[math.] docilitate (cu ~). docilement
divorţ. divorce doctor. médecin, docteur, toubib
divorţa. divorcer doctor [titlu universitar]. docteur [université]
divorţat divorţată. divorcé doctorat. doctorat
divulga. révéler, divulguer doctoriţă. doctoresse
divulga (~ o ştire). ébruiter doctrină. doctrine
divulgat. révélé, divulgué document documente. acte, document, papier
divulgă (el ~) [perf. s.]. divulgua (il ~) document de identitate. carte d'identité
dizgraţiat. honni documenta. documenter
dizgraţie (cădea în ~). disgrâce (tomber en ~) documentar. documentaire
dizgraţios dizgraţioasă. disgracieux documentare. documentation
dizolvat. dissolu documentat. documenté
DJ. département de Dolj [abréviation] dogar. tonnelier
Dl.. M. doge [veneţian]. doge
Dl. [geo.]. colline [abréviation cartographique] dogit. creux [voix]
dddo dogit [clopot]. fêlé [d'une cloche]
doamnă. dame, madame dogmă. dogme
doar. seulement, uniquement dogmatic. dogmatique
doar de. pourvu que, moins que (à ~) dogoritor. torride
doat. doter dogorî. griller
dddob dogorît. grillé
dohan [reg. Ts.]. sèche [n.f.][arg.]. dohány
dobândă. intérêt [finances]
doi. deux
dobândă [n.f.] dobânzi. taux [n.m.sg.]
doică. nourrice
dobânzii. taux (du ~)
doilea (al ~). deuxième (le ~), second (al ~), second
dobândi. acquérir
(le ~)
dobândească (ei să ~). obtiennent (qu'ils ~)
Doilea Război Mondial. la Deuxième Guerre
dobândească (el să ~). obtienne (qu'il ~)
mondiale Adev 15/02/08
dobândesc (ei ~). acquièrent, obtiennent
doisprezece. douze
dobândesc (eu ~). obtiens (j'~), acquiers (j'~)
doisprezecelea (al ~). douzième (le ~)
dobândesc (eu să ~). obtienne (que j'~)
doişpe [pop.]. douze
dobândeşte. obtient
dojană. réprimande [n.], remontrance, semonce [n.f.]
dobândeşti. obtiens (tu ~), acquiers
dojeni. réprimander
dobândeşti (tu să ~). obtiennes (que tu ~)
dojenimârâi. gronder
dobândi (a ~). obtenir
doleanţe. doléances
dobândi (ai ~). obtiendrais (tu ~)
doliu. deuil
dobândi (el ~). obtint
doliu (purta ~). deuil (porter le ~)
dobândi (el ar ~). obtiendrait (il ~), acquerrait
dobândi (el va ~). obtiendra dddom

- 65 -
dom. dôme, coupole dormiseră. dormi (ils avaient ~)
domeniile franceze de peste mări. D.O.M. : dormiserăm. dormi (nous avions ~)
Départements Français d’Outremer dormiserăţi. dormi (vous aviez ~)
domeniu. domaine dormiseşi. dormi (tu avais ~)
domestici. apprivoiser dormit. dormi
domiciliu. domicile dormiţi. dormez
domina. dominer dormi sub cerul liber. dormir à la belle étoile
domin (eu ~). domine (je ~) dormita. sommeiller
dominant. dominant dormitor. chambre, chambre à coucher, dortoir
dominare. domination dddos
dominat. dominé dos. dos, revers
dominaţie. domination dosi. receler
domină (el ~). domine (il ~) dosea. recelait
domn. monsieur doseau. recelaient
domni [vb.]. régner dosesc (eu ~). recèle (je ~)
domnie. règne doseşte. recèle (il ~)
domnişoară domnişoare. mademoiselle doseşti. recèles (tu ~)
domnişoară de onoare. demoiselle d'honneur dosi (el ~). recela
domol domoli domoală domoale. mou dosind. recelant
domoli. éteindre [fig.] dosit. recelé
domolea. éteignait [fig.] dospi. lever [la pâte]
domoleau. éteignaient [fig.] dddot
domolesc (ei ~). éteignent [fig.] dota. garnir, douer, doter
domoleşte. éteint (il ~) [fig.] dota (el ~). dotait, garnissait
domolit. éteint [fig.] dotând. garnissant
dddon dotare. dotation
dona. don (faire ~) dotat. doté, doué, garni
donator. donateur dotau. garnissaient
donaţie. donation dotă [f.]. dot [m.]
donjon. donjon dotări. facilités
doppelgänger. double (le motif du ~) [lit.] dotează. garnissent, dote
dddor dddou
dor de ţară. mal du pays două. deux
dori. souhaiter, désirer doua (a ~). seconde (la ~), deuxième (la ~)
doresc. souhaite (je ~) două locuri (cu ~). biplace
doresc (ei ~). souhaitent doua zi (a ~). lendemain
doreşte. souhaite (il ~) douăsprezece (vreo ~). douzaine
doreşti. souhaites (tu ~) douăsprezecea (a ~). douzième (la ~)
dorim. désirons, souhaitons douăsprezecea parte (a ~). douzième [1/12]
dorinţă. souhait douăsprezecime. douzième [1/12]
doriţi (voi ~). souhaitez douăzeci. vingt
dormi. dormir dddov
doarmă (ei să ~). dorment (qu'ils ~) dovadă. preuve
doarmă (el să ~). dorme (qu'il ~) dovedi. prouver
doarme. dort dovedea. prouvait
doarme (care ~). dormeur dovedeau. prouvaient
dorm. dors dovedesc (eu ~). prouve (je ~)
dorm (ei ~). dorment (ils ~) dovedeşte. prouve (il ~)
dorm (eu ~). dors (je ~) dovedeşti. prouves (tu ~)
dormea. dormait (il ~) dovedi (se ~). avérer (s'~)
dormeai. dormais (tu ~) dovedi (el ~). prouva
dormeam (eu ~). dormais (je ~) dovedind. prouvant
dormeau. dormaient (ils ~) dovedit. prouvé
dormi (el ar ~). dormirait dovleac. citrouille
dormi (tu ~). dors (tu ~) dovlecel. courgette, courge
dormi (va ~). dormira dovleci [pl.]. courges
dormim. dormons dovleci [pl.]. citrouilles [pl.]
dormise. dormi (il avait ~) download-a [PC], downloada [PC]. télécharger [PC]
dormisem (eu ~). dormi (j'avais ~) doza. doser

- 66 -
dozat. dosé dric. corbillard
doză. dose driver [PC]. pilote [PC]
dddr drobiţă [bot.]. Genista tinctoria [bot.]
Dr.. Dr. drog [nn.]. drogue [f.]
drac. diable drog. chnouf [arg.], schnouf [arg.], came [f.]
drag dragi dragă drage. cher, chéri [fam.] [arg.]
dragă [n.] [mec.]. drague [méc.] droga (el se ~). droguait (il se ~)
drageu [nn.] drageuri. dragée [f.] droga (se ~). droguer (se ~)
dragoste. amour, affection, tendresse drogat. drogué
dragoste (~cu). amoureusement droghează (el se ~). drogue (il se ~)
dragul (de ~). nom de (au ~) drogherie. droguerie
drăcie. machin, bidule [col.] drojdie. levure
drăcuşor. lutin drojdie de bere. levure de bière
drăgălaş drăgălaşă. mignon drum. chaussée, route, chemin
drăgăstos. langoureux drum (pe ~). chemin (en ~)
drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe. sympa, joli, gentil, drum fără ieşire. chemin sans issue
mignon drum greşit (a o lua pe un ~). fausse route (faire
dramatic. dramatique ~)
dramatic (în mod ~). dramatiquement drumeag [n.n.] drumeaguri. sentier [n.m.], sente
dramatiza. dramatiser [n.f.]
dramatizat. dramatisé drumeagul. sentier (le ~)
dramaturg. dramaturge drumeagului. sentier (du ~)
dramaturgie. dramaturgie drupă. drupe
drame. drame dddu
drapa. draper du-te. va-t-en
drapat. drapé du-te-vino. va-et-vient
drapel drapele. bannière, étendard dualitate. dualité
draperie. draperie, tenture dubios dubioşi. malpropre, douteux, louche [fig.]
dddre [pop.]
dreapta. droite [adj.] dubla. doubler, redoubler
dreapta (le ~). droite (à ~) dublat. doublé
dreapta (mâna ~). droite (main ~) [n.] dublu. double
dreapta [n.]. droite (la main ~) dublu exemplar (în ~). double (en ~)
dreaptă [geom.]. droite [géom.] dublului (motivul ~). double (le motif du ~) [lit.]
drege vocea. éclaircir la voix dublului (tema ~). double (le thème du ~)
drena. drainer dublură. doublure
drenat. drainé ddduc
drenează. draine (il ~) ducal ducali. ducal ducaux
drept drepţi dreapta drepte. équitable, droit [adj.], ducându-se. allant
juste [n.], droit [n.] ducat. duché
drept (piciorul ~). droit (pied ~) duce [n.] [titlu de nobleţe]. duc
drept [adv.]. droit [adv.] duce. mener, aboutir, porter [transporter], emporter
drept [n.]. dû [n.] duc (ei ~). mènent
drept [n.m.] drepţi. droit [n.m.] duce (el ~). mène (il ~)
drept comercial. droit commercial ducem (ne ~). allons
drept cuvânt (pe ~). justement duceţi (vă ~). allez
drept înainte. tout droit dus. allé, porté [transporté]
drept de veto. droit de véto Adev 24/12/07 dus (pe cineva). emmené
dreptate. justice duse (pe cieva). emmena
dreptul [n.]. droit (le pied ~) duse (se ~). alla (il ~)
dreptunghi. rectangle dusei (mă ~). allai (j'~)
dreptunghiular. rectangulaire dusese (se ~). allé (il était ~)
drepturile omului. droits de l'homme dusesem (mă ~). allé (j'étais ~)
dresa (un animal). dresser (un animal) duseseră (se ~). allé (ils étaient ~)
dresa (el ~) (un animal). dressait (il ~) (un duseseşi (te ~). allé (tu étais ~)
animal) duseşi (te ~). allas (tu ~)
dresat. dressé (animal) duce (a o ~). porter (se ~)
dresează. dresse (il ~) (un animal) duce (pe cineva). emmener
dresor. dresseur, dompteur duce (pe cineva) (el ~). emmène, emporte

- 67 -
duci (pe cineva). emmènes durată (de scurtă ~). passager, de courte durée
duce (se ~). aller (s'en ~), partir durată scurtă. brièveté
duce bine (a o ~). porter bien (se ~) durduliu durdulie. rebondi
duce de minune (a o ~). porter comme un charme durea capul. mal à la tête (avoir ~)
(se ~) durează (el ~). dure (il ~)
duce la. déboucher, déboucher sur durere. douleur, mal, souffrance
duce la ochi [puşca]. mettre en joue [fusil] durere (cu ~). douloureusement
duce la păşune [animalele]. pâturer durere de cap. mal à la tête, migraine
duce poveri. charrier durere de dinţi. mal de dents
duce rău (a o ~). porter mal (se ~) dureros dureroasă. douloureux
duce tratative. parlementer dureros [adv.]. douloureusement
ducesă. duchesse duritate. dureté
ductil. ductile duritate (cu ~). durement
dud. mûrier dddus
dudă. mûre [fruit] duş [nn.]. douche [f.]
duel. duel duş (face un ~). douche (prendre une ~)
duet. duo duşa (se ~) [fam.]. douche (prendre une ~)
duh. esprit duşcă. lampée
duhnet [pop.]. relent [n.m.], pestilence duşman. ennemi, adversaire
duhnitor duhnitoare. pestilentiel, puant duşmănie. adversité, hostilité
duhoare. pestilence, relent [n.m.], puanteur duşmănos. hostile
dddul duzină. douzaine
dulap dulapuri. armoire
dulap (încastrat). placard eeea
dulău dulăi. chien (gros ~) e. est (il ~), est, c'est
dulce. douce, doux e cald. il fait chaud
dulce (gust ~). douceur e cam răcoare. il fait frisquet [fam.]
dulceag. doucereux e ger. gèle (il ~)
dulceaţă [gastron.] dulceţuri. confiture e îndeajuns. il suffit
dulcişor [bot.]. Hedysarum hedysaroides [bot.] e noapte. il fait nuit
dulciuri [pl.]. douceurs, sucreries, friandises e rece. il fait froid
[n.f.pl.] e suficient. il suffit
dulgher. charpentier e târziu. il se fait tard
duminica. dimanche (le ~) e vorba de. agit de (il s'~)
duminică. dimanche e-mail [PC]. courrier électronique [PC], courriel
Dumnezeu. Dieu, Éternel (l'~) [PC], mél
dumping. dumping ea. elle
dună. dune ea însăşi. elle-même
dungă. rayure [ligne] eboşă. ébauche
duo (face un ~). duo (faire un ~) eboşa [art.]. ébaucher
ebraic. hébreu, hébraïque
dddup
ebraică (limba ~). hébreu
dup-aia [pop.]. puis ebrietate. ébriété
după. après
eeec
după [conform]. selon
ecart. écart
după aceea. puis, ensuite
ecartament [CFR]. écartement [SNCF]
după-amiază. après-midi
Ecaterina. Catherine
după care. après quoi
după ce. après eeech
după cum. selon que, ainsi que, même que (de ~) echer. équerre
după spusele. au dire de echilibra. équilibrer
duplicat. double [n.] echilibrat. pondéré, équilibré
dddur echilibrează (el ~). équilibre (il ~)
dur dură. dur echilibreze (el să ~). équilibre (qu'il ~)
dura. durer echilibru. équilibre
durabil. viable, durable echinocţiu. équinoxe
dural. dural echipa. munir
dural cu finisare inox. duralinox echipa (el ~). munissait
durat. duré echipa (se ~). équiper
durată. durée echipat. muni

- 68 -
echipat cu. muni de educator. éducateur
echipează (ei ~). munissent educaţie. éducation, instruction
echipează (el ~). munit eeef
echipaj. équipage efect. effet
echipajul remorcherului. l’équipage du efect [n.n.]. issue [n.f.] [résultat]
remorqueur Adev 11/11/07 efect contrar. contrecoup
echipament. équipement, matériel Adev 27/10/07 efect de seră. effet de serre
echipă. équipe efecte [n.n.pl.]. issues [n.f.pl.] [résultat]
echitabil. équitable efectiv. effectif, effective
echitate. équité efectiv (în mod ~). effectivement, matériellement
echitaţie. équitation efectua. effectuer
echivala. équivaloir efemer. passager
echivala (el ~). équivalait (il ~) efervescenţă. effervescence
echivalează (el ~). équivaut (il ~) eficace. efficace
echivalent. équivalent eficient eficienţă. efficient
echivalenţă. équivalence efigie. effigie
echivoc echivocă. équivoque, ambigu [n.] ambiguë, efleura. effleurer
ambiguïté, équivoque [n.] efleura [neo.]. frôler
eeecl efleurează (el ~). frôle (il ~)
eclatant. éclatant efort. effort
ecleziastic. ecclésiastique efuziune. effusion
eclipsa (se ~). éclipser (s'~) eeeg
eclipsat. éclipsé egal egală egali. égal [n.]
eclipsă. éclipse egala. égaler
eclozare [zool.]. éclosion egalitate. parité, égalité
ecluză. écluse egaliza. égaliser
eeeco egiptean. Egyptien
ecografie. échographie Adev 27/10/07 eglogă. églogue
econom. parcimonieux, économe ego [n.m.] [psihanaliză]. moi [n.m.] [psychanalyse]
economic. économique ego-ul [psihanaliză]. moi (le ~) [psychanalyse]
economic (în mod ~). économiquement ei. eux
economie. économie ei! [interj.]. bah !, tiens !, mais !
economisi. économiser, mettre de l’argent de ei (a ~). sienne (la ~)
côté ei (ai ~). siens (les ~)
economisi cu zgârcenie. lésiner ei (ale ~). siennes (les ~)
economisit. économisé ei [pron.]. ils
economist. économiste ei drace!. ouais !, Que nenni !
ecorşa [anat.]. écorcher ei înşişi. eux-mêmes [m.pl.]
ecorşeu [anat.]. écorché [anat.] [n.] ejacula ejaculez. éjaculer
ecou ecouri. écho ejacula (el ~). éjaculait
ecran. écran ejaculând. éjaculant
ecuaţie. équation ejaculat. éjaculé
ecuator. équateur ejaculează (el ~). éjacule (il ~)
ecuson. écusson ejaculeze (să ~). éjacule (qu'il ~)
ecvestru. équestre ejaculare. éjaculation
eeed eeel
Eden. paradis el. on [pron. impers.], il
edict. édit el [insistent]. lui
edifica. édifier el însuşi. lui-même
edificat. édifié elan. essor, élan
edificator. relevant elastic. élastique
edita. éditer ele. elles
editor. éditeur ele însele. eux-mêmes [f.pl.]
editorial. éditorial electrocasnic. électroménager
editură. édition (maison d'~) elefant elefanţi. éléphant
ediţie. édition elegant. coquet
ediţie specială [ziar]. numéro hors série [journal] eleganţă. élégance, distinction
Eduard. Édouard element elemente. élément
educativ. éducatif element radiator [calorifer]. panneau rayonnant

- 69 -
elementar. primaire enerva. ennuyer, faire chier [pop. vulg.], irriter
elen. hellénique enervând. irritant
Elena. Hélène enervant. chiant [vulg.], agaçant, ennuyeux,
elev elevi. élève irritant [adj.]
elev de colegiu. collégien enervase. irrité (il avait ~)
elibera. dégager, délivrer, libérer, affranchir enervaseră. irrité (ils avaient ~)
eliberare. libération, délivrance enervat enervaţi enervată enervate. irrité
eliberat eliberată. libéré enervaţi (voi ~). irritez
eliberator. libérateur enervau. irritaient
elice. hélice enervează. ennuie
elicopter. hélicoptère enervează (ei ~). irritent
elimina. éliminer enervează (el ~). irrite (il ~)
eliminare. évacuation enervez. irrite (j'~)
elită. élite enervezi. irrites (tu ~)
elocinţă. éloquence enervare. irritation
elogiu. louange, éloge englez. anglais
elucida. éclaircir englezeşte. anglais
elucidat. éclairci enibahar [pop.]. maniguette [n.f.], graine de paradis
elucidează (ei ~). éclaircissent [n.f.]
elucidează (el ~). éclaircit (il ~) enigme. énigme
Elveţia. Suisse enoriaş. paroissien
elveţian. suisse [adj.] enorm. géant [adj.], colossal, énorme
elveţian [locuitor]. Suisse [n.] enormitate. énormité
entorsă. foulure
eeem
email. émail entuziasm. enthousiasme
emanare. émission entuziasma. enthousiasmé
emancipat. libéré entuziasma (el se ~). enthousiasmait (il s'~)
emancipată. libérée entuziasmat. enthousiasmé
embargou. embargo entuziasmează. enthousiasme (il ~)
emblemă. écusson, emblème entuziast. enthousiaste
embrion. embryon enunţ. énoncé [n.]
emerit. émérite enunţa. énoncer
emfatic. emphatique enunţare. énonciation
emfază. emphase enus (din ~). vénusien
emigra. émigrer eeepi
emigrant. émigrant epic. épique
emigrare. émigration epifanie [lit.]. épiphanie [lit.]
emigraţie. émigration epifenomen. épiphénomène
Emil. Émile epigastric [med.]. épigastrique [méd.]
eminent. éminent, émérite epigastru [med.]. épigastre [méd.]
eminenţă. éminence epilepsie [med.]. épilepsie [méd.]
eminescian. =du poète national Eminescu episcopie [n.f.]. évêché [n.m.]
emis. émis episod episoade. épisode
emisar. émissaire epistolă. épître
emisferă. hémisphère epitet. épithète
emisie. émission eeepo
emisiune. émission Epoca luminilor. Époque des lumières
emite. émettre, émet epocă. ère, époque
emite (va ~). émettra epocă [fig.]. siècle
emitea. émettait epopee. épopée
emiţător. émetteur eprubetă. éprouvette
emotiv. impressionnable eeepu
emoţie. émotion, émoi epuiza. épuiser
emoţie puternică. coup [fig.] epuiză (el ~). épuisa (il ~)
emoţiona. émouvoir, toucher [fig.] epuizând. épuisant
emoţionant. émouvant, vibrant, touchant epuizant. épuisant [adj.]
emoţionat. ému, touché [fig.] epuizase (el ~). épuisé (il avait ~)
eeen epuizat. épuisé
energie. ressort epuizează (el ~). épuise (il ~)

- 70 -
epuizare. épuisement escroca (el ~). filoutait
epurare. épuration escrocat. filouté
eeer escrochează (el ~). filoute (il ~)
erată. errata escrocherie. duperie, escroquerie
eră. âge esenţă. essence
erecţie (în ~). bandé [vulg.] esenţial. essentiel
ereditar. héréditaire eseu eseuri. essai Adev 24/03/08
ereditate. hérédité Espero ®[n.m.]. =auto Daewoo fabriquée en
eremit. ermite Roumanie
eretic. hérétique esplanade. esplanade
erezie. hérésie est [n.]. est [point cardinal]
erija în (se ~). ériger en (s'~) est [n.]. Orient, Est [n.]
erija în (el se ~). érigeait en (il s'~) estetică. esthétique
erijase în (se ~). érigé en (il s'était ~) estival. estival
erijează în (el ~). érige en (il s'~) estompa. estomper, adoucir
erijeze în (să se ~). érige en (qu'il s'~) estradă (spectacol de ~). variété
estropia [neo.]. estropier
ermetic. hermétique
estropiat [neo.]. estropié
ermetic (în mod ~). hermétiquement
estuar [n.n.] estuare. estuaire [n.m.]
ermetiza. étancher
ermetizând. étanchant eeeş
ermetizat. étanché eşafod. échafaud
ermetizează. étanche (il ~) eşafodaj. échafaudage
eroare. faute, erreur, négligence [fig.][erreur], eşalon. échelon
méprise eşalona (a ~). étaler, échelonner
eroare judiciară. erreur judiciaire eşalonau. étalaient
eroic. héroïque eşantion eşantioane. échantillon
eroic (în mod ~). héroïquement eşapament [auto]. échappement [auto]
eroină. héroïne eşarfă. écharpe
eroism. héroïsme eşec. échec
eronat. incorrect eşichier. échiquier
eronat (în mod ~). faussement eşti bine ?. ça va bien ?
erori [pl.]. négligences [fig.][erreur], fautes [pl.] eşti în corespondenţă cu. corresponds avec (tu ~)
erotic. érotique eşti sănătos ?. ça va bien ?
erou eroi. héros eşua. manquer, rater
eroziune. érosion eşua (el ~). ratait
erudit. érudit, savant eşuă (el ~). rata
erudiţie. érudition eşuai. ratais (tu ~)
erupţie. éruption eşuai (eu ~). ratai
erupţie [med.]. éruption [méd.] eşuăm. ratons (nous ~)
eees eşuam (eu ~). ratais (je ~)
escadrilă. escadre eşuând. ratant
escadron. escadron eşuară. ratèrent
escală. escale eşuarăm (noi ~). ratâmes
eşuarăţi. ratâtes
escalada. escalader
eşuase (el ~). raté (il avait ~)
escalada (el ~). escaladait (il ~)
eşuasem (eu ~). raté (j'avais ~)
escaladase. escaladé (il avait ~)
eşuaseră. raté (ils avaient ~)
escaladat. escaladé
eşuaseşi. raté (tu avais ~)
escaladă (el ~). escalada (il ~)
eşuaşi. ratas (tu ~)
escaladă. escalade
eşuat. manqué
escalop. escalope
eşuaţi (voi ~). ratez
escamota. escamoter
eşuează (ei ~). ratent
escamotabil. escamotable
eşuează (el ~). rate (il ~)
escapadă. escapade
eşuez. rate (je ~)
eschimos. esquimau
eşuezi. rates (tu ~)
eschiva. esquiver
escorta. escorter eeet
escortă. escorte etaj [n.n.] etaje. étage [n.m.]
etajeră. étagère
escroc. escroc, fripon
escroca (a ~). duper, filouter etala. étaler [exposer]

- 71 -
etala. étalait [exhiber] etnografie. ethnographie
etală (el ~). étala etnologic. ethnologique
etala pe (se ~). étaler sur (s'~) etnologie. ethnologie
etalând. étalant etos. ethos
etalară (ei ~). étalèrent etrusc. étrusque
etalat. étalé etuvă. étuve
etalau. étalaient eeeu
etalea (el ~). étalait eu. je, moi
etalează (ei ~). étalent (ils ~) eu însămi [f.]. moi-même
etalează (el ~). étale (il ~) eu însumi [m.]. moi-même
etalez. étale (j'~) eucalipt. eucalyptus
etaleze (el să ~). étale (qu'il ~) eufemism. euphémisme
etalezi. étales (tu ~) eufemism [abrev.]. [euph.]
etalare. étalage eufonie. euphonie
etalon. étalon euforic. euphorique
etalona. étalonner euforie. euphorie
etamină [n.f][textil]. étamine [n.f.][textile], tamise Eugen. Eugène
[n.f.][textile] Eugenia. Eugénie
etan. éthane euglena [biol.]. euglène
etanol. éthanol eul. moi (le ~) [psychanalyse]
etanş. étanche eunuc. eunuque
etanşa. étanchéifier, étancher eurasiatic. eurasiatique
etanşând. étanchant euritmie. eurythmie
etanşare. étanchéité Euro. Euro
etanşat. étanché Europa. Europe
etanşează (il ~). étanche (il ~) Europa centrală şi de est. Europe Centrale et de
etanşeitate. étanchéité l'Est
etanşeiza. étanchéifier, étancher european. européen
etanşeizând. étanchant europeniza. européaniser
etanşeizat. étanchéifié, étanché eutanasie. euthanasie
etanşeizează (el ~). étanche (il ~) eeev
etapă. étape ev. âge
etape (sări peste ~). étapes (brûles les ~) ev mediu. moyen âge
etapele (arde ~). étapes (brûles les ~) Eva. Ève
etate. âge
evacua. évacuer
etatiza. étatiser
evacua (el ~). évacuait
etatizat. étatisé
evacuând. évacuant
etc.. etc.
evacuat. évacué
eeete evacuează. évacue (il ~)
eter. éther evacuare. évacuation
etern. sempiternel, éternel evacuare (de trupe). retrait
eternă. sempiternelle, éternelle
evada (a ~). évader (s'~)
eternitate. éternité
evada (a ~). échapper de
eterogen. hétérogène
evada (el ~). évadait (il s'~)
etic. éthique
evadat evadaţi. évadé
etică [n.f.]. éthique [n.f.]
evadau. évadaient (ils s'~)
eticheta. étiqueter
evadă (el ~). évada (il s'~)
etichetă. étiquette
evadând. évadant
etichetează (el ~). étiquète (il ~)
evadează (ei ~). évadent (ils s'~)
etil. éthyle
evadeze (ei să ~). évadent (qu'ils s'~)
etilenă. éthylène
evadeze (el să ~). évade (qu'il s'~)
etilic. éthylique
evalua. calculer, évaluer, apprécier, coter
etilic. éthylénique
evaluat. coté
etimologie. étymologie
evalvie. piété
etiolat [bot.]. étiolé [bot.]
Evanghelia. Évangile (L'~)
etiologie. étiologie
evanghelic. évangélique
Etiopia. Éthiopie
evangheliza. évangéliser
etiopian. éthiopien
evaziune fiscală. évasion fiscale Adev 03/01/08
etnograf. ethnographe Evenimentul zilei. =quotidien roumain
etnografic. ethnographique

- 72 -
eventual eventuală eventuale. échéant (le cas ~),
éventuel
evereu. juif
everică. juive
evident. évident, incontesté, manifeste [adj.]
evita. parer [éviter], éviter
evlavie. dévotion
evlavie (cu ~). pieusement, religieusement
evlavios evlavioasă. pieux, dévot, religieux
evreu evrei. juif
evrika! eurêka !
Evul Mediu. Moyen âge
eeex
ex. ancien, ancienne
exact. juste, précis [adj.]
exagerare. outrance
exagerat. tiré par les cheveux
exalta. exalter
exalta (el ~). exaltait
exaltare. exaltation
exaltat. exalté
exaltau. exaltaient
examina (a ~). considérer [examiner], observer

- 73 -
Infinitiv: a examina a fi examinat
Gerunziu: examinând
Participiu: examinat
Indicativ Subjonctiv
Prezent Perfect compus Prezent Perfect compus
eu examinez eu am examinat eu examinez eu fi examinat
tu examinezi tu ai examinat tu examinezi tu fi examinat
el examinează el a examinat el examineze el fi examinat
noi examinăm noi am examinat noi examinăm noi fi examinat
voi examinaţi voi aţi examinat voi examinaţi voi fi examinat
ei examinează ei au examinat ei examineze ei fi examinat
Imperfect Mai mult ca perfect
Viitor indicativul
eu examinam eu examinasem
tu examinai tu examinaseşi Viitor I Viitor II
el examina el examinase eu voi examina eu voi fi examinat
noi examinam noi examinaserăm tu vei examina tu vei fi examinat
voi examinaţi voi examinaserăţi el va examina el va fi examinat
ei examinau ei examinaseră noi vom examina noi vom fi examinat
Perfect simplu voi veţi examina voi veţi fi examinat
eu examinai ei vor examina ei vor fi examinat
tu examinaşi Viitor I (popular) Viitor II (popular)
el examină o să examinez am să fi examinat
noi examinarăm o să examinezi ai să fi examinat
voi examinarăţi o să examineze are să fi examinat
ei examinară o să examinăm avem să fi examinat
o să examinaţi aveţi să fi examinat
o să examineze au să fi examinat
Viitor I (popular)
oi examina
îi examina
a examina
om examina
îţi examina
or examina
Imperativ Conditional
tu examinează Prezent Perfect
eu aş examina eu aş fi examinat
tu ai examina tu ai fi examinat
voi examinaţi el ar examina el ar fi examinat
noi am examina noi am fi examinat
voi aţi examina voi aţi fi examinat
ei ar examina ei ar fi examinat

Verbs conjugated like a examina


şampaniza, şantaja, şarja, şchiopăta, şcolariza, şicana, şifona, şofa, ştampila, ştanţa, şuta, abandona,
abona, aborda, absenta, abstractiza, abuza, acţiona, accelera, accentua, accidenta, achiziţiona, acidula,
aciua, aclimatiza,

- 74 -
examina (el ~). observait expunea. étalait
examinai. observais (tu ~) expuneau. étalaient
examinăm. observons expus. étalé
examinam (eu ~). observais (j'~) expuse (el ~). étala
examinam (noi ~). observions expuseră (el ~). étalèrent
examinat. observé expune unui pericol (se ~). courir un danger
examinaţi. observez expunere [solară]. exposition [solaire]
examinau. observaient eeext
examinează (ei ~). observent extaz. béatitude, extase
examinează (el ~). observe (il ~) extemporal. colle [argot écolier]
examinez. observe (j'~) extenua. exténuer
exeminezi. observes (tu ~) extenuant. fatigant
examina minuţios. éplucher [fig.] extenuare. fatigue
examinare. observation exterior. dehors [n.], extérieur
exaspera. horripiler extincţie. extinction
exasperant. chiant [vulg.], horripilant extinctor. extincteur
exasperează (il ~). horripile (il ~) extinde. agrandir
exceptând. hors [*],hormis [*] extindere. agrandissement
excepţia (cu ~). sauf extins. généralisé
exces. outrance extirpa. extirper
exclusiv (în mod ~). exclusivement, uniquement extracţie. extraction
excrescenţă. protubérance extrage. extraire, prélever, puiser
excursie. randonnée extrage rădăcina cubică [mat.]. extraire la racine
excursionist. montagnard cubique [mat.]
execuţie execuţii. travail extragere. extraction
executor judecătoresc. huissier [jur.] extraordinar. extraordinaire, série (hors ~)
exemplul (după ~). instar (à l'~) extras. extrait, prélevé
exercita. agir extravagant. extravagant
exersa. pratiquer extravaganţă. fantaisie, extravagance
exhiba. étaler [exhiber] extrem. extrême, crasse [adj.]
exhibare. étalage extrem de. singulièrement, hautement,
eeexi extrêmement
exigent. difficile [personnes], sévère extremism. extrémisme
exil. exil extremist. extrémiste
exila. proscrire, bannir, reléguer extremitate. extrémité, bout
exilat. proscrit, banni exuberant. exubérant
exista. être exuberanţă. exubérance
eeexp exulta. exulter
expansiv. exubérant ezita. vaciller, hésiter, chanceler [fig.]
expatria (se ~). émigrer ezitant. hésitant
expatriere. émigration ezitare. hésitation, réticence
expedia prin poştă. poster
fffa
expediţie [montană]. randonnée
F.M.I.. F.M.I.
experimentat. averti
fabrica. fabriquer
expira. échoir (cf. à terme échu), expirer
fabrică. usine, fabrique
expiră (el ~). échoit (il ~)
fabricant. fabricant
explica. interpréter
fabulă. fable
explicaţie. éclaircissement, explication
fabulos. fabuleux
exploda. éclater
explozie. détonation fffac
export. exportation face. rendre, rend, faire, fait (il ~)
expresie (~ verbală). locution, expression fac (ei ~). font (ils ~), rendent
exprima. énoncer fac (eu ~). rends (je ~), fais (je ~)
expune. étaler [exposer] facă (el să ~). fasse (qu'il ~)
expui. étales (tu ~) face (ai ~). ferais
expun (ei ~). étalent (ils ~) face (el ar ~). ferait
expun (eu ~). étale (j'~) face (va ~). rendra, fera
expună (el să ~). étale (qu'il ~) face (vei ~). ferai
expunând. étalant face (veţi ~). ferez
expune. étale (il ~) face (voi ~). ferai

- 75 -
face (vom ~). ferons - face negoţ ambulant (el ~). colporte (il ~)
face (vor ~). feront [com.]
facem. faisons, rendons - făcând negoţ ambulant. colportant [com.]
faceţi. rendez, faites - făcea negoţ ambulant (el ~). colportait (il ~)
faci. fais, rends [com.]
făcând. faisant - făceau negoţ ambulant (ei ~). colportaient
făcea. rendait, faisait (ils ~) [com.]
făceam. faisais face ca nou. remettre à neuf
făcu. fît face cu ochiul. faire signe de l’œil, cligner de
făcui. fis (je ~) l’œil
făcut. rendu, fait face (până la capăt). accomplir
face o anchetă. enquêter face paradă de. étalait [exhiber]
face antecameră. faire de l'antichambre face patul. faire le lit
face cu buclexul. crêper [cheveux] face pe. semblant (faire ~)
face cale întoarsă. rebrousser chemin face plinul [auto]. faire le plein [auto]
face caz de. bruit (faire ~) - faceţi plinul. faites le plein
face că. simuler face prea îngust. étriquer
- face că (el se ~). simule (il ~) face prea strâmt. étriquer
- fac că (ei se ~). simulent face progrese. progresser
- fac că (mă ~). simule (je ~) face ravagii. sévir
- facem că (ne ~). simulons face rămăşag. gager
- faceţi că (vă ~). simulez face rău. nuire, nuit
- faci că (te ~). simules (tu ~) - fac rău (eu ~). nuis (je ~)
face o chetă. faire une collecte - face rău (el ~). nuit (il ~)
face clic [PC]. cliquer [PC] - face rău cuiva. faire tort à quelqu’un
face o colectă. faire une collecte - faci rău. nuis (tu ~)
face o comandă [com.]. passer une face să se răzgândească. dissuader
commande face să ricoşeze dească. faire rebondir
face o criză [de nervi]. piquer une crise, face de ruşine pe cineva. faire honte à
piquer une colère quelqu’un
face cuibul. nicher face saftea [pop.]. étrenner [client]
- fac cuibul (îşi ~). nichent (ils ~) face săpături arheologice. fouiller
- face cuibul (a-şi ~). faire son nid face scandal. tonitruer
- face cuibul (îşi ~). niche (il ~) face schimb. échanger
face cunoştinţă cu. faire connaissance avec face un serviciu. rendre un service
face curte (~ cuiva). faire sa cour face sete. altérer, assoiffer
face dezordine. chambarder face spumă. mousser, pétiller [liquides]
face o excursie. faire de la randonnée - face spumă (el ~). pétille (il ~) [liquides]
face faţă. parer [éviter], faire face, tenir le - făcea spumă. pétillait (il ~) [liquides]
coup face pe surdul. sourde oreille (faire la ~)
face figură bună. faire bonne figure face ştersături [în scris]. raturer
face o gafă (a ~). mettre les pieds dans le plat face toaleta. faire sa toilette
face să gâfâie. essouffler face să turbe de mânie. enrager
face o idee greşită (a-şi ~). méprendre face o vânătaie. contusionner
face o injecţie. piquer face o vizită la. rendre visite à
face o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à face vânturi. péter [vulg.]
[qqn.] face zoom. zoomer
face import de (a ~) [com.]. importer [com.] face un zoom. zoom (faire un ~)
face întuneric. obscurcir Facerea lumii [bib.]. Création du monde [bib.]
face jogging. faire du footing fachir. fakir
face laba (a-şi ~) [vulg.]. branler (se ~) [pop. facile. facile
vulg.] facilita. faciliter
- face laba (îşi ~). branle (il se ~) [vulg.] facilităţi. facilités
- făcea laba (îşi ~). branlait (il se ~) [vulg.] facţiune. faction
face legătura. rattacher [fig.] factor. facteur, agent
face mâncare. cuisiner factotum. homme à tout faire
face de mântuială. faire à la va-vite factură. facture
face negoţ ambulant. colporter [com.] facultate [univ.]. faculté
- fac negoţ ambulant (ei ~). colportent (ils ~) facultativ. facultatif
[com.] făcut cu buclexul. crépu [cheveux]

- 76 -
făcut din petice. patchwork farfurie plată. assiette plate
făcut ştersături [în scris]. raturé farfurie zburătoare. soucoupe volante
fad. fade, terne farfurioară. soucoupe
fag. hêtre farmacie. pharmacie
faianţă. faïence farmacist. pharmacien, potard [fam.]
faienţar. carreleur farmec. séduction, charme, attrait
faimos faimoasă. fameux, célèbre farniente. fainéantise
fffal farsă [lit.]. farce [lit.]
falcă fălci. mâchoire farsor. farceur
fald. pli fffas
faleză. falaise fascicul. faisceau, jet
falie [geo.]. faille [géo.] fascie. faisceau
faliment. faillite fascina. éblouir, fasciner
faliment (a da ~). faillite (faire ~) fascinant. fascinant
falimenta. faire faillite fascinat. fasciné
fals falsă. faux, postiche fascinează. éblouit
fals (om ~). faux [adj.] (homme ~) fascism. fascisme
fals [n.]. faux [n.] fasona. pétrir, façonner
falsă (uşă ~). feinte (porte ~) fasonănd. pétrissant
falsifica. fausser, falsifier, forger, contrefaire fasonat. pétri
falsificare. contrefaçon fasonează (el ~). pétrit (il ~)
falsificat. falsifié, forgé, contrefait fasoneze (el să ~). pétrisse (qu'il ~)
falsificator. faussaire, falsificateur fast. faste, somptuosité
falsificator de bani. faux-monnayeur fast (cu ~). fastueusement, avec faste
familial. familial fastă (zi ~). faste (jour ~)
familiar familiară. familier fastidios. fastidieux
familiaritate. familiarité fastuos fastuoasă. fastueux, somptueux
familiariza (se ~). familiariser fastuos (în mod ~). fastueusement
familie. famille, ménage, foyer faşă. bande [n.], bandage, pansement
familie (de ~). familial fata. fille (la ~)
fffan fată fete. fille
fan. admirateur fată-n casă. femme de chambre
fana (se ~). faner (se ~) fată bătrână. vieille fille
fanatic. fanatique fată în casă. soubrette
fanatism. fanatisme fată mare. pucelle, vierge [n.], pucelle [n.]
fandoseală. minauderie fatal fatală. fatal, fatidique, funeste
fandoseşte (el se ~). minaude (il ~) fatal (în mod ~). fatalement
fandosi (se ~). minauder fatalitate. fatalité
fanfaron. fanfaron fatalmente. fatalement
fantasmă. phantasme fatidic. fatidique
fantasmagorie. fantasmagorie fato!. fille ! (toi ~)
fantastic. fantastique faţă feţe. visage, face, figure [visage]
fantezie. fantaisie faţă (face ~). coup (tenir le ~), faire face
fantomă. revenant [n.], esprit, fantôme faţă (în ~). face de (en ~), devant
fantoşă. fantoche faţă (pe ~). ouvertement, sincèrement
fapt. fait [n.], chose faţă (prin ~). par-devant
fapt (de ~). effet (en ~) faţă (vorbi pe ~). net (parler ~)
faptă. geste faţă bisericească. homme d'Église
faptă rea. méfait faţă de. auprès de
fffar faţă de masă. nappe
far [de navigaţie]. phare faţă de pernă. taie
faraon. pharaon faţă în faţă. face à face, nez à nez
fard. fard faţadă. façade
farda. farder faună. faune
farda (se ~). mettre du maquillage fauve (de culoarea ~). fauve [adj.] [couleur]
fardat fardată. fardé fffav
farfurie farfurii. assiette favoare. faveur, privilège
farfurie adâncă. assiette creuse favorabil. propice, favorable
farfurie întinsă. assiette plate favorit favoriţi. favori

- 77 -
favoriza. favoriser, avantager, privilégier fffe
favorizat. privilégié febleţe. faible [n.]
favorizează (ei ~). privilégient (ils ~) febril febrilă. fébrile, fiévreux [fig.]
favorizează (el ~). privilégie (il ~) februarie. février
favorizare. parti-pris fecioară. pucelle, vierge [n.]
fax [mesaj]. télécopie Fecioară [zodiac]. Vierge [zodiaque]
faxa. télécopier fecior. valet, gars, puceau, gaillard, jeune homme
fazan. faisan fecund. fécond
fază. phase, étape fecundare. fécondation
fffă fecunditate. fécondité
făcătură. coup monté federal federali. fédéral
făclie făclii. torche. Fackel federaţie. fédération
făgădui. vouer, promettre feedback. rebouclage
făgăduială. promesse feeric. féérique
făgăduit. voué, promis feerie. féérie
Făgăraş. =mts. dans les Carpates fel. façon, manière, genre, espèce, sorte
Făgăraşului. =mts. dans les Carpates fel de mâncare. mets [n.], mets [gastro.]
făină. farine felaţie. fellation
făinos. farineux felia [vb.]. couper en tranches
făptură. créature felicita. féliciter
fără. sans felicit (eu ~). félicite (je ~)
fără acces la mare. sans accès à la mer felicitare. félicitation
fără chef. à contrecœur felicită (el ~). félicite (il ~)
fără cusur. irréprochable felicitări. compliments
fără deosebire. à tort et à travers felie felii. coupe [résultat d'une coupure], tranche
fără egal. hors ligne felie de pâine rotundă. miche
fără formă. informe felin. félin
fără încetare. sans cesse felină [n.f.]. félin [n.m.]
fără îndoială. sans doute felul (în ~). instar (à l'~)
fără pereche. hors série fffem
fără pereche. hors pair femeie femei. épouse, femme
fără precedent. sans précédent Adev 05/03/08 femeia femeile. femme (la ~)
fără scrupule. sans scrupules, sans scrupule femeie de serviciu. bonne [n.], femme de ménage
fără seamăn. hors pareil femeie întreţinută. calège [arg.]
fără sfârşit. sans fin femeii. femme (de la ~)
fără socoteală. à tort et à travers femeilor. femmes (à des ~), femmes (des/aux ~)
fără suflu. hors d'haleine femelă. femelle
fără urmă. sans laisser de trace Adev 22/03/08 feminin [abrev.]. [f.]
fărâma. broyer feminin feminină. féminin
fărâm. broie (je ~) fenicul. fenouil
fărâmăm. broyons fenomenal. phénoménal
fărâmaţi. broyez fenomenologie. phénoménologie
fărâmi. broies (tu ~) fentă [sport]. feinte [n.f.] [sport]
fărâmiţa (se ~). effriter (s'~) fffer
făta [d. animale]. mettre bas ferăstrău [n.n.] ferăstraie. scie [n.f.]
fătat. mis bas fercheş. pimpant
făţarnic [n.m.]. sainteron [fam.] fereastră. fenêtre
făţărnicie (cu ~). sournoisement feri. éviter
făuri. forger fericire. béatitude, félicité, bonheur
făurit. forgé fericire (din ~). heureusement
fffâ fericit fericită. heureux
fâcitura [reg.MM.]. meule de foin (la ~) ferigă. fougère
fâcitură [reg.MM.] fâcituri. meule de foin ferm. ferme [adj. m.]
fân (vieux : fîn). foin fermă [n.f. agricolă]. ferme [n.f.]
fâneaţă. prairie fermeca. ensorceler, captiver, séduire, charmer
fântână. fontaine, puits fermeca (el ~). charmait (il ~)
fântâna tinereţii veşnice. fontaine de jouvence fermecat. captivé, charmé, ravi [fig.]
fârtat [pop.]. pote [fam.] fermecă (el ~). charme (il ~), charma (il ~)
fâşie. lambeau, bande [n.] fermeci. séduis (tu ~)

- 78 -
fermecător. charmant, éblouissant, ravissant
fermier. agriculteur
fermoar. zip, fermeture-éclair, fermeture éclair,
fermeture à glissière
fermoar (prevăzut cu ~). zippée
feroce. vorace, cruel, féroce, sauvage
ferodou [de frână auto]. patin [du frein] [auto] (<
Ferodo)
ferometal. quincaillerie
ferotenii [pl.] [derog.]. quincaillerie
feroviar. cheminot
ferpar [demod.]. nécrologie, faire-part
ferry-boat. bac [transport]
fertil. fécond
fertilitate. fécondité
fffes
fesă fese. fesse
festin. régal
festival festivaluri. fête
fetei. fille (de la ~)
fetelor. filles (à des ~)
fetid. nauséabond
fetiţă fetiţe. petite fille, fillette
fetiţei. fillette (de la ~)
fetru. feutre
feudal feudali. féodal
fezabil. faisable
fezabilitate (studiu de ~). faisabilité (étude de ~)
fffi
fi. être

- 79 -
Infinitiv: a fi a fi fost
Gerunziu: fiind Participiu: fost
Indicativ
Imperfect Mai mult ca perfect Perfect simplu
Prezent Perfect compus
eu eram eu fusesem eu fusei; fui
eu sunt; sînt eu am fost
tu erai tu fuseseşi tu fuseşi; fuşi
tu eşti tu ai fost
el era el fusese el fuse; fu
el este; e el a fost
noi eram noi fuseserăm noi fuserăm;
noi suntem noi am fost
voi eraţi voi fuseserăţi furăm
voi sunteţi voi aţi fost
ei erau ei fuseseră voi fuserăţi; furăţi
ei sunt; sînt ei au fost
ei fuseră; fură

Subjonctiv
Prezent Perfect compus
eu fiu eu fi fost
tu fii tu fi fost
el fie el fi fost
noi fim noi fi fost
voi fiţi voi fi fost
ei fie ei fi fost
Viitor indicativul
Viitor I Viitor II Viitor I (popular) Viitor II (popular) Viitor I (popular)
eu voi fi eu voi fi fost o să fiu am să fi fost oi fi
tu vei fi tu vei fi fost o să fii ai să fi fost îi fi
el va fi el va fi fost o să fie are să fi fost a fi
noi vom fi noi vom fi fost o să fim avem să fi fost om fi
voi veţi fi voi veţi fi fost o să fiţi aveţi să fi fost îţi fi
ei vor fi ei vor fi fost o să fie au să fi fost or fi
Imperativ
tu fii voi fiţi
Conditional
Prezent Perfect
eu aş fi eu aş fi fost
tu ai fi tu ai fi fost
el ar fi el ar fi fost
noi am fi noi am fi fost
voi aţi fi voi aţi fi fost
ei ar fi ei ar fi fost

- 80 -
era. était Sunt încântat să vă revăd. Je suis ravi de vous
era destul. suffirait revoir
era egal cu. équivalait (il ~) suntem. sommes
era ger. gelait suntem chit. nous sommes quittes
era suficient. suffirait sunteţi. êtes
era vorba de. agissait fi aiurit. être dans les vapes
erai. étais (tu ~) fi la ananghie. être dans de beaux draps
erai în corespondenţă cu. correspondais avec fi la anghie. être dans le bourbier
(tu ~) fi atent. prendre garde
eram (eu ~). étais (j'~) fi bine dispus. être de bonne humeur
eram (noi ~). étions fi în budă [reg]. être dans des beaux draps
eram în corespondenţă cu. correspondais avec fi de bun augur. être de bon augure
(je ~) fi de bună credinţă. être de bonne foi
eraţi. étiez fi pe cale. être en voie
erau. étaient fi la capătul nervilor, fi la capătul puterilor.
este. est (il ~), c'est être au bout du rouleau
este egal cu. équivaut (il ~) fi cu capul în nori. être dans les nuages, être
este în corespondenţă cu. correspond avec dans les vapes
este scadent. échoit (il ~) fi în călduri [iron.]. être chaud [pop.]
eşti. es fi cât pe ce. manquer
fi (ai ~). serais (tu ~) fi cât pe ce să. faillir, être sur le point de
fi (am ~). serions fi la cheremul [+G]. être à la merci de
fi (aţi ~). seriez fi chit. être quitte
fi (el ar ~). serait fi în corespondenţă cu. correspondre avec
fi (nu ~)!. sois pas (ne ~) ! fi la curent. être au courant, être branché
fi (va ~). sera fi la cuţite cu. être aux prises avec
fi (vei ~). seras fi în derivă. être à la dérive
fi (veţi ~). serez fi egal. équivaloir
fi (voi ~). serai fi excitat. être chaud [pop.]
fi (vom ~). serons fi un fiasco [teatru]. être nul, être un navet
fi (vor ~). seront [fam.]
fii!. sois ! fi frică (a-i ~). avoir la frousse
fii (să ~). sois (que tu ~) fi implicat în. être dans le coup
fiind. étant fi indiferent (fi ~). indifférer
fiţi!. soyez ! fi informat. être branché
fiţi (să ~). soyez (que vous ~) fi instabil. vaciller
fiţi bun şi aşteptaţi. veuillez patienter fi la înălţimea aşteptărilor. faire bonne figure
fiu (să ~). sois (que je ~) fi la înălţimea… [+G]. être à la hauteur de
fost. été (< être) fi încântat de. louer [éloge]
fu (el ~). fut (il ~) fi în legătură. rattacher (se ~)
fui. fus (je ~) fi la mâna [+G]. être à la merci de
furăm. fûmes fi la mila [+G]. être à la merci de
furăm (noi ~) [a fi]. fûmes (nous ~) fi cu nasul pe sus. péter plus haut que son cul
furăţi (voi ~). fûtes (vous ~) fi nebun după. toquer de (se ~)
fuse. fût fi nevoie. devoir
fusese. été (avait ~), été (il avait ~) fi nevoie de. nécessiter
fusesem (eu ~). été (j'avais ~) fi cu ochii pe. avoir dans son collimateur
fuseseră. été (avaient ~), été (ils avaient ~) fi picat [la un examen]. être collé [examen]
fuseserăm. été (nous avions ~) fi pe picior de egalitate. être sur un pied
fuseserăţi. été (vous aviez ~) d’égalité de
fuseseşi. été (tu avais ~) fi prezent la. assister
fuşi. fus (tu ~) fi primul client. étrenner [client]
îs (ei ~). sont fi prost ca noaptea. être bête comme ses pieds
îs (eu ~) [pop.]. suis (je ~) fi prost dispus. être de mauvaise humeur
sînt. sont fi pe punctul să. faillir, être sur le point de
sîntem. sommes (nous ~) fi putret de bogat. rouler sur de l'or
sunt (eu ~). suis (je ~) fi în rahat [pop.]. être dans le bourbier
sunt (ils ~). sont (ils ~) fi de rău augur. être de mauvais augure
sunt în corespondenţă cu. corresponds avec fi sau a nu fi (a ~). être ou ne pas être
(je ~) fi suficient. suffire

- 81 -
fi şomer. être au chômage filat. filé [police]
fi o ştire bombă. être à la Une filează (el ~) [pe cineva]. file (il ~)
fi ud leoarcă. ruisseler filament. filament
fi pe urmele. pourchasser filantrop. philanthrope
fi pe urmele [+G]. talonner filantropic. philanthropique, charitable
fi vorba (va ~). agira (s'~) filantropie. philanthropie
fi vorba de. agir filare [poliţistă]. filature [police]
fi vorba de (ar ~). agirait de (s'~) filarmonică. philharmonie, orchestre philharmonique
fi zero. être nul filatură. filature
fiară [pop.] [med.]. bile filă file. feuille [de papier]
fiară [zool.]. fauve [n.] fildeş. ivoire
fiasco [teatral]. navet [pop.] file [alim.]. filet [alim.]
fibră. fibre filei. feuille (de la ~) [de papier]
fibră de sticlă. fibre de verre filet [de şurub]. filet [de vis]
ficat. foie fileu. filet
fictiv. fictif, imaginaire filial. filial
ficţiune. fiction filiaţie. filiation
fidea. vermicelle filigran. filigrane
fidel. loyal film. film, pellicule
fidelitate. loyauté film (turna un ~). film (tourner un ~)
fffie film documentar. documentaire [film]
fie!. soit ! filma. filmer
fie (el să ~). soit (qu'il ~) filmă. filma
fie că vrei fie că nu. que tu le veuilles ou non filmând. filmant
fie ce-o fi. advienne que pourra filmară. filmèrent
fie… fie… / ou (bien) … ou (bien) …, soit… filmat. filmé
soit… filmau. filmaient
fiecare. chaque, chacun, chacune filmează (ei ~). filment (ils ~)
fiecăreia. chacune (à ~) filmează (el ~). filme (il ~)
fiecăruia. chacun (à ~) filolog. philologue
fier. fer filologie. philologie
fier de călcat fiare de călcat. fer à repasser filon. filon
fierar. forgeron filosof, filozof. philosophe
fierărie. forge filosofic. philosophique
fierbe. cuire, bouillir filosofie, filozofie. philosophie
fierbe (el ~). bout (il ~) filozofic. philosophique
fierbe înăbuşit. mijoter filtra. filtrer
fierbe la foc mic. mijoter, bouillir à petit feu filtra (el ~). filtrait
fierbere. ébullition filtraj. filtrage
fierbinte. ardent, brûlant, bouillant, bouillante filtrare. filtration
fiert. bouilli filtrare. filtrage
fiere. bile filtrat. filtré
fiertură (de plante). infusion filtre. filtres
fffig filtrează (el ~). filtre (il ~)
filtreze (el să ~). filtre (qu'il ~)
figură figuri. figure
filtru. filtre
figurant figuranţi. figurant
filtru de apă. filtre à eau
figurat. figuré
fim (să ~). soyons
figurativ figurativă. figuratif
figură [faţă] figuri [feţe]. figure [visage] fffin
figură de stil. figure de rhétorique fin fină. délicat, fin [adj.]
figurii. figure (de la ~) fin [n.m.] [al unui naş] fină. filleul
figurină. figurine fin de siecle. fin de siècle
fiică. fille final. ultime, final
fiind vorba de. agissant final [n.n.]. fin [n.f.]
fiindcă. parce que, car finală [n.f.] [sport] finale. finale [n.f.] [sport]
fiinţă. créature finalitate (fără ~). objet (sans ~)
fffil financiar. financier
fila [pe cineva]. filer [police] finanţa. financer
fila (el ~) [pe cineva]. filait [police] finanţare. financement

- 82 -
finanţat. financé fffle
finanţe. finances fleac fleacuri. rien [n.], bêtise, sornette
finele (la ~). issue (à l'~) fleacuri [pl.]. niaiseries
fineţe. subtilité fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.]. boucle-la !, ferme-la !,
fiolă. ampoule tais-toi !
fior. frémissement, frisson flecăreală. caquetage, papotage
fffir flecăresc (ei ~). jasent (ils ~)
fir fire. fil, brin, grain flecăreşte. jase (il ~)
fir cu plumb. fil à plomb flecări. jaboter, bavarder, jaser, papoter
fir de bumbac. fil de coton flecărit. jasé
fir de iarbă. brin d'herbe flegmatic. placide
fir de lână. fil de laine flegmă. salive
fir de mătase. fil de soie flexibil. souple
fir de nisip (un ~). grain de sable (un ~) flexibilitate. souplesse
fir de păr. poil, cheveu ffflo
firav firavă. chétif floare flori. fleur
fire. nature, naturel [n.] floare broştească [bot.]. Ranunculus acer [bot.]
firesc. spontané, naturel floare de leac [bot.]. Ranunculus repens [bot.]
fireturi [pl.]. galon [mil.] floarea. fleur (la ~)
firidă. niche floci [vulg.] [pl.]. poils [pl.]
firimitură firimituri. miette flocos. velu
firmă. compagnie, comp, entreprise, maison (de flori (copil din ~). bâtard
commerce) florii. fleur (de la ~)
firul gândurilor. fil de ses pensées florilor. fleurs (des/aux ~)
fisă. jeton ffflu
fistic. pistache fluid. coulant
fisurat. fêlé, fissuré
fluier. fifre
fisură fisuri. fêlure, fente, lézarde [f.], fissure
fluier [de arbitru/poliţist]. sifflet
fişic. rouleau
fluiera. siffler
fişier [PC]. fichier [PC]
fluier (eu ~). siffle (je ~)
fitil. mèche [lampe]
fluieră. siffla (il ~), siffle (il ~)
fiţuică [arg.=ziar]. canard [fam.]
fluieră (ei ~). sifflent
fiu. fils
fluierând. sifflant
fiul risipitor [Biblie]. fils prodigue (le ~) [Bible]
fluierat. sifflement, sifflé
fix [d. oră]. sonnant [heure]
fluieri. siffles
fix [d. ore]. tapant [adj][heure]
fluorescent. phosphorescent, fluorescent
fixa. ancrer, fixer
fixa raţii. rationner fluture fluturi. papillon [zool.]
fluture de noapte. papillon de nuit
fizic. physique
fluturele. papillon (le ~)
fizic (din punct de vedere ~). physiquement
flux. marée, flux
fizică [n.f.]. physique [n.f.]
fizician. physicien fffo
fizionomie. physionomie foaie foi. feuille
foaie [de hârtie] foi. feuille [de papier]
fffl
foaie grasă [bot.]. Pinguicula alpina [bot.]
flacără. flamme foaier. foyer
flacăra olimpică. la flamme olympique Adev foale [de fierar]. soufflet
11/04/08 foame. faim
flăcări (în ~). flammes (en ~) foamete. famine
flăcări (în ~). flammes (en ~), feu (en ~) foarfecă [sg.]. ciseaux [pl.]
flăcării. flamme (de la ~) foarfecă de grădinărit. cisaille à haie
flăcărilor. flamme (aux/des ~) foarte. très, fort [adv.], vachement [fam.]
flacon cu pipetă [med.]. flacon stilligoutte [méd.] foarte puţin. guère
flanc. flanc fobie. phobie
flanel de corp. gilet [n.m.]
fffoc
flash. lampe éclair
flata. enorgueillir foc focuri. incendie, feu
flăcău. gars foc (lua ~). feu (prendre ~)
flăcău [pop.]. jeune homme foc de armă. coup de feu
flămânzica de stâncă [bot.]. Draba lasiocarpa [bot.] foc de artificii. feu d'artifices
foc de puşcă. coup de feu

- 83 -
foc de tabără. feu de camp fortifica. fortifier
foc mare. fournaise fortificant. tonique
focar. foyer fortificaţie. fortification
focar [optică]. foyer [optique] fortuit. fortuit
fochist. chauffeur fortul. forteresse (la ~)
foehn [n.n.]. sèche-cheveux [n.m.] forţa. forcer
fofila (se ~). faufiler (se ~) forţa (el ~). forçait
fofila (se ~). faufilait (il se ~) forţând. forçant
fofilă (se ~). faufila (il se ~) forţat. factice, forcé
fofilează (ei se ~). faufilent forţează. forcent, force (il ~)
fofilează (el se ~). faufile (il se ~) forţez. force (je ~)
fofilezi (tu te ~). faufiles (tu te ~) forţezi. forces (tu ~)
fofoleancă [pop. vulg.]. chatte [fig.], con [vulg.] forţă. force [n.], puissance
foii [de hârtie]. feuille (de la ~) [de papier] forţă morală. ressort
foişor. beffroi fffos
folclorist. ethnographe fosă. fosse
folder [PC]. dossier [PC] fosfor. phosphore
folie aluminizată. papier aluminium fosforescent. phosphorescent
folie de aluminiu. papier aluminium, papier alu fost [ex-]. ancien
[fam.] fostă [ex-]. ancienne
folos. avantage foşgăi. pulluler
folosi folosesc. utiliser, user foşgăit. pullulé
folosi pentru prima dată. étrenner foşni. bruire, murmurer, frémir
folosire. usage foşnea. murmurait, frémissait
folositor. utile foşneau. frémissaient
fond fonduri. fond foşnesc. murmurent
fond [com.]. fonds foşnesc (ei ~). frémissent
fondare. création foşneşte. murmure [vb.], frémit (il ~)
fondator. fondateur foşnet. bruissement, frémissement
fonetăcă [n.f.]. phonétique [n.f.] foşni (el ~). frémit (il ~) [parf. s.]
fonetic. phonétique foşnind. murmurant, frémissant
fonologic. phonologique foşnit. frémi
fonologie. phonologie foşnitor. frémissant [adj.]
font [PC]. police [typo] fffot
fontă. fonte fotbal. football
fffor fotbalist. footballeur
forestier. forestier foto-. photo-
forja. forger fotocopia. photocopier
forjat. forgé fotocopiat. photocopié
forjă. forge fotocopie. photocopie
forjerie. forge fotogenic. photogénique
forma. former fotogenie. photogénie
forma (el ~). formait fotograf. photographe
formal. formel fotografia. photographier, prendre (qqn.) en
formalitate. formalité photo
formare. formation fotografia (el ~). photographiait (il ~)
format. formé fotografiam (eu ~). photographiais (je ~)
formata [PC]. formater [PC] fotografiat. photographié
formaţie. formation fotografiau. photographiaient (ils ~)
formă. moule [n.], forme [n.] fotografiază (ei ~). photographient (ils ~)
formă (de ~). formel fotografiază (el ~). photographie (il ~)
formează. forment fotografiez (eu ~). photographie (je ~)
formidabil. formidable fotografieze (el să ~). photographie (qu'il ~)
formula. formuler fotografic. photographique
formular. formulaire fotografie. photo [fam.], photographie, photo
formulă. formule [image]
fort. fort [n.], forteresse fotografie mărită. agrandissement
fortăreaţa. forteresse (la ~) fotoliu fotoliul. fauteuil Adev 05/12/07
fortăreaţă. fort [n.], forteresse fffr

- 84 -
frac. habit frapa. frapper
fractura. fracturer frapant. frappant [adj.]
fractură. fracture frapat. frappé [fig.]
fracţie. fraction frapând. frappant [fig.]
fracţiune. fraction frapă. frappa [fig.]
fragă. fraise frasin [bot.]. frêne [bot.]
fraged. tendre [mou] frate fraţi. frère
fragil. fragile, frêle frate bun. frère germain
fragment. fragment frate geamăn. frère jumeau
fragmenta. fragmenter, morceler frate vitreg. demi-frère
fragmentar. fragmentaire, partiellement fratele priboiului [bot.]. Geranium sylvaticum [bot.]
frăguţă. fraise fratern. fraternel
frământa [aluatul]. pétrir [pâte] fraternitate. fraternité
frământa (el ~) [aluatul]. pétrissait (il ~) fratricid. fratricide
[pâte] frăţesc. fraternel
frâmântă (el ~) [aluatul]. pétrit (il ~) [pâte] frăţie. fraternité
frământând [aluatul]. pétrissant [pâte] frâu. rêne
frământat [aluat]. pétri [pâte] fraudă fraude. fraude
frământe (el să ~) [aluatul]. pétrisse (qu'il ~) frază. phrase
[pâte] fffre
frământare. convulsion freamăt. bruissement, murmure [n.], frisson,
frâna. freiner susurrement, susurration
frână. freine freca (se ~). frotter
frâna (el ~). freinait freca mâinile (a-şi ~). frotter les mains (se ~)
frână (el ~). freina (il ~) frecare. frottement
frânăm. freinons frecţie [med.]. friction [méd.]
frânând. freinant frecţiona (el ~). frictionnait (il ~)
frânat. freiné frecuş. friction [fig.]
frânaţi. freinez frecvent. usuel, fréquent
frânaţi. freinez frecvent (în mod ~). fréquemment
frânează (el ~). freine (il ~) frecvent [adv.]. souvent
frânez (eu ~). freine (je ~) frecventa. fréquenter
frânezi (tu ~). freines (tu ~) frecventa (el ~). fréquentait (il ~)
frână [n.f.] frâne. frein [n.m.] frecventare. fréquentation
frână de mână [n.f.]. frein à main [n.m.] frecventase. fréquenté (il avait ~)
frână de picior [n.f.]. frein à pied [n.m.][auto] frecventat. fréquenté [PC]
franc francă. franc, sincère frecventează (el ~). fréquente (il ~)
franc [moneda] franci. franc [monnaie] frecventeze (el să ~). fréquente (qu'il ~)
franc belgian. franc belge frecvenţă. fréquence
franc elveţian. franc suisse freeware. graticiel [PC]
franc francez. franc français fremăta. murmurer, bruire, susurrer, frémir
franca. affranchir freamăta. murmurait
francez [locuitor] francezi franceză. Français freamătă (ei ~). frémit (il ~)
[n.m.] [habitant] freamătă (ei ~). murmurent, frémissent
francheţe [neo.]. franchise, sincérité freamătă (el ~). murmure (il ~)
frânc [adj.][arh.] frânci. français [habitant], fremăt (eu ~). frémis (je ~)
Français [n.m.] fremăta (el ~). frémissait
Francisc. François fremătat. frémi
francofon. francophone fremătau. frémissaient
francofonie. francophonie fremătând. murmurant, frémissant
franctiror. franc-tireur fremătător. frémissant [adj.]
frânghie frânghii. corde fremătă (el ~). frémit (il ~) [parf. s.]
frânghie de uscat rufele. étendoir frenetic. frénétique
franj franjuri. frange frenezie. frénésie
Franţa. France frenţe [n.n.pl.][pop.]. syphilis [n.f.]
franţuji [pop.]. Français [n.m.pl.] frescă fresce. fresque
franţuz [pop., derog.]. Français [n.m., habitant] fret [comerţ]. fret [commerce]
franţuzesc. français freză. fraise
frapa. frapper [fig.] fffri

- 85 -
friabil. friable frişcă. crème fouettée, crème Chantilly
frică. crainte, peur frison. frisson
frică (a-i fi ~) ). frousse (avoir la ~) frisona. frissonner
frică (fiindu-i ~). peur (ayant ~) frisona (el ~). frissonnait
frică (i-a fost ~). peur (il a eu ~) frisonă (el ~). frissonna
frică (îi e ~). peur (il a ~) frisonând. frissonnant
frică (îi era ~). peur (il avait ~) frisonează (el ~). frissonne (il ~)
frică (îi fusese ~). peur (il avait eu ~) frisonez. frissonne (je ~)
frică (îmi fusese ~). peur (j'avais eu ~) frivol. frivole, léger
frică (îţi fusese ~). peur (tu avais eu ~) frivolitate. frivolité
frică (le-a fost ~). peur (ils ont eu ~) friza. friser
frică (le e ~). peur (ils ont ~) frizat. frisé
frică (le era ~). peur (ils avaient ~) frizează (el ~). frôle (il ~)
frică (le fusese ~). peur (ils avaient eu ~) frizer. coiffeur
frică (mi-a fost ~). peur (j'ai eu ~) frondă. fronde
frică (mi-e ~). peur (j'ai ~) front [mil.]. front [mil.]
frică (mi-era ~). peur (j'avais ~) frontieră. frontière
frică (ne-a fost ~). peur (nous avons eu ~) fffru
frică (ne e ~). peur (nous avons ~) fruct. fruit
frică (ne era ~). peur (nous avions ~) fructe de mare [creveţi etc.]. fruits de mer
frică (ne fusese ~). peur (nous avions eu ~) fructe]. éplucher $$$
frică (nu-ţi fie ~)!. peur (n'aie pas ~) ! fructifer. fruitier
frică (nu vă fie ~)!. peur (n'ayez pas ~) ! fructifica. fructifier
frică (ţi-a fost ~). peur (tu as eu ~) fructoză. fructose
frică (ţi-e ~). peur (tu as ~) fructuos. fructueux
frică (ţi-era ~). peur (tu avais ~)
frumoasa din pădurea adormită. la belle au bois
frică (v-a fost ~). peur (vous avez eu ~)
dormant
frică (vă e ~). peur (vous avez ~)
frumos frumoşi frumoasă frumoase. beau, joli
frică (vă era ~). peur (vous aviez ~)
frumuşel. mignon
fricos fricoasă. peureux, timoré, craintif
frumuseţe. beauté
fricţiona. frictionner frumuşică. mignonne
fricţionă (el ~). frictionna (il ~) frundă. fronde [fig.]
fricţionând. frictionnant frunte frunţi. front
fricţionat. frictionné frunte (în ~). tête (à la ~)
fricţionează (el ~). frictionne (il ~) fruntea. front (le ~)
fricţiune. heurt [n.], friction frunză frunze. feuille
frig [n.n.]. froid [n.m] frust. fruste
frigăruie. broche [gastron.], brochette ftizie [arh.]. phtisie
frige. frire, rôtir fffu
frig (eu ~). fris (je ~), rôtis (je ~)
fffug
frig [vb.]. rôtissent
frigând. rôtissant fug (eu ~). fuis (je ~), cours (je ~), courent (ils)
frigă (el să ~). qu'il fasse frire fugar. fuyard
frige. brûle (il ~), brûlant (il est ~) fugă. fuite
frige!. brûle ! (ça ~) fugă dezordonată. déroute
frige (el ~). rôtit (il ~), frit (il ~) fugi. sauver (se ~), courir, fuir
frige (el se ~). crame (il se ~) [pop.], brûle (il fugă (să ~). fuie (qu'il ~)
se ~) fugă [muz.]. fugue
frigea. brûlait, rôtissait, il faisait frire fuge. fuit
frigeau. ils faisaient frire fuge (care ~). fuyant
frigem. rôtissons fugea. fuyait
frigi. tu fris, rôtis, tu fais frire, tu fais rôtir fugi (el ar ~). fuirait
fript fripţi friptă fripte. brûlé, rôti [vb.], frit fugi (tu ~). cours (tu ~), fuis (tu ~)
frige pe grătar. griller fugi (va ~). courra, fuira
fript pe grătar. grillé fugi (vei ~). courais
frigider. frigo [fam.] fugi (veţi ~). courez
frigiditate. frigidité fugi (voi ~). courrai
friguros [sensibil la frig] friguroasă. frileux fugi (vom ~). courons
friptură. bifteck, rôti [n.] fugi (vor ~). courront
friptură la grătar. grillade fugim. fuyons

- 86 -
fugind. fuyant furcă de tors. quenouille
fugit. fui, couru furcătură [geo.] [pop.]. bifurcation [de
fugiţi. fuyez montagnes]
fugi cât îl ţin picioarele. courir à toutes jambes furci de tors. quenouilles
fugi de colo colo. courir ci et là furculiţă. fourchette
fugitiv. fugitif furibund. furibond
fular. foulard, cache-nez furie. fureur, colère, furie, courroux
fulger. éclair furios. furieux
fulgerător fulgerătoare. foudroyant furiş (pe ~). subrepticement
fulminant. fulminant furişa (se ~). faufiler (se ~)
fffum furişă (se ~). faufila (il se ~), faufilait (il se ~)
fum. fumée furişează (ei se ~). faufilent
fuma. fumer furişează (el se ~). faufile (il se ~)
fumat. fumé furişezi (tu te ~). faufiles (tu te ~)
fumător. fumeur furişat. furtif
fumega. fumer furnal. fourneau (haut ~)
fumeie [reg.] fumei. femme furnicar. fourmilière
fumeia [reg.]. femme (la ~) furnică. fourmi
fumeii [reg.]. femme (de la ~) furnicături [pl.]. picotements [pl.]
fumeilor [reg.]. femmes (des/aux ~) furniza. livrer [com.], fournir
fffun furniza (el ~). livrait (il ~) [com.], fournissait
funambul. fil-de-fériste furnizat. livré [com.], fourni
furnizaţi (voi ~). livrez (vous ~) [com.]
funcţie. mandat, fonction, emploi
furnizau. livraient (ils ~) [com.]
funcţie înaltă. dignité
furnizăm. livrons (nous ~) [com.]
funcţiona. fonctionner
furnizând. livrant [com.], fournissant
funcţionar. fonctionnaire
furnizează (ei ~). livrent (ils ~) [com.],
funcţionare. fonctionnement
fournissent (ils ~)
fund. cul, pétard [pop.] [anat.], fond furnizează (el ~). fournit, livre (il ~) [com.]
fundamenta pe. axer sur, fonder sur furnizez. fournis (je ~), livre (je ~) [com.]
fundamental. fondamental furnizeze (ei să ~). livrent (qu'ils ~) [com.]
fundaţie. fondement, fondation furnizeze (el să ~). livre (qu'il ~) [com.]
fundătură. impasse, chemin sans issue furnizezi. livres (tu ~) [com.]
fundul mării. fond de la mer furnizor. fournisseur, livreur
funebru. funèbre, sépulcral furou. fourreau, combinaison [de femme]
funerar. sépulcral furt. vol [jur.]
funest funestă. funeste, fatal furt calificat. vol qualifié
funicular. funiculaire furtun. tuyau
funie funii. corde
furtuna (care anunţă ~). orageux
funingine. suie
furtună. orage. fırtına
fffur furtună de zăpadă. tempête de neige
fura. voler [jur.], dérober furtunos furtunoasă. orageux
fur. vole (je ~) [jur.] furuncul. furoncle, abcès
fura. volait [jur.] fffus
fura (va ~). volera [jur.] fus. fuseau
fura (vor ~). voleront [jur.] fus orar fuse orare. fuseau horaire
furase. dérobé (il avait ~) fustă. jupe
furat. dérobé, volé [jur.] fuştei. échelon
furaţi. volez [jur.]
fffut
furau. dérobaient (ils ~), volaient [jur.]
fură (ei ~). volent [jur.], dérobent (ils ~) fute. foutre
fură (ei ~) [a fi]. furent (ils ~) dérobait (il ~) fut [vulg.]. fous (je ~)
fura (el ~). volait [jur.], dérobait (il ~) futând [vulg.]. foutant
fură (el ~). dérobe (il ~), vole (il ~) [jur.] fute (el ~) [vulg.]. fout (il ~)
fură (el ~) [perf. s.]. déroba (il ~) fute (el va ~) [vulg.]. foutra
furând. dérobant fute [vulg.]. baiser [vulg.], foutre [vulg.],
fureseră. dérobé (ils avaient ~) copuler
furi. voles [jur.] futut [vulg.]. foutu [vulg.]
furaj. fourrage fuţi [vulg.]. fous (tu ~)
fute în cur [vulg.]. enculer [vulg.]
furcă. fourche

- 87 -
futut în cur. enculé gardă de onoare. garde d'honneur
futil. futile garderobă. vestiaire
fuziona. fusionner garnisi. garnir
fuziune. fusion garnisea. garnissait
ggga garniseau. garnissaient
G-ral. Général [abréviation][mil.] garnisesc. garnissent
G-ralul. Général [abréviation][mil.] garniseşte. garnit
g [gram abrev.]. g [gramme abréviation] garnisind. garnissant
G.D.S.. =Groupe de Dialogue Social garnisit. garni
gabardină. gabardine garnisit. garni
gafă. gaffe, bévue garnitură. garniture
gagică [fam.]. gonzesse [fam.], nénette [fam.], petite garnitură de mânecă. emmanchure
amie garnitură de pietre preţioase. parure
gagiu [pop.]. petit ami, mec garnizoană. garnison
gaiţă. geai garoafă. œillet [bot.]
gaj. gage garofiţa albă de stânci [bot.]. Dianthus spiculifolius
[bot.]
gggal
garou [med.]. garrot [méd.]
gal. Gaulois
garsonieră. studio, garçonnière
galant. galant
galant (în mod ~). galamment gggat
galanterie. galanterie gata. prêt [adj.]. ready. gotovyi
Galatea. Galatée gata! ajunge!. baste !
gală [n.f.]. gala [n.m.] gaură. orifice
gaură găuri. trou
galben. sou, jaune
gaură [pentru şiret]. œillet [pour les lacets]
galben [ban] galbeni [bani]. sou
gaura cheii. trou de serrure (le ~)
gălbejit. jaunâtre
gavial. gavial
gălbenare [pop.]. ictère
gălbenele de munte [bot.]. Ranunculus carpaticus gggaz
[bot.] gaz. gaz
gălbenuş. jaune d'œuf gaz [textil]. gaze
gălbinare [pop.]. jaunisse [pop.] gaza. gazer
gălbui. jaunâtre gaza (el ~). gazait
galeră. galères gazat. gazé
galerie [la teatru]. galerie, poulailler [théâtre] gazează. gaze (il ~)
galeş. langoureux, langoureusement gazdă. hôtesse [n.f.], hôte [n.m.]
galez. gallois gazdă [reg. MM]. richard
galic. gaulois gazelă. gazelle
Galilor (Ţara ~). Galles (Pays de ~) gazetar. journaliste, reporter
galon. tresse gazetă. gazette
galon [militar]. galon [mil.] gazon. gazon
galop. galop gggă
galopa. galoper găină. poule. gallina
galvaniza. galvaniser găinar. filou
galvanizat. galvanisé gălăgie. vacarme, bruit, tapage
gggam gălăgios gălăgioasă. tapageur, tumultueux,
gamă (de produse). choix [commerce] bruyant
gambă. jambe gălăgios [adv.]. bruyamment
gambit. gambit găleată găleţi. seau
gamelă. gamelle găleţii. seau (du ~)
gamelă de sfert [n.f.]. quart [n.m.] [vaisselle] găselniţă. trouvaille
gangster. gangster găsi. trouver
gggar găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a se ~).
garaj. garage surabonder
garanţă. garance găsit. trouvé
garanţie. garantie, gage gătat gătaţi gătată gătate [rég. Ts]. terminé
gară gări. gare găteală. parure
gard. clôture găteje [pl. reg.]. petit bois [sg.]
gard de ţăruşi. palissade găti. cuisiner
gard viu. haie găti (se ~). parer (se ~)

- 88 -
găunos. creux
găurele (cu ~). piqué [adj.]
găuri. trouer
găzdui. loger (~ qqn) [v.t.], héberger
găzduia. logeait (il ~ qqn) [v.t.]
găzduiau. logeaient (ils ~ qqn) [v.t.]
găzduiesc (ei ~). logent (~ qqn) [v.t.]
găzduieşte. loge (il ~ qqn) [v.t.]
găzduit. logé (~ qqn) [v.t.]
găzduire. hébergement
gggâ
gâdila. chatouiller
gâdil (eu ~). chatouille (je ~)
gâdila (el ~). chatouillait
gâdilat. chatouillé
gâdilaţi. chatouillez
gâdilă (care ~). chatouillant
gâdilă (el ~) [perf. s.]. chatouilla
gâdilă (el ~). chatouille (il ~)
gâdilăm. chatouillons (nous ~)
gâdilând. chatouillant
gâdili. chatouilles (tu ~)
gâdilicios. chatouilleux

- 89 -
Infinitiv: a gâdila a fi gâdilat
Gerunziu: gâdilând
Participiu: gâdilat

Indicativ Subjonctiv
Prezent Perfect compus Prezent Perfect compus
eu gâdil eu am gâdilat eu gâdil eu fi gâdilat
tu gâdili tu ai gâdilat tu gâdili tu fi gâdilat
el gâdilă el a gâdilat el gâdile el fi gâdilat
noi gâdilăm noi am gâdilat noi gâdilăm noi fi gâdilat
voi gâdilaţi voi aţi gâdilat voi gâdilaţi voi fi gâdilat
ei gâdilă ei au gâdilat ei gâdile ei fi gâdilat
Imperfect Mai mult ca perfect
Viitor indicativul
eu gâdilam eu gâdilasem
tu gâdilai tu gâdilaseşi Viitor I Viitor II
el gâdila el gâdilase eu voi gâdila eu voi fi gâdilat
noi gâdilam noi gâdilaserăm tu vei gâdila tu vei fi gâdilat
voi gâdilaţi voi gâdilaserăţi el va gâdila el va fi gâdilat
ei gâdilau ei gâdilaseră noi vom gâdila noi vom fi gâdilat
Perfect simplu voi veţi gâdila voi veţi fi gâdilat
eu gâdilai ei vor gâdila ei vor fi gâdilat
tu gâdilaşi Viitor I (popular) Viitor II (popular)
el gâdilă o să gâdil am să fi gâdilat
o să gâdili ai să fi gâdilat
noi gâdilarăm
o să gâdile are să fi gâdilat
voi gâdilarăţi o să gâdilăm avem să fi gâdilat
ei gâdilară o să gâdilaţi aveţi să fi gâdilat
o să gâdile au să fi gâdilat
Viitor I (popular)
oi gâdila
îi gâdila
a gâdila
om gâdila
îţi gâdila
or gâdila
Imperativ Conditional
tu gâdilă Prezent Perfect
eu aş gâdila eu aş fi gâdilat
tu ai gâdila tu ai fi gâdilat
voi gâdilaţi el ar gâdila el ar fi gâdilat
noi am gâdila noi am fi gâdilat
voi aţi gâdila voi aţi fi gâdilat
ei ar gâdila ei ar fi gâdilat

Verbs conjugated like a gâdila


şuiera, ţipa, aţâţa, abdica, abjura, abroga, aburca, acapara, aclama, acuza, adera, adjudeca,
admira, adora, adulmeca, adurmeca, afirma, afuma, agrega, alina, aloca, aluneca, alunga,
alătura, ameninţa,

- 90 -
gâfâi. essouffler, avoir le souffle coupé gggen
gâfâială. souffle coupé gen. genre, sorte
gâfâie (care ~). pantelant gen literar. genre littéraire
gâfâind. hors d'haleine general generali. général, commun
gând gânduri. pensée. gond general (în ~). communément, généralement
gândac de bucătărie. cafard [zool.] generalitate. généralité
gândi. cogiter, méditer à, réfléchir à, penser, songer generaliza. généraliser
gândea. songeait generalizare. généralisation
gândeau. songeaient generalizat. généralisé
gândesc (ei ~). songent generare. génération
gândesc (eu ~). songe (je ~) generator. générateur
gândeşte. songe (il ~) generaţie. génération
gândeşti. songes (tu ~) generos adj. m., pl. generoşi; f. sg. generoasă, pl.
gândire. pensée generoase. généreux, libéral
gândit. médité, pensé, songé generos (în mod ~). généreusement
gânditor. pensant, méditatif generozitate. générosité, largesse
gânduri negre. cafard [fig.] genetic. génétique
gânganie. bestiole genetică [n.f.]. génétique [n.f.]
gângureşte. gazouille [bébé] geneză. genèse
gânguri. gazouiller [bébé] genial geniali. génial
gângurit. gazouillement [bébé] genitiv [abrev.]. [G.]
gânsac. jars genitiv [gram.]. génitif
gârbovi (se ~). courber (se ~) geniu. génie
gârbovit. courbé gentil. gentil
gâscă gâşte. oie gentileţe. gentillesse
gâscan. jars gentilom. gentilhomme
gâştei. oie (de l'~) gentleman. gentilhomme
gâscariţa de munte [bot.]. Arabis alpina [bot.] genţile pentru femei Louis Vuitton. les sacs à main
gât gâturi. gorge, cou, gosier LV Adev 08/01/08
gâtlej gâtlejuri. cou, gosier genţiană [bot.]. gentiane, Gentiana sp. [bot.]
gâtui. étrangler genuflexiune genuflexiuni. génuflexion
gâtui (el ~). étrangla genunchi, pl. genunchi. genou
gâtuia. étranglait genunchieră. genouillère
gâtuind. étranglant genunchii. genoux (les ~)
gâtuise. étranglé (il avait ~) genunchiului. genou (du ~)
gâtuit. étranglé geografie. géographie
gâtuire. étranglement geologie. géologie
geologie [abrev.]. [géol.]
ggge
geometrie. géométrie
geam. vitre
George. Georges
geam (gros). glace [vitre]
geam mat [foto]. dépoli [photo] ggger
geamantan. valise. tchimodan ger. gel
geamăn geamănă. jumeau ger de îngheaţă pietrele (e ~). gèle à pierre fendre (il
geamăt. plainte, gémissement ~)
geană gene. cil german. allemand
geantă genţi. sacoche Germania. Allemagne
geantă diplomat. serviette [à porter], attaché-case germen. germe
gel (sub formă de ~). gélifié germene (în ~). œuf (dans l'~)
gelos geloasă. jaloux germeni de grâu. germes de blé
gelozie. jalousie germina. germer
gelozie (cu ~). jalousement germinare. germination
gelui. raboter gest. geste
geluit. raboté gestaţie. gestation
geme. gémit, gémir, geindre gesticula. gesticuler
gem (ei ~). gémissent gestiona gestionez. gérer
gemând. gémissant gestionar. gestionnaire
gemea. gémissait gestiune. gestion
gemut. gémi, geint gggh
Gemeni [zodiac]. Gémeaux [zodiaque] gheară gheare. griffe

- 91 -
gheară [la păsări de pradă] gheare. serre [n.f.] [d'un ghitară. guitare
oiseau de proie] ghiveci [n.n.sg.] [de flori] ghivece, ghiveciuri. pot [à
gheată ghete. bottine fleurs]
gheaţă. glace [eau] ghivent. filet [de vis]
gheaţă (de ~). glacial ghizdei [pl.] [bot.]. Lotus corniculatis [bot.]
ghem. pelote gggi
ghem mic. peloton gigant. géant [n.], colosse
ghemui (se ~) ghemuiesc. blottir, tasser (se ~) [se gigantic. colossal, gigantesque, géant [adj.]
tapir], se recroqueviller gîlceavă [arh.]. querelle, rixe
ghemui (se ~) [perf. s.]. tassa (il se ~) gimnastică. gymnastique
ghemuia (se ~). tassait (il se ~) ginere. beau-fils, gendre, marié [n.]
ghemuiau (se ~). tassaient (ils se ~) ginerică [reg. Munt.]. marié [n.]
ghemuiesc (mă ~). tasse (je me ~) gingaş gingaşi gingaşă gingaşe. délicat, débile, frêle
ghemuiesc (se ~). (ils se ~) tapissent, gingie gingii. gencive
recroquevillent, blottissent, tassent gingivită. gingivite
ghemuieşte (se ~). (il se ~) blottit, recroqueville, ginşi [pl.] [pop.]. jean [pantalon]
tapit, tasse girafă. girafe
ghemuieşti (te ~). (tu te ~) blottis, recroquevilles, giratoriu. giratoire
tapis, tasses giruetă. girouette
ghemuii (mă ~). tassai (je me ~) giulgiu. linceul
ghemuim (ne ~). (nous nous ~) blottissons, Giurgeu. =montagnes Carpates Orient.
recroquevillons, tapissons, tassons giuvaer. joaillerie, joyau
ghemuindu-se. (se ~) blottissant, recroquevillant, giuvaergie. joaillerie
tapissant, tassant giuvaergiu. joailler
ghemuişi (te ~). tassas (tu te ~) givrat. givré
ghemuit. blotti, recroquevillé, tapi, tassé givrat [neo.aero.]. givré
ghemuiţi (vă ~). (vous vous ~) blottissez, GJ. département de Gorj [abréviation]
recroquevillez, tapissez, tassez gggl
ghenă. poubelle glabru [adj. m.] [bot.] glabră. glabre [bot.]
Gheorghe. Georges glacial. glacial
gheretă [a portarului]. loge [du concierge], guérite glaciar. glaciaire
gheţar gheţari. glacier. Gletscher gladiolă [n.f.]. glaïeul [n.m.]
gheţii. glace (de la ~) glandă. glande
ggghi glanda pituitară. glande pituitaire
ghici. deviner glande. glandes
ghicea. devinait glandular. glandulaire
ghicesc. devine (je ~) glas. voix. golos
ghicesc (ei ~). devinent glasat. glacé [confiserie]
ghiceşte. devine (il/elle ~) glaspapir. papier émeri, papier de verre
ghiceşti. devines (tu ~) glauc [bot.]. glauque [bot.]
ghicim. devinons glaucom. glaucome
ghicit. deviné glazura [un tort]. glacer [cuisine]
ghiciţi. devinez glazurat. glacé [confiserie]
ghicitoare. devinette, voyante [n.] glazură [la tort]. glaçage
ghid. guide gleznă glezne. cheville
ghida. guider glisieră. coulisse, glissière
ghidon. guidon gloată. populace
ghilimele. guillemets glob. globe
ghilotină. guillotine globulos globuloasă. globuleux
ghimber. gingembre glod. boue
ghimpe [n.m.] ghimpi. épine [n.f.], piquant [n.] gloduros gloduroasă. terreux
ghindă. gland glonţ. balle
ghinion. malchance, guignon glorie. gloire, renommée
ghinţura [bot.]. Gentiana sp. [bot.] glucide. glucides
ghinţură de primăvară [bot.]. Gentiana verna [bot.] glucidic. glucidique
ghiozdan. cartable glucoză. glucose
ghiper [bot.]. Juniperus sibirica [bot.] glugă. capuchon, cagoule, capuche
ghips. plâtre glumă. plaisanterie, blague
ghirlandă. guirlande glumeţ. rieur, facétieux
ghişeu ghişee. guichet glumi. plaisanter, rigoler [fam.], blaguer

- 92 -
glumesc (ei ~). rigolent (ils ~) grăbesc (ei se ~). pressent (se ~), hâtent (se ~),
glumesc (eu ~). rigole (je ~) dépêchent (se ~)
glumeşte. rigole (il ~) grăbesc (mă~). hâte (je me ~), dépêche (je me ~)
glumeşti. blagues (tu ~), plaisantes grăbeşte (se ~). hâte (il se ~), dépêche (il se ~),
gggo presse (il ~)
goală [nud]. nue grăbi (~ ceva). brusquer
Godeanu. =montagnes - Carpates S roum. grăbi pasul. doubler le pas
godin [n.n.]. poêle [n.m.] grăbit. précipité, pressé
gol goi goală goale. vide, nu, poil (à ~) grădină. jardin
gol (pe dinăuntru). creux grădină de legume. jardin potager, potager
gol [n.]. lacune, néant, précipice, vide [n.] grădină publică. jardin public, square
gol [sport]. but [sport] grădină zoologică [n.f.]. zoo [n.m.]
gol puşcă, gol-puşcă. à poil, à nu, tout nu grădinar. jardinier [n.]
golf [geo.]. baie, golfe [géo.] grădinări. jardiner
golf [sport]. golf grădinărit. jardinage
Golgota. Golgotha grădiniţă. maternelle (école ~), jardinet
goli. vider grădiniţă [de copii]. jardin d'enfants
goliciune. nudité grămada. tas (le ~)
goni. chasser grămadă grămezi. tas, amas
Goretex [marcă]. Goretex [marque] grămadă [n.f.]. tas [n.m.sg.]
gospodăresc. domestique grămadă [rugby]. mêlée [n.f.]
gospodări. administrer grămezii. tas (du ~)
gospodărie. ménage grăpa. herser
gggr grăpat. hersé
GR. département de Giurgiu [abréviation] grăsime. graisse
grabă. hâte grăsimi. lipides
grabă (în ~). hâte (à la ~) grăsuliu. joufflu
grad. degré grăsun. dodu
grafica. graphisme grăsuţ grăsuţă. rebondi
grafie. graphie grăşătoare [bot.]. Minuartia saginoides [bot.]
grafoman. noircisseur [fam. iron.] grătar. gril
grai. parler [n.], langage grătar [pentru fripturi]. barbecue
grai (prin viu ~). voix (de vive ~) grâu. blé, froment
grai [subdialect]. patois [n.m.] grăunte [n.n.] grăunţe. grain [n.m.]
grai popular. dialecte grăunte de (un ~). grain de (un ~) [fig.]
grajd. écurie grăunte de sare (un ~). grain de sel (un ~)
gram. gramme grav gravi gravă grave. grave, sérieux
gramatică. grammaire grava. graver, inscrire
gramatical. grammatical graviditate. grossesse
gramatician. grammairien gravita. graviter
grandios. grandiose gravitate. gravité
granit. granit gravitaţie. gravitation, gravité
graniţă. frontière. Grenze gravor. graveur
granulaţie [a unui film]. grain [du film] gravură. gravure
grapă. herse gggre
gras grasă. gros, gras, corpulent greaţă. nausée, haut-le–cœur
gratie. barreau grebla. ratisser
gratifica. gratifier greblat. ratissé
gratificaţie. gratification, prime grec. grec, hellénique, Grec
gratii. barreaux, grille grecesc. grec
gratis. gratis Grecia. Grèce
gratis (pe ~). gratuitement, titre gratuit (à ~) grefa. greffer
gratuit. gratuit, gratis grefă. greffe
gratuit (în mod ~). gratuitement grefier. greffier
gratuitate. gratuité greier. grillon
graţios graţioasă. gracieux greier [m.]. cigale [f.]
grăbi. avancer, précipiter, presser, hâter, se gren [al unui film][neo]. grain [du film]
dépêcher grena. grenat
greoi greoaie. lourdaud

- 93 -
grepfrut. pamplemousse grozav [fam.]. sensas [fam.]
gresa [tehn.]. graisser [techn.] grozăvii. horreurs
gresare. graissage grup grupuri. groupe, volée, faction
gresie [mineralogie]. grès [minéralogie] grupa. grouper
gresie [n.f.][constr]. carreau [n.m.] [constr.] grupaj. groupage
greşeală greşeli. erreur, péché, faute grupare. groupement, groupage
greşeală (din ~). mégarde (par ~), erreur (par ~), grupă. groupe
tort (à ~) gggu
greşeală grosolană. bévue guguli [reg. Trans.]. dorloter
greşi. avoir tort, se tromper gugulea (el ~) [reg.]. dorlotait
greşit. faux, impropre, incorrect guguleşte [reg.]. dorlote (il ~)
greşită. fausse guguli (el ~) [reg.]. dorlota (il ~)
greţos. nauséabond gulaş. goulasch
greu grei grea grele. lourd, dur, difficile, rude guler. col, collet. gallér
greu (cu ~). difficilement guler de blană. collet de fourrure
greu (din ~). lourdement guler în V. col V
greutate greutăţi. gêne, difficulté guler înalt. col montant
greutate (~ mare). lourdeur gulie. rave
greutate [n.f.sg.] greutăţi. poids [n.m.sg.] gumă. gomme
greutate redusă. légèreté [poids] gunoi gunoaielor. ordures [pl.] Adev 15/04/08
greutatea. poids (le ~)
gura [geo.]. embouchure (l'~)
greutăţi [fig.]. épreuves [pl.] [fig.]
gura-leului [bot.]. Antirrhinum majus [bot.]
greutăţii. poids (du ~)
gură [geo.]. embouchure
grevă. grève
gură cască. bouche bée
grevist. gréviste
gură cască (rămâne ~). bouche bée (être ~)
gggri gură-cască. badaud
gri. gris, grise gură-spartă. commère
grijă. soin, souci gurmet. gourmet
grijă (cu ~). soigneusement
gggus
grijă (cu mare ~). précieusement
gust. goût
grilaj. grillage
gust (de prost ~). goût (de mauvais ~)
grimasă. moue, grimace, rictus
gusta. goûter
grindă. poutre
gustare. casse-croûte, goûter
grindină. grêle
gustare la începutul mesei. hors-d'œuvre [n.m.*]
gripa (se ~) [auto.]. gripper
gustos. délicieux
gripat. grippé, enrhumé
guşa porumbelului [bot.]. Silene nivalis [bot.]
gripă. grippe
gutui. cognassier
gris [n.n.]. semoule [n.f.]
gutuie. coing
gris perle [neo.]. gris perle
guturai. rhume
gggro guturai (cu ~). enrhumé
groapă gropi. fosse guvern guvernului, guvernare. gouvernement Adev
groază [n.f.]. effroi [n.m.], épouvante 01/11/07
groaznic. sinistre [adj.], effroyable, terrible guvernantă. bonne [n.], gouvernante
groaznic [adv.]. effroyablement guzgan. rat, raton
groaznic de. terriblement
grohăi. grogner hhha
grohăit. grognement hacker [PC]. bidouilleur [PC]
gros groasă. épais, gros Haga. La Haye
grosime. grosseur, épaisseur hahaleră. gaillard [n.]
grosolan grosolani grosolană. vulgaire, brutal, hai!. allez !
fruste, grossier, rude haida de!. allez !
grosolan (în mod ~). vulgairement, haimana. voyou
grossièrement haină. vêtement
grosolănie. rudesse, grossièreté, vulgarité haină bărbătească. veste
grosolănie (cu ~). grossièrement haină de blană. fourrure
grosul. gros [n.] haină de vânt. coupe-vent
grotă grote. grotte, caverne [géo.] haine. fringues [col.], nippes [pop.], habits
grotesc. grotesque haine de gata [n.f.pl.][fam.]. prêt à porter
grozamă [bot.]. Genista tinctoria [bot.] [n.m.sg.]

- 94 -
haită (de câini). meute hârtie de scris. papier à écrire
halancă. pull à col roulé hârţoagă. paperasse
halat. blouse, robe de chambre hârţogărie. paperasserie
halat de baie. peignoir hhhe
halatelor albe. les blouses blanches (le personnel header [PC]. en-tête
médical) Adev 14/03/08 hectar. hectare
halebardă. hallebarde hectolitru. hectolitre
haloimăs [reg.]. tohu-bohu helancă [n.f.] helănci. hélanca [n.m.] (tissu
haltă [CFR]. halte [SNCF] synthétique élastique)
halubele [n.f.pl.][reg. MM]. saint-frusquin (le ~) heleşteu [Var.: eleştéu s.n.] heleştee. lac, étang.
[pop.] halastó
halucina. délirer heliotrop. héliotrope
halucinaţie. hallucination hemoragie. hémorragie
ham. harnais, harnachement hepatită [med.]. jaunisse [pop.], hépatite
ham-ham! [interj.]. ouah ! [cri du chien][excl.] Hercule. Hercule
ham pentru purtat bebeluşul. porte-bébé hering. hareng
hamal hamali. porteur [n.m.] heterodiegetic [narat.]. hétérodiédétique [narr.], Le
hambar. grange récit est hétérodiégétique lorsque le narrateur est
hamei. houblon absent de la diégèse (c’est-à-dire l’univers de la
hhhan fiction dans sa totalité)
han. auberge hexametru. hexamètre
han [mongol]. khan HG. département Harghita [abréviation]
han pentru tineri. auberge de jeunesse hhhi
handicapat [n.]. invalide hiacint [neo]. jacinthe
handicapat [pop.]. toqué [fam.] hibă [reg.]. panne. hiba
hangar. hangar hiberna. hiberner
hanorac hanoracuri. anorak hibernal. hivernal
hanul. auberge (l'~) hibrid. hybride
haos. chaos hibridizare. hybridation
hhhar hidos pl. hidoşi; f. sg. hidoasă, pl. hidoase. hideux
harababură harababuri. tohu-bohu, fatras [sg.] hidoşenie. hideur
hard disk [PC]. disque dur [PC] hidră. hydre
harem [n.n.]. sérail [n.m.] hidrofil. hydrophile
harnaşament. harnachement hidrofug. hydrofuge
harnic. appliqué hidrogen. hydrogène
harpă. harpe hienă. hyène
harpie. furie hieroglifă, hieroglife, s.f. hiéroglyphe
harpon. harpon hieroglific. hiéroglyphique
haşura. hachurer higienă [arh.]. hygiène
hatman. hetman hilaritate. hilarité
haţegan. =de la région de Hateg [Ts.] himeră. chimère, mirage
hau hau! [interj.]. ouah ! [cri du chien][excl.] himeric. chimérique
haz. rigolade hip-hop [muz.]. hip-hop [mus.]
hazard. hasard hiperbolă. hyperbole
hazarda (se ~). hasarder hiperestezie. hyperesthésie
hazardat. hasardeux hiperrealism. hyperréalisme
hazos. drôle, amusant, rigolo [col.], facétieux, rigolo hiperrealist. hyperréaliste
hăbăuc [pop.]. étourdi [adj.] hipnotiza. hypnotiser
hăitui. traquer, courir après hipnoză. hypnose
hămeseală. gloutonnerie, gourmandise hipocrit. hypocrite
hărţui. talonner hirsut. hirsute
hărţuială, necaz. tracas HIV. HIV
hăţ. rêne hhho
hăţiş. fourré, maquis hoardă hoarde. horde [*]
hău. précipice, néant, abîme, vide [n.] hoban, hobană. tirant [n.]
hâd hâdă hâzi hâde. laid hobană [aero.]. hauban
hârtie. papier hochei. hockey
hârtie de ambalaj. papier à emballer hocheist hocheişti. hockeyeur
hârtie cu antet. papier en-tête hodoronc-tronc. à propos de bottes
hârtie fără valoare. paperasse hohote de plâns. sanglots

- 95 -
hohote de râs. éclats de rire hotel. hôtel
hoinar. vagabond hotelier. hôtelier [adj.]
hoinăreală. balade [randonnée] hotline de asistenţă [PC] ~). numéro d’urgence [PC]
hoit [pop.]. charogne, cadavre hoţ hoaţă. voleur
hhhol hoţ de buzunare. voleur à la tire
hol. couloir hoţ de drumul mare. brigand
holba (se ~ la) [pop.]. zieuter [pop.], zyeuter, hrăni cu apă şi pâine (se ~). être au pain sec et à l'eau
écarquiller les yeux hrănire. nutrition
holba ochii (a ~). écarquiller les yeux hrăpăreţ. cupide
holbă ochii. écarquilla hrean. raifort
holbat. écarquillé hrişcă [f.][bot.]. sarrasin, blé noir [m.][bot.]
holbează (el ~). écarquille Hristos a înviat. Christ est ressuscité
hold-up [n.n.][neo.]. hold-up [n.m.] hhhu
holeră [f.]. choléra [m.] hublou. hublot
holistic. holistique [n.] hudă [pop.] hude. grotte, caverne [géo.]
hhhom huidui. huer
homalău [vulg.]. homosexuel [n.] huiduieli [pl.]. huées [pl.]
homar [n.m.] homari. homard huiduit. hué
homarul. homard (le ~) huilă. houille
homeomorf. homéomorphe hulă [mar.]. houle [mar.]
homeopat. homéopathe huli. blasphémer
homeopatic. homéopathique hulubărie, porumbar. pigeonnier
homeopatie. homéopathie humă [n.f.]. humus [n.m.]
Homer. Homère humerus. humérus
hominid [n.m.] hominizi. hominidé [n.m.] hurduca. cahoter
homist [peiorativ]. homo [pop. péjor.] hurui. vrombir
homo [col.]. pédéraste, homosexuel [n.], pédé husar husari. hussard. huszár
homodiegetic [narat.]. homodiégétique [narr.] husă huse. bâche, housse
homosexual. homosexuel husserlian. husserlien
homosexualitate. homosexualité, pédale [fig.pop.] iiia
homuncul. homuncule i-. lui [pron. D]
Honduras. Honduras I-… <el I-a filmat>. LES… <il LES a filmés>[m.pl]
Hong Kong. Hong-Kong I.. île [abréviation cartographique]
hhhor I.A.R.. =constructeur roumain aéro.
horă hore. ronde (danse) I.F.. entreprise forestière [abréviation]
horincă [reg.MM]. eau-de-vie Iacob. Jacques
horipilant [neo.]. horripilant iacobin. jacobin
hormon [n.m.] hormoni. hormone [n.f.] iahnie. ragoût
hormonal. hormonal iaht. yacht
horn hornuri. cheminée [pour la fumée] iamb [lit.]. iambe [lit.]
horoscop horoscoape. horoscope iancheu [pop.]. ricain [fam.]
hortensie. hortensia ianuarie. janvier
horticol. horticole Ianus. Janus
horticultor. horticulteur iapă. jument
horticultură. horticulture iapă tânără [n.f.]. jeune jument [n.f.]
hhhot iar. nouveau (de ~)
hot line [PC]. numéro d'urgence [PC] iarăşi. nouveau (de ~)
hotar hotare. frontière. határ iarbă. herbe
hotă [bucătărie]. hotte aspirante iarba-bivolului [f.][bot.]. jonc des crapauds
hotărâre. décision [m.][bot.]
hotărâre (cu ~). décidément, résolument iarba-câmpului [f.][bot.]. agrostis blanche
hotărâre administrativă. décision, arrêté [f.][bot.]
hotărât hotărâtă. convenu, décidé, défini, résolu, iarba căşunăturii [bot.]. Saxifraga cuneifolia
ferme [adj. m.] [bot.]
hotărât (articol ~) [gram.]. défini (article ~) iarbă-creaţă [f.][bot.]. menthe frisée [f.][bot.]
[gram.] iarbă-grasă [bot.]. Sedum alpestre [bot.]
hotărât (în mod ~). décidément iarba împuşcată [bot.]. Hypochoeris maculata
hotărâtor. décisif [bot.]
hotărî. décider, convenir iarbă-de-mare. varech [bot.]

- 96 -
iarba-osului [bot.]. Helianthemum nummularium ienibahar [n.n.]. maniguette [n.f.] [bot.], graine de
[bot] paradis [n.f.]
iarbă roşioară [bot.]. Silene acaulis [bot.] ienupăr [bot.]. Juniperus communis [bot.], genévrier
iarba-surzilor [bot.]. Saxifraga paniculata [bot.] [bot.]
iarba şopârlelor [bot.]. Polygonum viviparum ienupăr pitic [bot.]. Juniperus sibirica [bot.]
[bot.] iepuraş. levraut
iarmaroc [n.n.] iarmaroace. foire [n.f.]. Jahrmarkt iepure (de câmp). lièvre
iarnă iarna ierni. hiver iepure (de casă) iepuri. lapin
Iasmina. Jasmine iepurele [de casă]. lapin (le ~)
iasomie. jasmin iepurii. lapins (les ~)
Iaşi. Jassy iepuroaică. lapine, hase
iată. tenez, voici, voilà ierarhie. hiérarchie
iată aşadar. voilà donc ierbar [stomac le rumegătoare]. rumen [estomac des
iaurt. yogourt, yaourt ruminants]
iaz. lac ieri. hier
iaz [piscicol] iazuri. étang ierna. hiverner
ibovnic [pop.]. amant iernatic [poet.]. hivernal
ibovnică [pop.]. belle ierta. absoudre, pardonner
ibric de cafea. cafetière iartă (ei ~). pardonnent
ici [pop.]. ci, ça [ici] [pop.] iartă (el ~). absout (il ~), pardonne (il ~)
ici şi colo. ça et là iert. absous (j'~), pardonne (je ~)
icoană. icône ierta (ar ~). absoudrait
icon [PC]. icône ierta (el ~). pardonnait
iconoclast. iconoclaste ierta (va ~). pardonnera, absoudra
iconografie. iconographie iertăm. pardonnons, absolvons
icre [pl.]. œufs de poisson [pl.] iertând. absolvant
icter [med.]. jaunisse [pop.], ictère iertat. pardonné
iiid iertaţi. absolvez, pardonnez
ideal idealuri, ideali. idéal idéaux ierţi. absous (tu ~), pardonnes
idealism. idéalisme iertare. pardon, rémission
idealist. idéaliste iesle. crèche
idealiza. idéaliser ieşean. =de la ville de Iasi (Jassy)
idealizare. idéalisation ieşi. émerger, sortir
idee idei. idée iasă (ei să ~). sortent (qu'ils ~)
idee fixă. obsession, marotte iasă (el să ~). sorte (qu'il ~)
idee generală. aperçu ies (ei ~). sortent
idee preconcepută. parti-pris ies (eu ~). sors (je ~)
idei fixe. obsessions iese. sort
identic identică. identique, pareil iese (care ~). sortant
identifica. identifier ieşea. sortait
identificare. identification ieşeai. sortais (tu ~)
identitate. identité ieşeam (eu ~). sortais (je ~)
ideolog. idéologue ieşeam (noi ~). sortions
ideologic. idéologique ieşeaţi. sortiez
ideologie. idéologie ieşeau. sortaient
idilă. idylle ieşeau. sortaient
idilic. idyllique ieşi. sors (tu ~)
idiom. idiome ieşim. sortons
idiot idioată. idiot, bête [fig.], stupide, con [fig. ieşind. sortant
vulg.] ieşit. sorti
idioţie. idiotie ieşiţi. sortez
idol. idole ieşi (din nou). ressortir
idolatriza. idolâtrer ieşind [n.n.]. rebord
ieşire ieşiri. sortie, issue [n.f.]
iiie
ieşire (drum fără ~). issue (chemin sans ~)
ied iezi. cabri, chevreau
ieşire (stradă fără ~). issue (rue sans ~)
iederă. lierre
ieşire de incendiu. sortie de secours
ieftin. abordable, bon marché
ieşire din găoace. éclosion
iei. prends (tu ~)
ieşire în natură. randonnée
iei cu tine. emmènes

- 97 -
ieşit din comun. singulier, pas comme les autres, imită (el ~). mime (il ~)
hors du commun imitând. mimant
ieşitură. saillie imitabil. imitable
iezer. lac imitaţie. imitation, simili
iezer [n.n.] iezere. lac (alpin) imitator. imitateur
iezerele. lacs (les ~ alpins) imixtiune. immixtion
iezerul. lac (le ~ alpin) imn. hymne
IF. département d'Ilfov [abréviation] imobil. immeuble, bâtiment
iiig imobil [adj.]. immobile
igienă. hygiène imobilitate. immobilité
igienic. salubre imobiliza. immobiliser
igliţă igliţe. crochet imobilizat la pat. cloué au lit
ignar. ignare imoral. licencieux, immoral
ignobil. ignoble imoralitate. immoralité
ignora. méconnaître, négliger iiimp
ignorant. ignare, ignorant impact. impact
ignoranţă. méconnaissance, ignorance impar. impair
iiil impardonabil. impardonnable
Iisus. Jésus imparţial. impartial
Ileana. Hélène imparţialitate. impartialité, objectivité
ilizibil. indéchiffrable, illisible impas. impasse, cul-de-sac, chemin sans issue
ilumina. éclairer, illuminer impasibil. impassible
iluminare. éclairage impecabil. impeccable, irréprochable
iluminat. éclairé, illuminé impecabil (în mod ~). impeccablement
iluminat [n.]. éclairage impediment. contretemps
iluzie. mirage, illusion impenetrabil. impénétrable
iluzoriu. vain imperativ. impératif
iiim imperceptibil. imperceptible
imaculat. immaculé imperceptibil (în mod ~). imperceptiblement
imperfect. imparfait
imagina (-şi ~). imaginer
imperfecţiune. imperfection
imagina (a-şi ~). figurer (se ~)
imagina (el îşi ~). figurait (il se ~) imperial imperiali. impérial
imaginabil. imaginable imperialism. impérialisme
imaginar. imaginaire, irréel imperialist. impérialiste
imaginaţi-vă. figurez-vous imperios. impérieux
imaginaţie. fantaisie, imagination imperios (în mod ~). impérieusement
imaginativ. imaginatif impermeabil. imperméable
imaginau (ei îşi ~). figuraient (ils se ~) impermeabil [n.]. imperméable [n.], imper [fam.],
imagine. image ciré [n.]
imaginează (el îşi ~). figure (il se ~) impersonal. impersonnel
imagistică. iconographie impertinent. impertinent
imbatabil. imbattable impertinenţă. insolence, impertinence
imbecil. imbécile, crétin [fig.] imperturbabil. imperturbable
imbecilitate. imbécillité impetuos. pétulant, impétueux
imediat. instant (à l'~), aussitôt, immédiat, sur-le- impetuos (în mod ~). impétueusement
champ impetuozitate. impétuosité
imediat ce. sitôt que impietate. impiété
imemorial. immémorial implacabil. implacable
imens. énorme, immense, colossal implica. impliquer
imensitate. immensité implicaţie. implication
imersat. immergé implicit. défaut (par ~)
imersiune. immersion, submersion implora (a ~). supplier, implorer
imigra. immigrer implor (eu ~). supplie (je ~), implore (j'~)
imigrant. immigrant implorat. imploré, supplié
iminent. imminent imploraţi (ei ~). suppliez, implorez
iminenţă. imminence imploră (ei ~). implorent
imita. imiter, pasticher imploră (el ~). implore (il ~), supplie, supplia
imitat. mimé implorăm (noi ~). supplions, implorons
imită (ei ~). miment (ils ~) implorând. implorant, suppliant

- 98 -
implori (tu ~). (tu ~) supplies, implores iiin
impoliteţe. impolitesse, inconduite in [textil]. lin
import. importation inacceptabil. inacceptable
importa (a ~) [com.]. importer [com.] inaccesibil. inaccessible, portée (hors de la ~)
important. important inactiv. inactif
importanţă. portée, ampleur, importance inadmisibil. inadmissible
importanţă (fără ~). insignifiant inadvertenţă. inadvertance
importat [com.]. importé [com.] inapt. inapte
importator. importateur inaugura. inaugurer
imposibil. impossible inaugurare. inauguration
imposibilitate. impossibilité iiinc
impozant. imposant incalculabil. incalculable
impozit impozite. impôt, contribution, taxe incandescent. incandescent, brûlant
impozita. taxer incandescenţă. incandescence
impozitând. taxant incapabil. incapable, inapte
impozitat. taxé incasabil. incassable
impozitează (ei ~). taxent incendia. incendier
impozitează (el ~). taxe (il ~) incendiar. incendiaire (adj.)
impoziteze (el ~). taxe (qu'il ~) incendiator. incendiaire (nom, personne)
impracticabil. impraticable incendiu. incendie
imprecis. imprécis inci. pouce
imprecizie. imprécision incident. incident [n.]
impregna. imprégner, enduire incidental. incident [adj.]
impregnat. enduit incinera. incinérer
impregnează (el ~). enduit (il ~) incinerat. incinéré
impregnare. enduction incintă. enceinte
incisiv. incisif, mordant [adj.]
impresia (avea ~). sentiment (avoir le ~)
incisiv [dinte]. incisive [dent]
impresie. sensation
incita. inciter
impresiona. impressionner, éblouir, frapper [fig.]
incitare. incitation
impresionabil. impressionnable
incitator. fauteur
impresionant. impressionnant
incizie. incision
impresionat. frappé [fig.]
impresionând. frappant [fig.] include. inclure
impresionă. frappa [fig.] include (el ~). inclut (il ~)
includea. incluait
imprima. enregistrer, imprimer
inclus. inclus [adj.]
imprim. imprime (j' ~)
inclusiv. inclusivement
imprimaţi. imprimez
incluzând. incluant
imprimă (ei ~). impriment
incoerent. incohérent
imprimă (el ~). imprime (il ~)
incoerenţă. incohérence
imprimăm. imprimons
imprimi. imprimes (tu ~) incomod. incommode, inconfortable
imprimantă. imprimante incomoda. embarrasser, incommoder
imprimare. impression incomoda (el ~). incommodait
impropriu. impropre incomodat. incommodé
improviza. improviser incomodează (ei ~). incommodent (ils ~)
improvizat. impromptu incomodează (el ~). incommode (il ~)
improvizaţie. improvisation incomparabil. incomparable
imprudent. imprudent incomparabil de [adv.]. incomparablement
imprudenţă. imprudence incompatibil. incompatible
impulsiv. impulsif incompatibilitate. incompatibilité
impunător. imposant, grandiose incompetent. incompétent, incapable
impune (a ~). imposer incompetenţă. incompétence
impur. impur incomplet incompletă. incomplet
impuritate impurităţi. impureté incomprehensibil. incompréhensible
impus. imposé inconciliabil. inconciliable
imputa. imputer incongruitate. incongruité
imputrescibil [neo.]. imputrescible incongruu incongruă. incongru
imund. immonde inconjur înconjururi. détour
imunitate. immunité inconsecvent. inconséquent
inconsecvenţă. inconséquence

- 99 -
inconsistent. inconsistant indexat. indexé
inconsistenţă. inconsistance indezirabil. indésirable
inconsolabil. inconsolable India. Inde
inconştient (în mod ~). inconsciemment indian. indien
inconştienţă. inconscience indica. montrer, marquer, indiquer
incontestabil. incontestable, indéniable indic. montre (je ~), indique (j'~)
incontinent [med.]. incontinent [méd.] indicat. indiqué, montré
incontrolabil. incontrôlable indicativ. indicatif
inconvenient. inconvénient indicativ [gram.]. indicatif [gram.]
incorect. incorrect indică. indique (il ~), montre (il ~)
incorigibil. incorrigible indică (care ~). indicatif
incorijibil. impénitent indici. montres (tu ~), indiques (tu ~)
incorpora. incorporer, incruster indicator. indicateur, voyant [n.]
incorpora [mil.]. incorporer [mil.] indicator (stâlp ~). indicateur (poteau ~)
incorporare. incorporation indicaţie. indication
incoruptibil. incorruptible indiciu. indice
incredul. incrédule indiferent. indifférent, placide, insouciant
incrimina. incriminer indiferent (în mod ~). indifféremment
incrimina (el ~). incriminait indiferent (lăsa ~). indifférer
incrimină (el ~). incrimina (il ~) indiferenţă. placidité, insouciance, indifférence
incriminând. incriminant indigen. indigène
incriminează (el ~). incrimine (il ~) indigestie. indigestion
incrimineze (el să ~). incrimine (qu'il ~) indigna (se ~). indigner (s'~)
incrusta. incruster indignare. indignation
incubaţie. incubation indignat. indigné, outré, révolté
incubator. incubateur indigo. indigo
incubus. incube indirect. indirect
inculca [în mintea cuiva]. inculquer indirect (în mod ~). indirectement, obliquement
inculcat. inculqué indisciplină. indiscipline
inculcă (el ~). inculque (il ~) indiscret. indiscret
inculpa. inculper indiscreţie. indiscrétion
inculpa (el ~). inculpait indiscutabil. indiscutable
inculpare. inculpation indispensabil. indispensable
inculpat. inculpé, accusé indispoziţie. malaise, indisposition
inculpă (el ~). inculpa (il ~), inculpe (il ~) indispune. indisposer
inculpând. inculpant indispus. indisposé
inculpe (să ~). inculpe (qu'il ~) individ. mec, individu, type [individu]
incult. inculte, ignorant individual. particulier, individuel
incurabil. incurable indolent. indolent, inactif
incursiune. incursion indolenţă. indolence
iiind induce. induire
indecent. licencieux, indécent indulgent. clément, indulgent
indecenţă. indécence indulgenţă. indulgence
indecis indecisă. indécis, irrésolu, zist et le zest industrial. industriel
(entre le ~) industrie. industrie
indecizie. irrésolution industrie de tricotaje. bonneterie
indeformabil. indéformable industrie de vârf. industrie de pointe
indelebil [neo.]. indélébile iiine
indemnizaţie. indemnité inedit. inédit
independent. indépendant inefabil. ineffable
independent (în mod ~). indépendamment ineficace. inefficace
independenţă. indépendance ineficacitate. impuissance, inefficacité
indescifrabil. indéchiffrable inegalabil. série (hors ~), hors série, hors pareil
indescriptibil. indéfinissable inegalitate. inégalité
indestructibil. indestructible inel inele. bague, anneau
indeşirabil. indéchirable inepţie. ineptie
index. index inepuizabil. intarissable, inépuisable
index (pune la ~). index (mettre à l'~), indexer inert. inerte
indexa. indexer inerţie. inertie
inestimabil. inestimable

- 100 -
inevitabil. inévitable, fatalement iniţial. initial
inevitabil (în mod ~). inévitablement iniţiativă. initiative
inexact inexactă. faux, inexact injecta. injecter
inexorabil. inexorable injecţie. vaccin, injection
inexprimabil. indicible injecţie (face o ~ cuiva). piqûre (donner une ~ à
iiinf qqn.)
infailibil. infaillible iiino
infam. ignoble, infâme inocent. innocent
infamie. infamie inocenţă. innocence
infantil infantilă. puéril inocula. inoculer
infatuat infatuaţi. infatué inofensiv. inoffensif, bénin
infecţie. infection inopinat. brusque
infecţios. infectieux inoportun. importun
inferior. bas, inférieur inospitalier. inhospitalier
inferioritate. infériorité inovaţie. innovation
infernal. infernal inovator. pionnier, innovateur, novateur
infesta. infester iiins
infidel. infidèle ins inşi. individu, mec, type, gars, type [individu]
infidelitate. infidélité insalubru. insalubre
infiltra. infiltrer inscripţie. écriteau, inscription
infiltrare. infiltration insectă. insecte
infiltraţie. infiltration insensibil. insensible
infim. infime insera. incorporer, insérer
infinit. infini inserând. insérant
infinitate. infinité inserare. insertion
infirm. infirme inserat. inséré
infirmerie. infirmerie inserează. insère (il ~)
infirmie. infirmier insereze (el să ~). insère (qu'il ~)
infirmitate. infirmité inserţie. insertion
inflamabil. inflammable insidios. insidieux
inflexibil. intransigeant, inflexible insignă [n.f.]. insigne [n.m.]
inflorescenţă. inflorescence insinua. insinuer
influent. influent insinuă (el ~). insinua
influenţă. influence insinuând. insinuant
influenţabil. influençable insinuant. insinuant
inform. informe insinuat. insinué
informa. renseigner, mettre au courant insinuează (el ~). insinue (il ~)
informat (bine ~). branché insinueze (el să ~). insinue (qu'il ~)
informatică [abrev.]. [PC] insipid. insipide, fade
informaţie. information, renseignement
insista. presser, insister
informaţie confidenţială. tuyau [fam.]
insist. insiste (j'~), presse (je ~)
infracţiune. infraction
insistat. pressé, insisté
infraroşii (raze ~). infra rouges (rayons ~)
insistă. insistent, presse (il ~, insiste (il ~),
infraroşu. infra rouge
pressent
infuza. infuser
insistenţă. insistance
infuzie. infusion
insolaţie. insolation
infuzie (de plante medicinale). tisane
insolaţie [med.]. coup de soleil
iiing insolent. impertinent, éhonté
ing.. ingénieur [abréviation] insolenţă. insolence, impertinence, toupet
inginer. ingénieur insolit. insolite
ingrat. ingrat insolubil. insoluble
ingratitudine. ingratitude insomnie. insomnie
inhala. inhaler
inspecta. inspecter
inimă. cœur
inspectat. inspecté
inima (din toată ~). cœur (de bon ~), cœur (au grand
inspectă (el ~). inspecta (il ~)
~)
inspectând. inspectant
inimă de piatră (avea ~). cœur de pierre (avoir un ~)
inspectează (ei ~). inspectent (ils ~)
inimaginabil. inimaginable, invraisemblable
inspectează el ~). inspecte (il ~)
inimitabil. inimitable
inspectez. inspecte (j'~)
iniţia (se ~). initier

- 101 -
inspecteze (să ~). inspecte (qu'il ~) instrui. instruire
inspectezi. inspectes (tu ~) instrui (el ~). instruisît
inspector. inspecteur instrui (el ar ~). instruirait
inspecţie. inspection instrui (va ~). instruira
inspira. inspirer instruia. instruisait
inspiraţi. inspirez instruiau. instruisaient
inspiră (ei ~). inspirent (ils ~) instruiesc (eu ~). instruis (j'~)
inspiră (el ~). inspire (il ~) instruieşte (el ~). instruit (il ~)
inspiră (el ~) [perf. s.]. inspira instruieşti (tu ~). instruis (tu ~)
inspira (se ~ din). puiser [fig.] instruim. instruisons
inspirăm. inspirons instruit. instruit, lettré
inspire (el să ~). inspire (qu'il ~) instruiţi. instruisez
inspiratoare. inspiratrice instruire. instruction
inspiraţie. inspiration instrument. engin, outil, instrument
instala. dresser [installer], installer, poser, instrument de suflat [muz.]. instrument à vent [mus.]
implanter instrumental. instrumental
instală (el ~). installa insuficient. insuffisant
instalăm. installons insuficient (în mod ~). insuffisamment
instalând. installant insuficienţă. insuffisance
instalat. dressé [monté], installé, posé insufla. infuser, insuffler
instalaţi (voi ~). installez insuflă (el ~). insuffle (il ~)
instalează (ei ~). installent, posent (ils ~) insuflat. insufflé
instalează (el ~). pose (il ~) insulă. île, îlot
instaleze (să ~). installe (qu'il ~) Insula Mauriţiu. île Maurice (L'~)
instala (în altă locuinţă). emménager insulta. insulter
instala apă curentă. mettre de l'eau courante insult. insulte (j'~)
instalare. montage, implantation, pose insulta (a ~). offenser
[installation] insulta (el ~). insultait
instalare (în altă locuinţă). emménagement insultă (el ~). insulte (il ~)
instalator. plombier, installateur insultând. insultant
instabil. instable insultat. insulté, offensé
instabilitate. instabilité insulte (să ~). insulte (qu'il ~)
instantaneu. instantané, immédiatement, immédiat insulţi. insultes (tu ~)
instantaneu [foto]. instantané [photo] insultă. insulte, affront, injure
instanţă. instance insultă gravă. blasphème
instaura. instaurer insuportabil. insupportable
instaură (el ~). instaura insurecţie. insurrection
instaurând. instaurant insurgent. révolté, insurgé
instaurat. instauré insurmontabil. insurmontable
instaurează (el ~). instaure (il ~) iiint
instaureze (el să ~). instaure (qu'il ~) intangibil. intangible
instaurare. instauration integra (se ~). intégrer (s'~)
instiga. inciter integral integrali. intégral
instigare. incitation, instigation integral (în mod ~). intégralement
instigator. instigateur, séditieux integramă. mots croisés
instinct. instinct integrare. intégration
instinctiv. instinctif integritate. intégrité
instinctiv (în mod ~). instinctivement integru. intègre
institui. instituer intelectual. intellectuel
instituie (el ~). institue (il ~) inteligent. intelligent
instituie (el să ~). institue (qu'il ~) inteligenţă. intelligence
instituind. instituant inteligibil. intelligible
instituit. institué intendent. intendant
institut. institut intendenţă [mil.]. intendance [mil.]
instituţie. institution, établissement [institution] intens. intense
institutor institutoare. instituteur intens (în mod ~). intensément
instrucţie. instruction intensifica. intensifier
instructiv. instructif intensificare. intensification
instructor. moniteur intensitate. intensité

- 102 -
intensitate (cu ~). intensément internă (el ~). interna
intensiv. intensif interoga. interroger, questionner
intensiv (în mod ~). intensivement interoga (el ~). interrogeait, questionnait
intenta (~ un proces). intenter (un procès) interogând. questionnant
intenta (va ~). intentera interogat. interrogé
intentat. intenté interogativ. interrogatif
intentă (el ~). intenta (il ~) interogatoriu. interrogatoire
intentează (el ~). intente (il ~) interogau (ei ~). questionnaient
intentez. intente (j'~) interogaţie. interrogation
intenteze (să ~). intente (qu'il ~) interogă (el ~). questionna
intenţia de (cu ~). histoire de, dans l’intention de interoghează (ei ~). interrogent (ils ~),
intenţie. intention questionnent
intenţie (cu această ~). effet (à cet ~) interoghează (el ~). interroge (il ~),
intenţiona. songer questionne (il ~)
intenţionat. intentionné, songé interoghez. interroge (j'~), questionne (je ~)
interactiv. interactif interogheze (ei să ~). questionnent (qu'ils ~)
intercala. intercaler interogheze (el să ~). questionne (qu'il ~)
intercalat. intercalé interoghezi. questionnes (tu ~)
intercalând. intercalant interogare. interrogation
intercalează. intercale (il ~) internaţional internaţionali. international
intercepta. intercepter internationaux
intercepta (el ~). interceptait interpret. interprète [traducteur], interprète, artiste
interceptând. interceptant interpret [muz.] interpretă [muz.]. chanteur
interceptat. intercepté chanteuse
interceptau. interceptaient interpreta. interpréter
interceptează (ei ~). interceptent interpretat. interprété
interceptează (el ~). intercepte (il ~) interpretează. interprète (il ~)
intercepteze (să ~). intercepte (qu'il ~) interpretează (ei ~). interprètent
interdicţie. prohibition, interdiction interpretare. interprétation, commentaire
interdicţie de sejur. interdiction de séjour interpretare [muz.]. jeu
interes. intérêt interpune. interposer
interesa. intéresser, concerner intersecta (se ~) [geom.]. couper [géom.]
interesa (el ~). intéressait intersecţie intersecţii. carrefour, croisement
interesa de (se ~). intéresser à (s'~), préoccuper interstelar. interstellaire
de (se ~) interstiţiu. écart, interstice
interesant. intéressant intertextualitate. intertextualité
interesat. intéressé interurban. interurbain
interval. écartement, intervalle
interfera. interférer
interval (de timp). écart
interferând. interférant
interferat. interféré interveni. intervenir
interferează (el ~). interfère (il ~) intervenea. intervenait
interferenţă. interférence interveneau. intervenaient
interior. intérieur, interne interveni (el ~). intervint
interior (în ~). dedans (le ~), intérieur [n.] interveni (el ar ~). interviendrait
interiorul (în ~). dans interveni (va ~). interviendra
interjecţie. interjection interveni (vor ~). interviendront
interlocutor interlocutoare. interlocuteur intervenii (eu ~). intervins (j'~)
interlocutrice intervenim. intervenons
intermediar. intermédiaire, médiateur intervenind. intervenant
intermediul (prin ~). moyen (par le ~) intervenit. intervenu
interminabil. interminable interveniţi. intervenez
intermitent. intermittent intervii. interviens (tu ~)
intermitenţă. intermittence intervin (ei ~). interviennent
intervin (eu ~). interviens (j'~)
intern. interne
intervină (ei să ~). interviennent (qu'ils ~)
intern (elev ~). interne [n.]
intervină (el să ~). intervienne (qu'il ~)
interna. hospitaliser, interner
intervine. intervient
internare în spital. hospitalisation
intervenţie. immixtion, intervention, démarche
internat. interné, internat
interviu. entretien, interview
internat [n.]. internat [n.]

- 103 -
interzice. interdire, défendre, prohiber intuitiv. intuitif
interzic (ei ~). défendent, interdisent intuitiv (în mod ~). intuitivement
interzic (eu ~). défends (je ~), interdis (j'~) intuiţie. intuition
interzică (ei să ~). interdisent (qu'ils ~) iiinu
interzică (să ~). interdise (qu'il ~) inuman. inhumain
interzicând. interdisant inunda. inonder, submerger
interzice (el ~). défend, interdit (il ~) inundaţie. inondation
interzice (va ~). interdira inundaţie mare. déluge
interzicea. interdisait inutil. inutile
interziceai. interdisais (tu ~) inutil (în mod ~). inutilement
interziceam (eu ~). interdisais (j'~) inutilitate. inutilité
interziceau. interdisaient inutilizabil. inutilisable, hors d'usage
interzicem. interdisons, défendons
iiinv
interziceţi. interdisez, défendez
invalid. invalide
interzici. défends (tu ~), interdis (tu ~)
invalida. invalider
interzis interzişi interzisă interzise. prohibé,
invalidat. invalidé
défendu, interdit, proscrit
invaliditate. invalidité
interzicere. interdiction, prohibition
invariabil. invariable
interzicere a sejurului. interdiction de séjour
invariabil (în mod ~). invariablement
Adev 03/01/08
invazie. invasion, irruption
intestin. intestin
invectivă. invective
intestinul gros [anat.]. côlon [anat.]
intim. intime (adj.) inventa. fabriquer, inventer
inventar. inventaire
intimida. intimider, gêner
inventat. inventé
intimida (el ~). intimidait
inventator. inventeur
intimidare. intimidation
inventaţi. inventez
intimidat. gêné, intimidé
inventăm. inventons
intimidau. gênaient
inventează (ei ~). inventent
intimidează. gêne (il ~)
inventează (el ~). invente (il ~)
intimitate. intimité
inventez. invente (j'~)
intitula. intituler
inventezi. inventes (tu ~)
intitulat. intitulé
inventiv inventivă inventivi. inventif, imaginatif,
intolerabil. intolérable
ingénieux
intoleranţă. intolérance
inventivitate. ingéniosité, inventivité
intonaţie. intonation
invenţie. invention
intoxica. intoxiquer invers. vice versa, inverse
intoxicare. intoxication invers (în sens ~). rebours (à ~)
intoxicat. intoxiqué inversa. inverser
intoxicaţie. intoxication inversare. inversion
intra intru. entrer inversiune. inversion
intra în coadă. prendre la file investi. commanditer, investir
intra în coliziune cu. entrer en collision avec investigare. investigation
intra în rînd. prendre la file investigaţie. investigation
intra în vrie [aero.]. entrer en vrille [aéro.] investitor. commanditaire
intra unul în altul. télescoper (se ~) investiţie. investissement
intransigent. intransigeant inveterat. invétéré
intransigenţă. intolérance invincibil. imbattable, invincible
intranzitiv. intransitif
invita. inviter
intrare. entrée, accès
invit. invite (j'~)
intrare principală. porte principale, entrée principale
invita (el ~). invitait
intravenos. intraveineux
invitat [n.] invitată. hôte [invité] [n.m.], invité,
intriga. intriguer [v.t.] hôtesse [invitée] [n.f]
intrigant. intrigant, conspirateur invitaţi. invitez
intrigat. intrigué invitaţie. invitation
intrigă. intrigue, brigue, conspiration invită (ei ~). invitent
introduce. introduire invită (el ~). invite (il~)
introduce (se ~). introduire (s'~) invităm. invitons
introductiv. introductif inviţi. invites (tu ~)
intrus. intrus invizibil. invisible

- 104 -
invoca. invoquer iritat iritaţi iritată iritate. irrité
invocat. invoqué iritaţi (voi ~). irritez
invocaţie. invocation iritau. irritaient
involucru. involucre irită (ei ~). irritent
involuntar. erreur (par ~), involontaire, contre son irită (el ~). irrite (il ~)
gré iriţi. irrites (tu ~)
involuntar (în mod ~). involontairement iritabil. coléreux, irritable
invulnerabil. invulnérable iritant. irritant [adj.]
iiio iritare. irritation
io [pop.]. je iritaţie [med.]. irritation [méd.]
Ioan. Jean Irlanda. Irlande
Ioana. Jeanne irlandez. irlandais
Ioana d'Arc. Jeanne d'Arc ironic. moqueur, malicieux, malin, ironique,
iobag iobagi. serf [n.m.]. jobbágy narquois
iobăgie. servage ironic (în mod ~). ironiquement
Ionică. Jeannot ironie. moquerie, ironie, malice
Ionuţ. Jeannot ironiza. ironiser
ipcărige [bot.]. Gypsophilia petraea [bot.] ironizat. ironisé
ipocrit [n.m.]. hypocrite, sainteron [fam., rare] irosi. gâcher, gaspiller
ipocrizie. hypocrisie irosire. gâchis, gaspillage
ipotetic. hypothétique irosit. gâché, gaspillé
ipotez. hypothèse iiis
ipsos. plâtre IS. département de Iasi [abréviation]
iiir iscusinţă. savoir-faire
iradia. irradier islamic. islamique
iradiere. irradiation, rayonnement [radiation] Islanda. Islande
irascibil. irascible, coléreux, irritable islandez. islandais
iraţional. irrationnel islaz, izlaz. pâturage
iiire isop. hysope
ireal. irréel isoscel isoscele. isocèle
irecuperabil. irrécupérable ispită. séduction, appât, tentation
iremediabil. irrémédiable ispiti. séduire, tenter
iremediabil (în mod ~). irrémédiablement ispiteşte. séduit (il ~)
ireparabil. irréparable, irrémédiable ispiteşti. séduis (tu ~)
irepresibil [neo.]. irrépressible ispitit. séduit, tenté
ireproşabil. irréprochable ispititor. tentant
irespirabil. irrespirable isprăvi. achever, épuiser
iresponsabil. irresponsable isprăvesc. achèvent
ireverenţios. irrévérencieux isprăveşti. achèves
ireversibil. irréversible isprăvi (el ~). épuisa (il ~)
ireversibilitate. irréversibilité isprăvind. épuisant
irevocabil. irrévocable isprăvise (el ~). épuisé (il avait ~)
irezistibil. irrésistible isprăvit isprăviţi isprăvită isprăvite. épuisé,
iiiri achevé, terminé
iriga. irriguer Israel. Israël
irigat. irrigué israelit israelită. israélien
irigă (ei ~). irriguent isterie. hystérie
irigare. irrigation isteţ. sagace
irigaţie. irrigation isteţ decât (fi mai ~). malin que (être plus ~)
Irina. Irène isteţime. sagacité
iriosi. gaspiller istm istmuri. isthme
iris (anat.). iris (anat.) istoric [n.] istorici. historien
iris [bot.]. iris [bot.] istoric [adj.]. historique
irita. irriter istorie. histoire
irit (eu ~). irrite (j'~) istorisi. raconter
irita (el ~). irritait istorisea. racontait
iritând. irritant istoriseam (eu ~). racontais (je ~)
iritase. irrité (il avait ~) istoriseau. racontaient
iritaseră. irrité (ils avaient ~) istorisesc (ei ~). racontent

- 105 -
istorisesc (eu ~). raconte (je ~) izbi (el ar ~). frapperait (il ~)
istoriseşte. raconte (il ~) izbi (el va ~). frappera (il ~)
istoriseşti (tu ~). racontes (tu ~) izbii (eu ~). frappai (je ~)
istorisi (va ~). racontera izbim. frappons
istorisi (veţi ~). raconterez izbind. cognant, frappant
istorisi (voi ~). raconterai izbind(u-). heurtant
istorisim. racontons izbiră. frappèrent (ils ~)
istorisit. raconté izbirăm. frappâmes (nous ~)
istorisiţi. racontez izbirăţi. frappâtes (vous ~)
istovi. épuiser [d'un malade], éreinter izbise. frappé (il avait ~)
istovea (el ~). éreintait (il ~) izbisem (eu ~). frappé (j'avais ~)
istoveşte (el ~). épuise (il ~) izbiseră. frappé (ils avaient ~)
istovi (el ~). épuisa (il ~) izbiserăm. frappé (nous avions ~)
istovind. épuisant izbiserăţi. frappé (vous aviez ~)
istovise (el ~). épuisé (il avait ~) izbiseşi. frappé (tu avais ~)
istovit. épuisé izbişi (tu ~). frappas (tu ~)
istovitor. épuisant [adj.] izbit. heurté, cogné, frappé
Isus. Jésus izbiţi. frappez
iiit izbi cu cotul. coup de coude (donner un ~)
izbitor. saillant, frappant [adj.]
Italia. Italie
izbitură. collision, choc, coup
italian italiană. italien
italice [PC]. italiques (caractères ~) izbuc. source [à grand débit]
italieniza. italianiser izbucni. fulminer, déclencher, éclater
italienizare. italianisation izbucni în râs. désopiler (se ~) [pop.], éclater de
item [neo.]. item rire, pouffer
iterativ. itératif izbucnire. déclenchement
itinerant. itinérant izbuti. réussir, parvenir à, succéder à
itinerar. parcours, itinéraire izgoni. proscrire, chasser, bannir
iiiu izgonesc (eu ~). chasse (je ~)
izgoneşte. chasse (il ~)
iubi. aimer
izgoneşti. chasses (tu ~)
iubire. amour
izgonesc. chassent
iubire (~cu). amoureusement
izgoni (el ~). chassa (il ~)
iubit. aimé
izgonim. chassons
iubit [n.]. amant, amoureux, bien-aimé, concubin
izgonit. chassé
iubită. concubine, maîtresse, belle
izgoniţi. chassez
iubiţel [fam.]. chéri [fam.]
Iuda [Bib.]. Judas [Bib.] iiizo
Iulia. Julia, Julie izobar. isobare
iulie. juillet izoclin. isocline
Iuliu. Jules izocron. isochrone
iunie. juin izola. isoler, claustrer
iută. jute izola (el ~). isolait
iute. vive [adj.], vif, piquant, hâte (à la ~) izolabil. isolable
iute la mânie. irascible, coléreux izolăm. isolons
ivoriu [n.] [neo.]. ivoire izolând. isolant
iiiz izolase. isolé (il avait ~)
izbândă. réussite izolaseră. isolé (ils avaient ~)
izolat izolaţi izolată izolate. isolé
izbi. entrer en collision, heurter, choquer, cogner
izolat (în mod ~). isolément
izbea. cognait (il ~), frappait (il ~)
izolaţi (voi ~). isolez
izbeam (eu ~). frappais (je ~)
izolau. isolaient
izbească (el să ~). frappe (qu'il ~)
izolează (ei ~). isolent
izbeau. frappaient (ils ~)
izolează (el ~). isole (il ~)
izbesc. cognent (ils ~)
izolez. isole (j'~)
izbesc (ei ~). heurtent, frappent (ils ~)
izolezi. isoles (tu ~)
izbesc (eu ~). frappe (je ~)
izolare. isolement
izbeşte. heurte (il ~), cogne (il ~), choque (il
izolare [electr.]. isolement [électr.], isolation
~), frappe (il ~)
izolator [n.m.]. isolant [n.m.]
izbeşti. frappes (tu ~)
izolaţie [electr.]. isolement [électr.]
izbi (el ~). frappa (il ~)

- 106 -
izolaţionism. isolationnisme îmbolnăvi (el se ~). tomba malade (il ~)
izomer. isomère îmbolnăvii (mă ~). tombai malade (je ~)
izometric. isométrique îmbolnăvindu-se. tombant malade
izomorf. isomorphe îmbolnăviră (se ~). tombèrent malades
izomorfism. isomorphisme îmbolnăvişi (te ~). tombas malade (tu ~)
izoterm. isotherme îmbolnăvit. tombé malade
izotermic. isothermique îmbrăca. habiller, vêtir, porter, porter [vêtement],
izotonic. isotonique revêtir, tapisser
izotop izotopi. isotope îmbrac. habille (j’ ~), porte (je ~), vêts (je ~)
izotopic. isotopique îmbracă (ei ~). portent
izotropic. isotrope îmbracă (el ~). porte (il ~), vêt (il ~), habille
Izv.. source [abréviation cartographique] (il ~)
izvoarele. sources (les ~) îmbraci. habilles, vêts, portes (tu ~)
izvor izvoare. source îmbrăca (el ~). portait
izvor mineral. source minérale îmbrăcai. portais (tu ~)
îîîa îmbrăcai. portai
î.Hr înainte Hristos. av. J.C. avant Jésus-Christ îmbrăcam (eu ~). portais (je ~)
îi. lui [pron. A/D] îmbrăcam (noi ~). portions
îi [vb.]. est (il ~) îmbrăcând. portant
îl. le [pron. A] îmbrăcară. portèrent
îmbrăcarăţi. portâtes
îîîmb
îmbrăcase. porté (il avait ~)
îmbarca (se ~). embarquer
îmbrăcasem (eu ~). porté (j'avais ~)
îmbâcsi îmbâcsesc îmbâcsită Tranz. şi refl. A (se)
îmbrăcaseră. porté (ils avaient ~)
umple, a (se) înţesa de praf, de murdărie sau de
îmbrăcaserăm. porté (nous avions ~)
miasme. xxx Adev 28/03/08
îmbrăcaserăţi. porté (vous aviez ~)
îmbălsăma. embaumer
îmbrăcaseşi. porté (tu avais ~)
îmbărbăta. réconforter
îmbrăcaşi. portas
îmbărbătează (ei ~). réconfortent (ils ~)
îmbrăcat. enrobé, vêtu, habillé
îmbărbătează (el ~). réconforte (il ~)
îmbrăcaţi. portez
îmbăta. soûler, griser, enivrer, saouler îmbrăcaţi (voi ~). portiez
îmbăta (se ~). enivrer (s'~), soûler (se ~) îmbrăcau. portaient
îmbătător. enivrant îmbrăcă (el ~). porta
îmbătrâni îmbătrânită. vieillir Adev 01/11/07 îmbrăcăm. portons
îmbătrânire. vieillissement Adev 01/11/07 îmbrăca peste cap. enfiler par la tête
îmbiba. tremper, imbiber îmbrăcăminte. vêtement
îmbietor. appétissant îmbrăcăminte [constr.]. revêtement
îmbina. mêler, agencer îmbrăcăminte caraghioasă. accoutrement
îmbinare. conjonction, mélange îmbrăcăminte de gata. prêt-à-porter
îmblănit. fourré [adj.] îmbrânceală. poussée
îmblânzi. radoucir, dompter, apprivoiser îmbrânci. pousser
îmblânzea. domptait îmbrăţişa. étreindre
îmblânzească (el să ~). dompte (qu'il ~) îmbrăţişa. étreignait
îmblânzesc (eu ~). dompte (je ~) îmbrăţişa (el ~). étreignait
îmblânzeşte. dompte (il ~) îmbrăţişa (el ar ~). étreindrait
îmblânzi (el ~). dompta îmbrăţişa (se ~). embrasser
îmblânzise. dompté (il avait ~) îmbrăţişa (va ~). étreindra
îmblânzit. dompté îmbrăţişai. étreignais (tu ~)
îmblânzitor. dompteur îmbrăţişam (eu ~). étreignais (j'~)
îmbogăţeşte (care ~). enrichissant îmbrăţişam (noi ~). étreignions
îmbogăţi. enrichir îmbrăţişare. étreinte
îmbolnăvi (se ~). tomber malade îmbrăţişat. étreint
îmbolnăvea (se ~). tombait malade (il ~) îmbrăţişaţi (voi ~). étreignez
îmbolnăvească (ei să se ~). tombent malades îmbrăţişaţi (voi ~) [imp.]. étreigniez
(qu'ils ~) ) îmbrăţişau. étreignaient
îmbolnăvească (el să se ~). tombe malade (qu'il îmbrăţişă (el ~). étreignit (il ~)
~) îmbrăţişăm. étreignons
îmbolnăveau (se ~). tombaient malades îmbrăţişează. étreint (il ~)
îmbolnăvesc (se ~). tombent malades îmbrăţişează (ei ~). étreignent
îmbolnăveşte (se ~). tombe malade (il ~) îmbrăţişez. étreins (j'~)

- 107 -
îmbrăţişez (să ~). étreigne (que j'~) împărtăşim. partageons, partagez
îmbrăţişeze (el să ~). étreigne (qu'il ~) împărtăşit. partagé
îmbrăţişezi. étreins (tu ~) împărtăşiţi. partagez
îmbrăţişa (~ o idee). épouser (~ une idée) împărţea. partageait, divisait
îmbuca. emboîter împărţi (ar ~). partagerait
îmbucătăţi. morceler împărţi (va ~). partagera
îmbuiba (se ~). gaver (se ~) împărţim. partageons
îmbuib (mă ~). gave (je me ~) împărţind. divisant
îmbuiba (el se ~). gavait (il se ~) împărţise. divisé (il avait ~)
îmbuibându-se. gavant (se ~) împărţit. partagé, divisé
îmbuibat. gavé împărţiţi. partagez
îmbuibau (se ~). gavaient (se ~) împărţi cu dărnicie. prodiguer
îmbuibă (el se ~). gave (il se ~) împărţire. division [distrib.], division
îmbuibă (ei se ~). gavent împărţitor [mat.]. diviseur [math.]
îmbuibi (te ~). gaves (tu te ~) împături un cort. plier une tente
îmbulzeală. cohue [f.] împestriţat. bigarré
îmbunătăţi. améliorer, amender împiedica. arrêter, empêcher
îmbunătăţire. amendement, amélioration împiedica (se ~). trébucher
îmbutelia. embouteiller împiedica [fig.]. broncher [hésiter]
îîîmp împiedica de (se ~). buter contre
împăca. raccommoder, réconcilier împietri. sidérer, pétrifier
împac (eu ~). réconcilie (je ~) împietrit. pétrifié
împacă (ei ~). raccommodent, réconcilient împinge. pousser, bousculer
împacă (el ~). raccommode (il ~), réconcilie (il împing (eu ~). pousse (je ~)
~) împinge. pousse (il ~)
împaci. réconcilies împingea (el ~). poussait (el ~)
împăca (el ~). réconciliait împinse (el ~). poussa
împăca (se ~). paix (faire la ~) împingere. poussée
împăcam (noi ~). réconcilions (imparfait) împleti. natter, tresser
împăcare. réconciliation împletici (se ~). tituber, chanceler
împăcat. raccommodé, réconcilié împleticea (el se ~). chancelait (il ~)
împăcaţi (voi ~). réconciliez împleticeşte (se ~). chancèle (il ~)
împăcau. réconcilient împleticindu-se. titubant
împăcăm. réconcilions (présent) împletitură. natte, tressage
împacheta. emballer împlini (~ o dorinţă). combler (~ un vœu)
împăduri. boiser împlineşte (el ~ o dorinţă). comble (il ~ un vœu)
împăduri din nou. reboiser împlini (el ~ o dorinţă). combla (il ~ un vœu)
împădurit. boisé împlinit. accompli
împăiat. empaillé împlinit (dorinţă). comblé, exaucé (un vœu)
împărat. empereur între, în. entre
împărăteasă. impératrice împodobi. garnir, parer, décorer
împărătesc împărăteşti. impérial împodobea. garnissait
împărţeală. partage împodobeau. garnissaient
împărţi. diviser, partager împodobesc. garnissent
împart. divise (je ~) împodobeşte. garnit
împart (ei ~). divisent (ils ~), partagent împodobind. garnissant
împart (eu ~). partage (je ~) împodobire. décoration
împartă (el să ~). divise (qu'il ~) împodobit. garni
împarte. partage (il ~) împopoţona (se ~). parer (se ~)
împarte (el ~). divise (il ~) împotmoli. enliser
împarţi. partages împotriva. anti-, contre, envers
împărtăşea. partageait împotriva voinţei sale. contre son gré
împărtăşesc (ei ~). partagent, confient împotrivi (se ~). contrer
împărtăşesc (eu ~). partage (je ~) împrăştia (se ~). diffuser
împărtăşeşte. partage (il ~) împrăştiat. diffus
împărtăşeşti. partages împrejmui (~ cu un gard). clôturer
împărtăşi. partager împrejmuire. clôture
împărtăşi (ar ~). partagerait împrejurări vitrege [pl.]. adversité
împărtăşi (va ~). partagera, partagera împrejurimi (în ~). alentours (aux ~)

- 108 -
împrejurimi [pl.]. alentours în bucăţi. en morceaux
împrejurul. autour de în calitate de. en tant que
împresura. cerner în carne şi oase. en chair et os
împresoară (ei ~). cernent (ils ~) în călduri. en chaleur
împresoare (ei să ~). cernent (qu'ils ~) în căutare de. en quête de
împresura (vor ~). cerneront în căutarea. en quête de
împresurat împresuraţi. cerné în ce fel. comment
împresurau. cernaient (ils ~) în cele din urmă. finalement
împresurînd. cernant în centrul oraşului. au centre ville
împreuna. joindre în ciuda [+D]. contre [en dépit]
împreunare. jonction, conjonction în consecinţă. pour lors
împreunat. joint în cor. en chœur
împreună. ensemble în curs tare. en cours
împroşca. gicler în depărtare. au loin
împroşca (a ~ cu noroi). éclabousser în direcţia vântului. au vent
împroşca (el ~). giclait în dungi. rayé [textil]
împroşcat. éclaboussé, giclé în fiecare noapte. chaque nuit
în flăcări. en flammes, en feu
împrumut [n.] (dat). prêt [n.] (< prêter)
în formă de teacă. gainé
împrumuta. prêter
în frunte. à la tête
împrumut (eu ~). prête (je ~)
în grabă. à la hâte
împrumuta (el ~). prêtait
în întregime. au complet
împrumutam (eu ~). prêtais (je ~)
în jur de. à peu près
împrumutat. prêté
în largul său. à l’aise
împrumutaţi. prêtez
în linie dreaptă. en ligne droite
împrumutau. prêtaient (ils ~)
în lipsă de. à défaut de
împrumută (ei ~). prêtent
în locul. à la place de
împrumută (el ~). prêta
în mare. en grand
împrumută (el ~). prête (il ~)
în masă. en bloc
împrumutăm. prêtons
în marşarier [auto]. en marche arrière [auto]
împrumutând. prêtant
în măsura în care. tant que, dans la mesure où
împrumuţi. prêtes (tu ~)
în mijlocul. au milieu de
împuşca. fusiller
în mişcare. en mouvement
împuşcătură. coup de feu
în mod corespunzător. dûment
împuternici. investir, accréditer
în momentul. lors de
împuternicire. mandat, procuration [jur.]
în paragină. en friche
împuternicit. accrédité
în pielea goală. à nu, à poil
împuţiciune. puanteur
în plină zi. au grand jour
împuţina împuţinată. amoindrir, réduire Adev
în plus. en plus, de plus, de trop
01/11/07
în principiu. en principe
împuţit împuţită. puant
în pripă. superficiellement
îîîn în realitate. en effet
în. en, dans În sănătatea voastră!. À votre santé !
în (doctor ~ ştiinţe). ès (docteur ~ sciences) în scârbă. à contre cœur
în acelaşi timp. à la fois, en même temps în schimbul. contre [échange]
în acest caz. pareil cas (en ~) în sens invers. à rebours, en sens inverse
în adins. à dessein în sensul că. en ce sens que
în aer. en l'air în serviciul [+G]. au service de
în aer liber. en plein air în silă. à contre cœur, à contrecœur
în afara [+G]. en dehors de in situ. in situ
în afara bordului (motor ~). hors-bord (moteur ~) în slujba [+G]. au service de
în afara legii. hors la loi în spirală. tors
în afară de. outre, en dehors de, part (à ~), hormis [*] în stare bună. en bon état
în altă parte. ailleurs în stare de funcţionare. en état de marche
în amonte. en amont în stare să. en état de
în aparenţă. en apparence în străinătate. à l'étranger
în aşa fel ca să. de façon à în şir. à la file
în aval. en aval în taină. secrètement
în bandulieră. en bandoulière în timp. comme [temporal]
în bloc. en bloc în timpul nopţii. pendant la nuit, nuitamment

- 109 -
în timpul vieţii. anthume înapoiem (~ banii). remboursons
în timpul vieţii (lui/ei). de son vivant înapoiez (~ banii). rembourse (je ~)
în toate ungherele. de fond en comble înapoiezi (~banii). rembourses (tu ~)
în veci vecilor. à jamais, à tout jamais înarma. armer
în vigoare. en vigueur înarma (se ~). munissait, munir
în zdrenţe. en lambeaux, en haillons înarmat. armé
înainta. avancer înarmat [fig.]. nanti
înainta. avançait înarmează (se ~). munit
înaintare. avance înăsprire. durcissement
înaintat. avancé înăuntru. dedans
înainte. devant, avant, avant (en ~) îîînc
înainte (tot ~). droit (tout ~) încă. encore
înainte de. avance (en ~), avant încăierare. mêlée, bagarre, pugilat
înainte Hristos (de la jumătatea mileniului IV încălca un jurământ. violer un serment
î.Hr). avant Jésus-Christ Adev 15/03/08 încâlci. embrouiller, emmêler
înainte să. avant încăleca. monter à cheval
înalt. haut încalec (eu ~). monte à cheval (je ~)
înăbuşi. réprimer, étouffer [fig.] încalecă (ei ~). montent à cheval
înăbuşă. étouffe (il ~) încalecă (el ~). monte à cheval (il ~)
înăbuşea. étouffait (il ~) încaleci. montes à cheval (tu ~)
înăbuşi (el ~). étouffa (il ~) [fig.] încăleca (el ~). montait à cheval
înăbuşi [emoţia]. étreindre [supprimer] încălecai (eu ~). montai à cheval (je ~)
înăbuşire. étouffement încălecam (eu ~). montais à cheval (je ~)
înăbuşitor înăbuşitoare. étouffant încălecat. monté à cheval
înălbi. blanchir încălecaţi (voi ~). montez à cheval
înălbesc. blanchissent încălecă (el ~). monta à cheval (il ~)
înălbeşte. blanchit încălecăm. montons à cheval
înălbit. blanchi încălţa (se ~). chausser (se ~)
înălbire. blanchissage încalţ (mă ~). chausse (je me ~)
înălbitor [foto]. blanchisseur încalţ (să mă ~). chausse (que je me ~)
înălbitor [la spălat rufe]. Javel (eau de ~) încalţă-te!. chausse-toi !
înălţa. ériger, dresser [monter], rehausser, hausser încalţă (ei se ~). chaussent (ils se ~)
înălţa (se ~). dresser (se ~), hisser încalţă (el se ~). chausse (il se ~)
înălţat. dressé [monté] încalţe (să se ~). chausse (qu'il se ~)
înalţă (el ~). dresse (il ~) [monter] încalţi (te ~). chausses (tu te ~)
înălţă (el ~) [perf. s.]. dressa (il ~) [monter] încălţa (el se ~). chaussait (il se ~)
înălţare. relèvement încălţam (mă ~). chaussais (je me ~)
înălţime. hauteur, altitude, taille încălţase (se ~). chaussé (il s'était ~)
înălţimea… (fi la ~). hauteur de (être à la ~) încălţat. chaussé
inamic. ennemi încălţaţi (vă ~). chaussez (vous vous ~)
înamorat [arh. iron.]. entiché [pop.] încălţă (se ~). chaussa (il se ~)
înapoi. arrière, derrière încălţăm (ne ~). chaussons (nous nous ~)
înapoi (da ~). reculer încălţându-se. chaussant (se ~)
înapoia. rendre, retourner încălţăminte. soulier, chaussure
înapoia. rendait încălzi (a ~). échauffer
înapoia (ar ~). rendrait încălzi. chauffer, réchauffer
înapoia (va ~). rendra încălzesc (ei ~). échauffent
înapoiat. rendu, rentré încălzeşte. échauffe (il ~), réchauffe (il ~)
înapoiată. rentrée (f.) încălzeşte (se ~). chauffe (il se ~)
înapoiată. rentrées (adj. f.pl.) încălzit. chauffé, échauffé
înapoiaţi. rendez încălzire. chauffage
înapoiaţi (voi ~). remboursez încălzire centrală. chauffage central
înapoiază. rend, rendent încălzirea globală. réchauffement global Adev
înapoiem. rendons 13/02/08
înapoiez. rends încânta. fasciner, charmer
înapoiezi. rends încânta (el ~). charmait (il ~)
înapoia [bani]. rembourser încântat. ravi [fig.]
înapoiază (ei ~ banii). remboursent încântător. charmant, ravissant
înapoiază (el ~ banii). rembourse (il ~) încăpăţâna (a se ~). obstiner (s'~)

- 110 -
încăpăţâna (el se ~). obstinait (il s'~) încerca [testa]. tester [vérifier]
încăpăţânat. obstiné, buté, intraitable, têtu încercând. éprouvant
încăpăţânează (ei se ~). obstinent (ils s'~) încercat. essayé, éprouvé, tenté [essayé]
încăpăţânează (el se ~). obstine (il s'~) încercat [testat]. testé [vérifié]
încăpăţânez (mă ~). obstine (je m'~) încercare încercări. épreuve, essai
încăpăţânezi (te ~). obstines (tu t'~) încercare (piatră de ~). touche (pierre de ~)
încăpăţânare. obstination încercare [test]. preuve
încăpăţânare (cu ~). obstinément încercănaţi (ochi ~). cernés (yeux ~)
încăpere încăperi. pièce [chambre] incert. incertain
încărca. charger incertitudine. incertitude
încarc (eu ~). charge (je ~) încet înceată. lent, lentement
încarcă (ei ~). chargent încet (a vorbi ~). voix basse (parler à ~)
încarcă (el ~). charge (il ~) încet [adv.]. doucement
încarce (el să ~). charge (qu'il ~) înceta. cesser
încarci. charges (tu ~) încetase. cessé (il avait ~)
încărca (el ~). chargeait încetasem (eu ~). cessé (j'avais ~)
încărca (el ar ~). chargerait (il ~) încetaţi. cessez
încărca (va ~). chargera (il ~) încetă (el ~). cessa (il ~)
încărcam. chargeais (je ~) încetăm. cessons
încărcând. chargeant încetând. cessant
încărcase. chargé (il avait ~) încetează (ei ~). cessent
încărcat. chargé încetează (el ~). cesse (il ~)
încărcaţi (voi ~). chargez încetez. cesse (je ~)
încărcăm. chargeons înceteze (el să ~). cesse (qu'il ~)
încărcătură. charge [n.] încetezi. cesses (tu ~)
încărcătură (a unei nave). cargaison încetezi (să ~). cesses (que tu ~)
încărcătură nucleară [mil.]. ogive nucléaire încetare (fără ~). cesse (sans ~), intarissablement
încarcera. incarcérer încetare a ostilităţilor. cessez-le-feu
încasa salariul. toucher sa paye încetăţenire. naturalisation
încasare. recette [encaissement] încetineală. lenteur
încasator. receveur încetineală (cu ~). lentement
începător. commençant, débutant încetineală a minţii. lourdeur d'esprit
începe. débuter, commencer, démarrer încetişor. lentement, doucement
începând. commençant încetul cu încetul. petit à petit
încep (eu ~). commence (je ~) închega (se ~). cailler, figer (se ~)
începe (~ să mănânce). entamer încheagă (el se ~). caille (il se ~), fige (il se ~)
începe (el ~). commence (il ~) încheagă (ei se ~). figent (ils se ~)
începea. commençait închega (el se ~). figeait (il se ~), caillait
începeai. commençais (tu ~) închegat. caillé, figé
începeam (eu ~). commençais (je ~) închegă (el se ~). figea (il se ~)
începeam (noi ~). commencions închege (el să se ~). fige (qu'il se ~)
începeaţi. commenciez închegătoare [n.f.][bot.]. Geranium robertianum
începeau. commençaient [bot.]
începem. commençons încheia. finir
începeţi. commencez încheiat. fini
începi. commences (tu ~) încheietură. attache
începu. commença încheietura mâinii. poignet [anat.]
începui (eu ~). commençai (je ~) închide închid. fermer, barrer
începuse. commencé (il avait ~) închide din nou. renfermer
începusem (eu ~). commencé (j'avais ~) închide într-o mănăstire. cloîtrer
începuseră. commencé (ils avaient ~) închidere. clôture [action]
începuserăm. commencé (nous avions ~) închidere (a unui magazin). liquidation
începuserăţi. commencé (vous aviez ~) închis. clos [adj.], fermé, enfermé
începuseşi. commencé (tu avais ~) închide (telefonul). raccrocher (le téléphone)
începuşi (tu ~). commenças (tu ~) închis (telefonul). raccroché (le téléphone)
început [vb.]. commencé închise (telefonul). raccrocha (le téléphone)
început. début, commencement închina. dédier, vouer
început (la ~). commencement (au ~) închinat. voué
încerca. éprouver, essayer, tenter [essayer] închipui. imaginer
încerca (el ~). éprouvait (il ~)

- 111 -
închipui (a-şi ~). figurer (se ~) încrede în (se ~). faire crédit à
închipuia (el îşi ~). figurait (il se ~) încredinţa. assurer
închipuiau (ei îşi ~). figuraient (ils se ~) încremeni. sidérer, pétrifier, pâmer, figer [fig.]
închipuie (el îşi ~). figure (il se ~) încremenesc (ei ~). figent (ils ~)
închipuiţi-vă. figurez-vous încremeneşte. fige (il ~)
închipuire. imagination încremeni (el ~). figea (il ~)
închiria [o cameră]. louer [une chambre] încremenit. pétrifié, sidéré, figé [fig.]
închiriat. loué [chambre] încreţi [o ţesătură]. froncer [un tissu]
închiriază (el ~). loue (il ~) [chambre] încreţi [pânză]. crêper [tissu]
închiriez. loue (je ~) [chambre] încreţi [părul]. crêper [cheveux]
închiriere. location încreţit [părul]. crépu [cheveux]
închisoare. prison, geôle [arch.], taule [pop.], tôle încreţit [ţesătură]. froncé [un tissu]
[pop.] încrucişa. croiser
încincit. quintuple încrucişare. croisement
încleia. coller încrucişat. croisé
încleiat. collé încrunta (se ~). froncer (~ les sourcils)
înclina. incliner încrunta (el se ~). fronçait (~ les sourcils)
înclina (se ~). pencher încruntă (el se ~). fronce (il ~ les sourcils)
înclinare. inclination, penchant, talent, aptitude încruntă (el se ~) [perf. s.]. fronça (~ les sourcils)
înclinat. biais [adj.] încruntându-se. fronçant (~ les sourcils)
înclinaţie [fig.]. talent, don [talent], inclination încumeta (se ~). oser
înclinaţie [geom.]. inclinaison încununa, încununez. couronner
încolţi. germer încununa (el ~). couronnait
încolţire. germination încununat. couronné
înconjur. tour [détour] încunună (el ~). couronna
înconjura. cerner încununând. couronnant
înconjoară (ei ~). cernent (ils ~) încununează (el ~). couronne (il ~)
înconjoare (ei să ~). cernent (qu'ils ~) încurca. embrouiller, emmêler
înconjura (vor ~). cerneront încurcat. penaud
înconjurând. cernant încurcătură. pétrin [fam.], impasse, embarras
înconjurat înconjuraţi. cerné încuviinţa. agréer
înconjurau. cernaient (ils ~) îîînd
înconjurător. ambiant îndată. bientôt, incessamment, aussitôt
încorda. bander îndată (de ~). aussitôt
încordat. bandé îndată ce (de ~). sitôt
încorona. couronner îndatorat. dette (en ~)
încorona (el ~). couronnait îndatorire. devoir [n.]
încoronat. couronné îndatoritor. prévenant [adj.]
încoronă (el ~). couronna îndăratelea (de-a ~). reculons (à ~)
încoronând. couronnant îndărăt. arrière
încoronează (el ~). couronne (il ~) îndărătnic. rétif
încoronare. couronnement îndărătnicie. obstination
încovoia. plier, courber îndărătnicie (cu ~). obstinément
încovoaie (ei ~). courbe (il ~) îndârji. acharner
încovoaie (ei ~). plient (ils ~), courbent (ils ~) îndârjire. obstination, acharnement
încovoaie (ei să se ~). courbent (qu'ils se ~) îndeajuns. suffisant [adj.], suffisamment
încovoaie (ei se ~). courbent (ils se ~) îndeamnă. pousse (il ~)
încovoaie (el ~). plie (il ~) îndecându-se. noyant (se ~)
încovoaie (el să se ~). courbe (qu'il se ~) îndelete (pe ~). loisir (à ~)
încovoaie (el se ~). courbe (il se ~) îndemânare. savoir-faire, adresse, habileté
încovoaind. courbant îndemânare (cu ~). adroitement
încovoi (eu ~). courbe (je ~) îndemânatic. adroit, habile
încovoi (eu ~). plie (je ~) îndemână (la ~). portée (à la ~)
încovoia (el se ~). courbait (il se ~) îndemna. pousser
încovoia (se ~). courber (se ~) îndemn (au ~). pousse (je ~)
încovoiase. courbé (il avait ~) îndemna (el ~). poussait (el ~)
încovoiat. crochu, voûté, busqué, courbé îndemnă (el ~). poussa
încovoiau (se ~). courbaient (ils se ~) îndeobşte. généralement
încovoie (el se ~). courba (il se ~) îndeosebi. particulièrement

- 112 -
îndepărta (a ~). reléguer, écarter îndoieşti că (tu te ~). doutes que (tu ~)
îndepărtat. écarté îndoii (mă ~). doutai (je ~)
îndepărtat [adj.]. lointain îndoim că (ne ~). doutons que (nous ~)
îndepărtă (el ~). écarta îndoind. courbant
îndepărtează (ei ~). écartent îndoindu-se (că). doutant (se ~)
îndepărtează (el ~). écarte (il ~) îndoise (se ~). courbé (il avait ~)
îndepărtez. écarte (j'~) îndoise (se ~). douté (il avait ~)
îndepărtezi. écartes (tu ~) îndoit [X2]. courbé, doublé
îndeplini. effectuer, accomplir îndoiţi că (vă ~). doutez que (vous ~)
îndeplini (~ o dorinţă). exaucer (~ un vœu) îndoitură. cabosse [n.], pli
îndeplinit (dorinţă). exaucé (un vœu) îndopa. gaver
îndesa. farcir, tasser [le contenu], entasser îndop. gave (je ~)
îndes (eu ~). tasse (je ~) [le contenu] îndopa (el ~). gavait
îndeasă (ei ~). tassent [le contenu] îndopându-se. gavant (se ~)
îndeasă (el ~). tasse (il ~) [le contenu] îndopat. gavé
îndesa (el ~). tassait (il ~) [le contenu] îndopau. gavaient
îndesai (eu ~). tassai (je ~) [le contenu] îndopi. gaves
îndesai (tu ~). tassais (tu ~) [le contenu] îndrăgosti (se ~). s’éprendre, tomber amoureux
îndesară. tassaient (ils ~) [le contenu] îndrăgostea (se ~). tombait amoureux (il ~)
îndesară. tassèrent (ils ~) [le contenu] îndrăgostesc (ei se ~). tombent amoureux (ils ~)
îndesarăm. tassâmes (nous ~) [le contenu] îndrăgostesc (ele se ~). tombent amoureuses
îndesarăm. tassions (nous ~) [le contenu] (elles ~)
îndesarăţi. tassiez (vous ~) [le contenu] îndrăgostesc (mă ~). tombe amoureux (je ~)
îndesarăţi. tassâtes (vous ~) [le contenu] îndrăgosteşte (ea se ~). tombe amoureuse (elle ~)
îndesase. tassé (il avait ~) [contenu] îndrăgosteşte (el se ~). tombe amoureux (il ~)
îndesasem (eu ~). tassé (j'avais ~) [le contenu] îndrăgosteşti (te ~). tombes amoureux (tu ~)
îndesaseşi. tassé (tu avais ~) [contenu] îndrăgosti (el se ~). tomba amoureux (il ~)
îndesaşi. tassas (tu ~) [le contenu] îndrăgostim (ne ~). tombons amoureux
îndesat. tassé [le contenu] îndrăgostindu-se. tombant amoureux
îndesaţi (voi ~). tassez [le contenu] îndrăgostise (se ~). tombé amoureux (il était ~)
îndesă (el ~). tassa (il ~) [le contenu] îndrăgostisem (mă ~). tombé amoureux (j'étais ~)
îndesăm. tassons (nous ~) [le contenu] îndrăgostiseră (ei se ~). tombé amoureux (ils
îndesând. tassant [le contenu] étaient ~)
îndeşi (tu ~). tasses (tu ~) [le contenu] îndrăgostit îndrăgostită. amoureux, épris, tombé
îndestulător. suffisant [adj.] amoureux, entiché [pop.]
îndoi. plier, courber îndrăgostiţi (vă ~). tombez amoureux
îndoaie (ei ~). plient (ils ~) îndrăzneală. audace, témérité
îndoaie (el ~). plie (il ~) îndrăzneţ. audacieux, téméraire
îndoapă (ei ~). gavent îndrăzni. oser
îndoapă (el ~). gave (il ~) îndrepta. acheminer
îndoi (eu ~). plie (je ~) îndrepta (se ~). marcher
îndoi (se ~). douta (il ~) îndrepta (se ~) [vremea]. remettre [météo]
îndoi (se ~) [fig.]. douter îndreptar. guide
îndoi [înmulţi cu doi]. doubler îndruma. guider, conseiller
îndoia [plia]. courbait îndrum (eu ~). conseille (je ~)
îndoia că (se ~). doutait que (il ~) îndrumă (el ~). conseille (il ~)
îndoiai că (te ~). doutais que (tu ~) îndrumător. guide
îndoială. doute [n.] înduioşa. apitoyer
îndoială (fără ~). certainement, certes [adv.], îndulci. sucrer
doute (sans ~) îndupleca [pe cineva]. plier quelqu’un
îndoială (pune la ~). doute (mettre en ~)
îndura. subir
îndoiam că (mă ~). doutais que (je ~)
îndurare. clémence, pitié, miséricorde
îndoiau că (se ~). doutaient que (ils ~)
îndurare (fără ~). impitoyablement
îndoielnic. incertain, douteux
îndurat. subi
îndoiesc (ei ~). courbent (ils ~)
îndurera. chagriner
îndoiesc (eu ~). courbe (je ~)
îndurera (el ~). chagrinait
îndoiesc că (mă ~). doute que (je ~)
îndurerat îndurerată. chagrin [adj.] chagrine
îndoiesc că (se ~). doutent que (ils ~)
[adj.]
îndoieşte că (el se ~). courbe (il ~)
îndoieşte că (el se ~). doute que (il ~) îîîne

- 113 -
înec [n.n.]. noyade [n.f.] înfrumuseţa. embellir
îneca (se ~). noyer. (il s'est ~) înfrumuseţare. embellissement
îneacă (ei se ~). noient (ils se ~) înfumurat. vain, vaniteux, infatué
îneacă (el se ~). noie (il se ~) înfunda. colmater
înec (mă ~). noie (je me ~) înfundat. colmaté
înecai (mă ~). noyai (je me ~) îîîng
înecară (se ~). noyèrent (ils se ~) îngădui. tolérer, permettre. engedni
înecarăm (ne ~). noyâmes (nous nous ~) îngădui (eu ~). tolère (je ~)
înecarăţi (vă ~). noyâtes (vous vous ~) îngădui (tu ~). tolères (tu ~)
înecase (se ~). noyé (il s'était ~) îngăduia (el ~). tolérait (il ~)
înecaseră (se ~). noyé (ils s'étaient ~) îngăduie (ei ~). tolèrent
înecaşi (te ~). noyas (tu te ~) îngăduie (el ~). tolère (il ~)
înecat înecaţi înecată înecate. noyé îngăduie (el să ~). tolère (qu'il ~)
înecat (el s-a ~ mâncând). étouffé (il s'est ~) îngăduise (el ~). toléré (il avait ~)
înecaţi (vă ~). noyez (vous vous ~) îngăduit. licite, toléré
înecă (el se ~). noya (il se ~) îngăduinţă. tolérance
înecăm (ne ~). noyons (nous nous ~) îngăduitor. débonnaire, tolérant
îneci (te ~). noies (tu te ~)
îngălbeni. jaunir, pâlir
îneca (se ~ mâncând). étouffer (s'~)
îngălbenea. jaunissait (il ~)
îîînf îngălbeneau. jaunissaient
înfăşa (~ un bebeluş). langer îngălbenesc (ei ~). jaunissent (ils ~)
înfăşa [un copil]. emmailloter îngălbeneşte. jaunit (il ~), pâlit (il ~)
înfăşura. rouler, enrouler îngălbeni (se ~). blêmir
înfăţişa. étaler [exposer], figurer îngălbenind. jaunissant
înfăţişa (el ~). figurait (il ~) îngălbenit. pâli, jauni
înfăţişare. allure, air, aspect, mine [visage] îngâmfare. fatuité
înfăţişat. figuré îngâmfat. infatué
înfăţişau. figuraient îngândurat. pensif
înfăţişează (el ~). figure (il ~) ingenios ingenioasă. ingénieux, astucieux
înfia. adopter ingenios (în mod ~). ingénieusement
înfierbânta (a ~). échauffer ingeniozitate. ingéniosité, astuce
înfierbântă (ei ~). échauffent ingenuitate. ingénuité
înfierbântă (el ~). échauffe (il ~) ingenuu. ingénu
înfierbântat. échauffé ingerinţă. ingérence
înfiinţa. fonder, créer [fonder] îngenunchia. agenouiller
înfiinţare. création înger. ange
înfiinţat. créé [fondé] îngheaţă. glace (il ~), gèle (il ~)
înfiora. épouvanter înghesuială. cohue [f.]
înfioară (el ~). épouvante (il ~) îngheţ [n.]. gel [froid], gelée
înfioară (el se~). frissonne (il ~) îngheţa. glacer, geler
înfioră (el ~). épouvanta (il ~) îngheţa (el ~). glaçait, gelait
înfiorând. épouvantant îngheţat. gelé, glacé
înfiorase. épouvanté (il avait ~) îngheţat bocnă. transi
înfiora (se ~). frissonner îngheţată. glace [alim.]
înfioră (el se ~). frissonna înghiţi. avaler, engouffrer, engloutir
înfior (mă ~). frissonne (je ~) înghit. engloutissent, avalent, avale
înfiorându-se. frissonnant înghite. engloutit
înfiorător. épouvantable, affreux înghiţea. avalait
înflăcăra. échauffé înghiţi. avala, avales
înflăcărare. ardeur înghiţim. avalons
înflăcărat. fiévreux [fig.] înghiţit. englouti
înflorire. éclosion înghiţiţi. avalez
înfometa. affamer înghiţi [pe cineva] [fam.]. sentir [fam.]
înfometat. affamé [supporter]
înfrângere. défaite înghiţi din nou. ravaler
înfricoşa. peur (faire ~), effrayer înghiţire. engloutissement
înfricoşat. effrayé înghiţitură. lampée
înfricoşător. effrayant înghiţituri mici (bea cu ~). coups (boire à petits
înfricoşează (mă ~). peur (il me fait ~) ~)

- 114 -
îngloba. englober înlesni. faciliter, ménager
înglobare. intégration înlesniri. facilités
îngrădi. limiter înlocui. remplacer, suppléer
îngrădesc (ei ~). limitent (ils ~) înlocui (se ~). relayer
îngrădesc (eu ~). limite (je ~) înlocuibil. remplaçable
îngrădeşte (el ~). limite (il ~) înlocuire. substitution
îngrădi (el ~). limita înlocuitor [n.m]. remplaçant [n.m.]
îngrădind. limitant îîînm
îngrădire. limitation înmatricula. immatriculer
îngrădit. limité înmatriculare. immatriculation
îngrămădi. amasser, masser, entasser, amonceler înmânare. remise
îngrăşa (se ~). engraisser, grossir înmănunchia. javeler
îngrăşământ. engrais înmărmuri. pétrifier
îngreuna. alourdir înmărmurit. pétrifié, consterné
îngriji. soigner înmiresma înmiresmez. parfumer
îngrijeam (eu ~). soignais (je ~) înmiresmat. parfumé
îngrijesc (ei ~). soignent înmiresmează. parfume, parfument
îngrijesc (eu ~). soigne (je ~) înmormânta. mettre au tombeau
îngrijeşte. soigne (il ~) înmormântare. sépulture [enterrement], mise au
îngrijeşti. soignes tombeau
îngrijea. soignait înmormântat. mis au tombeau
îngriji (el ~). soigna înmuia. tremper, amollir
îngrijim. soignons înmuia curbele. galber
îngrijind. soignant înmulţi. multiplier
îngrijit. soigné, net [propre] înmulţi (se ~). pulluler
îngrijiţi. soignez înmulţesc (se ~). pullulent
îngrijire. soin înmulţeşte (se ~). pullule (il ~)
îngrijora. inquiéter înmulţit. pullulé
îngrijorare. inquiétude, souci înmulţire. multiplication
îngrijorat îngrijorată. inquiet, soucieux înmulţitor. multiplicateur
îngropăciune [pop.]. sépulture [enterrement] înnăscut. héréditaire, inné
îngroşare. grossissement înnebunit. affolé
îngrozi. épouvanter, horrifier înnegri. brunir, noircir
îngrozeşte. épouvante (il ~) înnegrea (el se ~). noircissait (il ~)
îngrozi (el ~). épouvanta (il ~) înnegreau (ei se ~). noircissaient
îngrozind. épouvantant înnegreşte (el se ~). noircit (il ~)
îngrozise. épouvanté (il avait ~) înnegrit. noirci
îngrozitor. épouvantable, affreux, horrible înnegrire. noircissement
îngrozitor (în mod ~). effroyablement înnobila. ennoblir
îngusta. rétrécir înnoitor. rénovateur
îngustare. rétrécissement înnoitor [adj.]. novateur
înhăma. harnacher înnorat. nuageux
înjgheba. improviser înota. nager
înjosi. abaisser, rabaisser, dégrader înoată. nage (il ~)
înjosi (se ~). humilier, ravaler (se ~) înoate (să ~). nage (qu'il ~)
înjosire. humiliation înot. nage
înjosit. humilié înot (eu ~). nage (je ~)
înjura. jurer înota (va ~). nagera (il ~)
înjurătură. juron înotase. nagé (il avait ~)
injurie. invective, injure înotasem (eu ~). nagé (j'avais ~)
injust. injuste înotasem (noi ~). nagé (nous avions ~)
înlănţuire. succession înotaseră. nagé (ils avaient ~)
înlătura (a ~). écarter înotaserăţi. nagé (vous aviez ~)
înlătur (eu ~). écarte (j'~) înotaseşi. nagé (tu avais ~)
înlătură (ei ~). écartent înotat. nagé
înlătură (el ~). écarte (il ~) înotaţi. nagez
înlătură (el ~) [perf. s.]. écarta înotăm. nageons
înlăturat. écarté înotând. nageant
înlături. écartes (tu ~) înoţi. nages (tu ~)

- 115 -
înotătoare [la peşti]. nageoire înstrăina. aliéner
înotător înotătoare. nageur înstrăinare. aliénation
înrădăcinat. invétéré însufleţi. animer
înrăutăţi. aggraver însufleţire. animation
înregistra. immatriculer, enregistrer, consigner însura. marier (se ~)
înrola (se ~). recruter, enrôler însoară (se ~). épouse (il/elle ~)
înroşi. rougir însura (se ~). épouser, marier (se ~)
înroşire. rougeur însurat. épousé
înrudi (se~). apparenter însură (se ~). épousa (il ~)
înrudire. parenté însurându-se. épousant
înrudit. apparenté însuşire. attribut, qualité, vertu
îîîns însuti. centupler
însă. quand même, mais, cependant, néanmoins, or însutit. centuple
[conj.] înşela (a ~). duper
însăila. faufiler înşela (se ~). tromper (se ~), faire erreur, avoir
însailă (el ~). faufile (il ~) tort
însăila (el ~). faufilait înşelat. trompé
însăilând. faufilant înşelător. mensonger
însănătoşire. guérison înşelătorie. duperie, supercherie
însângera. ensanglanter înşeua. seller
însărcina cu. charger de înşeuat. sellé
însărcinare. commission înşfăca de guler. colleter
înscenare [fig.]. coup monté înşfacă de guler (el ~). collète (il ~)
înscrie. inscrire înşfăcă de guler (el ~). colleta (il ~)
înscriere. inscription înşfăcând(u-l) de guler. colletant
însemna însemn. marquer, signifier înşfăcat de guler. colleté
înseamnă (ei ~). valent, signifient înşiretare. laçage
înseamnă. vaut, signifie înştiinţa. annoncer, aviser
însemna (ar ~). vaudrait înştiinţare. annonce [n.f.], communication
însemna (va ~). vaudra înştiinţat. avisé, annoncé
însemnat. signifié, valu, marqué înşuruba. visser
însemne (să ~). vaille înşurubând. vissant
însenina (a se ~). éclaircir [météo] îîînt
înseninare parţială. éclaircie [météo] întâi [adv.]. d'abord
înseninat [meteo]. éclairci [météo] întâietate. primauté
înseninează (se ~). éclaircit [météo] întâlni. joindre, rencontrer. találni
însetat. assoiffé întâlnea. rencontrait
însingurare. isolement întâlneai. rencontrais (tu ~)
însorit. ensoleillé întâlneam (eu ~). rencontrais (je ~)
însoţi. mener, accompagner întâlneam (noi ~). rencontrions
însoţesc (ei ~). mènent întâlneaţi. rencontriez
însoţi [pe cineva care pleacă]. reconduire întâlneau. rencontraient
însoţire. accompagnement, accouplement întâlnesc (ei ~). rencontrent
însoţit. accompagné întâlnesc (eu ~). rencontre (je ~)
însoţitoare. compagne întâlneşte. rencontre (il ~)
însoţitor. accompagnant întâlneşti. rencontres (tu ~)
înspăimânta. épouvanter, effrayer întâlni (el ~). rencontra
înspăimânta (se ~). peur (prendre ~) întâlnii (eu ~). rencontrai
înspăimântase. épouvanté (il avait ~) întâlnim. rencontrons
înspăimântat. peur (pris ~), effrayé întâlnind. rencontrant
înspăimântă (el ~). épouvanta (il ~), épouvante întâlnise. rencontré (il avait ~)
(il ~) întâlnisem (eu ~). rencontré (j'avais ~)
înspăimântător. effrayant, épouvantable, întâlniseră. rencontré (ils avaient ~)
effroyable întâlniserăm. rencontré (nous avions ~)
înspăimântând. épouvantant întâlniserăţi. rencontré (vous aviez ~)
înspre. vers întâlniseşi (să se ~). rencontré (tu avais ~)
înspre (~partea). du côté de întâlnişi. rencontras
înstărit. aisé, cossu întâlnit. joint, rencontré
înstelat. étoilé întâlniţi. rencontrez

- 116 -
întâlnire. rencontre, rendez-vous întinde (el ar ~). étendrait (il ~)
întâlnire la nivel înalt. sommet [pol.] întinde (va ~). étendra (il ~)
întâlnire la vârf [pol.]. sommet [pol.] întindea. allongeait, avançait, étalait, étendait,
întâmpina. accueillir tendait
întâmpina (ar ~). accueillerait întindeai. étendais (tu ~)
întâmpină (ei ~). accueillit întindeam (eu ~). étendais (j'~)
întâmpina (el ~). accueillait întindeam (noi ~). étendions
întâmpină (el ~). accueillit (il ~) întindeaţi. étendiez
întâmpină (eu ~). accueille (j'~) întindeau. étalaient, étendaient, tendaient
întâmpina (va ~). accueillera întindem. allongeons, étendons, tendons
întâmpinai. accueillis întindem (să ~). étendions (que nous ~)
întâmpinăm. accueillons întindeţi. étendez, tendez
întâmpinare (în ~). au-devant întindeţi (să ~). étendiez (que vous ~)
întâmpinaşi. accueillis întins întinşi întinsă întinse. allongé, bandé,
întâmpinat. accueilli étalé, étendu, tendu
întâmpinaţi. accueillez întinse. allongea
întâmpini. accueilles întinse (el ~). étala, étendit (il ~)
întâmpinare. accueil întinsei (eu ~). étendis (j'~)
întâmpla. passer (se ~), arriver, advenir întinseră (ei ~). étendirent
întâmpla (s-ar ~). passerait (il se ~), arriverait întinseră (ei ~). étalèrent
(il ~) întinserăm. étendîmes
întâmpla (se ~). passait (se ~), arrivait (il ~) întinserăţi. étendîtes
întâmplă (se ~). advient (il ~), passe (il se ~), întinsese. étendu (il avait ~)
arrive (il ~) întinsesem (eu ~). étendu (j'avais ~)
întâmpla (se va ~). passera (il se ~), arrivera întinseseră. étendu (ils avaient ~)
(il ~) întinseserăm. étendu (nous avions ~)
întâmplat. arrivé întinseserăţi. étendu (vous aviez ~)
întâmple (să se ~). advienne întinseseşi. étendu (tu avais ~)
întâmplare. hasard întinseşi. étendis (tu ~)
întâmplare (la ~). hasard (par ~), hasard (au ~) întinzând. allongeant, étalant, étendant
întâmplare neplăcută. mésaventure întinzi. étales (tu ~), étends (tu ~), tends (tu
întâmplător. accidentel, fortuit, incident [adj.] ~)
întinzi (să ~). étendes (que tu ~)
întări (se ~). durcir
întinde (se ~). étaler sur (s'~), étirer (s'~)
întărească (să se ~). durcisse
întinde un arc. bander un arc
întăresc (se ~). durcissent
întinde cu făcăleţul [aluatul] étendre au rouleau
întăreşte (se ~). durcit
[cuisine]
întări. fortifier, renforcer, tonifier, consolider
întindere. étirement
întărire. durcissement
întindere [n.f.]. étendue [n.f.], surface
întărit. durci, tonifié
întindere cu hobane. haubanage
întăritor. tonique
întipări. graver
întăritură. renfort
întârzia. retarder, attarder, être en retard întoarce. rentrer
întârziat. attardé, retard (en ~) întoarce (pe dos). retourner
întârziere. retardement, retard întoarcere. rentrée, retour
întemeia (se ~). créer [fonder], baser întors întoarsă. rentré
întemeiat. créé [fondé] întocmeşte. dresse (il ~) [rédige]
întemniţa. incarcérer întocmi. dresser [rédiger]
înteţi. attiser întocmit. dressé [rédigé]
întina. maculer întorsătură (lua o ~ proastă). tour (prendre un
mauvais ~)
întinde. allonger, avancer, bander, étaler [à plat],
întortocheat. tortueux, tortueuse
étirer, étendre
întotdeauna. éternellement [adv.], toujours
întind (ei ~). étalent (ils ~), étendent
într-adevăr. vraiment, en effet, effet (en ~)
întind (eu ~). étale (j'~), étends (j'~), tends (je
într-o clipită. en trois fois rien, en moins de deux
~)
[fam.]
întind (eu să ~). étende (que j'~)
într-una. intarissablement
întindă (ei să ~). étendent (qu'ils ~)
între patru ochi. tête-à-tête, entre quat’zyeux
întindă (el să ~). étende (qu'il ~)
întinde!. étends ! întreba. demander
întinde (el ~). étale (il ~), étend, tend (il ~) întreabă (ei ~). demandent
întreabă (el ~). demande (il ~)

- 117 -
întreb. demande (je ~) întunecă (se ~ la faţă). obscurcit
întreba (ar ~). demanderait întunecă (ei ~). obscurcissent
întreba (va ~). demandera întunecând. obscurcissant
întrebă. demanda întunecat. ternir, obscur, obscurci
întrebăm. demandons întunecat întunecată. ténébreux
întrebând. demandant întunecare. obscurcissement
întrebat. demandé întunecime. obscurité
întrebaţi. demandez întunecos [sg.]. sombre, obscur
întrebare. question [demande] întuneric [sg.]. ténèbres [pl.]
întrebare (pune o ~). question (poser une ~) înţărca. sevrer
întrebare încuietoare [la şcoală]. colle [question înţărcare. sevrage
difficile, examen périodique argot écolier] înţelegător. compréhensif, accommodant
întrebător. interrogatif înţelege [acord]. piger [fam.]
întrebuinţare. usage, utilisation, emploi înţelege [acord]. arranger
întrece. devancer înţelegere. intelligence
întrecere. compétition înţelegere [acord]. arrangement, accord
întredeschide. entrouvrir, bâiller înţelepciune. sagesse
întreg întreagă întregi, complet, integral. intégral, înţelept. sage
complet înţeles [n.n] înţelesuri. sens [signification]
întregi. compléter înţepa. piquer
întregi [vb.]. compléta înţepat [fig.]. pincé
întregit. complété înţepător. piquant
întregime. totalité înţepător [gust]. piquant [goût]
întregime (în ~). intégralement, complet (au ~), înţepături [pl.]. picotements [pl.]
totalement înţepeni [v.t.]. coincer
întreprindere. affaire, établissement [institution] înţepenea (se ~). coinçait (il se ~)
întrerupe. interrompre înţepenesc (ei ~). figent (ils ~)
întrerup (ei ~). interrompent înţepeneşte [v.t.]. fige (il ~)
întrerup (eu ~). interromps (j'~) înţepeneşte. coince (il se ~)
întrerupă (să ~). interrompe (qu'il ~) înţepeni (el se ~). figer [fig.]
întrerupând. interrompant înţepeni (el ~). figea (il ~) [fig.]
întrerupe (el ~). interrompt înţepeni (el se ~). coinça (il se ~)
întrerupe (va ~). interrompra înţepenindu-se. coinçant (se ~)
întrerupe [pe cineva]. couper la parole înţepenire. engourdissement
întrerupe mereu. hacher [fig.] înţepenit. engourdi, figé [fig.]
întrerupea. interrompait înţepenit [v.t.]. coincé
întrerupeam (eu ~). interrompais (j'~) înţesa. farcir
întrerupem. interrompons înţesat. bondé
întrerupeţi. interrompez înţoli (se ~) [pop.]. nipper (se ~) [pop.]
întrerupi. interromps (tu ~) înţolea (se ~) [pop.]. nippait (se ~) [pop.]
întrerupse. interrompit înţoleşte (se ~) [pop.]. nippe (il se ~)[pop.]
întrerupt. interrompu înţoli (el se ~) [pop.]. nippa (se ~) [pop.]
întrerupător [electr.]. interrupteur înţolit. nippé [pop.]
întrerupere. interruption, arrêt
îîînv
întrerupere de curent. panne d'électricité, coupure
învălmăşeală. mêlée [n.f.]
d'électricité
învălui. draper
întretăia. croiser, entrecouper
învăluit. drapé
întretăiată (răsuflare ~). coupé (souffle ~)
învârteală [pop.]. combine [f.pop.]
întreţinere. entretien
învârteji (se ~). tourbillonner
întrista. chagriner, navrer, contrister [arch.] învarti învârtesc. tourner
întrista (el ~). chagrinait învârtitură. tour [rotation]
întristat [adj.] întristată. chagrin [adj.]
învăţa. apprendre
întristător. navrant
învaţă (ei ~). apprennent
întristează (el ~). chagrine (il ~)
învaţă (el ~). apprend
întrucât. car, comme [cause]
învăţ. apprends (j'~)
întruchipa. incarner
învăţa (ar ~). apprendrait
întuneca (se ~ la faţă). obscurcir învăţa (va ~). apprendra
întuneca (se ~ la faţă). rembrunir învăţat. appris
întuneca (el ~). obscurcissait învăţaţi. apprenez

- 118 -
învăţăm. apprenons înzestrează (el ~). garnit
învăţând. apprenant înzestrare. dotation
înveţi. apprends (tu ~) îîît
învăţa [pe alţii]. enseigner îţi [pron D.]. te [pron. D]
învăţat [pe alţii]. enseigné
învăţaţi [pe alţii]. enseignez jjja
învăţăm [pe alţii]. enseignons jachetă. jaquette
înveţi [pe alţii]. enseignes jad. jade
învăţa [pe cineva]. enseigner jaf. pillage
învăţa (el ~) [pe cineva]. enseignait jaf armat [n.n.]. hold-up [n.m.]
învăţător învăţătoare. enseignant [n.], jaguar. jaguar
instituteur institutrice jalnic. piteux, lamentable, pitoyable, misérable,
învaţă (ei ~) [pe cineva]. enseignent minable
învăţ [pe cineva]. enseigne (j'~) jalon. jalon
învăţa pe rupte. bûcher [fam.] jalona. jalonner
învăţământ. enseignement jaluzea jaluzele. store, jalousie [fenêtre]
învechi. vieillir Jamaica. Jamaïque
învechit. usagé, archaïque, désuet jambiere. jambières
învelit. enrobé jambon. jambon
înverşuna. acharner jandarm. gendarme
înverşunare. acharnement jandarmerie. gendarmerie
înverzi. verdir jantă [auto]. jante [auto]
înveşmânta. habiller, vêtir japonez. japonais, nippon
înveşmîntat. habillé, vêtu Japonia. Japon
înveterat. impénitent, invétéré jar (pe ~). charbons ardents (sur des ~)
înviere. résurrection jardinieră. jardinière [n.]
învineţi (se ~). pâlir, bleuir jargon. jargon
jartieră. jarretière
învinge. vaincre
jasp [min.]. jasper [min.]
înving (ei ~). vainquent
javră [n.f.] [peiorativ]. cabot [n.m.] [arg.]
înving (eu ~). vaincs (je ~)
jazz. jazz
învingând. vainquant
jder jderi. martre
învingător. vainqueur
învinge (el ~). vainc (il ~) jjje
învinge (va ~). vaincra jeep. quatre-quatre, jeep, tout-terrain
învinge (vei ~). vaincrais jefui. piller, saccager
învinge (voi ~). vaincrais jefuia. pillait
învingea (el ~). vainquait jefuia (el ~). saccageait
învingeai. vainquais (tu ~) jefuiau. pillaient, saccageaient
învingeam (eu ~). vainquais jefuiesc. pillent
învingem. vainquons jefuiesc (ei ~). saccagent
învingeţi. vainquez jefuieşte. pille (il ~)
învins. vaincu jefuit. pillé, saccagé
învinui. accuser, imputer jefuire. pillage
înviora. tonifier, raviver [fig.] jefuitor. pillard
înviora (el ~). revivait (il ~) [fig.] jeg [n.m.]. crasse [n.f.]
înviorat. tonifié jegos. crasseux
învioră (el ~). raviva [fig.] jelanie [pop.]. complainte
înviorează (el ~). revive (il ~) [fig.] jena. gêne (la ~), honte (la ~)
înviorează (el ~). tonifie (il ~) jena. gêner, faire honte
învolbura (se ~). tourbillonner jena (el ~). gênait
înzăpezi. enneiger jena (se ~). honte (il avait ~)
înzăpezit. enneigé, neigeux jena (se ~). honte (avoir ~)
înzăpezită. neigeuse jenai (mă ~). honte (j'eus ~)
înzestra. doter, munir, douer, garnir jenai (te ~). honte (tu avais ~)
înzestra (el ~). munissait, garnissait jenam (mă ~). honte (j'avais ~)
înzestrând. garnissant jenam (ne ~). honte (nous avions ~)
înzestrat. doué, doté, muni, garni jenant. embarrassant, gênant
înzestrat cu. muni jenară (se ~). honte (ils eurent ~)
înzestrau. garnissaient jenaşi (te ~). honte (tu eus ~)
înzestrează (ei ~). munissent, garnissent jenat. gêné

- 119 -
jenat (fi ~). confus (être ~) joker [cărţi de joc]. joker [cartes]
jenaţi (vă ~). honte (vous aviez ~) joncţiune. jonction
jenaţi (vă ~). honte (vous avez ~) jongla. jongler
jenau. gênaient jongler. jongleur
jenau (se ~). honte (ils avaient ~) jonglerie. jonglerie
jenăm (ne ~). honte (nous avons ~) jjjos
jenează. gêne (il ~) jos joasă. bas basse
jenează (ei~). gênent jos (de ~). inférieur, bas
jenez (mă ~). honte (j'ai ~) jos (merge pe ~). pied (aller à ~)
jenezi (te ~). honte (tu as ~) jos cu. bas
jenă (se ~). honte (il eut ~) jos pălăria!. chapeau !
jenă [n.f.]. gêne [n.f.], honte [n.f.*] josnic josnică. vil, immonde, ignoble, bas,
jenă finaciară. gêne [fig.] infâme
jerbă. gerbe, guirlande josnic (în mod ~). bassement
jerseu. jersey, pull-over josnicie. bassesse, infamie
jet. jet jovial. jovial
jeton. jeton joystick [PC]. manche à balai [PC]
jjji jjjua
jiclor jicloare. gicleur [auto] jubila. jubiler
jid [pejor., rasist]. juif jubileu. jubilé
jidană [pejor., rasist]. juive jubiliar. jubilaire
jidoafcă [pejor., rasist]. juive
juca. jouer
jidov [pop., rasist]. juif
joacă (ei se ~). jouent
jigni (a ~). offenser joacă (se ~). joue (il ~)
jignea. insultait joc (bate joc ~). dérision (tourner en ~)
jignea (el ~). offensait (il ~) joc (mă ~). joue (je ~)
jignească (să ~). insulte (qu'il ~) joci (te ~). joues (tu ~)
jignesc. offense (j'~) juca (se ~). jouer
jignesc (ei ~). offensent jucăm (ne ~). jouons
jignesc (eu ~). insulte (j'~) jucaţi (vă ~). jouez
jigneşte. insulte (il ~), heurte, vexe (il ~) jucărie. jouet, joujou [n.m. fam.]
jigneşte (el ~). offense (il ~) jucător. joueur
jigneşti. insultes (tu ~)
Jud.. département [abréviation cartographique]
jignind. insultant
judeca. juger
jignit. blessé, heurté, vexé, insulté, offensé
Judecata de apoi [Bib.]. Dernier Jugement (le ~)
jigni. blesser [fig.], heurter, mortifier, vexer,
[Bib.]
insulter
judecată. jugement
jignire. outrage, affront, blessure [fi, offense,
judecător. juge
vexation
judeţ judeţi. =département adm. de Roumanie,
jignitor. blessant, offensant
district
jigodie [n.f]. cabot [n.m.] [arg.]
judiciar. judiciaire
jilav. moite
jug juguri. joug
jilţ. siège
jugular. jugulaire
jimblă. miche [n.]
juisa [neo.]. jouir [fam.] [sexe]
jivină [arh.]. fauve [n.]
juli. écorcher
jjjo julitură. écorchure
jocheu jochei. jockey jumări [pl.]. rillons [pl.]
joc [n.] jocuri. jeu jumătate. moitié, demie, demi
joc de cuvinte. jeu de mots jumătate (la ~ de). mi-
jocuri de noroc. jeux de hasard jumătate de normă. mi-temps
un joc de-a şoarecele şi pisica. [jouer] au chat et jumătatea drumului (la ~). mi-chemin (à ~)
à la souris Adev 11/04/08 junglă. jungle
Jocurile Olimpice de la Beijing. les Jeux jupui. écorcher
Olympiques de Pékin Adev 11/04/08
jjjur
jogging. jogging, footing
jur (în ~). alentour, ronde (à la ~)
jogging (face ~). footing (faire du ~)
jur de (în ~). environ
joi. jeudi
joia. jeudi (le ~) jura. jurer
jojă [auto]. jauge [auto] jurământ. serment
jurământ (depune ~). serment (prêter ~)

- 120 -
jurământ (încălca un ~). serment (violer un ~) la modă. à la mode, branché
jurământ (nesocoti un ~). serment (violer un ~) la nivel de. au niveau de
jurat. juré [n.] la nivelul [+G]. au niveau de
juridic [abrev.]. [jur.] la o dată ulterioară. postérieurement
jurisprudenţă. jurisprudence la poalele. au pied de
jurist. légiste, homme de loi la repezeală. à la hâte
juriu. jury la revedere. au revoir
jurnal jurnale. journal la sfârşit. en dernier
jurnal [ziar]. canard [fam.] la sfârşitul. à l'issue
jurnal intim. journal intime la timp. à temps
jurnal televizat. journal télévisé laba (a-şi face ~) [vulg.]. branler (se ~) [vulg.]
jurnalism. journalisme labă labe. patte
jurnalist. journaliste labă [mână]. patoche [n.f.] [fam.]
jurul (în ~). autour de labei. patte (de la ~)
just. juste labirint. labyrinthe
justifica. légitimer, motiver, justifier lllac
justificat. motivé lac lacuri. lagune, lac
justiţiar. justicier lac (de mobilă). vernis, laque
justiţie. justice lac [de mobilă]. lac [vernis]
juvete [pop.]. valet [cartes] lacăt. cadenas. lakat
lacom. avide, cupide, vorace, friand (~ de)
kkka laconic. laconique
kaki. kaki lacrimă. larme
kamikaze. kamikaze lacul. lac (le ~)
kantian. kantien lacună. lacune
Karaoke. Karaoké
lllad
karate. karaté
ladă. caisse, caisson
karmă. karma
ladă de gunoi. poubelle
kcal. Kcal
lagună. lagune
kermeză. kermesse
laic. laïque
ketchup. ketchup
lalea lalele. tulipe
kidnapper [neo.]. ravisseur [n.m.]
laleaua lalelele. tulipe (la ~)
kilăr [pop.]. meurtrier [n.]
lamă. lame
killări [neo.arg.]. zigouiller [arg.][tuer]
lamenta (se ~). lamenter
killer [neo]. tueur à gages
lamentabil. piteux, lamentable
kilogram. kilo, kilogramme
lamentare. lamentation
kilometru kilometri. kilomètre
lamentări [pl.]. jérémiades [pl.]
kimono. kimono
lamina. laminer
kitsch. kitch
lampă. lampe, tube
kiwi. kiwi
knock out, K.O. K.O. lllan
Kosovo. Kosovo lan. champ
lance. lance
llla lancinant [neo.med.]. lancinant
l-. le [pron. A] landă [geo.]. lande [géo.]
L-… <el L-a filmat>. L'… <il L'a filmé> [m.] landou. landau
L.. Lac [abréviation cartographique] languros. langoureux
la. chez, à, au languros (în mod ~). langoureusement
la 12 fix. à midi tapant langustă languste. langouste
la aceasta. y lansa. lancer
la căderea nopţii. à la tombée de la nuit lansa (el ~). lançait
la dreapta. à droite lansare. lancement
la drept vorbind. à vrai dire lansat. lancé
la faţa locului. in situ lansă. lança
la fel. même (de ~), en pareil, également lansăm. lançons
la fel (cu). de même lanternă. lanterne
la fel cu. comme [comparaison] lanternă în formă de stilou. stylo lampe
la fel de. aussi lanţ [nn.]. chaîne [f.]. lánc
la finele. à l'issue lanţ muntos. chaîne de montagnes
la început. au commencement, d'abord lapidar. lapidaire
la întâmplare. au hasard

- 121 -
lapoviţă. giboulée lăptucă. laitue
lapte. lait lăptucul oii [bot]. Telekia speciosa [bot.]
lapte degresat. lait écrémé lărgime. ampleur
lapte integral. lait entier lăsa. laisser
lapte UHT. lait UHT las. laisse (je ~)
laptele stâncii [bot.]. Androsace sp. [bot.] las-o baltă!. laisse tomber !
larg. large, vaste, ample lasă (care se ~). tombant
largheţe. largesse lasă (ei ~). laissent
largul mării. haute mer lasă (el ~). laisse (il ~)
largul său (în ~). à l'aise lasă noaptea (se ~). nuit tombe (la ~)
largul său (se simţi ~). bien dans sa peau (être ~) lase (să ~). laisse
laringe. larynx laşi. laisses
larmă. tapage. lárma lăsă. laissa
larvă. larve lăsat. laissé
lasciv. lascif lăsaţi. laissez
lassou. lasso lăsaţi în jos. rabattez
laş. lâche lăsăm. laissons
laşitate. lâcheté lăsăm în jos. rabattons
lllat lăsând. laissant
lat. large lăsa baltă. laisser tomber, faire tomber
latent. latent lăsa baltă (~ ceva). semer (~ quelque chose)
lateral. latéral lăsa baltă (~ pe cineva). semer (~ quelqu'un)
latex. latex [fam.]
latin. latin lăsa borţoasă [pop. peiorativ]. rendre enceinte
latitudine. latitude lăsa gravidă. rendre enceinte
latrină. latrines lăsa în jos. baisser, rabattre
latură [n.f.] [geom.] laturi. côté [n.m.] [géom.] lasă în jos. rabat (il ~)
laţ. lasso lasă în jos (ei ~). rabattent
laur. laurier lăs în jos (eu ~). rabats (je ~)
laur [n.m.]. Datura stramonium lăsat în jos. rabattu
laureat. lauréat lăşi în jos (tu ~). rabats (tu ~)
lavabil. lavable lăsa moştenire. léguer, tester [héritage]
lavandă. lavande lăsa pradă disperării (se ~). livrer au désespoir
lavă. lave lăsa să-i scape. lâcher
lllă lăsând gluma deoparte. blague à part
lăboanţă [fam.]. patoche [n.f.] [fam.] lăstar. rejet [bot.]
lăcătuş. serrurier. lakatos lătra. aboyer
lăcătuşerie. serrurerie lătrat. aboiement
lăcomie. avidité, convoitise, cupidité lăţimea spatelui (între umeri). carrure
lăcrimioară. muguet lăuda. louer [éloge]
lăcrimos. larmoyant laud (eu ~). loue (je ~) [éloge]
lăcuit. laqué lauzi. loues (tu ~) [éloge]
lăcustă. sauterelle. locust laudă (el ~). loue (il ~) [éloge]
lăfăi (se ~). vautrer (se ~), prélasser (se ~) lăuda (el ~). louait [éloge]
lăfăi pe (se ~). étaler sur (s'~) lăudau. louaient [éloge]
lăfăie (se ~). prélasse lăudă (el ~). loua (il ~) [éloge]
lăfăit. prélassé lăuda (se ~). vanter (se ~)
lămâi [arborele]. citronnier laudă. louange
lămâi [pl.] [fructul]. citrons [pl.] lăudabil. louable
lămâie. citron lăudăros. fanfaron, vantard
lăudăroşenie. vantardise
lămuri. éclaircir, tirer au clair, mettre au net
lămuresc (ei ~). éclaircissent lllâ
lămureşte (el ~). éclaircit (il ~) lâna caprelor [bot.]. Cerastium alpinum lanatum
lămurit. éclairci, édifié lână, lînă. laine, toison
lămurire. indication, éclaircissement lână ţărănească. laine de pays
lănţişor. chaînette lâncezi. languir
lănţug [fam.]. chaînette lâncezea. languissait
lăptărie. crèmerie lâncezească (să ~). languisse (qu'il ~)
lăptărie [fig. vulg.]. nichon [vulg.] lâncezeşte (care ~). languissant

- 122 -
lâncezit. langui legendă. légende
lângă. auprès de, contre [proximité] leghe [unitate de măsură]. lieue
lângă (pe ~). plus (en ~), auprès de legislaţie. législation
llle legitim. légitime
le-. leur [pron. D] legitima. légitimer
LE-… <el LE-a filmat>. LES… <il LES a filmées> legiune. légion
le li. leur legumă. légume
leac leacuri. antidote, remède legumicol. potager [adj.]
leafă lefe. paye (nom) leit. comme [comparaison poétique]
leagăn leagăne. berceau lele [pl.][pop.]. taties [fam.]
leal. loyal lele [pop.]. tatie [fam.]
lebădă. cygne. lebed lele [reg. Trans.]. sœur aînée
lecitină. lécithine lemn. bois, bois [matériau]
lectică. litière [véhicule] lene. indolence, paresse
lector. lecteur leneş leneşi - leneşă leneşe. indolent, fainéant,
lectură. lecture paresseux
lecţie. leçon lenevie. paresse, fainéantise
led. voyant [n.] lenjerie. lingerie
lefter (a fi ~). gêne (être dans la ~) lenjerie de damă. dessous [n.]
llleg lent lentă. lentement, lent
lent [n.m.][peiorativ]. lieutenant
lega leg. attacher, réunir, lier, relier
Lent.. lieutenant [abréviation]
leagă (el ~). attache (il ~)
lentilă. lentille
leagă (ei ~). lient (ei ~), relient (ils ~)
lentul [n.m.][peiorativ]. lieutenant (le ~)
leagă (el ~ din nou). rattache (il ~)
leoaică. lionne
leagă (el ~). lie (il ~), relie (il ~)
leopard. léopard
leagă burduf (el ~). ligote (il ~)
lepră. lèpre
leg (eu ~). lie (je ~)
lepros. lépreux
lega (din nou). rattacher
lesne. commode
lega (el ~ din nou). rattachait
lesnicios. aisé
lega (se ~). rattacher (se ~)
lespede [n.f.] lespezi. carreau [n.m.] [constr.], dalle
lega (va ~). liera
leş [pop.]. charogne, cadavre
legat. lié, relié
leşie. lessive [chim.]
legat (din nou). rattaché
leşin. défaillance
legând. liant, reliant
leşina. défaillir, tomber dans les pommes [pop.]
legă (el ~). lia, relia (il ~)
letargie. léthargie
legi. lies (tu ~)
Lethe. Léthé
lega burduf. ligoter
Letonia. Lettonie
leagă burduf (ei ~). ligotent
letopiseţ. chronique [n.]
leg burduf (eu ~). ligote (je ~)
leţ leţuri. latte
legat burduf. ligoté
leu lei. lion
legaţi burduf. ligotez
leu [moneda] lei. <monnaie roumaine>
legând burduf. ligotant
Leu [zodiac]. Lion [zodiaque]
legă burduf (el ~). ligota
levier. levier
legăm burduf. ligotons
lexic. lexique
legi burduf. ligotes (tu ~)
lexical. lexical
lega o carte (ei ~). relier un livre
legal. licite, légal leza. léser, porter atteinte à
legal (în mod ~). légalement lezare. atteinte
legalitate. légalité lezat. lésé
legare a şireturilor. laçage lezează (el ~). lèse (il ~)
legământ [arh.]. serment leziune. lésion
legăna. balancer, bercer lezmajestate. lèse-majesté
legător (de cărţi). relieur llli
legătură legături. faisceau, lien, attache, liaison, libarcă. cafard [zool.]
relation libelulă. libellule
legătură [a unei cărţi]. reliure liber. vacant, libre
legătură [CFR]. correspondance [SNCF] liber (fi pe ~). chômage (être au ~)
legătură de rudenie. lien de famille liber (în mod ~). librement
lege legi. loi liberal. libéral
liberator liberatoare. libérateur libératrice

- 123 -
libertate. liberté
libertăţii, egalităţii şi fraternităţii. liberté, égalité
et fraternité
libertin. libertin
libertinaj. libertinage
librar. libraire
librărie. librairie
libret [de operă]. livret [opéra]
lllic
licăr. lueur
licări. luire
licărea. luisait
licăreşte. luit (il ~)
licări (el ~). luit
licărire. lueur
licean. collégien
licenţă. licence
licenţă poetică. licence poétique
licenţiat [cu diplomă]. licencié
licenţios. licencieux, obscène
liceu. collège
lichen. lichen
lichid. liquide
lichidare. liquidation
lichidare de storuri [vânzare]. solde en fin de série
lichior. liqueur
licit. licite
licita. liciter
licitaţie. vente aux enchères
licurici - licurici [m.pl.]. ver luisant, luciole
lider. leader
lift. ascenseur
ligă. ligue
lighean [n.n.] lighene. vasque [n.f.], bassin
(anatomie), pelvis
liliac [bot.]. lilas
liliac [zool.] lilieci. chauve-souris
lllim
limace. limaçon
limax. limaçon
limbă limbi. parler [n.], langue

- 124 -
LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură, servind la perceperea gustului, la
mestecarea şi la înghiţirea alimentelor, la om fiind şi organul principal de vorbire. ♢ Expr. A-şi înghiţi
limba = a) a mânca cu poftă; b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit; c) a fi foarte tăcut. A alerga
(sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să
găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi
pierde respiraţia, a gâfâi; b) a munci mult, a fi foarte ostenit. A avea limbă de aur = a avea darul de a
vorbi frumos, elocvent. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos, prietenos, amabil. A avea
limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult, a fi flecar. A avea
mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut, a nu păstra o taină. A fi slobod la limbă (sau limbă
slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă, a spune şi ce nu trebuie. A-şi scurta limba = a
vorbi mai puţin. A scurta (sau a tăia, a lega) limba cuiva = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească.
A prinde (la) limbă = a căpăta curaj, a începe să vorbească. A i se lua (sau a-i pieri, a i se încurca, a i
se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. A-şi pune frâu
la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tăcea. (A
avea) limbă ascuţită (sau rea, de şarpe) = (a fi) răutăcios, maliţios în tot ce spune. A înţepa cu limba =
a fi ironic, a batjocuri. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva, a căuta să afle tainele cuiva.
A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos, făţarnic, prefăcut. A-şi muşca limba = a
regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. A-i sta (sau a-i umbla, a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti
pe loc de ceva cunoscut. II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor,
prin care aceştia îşi exprimă gândurile, sentimentele şi dorinţele; limbaj, grai. 2. Limbajul unei
comunităţi umane, istoric constituită, caracterizat prin structură gramaticală, fonetică şi lexicală
proprie. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi, anterior diferenţierii dialectale; b) koine. ♦
Fel de exprimare propriu unei persoane, în special unui scriitor. 3. Totalitatea altor mijloace şi
procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente. Limba
surdomuţilor. 4. (Înv. şi reg.) Vorbă, cuvânt; grai, glas. ♢ Expr. Cu limbă de moarte = ca ultimă
dorinţă (exprimată pe patul morţii). A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin
jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă, exprimată înainte de moarte. 5. (Înv.) Prizonier folosit
ca informator asupra situaţiei armatei inamice. 6. (Înv. şi arh.) Comunitate de oameni care vorbesc
aceeaşi limbă; popor, neam, naţiune. III. Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamănă formal
sau funcţional cu limba (I). 1. Bară mobilă de metal, agăţată în interiorul clopotului, care, prin
mişcare, loveşte pereţii lui, făcându-l să sune. 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. ♦ Pendulul
unui orologiu. 3. Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care înlesneşte încălţarea pantofilor;
încălcător. 4. Bucată de piele, de pânză etc. lungă şi îngustă, care acoperă deschizătura încălţămintei în
locul unde aceasta se încheie cu şiretul. 5. Lama de metal a unui cuţit, a unui briceag etc. 6. Flacără de
formă alungită. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. 7. Fâşie lungă şi îngustă de pământ, de
pădure etc. 8. Deschizătură, gură lăsată la coteţul de pescuit. 9. Compuse: (Bot.) limba-apei =
broscariţă; limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi, cu flori albastre, roz sau albe
(Anchusa officinalis); limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor, de obicei cu o singură
frunză penată compusă (Botrychium lunaria); b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie,
care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica); limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă
erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arăriel (Borago officinalis); limba-oii – a)
plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase, cu flori purpurii, care creşte prin locuri umede şi
mlăştinoase (Cirsium canum); b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz
grupate în spice (Plantago gentianoides); limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi
cu flori violete (Limonium vulgare); limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu
cactusul, cu tulpina spinoasă şi flori roşii, albe sau galbene; limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul
lung, cu o singură frunză, de formă ovală, răspândită prin locurile umede, prin tufişuri şi păduri
(Ophioglossum vulgatum); limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate şi
cu flori mici, verzui (Thymelaea passerina); (Iht.) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi
asimetric, cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta). – Lat. lingua.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner, 20 May 2004 | Greşeală de tipar
LÍMBĂ s. 1. (LINGV.) (livr.) idiom. (O ~ romanică.) 2. (LINGV.) limba neogreacă = limba romaică;
limba romaică v. limba neogreacă; limba veche slavă v. paleoslavă; limbă ariană v. limbă indo-
ariană, limbă indo-iraniană; limbă indo-ariană = limbă ariană, limbă indo-iraniană; limbă indo-

- 125 -
iraniană = limbă ariană, limbă indo-ariană. 3. v. limbaj. 4. v. exprimare. 5. arătător, (Transilv.) manoş,
(prin Transilv.) mutatău, (Ban.) ţagăr. (~ la ceas.) 6. v. încălţător. 7. v. tăiş. 8. v. cuţit. 9. v. pisc. 10.
(reg.) gârlici, pridvor, tindă. (~ la plasa de pescuit.) 11. v. bucată. 12. (BOT.; Phyllocactus
ackermanni) (reg.) palmă. 13. (BOT.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic, (rar)
scolopendră, (reg.) iarba-ciutei, limba-vacii, limba-vecinei; limba-cucului (Botrychium lunaria) =
(reg.) colan, dragoste, iarba-dragostei; limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg.) lilicele (pl.); b)
(Iberis umbellata) (reg.) limbuşoară; limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel, boranţă, otrăţel;
limba-oii (Cirsium canum) = (reg.) pălămidă; limba-soacrei (Opuntia) = opunţia. 14. (IHT.) limbă-de-
mare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg.) şoarece-de-mare; b) (Solea impar) (reg.) glosă, şoarece-
de-mare.

- 126 -
limbă de lemn. langue de bois Adev 19/01/08 lipi. coller
limbaj. langage, parler [n.] lipească (el să ~). colle (qu'il ~)
limbaj ţărănesc. patois [n.m.] lipească (o să ~). collera (il ~)
limbă (de ceas). aiguille (d'horloge) lipesc (ei ~). collent (ils ~)
limbă maternă. maternelle (langue ~) lipesc (eu ~). colle (je ~)
limbă [la pantofi]. languette [des chaussures] lipeşte. colle (il ~)
limbut. loquace lipeşte din nou. recolle (il ~)
limfă. lymphe lipeşti. colles (tu ~)
limita. limiter lipi (el ~). colla (il ~)
limitând. limitant lipi (va ~). collera (il ~)
limitare. limitation lipim. collons
limitat. limité, restreint lipind. collant [vb.]
limitativ. limitatif lipit. collé
limită. marge lipiţi (voi ~). collez
limită (el ~). limita lipiţi din nou (voi ~). recollez
limitează (ei ~). limitent (ils ~) lipi din nou. recoller
limitează (el ~). limite (il ~) lipici [n.n.] lipiciuri [n.n.pl.]. colle [n.f.], adhésif
limitez. limite (je ~) [n.m.]
limonadă. citronnade lipicioasă [n.f.] [bot.]. Lychnis viscaria viscaria
limpede - limpede [f.]. limpide, clair, net [clair] lipicios. collant, adhésif [adj.]
limpezi. tirer au clair lipiciul. colle (la ~)
limpezime. clarté, limpidité lipide. lipides
limuzină. limousine lipit pământului. paumé, indigent
lllin lipsă lipsuri. carence, défaut, insuffisance, absence,
linge. lécher manque
ling. lèche (je ~) lipsă (în ~ de). défaut (à ~ de)
lingi. lèches lipsă de (din ~). manque de (par ~), faute de
lins. léché lipsă de ceva mai bun (în ~). faute de mieux
lingou. lingot lipsă de politeţe. impolitesse
lingual. lingual lipseşte. manque (il ~)
lingură linguri. cuiller, cuillère lipseşte de. prive (il ~)
linguşi. aduler, flatter lipsi. manquer
linguşire. adulation lipsi de. priver de
linguşitor linguşitoare. obséquieux lipsit (~ de). privé
lingvist. linguiste lipsit de scrupule. sans scrupule
lingvistic. linguistique lipsit de valoare. dérisoire
linia gulerului. encolure lipsit de vlagă. languissant
liniar [adj.]. linéaire lipsuri. privations
lipsuri (cu ~). fautif
linie. règle, ligne
lirism. lyrisme
linie curbă. courbe [n.f.]
lis [neo.] lisă. lisse
linie de montaj pe bandă rula. chaîne de montage
Lisabona. Lisbonne
linie de ochire. mire [mil.]
lisă (suprafaţă ~). lisse (surface ~)
linie dreaptă. droite [géom.]
lista [PC]. lister [PC]
linie dreaptă (în ~). vol d'oiseau (à ~)
listă. table, liste
linioară. tiret
listă neagră. liste noire
linişte. silence, quiétude, paix
lllit
linişte!. motus !
linişti. apaiser, rassurer literal. littéral
liniştit liniştită. paisible, silencieux, serein [fig.], literalmente. littéralement
tranquille literar. littéraire
liniştitor. rassurant literar (gen ~). littéraire (genre ~)
liniuţă de unire. tiret literat. homme de lettres
linoleu. linoléum literaţi [pl.]. gens de lettres
linte. lentille [bot.] literatură. littérature, lettres [pl.]
linţoliu. linceul literă litere. lettre
literă mare. majuscule
lllip
literă mică. minuscule
lip de mare. loup de mer
litigiu [jur.]. litige [jur.]
lipăi. laper
litografie. lithographie
lipăit. lapement
litoral. littoral, grève [plage]

- 127 -
litoral [adj.]. littoral [adj.] locuiesc (eu ~). loge (je ~)
litoralul. bord de mer (le ~) locuiesc împreună (ei ~). cohabitent
litru litri. litre locuieşte. loge (il ~)
liturghie. liturgie locuim. logeons (nous ~)
liturgic. liturgique locuit. logé [v.i.]
llliv locuit împreună. cohabité
livid. blême, pâle, blafard, livide locuiţi. logez (vous ~)
lividitate. pâleur, lividité locuinţă. logement, logis [n.m.], résidence,
livra. fournir, livrer [com.] habitation
livra (el ~). fournissait, livrait (il ~) [com.] locuinţă modestă temporară. pied-à-terre
livrând. fournissant, livrant [com.] locuitor locuitori. habitant Adev 01/11/07
livrat. livré [com.], fourni locuitor al mahalalei er peri. faubourien [n.]
livraţi (voi ~). livrez (vous ~) [com.] locul (în ~). place de (à la ~)
livrau. livraient (ils ~) [com.] locutor [lingv.]. locuteur
livrăm. livrons (nous ~) [com.] locuţiune [gram.]. locution
livrea [haină]. livrée locvace [neo.]. loquace
livrează. fournit logic. logique [adj.]
livrează (ei ~). livrent (ils ~) [com.] logic (în mod ~). logiquement
livrează (el ~). livre (il ~) [com.], fournissent logică [n.f.]. logique [n.f.]
livrez. fournis (je ~), livre (je ~) [com.] logos [fam.]. topo [fam.]
livreze (ei să ~). livrent (qu'ils ~) [com.] loial. loyal
livreze (el să ~). livre (qu'il ~) [com.] loial (în mod ~). loyalement
livrezi. livres (tu ~) [com.] loialitate. loyauté
livrare (~ de mărfuri). livraison lojă [teatru]. loge [théâtre]
livră [=1/2 kg]. livre [mesure] lombar. lombaire
livră [monedă veche fr.]. livre [monnaie] Londra. Londres
livret militar. livret militaire longevitate. longévité
lizibil. lisible longitudinal longitudinali. longitudinal
lizieră. lisière longitudine. longitude
liziera unei păduri. lisière d'une forêt lopată lopeţi. pelle. lopata
lopată de zăpadă. pelle à neige
lllo
lor. leur
Loara. Loire
lor [D.]. à eux
lob. lobe
lot. parcelle, lot
loc locuri. place [n.], lieu loterie. loterie
loc de (în ~). guise (en ~ de), place (à la ~ de) lotus lotuşi. lotus
loc în loc (din ~). loin en loin (de ~) loţiune. lotion
loc istoric n parcare]. lieu historique loţiune de bronzare. huile solaire
loc liber [în parcare]. créneau [fig.]
lllov
loc ocupat. encombrement [espace]
lovele [pl.pop.]. fric [pop.] [sg.]
loc vacant. vacance
local localuri [n.n.pl.]. local locaux [n.pl.] lovi. heurter, choquer, cogner, frapper
locali [adj. m.pl.]. locaux [adj. m.pl.] lovea. cognait (il ~), frappait (il ~)
localitate. localité loveam (eu ~). cognais (je ~), frappais (je ~)
localiza. localiser loveam (noi ~). cognions
localizare. localisation lovească (el să ~). frappe (qu'il ~)
locatar. locataire loveau. frappaient (ils ~)
locomotivă locomotive. locomotive lovesc. cognent (ils ~)
locomoţie. locomotion lovesc (ei ~). heurtent, frappent (ils ~)
locomoţie (mijloace de ~). locomotion (moyens de lovesc (eu ~). cogne (je ~), frappe (je ~)
~) loveşte. choque (il ~), cogne (il ~), heurte (il
locotenent. lieutenant ~)
locotenentul. lieutenant (le ~) loveşti. frappes (tu ~)
locţiitor. remplaçant [n.m.], suppléant lovi (el ~). cogna (il ~), frappa (il ~)
lovi (el ar ~). frapperait (il ~)
locui. vivre, habiter, séjourner, loger [v.i.], résider
lovi (el va ~). frappera (il ~)
locui împreună. cohabiter
lovii (eu ~). frappai (je ~)
locuia. logeait (il ~)
lovim. frappons
locuiau. logeaient (ils ~)
lovind. cognant, frappant
locuiau împreună. cohabitaient
lovind(u-). heurtant
locuiesc (ei ~). logent (ils ~)
loviră. frappèrent (ils ~)

- 128 -
lovirăm. frappâmes (nous ~)
lovirăţi. frappâtes (vous ~)
lovire. heurt [n.]
lovise. frappé (il avait ~)
lovisem (eu ~). frappé (j'avais ~)
loviseră. frappé (ils avaient ~)
loviserăm. frappé (nous avions ~)
loviserăţi. frappé (vous aviez ~)
loviseşi. frappé (tu avais ~)
lovişi (tu ~). frappas (tu ~)
lovit. cogné, heurté, frappé
loviţi. frappez
lovi cu piciorul. donner un coup de pied
lovi cu pumnul. donner un coup de poing
lovi de (se ~). buter contre
lovi sub centură [fig.]. faire un sale coup
lovitură. coup, heurt [n.]
lovitură cu piciorul. coup de pied
lovitură de bici. coup de fouet
lovitură de graţie. coup de grâce
lovitură de teatru. coup de théâtre
lovitură emoţională. coup [fig.]
lovitură sub centură [fig.]. sale coup
lovituri cu măciuca. coups de matraque
loz. lot [loterie]
lozincă. devise
Lt.. lieutenant [abréviation]
lllu
lua. prendre, emporter

- 129 -
Infinitiv: a lua a fi luat Gerunziu: luând Participiu: luat
Indicativ
Prezent Perfect compus Perfect simplu
eu iau eu am luat eu luai
tu iei tu ai luat tu luaşi
el ia el a luat el luă
noi luăm noi am luat noi luarăm
voi luaţi voi aţi luat voi luarăţi
ei iau ei au luat ei luară

Imperfect Mai mult ca perfect


eu luam eu luasem
tu luai tu luaseşi
el lua el luase
noi luam noi luaserăm
voi luaţi voi luaserăţi
ei luau ei luaseră

Subjonctiv

Prezent Perfect compus


eu iau eu fi luat
tu iei tu fi luat
el ia; ieie el fi luat
noi luăm noi fi luat
voi luaţi voi fi luat
ei ia; ieie ei fi luat
Viitor indicativul
Viitor I Viitor I (popular) Viitor I (popular)
eu voi lua o să iau oi lua
tu vei lua o să iei îi lua
el va lua o să ia; ieie a lua
noi vom lua o să luăm om lua
voi veţi lua o să luaţi îţi lua
ei vor lua o să ia; ieie or lua

Viitor II Viitor II (popular)


eu voi fi luat am să fi luat
tu vei fi luat ai să fi luat
el va fi luat are să fi luat
noi vom fi luat avem să fi luat
voi veţi fi luat aveţi să fi luat
ei vor fi luat au să fi luat

Imperativ Conditional
tu ia Prezent Perfect
eu aş lua eu aş fi luat
tu ai lua tu ai fi luat
voi luaţi el ar lua el ar fi luat

- 130 -
noi am lua noi am fi luat
voi aţi lua voi aţi fi luat
ei ar lua ei ar fi luat

- 131 -
ia. prend luciditate. lucidité
ia (să ~). prenne (qu'il ~) luciditate (cu ~). lucidement
iau. prends (je), prends, prennent lucios. luisant
lua (~forma). épouser (~ la forme de) lucire. lueur
lua (a-şi ~). octroyer, munir de (se ~) lucitor. luisant, reluisant
lua (ar ~). prendrait luciu. lustre, patine [n.f.]
lua (el ~). prenait lucra. travailler
lua (se ~). attraper lucrăm. travaillons
lua (va ~). prendra lucrat. travaillé
luând. prenant lucraţi. travaillez
luat. pris lucrătură lucrături. travail travaux
luaţi. prenez lucrează. travaille (il ~)
luă. prit lucrează (ei ~). travaillent
luăm. prenons lucrez. travaille (je ~)
lua cu asalt. assaillir lucrezi. travailles (tu ~)
lua asupra sa. charger de (se ~) lucra meticulos. fignoler
lua pe cap (a-şi ~). embarrasser lucrare lucrări. ouvrage, travail
lua în căsătorie. épouser lucrătoare (zi ~). ouvrable (jour ~)
ia în căsătorie. épouse (il/elle ~) lucrător. ouvrier, travailleur
luând în căsătorie. épousant lucrător cu ziua. main-d’œuvre
luat în căsătorie. épousé lucru lucruri. travail, service, chose, œuvre, ouvrage,
luă în căsătorie. épousa (il ~) objet
lua în chip [pop.]. prendre (qqn.) en photo lucru specific. propre [n.]
lua în considerare. considérer lucrul cel mai bun. le mieux [n.m.]
lua exemple. puiser [fig.] Ludovic. Louis
lua foc. prendre feu ludovic [monedă]. louis [monnaie]
lua cu forţa. usurper lugubru. lugubre
lua guturai. enrhumer lui (ai ~). siens (les ~)
lua masa de dimineaţă. déjeuner lui (al ~). sien
lua obiceiul. prendre le pli lui (ale ~). siennes (les ~)
lua parte. participer lui [G.m.n.p.: mâna LUI Ioan]. de [G.m.n.p.: la main
lua o pauză. pauser DE Jean]
lua peste picior. blaguer LUI <filmul LUI Ion>. DE <le film DE Jean>
lua pulsul un (a-şi ~). tâter le pouls LUI <I-a zis LUI Ion> [m.]. À <Il a dit À Jean>
lua rămas bun (a-şi ~). prendre congé lui de lup. louveteau
lua în râs. moquer, tourner en dérision lujer lujeri. tige [d’une plante]
lua răspunderea (a-şi ~). charger de (se ~)
lllum
lua la sănătoasa (o ~). débiner (se ~) [fam.]
lumânare lumânări. chandelle [fam.], bougie
lua în serios mineaţă. prendre au sérieux
lumânare groasă. cierge
lua cu sine. emmener
lumânărica pământului [bot.]. Gentiana asclepiadea
ia cu sine. emmène (il ~), emporte (il ~)
[bot.]
luat cu sine. emmené
lume lumi. monde
luă cu sine. emmena
lumea. monde (le ~), gens (les ~)
lua spuma de pe. écumer
lumea a treia. tiers monde
lua uşor. prendre à la légère
luare. prise, enlèvement lumina (a ~). éclairer
luat (o boală). attrapé lumina (a se ~). éclaircir [météo]
luat în serios. pris au sérieux lumină lumini. lumière, clarté [fig.]
lubrefia [tehn.]. graisser [techn.] lumină slabă. lueur
luminat. éclairé
llluc
Luminilor (Epoca ~). Lumières (Époque des ~)
Luca. Luc
luminiscent. phosphorescent
lucarnă rotundă. œil-de-bœuf
luminiş [n.n.] luminişuri. clairière [n.f.], éclaircie
luci. luire, reluire luminişul luminişurile. clairière (la ~)
lucea. luisait luminos. lumineux
luceşte. luit (il ~) luminozitate. luminosité
luci (el ~). luisit
Luna [satelit]. Lune
luceafăr [bot.]. Scorzonera rosea [bot.]
lunar. lunaire, mensuel
luceafărul. étoile du berger
lună. mois
lucernă. luzerne
lună [astron.]. lune
Lucian. Lucien lună de miere. lune de miel
lucid lucizi [adj. m.pl.]. lucide luncă. pré plat au bord d'une rivière
lucid (în mod ~). lucidement lunea. lundi (le ~)

- 132 -
lunetă. lunette macheta [cuţit]. coupe-coupe
lung lungi lungă lungi. long longue machia. maquiller
lungi [vb.]. allonger machia (se ~). mettre du maquillage
lungea. allongeait machiaj. maquillage
lungi (el ~). allongea macula. maculer
lungim. allongeons maculator. cahier de brouillon
lungime. longueur madrigal. madrigal
lungind. allongeant maestru. maître
lungit. allongé maestru bucătar. chef [gastron.]
lunguiaţa. oblongue mmmag
lunguieţ. oblong magazin. magazine, boutique
lungul (de-a ~). long (de ~), long (le ~ de) magazin de pâine. boulangerie
luni. lundi magherniţă [n.f.] magherniţe. cabane [fig.], taudis
luntricică mătăsoasă [bot.]. Oxytropis sericea [bot.] [n.m.sg.]
lllup maghiar. hongrois, hongrois [adj.][*]
lup lupi. loup maghiar [locuitor] maghiari. Hongrois [n.m.*]
lup de mare. homme de mer, loup de mer maghiara. hongrois [langue]
lupă lupe. loupe magic. magique
lupoaică lupoaice. louve magician. magicien
lupta. lutter magie. magie, sorcellerie
lupt (eu ~). lutte (je ~) magistral. magistral
luptase. lutté (il avait ~) magistrat. magistrat, homme de loi
luptat. lutté magistraţi [pl.]. gens de robe
luptaţi. luttez magistrature. magistrature
luptă (ei ~). luttent magnanim. généreux
lupta (el ~). luttait magnanimie. générosité
luptă (el ~). lutte (il ~) magnet. aimant
luptă (el ~) [perf. s.]. lutta (il ~) magnetic. magnétique
luptăm. luttons magnetiza. magnétiser
luptând. luttant magneziu. magnésium
lupţi (tu ~). luttes (tu ~) magnific. magnifique
luptă lupte. bataille, lutte, combat magnolie [f.]. magnolia [m.]
luptător. partisan, lutteur mahala [peiorativ] mahalale. périphérie [d'une ville],
luptător [n.]. combattant [n.] banlieue, faubourg
lupte. hostilités [pl.] mahalagesc [peiorativ]. faubourien [adj.]
lustragiu. cireur mahalaua. faubourg (le ~)
lustră. lustre [lampe] maharajah. maharadjah
lustrui (~încălţămintea). cirer [des chaussures] mmmai
lustrui cu şmirghel. poncer au papier verre mai [n.]. mai
lustruit. poli [finition] mai. plus, encore
lut. glaise mai ales. particulièrement, surtout
lutier. luthier mai bine. mieux
lutră [neo.] [zool.]. loutre [zool.] mai bine mai târziu ca nicioda. mieux vaut tard que
lux. luxe, faste, somptuosité jamais
luxa (a-şi ~). fouler [méd.], luxer mai bun. meilleur
luxaţie. foulure, luxation mai devreme sau mai târziu. tôt ou tard
luxos. fastueux mai jos de. au-dessous
luxură [neo]. luxure mai mic. moindre
luzăr [arg.neo.]. perdant [adj.]. loser mai mult. davantage
Lygeum spartum. spart [n.m.] [bot.] mai mult sau mai puţin. plus ou moins Adev
Lythrum salicaria. salicaire [n.f.] [bot.] 01/11/07
mai puţin. moins
mmma
mai rău. pis [adj.], pire
m-. m' [pron A.]
mai sus de. au-dessus
M-… <el M-a filmat>. M'… <il M'a filmé>
mai târziu. ultérieurement
M-ţii. Montagnes de… [abréviation]
mai vârstnic. abîmé
M.. montagne [abréviation cartographique]
maia [pentru dospit]. levain
mac [bot.]. pavot. mák
maiaua. levain (le ~)
mac de câmp. coquelicot
Maica Precistă. Sainte Vierge
macabru. lugubre, macabre
maiestate. majesté
macara. grue [constr.]
maiestuos. majestueux
macaroane. macaroni
macaz. aiguille [ferroviaire] maimuţă. singe. majom

- 133 -
maimuţări. singer, imiter, pasticher mantie. cape
maimuţărea. singeait mantou. manteau
maimuţăresc (ei ~). miment (ils ~) manuscris. manuscrit
maimuţăresc (ei ~). singent manual [n.]. précis [n.], manuel [n.]
maimuţăreşte. singe (il ~), mime (il ~) manual de întrebuinţare. mode d'emploi
maimuţărind. singeant, mimant mmmar
maimuţărit. singé, mimé maramureşean [m.] maramureşeancă [n.f.]. =de la
maioneză. mayonnaise région de Maramures
maiou. maillot marca. marquer
maistru. contremaître marcă înregistrată [abrev.]. [R]
major. majeur marcă poştală. timbre-poste
majora. majorer marcaj turistic. balise [géo.]
majoritar. majoritaire marcat. marqué
majoritate. plupart, majorité Marcel. Marcel
majusculă. majuscule mare [adj. m., f.] mari. majeur, gros, grand
mmmal Mare (cel ~). Grand (le ~)
mal. rive mare [n.f.] mări. mer [n.f.]
mal înalt. berge marea [n.f.] mările. mer (la ~)
maladiv. maladif Marea Neagră. la mer Noire Adev 13/01/08
malaxor pentru aluat [mec.]. pétrin [méc.] mării. mer (de la ~)
maldăr [n.n.] maldăre. tas [n.m.sg.] mării (largul ~). haute mer
maldărul. tas (le ~) mării (ţărmul ~). mer (le bord de la ~)
maldărului. tas (du ~) Marea Britanie. Grande Bretagne
malign. malin Tragedie pe Marea Neagră. Tragédie en mer Noire Adev
maliţios. malicieux, narquois 11/11/07
maliţiozitate. malice Marea Nordului. la mer du Nord Adev 12/04/08
mall. centre commercial, supermarché marea parte. gros [n.], majorité
malţ. malt maree. marée
maltrata. maltraiter Marele Mogul. Grand Mogul
malversaţiune. malversation marfă mărfuri. marchandise
mamă. maman, mère marfă [adj.arg., fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.],
mamelon. mamelon super [col.]
mamifer. mammifère margaretă. marguerite
mamografie. mammographie Adev 27/10/07 marge. marcher
mamut industrial. =grande usine non rentable marginalia. commentaires dans les marges
mmman margine. bord, lisière, marge
management. gestion margine proeminentă. rebord
manager. cadre [adm.] marginea mării (de la ~). littoral [adj.]
mandarin. mandarin Maria. Marie
mandarină. mandarine mariaj. mariage
mandat. mandat Mariana. Marianne
mandat [jur.]. procuration [jur.] marin. marin
manechin. mannequin marinar. matelot, marin [n.], homme de mer
manetă. manette marinată. marinade
manevra. manœuvrer marionetă. marionnette, fantoche
manevră. manœuvre maritim. maritime
maniac. maniaque maritim [abrev.]. [mar.]
manie. marotte, manie marjă. marge
manieră maniere. manière marmeladă. marmelade
manifest [adj.]. manifeste [adj.] marmită. marmite
manifest [n.n.]. tract marmură. marbre
manifesta. révéler, manifester maro. marron
manifestat. manifesté, révélé Maroc. Maroc
manifestaţie. manif [col.] marocan. marocain
manipula. manipuler, manier marşarier (în ~) [auto]. marche arrière (en ~) [auto]
manipulare. maniement Marsilia. Marseille
manometru. manomètre martie. mars
manoperă. œuvre, main-d’œuvre Martinica. Martinique
mansardă. combles [n.pl.] [archit.] martir. martyre
manşetă. manchette marţea. mardi (le ~)
manta. manteau marţi. mardi
manta de ploaie. imperméable [n.] marţipan. pâte d'amandes

- 134 -
mmmas matriţă. matrice
masa. masser matur maturi matură mature. mûr, adulte
masă mase. masse maturitate. maturité
masă (în ~). bloc, masse (en ~) maturiza. mûrir
masă mese. repas, table. mesa maturizează (se ~). mûrit
masă de înfăşat copilul. commode à langer Mauriţiu. Maurice
masă la iarbă verde. pique-nique maxilar. maxillaire, mâchoire
masă [de lucru]. établi [n.m.] maxim. maximum
masacra. massacrer maximă. maxime
masacru. massacre, carnage, tuerie maximum. maximum
masaj. massage mmmă
masca. masquer mă. me [pron A.]
mască. masque mă duc. vais (je ~)
mascul. mâle [n.] măcel. carnage, tuerie, massacre
masculin. mâle, masculin măces [bot.]. églantier
masculin [abrev.]. [m.] măcina. broyer, moudre
masiv. massif macin. mouds (je ~), broie (je ~)
masiv [muntos] [n.n.]. massif [n.m.] macină. broie (il ~), moud (il ~)
Masivul Ceahlău. =montagne des Carpates Orient. măcina (ar ~). moudrait
mass media. média, presse [n.] macină (ei ~). moulent [moudre], broient
masterat. maîtrise [université], études approfondies măcina (el ~). moulait [moudre], broyait
masturba (el se ~). branlait (il se ~) [vulg.] măcină (el ~). broya (il ~)
masturba (se ~). branler (se ~) [vulg.], branler (se ~) măcina (se ~). effriter (s'~)
[pop. vulg.] măcina (va ~). moudra
masturbează (el se ~). branle (il se ~) [vulg.] măcinai (eu ~). broyai (je ~)
maşină maşini. auto, bagnole, machine, voiture, engin măcinăm. moulons, broyons
maşină de cusut. machine à coudre măcinând. broyant
maşină de gătit. fourneau măcinat. broyé, moulu
maşină de presat. presse [n.] măcinată. moulue
maşină de scris. machine à écrire măcinaţi. moulez, broyez
maşină de spălat. machine à laver macini. broies (tu ~), mouds
maşină de stors rufe. essoreuse măciucă. matraque, massue
maşină de tocat carne. hachoir măciulie [bot.]. Thesium kernerianum [bot.]
maşină tot-teren. véhicule tout terrain măcrişel [bot.]. Oxyria digyna [bot.]
maşină de tuns. tondeuse mădăreşte [reg. Trans.]. dorlote (il ~)
maşină de uscat (~ rufe). machine à sécher mădări [reg. Trans.]. dorloter
maşină de uscat rufele. sèche-linge [Électroménager] mădular. bite [vulg.]
maşinuţă. voiturette măduvă. moelle
mmmat Măg.. haute colline [abréviation cartographique]
mat. mat măgăoaie. machin
matcă [a unui bonier]. souche [comptable] măgărie. saloperie [arg.]
Matei. Mathieu măghiran. marjolaine
matelot. matelot, homme de mer măgura măgurile. colline (la ~)
matematică. mathématique măgură [n.f.] măguri [n.f.pl]. monticule, coteau [n.m.],
matematician. mathématicien colline [n.f.]
material. matériel Măgura Codlei. =montagnes S Carpates Orientales
material (de construcţie). matériau măicuţă măicuţe. religieuse
material [textil]. étoffe măiestrie. maîtrise
materiale. matériaux mălai [reg.MM]. maïs
materialism. matérialisme mălăoaie [bot.]. Helianthemum alpestre [bot.]
materialist. matérialiste mămăligă. polenta
materializa (se ~). matérialiser mămăligar [peiorativ]. bouseux [n.fig.péjor.]
materie. matière Măn.. monastère [abréviation cartographique]
materie primă. matière première mănăstire [n.f.]. cloître, monastère, chartreuse, abbaye,
matern. maternel couvent [n.m.]
maternitate. maternité mănunchi. faisceau, javelle
matinal. matinal mănuşă mânuşi. gant
matineu. matinée mănuşi cu un deget. moufles
matlasa. matelasser mănuşii. gant (du ~)
matlasare. matelassage mmmăr
matlasat [sg.]. matelassé măr [arbore]. pommier
matol [pop.]. ivre măr [fruct] mere merele. pomme Adev 27/03/08

- 135 -
mărăcine. ronce măsurare. mesure [n.]
mărăciniş. maquis măsurat. mesuré, pondéré
mărar. fenouil măsură. mesure [n.]
mărarul-ursului [bot.]. Ligusticum mutellinoides [bot] măsură (cu ~). sobrement
măreţ. magnifique, grandiose măsură ce (pe ~). mesure que (à ~)
măreţie. majesté, grandeur măsură de prevedere. précaution
măreţie (cu ~). superbement măsură să (în ~). même (à ~ de)
mărgean. corail mmmăt
mărginire. limitation mătase. soie
mărginit. obtus mătăsos mătăsoasă. soyeux
mări. intensifier, agrandir, augmenter mătreaţă [sg.]. pellicules [pl.]
mări (se ~). grossir mătura. balayer
Mărie [pop.]. Marie mătura (da cu ~). coup de balai (donner un ~)
mărime. dimension, grandeur mătură [n.] mături. balai
mărime [la încălţăminte]. pointure [chaussure] mătuşă mătuşi. tante, tatie [fam.]
mărime naturală (în ~). grandeur nature mătuşică [fam.] mătuşici. tatie [fam.]
mărinimie. largesse, générosité mmmâ
mărinimie (cu ~). généreusement mâhni. navrer
mărinimos mărinimoasă. généreux, magnanime mâine. demain
mărire. grossissement, agrandissement mâl. vase [boue]
măriri [pl.] [foto]. tirage [photo] mâna. mener
măritiş [pop.]. mariage [femmes seulement] mână mâini. main
mărturie (depune ~). témoin (se porter ~) mână (el ~). mène (il ~)
mărturie mincinoasă. faux témoignage mâna a doua (de ~). main (de deuxième ~)
mărturiseşte (~ public). professe (il ~) mâna a doua (la ~). deuxième main (de ~)
mărturisi. avouer mână de ajutor (da ~). coup de main (donner un ~)
mărturisi (~ public). professer mână de lucru. main-d'œuvre, homme de peine
mărturisibil. avouable mâna dreaptă [fig.]. main droite [fig.]
mărturisire. aveu mânca. manger, bouffer [pop.]
mărturisit (~ public). professé mânca bine. régaler (se ~)
Mărţişor (depune ~). =tradition roum. du 1er mars mâncăcios. gourmand, mangeur
mărţişor [bot.]. Geum montanum [bot.] mâncare. bouffe [pop.], manger
mărţişor [sărbătoarea]. =fête roumaine du 1er Mars mâncare de bază. plat de résistance
mărul lui Adam [n.]. pomme d'Adam [f.] mâncare principală. plat de résistance
mărunt. mesquin, menu [adj.] mâncărimi [pl.] [med.]. démangeaisons [pl.]
mărunţiş [sg.]. menue monnaie [sg.], pièces jaunes [pl.] mâncase. mangé (il avait ~)
mmmăs mâncat de cari. vermoulu
măsea măsele. dent mâncător. mangeur
măseaua. dent (la ~) mănânc. mange (je ~)
măselei. dent (de la ~) mănâncă (el ~). mange (il ~)
măslui. contrefaire mândri. enorgueillir
măslui (el ar ~). contreferait mândri (se ~). vanter (se ~)
măslui (va ~). contrefera mândrie. arrogance
măslui (voi ~). contreferai (je ~) mândru. arrogant, fier, hautain
măsluia. contrefaisait mânecă. manche
măsluiau. contrefaisaient mâner. manche
măsluiesc (ei ~). contrefont mâner [n.n.] mânere. poignée [n.f.]
măsluiesc (eu ~). contrefais (je ~) mâner de uşă. poignée de porte
măsluieşte (el ~). contrefait (il ~) mângâia. caresser
măsluieşti. contrefais (tu ~) mângâia (el ~). caressait
măsluind. contrefaisant mângâia în răspăr. rebrousser [cheveux]
măsluire. contrefaçon mângâie (ei ~). caressent
măsluise. contrefait (il avait ~) mângâie (el ~). caresse (il ~)
măsluiseră. contrefait (ils avaient ~) mângâiere. caresse [n.]
măsluit. postiche, contrefait mângâiere [fig.]. consolation
măsura. mesurer mângâiere [psihică]. réconfort
măsoară (ei ~). mesurent mângâind. caressant
măsoară. mesure (il ~) mânie. colère, fureur, courroux
măsura din cap până-n picioare. toiser mânios. furieux
măsura în care (în ~). mesure où (dans la ~), autant mânoacă [pop.]. patoche [n.f.] [fam.]
que mântui. délivrer
măsurând. mesurant

- 136 -
mântuială (de ~). va-vite (à la ~) melancolic. mélancolique
mântuire. délivrance, rédemption melancolie. cafard [fig.], mélancolie
mântuitor. sauveur [rel.], rédempteur melanj. mélange
mânui. manier melc. colimaçon, limaçon, escargot
mânuire. maniement mele. mes
mânz mânji. poulain mele (ale ~). miennes (les ~)
mârâi. grogner meliţa [pop.]. jacasser
mârşav mârşavă. vilain, odieux, ignoble, vil meliţa (el ~) [pop.]. jacassait
mârşăvie. cochonnerie meliţat [pop.]. jacassé
mârşăvie (cu ~). bassement meliţă (el ~). jacasse (il ~)
mâzgăli. griffonner meliţă [f.fig.]. commère
mmme meliţând [pop.]. jacassant
mea. ma, mon melodic. mélodique
mea (a ~). mienne melodie. mélodie
meandru meandre. méandre melodios. mélodieux
mecanic. mécanicien melodramă. mélodrame
mecanic (în mod ~). mécaniquement membrană. membrane
mecanic auto. garagiste membru membri. membre
mecanică. mécanique memorabil. mémorable
mecanism. mécanisme memorie. mémoire
mecaniza. mécaniser memoriza. mémoriser
Mecca. Mecque memorizare. mémorisation
meci. match mmmen
mmmed menager. ménager
medalie. médaille menaj. ménage
medalion. médaillon, encadré Adev 18/12/07 menaja. ménager
median mediană. médian menghină [n.f.] menghine. étau [n.m.]
mediator. médiateur meni. prédestiner
medic. médecin, toubib menisc. ménisque
medic militar. médecin militaire menit. prédestiné
medical. médical meniu. menu [n.], carte [menu]
medical [abrev.]. [méd.] meniu fix (mânca ~). prix fixe (manger à ~)
medicină. médecine mental. mental
medicinal. médicinal mentalitate. mentalité
medie [friptură]. à point [cuisson] mentă. menthe
mediere. médiation menţine. maintenir
medieval. médiéval menţin (ei ~). maintiennent
mediocritate. médiocrité menţin (eu ~). maintiens (je ~)
mediocru mediocră. maigre, piètre, médiocre, chétif menţină (să ~). maintienne
[fig.], ordinaire menţine. maintient
medita. cogiter, méditer, songer menţinem. maintenons
medita (el ~). songeait menţineţi. maintenez
meditare. méditation menţinut. maintenu
meditat. médité, songé menţinere [n.]. maintien [n.]
meditaţie. méditation, recueillement menţiona. mentionner
meditativ. méditatif menţiune. mention
meditau. songeaient mmmer
meditează (ei ~). songent mercantil. mercantile
meditează (el ~). songe (il ~) mercenar. mercenaire
meditez. songe (je ~) mercerie. mercerie
meditezi. songes (tu ~) merci [liv.]. merci
mediteranean. méditerranéen mercur. mercure
mediu [adj.]. moyen [adj.] Mercur [planeta]. Mercure [planète]
mediu [n.n.] medii. moyen [n.m.], milieu mercurial. mercuriel
mediu mediului. environnement Adev 26/10/07 mereu. intarissablement, incessamment, indéfiniment.
meduză. méduse merő
megieş [reg. Mold.]. voisin merge. cheminer, va, aller
mei. mes, millet merg (ei ~). marchent, vont
mei (ai ~). miens (les ~) merg (eu ~). vais (je ~)
mmmel mergând. allant
melaminat. mélaminé merge (ai ~). irais (tu ~)
melamină. mélamine merge (ar ~). irait

- 137 -
merge (el ~). chemine (il ~) meschin. mesquin
merge (va ~). ira meschin (în mod ~). mesquinement
merge (vei ~). iras meschinărie. mesquinerie, petitesse, parcimonie
merge (veţi ~). irez mesei rotunde. tables rondes Adev 26/10/07
merge (voi ~). irai meseira de instalator. plomberie
merge (vom ~). irons meserie. métier
merge (vor ~). iront mesianic. prophétique, messianique
mergea. cheminait (il ~) mesteacăn mesteceni. bouleau
mergem. allons mesteca. mâcher
mergeţi. allez mestecă (el ~). mâche (il ~)
mergeţi! plecaţi!. allez-vous en ! mestecăniş. bouleaux (forêt de ~)
mergi. vas (tu ~) meşă. mèche [cheveux]
merse. alla (il ~), chemina (il ~) meşter. artisan
mersei. allai (j'~) meşteşug. métier, art. mesterség
mersese. allé (il était ~) meşteşugar. artisan
mersesem (eu ~). allé (j'étais ~) meşteşugul aurarului. orfèvrerie [art]
merseseră. allé (ils étaient ~) mmmet
merseserăm. allé (nous étions ~) metaforă. métaphore
merseserăţi. allé (vous étiez ~) metal metale. métal
merseseşi. allé (tu étais ~) metalepsă [narat.]. métalepse [narr.]
merseşi. allas (tu ~) metalic. métallique
mers. cheminé, marché, allé metalizat. métallisé
merge pe bâjbâite. aller à tâtons metalocasnice. quincaillerie
merge călare. chevaucher metalurgie. métallurgie
merge pe jos. aller à pied metalurgist. métallurgiste
merge de-a lungul. longer, côtoyer metamorfoză. métamorphose
mergea de-a lungul. longeait metatextualitate. metatextualité
mers de-a lungul. côtoyé meteorologic. météorologique
merse de-a lungul. longea meteorologie. météorologie
merge mână-n mână. aller de pair meterez. rempart
merge prin noroi. patauger meticulos. méticuleux
merge prin noroi. patauge (il ~) meticulos (în mod ~). méticuleusement
mergea prin noroi. pataugeait meticulozitate (cu ~). méticuleusement
mers prin noroi. pataugé metis. métis
merge pe sârmă. marcher sur la corde
metodic. méthodique
merge în serpentină. serpenter
metodic (în mod ~). méthodiquement
merge în serpentină [drum]. serpenter
metodică. méthodologie
meridian. méridien
metodologie. méthodologie
meridional. méridional
metonimie. métonymie
merinde. victuailles
metraj. métrage
merinos. mérinos
metropolă. métropole
merişor [bot.]. Vaccinium vitis-idaea [bot.]
metrou metrouri. métro
merit [n.n.] merite. mérite [n.] metru metri. mètre
merita. valoir, mériter 100.000 de metri pătraţi. 100 000 m² Adev 08/01/08
merit (eu ~). mérite (je ~) meu. mon, ma
merită. mérite (il ~), vaut meu (al ~). mien (le ~)
merita (ar ~). vaudrait Mexic. Mexique
merită (ei ~). méritent, valent mezin mezină. cadet
merita (va ~). vaudra
mmmi
meritat. valu, mérité
mi. m' [pron. D]
merite (să ~). vaille, mérite (qu'il ~)
mi-. m' [pron. D]
meritoriu. méritoire
miau!. miaou ! [interj.]
mers [n.]. marche [n.], démarche
miaună. miaule
mers pe jos. balade [randonnée]
miazănoapte [pop. & poetic]. nord
mersul trenurilor. indicateur des chemins de fer,
miazăzi [pop. & poet.]. sud, midi
horaire des trains
mic mici mică mici. faible, petit, menu [adj.]
mmmes
mic burghez. petit bourgeois
mesadă. gilet [n.m.]
mic tratat. précis [n.]
mesager. messager
micime. petitesse
mesă. messe
microb. microbe
mesagerie. messagerie
microbuz microbuze. minibus
mesaj. message
microunde. micro-ondes

- 138 -
micşora. rabattre, rogner, diminuer, réduire, amoindrir milita militez. militer
micşorăm. rabattons militează (el ~). milite (il ~)
micşorare. diminution militant. militant
micşorat. réduit, rabattu, rogné militar. militaire
micşoraţi. rabattez militar [abrev.]. [mil.]
micşorează. rogne, rognent militar [adj.]. militaire [adj.]
micşorează (el ~). rabat (il ~) militar [n.m.] militari. soldat, militaire [n.m.]
micuţ. petit [n.m.] militarism. militarisme
mie mii. mille Adev 01/11/07 militariza. militariser
miel miei. agneau milităreşte. militairement
miercurea. mercredi (le ~) miliţea [bot.]. Silene acaulis [bot.], Silene dinarica [bot.]
miercurea cenuşii. mercredi des cendres milivolt. millivolt
miercuri. mercredi milos. charitable
miere. miel milostiv. charitable
miere de salcâm. miel d'acacia milostivenie. charité
mierlă. merle mim [n.m.]. mime [n.m.]
mierluţă [bot.]. Minuartia sp. [bot.] mima. mimer
mierluţă pitică [bot.]. Minuartia sedoides [bot.] mimând. mimant
mieros. doucereux, mielleux mimat. mimé
mieuna. miauler mimează (ei ~). miment (ils ~)
mieunat. miaulement mimează (el ~). mime (il ~)
miez (de pâine). mie mimesis. mimésis
miezul nopţii. minuit mimesis-ul. mimésis (le ~)
migală. minutie mimetic. mimétique
migdal. amandier mimeza. mimésis (le ~)
migdală. amande mimeză. mimésis
migra. migrer mimică [n.f.]. mimique [n.f.]
migrator migratoare. migrateur mimoză. mimosa
migraţie. migration mmmin
migrează (ei ~). migrent (ils ~) mina. miner
migrenă. mal à la tête, migraine minaret. minaret
Mihaela. Michèle mină. mine
Mihai, Mihail. Michel mină [aspect]. mine [visage]
mii (< mie). mille mincinos. mensonger, menteur
miime. millième minciună. mensonge
mijloace. milieux, ressources miner. mineur
mijloace de locomoţie. moyens de locomotion mineral minerale. minéral minéraux
mijloacele (prin toate ~). moyens (par tous les ~) mineralogie. minéralogie
mijloc. taille, milieu minereu. minerai
mijloc [n.n.] mijloace. moyen [n.m.] mineriadă. =marche des mineurs sur Buch.
mijloc de transport în comun. voiture de transport en minge. ballon, balle
commun mini-. mini-
mijlocie. médiane miniatură. miniature
mijlocire. médiation minier. minier
mijlocirea (prin ~). moyen (par le ~) minim. minime
mijlocitor. intermédiaire [n.], médiateur minion [neo.] minionă. mignon mignonne
mijlociu. moyen [adj.], médian minister. ministère
mijlocul (în ~). parmi Ministerul francez al Justiţiei. le Ministère français de la
mijlocul (în ~) [+G] ~). milieu de (au ~) Justice Adev 03/01/08
mijlocul coapsei (le ~). mi-cuisse (à ~) ministru. ministre
mmmil minor. mineur
mila (fi la ~) [+G]. merci de (être à la ~) minoritate. minorité
milă. pitié, charité, compassion mintal. mental
milă (fără ~). merci (sans ~), impitoyablement minte minţi. esprit, raison, bon sens
milă [unitate de măsură]. mille [unité mesure] minţi (socate din ~). chier (faire ~) [pop. vulg.]
mileniu [n.n.] milenii. millénaire [n.m.] minţi. mentir
miliard miliarde. milliard mint (eu ~). mens (je ~)
miliardar. milliardaire minte (el ~). ment
miligram miligrame. milligramme minţi (tu ~). mens (tu ~)
milimetru. millimètre minţit. menti
milion milioane. million
minuna (se ~). émerveiller
milionar. millionnaire
minunat. merveilleux

- 139 -
minune. miracle, merveille misterios. mystérieux
minune (copil ~). prodige (enfant ~) mistic mistică. mystique
minus. moins misticism. mysticisme
minuscul. infime, minuscule mistifica. mystifier
minut. minute mistificare. mystification
minuţios. soigneusement, minutieux mistral. mistral
minuţiozitate. minutie mistreţ. sanglier
mioară mioare. brebis mistui. digérer
miop. myope mistuit. digéré
miop ca o cârtiţă. myope comme une taupe mişca. mouvoir, remuer
miopie. myopie mişc. meus (je ~), remue
mioritic. =de la balade roum. "Miorita" mişca (se ~). broncher
miorlăit. miaulement mişca [fig.]. toucher [fig.], émouvoir
miorlau!. miaou ! [interj.] mişcare. mouvement, geste
mmmir mişcare (în ~). mouvement (en ~)
mira (se ~). étonner (s'~) mişcare greşită. faux pas
mir (mă ~). étonne (je m'~) mişcat. mû
mira (se ~). étonnait (il s'~) mişcat [fig.]. touché [fig.], ému
mirai (mă ~). étonnai (je m'~) mişcaţi. mouvez
mirai (te ~). étonnais (tu t'~) mişcă (el ~). meut (il ~)
miram (mă ~). étonnais (je m'~) mişcă (el se ~). bronche (il ~)
miram (ne ~). étonnions (nous nous ~) mişcă (se ~). remue (il ~)
mirară (se ~). étonnèrent (ils s'~) mişcăm. mouvons
mirarăm (ne ~). étonnâmes (nous nous ~) mişcător. mouvant, touchant
mirarăţi (vă ~). étonnâtes (vous vous ~) mişti. meus (tu ~)
miraşi (te ~). étonnas (tu t'~) mişto [col.]. super [col.], sensas [fam.], chouette [fam.],
miraţi (vă ~). étonniez (vous vous ~) nanan [n.m.]
miraţi (vă ~). étonnez (vous vous ~) mişuna. fourmiller, grouiller, pulluler
mirau (se ~). étonnaient (ils s'~) mişună. pullule (il ~)
miră (ei se ~). étonnent (ils s'~) mişunat. pullulé
miră (el se ~). étonne (il s'~) mmmit
miră (el se ~) [perf. s.]. étonna (il s'~) mit mituri. mythe
mirăm (ne ~). étonnons (nous nous ~) mită. pot de vin [fig.]
miri (te ~). étonnes (tu t'~) miting. meeting
mirare. étonnement mitologie. mythologie
miracol. miracle, merveille mitralieră. mitrailleuse
miraculos. miraculeux mitropolit. métropolite
miraculos (în mod ~). miraculeusement mitui. graisser la patte de qqn [pop]
miraj. mirage mixt. mixte
miră. mire miza. miser
mire. marié [n.] miză. enjeu, mise
mireasă. mariée mizer. sordide
mireasmă miresme. parfum, arôme [m] mizerabil. minable, sordide
Mirela. Mireille mizerie. misère, indigence
miriapod. mille-pattes mizerie (a fi în ~). paille (être sur la ~)
mirişte. chaume [champ] mizilic. rien [n.]
miros mirosuri. odeur mizilicuri. niaiseries
miros [simţul]. odorat mlădios. souple
miros infect. pestilence mlădiţă. pousse
miros urât. relent [n.m.] mlaştină. marais, marécage
mirosi. sentir [odeur] mlăştinos. marécageux
miroase. sent (il ~) [odeur] MM. département Maramures [abréviation]
miros (ei ~) ]. sentent (ils ~) [odeur] mmmo
mirosea. sentait [odeur] moacă moci. gueule [fig.] [fam.]
mirosind. sentant [odeur] moale moi. lâche, mou, molle, moelleux, tendre [mou]
mirosit. senti [odeur] moară mori. moulin
mirt [bot.]. myrte [bot.] moară de apă. moulin à eau
mmmis moară de vânt. moulin à vent
misit. intermédiaire [n.] moarte. décès, mort
misiune. charge [n.] [devoir], mission, tâche moarte (pe ~). mourant
mister. mystère moaşte [n.f.pl.]. relique [n.f.]
mistere. arcanes

- 140 -
mobil [telefon] mobile. mobile, téléphone cellulaire, momea. leurrait
portable [téléphone] momeau. leurraient
mobila. meubler momesc. leurrent
mobilat. meublé momeşte. leurre (il ~)
mobilă. meuble momind. leurrant
mocasin mocasini. mocassin [n.m.] momit. leurré
mochetă [n.f.] mochete. tapis [n.m.] mmmon
mmmod monahal. monacal
mod. mode, façon monarh. monarque
mod activ (în ~). activement monarhie. monarchie
mod de întrebuinţare. mode d'emploi monden. mondain
mod hotărât (în ~). résolument mondial. mondial
mod plăcut (în ~). agréablement monedă. monnaie, pièce [monnaie]
modă. mode monetar. monétaire
modă (la ~). mode (à la ~) monitor. moniteur
modalităţi. manières mono. mono
model. modèle, type monocolor. uni
model antiderapant [la talpă]. crantage [de la monolog interior [narat.]. monologue intérieur
semelle] [narr.]
model super-uşor [haină]. modèle plume [vêtement] monomotor [aero.]. monomoteur [aéro.]
modela. modeler, mouler, pétrir, façonner monopol. monopole
modelând. pétrissant monoton. monotone
modelat. pétri, moulé monotonie. monotonie
modelează. moule [vb.], moulent [mouler] monstru. monstre
modelează (ei ~). pétrissent (ils ~) monstruos. monstrueux
modelează (el ~). pétrit (il ~) monstruozitate. monstruosité
modeleze (el să ~). pétrisse (qu'il ~) monta. monter, dresser [installer], poser
modem. modem monta (el ~). montait
modera. atténuer, modérer montat. monté, dressé [monté], posé
moderat. modéré montând. montant
moderat (în mod ~). modérément montează (ei ~). posent (ils ~)
moderator moderatori. modérateur montează (el ~). pose (il ~)
modern. moderne montaj. montage
modest. humble, modeste montan. alpin
modestie. modestie montaniard. montagnard
modic. modique montare. montage
modifica. modifier, amender montură. monture
modificare. modification monument. monument
cartoful modificat genetic. pomme de terre monument funerar [n.n.] monumente funerare. tombeau
génétiquement modifiée Adev 13/05/08 [n.m.]
moft mofturi. bagatelle, sornette, simagrée monumental. monumental
mofturi! [fam.]. tarare ! [fam.] moped [n.n.]. mobylette [n.f.]
mofturos. difficile [personnes] mmmor
mohorât. morne moral. moral, éthique
Moise [Bib.]. Moïse [Bib.] morală. morale
Moldova. Moldavie moralitate. moralité
moldovean [m.] moldoveancă [n.f.]. =de la province de morar. meunier
Moldavie moravuri. mœurs
moldovenesc [adj. m.] moldovenească [adj. f.]. =typique morărit. meunerie
à la rég.de Moldavie morbid. morbide
molecular. moléculaire morcov. carotte
moleculă molecule. molécule morfologie. morphologie
molie. mite morfotip. morphotype
molipsit de ciumă. pestiféré morgă. morgue
moloz. plâtras, débris [pl.] morman mormane. pile, amas, tas
molton [textil]. molleton [textile] mormanul. tas (le ~)
moluscă. mollusque mormanului. tas (du ~)
momeală. appât, tentation, leurre, amorce [pêche] mormânt [n.n.], mormînt morminte. tombe [n.f.],
moment. moment, instant, seconde tombeau [n.m.], sépulcre [n.m.]
moment (de ~). momentané mormăi. grommeler, grogner
momentan. momentané morocănos. maussade, grincheux, morose
momi. leurrer morsă. morse

- 141 -
mort moartă. mort [adj.] mucava. papier mâché
mortalitate. mortalité mucavaua. papier mâché (le ~)
mortar. mortier mucegai. moisissure, moisi [n.]
mortăciune. charogne mucegăi. moisir
mortier [mil.]. mortier [mil.] mucegăire. moisissure
mmmos mucegăit. moisi
moschee. mosquée muci [pl.]. morve
Moscova. Moscou mucilagiu. mucilage
mosor. bobine mucos. morveux
mostră. échantillon muget. mugissement
moş. vieillard mugi. meugler, mugir
Moş Ajun. veille de Noël mugur. pousse
Moş Crăciun. Père Noël muia. amollir, tremper, mouiller
moşmoană [bot.]. nèfle [bot.] muiat. mouillé
moşmon [bot.]. néflier [bot.] muie [vulg.]. cunnilingus, fellation
moşneag. vieillard muiere [pop. sexist] muieri. femme
moşte [f.pl.]. relique [f.sg.] muierea [pop. sexist]. femme (la ~)
moşteni. hériter muierii [pop. sexist] muierilor. femme (de la ~)
moştenire. succession, legs, héritage mmmul
moştenitor. héritier mula. mouler
mmmot mulaj. moulage
mot-a-mot. littéral mulare. moulage
motan. matou mulat. moulé
Motanul Încălţat. Chat Botté mulat pe corp. collant [habits], moulant
motiv. motif, fondement, sujet [n.m.] mulează (ei ~). moulent [mouler]
motiva. motiver mulează (el ~). moule (il ~)
motivat. motivé mult. fort [adv.], gros, beaucoup
motivaţie. motivation mult timp. longtemps
motivează. motive mult timp (de ~). longue date (de ~)
motocicletă. motocyclette multă vreme. longtemps
motociclist. motard, motocycliste multe. pas mal
motor. moteur multe (spune ~). long (en dire ~)
motor de căutare [PC, Internet]. moteur de recherche multe [f.pl.]. maint [arh.]
[PC, Internet] multi-. multi-
motoretă [n.f.]. mobylette [n.f.], mob [n.f.] [fam.] multimedia. multimédia
motorină. mazout multimedia [PC]. multimédia [PC]
motoriza. motoriser multiplica. multiplier
motorizare. motorisation multiplicare. multiplication
mototoli (se ~) mototolesc. froisser (se ~) multiplicator. multiplicateur
mototoleşte. froisse (il se ~) multiplu. multiple
mototolit. chiffonné, froissé mulţi. pas mal
motrice. motrice mulţi [m.pl.]. maint [arh.]
mmmoţ mulţime. foule, profusion, multitude
moţ (de pene). panache mulţumesc. merci
moţ [locuitor din Apuseni]. =habitant des Montagnes mulţumi. remercier
Apuseni mulţumesc (ei ~). remercient (ils ~)
moţ [n.n.]. touffe [n.f.] mulţumesc (eu ~). remercie (je ~)
moţ de păr. houppe mulţumesc (îţi ~). remercie (je te ~)
moţăi. sommeiller mulţumeşte. remercie (il ~)
moţiune. motion mulţumeşti. remercies (tu ~)
mouse. souris [PC] mulţumim. remercions
mov. mauve mulţumind. remerciant
movila. butte (la ~) mulţumise. remercié (il avait ~)
movilă. butte, tertre mulţumit. remercié
moviliţă. butte mulţumiţi (voi ~). remerciez
mozaic. mosaïque mulţumi [+G]. dire merci (~ à)
mozaic (de rit ~). mosaïque mulţumire mulţumiri. remerciement, merci
MS. département de Mures [abréviation] [n.m.]DEX online
Mt.. montagne [abréviation] mumie. momie
Mţii. Montagnes de… [abréviation] mmmun
mmmu muncă munci. travail travaux, besogne, œuvre, ouvrage
mucarniţă [arh.]. éteignoir

- 142 -
muncă silnică. travaux forcés Munţii Rodnei. =montagnes - Carpates E roum.
muncei [n.m.pl.] [pop.]. petites montagnes [n.f.pl.] Munţii Semenicului. =montagnes - Carpates S
Munceii Întorsurii. =montagnes S Carpates Orient. roum.
Munceii Neamţului. =montagnes N Carpates Orient. Munţii Siriu. =montagnes S Carpates Orient.
muncel [n.m.] [pop.]. petite montagne [n.f.] Munţii Stânişoarei. =montagnes N Carpates
munci. travailler Orient.
muncesc (ei ~). travaillent (ils ~) Munţii Tarcău. =montagnes Carpates Orient.
muncesc (eu ~). travaille (je ~) Munţii Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum.
munceşte. travaille (il ~) Munţii Vâlcan. =montagnes - Carpates S roum.
munceşti. travailles (tu ~) Munţii Vrancei. =montagnes S Carpates Orient.
muncim. travaillons mmmur
muncit. travaillé mural. mural
munciţi. travaillez mură. mûre [fruit]
munci cot la cot. travailler coude à coude murdar. immonde, vilain, malpropre, sale, ordurier
munci pe brânci. travailler comme un nègre murdar de pământ murdară de pământ. terreux
muncitor. ouvrier, travailleur murdări. salir, maculer
muncitor agricol. valet de ferme murdări (se ~). tacher
muncitor metalurgist. métallurgiste murdărie. saleté, crasse [n.f.]
muncitor necalificat. manœuvre muri. succomber, mourir
muncitoresc. ouvrier [adj.] moare. meurt
municipal. municipal mor (ei ~). meurent
municipalitate. municipalité mor (eu ~). meurs (je ~)
municipiu. municipalité mori. meurs (tu ~)
muniţie. munition muri (ar ~). mourrait
munte [n.m.] munţi. montagne [n.f.], mont muri (va ~). mourra
muntean. montagnard, =de la province de Valachie murim. mourons
muntele munţii. montagne (la ~) murind. mourant
muntelui munţilor. montagne (de la ~) muriţi. mourez
muntenesc. montagnard [adj.] muribund. moribond
muntos. montagneux muritor. mortel
Munţii Apuseni. =montagnes - Carpates W roum. murmur. murmure, grognement
Munţii Baraolt. =montagnes S Carpates Orient. murmura. susurrer, murmurer
Munţii Bodoc. =montagnes S Carpates Orient. murmură. murmurent, murmure [vb.]
Munţii Breţcu-Oituz. =montagnes S Carpates murmurând. murmurant
Orient. mmmus
Munţii Bucegi. =montagnes - Carpates S roum. mus. mousse [matelot]
Munţii Căliman. =massif des Carpates Orient. musafir. hôtesse [invitée] [n.f], hôte [invité] [n.m.]
Munţii Căpăţânii. =montagnes - Carpates S musafir (~ obişnuit). habitué [n.]
roum. musai [pop.] [reg. Trans.]. obligatoirement,
Munţii Ciucaşului. =montagnes S Carpates nécessairement
Orient. musca-ţeţe. mouche tsé-tsé
Munţii Ciucaşului. =montagnes - Carpates E musca-n lapte (ca ~). cheveu dans la soupe (comme ~)
roum. muscat. muscat
Munţii Ciucului. =montagnes S Carpates Orient. muscă muşte. mouche
Munţii Făgăraşului. =mts. dans les Carpates S muschiulos. musclé
Munţii Giurgeuluiu. =montagnes Carpates must. moût
Orient. mustaţă. moustache
Munţii Godeanu. =montagnes - Carpates S roum. mustăcios. moustachu
Munţii Gurghiului. =montagnes Carpates Orient. mustrare. remontrance, semonce [n.f.]
Munţii Hămaşului. =montagnes Carpates Orient.
muşca. mordre
Munţii Harghitei. =montagnes des Carpates
muşc. mords
Orient
muşca (ar ~). mordrait
Munţii Nemira. =montagnes S Carpates Orient.
muşcă (ei ~). mordent
Munţii Nemira. =montagnes - Carpates E roum.
muşca (el ~). mordait
Munţii Parângului. =montagnes - Carpates S
muşcă (el ~). mord
roum.
muşcă (el ~) [perf simplu]. mordit
Munţii Perşani. =montagnes S Carpates Orient.
muşca (va ~). mordra
Munţii Piatra Craiului. =montagnes - Carpates S
muşcăm. mordons
roum.
muşcat. mordu
Munţii Retezat. =montagnes - Carpates S roum.
muşcaţi. mordez
Munţii Retezatului. =montagnes - Carpates S
muşti. mords (tu ~)
roum.
muşcător. incisif, mordant [adj.]

- 143 -
muşcătură. morsure nara. raconter, narrer
muşcată [bot.]. géranium nara (el ~). racontait
muşcatu-dracului [bot.]. Scabiosa lucida [bot.] nara (va ~). racontera
muşchi [anat.] muşchi. muscle nara (veţi ~). raconterez
muşchi [bot.]. mousse [bot.] nara (voi ~). raconterai
muşeţel. camomille naram (eu ~). racontais (je ~)
muştar. moutarde narat. raconté
muştei. mouche (de la ~) naraţi. racontez
muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe. taupinière [n.f.] narator, povestitor. narrateur
muşuroi de furnici. fourmilière narau. racontaient
mmmut narăm. racontons
mut [adj.] muţi mută mute. muet narează (el ~). raconte (il ~)
muta. enlever, emménager narez (eu ~). raconte (je ~)
mut (eu ~). meus (je ~), déménage (je ~) naratar [narat.]. narrataire [narr.]
muta (se ~). déménager naraţiune. narration
mutat. mû, enlevé narativ narativă. narratif
mutaţi. mouvez, enlevez naratologie. narratologie
mută (ei ~). enlèvent naratologie [abrev.]. [narr.]
mută (el ~). meut (il ~), déménage (il ~), enlève nară nări. narine
(il ~) narcisă. narcisse
mutăm. mouvons, enlevons narcisă galbenă. jonquille
muţi (tu ~). enlèves (tu ~), déménages (tu ~), narcotic. narcotique
meus (tu ~) narcoză. narcose
mutare. déménagement, emménagement nas nasuri. nez, pif [n.m.][pop.]
mutila. mutiler, estropier nas (închide uşa în ~). nez (fermer la porte au ~)
mutilare. mutilation nas cârn. nez retroussé
mutilat. estropié nasol [fam.]. moche [fam.], nase
mutră mutre. gueule [fig.] [fam.] nasture. bouton
mutual. mutuel nasul înfundat (avea ~). nez bouché (avoir le ~)
muţeşte. silencieusement naş. parrain
muză. muse naşă. marraine
muzeu. musée naşpa [arg.]. nase, moche [fam.]
muzică. musique naşte (a se ~). naître
muzică [abrev.]. [mus.] nasc (ei se ~). naissent
muzical. musical nască (el să se ~). naisse
muzicant. musicien naşte (care se ~). naissant
muzician. musicien naşte (ea ~) [ginec.]. accouche
müsli. musli naşte (el se ~). naît (il ~)
Myrtus communis. myrte [bot.] naşte (s-ar ~). naîtrait
naşte (se va ~). naîtra
nnna naştem (ne ~). naissons
n-a. n'a pas naşteţi (vă ~). naissez
n-am… (eu ~). n'ai pas naşti (te ~). nais
n-am… (noi ~). n'avons pas năştea (se ~). naissait
n-aţi. n'avez pas născând. naissant
n-au. n'ont pas născu (se ~). naquit
n-lea (al ~). nième (le ~) născut născută. né
n-o. ne la născut [fig.]. issu
nabab. nabab naşte. accoucher
nacelă. nacelle naştere. naissance
nadă. appât, leurre, amorce [pêche] naştere [ginec.]. accouchement
nailon. nylon ingénu naşul [pop.] [CFR]. contrôleur (le ~) [SNCF]
nailon superuşor. nylon microplume nnnat
naiv naivă. naïf, ingénu, crédule natal. natal
naivitate. ingénuité, naïveté natalitate. natalité
naivitate (cu ~). naïvement nataţie. natation
nani. dodo nativ. natif
nani (face ~). dodo (faire ~) natură. nature
naos. vaisseau natural. bâtard, naturel
nap. navet naturaleţe. naturel [n.]
napolitană [alim.]. gaufre naturalism. naturalisme
nnnar naturalist. naturaliste

- 144 -
naturaliza. naturaliser născocire. invention
naturalizare. naturalisation nătăfleţ. dupe
naţional. national năuc. hébété
naţionalism. nationalisme năuci. hébéter
naţionaliste. nationaliste năvală. ruée, irruption
naţionalitate. nationalité năvală (da ~). irruption (faire ~)
naţionalizare. nationalisation năvăli. ruer
naţionalizat. étatisé năvălire (în mod ~). irruption
naţiune. nation năvalnic (în mod ~). impétueusement
N.A.T.O.. O.T.A.N. năvod. filet de pêche
naufragiat. naufragé ndoaselea (de-a-~). rebours (à ~)
naufragiu. naufrage nnne
nautic. nautique ne. nous [pron. A]
nnnav ne-. nous [pron. A]
naval. naval NE- <el NE-a filmat>. NOUS… <il NOUS a filmés>
navă. bateau, vaisseau, nef [n.f.] NE- <NEfumător> ). NON- <NON-fumeur>
navă [n.f.][a catedralei]. nef [n.f.][église] neacceptat (de ~). inacceptable
navă cosmică. vaisseau cosmique neagră (listă ~). noire (liste ~)
navetă. navette neagră (piaţa ~). noir (marché ~)
naviga. naviguer neajuns [n.]. inconvénient
navigabil. navigable nealterabil. inaltérable
navigant. navigant neam. extraction, race, lignée
navigare. navigation neam [popor] neamuri. peuplade. nem
navigaţie. navigation neamul omenesc. genre humain
navigaţie de coastă. navigation côtière neant. néant, précipice, abîme
navigator. navigateur neapărat [adv.]. nécessairement
nazal. nasal Neapole. Naples
nazalizare. nasaliser, nasalisation neastâmpărat. turbulent
nazist. nazi neaşteptat. inattendu, soudain
nnnă neaşteptată (pe ~). soudaine
năbădăile (a-l apuca ~). colère (piquer une ~) neaşteptate (pe ~). brusquement, improviste (à l'~),
nădăjdui. espérer soudainement
nădejde. espoir neatârnat [arh.]. indépendant
nămol. boue, vase [boue] neatent. distrait [adj.], inattentif, étourdi
năpădi. infester neatenţie. distraction [fig.], étourderie
năpârli. muer neatenţie (din ~). mégarde (par ~)
năprasnic [n.m.] [bot.]. Geranium robertianum [bot.] neatins (de ~). intangible
nebăut (de ~). imbuvable
năpusti asupra. fondre sur, se ruer sur
nebulos. nébuleux
năpustea asupra. fondait sur
năpustească asupra (să se ~). tombe sur (qu'il ~) nebun nebună. fou folle, aliéné, toqué [fam.]
[violent] nebunatic. espiègle
năpustesc asupra. fondent sur, ruent sur nebunesc. insensé
năpusteşte asupra (se ~). tombe sur (il ~) nebunie nebunii nebunia. folie Adev 02/01/08
[violemment] nnnec
năpusteşte. fond [vb.] necăji. chagriner, tracasser
năpusti (se ~). ruer necăjea. chagrinait, tracassait
năpusti asupra (el se ~). tomba sur (il ~) necăjesc. tracassent
[violemment] necăjeşte. chagrine (il ~), tracasse (il ~)
năpusti asupra (se ~). tomber sur [violemment] necăjind. tracassant
năpustiră asupra (se ~). tombèrent sur [violemment] necăjit [adj] necăjită. tracassé, chagrin [adj.]
năpustit. fondu necaz, hărţuială. ennui, nuisance, tracas
năpustit asupra. tombé sur [violemment] necaz, hărţuială. tracas
nărăvaş. rétif necesar. nécessaire, requis
nărui. sombrer necesar (strictul ~). nécessaire (le strict ~)
năruit. sombré necesar [adv.]. nécessairement
născoci. forger, inventer necesar să (e ~). importe de (il ~)
născocesc. invente (j'~), inventent necesita [ofic.]. réclamer, nécessiter
născoceşte. invente (il ~) necesitate necesităţi. besoin, nécessité
născoceşti. inventes (tu ~) nechează. hennit
născocim. inventons necheza. hennir
născocit. forgé, inventé, imaginaire nechibzuit [n.m.]. étourdi [n.m.]
născociţi. inventez

- 145 -
necinste. malhonnêteté negând. niant
necinstit. malhonnête, malpropre negi (tu ~). nies (tu ~)
necioplit. fruste nega. mettre au négatif
neciteţ. indéchiffrable nega importanţa. nier l’importance de
neclar. vague [adj.], confus negare. négation
neconceput (de ~). inconcevable negativ negativi negativă negative. négatif
neconfortabil. incommode, inconfortable negativ [n.n.][film]. négatif [n.m.]
neconstituţional. inconstitutionnel negaţie. négation
necontestat. incontesté negăsit (de ~). introuvable
necopt. cru [adj.] neghiob neghioabă. niais, sot
necorespunzător. impropre neghiobie. niaiserie, sottise
necorespunzător (în mod ~). insuffisamment neglija. négliger
necredincios. infidèle neglija (el ~). négligeait
necredinţă. infidélité neglijă (el ~). négligea
necrezut (de ~). incroyable, incroyablement, neglijând. négligeant
invraisemblable neglijat. négligé
necrolog. nécrologie neglijează (ei ~). négligent (ils ~)
necromant. nécromant neglijează (el ~). néglige (il ~)
necromanţie. nécromancie neglijez. néglige (je ~)
necruţător. impitoyable, implacable neglijeze (el să ~). néglige (qu'il ~)
nectar. nectar neglijezi. négliges (tu ~)
nectarină. nectarine neglijabil. négligeable
necultivat (teren ~). jachère (champ en ~) neglijent neglijenţi neglijentă neglijente. négligent
necumpătat. intempérant neglijenţă. négligence
necunoaştere. méconnaissance, ignorance neglijeu [n.n.][lenjerie]. négligé [n.m.]
necunoscut necunoscută. inconnu, méconnu, obscur negocia. parlementer, négocier
[fig.] negociaseră. négocié (ils avaient ~)
necurat. impur negociat. négocié
nnned negociaţi (voi ~). négociez
nedefinit. indéfini negociau [pl.]. négociaient
nedefinit (de ~). indéfinissable negociază (ei ~). négocient
nedelicat. indélicat negociază (el ~). négocie (il ~)
nedemn. indigne negocie (el ~). négocia
nedesăvârşit. imparfait negociem. négocions
nedesluşit. vague [adj.] negociind. négociant [vb.]
nedeterminat. indéfini negociabil. négociable
nedisciplinat. indiscipliné negociator. négociateur
nedorit. indésirable negociere. négociation
nedrept. injuste negocieri [pl.]. négociations, pourparlers
nedrept (pe ~). faussement negoţ [arh.]. commerce
nedreptate. injustice negoţ [n.n.][arh.]. négoce [n.m.]
nefast nefastă. fatal, néfaste negoţ ambulant. colportage [com.]
nefericire. détresse, malheur negreală. noirceur [n.f.]
nefericire (din ~). malheureusement negresă [n.f.]. négresse
nefericit. malheureux negreşit. sans faute
nefolosit (se ~). inutilisable negreşit [pop.]. doute (sans ~)
nefolositor. inutile negricios. noirâtre
nefumător. non-fumeur negrişor [fam.]. nègre [n.m.][fam.]
nnneg negru [adj.] negri neagră negre. noir
neg. verrue negru [n.m.]. nègre [n.m.]
nega. nier negură. brume
neagă (el ~). nie (il ~) neguros. brumeux
neg (eu ~). nie (je ~) negustor [arh.] negustori. commerçant, marchand,
nega (el ~). niait négociant
negaă (ei ~). nient negustoresc [arh.]. commercial
negai. niai negustorie [pop.]. commerce
negaşi. nias neguţător [arh.] neguţători. commerçant, négociant
negat. nié neguţător ambulant. colporteur [com.]
negaţi (voi ~). niez nehotărâre. irrésolution
negau. niaient nehotărât nehotărâtă. incertain, indécis, irrésolu
negă (el ~). nia nehotărât (articol ~) [gram.]. indéfini (article ~) [gram.]
negăm. nions nnnei

- 146 -
neiertat (de ~). impardonnable nenoroc. malchance
neigienic. insalubre nenorocire. mésaventure, malheur, malédiction
neimpozabil. non imposable [fin.] nenorocit. hère (pauvre ~), malheureux
neinteligibil. inintelligible nnneo
neisprăvit [adj.]. inachevé neo-. néo-
neisprăvit [n.m.]. crapule neoane. néon (tubes au ~)
nnneî neobosit. increvable
neîmpăcat. inconciliable neobosit (de ~). increvable
neîmpăcat (de ~). inconsolable neobrăzare. insolence, effronterie, toupet
neînăbuşit (de ~). irrépressible neoclasic. néoclassique
neîncetat. incessant, incessamment neocolit (de ~). incontournable
neîncetat [adv.]. cesse (sans ~) neocupat. inoccupé
neînchipuit (de ~). inconcevable neoficial. non-officiel
neîncredere. méfiance, suspicion, incroyance neofit. néophyte
neîncrezător. incrédule, méfiant neolitic. néolithique
neîndemânare. gaucherie neologism. néologisme
neîndemânatic. maladroit neon. néon
neîndoielnic. indubitable neon (lampă cu ~). néon (tube au ~)
neînduplecat. inexorable, cruel neozeelandez. néo-zélandais
neînduplecat (de ~). implacable nnnep
neîndurător. impitoyable Nepal. Népal
neînemânare. maladresse nepalez. népalais
neînfricat. intrépide nepărtinitor. impartial
neîngrijit (de ~). négligé nepăsare. indifférence, indolence, insouciance, froideur
neînlocuit (de ~). irremplaçable nepăsător nepăsători nepăsătoare. insouciant,
neînsemnat. insignifiant, futile, mineur, moindre indifférent, imperturbable, indolent, négligent
neîntârziat. immédiatement, immédiat nepătat. immaculé
neîntrecut. impayable nepătruns (de ~). impénétrable
neîntrerupt. ininterrompu nepieptănat. mal-peigné
neînţelegere. incompréhension, mésentente, différent, nepieritor. impérissable
malentendu neplăcere. ennui, nuisance
neînţeles. incompris neplăceri [pl.]. histoires [pl.]
neînţeles (de ~). incompréhensible, inintelligible neplăcut. ingrat, désagréable, fâcheux, embêtant,
neînvins. invaincu rebutant
neînvins (de ~). invincible nepoată [de bunic]. petite-fille
nelalocul lui. assiette (pas dans son ~) nepoată [de unchi]. nièce
nelalocul său (se simţi ~). mal dans sa peau (être ~) nepoliticos. impoli, irrévérencieux
nelegiuit [n.m.] nelegiuiţi. hors-la-loi [n.m.] nepot [de bunic]. petit-fils
nelinişte. inquiétude, agitation nepot [de unchi] nepoţi. neveu
nelinişti. inquiéter, tourmenter nepoţi [de bunic]. petits-enfants
neliniştit. tourmenté nepotism. népotisme
nelocuit. inhabité nepotrivire. incompatibilité
Nelu. Jeannot nepotrivit. incompatible
nnnem nepreţuit. hors de prix
NEMAI- <NEMAIvăzut>. JAMAIS… <JAMAIS vu> neprevăzut. inattendu, imprévu, fortuit
nemaiauzit. inouï neprevăzute (pe ~). impromptu (à l' ~)
nemaipomenit. inouï nepricepere. incompétence
nematod. nématode nepriceput. incompétent
nemâncate (pe ~). jeun (à ~) neprihănit. immaculé
nemărginit. infini neprimitor. inhospitalier
nemărturisit (de ~). inavouable Neptun. Neptune [planète]
nemernic. con [fig.] [vulg.] nepusă masă (pe ~). brusquement
nemilos. impitoyable neputincios. impuissant
Nemira. =montagnes S Carpates Orient. neputinţă. impuissance
nemişcare. immobilité nnner
nemişcat. immobile nerăbdare. impatience
nemţişor [bot.]. Delphinum elatum [bot.] nerăbdător. impatient
nemulţumi. mécontenter nereal. irréel
nemulţumire. mécontentement nerealizabil. irréalisable
nemulţumit. mécontent nerecomandat. déconseillé
nemuritor. immortel nerecunoscător. ingrat
nenimerind. ratant [cible] nerecunoscut (de ~). méconnaissable

- 147 -
nerecunoştinţă. ingratitude neutralitate. neutralité
neregularitate. irrégularité neutraliza. neutraliser
neregulat. irrégulier neutralizat. neutralisé
nereidă. néréide neutralizează (el ~). neutralise (il ~)
nerespectuos. irrespectueux neutrino. neutrino
nerespirat (de ~). irrespirable neutron. neutron
nereuşind. ratant neutru [m.] neutri neutră neutre. neutre
nereuşit. manqué nevandabil. invendable
nerozie. sottise nevastă. femme [épouse]
neruşinare. indécence, impudence, effronterie nevăstuică. belette
neruşinat. impudent, impertinent, effronté nevătămat. sauf [adj.], indemne
nerv nervi. nerf neverosimil. invraisemblable
nervos nervoşi nervoasă nervoase. nerveux nevindecabil. incurable
nervozitate. nervosité nevinovat. innocent
nervuri. nervures nevinovăţie. innocence
nnnes nevoi [n.n.pl.]. nécessités
nes [pop.], ness. nescafé nevoiaş nevoiaşi nevoiaşă nevoiaşe. indigent,
nesatisfăcător. insuffisant besogneux, nécessiteux
nesăbuire. imprudence nevoie. besoin, nécessité
nesăbuit. imprudent nevoie (de ~). forcément, gré (mal ~)
nesănătos. malsain nevralgie. névralgie
nesăţios. avide, insatiable nevrotic. névrotique
nesecat. intarissable nevrozat. névrosé
neserios. futile nevroză. névrose
neseriozitate. légèreté, frivolité New Brunswick. Nouveau Brunswick
nesfârşit nesfârşită. infini, interminable, sempiternel New Orleans. Nouvelle Orléans, Nouvelle Orléans (la
nesfârşit (la ~) nedefinit (î mereu). indéfiniment ~)
nesigur. précaire, indécis, incertain newtonian. newtonien
nesiguranţă. doute [n.], incertitude newyorkez. newyorkais
nesimţire. indifférence nnnic
nesincer. artificiel, faux [adj.] (homme ~) nicăieri. nulle part
nesociabil. farouche nichel. nickel
nespecialişti. non-spécialistes nichelat. nickelé
nestânjenit. librement nici. ni
nestatornic. inconstant nici măcar. pas même
nestatornicie. instabilité nici o. aucune
nesuportat (de ~). intolérable nici un. aucun
neşters (de ~). indélébile, ineffaçable nici un [art.neh.] nici una. nul [art.indéf.]
neştiinţă. ignorance nici unul. aucun
nnnet nici… nici…. ni… ni…
net. net [catégorique] nicicând. jamais
netăgăduit. incontesté nicicum. aucunement
netăgăduit (de ~). indéniable, incontestable niciodată. jamais
neted netezi netedă. plat, lisse, poli niciunde. nulle part
neterminat. inachevé Nicolae. Nicolas
netezi. lisser, ratisser, égaliser [surface] nicotină. nicotine
netezea. lissait Nicu. Nicolas
netezească (să ~). lisse (qu'il ~) Nigeria. Nigeria
netezeau. lissaient (ils ~) nihilism. nihilisme
netezesc (ei ~). lissent (ils ~) Nil (fluviul ~). Nil
netezeşte. lisse (il ~) Nilul. Nil (le ~)
netezi (el ~). lissa (il ~) nnnim
netezind. lissant nimănui. personne (à ~) [pron. nég.]
netezit. lissé, ratissé nimb. nimbe ne, nul [pron.][personne]
netrecut (de ~). infranchissable, insurmontable nimbus [meteo]. nimbus [météo]
nnneu nimeni. personne, nul [pron.][personne]
neuitat (de ~). inoubliable nimeri peste. tomber sur [par hasard]
neurastenie. neurasthénie nimeresc peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard]
neurolog. neurologue nimereşte peste. tombe sur (il ~) [par hasard]
neurologic. neurologique nimeri peste. tomba sur (il ~) [par hasard]
neurologie. neurologie nimerii peste (eu ~). tombai sur (je ~) [par hasard]
neuron. neurone nimeriră peste. tombèrent sur (ils ~)

- 148 -
nimerit peste. tombé sur [par hasard] noi. nous, on
nimerite (pe ~). aveuglette (à l'~) noi însene [f.]. nous-mêmes
nimfă. nymphe noi înşine [m.]. nous-mêmes
nimfomană. nymphomane noiembrie. novembre
nimfomanie. nymphomanie noimă (fără ~). incompréhensible
nimic nimicuri. rien noimă (fără nici o ~). sens (sans aucun ~)
nimic [n.]. rien [n.] noime [1/9]. neuvième [1/9]
nimici. anéantir nomad nomazi. nomade
nimicea. anéantissait nomad [adj.]. nomade [adj.]
nimiceşte. anéantit nombrilism. nombrilisme
nimicind. anéantissant nomenclatură. nomenclature
nimicit. anéanti nomenclaturist. nomenclaturiste
nimicire. anéantissement, destruction nominal. nominal
nimicuri [pl.]. niaiseries, riens [pl.] nominalizare. nomination
ninge. neiger nnnon
ningând. neigeant NON- <NONsens>. NON-- <NON-sens>
ninge. neige (il ~) non-profit. sans but lucratif, à but non lucratif
ningea. neigeait nonconformist. non-conformiste
nins. neigé nonsens. non-sens
ninse [perf. s.]. neigea nonşalanţă. nonchalance
ninsese. neigé (il avait ~) nopţii. nuit (de la ~)
ninsoare [n.f.] ninsori [n.f.pl.] . chute de neige [n.f.] nnnor
nipon. japonais, nippon nor nori. nuage
nirvana. nirvana nor de furtună. nuage chargé de tonnerre
Nisa. Nice nor de praf. tourbillon de poussière
nisip nisipuri. sable noră nurori. belle-fille, bru
nisip fin. sable fin nord. nord
nisipos. sableux nordamerican. nord-américain
nişă. niche nordic. septentrional, nordique
NIŞTE <bea NIŞTE cafea!>. DU <bois DU café !> nori (cu capu-n ~). vapes (dans les ~)
[partitif] nori (cu capul în ~). nuages (dans les ~)
NIŞTE <mănâncă NIŞTE supă>. DE LA <mange DE nori (fi cu capul în ~). nuages (être dans les ~),
LA soupe> vapes (être dans les ~)
nit. rivet norii. nuages (les ~)
nitrat. nitrate normă. norme
nitrata. nitrater normal. normal
nitroglicerină. nitroglycérine normal (în mod ~). normalement
nitui. river normalitate. normalité
nivel. niveau normaliza. normaliser
nivel de (au ~). niveau de (au ~) normalizare. normalisation
nivela. aplatir, aplanir normalizează. normalise (il ~)
nivelat. aplati normand. normand
nivelul (au ~) [+G]. niveau de (au ~) Normandia. Normandie
nivelul (la ~). niveau (au ~) normativ. normatif
nnno normele de circulaţie rutieră. code de la route (le ~)
noapte nopţi. nuit noroc. chance, fortune, hasard, bonne chance, pot
noapte (peste ~). lendemain (du jour au ~) [fam.] (chance)
noapte [hotel]. nuitée [séjour d’une nuit] noroc!. chance (bonne ~)
noapte de noapte. chaque nuit noroc! [închinând paharul]. tchin-tchin ! [fam.]
noaptea. nuit (la ~) Noroc! [strănut]. À vos souhaits !
noaptea [adv.]. pendant la nuit Noroc! [toast]. À votre santé !
Noaptea e un sfetnic bun. La nuit porte conseil noroc chior. aubaine, veine
noaptea se lăsă. nuit tomba (la ~) noroc şi sănătate!. tchin-tchin ! [fam.]
noastră noastre. notre nos norocos. veinard
noastră (a ~). nôtre noroi. fange, boue
nobil. gentilhomme, seigneur noroios noroioasă. terreux
nocilă [bot.]. Hutchinsia brevicaulis [bot.] noros. nuageux
nociv. toxique Norvegia. Norvège
nod. nœud norvegian. norvégien
nodul. nodule nostalgic. nostalgique
Noe [Bib.]. Noé [Bib.] nostalgie. nostalgie
nnnoi nostru. notre

- 149 -
nostru (al ~). nôtre nu nimereşte. rate (il ~) [cible]
noştri. nos nu nimeri (el ~). rata (il ~) [cible]
nnnot nu nimerii de. ratai [cible]
not.red.. Note de la rédaction [abréviation] nu nimerise. raté (il avait ~) [cible]
nota. noter nu nimerit. raté [cible]
notă (el ~). nota nu reuşi. rater
notând. notant nu reuşea (el ~). ratait
notase. noté (il avait ~) nu reuşeai. ratais (tu ~)
notat. noté nu reuşeam (eu ~). ratais (je ~)
notau. notaient nu reuşesc (ei ~). ratent
notează el ~). note (il ~) nu reuşesc (eu ~). rate (je ~)
Nota redacţiei. Note de la rédaction nu reuşeşte. rate (il ~)
notabil. insigne [adj.] nu reuşeşti. rates (tu ~)
notar. notaire nu reuşi (el ~). rata
notare. notation nu reuşii. ratai
notaţie. notation nu reuşim. ratons (nous ~)
notă. note nu reuşiră. ratèrent
notă de plată. addition, note [restaurant] nu reuşirăm. ratâmes
notă la subsol. note [au bas de la page] nu reuşirăţi. ratâtes
nnnou nu reuşise (el ~). raté (il avait ~)
nu reuşisem (eu ~). raté (j'avais ~)
nou noi nouă noi. nouveau, neuf, nouvel, neuf [adj.]
nu reuşiseră. raté (ils avaient ~)
nou-născut nou-născuţi. nouveau-né
nu reuşiseşi. raté (tu avais ~)
nou (din ~). nouveau (de ~)
nu reuşişi. ratas (tu ~)
nou nouţ nouă nouţă. tout neuf
nu reuşiţi. ratez
noua (a ~). neuvième (la ~)
nu se încrede. se méfier (~ de)
Noua Caledonie. Nouvelle Calédonie
nu se întâlni (~ cu cineva). rater (~ quelqu'un)
Noua Zeelandă. Nouvelle Zélande (la ~)
nu se simte bine (care ~). indisposé
nouă [numeral]. neuf nu ţine seama de. négliger
nouăsprezece. dix-neuf nuanţă nuanţe. nuance, teinte [n.f.]
nouăzeci. quatre-vingt-dix nubian. nubien
noulea (al ~). neuvième (le ~) nubil nubilă. nubile
noutate noutăţi. nouveauté nuc [n.m.][bot.] nuci. noyer [n.m.][bot.]
noutăţii. nouveauté (de la ~) nuca în perete (ca ~). cheveu dans la soupe (comme ~)
novator. novateur nucă. noix
novice. novice nucă de cocos. noix de coco
novicele. novice (le ~) nucă). coquille $$$
noxa noxe. nuisance
nuclear. nucléaire
noxelor sonore. nuisances sonores Adev 01/04/08
nuclei [n.n.pl.][bio.]. noyaux [n.m.pl.][bio.]
NT. département de Neamt [abréviation]
nucleotidă. nucléotide
nnnu nucleu. nucléus
nu. pas, non, ne… pas, ne nucleu [n.n.][atom.] nuclee. noyau [n.m.][atom.]
nu-i. n'est pas nucleu celular. noyau cellulaire
nu-i mare brânză!. ce n'est pas grand-chose ! nud. nu [n.]
nu-l. ne le nuditate. nudité
nu-mă-uita [bot.]. Myosotis sp. [bot.], myosotis nuieluşă. baguette
nu-mi. ne me nul nulă. nul [adj.]
nu-s. ne sont pas nul şi neavenit (face ~). nul et non avenu (rendre ~)
nu-şi. nu se $$$ nulitate. nullité
nu-ţi. ne te nulitate (fi o ~). nul (être ~)
nu avea încredere. méfier (~ de) nnnum
nu avem camere [hotel]. complet [hôtel]
numai. uniquement, seulement, rien que, autant
nu cunoaşte. méconnaître
numai să. pourvu que
nu de mult. naguère
numai să nu. à moins que
nu face nimic!. de rien !
numaidecât. immédiatement, tout de suite, bientôt,
nu fi!. ne sois pas !
instant (à l'~)
nu fi în apele. ne pas être dans son assiette
nu fi în stare să. être hors d'état de număr numere. nombre, numéro
nu fi sigur. douter, ne pas être sûr număr (în mare ~). nombre (en bon ~)
număr [cantitate]. nombre
nu nimeri. rater [cible]
număr cu soţ. nombre pair
nu nimerea de. ratait (il ~) [cible]
număr de (în ~). nombre (au ~ de)
nu nimeream (eu ~). ratais (je ~) [cible]

- 150 -
număr de imatriculare [auto]. plaque obârşie. origine
d'immatriculation obârşie [geo.] obârşii. source [d'une rivière]
număr fără soţ. nombre impair obcină obcine. =colline longue de Bucovine
număr impar. nombre impair Obcinele Bucovinei. =montagnes bas Carpates Orient
număr prim [mat.]. nombre premier [math.] obez obeză. corpulent, obèse
număr special [al unui ziar]. numéro hors série obezitate. obésité
[journal] obicei obiceiuri. habitude, coutume
număra. nombrer obicei (de ~). habituellement, communément,
numără (el ~). nombre (il ~) ordinairement. obytchno
numărătoare inversă. compte à rebours obiceiul (lua ~). pli (prendre le ~)
nume / nume. nom obiect obiecte. objet
numele. nom (le ~) obiect (fără ~). objet (sans ~)
numele (în ~). nom de (au ~) obiect poleit cu aur. dorure
numelui [n.]. nom (du ~) obiect de studiu. objet, matière
numeral. numéral obiect zburător neidentificat, OZN. objet volant non
numerar [n.m.]. numéraire [n.m.] identifié, OVNI
numeric. numérique obiecta. objecter
numeros. nombreux obiecta (el ~). objectait
numerota. numéroter obiectat. objecté
numerotare. numérotage obiectau. objectaient
numerotat. numéroté obiectă. objecta
numi. nommer obiectăm. objectons
numea. nommait obiectând. objectant
numeau. nommaient obiectează (el ~). objecte
numesc (ei ~). nomment obiectez. objecte (j'~)
numeşte. nomme (il ~) obiectezi. objectes
numi (el ~). nomma obiecţie. observation, objection
numit. nommé obiectiv [foto]. objectif [n.]
numismat. numismate obiectiv. objet [but]
numismatic. numismatique obiectiv [n.n.]. fin [n.f.] [but]
nuntă. noce, mariage obiectivă. objective
nupţial. nuptial obiectivitate. objectivité
nutreţ. fourrage obişnui. pratiquer, accommoder, accoutumer
nutriţie. nutrition obişnui (se ~). habituer, accommoder (s'~)
nutritiv nutritivă. nutritif obişnuinţă. habitude
nuvelă. nouvelle [n.f.][littéraire] obişnuit. banal, commun, habitué, vulgaire, ordinaire
nuvelist. nouvelliste obişnuit (în mod ~). vulgairement, ordinairement
oooa obişnuit [adj.]. habituel
o. la, un une obişnuit [n.]. habitué [n.]
o!. ô ! obişnuit cu obişnuită cu. familier, habitué
O <O maşină> [art.neh.f.]. UNE <UNE voiture> oblic. travers (de ~), biais (de ~), biais [adj.]
O nu!. Que nenni ! oblic (în mod ~). obliquement
o să [+ ind. prez.]. [marque du futur populaire] obliga. forcer, obliger
o ţâră [pop.]. un petit peu oblig. force (je ~)
oacheş oacheşă. noiraud obliga. forçait, obligeait
oaie oi. brebis, mouton obligat obligaţi obligată obligate. forcé, obligé
oală [n.f.] oale. pot [n.m.], marmite obligaţi (voi ~). obligez
oameni < om. gens, hommes obligă. force (il ~), oblige (il ~)
oamenii. hommes (les ~) obligă (ei ~). obligent
oamenilor. hommes (à des ~), hommes (des/aux ~) obligă (el ~) [perf. s.]. obligea
Berlusconi, premier pentru a treia oară. Berlusconi obligăm. obligeons
premier ministre pour la troisième fois Adev obligând. forçant, obligeant [vb.]
15/04/08 obligi. forces (tu ~)
oarbe < orb. aveugles obligatoriu. obligatoire
oarecare [adj.][banal]. quelconque [adj.][banal] obligatoriu (în mod ~). forcément, obligatoirement
oarecare [adj. neh.]. quelque [adj. indéf.] obligaţie. charge [n.] [devoir], obligation
oaspete. hôte [invité] [n.m.], hôtesse [invitée] [n.f] oblon obloane. volet, contrevent
oaste. armée oblong. oblongue
oază [n.f.]. oasis [n.f.] oblong [neo.] oblongă. oblong
ooob oboi. hautbois
Ob.. colline haute [abréviation cartographique] obol [n.n.]. obole [n.f.]
obolul. obole (l'~)

- 151 -
obolul (a-şi aduce ~). obole (apporter son ~) obţin (ei ~). obtiennent
oboseală. lassitude, fatigue obţin (eu ~). obtiens (j'~)
obosi. lasser, fatiguer obţin (eu să ~). obtienne (que j'~)
obosit obosită. las lasse obţină (ei să ~). obtiennent (qu'ils ~)
obositor. fatigant obţină (el să ~). obtienne (qu'il ~)
obraz [n.m.] obraji obrazuri. joue [n.f.] (partie du obţinând. obtenant
visage) , figure [visage] obţine. obtient
obraznic. effronté obţine (ai ~). obtiendrais (tu ~)
obraznic. éhonté obţine (aş ~). obtiendrais (j'~)
obrăznicie. impertinence, culot [n.m.] obţine (el ar ~). obtiendrait (il ~)
ooobs obţine (el va ~). obtiendra
obscen. licencieux, obscène, ordurier obţine (eu voi ~). obtiendrai (j'~)
obscenitate. obscénité obţine (vei ~). obtiendras
obscur obscură. ténébreux, obscur, obscur [fig.] obţinem. obtenons
obscur (în mod ~). obscurément obţineţi. obtenez
obscuritate. obscurité obţinu (el ~). obtint
obsecvios. servile, obséquieux obţinui (eu ~). obtins (j'~)
obţinuşi (tu ~). obtins (tu ~)
obseda. obséder
obţinut obţinută. obtenu
obseda (el ~). obsédait
obţinere. obtention
obsedant obsedanţi obsedantă obsedante. obsédant
obtura (a ~). obturer
obsedat obsedaţi obsedată obsedate. obsédé
obturaţie. obturation
obsedau. obsédaient
obtuz. obtus
obsedează (ei ~). obsèdent
obtuz (unghi ~) [mat.]. obtus (angle ~) [math.]
obsedează (el ~) ). obsède (il ~)
obuz obuze. obus
obsedeze (el să ~). obsède (qu'il)
obsedezi. obsèdes (tu ~) oooc
observa (a ~). observer, apercevoir ocazia (cu ~). occasion (à l'~), en auto-stop
observ. observe (j'~) ocazie. occasion
observa (ar ~). apercevrait ocazional ocazională. occasionnel
observă (ei ~). aperçoivent, observent ocazional (în mod ~). occasionnellement
observa (el ~). apercevait, observait occident. ouest
observa (el ~). observait Occident. occident, ouest
observă (el ~). observe (il ~), aperçoit occidental occidentali. occidental occidentaux
observă (el ~) [imperf.]. aperçut (il ~) ocean oceane. océan
observa (va ~). apercevra oceanic. océanique
observai. observais (tu ~) Oceanul Atlantic. Océan Atlantique (l'~)
observai (eu ~). aperçus (j'~) Oceanul Pacific. Océan Pacifique (l'~)
observăm. observons, apercevons oooch
observam (eu ~). observais (j'~) ocheadă. œillade, œil (coup d'~)
observam (noi ~). observions ochelari [m.pl.]. lunettes [f.pl.]
observând. apercevant ochelari de soare. lunette de soleil
observaşi. aperçus (tu ~) ochelariţă [bot.]. Biscutella levigata [bot.]
observat. observé, aperçu ochi. mettre en joue [fusil], viser
observaţi. apercevez, observez ochi ochi [pl.]. œil yeux
observaţie. observation, remarque ochi (la plasă). maille
observau. observaient ochi [n.m.g.] [de geam] ochiuri. carreau [n.m.sg.][de
observe (să ~). observe (qu'il ~) fenêtre], baie
observi. observes (tu ~) ochi de bou ochiuri de bou. œil de bœuf
observare. observation ochi buni (avea ~). œil américain (avoir l’~)
observator observatoare. observateur observatrice ochi învineţit. œil poché
observator (~ astronomic). observatoire ochii (văzând cu ~). yeux (les ~)
obsesie obsesii. obsession ochii-şoricelului [bot.]. Saxifraga retusa [bot.]
obsidian [n.m.]. obsidienne [n.f.] ochii (văzând cu ~). œil (à vue d'œil ~)
obsolet [neo.]. obsolète ochii deschişi (visa cu~). nuages (être dans les ~)
obstacol. barrière, empêchement, obstacle ochii pe (fi cu ~). collimateur (avoir dans son ~)
obstinaţie. obstination ochii şoricelului [bot.]. Saxifraga ascendens [bot.]
obstrucţie. obstruction ochilor mei (lumina ~). yeux (la prunelle de mes ~)
obşte [arh.]. communauté ochincele [pl.] [bot.]. Gentiana ciliata [bot.]
obştesc. commun ochincele [pl.] [bot.]. Gentiana utriculosa [bot.]
obţine (a ~). obtenir ochitor. tireur
obţii. obtiens (tu ~) ochiul-boului [bot.]. Erigeron alpinus [bot.]
obţii (tu să ~). obtiennes (que tu ~) ochiul-boului de munte [bot.]. Aster alpinus [bot.]

- 152 -
ochiul-găinii [bot.]. Primula minima [bot.] ofensivă [n.]. attaque, offensive [n.]
ochiul-şarpelui [bot.]. Eritrichium nanum [bot.] oferi o masă bună. régaler
ochiul (a face cu ~). œil (faire de l'~) oferi voluntar (se ~). porter volontaire (se ~)
ochiul (face cu ~). œil (cligner l’~) ofertă. offre
ochiul liber (cu ~). œil nu (à l'~) oficia. officier [vb.]
ochiului (cu coada ~). œil (du coin de l'~) oficial. officiel
ochiuri [pl.] [gastron.]. œufs sur le plat [pl.] oficial (în mod ~). officiellement
ocnaş. bagnard, forçat, galérien, convict oficiu. office
ocnă. bagne oficiu [bucătărie mică]. kitchenette
ocnă [mină]. mine de sel gemme ofili (se ~). faner (se ~)
ocnă [pop.]. prison ofilit. fané
ocol. crochet, détour, tour [détour] ofiţer. officier
ocoli. détourner ofrandă. offrande
ocroti. sauvegarder, patronner oftat. soupir
ocrotind. sauvegardant ofusca. insulter
ocrotire. sauvegarde ofuscând. insultant
ocrotit. sauvegardé, patronné ofuschez. insulte (j'~)
ocru. ocre ofuschezi. insultes (tu ~)
octavă [muz.]. octave [mus.] ogar. lévrier
octombrie. octobre ogivă nucleară [mil.]. ogive nucléaire
ocular. oculaire oglindat. miroité
oculist. oculiste oglindă. glace [miroir], miroir
ocult. occulte oglindi oglindesc. réfléchir
ocupa (a ~). occuper ogor. champ, jachère, guéret. ugar
ocupa de (se ~). porter sur [concerner] oh!. ô
ocup (eu ~). occupe (j'~) oooi
ocupa (el ~). occupait oi < oaie. brebis, moutons
ocupa (el va ~). occupera oieresc. pastoral
ocupant. occupant oişte. timon [d'une voiture ou d’une charrue]
ocupat. chargé, occupé oiţe [pl.] [bot.]. Anemone narcissiflora [bot.]
ocupaţi (voi ~). occupez ojă [n.f.]. laque, laque vernis pour les ongles
ocupă (ei ~). occupent oool
ocupă (el ~). occupe (il ~) olan. tuile
ocupăm. occupons Olanda. Pays Bas
ocupi (tu ~). occupes (tu ~) Olanda [n.f.]. Hollande [n.f.]
ocupaţie. profession, métier, occupation olandeji [pop.]. Hollandais [n.m.pl.]
oood olandez olandeză. hollandais, néerlandais
odaie. pièce [chambre] olandez [n.m.][locuitor] olandezi [n.m.pl.].
odă ode. ode Hollandais [n.m.]
odăiţă. réduit [n.] olar. potier
odihnă. repos. otdyx olărie. poterie
odihni (se ~). reposer (se ~) oleacă [reg.]. un petit peu
odihnitor. reposant oleacă de [pop.]. un grain de [fig.]
odinioară. jadis, autrefois Olt.. région d'Olténie [abréviation]
odinioară (de ~). antan (d'~) Oltcit ®. =Citroën Axel fabriquée en Roumanie
odios odioasă. odieux, hideux oltean [n.m.] olteancă. =de la province d'Olténie
odogaci [pl.] [bot.]. Saponaria pumilio [bot.] oltenesc [adj. m.] oltenească. =typique à la rég.
ooofe d'Olténie
ofensa (a ~). offenser, insulter, mortifier, vexer, blesser olteni [n.m.pl.]. =de la province d'Olténie
[fig.] ooom
ofensa (el ~). offensait (il ~), insultait om oameni. homme
ofensa (se ~). froisser (se ~) [fig.] om de afaceri. homme d'affaires
ofensând. insultant om-broască. homme-grenouille
ofensat. offensé, insulté om bun la toate. homme à tout faire
ofensator. blessant, offensant om de cuvânt. homme de parole
ofensă. blessure [fig.], outrage, vexation, offense om drept. juste [n.]
ofensează (ei ~). offensent om al legii. homme de loi
ofensează (el ~). insulte (il ~), offense (il ~) om de litere. homme de lettres
ofensez. offense (j'~), insulte (j'~) om mare. grand [n.m.]
ofenseze (să ~). insulte (qu'il ~) om neserios. farceur
ofensezi. insultes (tu ~) om de paie. fantoche, homme de paille
ofensiv. offensif om de serviciu. homme à tout faire

- 153 -
om de stat. homme d'état opere de binefacere. œuvres de bienfaisance
om de ştiinţă. savant opinie. avis
om de treabă. bonhomme opoziţie. obstruction
om vînjos. fort [n.] opri. empêcher
om de zăpadă. bonhomme de neige opri (se ~). arrêter (s'~), attarder
omag [bot.]. Aconitum sp. [bot.] opri [fig.]. paralyser
omagiile. hommages (les ~) opri brusc (se ~). arrêter net (s'~)
omagiile mele. hommages (mes ~) oprire. arrêt
omagiu omagii. hommage oprit. arrêté
omagiu (aduce un ~). hommage (rendre ~) oprobriu. blâme
omenesc. humain opt. huit
omenie (cu ~). humainement optime. huitième
omenos. humain optimism. optimisme
omidă. chenille [zool.] optimist. optimiste
omite. négliger, omettre optsprezece. dix-huit
omogen. unitaire, homogène optzeci. quatre-vingts
omogenitate. homogénéité opţiune. option
omogeniza. homogénéiser opune (se ~). contrer
omolog. homologue opus. contraire
omologa. homologuer ooor
omologa (el ~). homologuait or. or [conj.]
omologat. homologué oracol. oracle
omologau. homologuaient oraj [meteo]. orage [météo]
omologhează (ei ~). homologuent (ils ~) oraj [neo.]. orage
omologhează (el ~). homologue (il ~) orajos [neo.] orajoasă. orageux [adj.]
omologare. homologation oral. oral
omonim omonime. homonyme oral (sex ~). oral (sexe ~)
omoplat. omoplate oranj [neo.]. orange [couleur]
omor. crime, assassinat, meurtre oranjadă. orangeade
omorî. tuer, assassiner orar. horaire [adj.]
omucidere [n.f.]. homicide [n.m.], meurtre orar [n.n.]. horaire [n.m.]
omul. homme (l'~) oraş. cité [n.], ville Din magh. város
omul de alături. homme d'à côté (l'~) orăşean [n.]. citadin [n.]
omule!. homme ! orăşenesc. citadin [adj.], urbain, citadin
omului. homme (de l'~) orator. orateur
omuşor [anat.]. luette [f.] [anat.] oratoriu [muz.]. oratorio [mus.]
ooon oraţie funebră. oraison funèbre
on line [PC]. en ligne [PC] oră ore. heure
ondula [părul]. friser ora (cu ~). heure (à l'~)
ondulat. frisé oră (pe ~). horaire [adj.]
onest oneşti onestă oneste. honnête [adj. m.] orăcăi [d. broaşte]. coasser [grenouilles]
onestitate. honnêteté orăcăiau. coassaient
onestitate (cu ~). honnêtement orăcăie. coassent
online [PC]. en ligne [PC] orăcăit. coassé
onoare onoruri. honneur orădean. =de la ville d'Oradea (Ts)
onoare (domnişoară de ~). honneur (demoiselle d'~) orătanie. volaille
onoare (gardă de ~). honneur (garde d'~) orătănii. basse-cour
onora. honorer orb oarbă / orbi / oarbe. aveugle
onora cu prezenţa. honorer de sa présence orbeşte. aveuglette (à l'~)
onora memoria. honorer la mémoire de orbeşte [d. lumină tare]. éblouit
onorabil onorabili onorabilă onorabile. honorable, orbi. aveugler
honnête [adj. m.] orbi [d. lumină puternică]. éblouir
onorabil (în mod ~). honorablement orbire [provocată de lumină]. éblouissement
onorariu [n.n.sg.][plată]. honoraires [n.m.pl.] orbită. orbite
onorific. honoraire, honorifique orbitor. aveuglant, éblouissant
onorific (profesor ~). honoraire (professeur ~) orbul găinilor (a avea ~). berlue (avoir la ~)
ooop orchestră. orchestre
opaiţă roşie [bot.]. Silene dioica [bot.] ooord
opări (a se ~). échauder ordin. ordre, commandement, mandat
operă. œuvre ordinar ordinară. grossier, ordinaire
operă literară. œuvre littéraire ordona [mil.]. commander

- 154 -
ordonanţă [jur.]. ordonnance [jur.] os de peşte. arête [de poisson]
ordonat. régulier osie osii. essieu
ordonat [mil.]. commandé osos. osseux
ordonă (el ~) [mil.]. commande (il ~) ospăţ. banquet, régal
ordone (el să ~) [mil.]. commande (qu'il ~) ospătar ospătari. serveur
oreion. oreillons ospătar care serveşte băuturi. sommelier
orez. riz ospitalier. hospitalier
orfan orfană. orphelin. huérfano ospitalitate. hospitalité
orfevrerie [neo.]. orfèvrerie [art] ostaş ostaşi. soldat
orfevru [neo.]. orfèvre ostatic. otage
orfic. orphique ostăşesc. militaire [adj.]
organic. organique ostăşeşte. militairement
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică osteneală. sueur, lassitude, fatigue
(OCDE). Organisation pour la Coopération et le osteni. fatiguer
développement économique Adev 15/02/08 ostenit ostenită. las
Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului. ostentaţie. ostentation
Organisation Européenne des Droits de l’Homme ostil. ingrat, hostile
Adev 03/01/08 ostilitate ostilităţi. hostilité
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Organisation ostraciza. proscrire, bannir
Mondiale de la Santé OMS Adev 14/03/08 ostracizat. banni, proscrit
orgasm. orgasme ostrov [n.n.] ostroave. îlot fluvial
orgie. orgie osul-iepurelui [bot.]. bugrane épineuse [bot.]
orgolios. hautain oşan [m.] oşancă oşeni. =de la région d'Oas
orhidee - orhidee [pl.]. orchidée oşenesc [adj. m.] oşenească. =typique à la région d'Oas
ooori oştean oşteni. soldat
ori. soit, ou oştire. armée
ORI- <ORIcine>. N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>, otravă. poison
-CONQUE <quiCONQUE> otrăvi. empoisonner
oricând. n'importe quand otrăvire. empoisonnement
oricare. chaque, quiconque otrăvit. empoisonné
oricât de. si… que oţel. acier. acél
oricât de puţin. pour peu que oţet. vinaigre. ecet
oricât de… [concesiv]. quelque… que ooou
orice. n'importe quoi, quoi que ou ouă. œuf
oricine. n'importe qui, quiconque ou (coajă de ~). œuf (coquille d’~)
oricum. n'importe comment ou fiert tare. œuf dur
oribil. affreux, horrible, horrifique oua. pondre
oribil. horriblement ouă [aluziv eufemism]. couilles [vulg.], testicules
orient. est [n.], Orient, est [point cardinal] ouă jumări [pl.]. œufs brouillés [pl.]
Orientul Mijlociu. Moyen Orient Adev 13/01/08 ouă tari [pl.]. œufs durs [pl.]
orificiu. orifice ouăle [pl.art.]. œufs (les ~) [pl.]
origine. extraction, souche [fig.] ouătoare. incubateur
originea omului. origine de l'homme oval. ovale
oripila. horrifier ovar [biol.]. ovaire [biol.]
oripila [neo.]. horripiler ovaţiona. ovationner
oripilează (el ~). horripile (il ~) ovăz. avoine
orizont. horizon Oxalis acetosella. surelle [n.f.][bot.]
orizontal orizontali orizontală. horizontal oxida. oxyder
horizontaux oxidabil. oxydable
orizontal (în mod ~). horizontalement oxigen. oxygène
orizontală (linie ~) [n.f.]. horizontale [n.f.] ozeneu [fam.]. OVNI
orizontală (pe/la ~). horizontalement OZN, ozeneu [fam.], Obiect Zburător Neidentificat.
orna. décorer OVNI : objet volant non identifié
ornament. ornement
pppa
ornare. décoration
P-na. clairière [abréviation cartographique]
oroare orori. horreur
p-ormă [pop.]. puis
orologiu [n.n.] orologii. horloge [n.f.]
P.. col [de montagne] [abréviation carto]
ortodox. orthodoxe
P.D.. =Parti Démocrate [Roumain]
ortodoxie. orthodoxie
P.I.B.. produit interne brut [abréviation]
ooos P.R.M.. =parti nationaliste roumain
os oase. os pace. paix
os cu măduvă. os à moelle pachebot. paquebot

- 155 -
pachet. paquet, colis pană. panne
pacheţel. sachet pană (avea o ~). panne (tomber en ~)
pacient [n.m.] pacienţi. patient [n.m.] pană (rămâne în ~). panne (tomber en ~)
pacific. pacifique pană de cauciuc. crevaison
pacifica. pacifier pană de curent. panne d'électricité
pacificator. pacificateur panaş. panache
pacifist. pacifiste pancartă. placard, bannière, pancarte
padişah. padischah pandaliile (a-l apuca ~). colère (piquer une ~)
pagina. paginer pandantiv. pendant [n.]
pagină pagini. page pané. pané $$$
pagina întâi (fi în ~). Une (être à la ~) panglică. ruban. pántlika
pagină Web [Internet]. page Web [Internet] panică. sauve-qui-peut, panique
paginare. pagination, mise en page panoramă. panorama
paginat. paginé panoramic. panoramique
paginaţie. pagination, mise en page panou panouri. panneau
panou (cu o inscripţie). écriteau
pagubă. dégât, préjudice, dommage
panou de protecţie. cache [protection]
păgubeşte. lèse (il ~)
pansa. panser
păgubi. léser
pansament. pansement, bandage
păgubit. lésé
pantă pante. pente, inclinaison, côte [géo.]
păgubos. perdant [adj.]
pahar pahare. verre, gobelet. pohár pantalon. pantalon
pahar cu picior. verre à pied pantalon scurt [ciclism]. cuissard
pahiderm. pachyderme pantaloni de munte. golfs de varappe
pantaloni scurţi. culotte, knickers, shorts
pppai
pantaloni trei sferturi. golfs de varappe
pai [n.n.] paie. paille [n.f.]
panteră. panthère
paiaţă. pantin
pantof. godasse [fam.], chaussure, soulier
paie (acoperiş de ~). chaume (toit de ~)
pantofar. cordonnier
paietă. paillette
pantofărie. cordonnerie
paisprezece. quatorze pantomimă. pantomime
paisprezecea (a ~). quatorzième (la ~) Papa. Pape
paisprezecelea (al ~). quatorzième (le ~) papa. papa
paişpe [pop.]. quatorze papal. papal
paiul. paille (la ~) papalitate. papauté
pajişte. pré, prairie papetărie. papeterie
pppal papile gustative. papilles gustatives
pal. pâle, blême, blafard papion. papillon [mode]
palat. palais paprica [n.f.]. paprika [n.m.]
palat [anat.]. palais [anat.] papuc papuci. pantoufle
paleativ. palliatif pppar
Palestina. Palestine par (ei ~). semblent (ils ~), paraissent, semblent
palestinian. palestinien par (eu ~). parais (je ~), semble (je ~)
paletă. palette par [număr]. pair
palid. blafard, blême, pâle para. parer [éviter]
palid (foarte ~) palizi. livide para parale. sou (monnaie)
palisadă. palissade parabolă. parabole
palisandru. palissandre paracliser. sacristain
palmares. palmarès paradă. parade
palmă palme. paume, soufflet [gifle] paradis. paradis
palmă [lovitură]. gifle paradisiac. paradisiaque
palmier palmieri. palmier paradox. paradoxe
paloare. pâleur, lividité paradoxal. paradoxal
palpa [med.]. palper paradoxal (în mod ~). paradoxalement
palpabil. palpable parafrază. paraphrase
palpita. palpiter paragină (în ~). friche (en ~)
palpitaţie [med.]. palpitation paragraf. paragraphe
palton paltoane. manteau
paralel. parallèle [adj.]
pamflet. pamphlet, libelle
paralel (în ~). parallèlement
pamfletar. pamphlétaire
paralel (în mod ~). parallèlement
pampers ® [fam.] pamperşi. couche [n.f.][de bébé]
paralelă. parallèle [n.]
pppan paralelism. parallélisme
pană [greutate]. plume [poids] paralepse [narratol.]. paralepse [narratol.]

- 156 -
paralipsă [naratol.]. paralipse [narratol.] parohie. paroisse
paraliza. paralyser parolă. mot de passe
Parâng. =montagnes - Carpates S roum. partaj. partage
paranteză. parenthèse parte părţi. partie, parti [n.], part [n.], côté
parapet. parapet parte (în ~). partiellement
parasol. parasol parte rotunjită [la cort]. abside [de la tente]
paraşuta. parachuter parte superioară. dessus [n.]
paraşută. parachute partea. côté (le ~)
paraşutat. parachuté partea (din ~). part de (de la ~)
paraşutist. parachutiste partea (ţine ~ cuiva). parti (prendre ~ pour qqn)
paratextualitate. paratextualité partea cea mai importantă. gros [n.]
paratrăsnet. paratonnerre partea din faţă. devant [n.], partie avant
paraua. sou (le ~) partea dreaptă. côté droit
paravan. paravent, pare-vent partea frontală. devant [n.]
parazăpezi [pl.]. pare-neige [sg.] partea stângă. côté gauche
parazit. parasite partener. partenaire
pară. poire parteneră. compagne
parbriz. pare-brise parter. rez-de-chaussée
parc parcuri. jardin public, parc parter (la teatru). parterre [théâtre]
parca. parquer participa. participer
parcare (loc de ~). parking participant. participant
parcelă. parcelle, lot participare. participation
parchet. parquet, parquet [jur.] participiu. participe
parcimonie. parcimonie particulă. particule
parcimonios. parcimonieux particular. particulier, privé
parcurge. parcourir particularitate. particularité
parcurs. parcouru partid. parti [n.]
parcurs [n.]. route, parcours [n.] partidă. partie
pardesiu (bărbătesc). pardessus [n.] partitură [muz.]. partition [mus.]
pardon!. pardon ! partizan. partisan, franc-tireur
pardonabil. pardonnable partener. compagnon
pardoseală. carrelage parţial. partiel
pardosi (~ cu dale). carreler parţial (în mod ~). partiellement
pardosire (cu dale sau gresie). carrelage parveni. parvenir
parenhim. parenchyme parvenit. parvenu [n.]
parfum. parfum pppas
parfuma. parfumer pas paşi [pl.], pasuri. pas [n.], pas
parfumat. parfumé pas [geo.]. col [de montagne] [n.m.]
parfumează (ei ~). parfument pas greşit. faux pas
parfumează (se ~). parfument (ils se ~) pasabil. passable
parfumerie. parfumerie pasager. passager [n.]
paria. gager, parier pasaj. passage
paria (el ~). pariait pasarelă. passerelle
pariat. parié pasă. passe [sport]
pariaţi. pariez pasăre păsări. oiseau. pájaro
pariază. parie (il ~) pasăre de curte. volaille
pariem. parions pasăre de pradă. oiseau de proie
pariez. parie (je ~) pasienţă. patience [jeu de cartes]
pariez că…!. chiche que… ! pasionat. fiévreux [fig.]
pariezi. paries (tu ~) pasiune. ardeur
paricid. parricide pasiune trecătoare. toquade
Paris. Paris pasiv. inactif
paritate. parité paspartu [art.]. passe-partout
pariu. pari, gageure pastă. pâte
parizian. parisien pastă de dinţi. pâte dentifrice
parlament. parlement paste făinoase paste făinoase [n.f.pl.]. pâte
parlamenta. parlementer pastel. pastel
parlamentar. parlementaire pasteuriza. pasteuriser
parodia. parodier pastilă pastile. pastille
parodic. parodique pastile anti-ţânţari. vape-mat [R]
parodie. parodie pastişa. pasticher
parodist. parodiste pastişă pastişe. pastiche

- 157 -
pastoral. pastoral patogenic. pathogénique
paşaport paşapoarte. passeport patolog [n.m.]. pathologiste
paşă. pacha patologic. pathologique
paşi mari. enjambées (grandes ~) patologie. pathologie
paşnic. pacifique, paisible patos. pathos
Paşte. Pâques patra (a ~). quatrième (la ~)
paşte [d. animale]. brouter, broute (il ~) patriarh. patriarche
pasc (ei ~) [d. animale]. broutent (ils ~) patriarhal. patriarcal
paşte [vb.]. paître patrician. patricien
păscut. brouté patrie patrii. patrie
păştea. paissait patrilinear. patrilinéaire
păştea [d. animale]. broutait patrimonial. patrimonial
păşteau [d. animale]. broutaient patrimoniu. patrimoine
păstor. berger patriot. patriote
pasul [geo]. col (le ~) [de montagne] patriotard. patriotard
pppat patriotic. patriotique
pat. lit, couche patriotism. patriotisme
pată. tache. fót, folt patristic. patristique
pată de cerneală. pâté [d'encre] patron. patron
pată (fără ~). immaculé patron (sfânt ~). patron (saint ~)
păta. maculer, salir patrona. patronner
păta (se ~). tacher patronat. patronné
patchwork. patchwork patronat. patronat
patent. patent [adj.] patronimic. patronyme
patenta. patenter patru. quatre
patern. paternel patrula. patrouiller
paternă (pe line ~). patrilinéaire patrulat. patrouillé
paternitate. paternité patrulau. patrouillaient
patetic. pathétique, minable patrulă. patrouille
patetic (în mod ~). pathétiquement patrulea (al ~) ). quatrième (le ~)
pateu. pâté [alim.] patrulează (ei ~). patrouillent
pateu de ficat. pâté de foie patrusprezece. quatorze
pateu de ficat (~ gras). pâté de foie gras patruzeci. quarante
pateu de gâscă. pâté d'oie patruzeci (vreo ~). quarantaine [num.]
patimă. acharnement, pathos pattern [neo.]. pattern
patima alcoolului. ivrognerie patul (face ~). lit (faire le ~)
pătimi de pe urma. pâtir de Paul. Paul
pătimit de pe urma. pâti de pauperiza. paupériser
patina. patin à glace (faire du ~) pauză. relâche, pause
patina. patiner pauză între reprize. mi-temps
patinăm. patinons pauze de cafea. pause-café
patinat. patiné pava. carreler, paver
patinaţi. patinez pavaj. pavage
patinează (ei ~). patinent pavaj. pavé [pavage]
patinează (el ~). patine (il ~) pavat. pavé [adj.]
patinez. patine (je ~) pavator. paveur
patinezi. patines (tu ~) pavea [neo.]. pavé
patinaj. patinage Pavel. Paul
patinator. patineur pavilion. pavillon
patină [lustru]. patine [n.f.] pavilion [mar.]. pavillon [mar.]
patină [sport]. patin pavoaza. pavoiser
patină cu rotile [n.f.]. patin à roulettes [n.m.] pavoazat. pavoisé
patine (se da pe ~). patin à glace (faire du ~) PC. ordinateur
patine cu rotile [n.f.pl.]. patins à roulettes [n.m.pl.] Pd.. forêt [abréviation cartographique]
patinoar [n.n.]. patinoire [n.f.] pppă
patio [n.n.]. patio [n.m.] păcăleală. duperie
patiser. pâtissier păcăli (a ~). duper
patiserie. pâtisserie păcălit [n.]. dupe
pato-. patho- păcat. péché
patogen. pathogène păcat! regretabil (e ~)!. dommage (c'est ~ !)
patogeneză. pathogenèse păcat! (din ~). dommage !

- 158 -
păcate (din ~). malheureusement pălăvrăgi. caqueter, jacasser, jaser, jaboter
păcătos păcătoasă. pécheur pécheresse pălăvrăgea. jacassait
păcătui. pécher pălăvrăgeală. caquetage
păcătuit. péché [vb.] pălăvrăgeşte. jase (il ~), caquète [fig.] (el ~), jacasse
păcură. mazout (il ~)
păcurar [reg.]. berger pălăvrăgind. jacassant
Păd.. forêt [abréviation cartographique] pălăvrăgit. jacassé, jasé
păduche păduchi. pou păli. blêmir, pâlir
păduche lat. pou de pubis păleşte. pâlit (il ~)
păduchios păduchioasă. pouilleux pălit. pâli
pădurar. forestier pălincă [pop.]. eau-de-vie. pálinka
pădure [n.f.] păduri. bois [n.m.], forêt [n.f.] pălmii. paume (de la ~)
pădurea pădurile. bois (le ~), forêt (la ~) pălmui. gifler, souffleter
păgân păgână. païen pălmui (~ pe cineva). claquer (~qqn)
păianjen. araignée pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. pavimentum.
păpădie. pissenlit terrain, terre, sol
păpuşă. poupée pământ ars < arde. terre cuite
păr. chevelure pământare (priză cu ~). antiélectrocution (prise ~)
păr [bot.]. poirier pământiu pământie pământii. terreux [couleur]
păr [sg.]. cheveux [pl.] (pacea pe) Pământul Sfânt. (la paix en) Terre Sainte
păr foarte des. toison [fig.] Adev 13/01/08
părăluţă [bot.]. pâquerette [bot.]
părinte [preot]. père [rel.]
părăsi. lâcher, quitter, abandonner părintesc. paternel
părăsesc (ei ~). abandonnent părinteşte. paternellement
părăsesc eu ~). quitte (je ~) părinţi. parents
părăseşte. quitte (il ~) păros păroasă. velu, pileux
părăseşti. quittes părtinire. parti [n.], parti, partialité, parti-pris
părăsi (~ pe cineva). semer (~ quelqu'un) [fam.] părtinitor. partial
părăsi (el ~). quitta părţii. côté (du ~)
părăsi (pe cineva). semer [pop.] părţile. côtés (les ~)
părăsim. abandonnons, quittons părţile (din toate ~). côtés (de tous ~)
părăsire. abandonnement, abandon păsărică [fig. vulg.]. chatte [fig. vulg.]
părăsit. semé [pop.], quitté păstaie păstăi. cosse
părăsiţi (voi ~). quittez păstăii. cosse (de la ~)
părea. sembler, paraître păstos. pâteux
pară (să ~). paraisse păstra. réserver
pare. paraît păstra (se ~). conserver
pare (el ~). semble (il ~) păstrare. conservation
pare (mi se ~). semble (il me ~) păstrăv. truite
pari. parais, sembles (tu ~) păştiţă [bot.]. Anemone ranunculoides [bot.]
părând. paraissant păşune. pré, prairie, pâturage
părea. paraissait, semblait (il ~) păşune alpină. alpage
părea (va ~). paraîtra pătlăgică roşie pătlăgele roşii. tomate
păreai. semblais (tu ~) pătlăgică vânătă. aubergine
păreau. semblaient (ils ~) pătrat. carré
părem. paraissons, semblons pătrat [geom.]. carré [géom.]
păreţi. paraissez, semblez pătrăţel. case
părere. avis Pătru [pop.]. Pierre [n.p.]
păru (el ~). sembla (il ~) pătrunde. insinuer (s'~), pénétrer
păruse. semblé (il avait ~) pătrundere. pénétration
păruseră. semblé (ils avaient ~) pătrunjel. persil. petrezselyem
părut. semblé, paru pătruns. imbu
părea rău (a-i ~). regretter pătruns de frig. transi
pare rău (îi ~). regrette (il ~) pătrunzător pătrunzătoare. saisissant, pénétrant, aigu, vif
pare rău (îmi ~). regrette (je ~) pătură. plaid
pare rău (îţi ~). regrettes (tu ~) păun păuniţă. paon paonne
pare rău (le ~). regrettent pppâ
pare rău (ne ~). regrettons pâclă. brume
pare rău (vă ~). regrettez pâclos. brumeux
părere de rău. regret pâine. pain
pălărie. couvre-chef, chapeau pâine neagră. pain bis
pălărier. chapelier pâine râncedă. pain rassis

- 159 -
pâine stătută. pain rassis pe lângă. en plus
pâlnie. entonnoir pe larg. longuement
până (sfârşitul anului). jusque, d’ici (la fin de l’année) pe loc. sur-le-champ
Adev 13/01/08 pe măsură ce. au fur et à mesure
până ce. jusque pe neaşteptate. tout à coup, tout d'un coup
până la. jusque, jusqu'à, jusqu'au pe nepusă masă. tout à coup
pândă. guet, guet-apens pe planul…. sur le plan…
pândă (fi la ~). écoutes (être aux ~) pe punctul să. sur le point de
pândar. homme de guet pe rând. à tour de rôle
pândi. espionner, guetter pe riscul vostru. à vos risques et périls
pângări. profaner pe scurt. bref [adv.]
pângări (el ~). profana pe seama. au dépens
pângărind. profanant pe stomacul gol. à jeun
pângărire. profanation pe sub mână. subrepticement
pângărit. profané pecete. marque, estampille, cachet, sceau. pecsét
pântece. ventre, panse [pop.] pecetlui. sceller
pânză pânze. toile pecuniar. pécuniaire
pânză [tablou]. toile [tableau] ppped
pânză contra ţânţarilor. moustiquaire pedagog. pédagogue
pânză de blugi. denim pedagogie. pédagogie
Pâr.. ruisseau [abréviation cartographique] pedala. pédaler
pârâi. craquer pedală. pédale
pârâie. craquent (ils ~) pedală (el ~). pédala
pârâie (el ~). craque (il ~) pedalează (el ~). pédale (il ~)
pârâit. craqué pedant. pédant
pârâitură. craquement pedanterie. pédanterie
pârât. accusé pedeapsa capitală. peine de mort
pârâu pâraie. ruisseau pedeapsă. châtiment, sanction
pârâul. ruisseau (le ~) pedepsi. châtier, sanctionner, frapper [jur.]
pârghie. levier, manette pedepsesc (eu ~). châtie (je ~)
pârgui (se ~). colorer [fruit] pedepseşte (el ~). châtie (il ~)
pârloagă (ogor lăsat în ~), pîrloagă. jachère (champ en pedepsi (el va ~). châtiera (il ~)
~) pedepsit. châtié
pârnaie [arg.]. taule [pop., arg.] pedepsire. répression
pârţ [pop.]. pet [vulg.] pederast. homosexuel [n.], pédéraste, pédé
pârţâi [vulg.]. vesser [vulg.] pederast [peiorativ]. homo [pop. péjor.]
pppe pederastie. pédale [fig. pop.]
pe. dessus, sur, au-dessus pedicul. pédicule
Pe aripile vântului. Autant en emporte le vent pedofil. pédophile
pe ascuns. à la dérobée, secrètement pedofilie. pédophilie
pe barba ta [pop.]. à vos risques et périls peduncul [bot.] pedunculi. pédoncule [bot.]
pe burtă. à plat ventre peisaj. paysage
pe cale să. sur le point de pelerină. imperméable [n.], ciré [n.]
pe cale vegetativă. par voie végétative pelerină [alpin.]. cape [alpin.]
pe când. tandis que peliculă. bande, pellicule
pe care. dont, que [Acc.] pelin. absinthe
pe cât. autant que peluză. pelouse
pe cheltuiala. au dépens pelvian. pelvien
pe de altă parte. d'autre part, par contre pelvis. pelvis
pe de o parte…. d'une part… pppen
pe de rost. par cœur penal. pénal
pe deasupra. en plus penaliza. pénaliser
pe dibuite. aveuglette (à l'~) penalizare. pénalisation
pe drept sau pe nedrept. à tort ou à raison pendul. pendule (un)
pe drum. en cours de route pendulă. pendule (une)
pe faţă. franchement pene mici. plumettes
pe furiş. secrètement penel peneluri. petit pinceau
pe gratis. à titre gratuit penetra. pénétrer
pe ici pe colo. par-ci par-là penetrant. pénétrant
pe îndelete. à loisir, longuement penetraţie. pénétration
pe înserate. sur la brune penibil. pénible
pe jos. à pied penibil (în mod ~). péniblement

- 160 -
peninsulă. péninsule, presqu'île perioadă de elaborare. gestation
peninsula balcanică. péninsule balkanique peripeţie. mésaventure
penis penisuri. pénis, zob [m.] [vulg.], queue perişori. poils
penitenţă. pénitence periuţă de dinţi. brosse à dents
pensă [med.]. pince [méd.] permanent [coafură] [nn.]. indéfrisable [coiffure] [n.f.]
pensie. retraite permis de liberă trecere. laissez-passer
pension. pension pernă. oreiller, coussin. párna
pensionar. pensionné, retraité peron [al gării]. quai [de la gare]
la pensionare anticipată. la retraite anticipée Adev perplex. perplexe, interdit, médusé
15/02/08 Perseu. Persée
pensulă. pinceau persevera (a ~). persévérer, obstiner (s'~)
pentametru. pentamètre persevera (el ~). persévérait, obstinait (il s'~)
pentru. pour perseverat. persévéré, obstiné
pentru [schimb]. contre [échange] perseverează (ei ~). persévèrent, obstinent (ils
pentru a. afin de s'~)
pentru aceasta. en [pron.] perseverează (el ~). persévère, obstine (il s'~)
pentru ca. afin de, afin que perseverent. soutenu
pentru că. parce que, car perseverez. persévère, obstine (je m'~)
pentru puţin!. de rien ! perseverezi. persévères, obstines (tu t'~)
pentru totdeau. à tout jamais perseverenţă. patience, persévérance
pentru totdeauna. à jamais, à tout jamais persiană. persienne
penultim. pénultième persoană care se plimbă. promeneur
penumbră. pénombre persoană care strică cheful. rabat-joie
pepene galben. melon persoană de culoare [n.f.]. nègre [n.m.], négresse
pepinieră pepiniere. pépinière, plantation [n.f.]
ppper persoană nestatornică [fig.]. girouette
percepere. levée persona non grata. persona non grata
percepţie. sensation personaj. personnage
perche. pareil [n.] personal. particulier, personnel
perciuni [n.pl.]. favoris [n.pl.] perspicace. sagace
perdant. perdant [adj.] perspicacitate. sagacité
perdea perdele. draperie, rideau Perşani. =montagnes S Carpates Orient.
perdelele. rideaux (les ~) peruzea [n.f.]. turquoise [n.f.]
pereche perechi. couple, paire [n.], pendant [n.] pervaz pervazuri. rebord, linteau
o pereche de jeans. une paire de jeans Adev 08/01/08 pervaz al ferestrei. rebord de fenêtre
pereche (fără ~). incomparable, impayable, égal (sans ~) perverti. corrompre [moralement]
perete. mur pervertea. corrompait (il ~) [moral.]
perete despărţitor. paroi perverteşte. corrompt (il ~) [moral.]
perete de stâncă [alpin.]. paroi [alpin.] pervertire. corruption
perfect. parfait, achevé pervertit. débauché, corrompu [moralement],
perfect (în mod ~). parfaitement corrompu [mœurs]
perfecţie (la ~). parfaitement pppes
perfid. perfide, insidieux
pescar. pêcheur
perfidie. perfidie
pescăruş. mouette
perfidie (cu ~). perfidement, sournoisement
pescui pescuiesc. pêcher [vb.] (du poisson)
pergament. parchemin
pescuit. pêche, pêché
peria [vb.]. brosser pescuit [n.]. pêche [sport] (au poisson)
peria (el ~). brossait pescuit sportiv. pêche de concours
periat. brossé pesemne. peut-être
perie perii. brosse pesimism. pessimisme
perie (el ~). brosse (il ~) pesimist. pessimiste
perie de haine. brosse à habits pesmet pesmeţi. biscotte
perie pentru păr. brosse à cheveux
peste. par-dessus
periclita. mettre en danger
peste hotare. à l'étranger
pericol. danger
peste mări. outre-mer Adev 13/02/08
periculos. dangereux, hasardeux
peste noapte. du jour au lendemain
periferie. banlieue, faubourg
peste puţin timp. sous peu
periferie (de ~). faubourien [adj.]
peste tot. du fond en comble, partout
periferie [a unui oraş]. périphérie [d'une ville]
pesticid. pesticide
perimat perimată. caduc, obsolète, périmé
pestilenţă. puanteur
perină [pop.]. oreiller. párna
pestilenţial pestilenţială. pestilentiel
perioadă. étape
Peş.. caverne [abréviation cartographique]

- 161 -
peşte. poisson picior [geo.]. contrefort montagneux [géo.],
peştele în apă (ca ~). poisson dans l'eau (comme un~) piedmont [géo.]
peştera. caverne (la ~) picior de egalitate (fi pe ~). pied d’égalité (être sur
peşteră peşteri. caverne, grotte, caverne [géo.] un ~)
Peşti [zodiac]. Poissons [zodiaque] picioroange [pl.]. échasse
petală [f.]. pétale [m.] piciorul-cocoşului [bot.]. Ranunculus crenatus [bot.]
petardă [f.]. pétard [m.] piciorul [geo.]. piedmont (le ~)
petiţie. pétition pick-up pick-up-uri. tourne-disque [coll.]
Petre. Pierre [n.p.] picnic. pique-nique
petrece. carousse (faire ~), bombe (faire la ~) pictură. toile [tableau]
petrecere. carousse, carrousse, ribote, sauterie pictură în ulei. peinture à huile
petrinjei de câmp [pl.] [bot.]. Pimpinella saxifraga [bot.] pictural. pictural
petrol. pétrole picup picupuri [pop.]. pick-up, tourne-disque [coll.]
petrolier. pétrolier picura. suinter
petrolier [n] [mar.]. pétrolier [n.] [navire] piedestal piedestaluri. piédestal piédestaux [pl.]
petrolifer. pétrolifère piedică. empêchement, obstacle
petrolist. pétrolier [n.][personne] piele piei [pl.]. peau
Petru. Pierre [n.p.] piele (tăbăcită). cuir
petunie [f.] [bot.]. pétunia [m.] [bot.] pieliţă. peau
peţiol [bot.]. pétiole [bot.] piemont [n.n.]. piedmont [n.m.]
pppia piemontul. piedmont (le ~)
pian. piano piept. poitrine
pian (cânta la ~). piano (jouer du ~) piept [al femeii]. poitrine [de la femme]
pian digital, pian electronic. piano numérique pieptăna. peigner
piatra pietrele. pierre (la ~) piaptăn (eu ~). peigne (je ~)
piatră pietre. pierre, caillou piaptănă (ei ~). peignent
piatră [med.]. calcul [méd.] piaptănă (el ~). peigne (il ~)
piatră [pe dinţi]. tartre pieptăna rapid (se ~). coup de peigne (donner un
Piatra Craiului. =montagnes - Carpates S roum. ~)
piatră de brichetă. pierre à briquet pieptănând. peignant
piatră de căpătâi. pierre tombale pieptănat. peigné
piatră de încercare. pierre de touche piepteni. peignes (tu ~)
piatră linte [bot.]. Astragalus australis [bot.], pieptănătură. coiffure
Astragale austral pieptene piepteni. peigne (objet de toilette)
piatră de moară. meule [pierre], pierre meulière pieptiş. abrupt
piatră de pavaj. pavé pierde. manquer, perdre, perd
piatră preţioasă. pierre précieuse pierde (se ~). se perdre, paumer (se ~) [fam.]
piatră de tocilă. meule [pierre] pierd (ei ~). perdent
A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall pierd (eu ~). perds (je ~)
din Constanţa. première pierre Adev 25/03/08 pierde (voi ~). perdrai
piaţă pieţe. place [n.], marché. piac pierdem. perdons
piaţă în faţa unei catedrale. parvis pierdeţi. perdez
piaţa neagră. marché noir pierduse. perdu (il avait ~), perdu (avait ~)
pppic pierduseră. perdu (avaient ~)
pic de (un ~) [fam.]. brin de (un ~) [fam.] pierdut pierduţi pierdută pierdute. perdu
pica la un examen [fam.]. recaler pierzând. perdant
pica un examen [fam.]. rater un examen pierzător. perdant [adj.]
picaj [aero.]. piqué [n.] [aéro.] pierde culoarea. ternir
picant. piquant, piquant [goût] pierde cunoştinţa. perdre connaissance
picat [examen]. collé [examen] pierde în explicaţii (se ~). merdoyer [vulg.]
pică pe (avea ~). dent contre (avoir une ~) pierde puterile. épuiser [d'un malade]
picătură. goutte, gouttelette pierde răbdarea (a-şi ~). impatienter (s'~)
pichet [mil.]. piquet pierd răbdarea (îmi ~). impatiente (je m'~)
pichet [ţesătura]. piqué [textile] pierde răbdarea (el îşi ~). impatiente (il s'~)
piciocă picioci, picioică picioici [pl.reg. Transil.]. pierd răbdarea (ei îşi ~). impatientent (ils s'~)
pomme de terre. pityóka pierdea răbdarea (îşi ~). impatientait (s'~)
picior picioare. pied pierdeau răbdarea (îşi ~). impatientaient (s'~)
picioare (în ~). debout pierdem răbdarea (ne ~). impatientons (nous
picioarele. pieds (les ~) nous ~)
picioarele (fugi cât îl ţin). jambes (courir à toutes pierdeţi răbdarea (vă ~). impatientez (vous vous
~) ~)
pierzi răbdarea (îţi ~). impatientes (tu t'~)

- 162 -
pierde stăpânirea de sine (a ~). perdre pied pipăiau. tâtaient
pierde şirul. embrouiller pipăie (ei ~). tâtent
pierde vremea. attarder (s'~) pipăie (el ~). tâte (il ~)
pieri. succomber pipăii (eu ~). tâtai
piersic. pêcher [arbre] pipăim. tâtons (nous ~)
piersică. pêche [fruit] pipăind. tâtant
piesă. pièce pipăişi (tu ~). tâtas
piesă (~ de teatru). pièce (~ de théâtre) pipăit. tâté
piese de schimb. pièces de rechange pipăiţi (voi ~). tâtez (vous ~)
pietate. piété pipăra. poivrer
pietate (cu ~). pieusement piper. poivre
pieton. piéton, passant [n.] piper alb. poivre blanc
pietricică. caillou piper negru. poivre noir
pietrifica [geol.]. pétrifier pipernicit. rabougri
pietrificat [geol.]. pétrifié [géol.] piperniţă. poivrière
pietriş. gravier pipi. pisse [vulg.][n.f.]
pietros pietroasă. pierreux, rocheux piramidă. pyramide
pieziş. biais (de ~), biais [adj.], oblique pirat. pirate
piezoelectric. piézo-électrique pirat al aerului. pirate de l’air
piftie. gelée [alim.] Pirinei (Munţii ~). Pyrénées
pijama pijamale. pyjama pironeşte. cloue (il ~)
pijamaua. pyjama (le ~) pironi. clouer
pppil pironind. clouant
pilă [electr.]. pile [électr.] pironit. cloué
pilă [mec.]. lime pppis
pilă pentru unghii. cure-ongles pisa. piler
pili. limer pisc. cime [f.], sommet, pic
pilier. pilier piscină. piscine
pilit [fam.] pilită piliţi pilite. ivre piscul. pic (le ~)
pilitură. limaille pisic. minet
pilitură de fer. limaille de fer pisică [f.]. chatte [f.], chat [m.]
pilon. pylône pisoar. pissoir
pilot. pilote pisoi. chaton, minet
pilota. piloter pistă. piste
pilotat. piloté pistă [poliţie]. indice
pilulă. pilule pistil. pistil
pppin pistol. pistolet
pin. pin pistol mitralieră. mitraillette
pîndar [pe cîmp]. garde champêtre pisălog [de pisat]. pilon
pindaric. pindarique pişa [vulg.]. uriner, pisser [vulg.]
ping-pong. ping-pong pişat [n.n.][vulg.]. pisse [vulg.][n.f.], urine [n.]
pingea pingele. semelle Din tc. pençe pişca. pincer
pingeaua pingelele. semelle (la ~) pitic. nain
pingelei. semelle (de la ~) piton [zool.]. python
pinguin. pingouin pitoresc. pittoresque
pinten. éperon piţigoi. mésange
pinten [geo.]. rocher en forme d’éperon [géo] piui. piailler
piolet. piolet piuit. piaillement
pionier. pionnier piuliţă (de laborator) piuliţe. mortier
pios pioasă. pieux piuliţă (de şurub). écrou
pioşenie. piété piuliţă [de pisat]. pilon
pioşenie (cu ~). pieusement pivniţă. cave [de la maison]
pipă. pipe pix. crayon bille, bic
pizdă [vulg.]. sexe de la femme, con [vulg.], chatte [fig.
pipăi. palper, tâter
vulg.]
pipăi (el ~). tâta
pizza. pizza
pipăi (eu ~). tâte (je ~)
pînză de apă. nappe
pipăi (tu ~). tâtes (tu ~)
pipăia. tâtait pppl
pipăiai. tâtais (tu ~) placa [acoperi cu metal]. plaquer
pipăiam (eu ~). tâtais (je ~) placa [un adversar]. plaquer [fig.]
pipăiam (noi ~). tâtions placaj [n.n.]. contreplaqué [n.m.]
pipăiaţi. tâtiez placat. plaqué

- 163 -
placă [n.]. plaque platoşă. cuirasse
placă de ciment. carreau platou. plateau
placă de mozaic. carreau de mosaïque platou [geo.] platouri. plateau [géo.]
plachetă [de versuri]. plaquette [livre] platoul [geo.]. plateau (le ~) [géo.]
placid. placide, serein [fig.] Platoul Dunării. Plateau Danubien
placiditate. placidité plauzibil. vraisemblable, plausible
plafon. plafond plăcea. aimer, plaire
plafona (se ~). plafonner plac. plais
plagă plăgi. plaie place. plaît
plăgii. plaie (de la ~) placi. plais
plai plaiuri. plateau [géo.] plăcându-. plaisant
plai [n.n.]. col [de montagne] [n.m.] plăcea (i-ar ~). plairait
plai [platou montan]. plateau de montagne [géo.] plăcea (îi ~). aimait, plaisait (lui ~)
plaiul. col (le ~) [de montagne] plăcea (va ~). plaira
plaiul. plateau (le ~) [géo.] plăcut. aimé, plu
plajă. grève [plage], plage plăcut [adj.] plăcută. joli, moelleux, plaisant
plajă (cremă de ~). bronzante (crème ~) [adj.], délicieux
plan. plan plăcere. joie, bonheur, jouissance, plaisir, délice
plan sumar. esquisse plăcere (cu ~). volontiers
plana. planer plăci de gresie. carreaux [n.m.pl.][constr.]
plana (el ~). planait (il ~) plăcintă plăcinte. galette. palacsinta
planând. planant plăcuţă. plaquette
planat. plané plămădi. pétrir
planează (el ~). plane (il ~) plămădesc (ei ~). pétrissent (ils ~)
planetar. planétaire plămădeşte. pétrit (il ~)
planetă. planète plămădind. pétrissant
planifica. planifier plămădit. pétri
planificare. planification plămân plămâni. poumon
planificare şcolară. programme de cours [école] plânge. pleurer
planor planoare. planeur plânăreţ. larmoyant
planşă [într-o carte]. planche [dans un livre] plâng (ei ~). pleurent
planşetă. planchette [de dessin] plâng (eu ~). pleure (je ~)
planşeu [constr.]. plancher [constr.] plângă (el să ~). pleure (qu'il ~)
planta [vb.]. planter plângăcios plângăcioasă. larmoyant, pleurard
plantat. planté plânge (el ~). pleure (il ~)
plantaţi. plantez plânge (se ~). plaindre
plantaţie. plantation plângem. pleurons
plantăm. plantons plângeţi. pleurez
plantează (el ~). plante (il ~) plângi. pleures (tu ~)
plantind. plantant plâns. pleuré
plantă plante. plante plânse (el ~). pleura
plante ierboase. plantes herbacées plânsese. pleuré (il avait ~)
planturos planturoasă [adj.]. plantureux [personne] plânsesem (eu ~). pleuré (j'avais ~)
plasa. placer, caser, poser plânseseşi. pleuré (tu avais ~)
plasare. pose [installation] plânge în hohote. sangloter
plasat. placé, posé plângere. plainte
plasă. filet plângere (depune ~). plainte (porter ~)
plasă de pescuit. filet de pêche plângeri. doléances
plastic. plastique plâns (de ~). lamentable
plastic (de ~). plastifié plăngăreţ plângăreaţă. plaintif, pleurard
plastic (îmbrăcat în ~). plastifié plănui. projeter
plastifiat. plastifié plănui (el ~). projeta
plastrografia. falsifier plănuiesc (ei ~). projettent
plastron. plastron plânuiesc (eu ~). projette (je ~)
plat. plat plată plănuieşte. projette (il ~)
plată plăţi. paiement, payement, rémunération, paye plănuind. projetant
platformă platforme. plate-forme plăpând plăpânzi plăpândă plăpânde. délicat, débile,
platinat [păr]. platiné chétif, frêle
platină. platine plăsmui. créer
platitudine. platitude plăsmui (el ~). créa
platnic. payeur plăsmuit. créé
platonică (dragoste ~). platonique (amour ~) plăti. rétribuer, payer

- 164 -
plată (cu ~) ). payant plimb (mă ~). promène (je me ~)
plătesc (ei ~). payent plimbai (te ~). promenais (tu te ~)
plătesc (eu ~). paie (je ~), paye (je ~) plimbam (mă ~). promenais (je me ~)
plăteşte (care ~). payant plimbam (ne ~). promenions (nous nous ~)
plăteşte (el ~). paie (il ~) plimbă (ei se ~). promènent (ils se ~)
plăteşti (tu ~). payes (tu ~) plimbă (el se ~). promène (il se ~)
plăti (el ~). paya plimbă (el se ~) [perf. s.]. promena (il se ~)
plătim. payons plimbăm (ne ~). promenons (nous nous ~)
plătit. payé plimbându-mă. promenant (me ~)
plătiţi. payez plimbându-se. promenant (se ~)
plăti un cec. honorer un chèque PLIMBÁRE, plimbări, s.f. 1. Acţiunea de a (se)
plătibil. payable plimba; mers în voie pentru a se recrea, a lua aer
plătitor. payant, payeur etc. ◊ Expr. (Fam.) A trimite (pe cineva) la
ppple plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva, a
pleaşcă. aubaine se descotorosi de cineva; b) a nu sta la discuţie
plebe. populace (cu cineva), a da afară; a concedia. ♦ Călătorie
plebiscit. plébiscite (de agrement), drum; peregrinare, umblătură. 2.
pleca. aller (s'en ~), quitter, partir (Înv.; concr.) Loc de promenadă. [Var.: (reg.)
pleacă (care ~). partant preumbláre, primbláre s.f.]. tour [promenade]
pleacă (ei ~). vont (s'en ~), partent plimbare (face o ~). tour (faire un ~)
pleacă (el ~). va (il s'en ~), part (il ~), quitte (il ~) plimbat. promené
plec. pars, vais (je m'en ~), quitte (je ~) plimbaţi (vă ~). promeniez (vous vous ~), promenez
pleca (va ~). partira, ira (s'en ~) (vous vous ~)
pleca din nou. repartir plimbau (ei se ~). promenaient (ils se ~)
plecând. partant plimbăreţ [ironic]. promeneur
plecat. allé, parti, quitté plimbi (te ~). promènes (tu te ~)
plecaţi (voi ~). quittez, allez (vous vous en ~), partez plin plini plină pline. comble [adj.], plein
plecă (va ~). quitta plin (din ~). abondamment
plecăm. partons, va (on s'en ~), allons (nous nous ~) plină (sală ~). comble (salle ~)
pleci. vas (tu t'en ~), pars (tu ~), quittes plină zi (în ~). grand jour (au ~)
plecăciune plecăciuni. génuflexion, courbette plintă. plinthe
pled. plaid plisa. plisser, froncer [un tissu]
pledoarie. plaidoirie plisare. plissage
plenar. plénier plisat. plissé, froncé [un tissu]
plenară. séance plénière plisc. bec
plenipotenţiar. plénipotentiaire pliscul (ţine-ţi ~)! [pop.]. gueule (ta~) !
plenitudine. plénitude pliu. pli
pleoapă pleoape. paupière plivi. sarcler
plesneşte. claque (il ~) ppplo
plesni. claquer, craquer [se rompre] ploaie. pluie
plesni (el ~). claqua (il ~) ploaie cu găleata [pop.]. pluie torrentielle
pppli ploaie nucleră [mil.]. retombées nucléaires
plia. plier, mouler ploaie torenţială. averse, pluie torrentielle
pliant. pliant plomba (~ un dinte) [med.]. obturer [méd.], plomber
pliat. moulé plombare [med.]. obturation [méd.]
pliază. moule [vb.] plombat [stomat.]. plombé
pliază (ei ~). plient (ils ~) plombă [med.]. obturation [méd.]
pliază (el ~). plie (il ~) plop. peuplier
pliez. plie (je ~) ploscă. gourde
plic. enveloppe ploua. pleuvoir
plicticos. ennuyeux ploua (ar ~). pleuvrait
plictiseală. ennui, lassitude ploua (va ~). pleuvra
plictisi. ennuyer, embêter, lasser ploua cu găleata. tomber des cordes
plictisesc (mă ~). ennuie (je m'~) plouat. plu [de pleuvoir]
plictiseşte. ennuie plouând. pleuvant
plictiseşte (se ~). ennuie (il s'~) plouă. pleut
plictiseşti (te ~). ennuies (tu t'~) plouă (să ~). pleuve (qu'il ~)
plictisi (se ~). morfondre ppplu
plictisit plictisită. las plug. charrue
plictisitor. embêtant, fastidieux, ennuyeux plumb. plomb
plimba (se ~). balader, promenait (il se ~), promener plural [abrev.]. [pl.]
(se ~) plus (en ~). plus (en ~)

- 165 -
plus (în ~). plus (de ~) politehnică. polytechnique
plus (în ~). trop (de ~), superflu, supplémentairement politeţe. urbanité
pluş. peluche politic [abrev.]. [pol.]
plută. liège politicos. comme il faut
plută [esenţa de lemn]. liège poliţă [raft]. étagère
plută [mar.] plute. radeau poliţai [pop.]. flic [pop.]
pluti în aer. planer poliţie. police
plutea în aer (el ~). planait (il ~) poliţist. flic [pop.], limier [fig.]
pluteşte în aer. plane (il ~) poliuretan. polyuréthane
plutind în aer. planant polivalent. polyvalent
Pluto. Pluton polizat. poli [finition]
pluton. peloton polo [sport]. polo [sport]
pneu. pneu polonez. polonais
pppoa Polonia. Pologne
poală. pan (de habit) polonic [n.n.]. louche [n.f.] [cuisine]
poalele muntelui (la ~). pied de la montagne (au ~) poluat. corrompu [pollué]
poanson. poinçon pppom
poartă [mare]. porte-cochère pom. arbre (fruitier)
poartă [n.f.] porţi. portillon [n.m.] pomadă. pommade
poartă mare (pentru vehicule). porte cochère pomană (face ~). charité (faire la ~)
poate [adv.]. peut-être, probablement pompă. pompe
pocinog. bévue pompă [fig.]. somptuosité
pocni. claquer pompier. pompier
pocnească (el să ~). claque (qu'il ~) pompos. pompeux
pocneşte. claque (il ~) poncho. poncho
pppod ponderat. pondéré
pod poduri. pont ponegri. noircir [fig.][la réputation]
pod [casă]. grenier, mansarde pont [fam.]. tuyau [fam.]
pod mobil [istoric]. pont-levis pppop
podea. plancher popas. séjour, camping
podgorean. vigneron popas turistic. camping
podgorie. cru, vigne, cru [n.], vignoble, clos [n.m.] popic [n.n.] [jocul] popice. quille [n.f.]
podiş podişuri. plateau [géo.] poplin. popeline
podişul. plateau (le ~) [géo.] poponar [vulg.]. pédé, homosexuel
podoabă. parure poponeţ [pop.]. pétard [pop.] [anat.]
podometru [alergări]. podomètre [jogging] popor popoare. peuple
poem. poème popotă. popote
pofida (în ~). malgré popou. postérieur [n.m.] [euphémisme]
Pofta vine mâncând. L’appétit vient en mangeant popula. peupler
poftă. appétit popula (el ~). peuplait
pofti poftesc. inviter populând. peuplant
poftesc (ei ~). invitent populat. peuplé
poftesc (eu ~). invite (j'~) populau. peuplaient
pofteşti. invites (tu ~) popular. populaire
poftim. invitons popularitate. popularité
poftiţi. invitez populariza. populariser
pofticios. friand (~ de) populaţie populaţia populaţiei. population, peuplade
poiana poienile. clairière (la ~) Adev 01/11/07
poiană [n.f.] poieni. clairière [n.f.]. poljana pppor
poimâine. après-demain, surlendemain por pori. pore
pojar. rougeole porc. porc, cochon
pojghiţă. pellicule porc (~ de cerneală). pâté [d'encre]
pppol porc (carne de ~). cochon (viande de ~)
polar. polaire porcărie. cochonnerie
polară (Steaua ~). polaire (l'Étoile ~) porcos (banc ~). cochonne (histoire ~)
polei poleiuri. verglas poreclă. sobriquet, surnom
polei. dorer porni. démarrer
poleia. dorait porni cu dreptul. bien commencer
poleieşte. dore (il ~) poros. poreux
poleit. doré porozitate. porosité
poleială cu aur. dorure port. port
poligon. polygone port (mic). havre

- 166 -
port [mar.]. port [mar.] posomorât posomorâtă. maussade, ténébreux
port-chei, portchei. porte-clefs, porte-clés post [de santinelă]. poste [sentinelle]
port liber [scutit de taxe]. port franc post [relig.]. carême
portabil. portable post [serviciu]. post [emploi]
portal. portail post de (pe ~). guise (en ~ de)
portant (perete ~). porteur (mur ~) posta (se ~). poster (se ~)
portar. portier [concierge] postament. socle
portar [sport]. gardien de but [sport] postav. drap [tissu]
portativ. portatif postăvar. drapier
portavion [auto]. porte-avions postcolonial. postcolonial
portărel. huissier [jur.] postcomunism. postcommunisme
portbagaj [auto]. coffre [auto] postcomunist. postcommuniste
portbagaj pe capotă [auto]. galerie [auto] poster [n.n.] postere [n.n.pl.]. affiche [n.f.]
portdrapel. porte-drapeau posterior. arrière, postérieur
porthart [n.m.] portharturi. porte-carte [n.f.] posterior (în mod ~). postérieurement
portic [n.n.] porticuri. portillon [n.m.] posterior [n.m.] [eufemism]. postérieur [n.m.]
portiţă de scăpare. échappatoire [euphémisme]
portieră [n.f.] [auto]. portier [n.m.] [auto] posteritate. postérité
portmoneu. porte-monnaie postfaţă. postface
portocal. oranger posti. jeûner
portocală. orange (fruit) postmodern. postmoderne
portocaliu portocalie portocalii. orange (couleur) postmodernism. postmodernisme
portofel. portefeuille poststructuralism. poststructuralisme
portofoliu [pol.]. portefeuille [documents] postum. posthume
portret portrete. portrait postură. posture
portretistică [n.f.]. portrait (l'art du ~) poşetă. sac à main
portretiza. portraiturer [liv.] poştă. poste
portţigaret. porte-cigarettes Poşta. Poste (la ~)
Portugalia. Portugal poşta par avion. courrier par avion
portughez. portugais poşta redacţiei. courrier des lecteurs [journal]
porţelan [m.]. porcelaine [f.] poştal poştali poştală poştale. postal
porţie porţii. portion, ration poştalion. coche
porţie [alim.]. portion [alim.] pppot
porţiune porţiuni. portion [partie] potabil. buvable, potable
porumb. maïs potasiu. potassium
porumbar. pigeonnier potcapul călugărului [bot.]. Leontodon sp. [bot.]
porumbel. pigeon [zool.], colombe potcoavă potcoave. fer à cheval
porumbelul păcii [m.]. colombe de la paix (la ~) potcovar. forgeron
porumbiţă [dimin.]. colombe poteca. sentier (le ~)
poruncă. commandement. parancs potecă [n.f.] poteci. sentier [n.m.], sente [n.f.]
porunceşte. commande (il ~) potecii. sentier (du ~)
porunci. commander potentat potentaţi. potentat
poruncit. commandé potenţial. potentiel
poruncitor. impérieux, impératif potenţial [adj.]. potentiel [adj.]
pppos potenţialitate. potentialité
poseda. posséder, avoir poterivi (i se ~). seoir
posed (eu ~). possède (je ~) poticar [pop.]. potard [fam.]
posedă. possèdent, ont poticar [reg. Transilv.]. pharmacien
posedă (ei ~). possèdent poticărie [reg. Trans.]. pharmacie
poseda (el ~). possédait poticni (fără a se ~). broncher (sans ~)
posedă (el ~). possède (il ~) poticni (se ~). trébucher
posedă (el ~) [perf. s.]. posséda poticni [fig.]. broncher [hésiter]
posedăm. possédons potoli. assagir, assouvir, assoupir, apaiser
posedase. possédé (il avait ~) potolea. éteignait [fig.]
posedat. possédé potoleau. éteignaient [fig.]
posedaţi (voi ~). possédez potolesc (ei ~). éteignent [fig.]
posezi (tu ~). possèdes (tu ~) potoleşte. éteint (il ~) [fig.]
posesiune. possession potoli (el ~). éteignit (il ~) [fig.]
posesiv posesivă. possessif potolit. éteint [fig.], tranquille
posesor. possesseur potop. déluge
posibil. faisable, possible Potopul [Bib.]. Déluge (le ~) [Bib.]
posibilitate. possibilité, faculté potpuriu [muz.]. pot-pourri [mus.]

- 167 -
potriveşte (se ~). rime (il ~) [fig.] în pragul. au seuil Adev 01/11/07
potrivi potrivesc. emboîter, accorder, assortir, ajuster Praga. Prague
potrivi (i se ~). seoir prâslea. cadet
potrivi (se ~). cadrer praştie [n.f.]. fronde, lance-pierre
potrivit. adéquat, propre, assorti, à-propos [adj.] praz. poireau
potrivit [+D]. selon pppră
poţoc [pop.]. dodu prăbuşi (se ~). crouler, écrouler (s'~)
pppov prăbuşea (se ~). écroulait (s'~)
povară. lourdeur prăbuşesc (ei se ~). écroulent (s'~)
povârniş povârnişuri. talus, côte [géo.] prăbuşeşte (se ~). écroule (il s'~)
povârnit. abrupt prăbuşi (a se ~). ébouler
povaţă. conseil prăbuşire. chute, écroulement
poveste. histoire prăda. piller
povesti. raconter, narrer prăfuit. poudreux
povestea (el ~). racontait prăjeală. friture
povesteam (eu ~). racontais (je ~) prăji. rôtir, frire
povesteau. racontaient prăjea. rôtissait, il faisait frire
povestesc (ei ~). racontent prăjească (el să ~). qu'il fasse frire
povestesc (eu ~). raconte (je ~) prăjeau. ils faisaient frire
povesteşte. raconte (il ~) prăjesc. rôtissent, rôtis [vb.], fris
povesteşti (tu ~). racontes (tu ~) prăjesc (eu ~). je fais frire
povesti (va ~). racontera prăjeşte. frit, rôtit
povesti (veţi ~). raconterez prăjeşte (el ~). frit (il ~) [vb.]
povesti (voi ~). raconterai prăjeşti. fris, rôtis [vb.]
povestim. racontons prăjim. rôtissons
povestit. raconté prăjind. rôtissant
povestiţi. racontez prăjit prăjită. rôti [vb.], cuit, frit
povestire. histoire, narration, récit prăji (~ cafea). torréfier
povestire porcoasă. histoire de cul [pop.] prăjit [cafea]. torréfié
povestire pornografică. histoire de cul [pop.] prăjitură prăjituri [n.f.pl.]. gâteau
povestitor. narrateur, raconteur prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau]
pppoz prăjituri [n.f.pl.]. pâtisseries
poza [pop.]. photographier prăpastie. précipice, abîme
poza (el ~) [portret]. posait [portrait] prăşi. biner
poza [pentru un portret]. poser [pour un portrait] prăşit. biné
poza (el ~) [foto]. photographiait (il ~) prăvăli. précipiter
pozam (eu ~) [foto]. photographiais (je ~) prăvălie. boutique
pozând [portret]. posant [portrait] prăvălit. précipité
pozare fam]. pose [installation] pppre
pozat [fam]. photographié prea. trop
pozat [portret]. posé [portrait] prealabil. préalable
pozau [foto]. photographiaient (ils ~) prealabil (în ~). préalable (au ~), préalablement
pozează (ei ~) [foto]. photographient (ils ~) precar. précaire
pozează (el ~) [foto]. photographie (il ~) precaut. précautionneux
pozează (el ~) [portret]. pose (il ~) [portrait] precauţie. précaution
pozez (eu ~) [foto]. photographie (je ~) preceda. précéder
pozeze (el să ~) [foto]. photographie (qu'il ~) precedent. précédent, antérieur
poză [atitudine]. pose [attitude] precept. précepte, règle, maxime
poză [pop.] [foto]. photo [image] precipita. brusquer, précipiter
pozitiv pozitivi pozitivă pozitive. positif precipitare. précipitation
poziţie. situation, pose [attitude], position precipitat. précipité
poziţie liberă [în orar]. créneau [fig.] precipitaţii (pl.). précipitation
poznaş. farceur precis. précis [adj.], formel
pppra precis (în mod ~). précisément
practic. pratique precis [d. oră]. sonnant [heure]
practic (în mod ~). pratiquement preciza. préciser
practica. pratiquer precizie. précision, adresse, netteté
practica deschizături. ajourer precoce. précoce, hâtif
practicabil. praticable precocitate. précocité
pradă prăzi. butin, proie preconceput. préconçu
praf. poussière, poudre preconiza. préconiser
prag. seuil precum. comme [comparaison poétique], tel [comme]

- 168 -
precursor. précurseur pregătiţi. préparez
preda predau. enseigner preîncălzire. préchauffage
preda (se ~) [mil.]. livrer (se ~) [mil.] prejudecată. préjugé
preda pe cineva poliţiei. livrer qqn à la police prejudicia. porter préjudice, léser, porter atteinte à
predare [mil.]. reddition prejudiciat. lésé
predat (soldaţii s-au ~). livrés (les soldats se sont ~) prejudiciază (el ~). lèse (il ~)
predecesor. prédécesseur prejudiciu. préjudice, méfait, atteinte
predestina. prédestiner prejudiciu (aduce ~) [+D]. atteinte à (porter ~)
predestinare. prédestination prelată. bâche
predestinat. prédestiné preleva. prélever
predestinează. prédestine, prédestinent prelevat. prélevé
predica. prêcher preliminar. préliminaire
predică [n.f.] predici [n.f.pl.]. sermon [n.m.] prelinge. suinter
predicat. prêché prelua controlul. prendre contrôle de
predicator. prédicateur preludiu. prélude
predicii. sermon (du ~) prelung prelungă. oblong
prediciţie. prédiction prelungi. prolonger, allonger, allongea
predilecţie. prédilection prelungea. allongeait
predispoziţie. penchant prelungim. allongeons
preerie [geo.]. prairie prelungind. allongeant
preface (se ~). simuler, feindre, semblant (faire ~) prelungire. prolongation
prefac (mă ~). feins (je ~) prelungire [în spaţiu]. prolongement
prefac (se ~). feignent prelungit. prolongé, allongé
prefac că (mă ~ ). simule (je ~) prematur. prématuré
prefacă (să se ~). feigne (qu'il ~) premeditare. préméditation
preface (el se~ ). il feint premeditat. prémédité, préméditer
preface (el se va ~). transformer premieră. première
preface (el se va ~). feindra premisă. prémisse
preface (s-ar ~). feindrait premiu premii. prix
preface că (el se~ ). simule (il ~) premoniţie. présage, prémonition
preface că (se ~). faire semblant de prenume. prénom
preface în cenuşă. cendres (réduire en ~) preocupa (se ~ de). soucier (se ~)
prefacem (ne ~). feignons preocup (mă ~ de). soucie (je me ~)
prefacem că (ne ~ ). simulons preocupă (el se ~ de). soucie (il se ~)
prefaceţi (vă ~). feignez preocupă (se ~ de). soucient
prefaceţi că (vă ~ ). simulez preocupa (se ~). préoccuper
prefaci (te ~). feins (tu ~) preocupat preocupată. préoccupé, soucieux
prefaci că (te ~ ). simules (tu ~) preocupat (se ~ de). soucié
prefăcându-se. feignant preocupi (te ~ de). soucies (tu te ~)
prefăcea (el se ~ că). feignait (il ~ que) preocupare. préoccupation, souci
prefăceau (ei se ~ că). feignaient (ils ~ que) preot preoţi. curé, ecclésiastique [n.], prêtre
prefăcu (se ~). simula, feignit (il ~) prepara. préparer
prefăcut prefăcută. faux [adj.] (homme ~), feint, prepar. prépare (je ~)
sournois prepara (el ~). préparait
preface că nu aude. sourde oreille (faire la ~) prepară. prépare (il ~)
prefacere (vă ~). transformation prepară (ei ~). préparent
prefăcătorie. feinte [n.f.], simulation preparăm. préparons
prefaţă. préface preparaţi. préparez
prefera. préférer, aimer mieux prepari. prépares
prefer. préfère preparare. préparation
preferă. préfère preparator. préparateur
preferabil. préférable prepeliţă. caille [bio.]
preferat. préféré presa. fouler, presser
preferinţă. préférence, prédilection presant. impérieux
pregăti. préparer presat. pressé
pregătea. préparait presează. presse (il ~)
pregătesc. prépare (je ~), préparent presează (ei ~). pressent
pregăteşte. prépare (il ~) presez. presse (je ~)
pregăteşti. prépares presă. presse [n.]
pregătim. préparons presară (ei ~). saupoudrent, jonchent, parsèment
pregătire. préparation presară (el ~). parsème, saupoudre (il ~), jonche (il
pregătit. prêt [adj.] ~)

- 169 -
presăra (el ~). jonchait prevăzut cu capse [haină]. pressionné [vêtement]
presăra. parsemer, saupoudrait, saupoudrer, joncher, prevede (el ~). prévoit (il ~)
parsemait prevedea (el ar ~). prévoirait
presărat (cu). parsemé, jonché, saupoudré prevedea (va ~). prévoira
presbit. presbyte prevedea (vei ~). prévoiras
preschimbare. transformation prevedea (voi ~). prévoirai
prescripţie medicală. ordonnance [pharm.] prevedeai. prévoyais (tu ~)
prescuriţă [bot.]. Jovibarba sobolifera [bot.] prevedeam (eu ~). prévoyais (je ~)
prescurta. abréger prevedeam (noi ~). prévoyions
prescurtare. abréviation prevedeaţi. prévoyiez
presimţi. pressentir prevedeau. prévoyaient
presimţit. pressenti prevedem. prévoyons
presiune. poussée, pression prevedeţi. prévoyez
preso. cafetière [pression] prevezi. prévois (tu ~)
prestanţă. prestance prevedere. prévoyance
prestaţie. prestation prevedere. prévision
prestigios. prestigieux preveni. avertir, prévenir
prestigiu. prestige prevenea. prévenait
presupune. présumer, supposer preveneam. prévenions
presupui. supposes preveneau. prévenaient
presupun (ei ~). supposent preveni (el ~). prévint
presupun (eu ~). suppose (je ~) prevenim. prévenons
presupunând. supposant prevenind. prévenant
presupune (care se poate ~). supposable prevenit. averti, prévenu
presupune (el ~). suppose (il ~) preveniţi. prévenez
presupunem. supposons preventiv. préventif
presupunere. supposition previi. préviens (tu ~)
presupuneţi. supposez previn (ei ~). préviennent
presupus presupuşi presupusă presupuse. supposé previn (eu ~). préviens (je ~)
preşedinte. président prevină (ei să ~). préviennent (qu'ils ~)
preşedinţie. présidence prevină (el să ~). prévienne (qu'il ~)
preta (se ~). prêter (se ~) previne. prévient (il ~)
pretenţie. prétention prevenire. avertissement
pretenţios pretenţioşi pretenţioasă. prétentieux prevenitor. affable, prévenant [adj.]
cei mai pretenţioşi. (les clients) les plus difficiles Adev previziune. prévision
08/01/08 prevesti. présager, prédire
pretinde. prétendre prevestea. prédisait
pretins. soi-disant, prétendu prevesteşte. prédit (il ~), présage (il ~)
pretor. préteur prevestire. présage
pretutindeni. partout prevestit. prédit
preţ. coût, prix prezent. présent
preţ negociabil. prix négociable prezent (în ~). actuellement
preţios preţioasă. précieux prezenta. présenter
preţiozitate. pédanterie prezenţă. présence
prevala de (se ~). prévaloir de (se ~) prezentabil. présentable
prevala de (el se ~). prévalait de (se ~) prezentare. présentation
prevalându-se de. prévalant de (se ~) prezentat. présenté
prevalează de (el se ~). prévaut de (il se ~) prezentator prezentatoare. présentateur présentatrice
prevăzător. prévoyant, précautionneux, prévoyant prezervativ. capote anglaise, capote [pop.] [f.]
[adj.] prezicătoare. voyante [n.]
prevedea. prévoir, prévoyait prezice. prédire
prevăd. prévois prezice (el ~). prédit (il ~)
prevăd (eu ~). prévois (je ~) prezicea. prédisait
prevăzând. prévoyant prezicere. présage, prédiction, prophétie
prevăzuse. prévu (il avait ~) prezis. prédit
prevăzusem. prévu (j'avais ~) prezida. présider
prevăzuseră. prévu (ils avaient ~) pppri
prevăzuserăm. prévu (nous avions ~)
pricepe. saisir, comprendre, piger [fam.]
prevăzuserăţi. prévu (vous aviez ~)
pricep (ei ~). saisissent, comprennent
prevăzuseşi. prévu (tu avais ~)
pricep (eu ~). comprends (je ~), saisis (je ~)
prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute. prévu
pricepe la (se ~). connaître en (se ~)
prevăzut. muni de
pricepe la (se ~). connaître (s'y ~)

- 170 -
pricepea. comprenait, saisissait prinde cu ace. épingler
pricepere. savoir-faire, art, compréhension prinde drag de. commence à aimer
priceput. habile, saisi prindea (se ~) [lapte]. caillait
pridvor. porche prins. attrapé
pridvor [n.n.]. véranda [n.f.] prins [lapte]. caillé
prielnic. propice prinos [poet.]. offrande
prieten prieteni prietenă prietene. pote [col.], copain prinsoare. gageure
copine, petit ami, ami, pote [fam.] printare [PC]. tirage [PC]
prieten intim. intime [n.] printre. parmi
prietenesc. amical printre altele. entre autres Adev 26/10/07
prieteneşte. amicalement prinţ. prince
prietenie. amitié prinţesă prinţese. princesse
prietenie (cu ~). amicalement, amitiés prioritate. priorité [n.m.]
prietenos. amical, cordial prismă. prisme
prietenul. ami (l'~) prisos. superflu [n.m.]
prilej. occasion prisos (de ~). superflu
prilejul (cu ~). occasion (à l'~) prisosinţă. superflu [n.m.]
prim primă primi. premier priva de. priver de
prima. première privat. privé
primar. maire, primaire privat (~ de). privé
primă [n.f.]. prime privează de. prive (il ~)
Primăria. Hôtel de Ville privaţiune privaţiuni. privation
primărie [clădirea]. mairie priveghea. veiller
primăvară. printemps priveghi. veille [d'un mort]
primăvăratic. printanier privelişte privelişti. paysage
primejdie primejdii. danger privi. concerner, regarder, zieuter [pop.], zyeuter
primejdios primejdioşi; f. sg. primejdioasă, pl. privi cruciş. loucher
primejdioase. dangereux privi cu atenţie. considérer [examiner]
primi. accueillir, recevoir privi cu insistenţă. lorgner
primesc (eu ~). accueille (j'~), reçois (je ~) privea cu insistenţă. lorgnait
primeşte (el ~). accueille, reçoit priveşte cu insistenţă. lorgne (il ~)
primeşti. accueilles, reçois (tu ~) privi cu insistenţă (el ~). lorgna (il ~)
primea. recevait, accueillait privind cu insistenţă. lorgnant
primească (să ~). accueille, reçoive privit cu insistenţă. lorgné
primeau. recevaient privighetoare. rossignol
primi (ar ~). recevrait, accueillerait privilegia. privilégier
primi (el ~). reçut, accueillit privilegiat. privilégié
primi (va ~). accueillera, recevra privilegiază (ei ~). privilégient (ils ~)
primii. accueillis privilegiază (el ~). privilégie (il ~)
primim. accueillons privilegiu. privilège
primind. recevant
privire. coup d’œil, regard
primişi. accueillis
privire furişă. coup d'œil
primit. accueilli, reçu
privire generală. aperçu
primiţi. accueillez
privire la (cu ~). propos de (à ~), sujet de (au ~)
primire. accueil, réception
privirea i se înceţoşează. brouillent (les yeux se ~)
primitiv primitivă. primitif
privitor la. concernant
primitor. accueillant, recevant, hospitalier
primordial. primordial priză. prise (de courant)
primul. premier priză [alpinism]. prise [alpinisme]
primul ajutor [sg.]. premiers soins [pl.] priză [electr.]. prise [électr.]
primus. réchaud priză cu pământare. prise antiélectrocution
prin. travers (à ~), par priză şuco. prise antiélectrocution
prin urmare. donc prizonier prizonieră. prisonnier, captif
prin viu grai. de vive voix prizonier [de război]. prisonnier [de guerre]
princiar. princier pppro
principal principali principală. principal proaspăt proaspătă. frais [adj.] fraîche
principat. principauté proastă [calitate]. mauvaise, inférieure
principiu. base, principe proastă dispoziţie. cafard [fig.]
principiu (în ~). principe (en ~) proba. éprouver, essayer, tester [vérifier]
prinde. attraper, cailler (lait) proba (el ~). éprouvait (il ~)
prinde (din nou). rattraper probat. éprouvé, essayé, prouvé, testé [vérifié]
prinde (se ~) [lapte]. caille (il se ~) probă (el ~). éprouva (il ~)

- 171 -
probează (el ~). éprouve (il ~) produs o leziune. lésé
probabil [adj.]. probable, vraisemblable produsei. produisis
probabil [adv.]. probablement, peut-être productiv productivă. productif
probând. éprouvant, prouvant productivitate. productivité
probă probe. gage, essayage, essai, preuve, épreuve la Produsul Intern Brut (PIB). PIB produit intérieur
probe [pl.] [foto]. tirage [photo] brut Adev 05/03/08
probe incriminante. preuves convaincantes proeminent. saillant
probitate. honnêteté, probité proeminenţă. éminence, saillie
problemă [n.f.]. problème, question [problème] profan. profane
problemă de viaţă şi de moarte. question de vie et de profana. profaner
mort profană (el ~). profana
proceda. procéder profanând. profanant
procedă (el ~). procéda profanare. sacrilège, profanation
procedând. procédant profanat. profané
procedează (ei ~). procèdent profera. proférer
procedează (el ~). procède (il ~) proferând. proférant
procedee. procédés proferat. proféré
procedeu. procédé proferează (el ~). profère
procent. pourcentage profesa. professer
procentaj. pourcentage profesie. occupation, métier
proces. procès profesional profesională. professionnel
proces [cauzal]. processus profesiune. profession
proces verbal procese verbale. procès-verbal procès- profesor. enseignant [n.], professeur
verbaux profesor universitar. universitaire
procesiune. procession profet profeţi. prophète
proclama. proclamer fi profeţi oriunde în lume, dar nu în ţara lor. nul n’est
proclamat. proclamé prophète en son pays Adev 02/12/07
proclamă (el ~). proclame (il ~) profetic. prophétique
proclamând. proclamant profetiza. prophétiser
proclamare. proclamation profeţie. prophétie
proclamaţie. proclamation profil. profil
proconsul. proconsul profila. découper, profiler
procrea. procréer profilat. profilé
procreând. procréant profilează (el se ~). profile (il se ~)
procreat. procréé
profit profituri. avantage, revenu [n.], bénéfice, gain
procura. fournir, acheter, procurer [fin.]
procur. fournis (je ~) profita. bénéficier, profit (être en ~), profiter
procura (el ~). procurait, fournissait profit (eu ~). profite (je ~)
procură (el ~). procure (il ~) profita (el ~). profitait
procurând. fournissant, achetant profitaţi. profitez
procurat. fourni, acheté, procuré profită (ei ~). profitent
procură [n. jur.]. procuration [jur.] profită (el ~). profite (il ~)
procuratură. parquet [jur.] profită (el ~) [perf. s.]. profita
procuror [jur.]. procureur [jur.] profită ei ~). profitent
prodigalitate [neo.]. prodigalité profităm. profitons
prodigios. prodigieux profitând. profitant
prodigios (în mod ~). prodigieusement profite (el să ~). profite (qu'il ~)
produce. produire profiţi. profites (tu ~)
produc (ei ~). produisent profitabil. profitable
produc (eu ~). produis (je ~) profitor. profiteur
producător. producteur profund. profond
produce (el ~). produit (il ~) profund [adv.]. profondément
produce (el ar ~). produirait profundor [aero]. profondeur [aéro]
produce (va ~). produira profunzime profunzimi. profondeur
produce o leziune. léser profunzimea câmpului [foto]. profondeur du champ
produce vânătăi. meurtrir [photo]
producea. produisait progenitură. progéniture
produceau. produisaient
program. programme
producem. produisons
program [PC]. logiciel
produceţi. produisez
program de joc [PC]. ludiciel [PC]
produci. produis (tu ~)
program didactic [PC]. didacticiel
produs. produit

- 172 -
program informatic gratuit. graticiel [PC] pronominal. pronominal
program piratat [PC]. copie pirate [PC] pronume [abrev.]. [pron.]
programa. programmer pronume [gram.]. pronom [gram.]
programa (el ~). programmait pronunţ (eu ~). prononce (je ~)
programă şcolară. programme de cours [école] pronunţa. prononcer
programând. programmant pronunţa o sentinţă [jur.]. prononcer une sentence
programare. programmation [jur.]
programat. programmé pronunţat. marqué, prononcé
programează. programme (il ~) pronunţă (el ~). prononce (il ~)
programeze (să ~). programme (qu'il ~) pronunţie. prononciation
progres. progrès prooroc [arh.]. prophète
progresa. progresser prooroci [arh.]. prophétiser
progresa (el ~). progressait proorocire. prophétie
progresat. progressé propaga. répandre, propager
progresând. progressant propagare. propagation
progresează. progresse (il ~) propagator. propagateur
progresie. progression propan [gaz]. propane
progresist. progressiste propice. propice
progresiv. progressif proporţie. proportion, ratio
progresiv (în mod ~). progressivement proporţiona proporţionez. proportionner
prohab [pop.]. braguette proporţional. proportionnel, proportionnellement
prohibi. prohiber propovădui. prêcher
prohibit. prohibé propovăduit. prêché
prohibiţie. prohibition proprietar. maître, propriétaire, patron
proiect. projet proprietate. possession, propriété, avoir [n.]
proiect de lege. projet de loi propriu. propre
proiecta. ébaucher, projeter proptea (de lemn) proptele. étai
proiectă. projeta propti. étayer
proiectând. projetant proptea. étayait
proiectează (ei ~). projettent propteam (eu ~). étayais (j'~)
proiectează (el ~). projette (il ~) proptesc (eu ~). étaie (j'~)
proiectez. projette (je ~) propteşte (el ~). étaie (il ~)
proiectil. projectile propteşti. étaies (tu ~)
proiector. projecteur proptim. étayons
proletar. travailleur, prolétaire proptind. étayant
proletar [adj.]. ouvrier [adj.] proptise. étayé (il avait ~)
prolifera. pulluler proptiseră. étayé (ils avaient ~)
proliferat. pullulé proptit. étayé
proliferează. pullule (il ~) proptiţi (voi ~). étayez
proliferează (ei ~). pullulent propune. proposer
promisiune. promesse propunere. suggestion, proposition
promite. promettre propus. proposé
promis. promis proră [mar.] prore. proue [mar.]
promit. promettent proroc. prophète
promite (el ~). promet proroci. prophétiser
promite (el ar ~). promettrait proscrie. bannir
promite (va ~). promettra proscris. banni, proscrit
promitea. promettait proscris [n.m.] proscrişi. hors-la-loi [n.m.]
promitem. promettons prosop prosoape. serviette, essuie-mains
promiteţi. promettez prospera. prospérer
promiţând. promettant prosperitate. bien-être, prospérité
promiţător. prometteur prospeţime. fraîcheur
promiţi. promets prost proastă, proşti, proaste. stupide, bête [adj.],
promontoriu. promontoire piètre, sot, méchant
promotor. promoteur prost [calitate]. inférieur, qualité (de mauvaise ~),
promoţie. promo mauvais
promova. promouvoir prost dispus (a fi ~). mauvaise humeur (être de ~)
promovat. promu prost dispus (fi ~). humeur (être de mauvaise ~)
promovează (el ~). promeut prost ca noaptea. bête comme ses pieds
prompt. prompt, promptement, immédiat prost ca noaptea (fi ~). bête comme un chou (être ~)
promptitudine. promptitude prost văzut. mal vu
promulgare. promulgation prostănac prostănacă / prostească. niais

- 173 -
prosterna. prosterner psihoză. psychose
prostesc. niais psst!. chut !, motus !
prosteşte. bêtement pt.. pour [abréviation]
prostie. stupidité, bêtise, niaiserie, sottise pppu
prostituată. putain, pute, prostituée pubelă. poubelle
prostituţie. prostitution public. public
prostuţ prostuţă. naïf, nigaud public (în mod ~). publiquement
protector. protecteur publica. publier
protector (sfânt ~). patron (saint ~) publica (el ~). publiait
protecţie. protection publicat. publié
protecţionism. protectionnisme publică (ei ~). publient
proteine. protides publică (el ~). publie
proteja. sauvegarder, protéger publice (ei să ~). publient (qu'ils ~)
protest. protestation publice (el să ~). publie (qu'il ~)
protesta. protester publicare. parution, publication
proteză. prothèse publicaţie. publication
protocol. protocole publică [adj.]. publique
protocolar. protocolaire publicitate. publicité, pub [col.]
protuberanţă. protubérance pucioasă [pop.]. soufre
ProTV it. =chaîne TV privée roumaine pudic pudică. pudique
proustian. Proustien pudoare. pudeur
provenit. issu pudoare (lipsă de ~). impudeur
provensal. Provençal pudra. poudrer
Provenţa. Provence pudrat [fruct]. glauque
proverbial. proverbial pudră. poudre
providenţă. providence pudrieră. poudrier
providenţial. providentiel pueril puerilă. puéril
provincial provincială. provincial puf [de pene]. duvet
provincie. province puf de gâscă. duvet d'oie
provizie. provision pufuliţă [bot.]. Epilobium nutans [bot.]
provizii. victuailles pugilat [neo.]. pugilat
provizoriu. provisoire pppui
provizoriu (în mod ~). provisoirement pui - pui [pl.]. poussin, poulet
provocator provocatori provocatoare. fauteur, pui de căprioară. faon
provocateur pui de somn. somme [sommeil]
prozaic. prosaïque pui de urs. ourson
prozator. prosateur puicuţă [fig.]. nénette [fam.]
proză. prose puiet. plant
prozodie. prosodie puişor. poussin
prudent. circonspect, prudent, discret, avisé,
pppul
précautionneux
pulă [vulg.]. sexe, zob [m.] [vulg.], bite [vulg.]
prun. prunier
pulberărie. poudrerie
prună. prune
pulbere. poussière, poudre
prunc. bébé, enfant
pulmonar. pulmonaire
pppse pulovăr, pulover, plovăr [pop.]. pull-over, pull, chandail
pseudo-patriotic. patriotard pulover pe gât. pull à col roulé
pseudonim. pseudonyme pulpană [n.f.]. pan [n.m.] [d’habit, de manteau]
pseudonim [scriitoricesc]. nom de plume pulpă (~ a unui fruct). chair, pulpe (~ d'un fruit)
pppsi pulpă (de berbec). gigot
psihanalist. psychanalyste puls. pouls
psihanaliza. psychanalyser pulsaţie. battement
psihanalizând. psychanalysant pulsator. lancinant
psihanalizat. psychanalysé pulsul (lua ~). pouls (tâter le ~)
psihanalizează. psychanalyse (il ~) pulverizator. atomiseur, vaporisateur
psihanaliză. psychanalyse pumn. poing
psihiatrie. psychiatrie pumn [lovitură]. coup de poing
psihiatru psihiatri. psychiatre pumnal. poignard
psihic. psychique pppun
psiholog. psychologue punct. point
psihologic. psychologique punct de atracţie. clou [fig.]
psihologie. psychologie punct culminant. comble [fig.], point culminant
psihotic. psychotique din punct de vedere. du point de vue Adev 26/10/07

- 174 -
punctual (în mod ~). ponctuellement pune la loc (ar ~). remettrait (il ~)
punctualitate. ponctualité pune la loc (el ~). remet (il ~)
punctualitate (cu ~). ponctuellement pune la loc (va ~). remettra (il ~)
punctuaţie. ponctuation pun la loc (ei ~). remettent
punctul să (fi pe ~). point de (être sur le ~) pun la loc (eu ~). remets (je ~)
pune. mettre, placer, poser punem la loc. remettons
pui (i-o ~). fous (tu ~) puneţi la loc. remettez
pui (tu ~). mets (tu ~) pune mâna pe. emparer, attraper
pun (ei ~). mettent, posent (ils ~) pune în mişcare. mettre en branle, mettre en marche
pun (eu ~). mets (je ~) pus la loc. remis
pun (i-o ~). fous (je ~) pus mâna pe. attrapé
pună (să ~). mette (qu'il ~) pune ochii pe. lorgner
punând. mettant punând ochii pe. lorgnant
pune (ar ~). mettrait, placerait pune ochii pe (el ~). lorgne (il ~)
pune (el ~). place (il ~), met (il ~), pose (il ~) punea ochii pe. lorgnait
pune (o ~). foutre [vulg.] pus ochii pe. lorgné
pune (va ~). mettra, placera puse ochii pe (el ~). lorgna (il ~)
punea. plaçait, mettait pune în ordine. arranger
punem. mettons puse în ordine (el ~). arrangea
punere. mise pune pariu. parier
puneţi. mettez pui pariu. paries (tu ~)
pus pusă. placé, mis, posé pun pariu (ei ~). parient
pune bani la saltea [pop.]. mettre de l’argent de côté pun pariu (eu ~). parie (je ~)
pune la borcan. mettre en conserves pun pariu că…!. chiche que… !
pune la cale. mijoter [fig.] pune pariu (el ~). parie (il ~)
pune la cale (el ~). mijote (il ~) [fig.] punea pariu. pariait
pune capăt. mettre fin punem pariu. parions
pune cătuşele. mettre en menottes, menotter puneţi pariu. pariez
pune pe cruce. crucifier pus pariu. parié
pus pe cruce. crucifié pune în pericol. mettre en danger
pune la curent. mettre au courant, mettre (qqn.) au pune piciorul pe pământ. mettre pied à terre
courant pune în practică (a ~). mettre en pratique
pune deoparte. mettre de côté pune în practică (a ~). œuvre (mettre en ~)
pune pe foc. mettre en feu pune la prăjit. faire frire
pune la fript. griller pune la punct. régler
pus la fript. grillé pune rămăşag. parier
pune la încercare. éprouver pui rămăşag. paries (tu ~)
punând la încercare. éprouvant pune rămăşag (el ~). parie (il ~)
pune la încercare (el ~). éprouve (il ~) pun rămăşag (eu ~). parie (je ~)
punea la încercare. éprouvait (il ~) punea rămăşag. pariait
pus la încercare. éprouvé punem rămăşag. parions
puse la încercare (el ~). éprouva (il ~) puneţi rămăşag. pariez
pune gresie. carreler pus rămăşag. parié
pune la index. mettre à l'index pune receptorul în furcă. raccrocher (le téléphone)
pune la îndoială. mettre en doute pus receptorul în furcă. raccroché (le téléphone)
pune între paranteze. mettre entre parenthèses puse receptorul în furcă. raccrocha (le téléphone)
pune o întrebare / întrebări. poser une question / des pune în scenă. mettre en scène
questions pune în serie. sérialiser
pune o întrebare încheietoare. coller [arg. école] pune stăpânire. emparer (s'~)
pune întrebări. interroger, poser des questions, pune şaua pe cal. seller
questionner pus şaua pe cal. sellé
pune întrebări (el ~). interroge (il ~) pus pe şotii. facétieux
pune întrebări încuietoare [a. poser des colles [arg. pune în valoare. mettre en valeur
scol.] pune în vânzare. mettre en vente
pun întrebări (ei ~). interrogent (ils ~) pune la umăr [puşca]. mettre en joue [fusil]
pun întrebări (eu ~). interroge (j'~) pungaş. escroc, fripon, filou
punea întrebări (el ~). interrogeait pungă. bourse
pune în libertate. relâcher pungăşi. filouter
pus în libertate. relâché pungăşea. filoutait
pune pe lista neagră. mettre sur la liste noire pungăşeşte. filoute (il ~)
pune la loc. remettre pungăşit. filouté
pui la loc (tu ~). remets (tu ~) punguliţă [bot.]. Thlaspi pawlowskii [bot.]

- 175 -
punguţă. sachet puştoaică [fam.]. nénette [fam.]
pupătură. bisou ppput
pupic. bisou putea. pouvoir
pupilă [anat.]. iris [anat.] poată (să ~). puisse
pppur poate (el ~). peut (il ~)
purgatoriu. purgatoire pot (ei ~). peuvent
purice. puce pot (eu ~). peux (je ~), puis (je ~)
purjare. épuration pot (să ~). puisse (que je ~)
puroi puroaie. pus [n.] liquide pathologique, sanie poţi. peux (tu ~)
purpură. pourpre [n.] putând. pouvant
purpuriu. pourpre, pourpre [adj.] putea. pouvait
purta. portait putea (ar ~). pourrait, pourraient
purta. porter putea (va ~). pourra
poartă (ei ~). portent putem. pouvons
poartă. porte (il ~) puteţi. pouvez
port (eu ~). porte (je ~) putut. pu
porţi (tu ~). portes (tu ~) putere. force, puissance
purta [haină]. porter [vêtement] putere (cu ~). fort [adv.], puissamment
purta doliu. porter le deuil putere (fără ~). faible
purta pentru prima dată. étrenner puternic. puissant, intense, fort [adj.]
purtai. portais (tu ~) putoare. pestilence, relent [n.m.], puanteur
purtai. portai putred. pourri, décomposé, corrompu [fig.], putride
purtam (eu ~). portais (je ~) putrefacţie. putréfaction
purtam (noi ~). portions putrezească (să ~). pourrisse (qu'il ~)
purtând. portant putrezeşte. pourrit, décompose (se ~)
purtară. portèrent putrezi putrezesc. pourrir, putréfier, décomposer (se
purtarăm. portâmes ~)
purtarăţi. portâtes putreziciune. corruption [fig.], pourriture
purtase. porté (il avait ~) putrezire. pourriture
purtasem (eu ~). porté (j'avais ~) putrezit. pourri
purtaseră. porté (ils avaient ~) puturos [miros] puturoasă. puant, pestilentiel
purtaserăm. porté (nous avions ~) puţ. puits, fosse, galerie [mine]
purtaserăţi. porté (vous aviez ~) puţă [vulg.]. pénis, queue [fig.], chibre [vulg.], bite
purtaseşi. porté (tu avais ~) [vulg.], zob [m.] [vulg.]
purtaşi. portas puţin. peu
purtat. usé, porté puţin (cel ~). moins (du ~)
purtaţi. portez puţin (oricât de ~). peu que (pour ~)
purtaţi (voi ~). portiez puţin apreciat. méconnu
purtau. portaient puţin câte puţin. petit à petit, peu à peu
purtăm. portons puţin cunoscut. méconnu
purtă. porta puţinul [n.]. peu (le ~)
purtare. port PVC. PVC
purtător purtătoare. porteur
purtător de cuvânt. porte-parole Adev 15/02/08 qqqa
pppus Québec. Québec
puseu [med.]. poussée [méd.], pulsion rrra
pustii. ravager, dévaster, infester rabat. rabais
pustii [prin jaf]. saccager rablă. vieille bagnole [fam.]
pustia (el ~) [prin jaf]. saccageait raboteză. raboteuse
pustiau [prin jaf]. saccageaient rac. écrevisse. rák
pustiesc (ei ~) [prin jaf]. saccagent Rac [zodiac]. Cancer [zodiaque]
pustiire. ravage rachetă. fusée
pustiit. dévasté rrrad
pustiit [prin jaf]. saccagé radă. rade
pustnic. ermite radia (dintr-o listă). radier
pustnicie. ermitage radia [elimina]. rayer
puşcă puşti. fusil radiat [eliminat]. rayé
puşcăriaş. prisonnier [détenu]
radia [lumină]. rayonner
puşcărie. taule [pop.], prison, tôle [pop.], geôle [arch.]
radia (el ~) [lumină]. rayonnait
puşculiţă. tirelire
radiat [lumină]. rayonné
puşlama. crapule
radiau [lumină] ~). rayonnaient
puşti [sg.]. gamin

- 176 -
radiază (ei ~) [lumină]. rayonnent (ils ~) rrras
radiază (el ~) [lumină]. rayonne (il ~) ras la sânge. glabre
radie (el ~) [lumină]. rayonna rasă. race
radiezi [lumină]. rayonnes (tu ~) rasă (de ~). racé
radiator. radiateur rasă de călugăr. froc
radiaţie. radiation, rayonnement [radiation] rasol de vacă cu legume. pot-au-feu
radical (în mod ~). radicalement rrrat
radieră. gomme rata. manquer, gâcher, rater [cible], rater
radio. radio rata (el ~). ratait (il ~) [cible]
radioactiv. radioactif rata (el ~). ratait
radioactivitate. radioactivité ratai. ratais (tu ~)
radiografie. radio ratai. ratai [cible]
radiografie (face o ~). radio (faire une ~) ratai (eu ~). ratai
radioreceptor. récepteur ratam. ratais (je ~) [cible]
radios radioasă. radieux, rayonnant ratam (eu ~). ratais (je ~)
rafală (de vânt). rafale, coup de vent ratară. ratèrent
raft. étagère ratarăm (noi ~). ratâmes
rafturi. rayonnage ratarăţi. ratâtes
rage. rugir ratase. raté (il avait ~) [cible]
raglan. raglan ratase (el ~). raté (il avait ~)
rahat. merde [vulg.] ratasem (eu ~). raté (j'avais ~)
rahat (de ~). merdeux, merdique rataseră. raté (ils avaient ~)
rahat (de câine). crotte rataseşi. raté (tu avais ~)
rahat (fi în ~) [pop.]. merde (être dans la ~) [pop.] rataşi. ratas (tu ~)
rahat [fig.]. caca [fam.] ratat. gâché, manqué, raté [cible], foutu [fig.]
rahat [patiserie]. loukoum ratat (fi un ~). nul (être ~)
rrrai rataţi (voi ~). ratez
rai. paradis rată (el ~). rata
raion [al unui magazin]. rayon [secteur] rată (el~). rata (il ~) [cible]
raită. tour [promenade] ratăm. ratons (nous ~)
raită (da o ~). tour (faire un ~) ratând. ratant [cible]
rrram ratând. ratant
ram [n.m.][poet.] ramuri. rameau [n.m.] ratează (ei ~). ratent
ramă. cadre, rame, aviron ratează (el ~). rate (il ~)
rambleu [CFR]. remblai [SNCF] ratează (el~). rate (il ~) [cible]
ratez. rate (je ~)
ramburs. remboursement
ratezi. rates (tu ~)
rambursa rambursez. rembourser
rată lunară. mensualité
rambursaţi (voi ~). remboursez
rambursăm. remboursons ratifica. ratifier
rambursează (ei ~). remboursent ratifică (ei ~). ratifient (ils ~)
rambursează (el ~). rembourse (il ~) ratifica (el ~). ratifiait
rambursez. rembourse (je ~) ratifică (el ~). ratifie (il ~)
rambursezi. rembourses (tu ~) ratificând. ratifiant
rambursare. remboursement ratificat. ratifié
ramolit. ramolli, gâteux ratificau. ratifiaient
ratifice (ei să ~). ratifient (qu'ils ~)
rrran
ratificare. ratification
rană. lacération, blessure, plaie
raţă raţe. canard
rancei. =montagnes S Carpates Orient.
raţie raţii. portion, ration
randament. rendement
raţie [de subzistenţă]. portion [de subsistance]
randevu [pop.]. rendez-vous
ranforsat [neo.]. armé raţional. sensé, rationnel
raniţă. havresac raţional (în mod ~). rationnellement
raniţă [mil.]. sac à dos raţionaliza. rationaliser
Ranunculus crenatus. renoncule des bois [bot.] raţionalizat. rationalisé
raţionalizează (el ~). rationalise (il ~)
rrrap
rap [muz.]. rap [mus.] rrrau
rapace. cupide, rapace Raul. Raoul
raport. ratio rrrav
rapsodic. rhapsodique ravagii [pl.]. ravage
rapiţă [bot.]. colza [bot.] rave [muz.]. rave [mus.]
Rarău. =montagne des Carpates Orient. ravină [n.f.] ravine. ravin [n.m.]
râvnă. zèle

- 177 -
rrraz răpesc (eu ~). ravis (je ~), enlève (j'~), kidnappe
rază raze. rayon [de lumière] (je ~)
rază X raze X. rayon X răpeşte. ravit (il ~), kidnappe (il ~)
rază de acţiune. portée, rayon d’action răpeşti. enlèves (tu ~), ravis (tu ~), kidnappes
râzăreţ [fam.]. rieur, riant răpi (el ~). enleva, kidnappa
razia. razzia (la ~) răpim. enlevons, ravissons, kidnappons
razie [n.f.]. razzia [n.f.] răpit. ravi, kidnappé, enlevé
razie poliţienească. bourrasque [arg.] răpiţi. ravissez, enlevez, kidnappez
razmut [aero]. rase-motte [aéro] răpire. enlèvement, ravissement, kidnapping
razna. champs (à travers ~) răpitor. ravisseur [n.m.]
rrră răposa. trépasser, décéder, mourir
răbdare. patience răposat [n.] răposată. mort [n.], défunt, décédé [n.]
răbdări (scoate din ~). chier (faire ~) [pop. vulg.] răsad. plant
răbdător răbdătoare. patient [adj.] răsare (soarele ~). lève (le soleil se ~)
răbdător (în mod ~). patiemment răsări. lever [soleil]
răbduriu [arh.] răbdurie. patient [adj.] răsărit. est [n.], lever de soleil, Orient
răblăgit. usagé răsărit [n.][punct cardinal]. est [point cardinal]
răceală. refroidissement, froideur răsăritul soarelui. lever du soleil
răceală (cu ~). fraîchement răscoală. mutinerie, émeute, révolte, révolution
răceală [fig.]. sécheresse [fig.] răscroi. échancrer
răchită. osier răscroială. échancrure
răchitan [n.m.] [bot.]. Lythrum salicaria, salicaire [n.f.] răscruce răscruci. intersection, carrefour, croisement
[bot.] răscula (se ~). révolter
răci. enrhumer răsculat [n.]. révolté [n.], insurgé
răcit. enrhumé răscumpăra. racheter
răci (se ~). refroidir răscumpărare. rachat
răcire. refroidissement răscumpărat. racheté
răcitor. frigo [fam.] răsfăţa. gâter [un enfant], dorloter
răcituri [pl.]. gelée [alim.] răsfaţă. dorlote (il ~), gâte (il ~) [un enfant]
răcoare. fraîcheur răsfaţă (ei ~). gâtent [un enfant]
răcoare (e cam ~). frisquet (il fait ~) [fam.] răsfaţa (el ~). dorlotait
răcoare [pop]. taule [pop.] răsfăţ (eu ~). dorlote (je ~)
răcoros răcoroasă. frisquet [col.], frais [adj.], frisquet răsfăţă (el ~). dorlota (il ~)
[fam.] răsfăţând. dorlotant
răculeţ [bot.]. Polygonum bistorta [bot.] răsfăţat. gâté
rădăcină. racine răsfeţe (el să ~). dorlote (qu'il ~)
răgaz. loisir răsfeţi (tu ~). dorlotes (tu ~)
răgaz (fără ~). répit (sans ~) răsfrânge. rabattre
răget. rugissement răsfrâng (ei ~). rabattent
răguşeală. enrouement răsfrâng (eu ~). rabats (je ~)
răguşi. enrouer răsfrâng (tu ~). rabats (tu ~)
răguşit. rauque răsfrânge. rabat (il ~)
răhăţel [de copil]. merdaillon [fam.] răsfrângem. rabattons
rămâne. rester răsfrângeţi. rabattez
rămâne în pană [auto.]. tomber en panne răsfrânt. rabattu
rămâne în urmă. retarder răspândac [pop.]. colporteur (de rumeurs)
rămâne nemişcat. figer [fig.] răspândi. répandre, disperser, propager
rămâne nemişcat (el ~). fige (il ~) răspândi (zvonuri). colporter (des rumeurs)
rămâne repetent. doubler (~ une classe) răspântie răspântii. intersection, croisement, carrefour
rămâne surd la. sourde oreille (faire la ~) răsplată. rétribution, récompense
rămas bun. adieu răsplătesc (ils ~). récompensent
rămas nemişcat. figé [fig.] răsplăteşte. récompense (il ~)
rămase nemişcat. figea (il ~) [fig.] răsplăti. récompenser
rămăşag. gageure, pari răspunde. répondre, répliquer
rămăşiţă rămăşiţe. vestige, reste [n.] răspuns. réplique, réponse, réaction
rămăşiţe pământeşti [pl.]. cendres [pl.] [fig.] răstigni. crucifier
răni. écharper, blesser, plaies răstignit. crucifié
rănii. plaie (de la ~) răstimp. délai, durée
rănit. blessé, écharper răsturna. renverser, basculer, capoter, verser,
răpi. ravir, enlever, kidnapper chambarder
răpesc (ei ~). enlèvent, ravissent, kidnappent răsturna (se ~). culbuter
răsturna (se ~) [mar.]. chavirer

- 178 -
răsturnare. renversement războieşte cu (se ~). combat (il ~)
răsturnat. renversé, basculé, versé, capoté, războieşti cu (te ~). combats (tu ~)
chambardé războii (mă ~). combattis (je ~)
răsturnat [mar.]. chaviré războim cu (ne ~). combattons
răsuci. tordre războindu-se cu. combattant
răsucea. tordait războise (se ~). combattu (il avait ~)
răsuceai. tordais (tu ~) războit cu. combattu
răsuceam. tordais (je ~) războiţi cu (vă ~). combattez
răsuceam (noi ~). tordions războinic [adj.]. belliqueux
răsuceaţi. tordiez războinic [n.]. guerrier, combattant [n.]
răsuceau. tordaient răzbuna. venger
răsucesc (ei ~). tordent răzbunare. vengeance, revanche
răsucesc (eu ~). tords (je ~) răzbunător. revanchard
răsuceşte. tord răzgâia. gâter [un enfant]
răsuceşti. tords (tu ~) răzgâie. gâte (il ~) [un enfant]
răsuci (el ~). tordit răzgâie (ei ~). gâtent [un enfant]
răsucim. tordons răzgândi (se ~). raviser (se ~)
răsucit răsucită. tordu, tors răzgândi (el se ~). ravisa (il se ~)
răsuciţi. tordez răzgândească (să se ~). ravise (qu'il se ~)
răsucire. torsion răzgândesc (mă ~). ravise (je me ~)
răsuflare întretăiată. souffle coupé răzgândesc (se ~). ravisent (ils se ~)
răsuflătoare [a unei tainiţe] (invariable). soupirail răzgândeşte (se ~). ravise (il se ~)
soupiraux răzgândi. changer d’idée, se raviser. meggondol
răsuna. résonner, retentir răzgândim (ne ~). ravisons (nous nous ~)
răsunător. vibrant, retentissant, éclatant răzgândit. ravisé
răsunet. retentissement, tintement răzor (de flori). parterre
răşină. résine răzui. racler, gratter
răşină de pin [n.f.]. tarc [n.m.] răzuit. gratté
răşinos. résineux răzvrăti (contra). dresser (se ~ contre)
rătăci. errer răzvrătire. sédition, rébellion
rătăcea. errait (il ~) răzvrătit. séditieux [m.]
rătăci (se ~). paumer (se ~) [fam.] răzvrătit [n.] răzvrătită. insurgé [n.], rebelle
rătăcise. erré (il avait ~) rrrâ
rătăcisem. erré (j'avais ~) râde. rire, rigoler [fam.]
rătăcit. erré, hagard A râde galben. rire jaune
rătăcitor. errant, nomade [adj.] râd (ei ~). rient
rău răi rea rele. mauvais, vilain, malicieux, méchant, râd (eu ~). ris (je ~)
mal râdă (să ~). rie
rău (face rău ~ cuiva). tort (faire ~ à qqn) râde de. moquer de (se ~), persifler, railler,
rău [calitate]. mauvais, défectueux, qualité (de ridiculiser
mauvaise ~) râde silit. rire jaune
răufăcător [n.]. malfaiteur râdea. rirait
răusna. tinter [cloches] râdeam. riions
răutate. méchanceté râdem. rions
răutate (cu ~). méchamment râdeţi. riez
răutăcios. malveillant, méchant, vil, malicieux, vache, râs (lua în ~). dérision (tourner en ~)
malin râs [vb.]. ri
răuvoitor. malintentionné, malveillant râzând. riant
răvăşeau. brouillait râzi. tu ris
răvăşi. brouiller râie. gale [zool.]
răvăşit. sinistré, brouillé, dévasté râios. galeux
rrrăz râmă [n.f.] râme. ver de terre [n.m.]
război războaie. guerre rând. file
război (de ţesut). métier [textile] rând (pe ~). tour de rôle (à ~)
război cu (se ~). combattre rând [în ordine]. tour [ordre]
război (el se ~). combattit (il ~) rând pe rând. tour à tour
războia cu (se ~). combattait rândui rîndui (vieux). arranger
războiască (ei să se ~). combattent (qu'ils ~) rânduim. arrangeons
războiască (el să se ~). combatte (qu'il ~) rândul (la ~ meu). tour (à mon ~)
războiau cu (se ~). combattaient rândunea, rândunică. hirondelle
războiesc cu (ei se ~). combattent rânge rece. sang-froid
războiesc cu (mă ~). combats (je ~) râpă [n.f.] râpe. ravin [n.m.]

- 179 -
râset. rire [n.] rece [adj. f.sg.]. froide
râşniţă de cafea. moulin à café recensa. recenser
rât. groin recensământ. recensement
râu. rivière recent recenţi recentă. récent, nouveau
râul. rivière (la ~) recent [adv.]. dernièrement, nouvellement, récemment
rrre receptacul. réceptacle
rea purtare. inconduite receptiv. réceptif
reabilita. réhabiliter receptivitate. réceptivité
reabilitare. réhabilitation receptor. récepteur
reacţie. réaction receptor (~ telefonic) [nn.]. combiné [n.m.]
reacţiona. réagir receptor (de telefon). écouteur
reacţiona (el ~). réagissait recepţie. réception [banquet]
reacţionai. réagissais (tu ~) recepţie (treceţi pe ~). écoute (prenez l'~)
reacţionăm. réagissons recepţie [hotel]. réception [hôtel]
reacţionam (eu ~). réagissais (je ~) recepţionist. réceptionniste
reacţionând. réagissant recesiune. récession
reacţionase. réagi (il avait ~) recesiv. récessif
reacţionaseră. réagi (ils avaient ~) rechin. requin
reacţionat. réagi rechizitoriu. réquisitoire
reacţionaţi (voi ~). réagissez recidivă [a unei boli]. rechute
reacţionau. réagissaient recidivist. récidiviste, repris de justice
reacţionează (el ~). réagissent recif. récif
reacţionează (el ~). réagit recipisă [n.f.]. récépissé [n.m.], accusé, bon [n.],
reacţioneze (el să ~). réagisse (qu'il ~) quittance
reacţionezi. réagis (tu ~) reciproc. mutuel, réciproque
reacţionar. réactionnaire reciproc (în mod ~). réciproquement, mutuellement
reactivat. réactiver recita. réciter
reactivat. réactivé recit. récite (je ~)
readmite. réadmettre recitai. récitais (tu ~)
real. réel recitam (eu ~). récitais
real [în mod ~]. réellement recitam (noi ~). récitions
realism. réalisme recitare. récitation
realismul magic [lit.]. réalisme magique [lit.] recitaţi. récitez
realist. réaliste recitau. récitaient
realitate (în ~). réalité recitau. récitaient
realitate (în ~). effet (en ~) recita (el ~). récitait
realităţii. réalité (de la ~) recită (ei ~). récite (ils ~)
realizabil. faisable, exécutable, réalisable recită (el ~). récite (il ~)
realizare. réalisation recităm. récitons
realizator. réalisateur reciţi. récites (tu ~)
realmente. réellement reclădi. rebâtir
reamenaja. réaménager reclădea. rebâtissait
reaminti (a-şi ~). se ressouvenir [arh.liv.] reclădeau. rebâtissaient
reanima. réanimer reclădesc. rebâtissent
reavoinţă. mauvaise foi, malveillance reclădeşte. rebâtit
rrreb reclădind. rebâtissant
rebarbara. rhubarbe reclădit. rebâti
rebarbativ. rébarbatif reclama. réclamer
rebel [n.] rebelă. rebelle [m.], insurgé reclamaţie. plainte, réclamation, doléance, grief
rebeliune. rébellion reclamaţie (face o ~). plainte (porter ~)
rebus. mots croisés, rébus reclamă vorbită. tchatche [fam.]
rebut. rebut recluziune. isolement, réclusion
rrrec recoltă a (nu ~). récolte
recapitula. récapituler recolta (a ~). récolter
recapitula (el ~). récapitulait (il ~) recoltat. récolté
recapitulăm (să ~)!. récapitulons ! recoltau. récoltaient
recapitulat. récapitulé recoltează (ei ~). récoltent
recapitulează (ei ~). récapitulent recoltează (el ~). récolte (il ~)
recapitulează (el ~). récapitule (il ~) recomanda. recommander
recapitulare. récapitulation recomand. recommande (je ~)
recăsători (se ~). remarier (se ~) recomanda (el ~). recommandait
rece. frigide, froid [adj.], frisquet [pop.], glacial recomanda (nu ~). déconseiller

- 180 -
recomandai. recommandais (tu ~) recuperau. récupéraient
recomandam (eu ~). recommandais (je ~) recuperăm. récupérons
recomandat. recommandé recuperează (ei ~). récupèrent
recomandaţi (voi ~). recommandez recuperează (el ~). récupère (il ~)
recomandau. recommandaient recuperez. récupère (je ~)
recomandă (ei ~). recommande (ils ~) recuperezi. récupères
recomandă (el ~). recommande (il ~) recupera timpul pierdut. rattraper [le temps perdu]
recomandăm. recommandons recupera timpul pierdut (el ~). rattrapait (il ~)
recomanzi. recommandes [temps]
recomandare. recommandation recuperat timpul pierdut. rattrapé [temps],
recomandată. lettre recommandée récupéré [temps]
recompensa. récompenser recuperează timpul pierdut. rattrape (il ~) [temps]
recompensat. récompensé recurge la. recourir à
recompensă. récompense recurs. recours [rédiger]
recompensează. récompense (il ~) rrred
recompensez. récompensent redacta. dresser [rédiger], rédiger
reconcilia reconciliez. raccommoder, réconcilier redacta (il ~). rédigeait
reconciliat. raccommodé redactare. rédaction
reconciliază (ei ~). raccommodent redactat. dressé [rédigé], rédigé
reconciliază (el ~). raccommode (il ~) redactează (el ~). dresse (il ~) [rédige]
reconciliere. réconciliation redactează (il ~). rédige (il ~)
reconduce. reconduire redactor. rédacteur, rédactrice
reconfortant. réconfortant redacţie. rédaction
reconstitui. reconstituer redeschide. rouvrir
reconstituire. reconstitution redeschis. rouvert
reconstituit. reconstitué redescoperi. redécouvrir
reconstrui. rebâtir, reconstruire redescoperit. redécouvert
reconstruia. rebâtissait redingotă. redingote
reconstruiau. rebâtissaient redresa. redresser
reconstruiesc. rebâtissent redresa economia. relever l'économie
reconstruieşte. rebâtit redresare. redressement
reconstruind. rebâtissant redresat. relevé
reconstruit. rebâti reduce. rabattre, réduire, rabat (il ~), diminuer,
recrea. récréer rabaisser
recreat. récréé reduc (ei ~). rabattent
recreaţie. récréation reduc (eu ~). réduis (je ~), diminue (je ~),
recreere. plaisance, récréation rabaisse (je ~), r
recrut. recrue reducem. rabattons
recruta. recruter reduceţi. rabattez
recrutare. recrutement reduci (tu ~). rabats (tu ~)
rectifica. rectifier redus. réduit, diminué, licencié [mis au
rectificat. rectifié chômage], amoindri
rectifică (el ~). rectifie (il ~) reducere reduceri. baisse, réduction, abaissement,
rector. recteur diminution Adev 08/01/08
reculege (se ~). recueillir (se ~) reducere [comercială]. promotion, rabais, escompte,
reculegere. recueillement promo, réduction
recunoaşte. admettre, reconnaître, avouer, confesser A început sezonul reducerilor în Italia. La saison des
recunoaşte (el ~). reconnaît soldes a commencé en Italie Adev 07/01/08
recunoaştem. reconnaissons redutabil. redoutable
recunoaştere. reconnaissance rrref
recunoaşteţi. reconnaissez Ref.. refuge [abréviation cartographique]
recunonoscător recunoscătoare. reconnaissant reface. refaire
recunosc (ei ~). reconnaissent referat. communication (scientifique)
recunosc (eu ~). reconnais (je ~) referi. concerner
recunoscuse. reconnu (il avait ~) referinţă. référence
recunoscut. reconnu referire. référence
recunoşti. reconnais (tu ~) referitor la. sur, rapport à (par ~), concerna, propos
recunoştinţă. reconnaissance, gratitude de (à ~)
recupera. récupérer reflecta. penser, méditer à, cogiter, réfléchir à
recupera (il ~). récupérait reflecta [optic]. refléter, mirer
recuperare. récupération reflectare [optic]. reflet, réflexion
recuperaţi (voi ~). récupérez reflectat. médité

- 181 -
reflex [optic]. reflet reiat [textil]. rayé [textil]
reflexie. réflexion reiniţializa [PC]. réinitialiser [PC]
reflux. reflux reitera. itérer
reforma. réformer reiterant. itératif
reformator. réformateur reiterat. itéré
reformă. réforme reîmbrăca. rhabiller
reformist. réformiste reîmpăduri. reboiser
refractar. réfractaire, intraitable reînarmare. réarmement
refren. refrain reîncepe. recommencer
refugia (se ~). réfugier (se ~) reîncep (ei ~). recommencent
refugiu. refuge, retraite, sanctuaire, havre reîncep (eu ~). recommence (je ~)
refugiul. refuge (le ~) reîncepe (el ~). recommence (il ~)
refuz. refus, rejet reînceperea claselor. rentrée (la ~)
refuza. dire non à, refuser, décliner, dire non reîncepi. recommences
refuzat. décliné, refusé reînceput. recommencé
refuză (ei ~). refusent, déclinent reînnoi. renouveler, renouer
refuză (el ~). refuse (il ~), décline (il ~) reînpăcare. réconciliation
refuză (el ~) [imperf.]. refusa, déclina reîntoarcere. retour, renvoi
rrreg reîntoarcere (~ a unui actor). come-back
regal. royal rrrel
regat. royaume relaş [teatru]. relâche
Regatul Unit. Royaume Uni relata în amănunt. détailler
regăsi. retrouver relatare. récit
rege. roi relativ. relatif
regie. mise en scène relativ (în mod ~). relativement
regim. régime relaţie. relation
regim (alimentar). diète relaxa. décontracter (se ~), relâcher, relaxe, détendre
regină. reine relaxat. décontracté, relaxé, relâché, détendu
regină [la şah]. dame [aux échecs] releva. relever
regional. régional relevant. relevant
registru. registre relevat. relevé
registru de casă. livre de comptes relevă (el ~). relève (il ~)
regiune [n.f.]. région, pays [région], contrée [n.f.] releveu [geo]. relèvement
regiza. mettre en scène relevezi. relèves (tu ~)
regizor. metteur en scène relicvă relicve. relique [n.f.]
regla. régler relief. relief, saillie
reglabil. réglable religie religii. culte, religion
regresa. régresser religios. religieux
regret [n.]. regret [n.], remords [n.sg.] relua. reprendre
regreta. être désolé, regretter, regrets (avoir des ~), reluare. reprise
déplorer reluat. repris
regret (eu ~). regrette (je ~) rrrem
regretă (il ~). déplore (il ~), regrette (il ~) remaia. remmailler
regretăm. regrettons, déplorons remaiat. remmaillé
regretat. déploré, regretté remania. remanier
regretaţi (vous ~). regrettez, déplorez remaniat. remanié [adj.]
regreţi. regrettes (tu ~), déplores remaniază (el ~). remanie (il ~)
regula. foutre [vulg.] remaniere. remaniement
regula (el va ~). foutra remarca. remarquer
regulat [fig.]. foutu [vulg.] remarc (eu ~). remarque (je ~)
regulând. foutant remarcat. remarqué
regulează. fout (il ~) remarcaţi (voi ~). remarquez
regulez. fous (tu ~), fous (je ~) remarcă. remarque
regulament. règlement remarcă (el ~). remarque (il ~)
regulat. régulier remarcăm. remarquons (nous ~)
regulat (în mod ~). régulièrement remarci. remarques (tu ~)
regulă. norme, règle, régulation remarcabil. insigne [adj.], remarquable
regulă (a nu fi în ~). clocher [verbe, fig.] remedia. remédier
regulă (ceva nu e în ~). cloche (il y a qq chose qui ~) remediat. remédié
regulă (de ~). généralement remediază (el ~). remédie (il ~)
rrrei remediu remedii. antidote, contrepoison, remède

- 182 -
remite. remettre reporter. reporter
remis. remis represalii. représailles
remit (ei ~). remettent represiune. répression
remit (eu ~). remets (je ~) reprezenta. figurer
remite (ar ~). remettrait (il ~) reprezenta (el ~). figurait (il ~)
remite (el ~). remet (il ~) reprezentare. représentation
remite (va ~). remettra (il ~) reprezentat. figuré
remitem. remettons reprezentaţie. représentation
remiteţi. remettez reprezentau. figuraient
remiţi (tu ~). remets (tu ~) reprezintă (el ~). figure (il ~)
remite o scrisoare. remettre (~ une lettre) reprima. réprimer, étouffer [fig.]
remiză [clădire]. remise [bâtim.] reprima (el ~). étouffait (il ~) [fig.]
remorca. remorquer reprimă. étouffe (il ~)
remorca (el ~). remorquait reprimă (el ~) [perf. s.]. étouffa (il ~) [fig.]
remorcând. remorquant reproba. réprouver
remorcat. remorqué reproduce. reproduire, copier, imiter
remorcare. remorquage reproduce (se ~). reproduire
remorcă [n.f.] remorci [n.f.pl.]. remorque [n.f.] reproş. reproche
remorcher [mar.]. remorqueur reproşa. gronder, reprocher
echipajul remorcherului. l’équipage du remorqueur republică. république
Adev 11/11/07 republican. républicain
remunera. rétribuer, rémunérer repudia. répudier
remunerare. rémunération, rétribution repugna. répugner
remuneraţie. rémunération repulsie. aversion, répulsion, répugnance, haut-le-cœur
remuşcare [n.f.] remuşcări. remords [n.m.], repentir repune. remettre
rrren repui (tu ~). remets (tu ~)
renaşte. renaître repun (ei ~). remettent
renaştere. renaissance repun (eu ~). remets (je ~)
Renaşterea. Renaissance (la ~) repune (ar ~). remettrait (il ~)
rendez-vous [neo.]. rendez-vous repune (el ~). remet (il ~)
renega. abjurer, renier repune (va ~). remettra (il ~)
renegare. abjuration repunem. remettons
renova. réaménager, rénover, restaurer repuneţi. remettez
renova [o clădire]. ravaler [un bâtiment] repus. remis
renovare. rénovation repune în funcţiune. remettre en marche
renovator. rénovateur repunere. remise
rentabil. profitable, rentable, lucratif reputaţie. réputation
rentă. rente reputaţie proastă (cu ~). mal vu
renume. renom, renommée [n.], réputation rrres
renumit renumită. fameux, renommé resemna. résigner
renunţa. renoncer resemnare. résignation
renunţare. renoncement resimţi. ressentir
rrrep resort. ressort
repara. dépanner, rafistoler [pop.], remédier, réparer respect. respect
repartizare. division [distrib.] respect (~ legea). observe (j' ~ la loi)
repaus. repos respecta. respecter
reper. jalon, repère respecta (a ~ legea). observer (~ la loi)
repera. repérer respectă (~ legea). observe (il ~ la loi), observent (~
repertoar. index la loi)
repertoriu. répertoire respecta (el ~ legea). observait (~ la loi)
repertoriu [PC]. dossier [PC] respecta angajamentele scrise. honorer sa signature
repeta. redire, redouble, réitérer, répéter, dire de respectabil. respectable
nouveau respectiv. respectivement
repeta (~ clasa). doubler (~ une classe) respectuos. respectueux
repetat. répété, itéré respectuos (în mod ~). respectueusement
repetitiv. répétitif, itératif respingător. dégueulasse [pop], repoussant, répugnant,
repezeală (la ~). hâte (à la ~) dégoûtant
repezi. brusquer respinge. rejeter, repousser Adev 28/03/08
repezit. brusque respira. respirer
replia (se ~). replier respirabil. respirable
replica. répliquer respiraţie. respiration
replică. réplique [n.]

- 183 -
respiră greu (care ~). pantelant, souffle (à bout de ~), returna. retourner
essoufflé retuş. retouche
responsabil. responsable retuşare. retouche
responsabilitate. responsabilité reţea. réseau
rest resturi. reliquat, reste [n.] reţea [electr.]. secteur [électr.]
restabili. rétablir, relever reţetă reţete. recette
restabilesc (eu ~). relève (je ~) reţetă [farm.]. ordonnance [pharm.]
restabileşte. relève (il ~) reţine. retenir
restabileşti. relèves (tu ~) reţine (el ~). retient
restabili (se ~) [după boală]. remettre (se~) [après reţinere. rétention
maladie] reţinut de poliţie (fi ~). garde à vue (être en ~)
restabili pacea. pacifier reumatism. rhumatisme
restabilit. relevé reumă [pop.]. rhumatisme
restaura. restaurer reuni. réunir, assembler
restaurant de gară. buffet reunire. réunion
restaurare. restauration reuniune. réunion
restitui. rendre, restituer reuşi. réussir, succéder à, parvenir, aboutir
restitui (ar ~). rendrait reuşită. réussite, succès
restitui (el ~) [imperf.]. rendit rrrev
restitui (eu ~). rends (je ~) revanşă. revanche
restitui (tu ~). rends (tu ~) revarsă (se ~). déborde
restitui (va ~). rendra revărsa (se ~). déborder
restituia. rendait revărsat. débordé
restituie (ei ~). rendent revedea. revoir
restituie (el ~). rend revede. revoit
restituim. rendons revăd. revois (je ~)
restituire. restitution revăd (ei ~). revoient
restituit. rendu revăzut. revu
restituiţi. rendez revedea (el ~). revoyait
restrânge. restreindre revedeam. revoyais (je ~)
restrâns. restreint revedem. revoyons
restricţie. restriction revedere (la ~). revoir (au ~)
resturi [pl.]. vestiges [pl.], restes [pl.], rogatons [pl.] revedeţi. revoyez
resurecţie. résurrection revezi. revois (tu ~)
resurse. ressources revela. divulguer, dévoiler, révéler
resuscita [med.]. ressusciter, réanimer revelat. révélé
reşou. réchaud revelator. révélateur
rrret revelaţie. révélation
retardat. arriéré revelion. réveillon
Retezat. =montagnes - Carpates S roum. revendica. revendiquer, réclamer
reticent. réticent revendicare. revendication
reticenţă. réticence reveni. revenir
retor. orateur revenea. revenait
retorică. rhétorique reveni (ar ~). reviendrait
retortă. cornue [phys.] reveni (va ~). reviendra
retracta. rétracter, dédire revenim. revenons
retrage. retirer revenit. revenu
retrag. retire (je ~) reveniţi. revenez
retrag (ei ~). retirent revii (tu ~). reviens (tu ~)
retrage (el ~). retire (il ~) revin (ei ~). reviennent
retragem. retirons revin (eu ~). reviens (je ~)
retragere. retraite, retrait, recul revine (el ~). revient (il ~)
retrageţi. retirez revine (îi ~). échoit (il ~)
retragi. retires (tu ~) revent. rhubarbe
retrăgea. retirait rever. revers [vêtement]
retras. etiré, retenu, réservé reverie. rêverie, songe
retrăi. revivre revers [al unei medalii]. revers [d'une médaille]
retrăieşte. revît revigora. raviver [fig.], revigorer
retrăind. revivant revigora (el ~). ravivait (il ~) [fig.]
retribui. rétribuer revigoră (el ~). raviva [fig.]
retribuţie. rétribution revigorează. ravive (il ~) [fig.]
retur. retour revinde. revendre

- 184 -
revistă ilustrată. revue, magazine ricoşă. ricocha
revizuiesc (ei ~). révisent ricoşează (ei ~). ricochent (ils ~)
revizuieşte. révise (il ~) ricoşează (el ~). ricoche (il ~)
revizuit. révisé ricoşeu. ricochet
revoca. contremander, révoquer ricoşeze (ei să ~). ricochent (qu'ils ~)
revocat. contremandé, révoqué ricoşeze (el să ~). ricoche (qu'il ~)
revocă. contremande (il ~) ricşă. rickshaw
revolta. indigner, insurger, révolter, rebeller, mutiner rictus. rictus
revoltat. rebellé, outré, insurgé, révolté rrrid
revoltă. sédition, tourmente, révolte rid [nn.] riduri [nn.pl.]. ride [n.f.]
revoltător. révoltant rida (se ~). rider (se ~)
revoluţie. révolution ridat ridată. ridé
revoluţiona. révolutionner ridica. élever, soulever, dresser [monter], augmenter
revoluţionar. révolutionnaire ridic. relève (je ~)
rrrez ridica (el ~). levait
rezema. accouder, adosser ridica (receptorul). décrocher
rezemat. adossé ridica (se ~). dresser (se ~), hisser (se ~), lever (se ~)
rezerva. retenir, réserver ridica la cub. élever au cube
rezerva [locuri]. louer [place] ridicând. levant
rezervare. réservation ridicare. levée, relèvement
rezervare de bilet [avion]. location [avion] ridicare din umeri. haussement d'épaules
rezervat. réticent, réservé ridicat. levé, dressé [monté], relevé
rezervă. réserve, réticence ridică (el ~). dresse (il ~) [monter], leva, relève (il ~)
rezervor rezervoare. réservoir Adev 03/01/08 ridică (el ~) [perf. s.]. dressa (il ~) [monter]
rezida. résider ridici. relèves (tu ~)
rezidenţă. résidence ridiche. radis
reziduu reziduuri. résidu ridicol. risible, ridicule, dérisoire
rezista. durer, résister ridicol (în mod ~). ridiculement
rezistând la orice încercare. épreuve (à toute ~) ridiculiza. ridiculiser
rezistent. fort [adj.], résistant rigidiza. rigidifier
rezistenţă. résistance, solidité rigidizat. rigidifié
rezistenţă (perete de ~). porteur (mur ~) riglă. règle
Rezistenţa franceză. Maquis (le ~) riglă mică. réglette
rigoare. rigueur
rezolva. résoudre
rigoare (la ~). rigueur (à la ~)
rezolv (eu ~). résous (je ~)
rigolă. rigole, égout
rezolva (ar ~). résoudrait
riguros. rigoureux
rezolva (el ~). résolvait
riguros (în mod ~). rigoureusement
rezolva (va ~). résoudra
rima. rimer
rezolvând. résolvant
rimă rime. rime
rezolvare. solution
rimează. rime (il ~)
rezolvaţi. résolvez
rimel. rimmel
rezolvă. résolut, résout
rezolvăm. résolvons rrrin
rezolve (să ~). résolve (qu'il ~) Rin. Rhin
rezolvi. résous (tu ~) rindea [n.f.] rindele. rabot [n.m.]
rezonabil. sensé rindeaua rindelele. rabot (le ~)
rezonabil (un preţ ~). honnête (un prix ~) rindelei. rabot (du ~)
rezulta. résulter rindelui. raboter
rezultat [n.n.] rezultate. résultat, suite, effet, fruit [fig.], rindeluit. raboté
conséquence, issue [n.f.] [résultat] rinichi. rein
rezuma. résumer rinichi [alim.]. rognon
rezumat. résumé [n.], précis [n.], sommaire, abrégé [n.] rinocer rinoceri. rhinocéros
rezumat (în ~). raccourci (en ~) Rinul. Rhin (le ~)
rrrib rrris
riboflavină. riboflavine risc. risque
ribonucleic. ribonucléique risca. risquer, hasarder (se ~), courir un danger
rrric riscăm. risquons
ricoşa. ricocher, ricochet (faire un ~) riscaţi. risquez
ricoşând. ricochant risipă. gaspillage, prodigalité
ricoşară. ricochèrent (ils ~) risipi. gaspiller, prodiguer
ricoşat. ricoché risipit. écarté

- 185 -
risipitor. gaspilleur, prodigue romantic. romantique
risipitor (fiul ~) [Biblie]. prodigue (le fils ~) [Bible] romantism. romantisme
rrrit romb. losange
rit. rite rond. rond [n.]
ritm. rythme, cadence rondel. rondeau [poét.]
ritmic. rythmique rondelă. rondelle
ritual. rituel, sacrement ronţăi. croquer, grignoter
rival rivali. rival ronţăit. croqué
rivalitate. rivalité rrros
rivaliza. rivaliser rostogoli. rouler
rizom. rhizome rostogolire. roulement
rrro roşcat roşcată. roux, fauve [adj.] [couleur]
roabă [de transport]. brouette roşcovan. roux
roade [vb.]. ronger roşcovă. caroube
roade (ar ~). rongerait roşeaţă. rougeur
roade (va ~). rongera roşiatic. rougeâtre
roadem. rongeons roşie. rouge
roadeţi. rongez roşie [bot.] roşii. tomate
rod [vb.]. rongent roşu-închis. grenat
rodea. rongeait roşu [m.]. rouge
rodeam. rongions roşu închis. vermeil
ros roasă roase. rongée rrrot
rozând. rongeant rotaţie. rotation, tour [rotation]
rozător. rongeur rotund. rond [adj.]
roata roţile. roue (la ~) rotunjime. rondeur
roată roţi. roue rotunjoară [bot.]. Homogyne alpina [bot.]
roată de rezervă. roue de secours rotile. roulettes
robă. robe roţii. roue (de la ~)
robie. servitude, esclavage rouă. rosée
robot de bucătărie. robot de cuisine roz roză. rose [adj.]
robot telefonic. répondeur rozetă rozete. rosette
robust. robuste rozmarin. romarin
robusteţe. robustesse rrom rromi rromă. gitan, bohémien [n.]
rocă. roche, roc rrru
rochie. robe rubin. rubis
rocoţea [bot.]. Stellaria graminea [bot.] rubrică. rubrique
rrrod rucsac rucsaci [pl. uzual] / rucsacuri [pl. cf. Acad.]. sac
rod roade. fruit à dos
roda. roder rucsac cu cadru metalic. sac à claie
rodie. grenade [bot.] rudă rude. parent
roditor. fécond rudenie. parenté
Rodna. =montagnes - Carpates E roum. rudimentar. rudimentaire
Rodnei. =montagnes - Carpates E roum. rudimente. rudiments
rodnic rodnică. fructueux, productif rufărie de corp. lingerie
rodnicie. fécondité rufe. lessive
rogojină. natte rrrug
rogoz [n.m.] [bot.]. Lygeum spartum, spart [n.m.] [bot.] rug. bûcher [n.]
roi. essaim rug de mure. mûrier
rol. rôle, charge [n.] [devoir] ruga. prier, supplier. rogar
rrrom roagă. prie (il ~)
rom [băutura]. rhum roagă (ei ~). prient
Roma. Rome roagă (el ~). supplie
român. roumain rog (eu ~). supplie (je ~)
roman [n.]. roman [n.] rog (eu ~). prie (je ~)
ROMAN ® [n.m.]. =camion fabriqué en Roumanie rog (vă ~). s'il vous plaît, S.V.P.
romancier. romancier rogi. pries (tu ~), supplies (tu ~)
romanesc. romanesque ruga (el ~). priait
românesc. roumain rugă (el ~). supplia
România României. Roumanie Adev 01/11/07 ruga (se ~). prier (se ~)
romanică (limbă ~). romane (langue ~) rugai. priais (tu ~)
romaniţa de munte [bot.]. Anthemis carpatica [bot.] rugam. priais
romanţă. romance rugam. priions

- 186 -
rugând. priant, suppliant ruşina (se ~). honte (il avait ~)
rugat. prié, supplié ruşina [pe cineva]. honte à qqn (faire ~)
rugaţi. priiez ruşinai (mă ~). honte (j'eus ~)
rugaţi. priez, suppliez ruşinai (te ~). honte (tu avais ~)
rugau. priaient ruşinam (mă ~). honte (j'avais ~)
rugăm. prions, supplions ruşinam (ne ~). honte (nous avions ~)
rugăciune rugăciuni. prière ruşinară (se ~). honte (ils eurent ~)
rugby. rugby ruşinarăm (ne ~). honte (nous eûmes ~)
rugi [pl.arh.]. prières ruşinarăţi (vă ~). honte (vous eûtes ~)
rugină. rouille ruşinaşi (te ~). honte (tu eus ~)
rugini. rouiller ruşinat. penaud
rugos. rugueux ruşinaţi (vă ~). honte (vous aviez ~)
ruina [vb.]. subvertir, miner ruşinaţi (vă ~). honte (vous avez ~)
ruină ruine. ruine ruşinau (se ~). honte (ils avaient ~)
ruina (se ~). ruiner, tomber en ruine ruşină (se ~). honte (il eut ~)
ruine. décombres, débris [pl.], ruines ruşinăm (ne ~). honte (nous avons ~)
ruj. rouge (à lèvres) ruşine [n.f.]. honte [n.f.*] , pudeur
rujă [bot.]. Rhodiola rosea [bot.] ruşine (a-i fi ~). honte (avoir ~)
rujeolă. rougeole ruşine (fără ~). vergogne (sans ~)
rula. rouler ruşine (îi e ~). honte (il a ~)
rulant. roulant ruşine (îi era ~). honte (il avait ~)
ruletă. roulette ruşine (îi fu ~). honte (il eut ~)
rulment. roulement ruşine (îmi era ~). honte (j'avais ~)
rulotă. roulotte ruşine (îmi fu ~). honte (j'eus ~)
rulou. rouleau ruşine (îţi era ~). honte (tu avais ~)
rumega. ruminer ruşine (îţi fu ~). honte (tu eus ~)
rumegător. ruminant ruşine (le e ~). honte (ils ont ~)
rumenea. dorait ruşine (le era ~). honte (ils avaient ~)
rumeneşte. dore (il ~) ruşine (le fu ~). honte (ils eurent ~)
rumeni. dorer, rissoler ruşine (mi-e ~). honte (j'ai ~)
rumoare. rumeur ruşine (ne e ~). honte (nous avons ~)
ruşine (ne era ~). honte (nous avions ~)
rrrup
ruşine (ne fu ~). honte (nous eûmes ~)
rupe. déchirer, rompre ruşine (ţi-e ~). honte (tu as ~)
rup (ei ~). rompent ruşine (vă e ~). honte (vous avez ~)
rup (eu ~). romps (je ~) ruşine (vă era ~). honte (vous aviez ~)
rup (să ~). rompe (que je ~) ruşine (vă fu ~). honte (vous eûtes ~)
rupă (să ~). rompe (qu'il ~) ruşinea. honte (la ~)
rupând. rompant ruşinează (ei se ~). honte (ils ont ~)
rupe (ar ~). romprait ruşinează (el se ~). honte (il a ~)
rupe (care ~). rompant ruşinez (mă ~). honte (j'ai ~)
rupe (care nu se ~). indéchirable ruşinezi (te ~). honte (tu as ~)
rupe (el ~). rompt ruşinii. honte (de la ~)
rupe (se ~). craquer [se rompre] ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase. honteux [*]
rupe (va ~). rompra ruşinos (în mod ~). honteusement
rupe relaţiile cu cineva. briser avec quelqu'un ruşuliţă [bot.]. Hieracium aurantiacum [bot.]
rupea. rompait rută. route, parcours
rupem. rompons rutier. routier
rupeţi. rompez rutină. routine
rupi. romps rutişor [bot.]. Thalictrum alpinum [bot.]
rupse. rompit
rupsei. rompis (je ~) sssa
rupt ruptă. rompu s-. que, se
rupe în bucăţi. déchiqueter S-ta . Sainte [abréviation]
rupe (un picior/mână etc.). casser (son pied/main sa (a ~). sienne (la ~)
etc.), fracturer sabatic [n.] [universitar]. année sabbatique
ruptură. rupture, brèche, disjonction, fracture, hiatus sabie. sabre, épée
rural. rural S.N.C.F.R.. S.N.C.F.
rus. russe S.R.I.. =Service Roumain d'Informations
rusa [limba]. russe [langue] S.U.A.. E.U.
Rusia. Russie sa. son
rustic. champêtre, rustique sabot saboţi. sabot, galoche
ruşina (se ~). avoir honte sabota. saboter

- 187 -
sabota (el ~). sabotait salvaţi (voi ~). sauvez
sabotând. sabotant salvă (el ~). sauva
sabotat. saboté salvăm. sauvons
sabotau. sabotaient salvează (el ~). sauve (il ~)
sabotează (ei ~). sabotent salvează (ils ~). sauvent
sabotează (el ~). sabote (il ~) salvez. sauve (je ~)
sabotezi. sabotes (tu ~) salveze (el să ~). sauve (qu'il ~)
sabotaj, sabotare. sabotage salvezi. sauves (tu ~)
sabotor. saboteur salvare. sauvegarde, sauvetage, ambulance, secours
sssac salva [PC]. sauvegarder, sauvegarder [PC]
sac. sac salvând [PC]. sauvegardant
sac cangur. sac banane salvat [PC]. sauvegardé
sac cu seminţe. semoir salvează (el ~) [PC]. sauvegarde (il ~)
sac de dormit. sac de couchage salvare [PC]. sauvetage [PC]
sac de marinar. sac marin salvator. sauveur
sac de supravieţuire [alpin.]. sac de survie [alpin.] salvă (de artilerie). volée, salve
săculeţ. sachet salvă de focuri de armă. fusillade
sacoşă sacoşe. sacoche salvă de tun. coup de canon
sacrifica. sacrifier salvgarda. sauvegarder
sacrificiu. sacrifice salvgardând. sauvegardant
sacrilegiu. impiété, sacrilège, profanation salvgardare. sauvegarde
sacru. sacré, divin salvgardat. sauvegardé
sacul lui Moş Crăciun. hotte du père Noël (la ~) salvgardează (el ~). sauvegarde (il ~)
safari. safari salvie. sauge
safir. saphir sssam
safran [neo.]. safrane samară [bot.]. samare [bot.]
sagace [neo.]. sagace Sambucus nigra. sureau [n.m.][bot.]
sagacitate [neo.]. sagacité sssan
sahariană [n.f.]. saharienne [n.f.] sancţiona. sanctionner
sssal sancţiune. sanction
salahor. homme de peine sanda sandale. sandale
salam salamuri. salami, saucisson sandou. sandow
salariu salarii. salaire, rémunération, paye sanitar. sanitaire
salată. salade santinelă santinele. sentinelle
salatieră [n.f.]. saladier sapă [n.]. houe
sală. salle sssar
sală de aşteptare. salle d'attente saramură. saumure
sală plină [la spectacol]. salle comble sarcastic. malicieux
salcâm. acacia sarcină. devoir [n.], charge [n.] [devoir], tâche,
salcie [bot.] sălcii [n.f.pl.]. saule, Salix sp. [bot.] grossesse
salcie pitică [bot.]. Salix retusa [bot.] sardelă. maquereau
sale. ses sardină. sardine [zool.]
sale (ale ~). siennes (les ~) Sardinia. Sardaigne
salin [adj.]. saumâtre [adj.] sare [n.] săruri. sel
salină. mine de sel gemme sas [n.m.] saşi [n.pl.] săsoaică [n.f.]. =ethnique allemand
salivă. salive en Transylvanie. szász
salopetă. bleu [de travail] [n, combinaison [de saşiu [ochi]. louche [yeux]
protection]
sssat
salt salturi. bond, saut sat. village
salt brusc. soubresaut satâr. hachoir
saltă. bondit satelit. satellite
sălta. sauter, bondir satin. satin
saltea. matelas satinat. satiné
saltea de paie. paillasse satiră. satire
salteluţă [excursie]. matelas minimousse [rando.] satiric. satirique
salubru. salubre satisface. satisfaire, assouvir
salut. salut satisfacţie. satisfaction, jouissance
salut militar. salut militaire satisfăcut. satisfait
saluta. saluer satrap. satrape
salva. sauver saturnalii. Saturnales
salva (el ~). sauvait sau. ou
salvase. sauvé (il avait ~) savant. savant

- 188 -
savarină. savarin săruta. baiser
savoare. saveur săruta (se ~). embrasser
savonieră [n.f.]. porte-savon [n.m.] sărutare. baiser [n.]
savura. savourer săsesc [adj.]. =typique aux allemands de Ts.
savura (el ~). savourait sătean. villageois
savurând. savourant sătul sătulă. las lasse
savurat. savouré său săi. son ses
savură (el ~). savoura (il ~) său (al ~) săi (ai ~). sien (le ~)
savuros. délicieux, savoureux sssâ
sssă sâcâi. tracasser
să. qu', que sâcâia. tracassait
să fim!. soyons ! sâcâie (ei ~). tracassent
sădi sădesc. planter sâcâie (el ~). tracasse (il ~)
sădim. plantons sâcâind. tracassant
sădind. plantant sâcâit. tracassé
sădit. planté sâcâială. taquinerie
sădiţi. plantez sâcâitor. agaçant
săgeată. flèche sâmbăta. samedi (le ~)
Săgetător [zodiac]. Sagittaire [zodiaque] sâmbătă. samedi. szombat
sălaş. refuge sâmbure [n.f.] sâmburi. noyau [n.m.]
sălbatic. sauvage, farouche, fauve [adj.] sâmţitor [arh.pop.]. sensible [émotif]
sălbăticie (cu ~). sauvagement sân. poitrine, sein, poitrine [de la femme], nichon
sămânţă. semence [vulg.]
sămânţă [fig.]. sperme (le ~) sânge. sang
sănătate. santé sângele-voinicului [bot.]. Nigritella rubra [bot.]
Sănătate!. À votre santé ! sângera. saigner
sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase. valide, sain sângerete. boudin [charcuterie]
săniuţă. luge sângeros. sanglant, meurtrier [adj.]
săpa. creuser, saper, bêcher sânziană [f.][bot.]. caille-lait jaune [m.][bot.]
săpăligă. binette sânziene de munte [bot.]. Asperula capitata [bot.]
săpun. savon sârb. serbe
săpuni. savonner sârguincios. appliqué
săpunit. savonné sârmă sârme. fil de fer
sărac. paumé, pauvre sârmă ghimpată. barbelé, fil barbelé
sărăcăcios. maigre, pauvre, pauvre [vêtement ou SB bros. département de Sibiu [abréviation]
maison] scabie. gale [zool.]
sărăcăcios (în mod ~). pauvrement scabros. scabreux
sărăci. appauvrir scafandru. scaphandrier, homme-grenouille
sărăcie. pauvreté, indigence, privations scai. chardon
scai [pt închis haine]. velcro
sărat. salé
scame [n.f.pl.]. peluches [n.f.pl.]
sărărie. dépôt naturel de sel
scâncet. piaillement
sărărie. saumure
scânci. piailler
sărărie. mine de sel gemme
sărătură. saumure scandal. scandale, histoires [pl.]
scandal (ziar de ~). sensationnel (journal ~)
sărbătoare sărbători. fête
scandalizat. outré
sărbătoare (zi de ~). férié (jour ~)
scandalos. scandaleux
sărbătoare calendaristică. jour férié
scandinav. scandinave
sărbători. fêter
scândură. planche
(săpătură) săpături arheologice. fouilles [n.]
scândură netivită. dosse (menuiserie)
[archéologiques]
scândurică scândurici. latte
săptămână săptămâni. semaine
săptămânal. hebdomadaire scânteia (ancien : scînteia). pétiller [yeux], miroiter,
étinceler, scintiller
sări. bondir, sauter
scânteia (el ~). étincelait
sare. saute, bondit
scânteiară (ei ~). étincelèrent
sări peste cal. péter plus haut que son cul
scânteiau. étincelaient
sări peste etape. brûler les étapes
scânteiază. étincellent
sărit. sauté
scânteiază (ei ~) [ochi]. pétillent (ils ~) [yeux ~]
sărit de pe fix. cinglé
scânteiază (el ~). étincelle (il ~)
săritor. serviable
scânteie (el ~). étincela
săritură. saut, bond
scânteietoare. étincelante
sărman. pauvre
scânteietor. étincelant

- 189 -
scânteind. étincelant schelărie a unui acoperiş. charpente
scânteie, scântei. étincelle schelet [n.n.]. squelette [n.m.]
scânteiuţa [bot.]. Dianthus henteri [bot.] scheletic. squelettique
scânteiuţă de munte [bot]. Potentilla ternata [bot.] schi schiuri. ski
scară. escalier, échelle schia. skier
scara unu la unu. grandeur nature schiază (ei ~). skient
scară [la şaua calului]. étrier schiază (el ~). skie
scară de serviciu. escalier de service schilod. invalide
scară rulantă. escalator, roulant (escalier ~) schilodi. estropier
scară spirală. escalier en colimaçon schilodit. estropié
scârbă. aversion schimb schimburi. change, échange, rechange
scârbă (în ~). cœur (à contre ~) schimba. changer, échanger, remplacer
scârbi. dégoûter, écœurer schimb (eu ~). change (je ~)
scârbos. dégueulasse [col.], écœurant schimba (~ un copil). langer
scârţâi. crisser, grincer schimba (el ~). changeait
scârţâit. grincement schimba (se ~). varier
scatoalcă [pop.]. soufflet [gifle] schimba (va ~). changera (il ~)
scaun [n.n.] scaune. chaise [f.], siège schimbai. changeais (tu ~)
scădea. baisser, diminuer, déduire, décliner schimbai (eu ~). changeai (je ~)
scad. déclinent, déduisent schimbam (eu ~). changeais (je ~)
scazi. déduis (tu ~) schimbam (noi ~). changions
scăd. déduis (je ~) schimbăm. changeons
scade. baisse, décline (il ~) schimbare. changement
scădem. déduisons schimbase. changé (il avait ~)
scadenţă. échéance schimbat. changé
scădere scăderea. déduction, baisse Adev 01/11/07 schimbaţi. changez
scădere (bruscă). chute [fig.] schimbaţi (voi ~) [imperf.]. changiez
scădere [mat.]. soustraction [mat.] schimbă (ei ~). changent
scădeţi. déduisez schimbă (el ~). change (il ~)
scăzu. déclina schimbă (el ~) [perf. s.]. changea (il ~)
scăzut. décliné, déduit schimbător. changeant
scălda. baigner schimbe (el să ~). change (qu'il ~)
scalzi. baignes schimbi (tu ~). changes (tu ~)
scăpa. échapper, manquer schimba vocea. muer (la voix)
scăpa de (a ~). échapper à schimbare schimbări. changement
scapă de (el ~). échappe à (il ~) schimbărilor climatice. les changements climatiques
scăpa teafăr. réchapper Adev 04/04/08
scăpând de. s’évadant schimbul (în ~). moyennant
schior. skieur
scăpăra. pétiller [yeux], étinceler, briller
schit. ermitage
scăpăra. brillait
schiţa. croquer, ébaucher, esquisser
scăpărase. brillé (il avait ~)
schiţat. croqué
scăpăraseră. brillé (ils avaient ~)
schiţă. croquis, esquisse, ébauche
scapără (ei ~). brillent (ils ~)
scapără (el ~). brille (il ~) ssscl
scăpără (el ~). brilla (il ~) sclav. esclave
scăriţă [în urechea internă]. étrier [O.R.L.] sclavie. esclavage
scărpina. gratter sclipeţi [pl.] [bot.]. Potentilla aurea [bot.]
scărpinat. gratté sclipeţi de munte [bot]. Potentilla ternata [bot.]
sssce sclipi. briller, miroiter, scintiller
scenariu. scénario sclipea. brillait
sclipească (el să ~). brille (qu'il ~)
sssch
sclipesc (ei ~). brillent (ils ~)
schelă. échafaudage
sclipesc (ei ~) [ochi]. pétillent (ils ~) [yeux ~]
schelă petrolieră. derrick
sclipeşte. brille (il ~)
schelălăi. japper, glapir sclipi (el ~). brilla (il ~)
schelălăia (el ~). jappait (il ~) sclipire. reflet
schelălăială. glapissement sclipise. brillé (il avait ~)
schelălăie (ei ~). glapit (il ~) sclipiseră. brillé (ils avaient ~)
schelălăie (ei ~). jappent (ils ~) sclipit. brillé
schelălăie (el ~). jappe (il ~) sclipitoare. étincelante
schelălăit. jappement sclipitor. brillant, étincelant
schelărie. échafaudage sclivisit, elegant. élégant

- 190 -
scoarţă. écorce, croûte scoţian. écossais
scoate. ôter, prélever, enlever, extraire, sortir [v.t.] ssscr
scoase. ôta, enleva scrânti (a-şi ~). fouler [méd.]
scoase (el ~). sortit scrântit. cinglé, toqué [fam.]
scoaseră. sortirent scrântitură. foulure
scoate (ar ~). ôterait, enlèverait scrâşnet. grincement
scoate (el ~). enlève (il ~), ôte (il ~), extrait (il ~) scrâşni. grincer
scoate (va ~). ôtera, enlèvera screen saver [PC]. économiseur d'écran [PC]
scoate. puiser scrib [iron.], scribălău scribălăi [pop. iron.]. noircisseur
scoatem. ôtons, enlevons, sortons [v.t.] [fam. iron.]
scoatere. extraction scrie. écrire
scoateţi. enlevez, ôtez, sortez [v.t.] scria. écrivait
scos. prélevé, enlevé, ôté, sorti [v.t.] scrie. écrit
scos din minţi. affolé scrie (ar ~). écrivait
scos din uz. hors d'usage scrie (va ~). écrira
scosei. sortis (je ~) scriem. écrivons
scoseşi. sortis (tu ~) scrieţi. écrivez
scot (ei ~). ôtent, sortent [v.t.] scrii. écris (tu ~)
scot (eu ~). ôte (j'~), enlève (j'~), sors (je ~) [v.t.] scriind. écrivant
scoţând. ôtant, enlevant scris. écrit, écrite
scoţi. enlèves (tu ~), ôtes, sors (tu ~) [v.t.] scrise. écrivit
scoate în afara legii. mettre hors la loi scriu. écrivent, écris
scoate bule de gaz. pétiller [liquides] scrie cu litere cursive. mettre en italique
scotea bule de gaz. pétillait (il ~) [liquides] scrie de mână. écrire à la main
scoate din. tirer de scriere. graphie, écriture
scoate din funcţie. mettre hors d'état scriitor. écrivain, homme de lettres
scoate la lumină. mettre au jour scriitură. écriture
scoate din minţi. faire chier [pop. vulg.], rendre scrijeli. rayer
nerveux scrijelire. rayure
scoate din răbdări. faire chier [pop. vulg.] scrijelit. rayé
scoate din răbdări (a ~). impatienter scrimă. escrime
scoate în relief. accuser scrin [nn.]. commode [n.f.]
scoate din sărite. rendre nerveux scriptologie. paperasserie
scoate un strigăt. pousser un cri scriptorial. scriptible
scobi. creuser scris (în ~). écrit (par ~)
scobitoare. cure-dent scris [n.]. écriture
scobitură a genunchiului [anat.]. jarret [anat.] scris de mână. écriture courante
scoci. ruban adhésif, scotch scrişi. écrits
scoică. moule [zool.] scrisoare. épître, lettre
scont [comerţ]. escompte [commerce] scrisori [n.n.pl.]. courrier
sconta. miser scroafă. truie
scop scopuri. but, objet [but], fin [but] scrobi. apprêter
scop (în acest ~). effet (à cet ~) scrobit. apprêté
scop [n.n.] (în ~). fin [n.f.] [but] scrot [anat.]. scrotum
scopul de a (în ~). afin que, afin scrumbie. maquereau
scor. score scrumieră [f.]. cendrier [m.]
scormoni. éplucher [fig.] scrupule (fără ~). scrupules (sans ~), scrupule (sans ~)
scorni. inventer, fabriquer scrupule (lipsit de ~). scrupule (sans ~)
scornesc. invente, inventent, fabrique (je ~), ssscu
fabriquent scuar. square
scorneşte. fabrique (il ~), invente (il ~) scufie. coiffe
scorneşti. fabriques (tu ~), inventes (tu ~) scufie de noapte. bonnet de nuit
scornim. fabriquons, inventons scufunda. immerger, sombrer
scornit. inventé scufunda (se ~). couler [mar.]
scorniţi. fabriquez, inventez scufunda un vapor. couler un bateau
scorpion. scorpion scufundare. immersion, submersion
Scorpion [zodiac]. Scorpion [zodiaque] scufundat. immergé, coulé [mar.], sombré
scorţişoară. cannelle scufundat un vapor (au ~). coulé un bateau (ils ont
scoruş de munte [bot.]. Sorbus aucuparia [bot.] ~)
scotoceală. fouille scufundă (ei se ~). coulent (ils ~) [mar.]
scotoci. fouiller scufunda (el se ~). coulait [mar.]
Scoţia. Écosse scufundă (se ~). coule (il ~) [mar.]

- 191 -
scufundă (se ~) [perf. s.]. coula [mar.] ssse
scufundări submarine. plongée sous-marine se. se, on
scuipa. cracher seacă (pe ~). sèche
scuipat. salive, craché, crachat seama (pe ~). dépens (au ~)
scul [de aţă]. écheveau seamăn. pareil [n.], semblable
scula (i se ~) [vulg.]. bander [sex. vulg.] seară seri. soirée, soir
scula prost dispus (se ~). lever du pied gauche (se ~) searbăd. fade
sculat. bandé Sebastian. Sébastien
sculă scule. outil sec seci seacă. sec
sculptor. sculpteur seca [d. un izvor]. épuiser [d'une source]
sculptură. sculpture secară. seigle
scump scumpă. coûteux, cher secat. épuisé
scump [adv.]. chèrement secătură. crapule
scump [preţ] scumpă. cher [prix] chère secera. moissonner, faucher
scumpete [preţ]. cherté secera [fig.]. faucher [fig.]
scumpişor [fam.] scumpişori scumpişoară secerat. fauché
scumpişoare. chéri [fam.] secerat [fig.]. fauché [fig.]
scund scunzi scundă scunde. bas basse, petit seceră (ei ~). fauchent
scurge. drainer seceră (el ~). fauche (il ~)
scurg (se ~). écoulent (s'~), coulent seceră (el ~) [perf. s.]. faucha (il ~)
scurge (a se ~). échapper de seceră [n.]. faucille, faux [n.] [agr.]
scurge (el se ~). écoule (il s'~), coule (il ~) secerând. fauchant
scurge (se ~). écouler (s'~), couler secerătoare [mec.]. faucheuse [méc.]
scurge (se va ~). coulera secerător. faucheur
scurge (se vor ~). couleront seceriş. moisson
scurgea (se ~). écoulait (s'~), coulait secetă. sécheresse
scurgeau (se ~). écoulaient (s'~), coulaient secetos secetoşi secetoasă secetoase. sec [aride] sèche
scurgere. écoulement sechele [n.f.pl.]. séquelles [n.f.pl.]
scurs. écoulé, coulé sechestra. séquestrer
scurse (se ~). coula sechestrat. séquestré
scursese (se ~). coulé (il avait ~) sechestru [n.n.]. séquestre [n.m.]
scurseseră (se ~). coulé (ils avaient ~) secol secole. siècle
scurt scurtă. court, sommaire [adj.] Secolul lui Pericle. le siècle de Périclès
scurt (pe ~). brièvement, raccourci (en ~), bref [adv.] second hand. main (de deuxième ~), d’occasion
scurt şi ondulat natural [păr]. crépu [cheveux] secret [n.n.] secreţi. secret [n.m.]
scurta. rogner, raccourcir secret (în ~). cachette (en ~)
scurtare. raccourcissement secret (în mod ~). secrètement
scurtat. rogné, raccourci secretă. secrète
scurtează. rognent, rogne secretar secretară. secrétaire
scurtează (el ~). raccourcit secretariat. secrétariat
scurtez. raccourcis (je ~) secrete [n.n.pl.]. secrets [n.m.pl.]
scurtezi. raccourcis (tu ~) secreter [n.n.][mobilă]. secrétaire [n.m.][meuble]
scurtătură. raccourci [n.] secreta [bio.]. sécréter [bio.]
scurtcircuit. court-circuit secretă (ei ~) [bio.]. sécrètent (ils ~) [bio.]
scurtime. brièveté secretă (el ~) [bio.]. sécrète (il ~) [bio.]
scutec [n.n.] scutece. couche [n.f.][de bébé] secretat [bio.]. sécrété [bio.]
scuter [n.n.]. mobylette [fam.], mob secretor [bio.]. sécréteur [bio.]
scutire de taxe. franchise [fin.] secreţie. sécrétion
scutire de taxe vamale. franchise douanière [fin.] sectă. secte
scutura de praf. épousseter sector. secteur
scuturat de praf. épousseté sector [electr.]. secteur [électr.]
scuza. pardonner secţie. section
scuz. pardonne (je ~) secţionare. sectionnement
scuza (el ~). pardonnait secţiune. section
scuza (va ~). pardonnera secţiune [plan]. coupe [plan]
scuzat. pardonné secui. =nationalité hongroise en Ts.. székely
scuzaţi. pardonnez secuiesc [adj.]. =typique aux Hongrois de Tous
scuză. pardon, pardonnent secular. séculaire
scuză (el ~). pardonne (il ~) secund secundă secunde. second
scuzăm. pardonnons secure. cognée [f.], hache
scuzi. pardonnes securist. agent [police secrète roum.]
scuzabil. pardonnable Securitate. Securitate [police secrète]

- 192 -
securitate. sécurité semnalează. signale (il ~)
secvenţă. séquence semnalez. signale (je ~)
sedentar. sédentaire semnalamente [pl.]. signalements [pl.]
sediu. siège [adm.] semnalizare. signalisation
seducător. attrayant, charmant, séduisant semnalizator [auto]. clignotant [auto]
seducător [n.m.]. séducteur [n.m.] semnătură. signature
seduce. séduire semne particulare [pl.]. signalements [pl.], signes
seduce (el ~). séduit (il ~) particuliers
seduci (tu ~). séduis (tu ~) semnifica. signifier
sedus. séduit semnifică. signifie
seducere. séduction semnifică (ei ~). signifient
seducţie. séduction semnificant [lingv.]. signifiant [ling.]
segmenta. segmenter semnificat. signifié
seif. coffre-fort semnificat [n.]. signifié [n.] [ling.]
sejur. séjour semnificaţie semnificaţii. signification, sens
selecţie. tri, sélection, choix [n.m.sg.][signification]
selecţiona. sélectionner, trier sempitern [neo.] sempiternă. sempiternel
selecţionare. sélection sssen
selecţionat. sélectionné Sena. Seine
selenar. lunaire senat. sénat
self. libre-service, self-service senator senatori. sénateur
sssem senator (de ~). sénatorial
semafor. sémaphore senatorial. sénatorial
semăna. ressembler Senegal. Sénégal
semăna [agr.]. semer senil senilă. sénile, gâteux
seamăn (eu ~) [agr.]. sème (je ~) senilitate. sénilité
seamănă (el ~) [agr.]. sème (il ~) senin. clair, limpide, serein
semăna (el ~) [agr.]. semait (il ~) senin [cer]. serein [ciel]
semănat [agr.]. semé seninătate. sérénité
semănau [agr.]. semaient senior. seigneur
semeni (tu ~) [agr.]. sèmes (tu ~) sens. sens
semănat [sg.] semănături [pl.]. semailles [pl.] sens [direcţie] sensuri. sens [direction]
semănătoare [n.f.] [agric.]. semoir [n.m.] sens [semnif.] sensuri. sens [n.m.sg.][signification]
semănător. semeur sens unic (cu ~). sens unique (à ~)
semantic. sémantique sensibil. impressionnable, sensible
semantician. sémanticien sensibil [emotiv]. sensible [émotif]
semeni [n.pl.]. pairs [n.], semblables [n.pl.] sensibilitate. sensibilité
Semenic. =montagnes - Carpates S roum. sensibiliza. sensibiliser
semenul. autrui, prochain (le ~) [n.] sensibilizant. sensibilisant
semestrial semestrială. semestriel sensibilizat. sensibilisé
semestru semestre. semestre sensibilizează (el ~). sensibilise (il ~)
semi-. semi- sensibilizez. sensibilise (je ~)
semi-lung. mi-long sensibilizeze (el să ~). sensibilise (qu'il ~)
semiconductor. semi-conducteur [électr.] sensul că (în ~). sens que (en ce ~)
semilună. croissant sensul strict (în ~). sens strict (au ~)
seminal [neo.]. séminal sentiment. sentiment
seminar. séminaire sentimental. sentimental
seminţie [arh.]. peuplade sentinţa (pronunţa ~) [jur.]. sentence (prononcer la
semiotic. sémiotique ~)[jur]
semiotică [n.f.]. sémiotique [n.f.] sentinţă [jur.]. sentence [jur.]
semit. Sémite senzaţia (avea ~). sentiment (avoir le ~)
semitic. sémitique senzaţie. sensation
semn semne. marque, signe senzaţie (ziar de ~). sensationnel (journal ~)
semn grafic. caractère senzaţional senzaţională. sensas [fam.], sensationnel
semna. signer senzitiv. sensitif
semnat. signé senzorial senzorială. sensoriel
semnează (ei ~). signent (ils ~) senzorimotor. sensorimoteur
semnează (el ~). signe (il ~) senzual. lascif, sensuel
semnez. signe (je ~) senzualism. sensualisme
semnezi. signes (tu ~) senzualitate. sensualité
semnal semnale. signal sssep
semnala. signaler sepală. sépale

- 193 -
separa. séparer serviţi (voi ~). servez
separ (eu ~). sépare (je ~) servi drept (a ~). office de (faire ~)
separa (el ~). séparait serviabil. serviable
separase. séparé (il avait ~) service. service
separaseră. séparé (ils avaient ~) service [auto]. service [auto]
separaserăm. séparé (nous avions ~) serviciu. service
separat. séparé serviciu (face un ~). service (rendre un ~)
separat (în mod ~). isolément, séparément serviciu (scară de ~). service (escalier de ~)
separaţi (voi ~). séparez serviciu [slujbă]. poste [emploi]
separau. séparaient serviciu public. service public
separă (ei ~). séparent serviciul (în ~) [+G]. service (au ~)
separă (el ~). sépare (il ~) servietă. serviette [à porter]
separă (el ~) [perf. s.]. sépara servil servilă. servile, obséquieux
separăm. séparons servil (în mod ~). servilement
separând. séparant servitor servitoare. domestique [n.], servant,
separe (ei să ~). séparent (qu'ils ~) serviteur
separe (el să ~). sépare (qu'il ~) servitute. servitude
separi. sépares (tu ~) servo, servomotor. servomoteur
separabil. séparable sesiza. saisir
separare. séparation sesiza. saisissait
separator separatoare. séparateur séparatrice sesizând. saisissant
sepie [zool.]. seiche [zool.] sesizat. saisi
sept [anat.]. septum [anat.] sesizează. saisit, saisissent
septembrie. septembre sesizez. saisis
septentrional [neo.]. septentrional sesizabil. saisissable
septic. septique sesiune de comunicări ştiinţi. colloque
septuagenar. septuagénaire set [kit]. jeu [kit]
sepulcral [neo.]. sépulcral set de ustensile de bucătărie. popote [camping]
sequoia [bot.]. séquoia [bot.] sete. soif. sed
ssser sete de câştig. cupidité
ser [fiziologic]. sérum seu. suif
serai [n.n.] [Orient]. sérail [n.m.] sevă. sève
serată. réception [banquet] sever severi severă severe. sévère, sérieux
seră sere. serre (en agriculture) sever (în mod ~). sévèrement
serbare câmpenească. kermesse severitate. gravité, rigueur
Serbia. Serbie sex. sexe, con [vulg.]
serenadă serenade. sérénade sex bărbătesc. zob [m.] [vulg.]
sergent. sergent sex oral. fellation, sexe oral
serializa. sérialiser sezon. saison
serie serii. série sezonier. saisonnier
serigrafie. sérigraphie sssf
serii [G.]. soirée (de la ~), soir (du ~) Sf.. Saint(e) [abréviation]
serile. soirées (les ~), soirs (les ~)
sfădi. chamailler (se ~)
serilor. soirs (aux/des ~) [G./D.]
sfădeam (ne ~). querellions (nous nous ~)
serios serioşi serioasă serioase. sérieux, sobre sfădeaţi (vă~). querelliez (vous vous ~)
serios (lua în ~). sérieux (prendre au ~) sfădeau (se ~). chamaillaient (ils se ~), querellaient
seriozitate. gravité, sérieux [n.m.] (ils se ~)
seriozitate (cu mare ~). sérieux (au grand ~) sfădesc (ei se ~). chamaillent (ils se ~)
serj [n.n.] [textil]. serge [n.f.] [textile] sfădim (ne ~). chamaillons (nous nous ~)
serpentine (drum în ~). lacet (route en ~) sfădindu-se. querellant (se ~)
sertar. tiroir sfădiră (se ~). querellèrent (ils se ~)
server [PC]. serveur [PC] sfădit. chamaillé, querellé
servi. servir sfădiţi (vă ~). chamaillez (vous vous ~)
servea. servait sfânt sfântă. sacré, divin, saint
serveau. servaient Sfânta Fecioară [Bib.]. Sainte Vierge (la ~) [Bib.]
servesc (ei ~). servent sfântul aşteaptă (la ~) [pop.]. saint-glinglin (à la ~)
servesc (eu ~). sers (je ~) [pop.]
serveşte. sert (il ~) Sfântul Duh [ortodox]. Saint-Esprit
serveşti. sers (tu ~) Sfântul Petru. Saint Pierre
servim. servons Sfântul scaun. Saint-Siège (le ~)
servind. servant Sfântul Spirit [greco-cat.]. Saint-Esprit
servit. servi
sfărâma. broyer

- 194 -
sfărâm. broie (je ~) sforţa. forcer, forçait
sfărâma (el ~). broyait sforţat. forcé
sfărâmă (el ~). broya (il ~), broie (il ~) sforţează (ei). forcent
sfărâma între dinţi. croquer sforţează (el ~). force (il ~)
sfărâmai (eu ~). broyai (je ~) sforţez. force (je ~)
sfărâmând. broyant sforţezi. forces (tu ~)
sfărâmat. broyé sfredel. vrille
sfărâmat între dinţi. croqué shareware. particiel [PC]
sfărâmaţi. broyez shareware [PC]. logiciel contributif [PC]
sfărâmă (ei ~). broyent shortcut [PC]. raccourci de clavier [PC]
sfărâmăm. broyons sssi
sfărâmătură. débris siaj. sillage
sfărâmături. débris [pl.] sibaritism [neo]. sybaritisme
sfărâmi. broies (tu ~) sibian [m.] sibiană [f.]. =de la ville de Sibiu [Ts.]
sfârlează. girouette, toupie sicriu. bière [fun.], cercueil
sfârşi. finir SIDA. SIDA
sfârşit. fini sidef [n.n.]. nacre [n.f.]
sfârşit (la bun ~). terme (à ~) sidefat sidefată. nacré
sfârşit [n.n.] sfârşituri. fin [n.f.] sidefie. nacrée
(până) sfârşitul anului. (d’ici) la fin de l’année Adev sidefiu. nacré
13/01/08 sidera. sidérer, méduser
sfârşit de secol. fin de siècle sideral. sidéral
sfârşitul (la ~). issue (à l'~) Adev 24/01/08 siderat. sidéré, médusé
sfârteca. écarteler sifilis [n.n.]. syphilis [n.f.]
sfâşia. déchiqueter, déchirer sifilitic. syphilitique
sfâşietor. déchirant sifon. soda
sfat sfaturi. conseil sifon [la chiuvetă]. siphon
sfătui. conseiller sigila. sceller
sfătui (nu ~). déconseiller sigilat. scellé
sfătuiesc (eu ~). conseille (je ~) sigiliu. sceau, estampille, cachet
sfătuieşte. conseille (il ~) sigur. certain [sûr]
sfătuim (nu ~). déconseillons sigur [adv.]. certes [adv.], certaine, indubitable,
sfaturi (da ~). recommandations (faire des ~) assurément
sfeclă sfecle. betterave siguranţă. certitude, aplomb
sfeclă de zahăr. betterave à sucre siguranţă (cu ~). assurément, coup sûr (à ~)
sferă. sphère siguranţa (cu toată ~). douter (à n'en pas ~)
sferic. sphérique siguranţă [electrică]. plomb [électr.]
sfert. quart sihastru. ermite
sfeşnic. chandelier sihăstrie. cloître, ermitage
sfeter [pop.]. pull, pull-over sssil
sfială. timidité, gêne silă (în ~). cœur (à contre ~), contrecœur (à ~)
sfială (cu ~). timidement silabă. syllabe
sfida. moquer
sili. forcer
sfielnic [poet.] sfielnică. timide
silea. forçait
sfii. gêner silesc. forcent
sfiiciune (cu ~). timidement sileşte. force (il ~)
sfiiciune [poet.]. timidité sileşti. forces (tu ~)
sfiit. gêné silind. forçant, obligeant [vb.]
sfios sfioşi sfioasă sfioase. timide silit. forcé, obligé
sfioşenie. timidité silit (râde ~). jaune (rire ~)
sforăi. ronfler silitor. appliqué
sforăi (tu ~). ronfles (tu ~) silicon. silicon
sforăia. ronflait siliconat. siliconé
sforăie. ronflent silicvă. silique (fruit sec de la giroflée, du chou)
sforăie (el ~). ronfle (il ~) siloz. silo
sforăim. ronflons siluetă. silhouette
sforăind. ronflant Silvia. Sylvie
sforăit. ronflé sssim
sforăiţi. ronflez simbol. symbole
sforăitor. ronflant simfonie. symphonie
sforăit (n.pl.) sforăitului. ronflement Adev 17/04/08 similar similară. semblable, similaire, analogue, pareil
sforăit [n.]. ronflement simpatic. sympathique, sympa

- 195 -
simpatie. sympathie sindic sindici. syndic
simpatiza. sympathiser sindicat. syndicat
simplifica. simplifier sine. soi
simplifică (ei ~). simplifient sine însuşi. soi-même
simplifică (el ~). simplifie singular. singulier
simplifici. simplifie (je ~) singular [abrev.]. [sg.]
simplificare. simplification singur singuri singură singure. isolé, seul, solitaire
simplitate. naturel [n.] singuratic. solitaire, isolé, retiré
simplitate (cu ~). simplement singurătate. solitude
simplu. simple singurul fiu. fils unique
simplu (în mod ~). simplement sinistrat [n.]. sinistré [n.]
simptom. symptôme sinistru. lugubre, sinistre [n]
simţ [percepţie] simţuri. sens [perception] sinistru [n.]. sinistre [adj.]
simţământ [arh.] [poet.]. sentiment sintetic. synthétique
simţi. sentir sinteză. synthèse
simt (eu ~). sens (je ~) sinucide (se ~). suicider (se ~)
simte (care ~). sentant sinucidere. suicide
simte (el ~). sent (il ~) sinuos. sinueux
simţi (ar ~). sentirait sipet. écrin
simţi (tu ~). sens (tu ~) siringă siringi. seringue
simţi (va ~). sentira Siriu. =montagnes S Carpates Orient.
simţi în largul său. être bien dans sa peau Sirius. Sirius
simţi nelalocul său (se ~). être mal dans sa peau sisinei [n.m.pl.][bot.]. coquelourde [bot.], pulsatille [f.],
simţim. sentons coquerelle
simţind. sentant sisinei-de-munte [pl.][bot.]. anémone des Alpes
simţit. senti [pl.][bot.], Pulsatilla alpina
simţiţi. sentez sistem. système
simţitor rosului. sensible [émotif] sistematic (în mod ~). méthodiquement
simţul mirosului. odorat sssit
simţuri (cele cinci ~). sens (les cinq ~) sit. site [internet]
simula. semblant (faire ~), simuler, feindre sită. tamis
simula (el ar ~). feindrait site [internet]. site [internet]
simula (el va ~). feindra situa. situer
simulacru. feinte [n.f.] situat. situé
simulare. simulation, feinte [n.f.] situaţia (în ~). même (à ~ de)
simulat simulată. feint situaţie. situation
simulaţi. feignez, simulez situaţie penibilă. pétrin [fam.]
simulă. simula situând(u-se). situant
simulă (el ~). feignit (il ~) situează (ei ~). situent
simulăm. feignons, simulons situează (el ~). situe
simulând. feignant sîmbure de cireaşă. noyau de cerise
simulează. simule (il ~), feint (il ~) sîmburele. noyau (le ~)
simulează (ei ~). simulent, feignent ski fond. ski de piste
simulez. simule (je ~), feins (je ~) sssl
simuleze (să ~). feigne (qu'il ~) slab slabă. mince, lâche, faible, maigrelet, chétif,
simulezi. simules (tu ~), feins (tu ~) maigre
simultan. simultané slăbănog slăbănoagă. maigrelet, décharné, chétif,
simultan (în mod ~). simultanément frêle
simultaneitate. simultanéité slăbi. défaillir, décliner, affaiblir, maigrir, déclina
sincer sinceră. sincère, franc [adj.] slăbesc. maigrissent, déclinent
sincer (în mod ~). carrément, franchement slăbeşte. décline (il ~), maigrit
sincerică [bot.]. Scleranthus perenis [bot.] slăbiciune. impuissance, faible [n.], maigreur,
sinceritate. sincérité, franchise faiblesse
sinceritate (cu ~). sincèrement, franchement slăbit. décliné, amaigri, relâché, maigri, étique
sinchisi (se ~ de). soucier (se ~) slăbuţ. maigre, maigrelet
sinchisesc (mă ~ de). soucie (je me ~) slană [reg. Trans.]. lard. szalonna
sinchisesc (se ~ de). soucient slatină. dépôt naturel de sel
sinchiseşte (se ~ de). soucie (il se ~) slatină. saumure [d'un malade]
sinchiseşti (te ~ de). soucies (tu te ~) slănină. lard
sinchisit (se ~ de). soucié slătioară [reg.]. petit dépôt naturel de sel
sincronism. simultanéité slăvi (ridica în ~). nue (porter aux ~)
sincroniza. synchroniser slei puterile. épuiser [d'un malade]

- 196 -
sleieşte (el~). épuise (il ~) snob. pimbêche [pop.]
sleind. épuisant snop. gerbe
sleit. épuisé ssso
slip. cache-sexe soacră. belle-mère. suegra
slobod. libre. svobod. szabad soare sori. soleil
slobozenie [arh.]. liberté soare care apune. soleil couchant
sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă. glaçon Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii. le soleil de minuit Adev
slovac. slovaque 15/02/08
sloven. slovène soartă. destinée, providence, sort
ssslu sobă [n.f.]. poêle [n.m.]
slugarnic slugarnică. obséquieux, servile sobrietate. austérité, sobriété
slujba (în ~) [+G]. service (au ~) sobru. austère, sobre
slujbă [fam.]. post [emploi] sobru (în mod ~). sobrement
slujbă religioasă. messe sssoc
sluji. servir soc [n.m.][bot.]. sureau [n.m.][bot.], Sambucus nigra
slujea. servait sociabil. sociable
slujeau. servaient social sociali socială. social
slujesc (ei ~). servent socialism. socialisme
slujesc (eu ~). sers (je ~) socialist. socialiste
slujeşte. sert (il ~) societate. compagnie, société
slujeşti. sers (tu ~) societate comercială. compagnie [écon.]
slujim. servons sociolog. sociologue
slujind. servant sociologie. sociologie
slujit. servi soclu, pervaz. linteau
slujiţi (voi ~). servez soclu. socle
slujitor. serviteur soclu [a unei mobile]. piétement
slujitor al bisericii. homme d'Église socoti socotesc. calculer
slujnică. servante, soubrette socri. beaux-parents
sssm socru. beau-père
SM. département Satu Mare [abréviation] sodă. soude
smalţ smalţuri. émail émaux sodă de rufe. lessive [chim.]
smântânâ. crème sodiu. sodium
smântâni (laptele). écrémer sofa. sofa, sommier
smântânos. crémeux sofaua. sofa (le ~)
smaragd, smarald. émeraude Sofia. Sophie
smeoaie [bot.]. Seseli libanotis [bot.] soft. logiciel
smintit. écervelé, insensé soi (de ~). racé
smiorcăi. pleurnicher, renifler soia. soja
smiorcăi (tu te ~). pleurniches (tu ~) sssol
smiorcăie (el se ~). pleurniche (il ~) sol. sol
smiorcăindu-se. pleurnichant (se ~) sol [mesager]. messager
smiorcăit smiorcăită. pleurard solda (se ~). solder (se ~)
smirdar [bot.]. Rhododendron kotschyi [bot.] soldat. soldé
smirnă [n.f.]. myrrhe [n.f.] soldat [n.m.] soldaţi. militaire [n.m.], soldat
smoc [de păr]. touffe [de cheveux] soldăţesc. militaire [adj.]
smoc [n.n.] smocuri. touffe [n.f.] solduri. soldes
smochin. figuier solduri [pl.]. solde [promotion]
smochină smochine. figue solemn solemnă. solennel
smulge. arracher, détacher solemn (în mod ~). solennellement
smulg. arrache, arrachent solemnitate. solennité
smulgă din rădăcini (să~). déracine (qu'il ~) solemnitate (cu ~). solennellement
smulgând. arrachant solfegiu. solfège
smulge. arrache, arracher, détacher solicita. réclamer, solliciter
smulge din rădăcini. déraciner, déracine (il ~) solicit. sollicite (je ~)
smulgem. arrachons solicita (el ~). sollicitait
smulgeţi. arrachez solicitat. requis, sollicité
smulgi. arraches solicită. sollicite (il ~)
smuls. détaché, arraché solicită (ei ~). sollicitent
smuls din rădăcini. déraciné solicită (el ~) [perf. s.]. sollicita
smulse. arracha solid. solide
smulsei. arrachai solidar. solidaire
snoavă. anecdote

- 197 -
solidaritate. solidarité sosim. venons
solidariza. solidariser sosind. arrivant, venant
soliditate. solidité sosire. arrivée
solitar. solitaire sosit. venu, arrivé, arrivant
solitudine. solitude sosiţi. venez
solniţă. salière sosie. sosie
solo. solo sote. sauté [n.] [gastron.], sauté [alim.]
solstiţiu. solstice soteu [gastron.]. sauté [n.] [gastron.]
solubil. soluble soţ. époux, mari
soluţie. solution soţ (cu ~). pair
soluţie [chimique]. solution [chimică] soluţii soţ (fără ~). impair
solvabil. solvable soţie soţii. épouse, compagne, femme, femme [épouse]
solz (~ de peşte). écaille Adev 18/01/08
sssom sovârv. origan
soma. sommer sovietic. soviétique
somat. sommé sovietiza. soviétiser
somieră. sommier sovietizat. soviétisé
somitate. sommité sssp
somn. sommeil spadă cu două tăişuri. glaive
somn [zool.]. silure spaghete. spaghetti
somnolent somnolentă. dormeur, somnolent spaimă [n.f.]. effroi [n.m.], épouvante
somnoros somnoroasă. somnolent spân. glabre
somon. saumon spanac. épinard
somptuos somptuoasă. somptueux spanacul ciobanilor [bot.]. Chenopodium bonus-
somptuozitate. somptuosité henricus
sonată [muz.]. sonate Spania. Espagne
sonda. sonder spaniol. espagnol
sonda (el ~). sondait spânzura. pendre
sondat. sondé spânzurare. pendaison
sondau. sondaient spânzurat. pendu
sondează (ei ~). sondent spânzurat [n.]. pendu [n.]
sondează (el ~). sonde (il ~) spânzurătoare. gibet, potence
sondeze (ei să ~). sondent (qu'ils ~) sparanghel. asperge
sondeze (el să ~). sonde (qu'il ~) sparcetă [bot.]. Onobrychis montana [bot.]
sondaj. sondage sparge. briser
sondaj de opinie. sondage d'opinion sparg (ei ~). brise (ils ~)
sondare. sondage sparg (eu ~). brise (je ~)
sondă. sonde sparg (eu să ~). brise (que je ~)
sonerie. sonnerie, timbre [sonnette] spargă (el să ~). brise (qu'il ~)
sonet. sonnet sparge. brise (il ~)
sonor. sonore sparge (ar ~). briserait
sonoritate. sonorité sparge (va ~). brisera
sonoriza. sonoriser spargem. brisons
sonorizat. sonorisé spargere [de bancă/magazin]. cambriolage
sonorizează. sonorise (il ~) spargeţi. brisez
soră surori. sœur, infirmière spargi. brises (tu ~)
sorbi. sucer spargi (să ~). brises (que tu ~)
sordid. sordide sparse. brisa
sorta. trier sparserăm. brisâmes
sortare. tri sparserăţi. brisâtes
sorti. prédestiner spart sparţi spartă sparte. brisé
sortesc. prédestinent spărgând. brisant
sorteşte. prédestine spărgător [n.m.]. cambrioleur
sortit. prédestiné spărgător de gheaţă. brise-glace
sos. sauce spărsei. brisai
spărsese. brisé (il avait ~)
sosi. arriver, venir
spărsesem (eu ~). brisé (j'avais ~)
sosea. arrivait
spărseseră. brisé (ils avaient ~)
sosesc. viennent
spărseserăm. brisé (nous avions ~)
sosi (ar ~). arriverait
spărseserăţi. brisé (vous aviez ~)
sosi (va ~). arrivera
spărseseşi. brisé (tu avais ~)
sosi la ţanc. tomber à point
spărseşi. brisas
sosi la timp. tomber à point

- 198 -
sparţetă [bot.]. Onobrychis montana [bot.] spici [fam.]. topo [fam.]
spasm. convulsion spicui. glaner
spate. dos, revers spin. chardon, piquant [n.]
spate (din ~). arrière, derrière (par le ~), dos (de ~) spin [n.m.] spini. épine [n.f.]
spate (în ~). arrière (en ~) spinos spinoasă. épineux
spate (pe ~). dos (sur le ~) spinteca. fendre
spaţial. spatial spintec (eu ~). fends (je ~)
spaţios spaţioasă. spacieux spinteca (ar ~). fendrait
spaţiu. volume, espace, écartement, écart spintecă (ei ~). fendent
spăla. laver, blanchir spinteca (el ~). fendait
spală. blanchit spintecă (el ~). fend (il ~)
spală (ei ~). blanchissent spinteca (va ~). fendra
spălat. blanchi spintecai (eu ~). fendis (je ~)
spele (să ~). lave spintecăm. fendons
spăla pe jos cu cârpa. nettoyer au balai laveur spintecam (eu ~). fendais (je ~)
spăla putina [pop.]. débiner (se ~) [fam.] spintecat. fendu
spăla rufe. lessive (faire la ~) spintecau. fendaient
spălare (a rufelor). blanchissage spinteci (tu ~). fends (tu ~)
spălare de bani. blanchiment d’argent Adev 03/01/08 spion. espion
spălăcit. terne spiona. espionner
spălător de rufe. blanchisseur spionaj. espionnage
spălătorie. blanchisserie, lavoir Spiraea ulmaria. spirée [n.f.] [bot.]
spălăcioasă [bot.]. Senecio nemorensis [bot.] spirală (scară ~). colimaçon (escalier en ~)
spătar [al scaunului]. dossier [chaise] spiriduş. lutin
ssspe spirit. esprit
specia umană. genre humain spirit (cu ~). spirituellement
spiritual. spirituel
special speciali specială speciale. spécial
spirt pentru spirtieră. alcool à brûler
special (în ~). particulièrement
spital spitale. hôpital hôpitaux
special (în mod ~). spécialement
spitaliza. hospitaliser
specializare. spécialisation
spitalizare. hospitalisation
specie. espèce, genre, sorte
spiţă spiţe. rayon [de la roue]
specie [bot.]. espèce [bot.]
splendid. magnifique, splendide
specific. particulier, spécifique splendid [adv.]. splendidement
specifica. spécifier splendoare. splendeur
specifică (el ~). spécifie (il ~)
spoi. blanchir
specificat. spécifié
spoiesc (ei ~). blanchissent
specifice (să ~). spécifie (qu'il ~)
spoieşte. blanchit
spectacol. spectacle spoit. blanchi
spectacular. spectaculaire spoi [tinichigerie]. étamer
spectaculos. spectaculaire spoit [tinichigerie]. étamé
spectator spectatoare. spectateur spoitor [de tinichigerie]. étameur
spectru spectre. spectre spongios spongioasă. spongieux
spectru [fantomă]. spectre [fantôme] spontan spontani spontană spontane. spontané
specula. spéculer spontan (în mod ~). spontanément
speculare. spéculation spori. majorer, augmenter
speculaţie. spéculation spori însutit. centupler
speculează (ei ~). spéculent (ils ~) sport. sport
speculează (el ~). spécule (il ~) sportiv. sportif
speologie. spéléologie sprânceană sprâncene. sourcil
spera. espérer spray. atomiseur, vaporisateur
speranţă. espérance, espoir spray cu gaz lacrimogen. bombe anti-agression
speria. effrayer spre. à, vers
speriat. timoré, effrayé spre exemplu. par exemple Adev 26/10/07
speriat [d. privire]. hagard sprijin [n.] sprijine. appui, soutien, étai
sperie (mă ~). peur (il me fait ~) sprijin (de ~). porteur [adj.]
sperietoare (~ de ciori). épouvantail sprijin [n.]. ressource, appui
sperios. farouche sprijin al mâinilor. repose-mains
sperjur. faux témoignage, parjure sprijini. appuyer, adosser, buter, étayer, supporter
spermă. sperme, semence [fig.] sprijin (eu ~). étaie (j'~)
spermicid. spermicide sprijină. appuie, adosse
speti muncind (se ~). travailler comme un nègre sprijină (el ~). étaie (il ~)

- 199 -
sprijinea. étayait stabileşte. établit (il ~)
sprijineam (eu ~). étayais (j'~) stabileşti. établis (tu ~)
sprijini (tu ~). étaies (tu ~) stabili un deviz. établir un devis
sprijinim. étayons stabilim. établissons
sprijinind. étayant stabilind. établissant
sprijinise. étayé (il avait ~) stabilit. établi
sprijiniseră. étayé (ils avaient ~) stabiliţi (voi ~). établissez
sprijinit. adossé, appuyé, étayé stabili o legătură. rattacher [fig.]
sprijiniţi (voi ~). étayez stabiliment. établissement [institution]
sprinten. leste [adj.], ingambe, agile, alerte stabilire. établissement
sprinteneală. agilité stabilitate. stabilité
spulbera. anéantir, pulvériser, éparpiller, disperser stabiliza. stabiliser
spulberă. anéantit stabilizat. stabilisé
spulbera (el ~). anéantissait stabilizează (ei ~). stabilisent
spulberând. anéantissant stabilizează (el ~). stabilise (il ~)
spulberat. anéanti stabilizeze (el să ~). stabilise (qu'il ~)
spuma. faire mousser, mousser stacojiu. vermeil
spumant (vin ~). mousseux stadion. stade [sport]
spumă. mousse [écume], écume stadiu. stade, étape
spumă (se acoperi cu ~). écumer stafide. raisins de Corinthe
spumega. écumer, pétiller [liquides] stafie. revenant [n.], esprit, spectre [fantôme], fantôme
spumega (el ~). pétillait (il ~) [liquides] stagiu. stage
spumegă (el ~). pétille (il ~) [liquides] stagna. stagner
spumegos. pétillant [liquides] stagnare. stagnation
spumos. mousseux, pétillant [liquides] stagnat. stagné
spune. dire stagnează (el ~). stagne (il ~)
spui. dis (tu ~) stâlp stâlpi. pylône, poteau
spun (ei ~). disent stâlp [de susţinere]. pilier
spun (eu ~). dis (je ~) stâlp [la cort]. mât [d'une tente]
spună (el să ~). dise (qu'il ~) stâlp indicator. poteau indicateur
spune (va ~). dira stambă. étamine [textile]
spune (vei ~). dirai (tu ~) stamină [bot.]. étamine [bot.]
spune (voi ~). dirai (je ~) stampă. estampe
spune multe. dire long (en ~) stană [n.f.][arh.] stane. rocher [n.m.]
spunea. disait stâna stânele. bergerie (la ~)
spuneai. disais (tu ~) stână stâne. bergerie
spuneam (eu ~). disais (je ~) stânca stâncile. rocher (le ~)
spunem. disons stâncă stânci. rocher, roche, roc
spuneţi. dites (vous ~) stâncos. rocheux
spus. dit standard. défaut (par ~)
spusese. dit (il avait ~) standardiza. étalonner
spusesem (eu ~). dit (j'avais ~) stâng. gauche
spuseseră. dit (ils avaient ~) stânga (la ~). gauche (à ~)
spuseserăm (noi ~). dit (nous avions ~) stânga [n.]. gauche (la main ~)
spuseserăţi. dit (vous aviez ~) stânga [pol.]. gauche (le ~) [pol.]
spuseseşi. dit (tu avais ~) stângaci. gauche [fig.], maladroit, godichon [pop.]
spusele (după ~). dire de (au ~) stângaci [n.]. gaucher
spusele [n.pl.]. dires [n.pl.] stângăcie. maladresse, gaucherie
squash. squash stângăcie (cu ~). maladroitement, gauchement
sst!. motus ! stângism [pol.]. gauchisme
ssst stângist. gauchiste
sta stau. rester, demeurer, se trouver stângul [n.]. gauche (le pied ~)
sta (~câtva timp). séjourner staniu. étain
sta gugu. accroupir star staruri. vedette, étoile [vedette]
sta în picioare. rester debout, être debout stare stări. situation, état
sta treaz. rester éveillé, veiller stare (în ~). capable, apte
stabil. stable stare [n.f.] stări. état [n.m.] [condition]
stabili. établir stare bună (în ~). état (en bon ~), bon état (en ~)
stabilea. établissait stare civilă. état civil
stabileau. établissaient stare proastă (în ~). mauvais état (en ~)
stabilesc (ei ~). établissent stare sufletească. état d'âme
stabilesc (eu ~). établis (j'~)

- 200 -
stare starea stării de urgenţă. état d’urgence Adev stegar. porte-drapeau
03/11/07 stejar [n.m.] stejari. chêne [n.m.]
în stare de şoc. en état de choc Adev 11/11/07 stejeriş. chênaie, forêt de chênes
starea. état (l'~) [condition] stelaje. rayonnage
stării. état (de l'~) [condition] stelar. stellaire
stat. état stelă funerară. pierre tombale
stat (om de ~). état (homme d'~) stelei. étoile (de l'~)
stat [n.n] [ţară] state [n.n.pl.] [ţări]. état [pays] stemă steme. armoiries, emblème
Stat Major [mil] ). état-major [mil.] stenografie. sténographie
Statul major. État major (l'~) stepă. steppe
Statele Unite. États-Unis stereotip. cliché [fig.]
Statele Unite ale Americii. États Unis d'Amérique steril. stérile
statistic. statistique [adj.] sterilitate. stérilité
statistică. statistique [n.f.] steriliza. stériliser
statistician. statisticien sterilizat. stérilisé
statuar. statuaire sterilizează (el ~). stérilise (il ~)
statuă [arh.]. statue sterilizeze. stérilise (qu'il ~)
statuie statui. statue stern. sternum
statuie ecvestră. statue équestre sterp stearpă. sec [aride]
statut. statut stewardesă [n.f.][aero]. hôtesse de l'air [n.f.][aero.]
staţie. arrêt, station sticlă sticle. vitre, bouteille, verre. steklo
staţiona. stationner sticlă [butelie]. bouteille
staţiona (el ~). stationnait sticlă [geam]. vitre
staţionat. stationné sticlă [nf.] [material]. verre [n.m.] [matière]
staţionau. stationnaient sticlă colorată. vitre teintée
staţionează (ei ~). stationnent sticlă securit [f.]. verre sécurisé [m.]
staţionează (el ~). stationne (il ~) sticle [butelii]. bouteilles
staţioneze (ei să ~). stationnent (qu'il ~) sticlete [zool.]. chardonneret [zool.]
staţioneze (el să ~). stationne (qu'il ~) stih [arh.]. vers [lit.]
staţionare. stationnement stil. style
staţiune. station stil indirect liber [narat.]. style indirect libre [narr.]
staţiune balneară. station balnéaire stilistic. stylistique
staul [n.n.]. étable [n.f.] stilistică. stylistique
stăpân stăpână. maître stilou stilouri. stylo
stăpânesc (eu ~). domine (je ~) stima. priser, apprécier, estimer
stăpâneşte (el ~). domine (il ~) stimă. estime, crédit, considération
stăpâni. dominer, primer, maîtriser stimăcredit. crédit
stăpânire. maîtrise, contrôle, contrôle [maîtrise] stimula. stimuler
stăpânire de sine. maîtrise de soi, contrôle [de soi- stimula (el ~). stimulait
même] stimulat. stimulé
stăpânit. dominé stimulau. stimulaient
stăpânit (imposibil de ~). incontrôlable stimulează (ei ~). stimulent (ils ~)
stăruinţă. insistance stimulează (el ~). stimule (il ~)
stăruitor. soutenu stimulez (eu ~). stimule (je ~)
stăruitor (în mod ~). instamment stimuleze (ei să ~). stimulent (qu'il ~)
stătătoare (apă ~). dormante (eau ~) stimuleze (el să ~). stimule (qu'il ~)
stânjenel. iris [bot.] stimulare. stimulation
stânjeni. embarrasser stimulator cardiac [med.]. pacemaker [méd.],
stânjenitor. gênant, embarrassant stimulateur cardiaque
stânjenitor [fig.]. incommode stimulator cardiac [med.]. ibex [méd.]
stârni. causer, susciter, provoquer, déclencher stindard stindarde. étendard
stârni cu vătraiul. tisonner stinge. éteindre
stârv. charogne sting (ei ~). éteignent
stârv [pop.]. cadavre sting (eu ~). éteins (j'~)
ssste sting (să ~). éteigne (que j'~)
stea stele. astre, étoile stingă (ei să ~). éteignent (qu'ils ~)
stea căzătoare. étoile filante stingă (el să ~). éteigne (qu'il ~)
stea de mare. étoile de mer stingând. éteignant
steag steaguri. étendard stinge. éteint (il ~)
steaua stelele. étoile (l'~) stinge (ar ~). éteindrait (il ~)
Steaua polară. Étoile polaire stinge (aş ~). éteindrai (j'~)
Steaua Sudului [astron.]. Croix du Sud (la ~) [astron.] stinge (ei ar ~). éteindraient

- 201 -
stinge (va ~). éteindra stradă. rue, chaussée, route
stinge (vei ~). éteindras stradă cu sens unic. rue à sens unique
stinge (veţi ~). éteindrez stradă fără ieşire. rue sans issue
stinge (voi ~). éteindrai (j'~) stranietate. étrangeté
stinge (vom ~). éteindrons straniu stranii stranie stranii. bizarre, étrange, inquiétant,
stinge (vor ~). éteindront drôle de
stingea. éteignait strat straturi. assise [n.] [constr.], strate, couche, nappe,
stingeai. éteignais (tu ~) parterre
stingeam (eu ~). éteignais (j'~) strateg. stratège
stingeam (noi ~). éteignions străbate străbat. traverser, parcourir
stingeaţi. éteigniez străbate (~ mările). franchir (~ les mers)
stingeau. éteignaient străbătut (~ mările). franchi (~ les mers)
stingem. éteignons străbun. ancêtre
stingem (să ~). éteignions (que nous ~) strădui (se ~). appliquer (s'~), tâcher [essayer], efforcer
stingeţi. éteignez (s'~ de)
stingeţi (să ~). éteigniez (que vous ~) străduţă. ruelle
stingi. éteins (tu ~) străin străini străină străine. étranger
stingi (să ~). éteignes (que tu ~) străinătate (în ~). étranger (à l'~)
stins stinşi stinsă stinse. mourant [fig.], éteint străluci. luire, briller, reluire, rayonner
stinse (el ~). éteignit (il ~) strălucea. brillait, luisait, rayonnait
stinsei. éteignis (j'~) strălucească (el să ~). brille (qu'il ~)
stinseră (ei ~). éteignirent străluceau (ei ~). rayonnaient
stinserăm. éteignîmes strălucesc (ei ~). brillent (ils ~), rayonnent (ils ~)
stinserăţi. éteignîtes străluceşte. luit (il ~), brille (il ~), rayonne (il ~)
stinsese. éteint (il avait ~) străluceşti. rayonnes (tu ~)
stinsesem (eu ~). éteint (j'avais ~) străluci (el ~). luisit, brilla (il ~), rayonna
stinseseră. éteint (ils avaient ~) strălucise. brillé (il avait ~)
stinseserăm. éteint (nous avions ~) străluciseră. brillé (ils avaient ~)
stinseserăţi. éteint (vous aviez ~) strălucit. brillé, rayonné
stinseseşi. éteint (tu avais ~) strălucire. éclat [du soleil], lustre, rayonnement
stinseşi. éteignis (tu ~) strălucit (în mod ~). brillamment, splendidement
stingător de incendiu. extincteur strălucitor strălucitoare. resplendissant, éclatant,
stingere. extinction radieux, brillant, rayonnant, étincelant
stingheri. embarrasser, gêner, empêcher strâmb. travers (de ~)
stingherea. empêchait, embarrassait, gênait strâmba. fausser
stinghereau. empêchaient, embarrassaient, strâmba de râs. tordre de rire (se ~)
gênaient strâmbătură. grimace
stingheresc (ei~). embarrassent, empêchent, strâmbătură de nemulţumire. moue
gênent strâmbe (picioare ~). torses (jambes ~)
stinghereşte. embarrasse (il ~), gêne (il ~), strămoş. ancêtre
empêche (il ~) strămoşi. aïeux
stingherit. empêché, embarrassé, gêné strâmt strâmţi strâmtă strâmte. borné, serré, étroit
stipulare. clause strâmt [haină]. étriqué
stivă. pile strâmta. rétrécir, rapetisser, étrécir
stoarce. presser, essorer strâmtare. rétrécissement
storc. presse (je ~) strâmtoare [geo.]. détroit
stors. écrabouillé [col.], pressé strânge. serrer
stoarcere. essorage strâng (ei ~). serrent
stoc. stock strâng (eu ~). serre (je ~)
stofă. étoffe strângă (ei să ~). serrent (qu'ils ~)
stofă [fig.]. étoffe [fig.] strângă (el să ~). serre (qu'il ~)
stofă ecosez. écossais [textile] strângând. serrant
stofă în carouri [textil]. étoffe à carreaux [textile] strânge. serre (il ~)
stolon stoloni. stolon strângea. serrait
stomac. estomac strângeai. serrais (tu ~)
stomacul gol (pe ~). jeun (à ~) strângeam (eu ~). serrais (je ~)
stop [al unei maşini]. feu arrière [auto] strângeam (noi ~). serrions
stop [semafor]. sémaphore strângeaţi. serriez
stor. store vénitien, store strângeau. serraient
ssstr strângem. serrons
str.. rue [abréviation cartographique] strângeţi. serrez
strachină [pop.]. jatte strângi. serres (tu ~)

- 202 -
strănse (el ~). serra strănutat. éternué
strânsei. serrai strănutaţi. éternuez
strânserăm. serrâmes strănuţi. éternues (tu ~)
strânserăţi. serrâtes străpunge. transpercer
strânsese. serré (il avait ~) străpuns străpunşi. transpercé
strânsesem (eu ~). serré (j'avais ~) străvechi. immémorial
strânseseră. serré (ils avaient ~) străveziu străvezie. diaphane, transparent
strânseserăm. serré (nous avions ~) strecura (se ~). insinuer (s'~), faufiler (se ~), faufilait (il
strânseserăţi. serré (vous aviez ~) se)
strânseseşi. serré (tu avais ~) strecură (se ~). faufila (il se ~)
strânseşi. serras [n.] strecurătoare. passoire
strânge în braţe. serrer dans ses bras, étreindre strica. abîmer, vicier, avarier, détériorer, dégrader
strânge în braţe. serre dans ses bras, étreindra stric. gâte (je ~) [abîmer]
strânge în braţe (el ~). étreint (il ~) strica (se ~). altérer, pourrir, gâter
strânge în braţe (el ar ~). étreindrait strica [altera]. corrompre [abîmer]
strâng în braţe (ei ~). étreignent strica de râs (se ~). gondoler (se ~)[fam.]
strâng în braţe (eu ~). étreins (j'~) strica de râs (se ~)[pop.]. boyauter (se ~)[pop.]
strâng în braţe (eu să ~). étreigne (que j'~) stricat. pourri, gâté [abîmer]
strângă în braţe (el să ~). étreigne (qu'il ~) stricat [alterat]. corrompu [abîmé]
strângea în braţe. étreignait stricat [alterat]. corrompu [alim.]
strângeai în braţe. étreignais (tu ~) strică. gâte [abîmer]
strângeam în braţe (eu ~). étreignais (j'~) strică (ei ~). gâtent [abîmer]
strângeam în braţe (noi ~). étreignions stricăciune. défaillance, dommage, panne, dégât
strângeaţi în braţe. étreigniez strictul necesar. strict nécessaire (le ~)
strângeau în braţe. étreignaient stridie stridii. huître
strângem în braţe. étreignons striga. crier
strângeţi în braţe. étreignez striga (pe cineva). héler
strângi în braţe. étreins (tu ~) striga cât îl ţin puterile. crier à tue-tête
strâns în braţe. étreint striga din răsputeri. crier à tue-tête
strânse în braţe. étreignit (il ~) striga în gura mare. clamer
strânge [acumula]. accumuler, entasse, ramasser, strigare strigări. cri, appel Adev 14/05/08
amonceler, amasser strigăt. cri
strânge mâna cuiva. serrer la main à qqn strigoi. revenant [n.], strige
strânge rândurile. serrer les rangs strip-tease. strip-tease
strângere. serrage
strivi. fouler, écraser
strângere (cordon de ~). serrage (cordon de ~)
striveşte. foule (il ~), écrase (il ~)
strângere [de mâini]. étreinte
strivind. écrasant
strângere de mână. serrement de main, poignée
strivit. écrasé
de main
strivitor. écrasant [adj.]
strâns [acumulat] strânşi strânsă strânse (< strânge). strofă. strophe
accumulé, amoncelé, entassé, ramassé, amassé, strofoca (se ~) [pop. peiorativ]. tâcher [essayer]
serré
strop. goutte
strâns (în mod ~). étroitement
stropea. arrosait, giclait
strâns pe corp. collant [habits]
stropi. gicler, arroser
strănut [n.m.]. éternuement stropi (a ~). éclabousser
strănuta. éternuer stropit. arrosé, giclé, éclaboussé
strănut (eu ~). éternue (j'~) structură. structure, conformation
strănuta. éternuait structuralism. structuralisme
strănută!. éternue strugure struguri. raisin
strănută (ei ~). éternuent strugurii-ursului [pl.] [bot.]. Arctostaphylos uva ursi
strănuta (el ~). éternuait [bot.]
strănută (el ~). éternue struna-cocoşului [bot.]. Cerastium fontanum [bot.]
strănută (el ~). éternua strung. tour [outillage]
strănutai. éternuais (tu ~) struţ. autruche
strănutai (eu ~). éternuai (j'~) studeniţă [bot.]. Arenaria ciliata [bot.]
strănutai (tu ~). éternuas (tu ~) studeniţă [bot.]. Scleranthus uncinatus [bot.]
strănutăm. éternuons ]
student studenţi studentă studente. étudiant
strănutam (eu ~). éternuais (j'~)
studia. étudier
strănutând. éternuant
studia. étudiait
strănutară. éternuèrent
studiai (tu ~). étudiais (tu ~)
strănutarăm. éternuâmes
studiam (eu ~). étudiais (j'~)
strănutarăţi. éternuâtes
studiat. étudié

- 203 -
studiaţi (voi ~). étudiez subteran. souterrain
studiau. étudiaient (ils ~) subterfugiu. biais, échappatoire, subterfuge, recours
studiază (ei ~). étudient subtil. discret, subtil, astucieux
studiem. étudions subtil (în mod ~). subtilement
studiez. étudie (j'~) subtilitate. subtilité, astuce
studiezi. étudies subtitlu. sous-titre
studii aprofundate. études approfondies subţia. amincir, pincer
studiile (abandona ~). études (abandonner ses ~) subţia un sos. éclaircir une sauce
studio. studio subţiat. étique
studiu studii. étude, essai subţire. menu [adj.], mince, fin [adj.], fine [adj.]
stuf. roseau, jonc suburban. faubourien [adj.]
stufos stufoasă. dru, touffu suburban [n.]. faubourien [n.]
stup stupi. ruche suburbie. faubourg, banlieue, périphérie
stupefacţie. stupéfaction subzista. subsister
stupefia. pétrifier [fig.], éberluer, stupéfier, méduser sssuc
stupefiant [n.]. chnouf [arg.], schnouf [arg.], came suc. suc, jus
[f.] [arg.] succes. succès, réussite
stupefiat. stupéfié, médusé, éberlué, stupéfait, succesiune. succession
pétrifié [fig.] succint. succinct
stupid. stupide, bête [fig.] sucesiv. successif
stupiditate. balourdise, stupidité, bêtise, ineptie sucevean. =de la ville de Suceava [Md.]
stupizenie. sottise suci gâtul. tordre le cou
stupoare. stupeur, stupéfaction sucit. tordu
sturion [zool.]. esturgeon [zool.] sucomba. succomber
sssu sucubus. succube
suav. suave sud. sud
sssub suda. souder
sub. au-dessous, sous, au dessous de sudat. soudé
SUB- <SUBmarin>. SOUS- <SOUS-marin> sudoare. sueur, transpiration
sub cerul liber. à la belle étoile sudor. soudeur
sub vid. sous vide sudul Franţei (din ~). méridional
subdiviziune. subdivision sudură. soudure
subiect. sujet [n.m.] suedez. suédois
subiect [gram.]. sujet [gram.] Suedia. Suède
subiect [log.]. sujet [log.] sssuf
subiectiv. subjectif sufacoare. suffocation
subit subită. brusque, instantané, subitement, soudain suferi. subir, souffrir
subînţeles. tacite, sous-entendu sufăr (eu ~). souffre (je ~)
subjonctiv. subjonctif suferă. souffrent
subjuga. subjuguer suferea. souffrait
sublinia subliniază. souligner Adev 01/11/07 suferea. souffrait
sublim. sublime sufereau. souffraient
submarin. sous-marin sufereau. souffraient
submina. saper suferi (el ~). souffrit
subordonare. subordination suferii (eu ~). souffris (je ~)
subpământean [arh.]. souterrain suferind. souffrant
subretă. soubrette suferiră. souffrirent
subscripţie. souscription suferişi. souffris (tu ~)
substantiv. substantif suferit. subi, souffert
substantiv [abrev.]. [n.] suferi din pricina. pâtir de
substantiv [gram.]. nom [gram.] suferit din pricina. pâti de
substantiv. nom commun suferinţă. tourment, souffrance
substantiv propriu [abrev.]. [n.p.] suficient. suffisant [adj.]
substantiv propriu [gram.]. nom propre [gram.] suficient (a fi ~). suffisant (être ~), suffire
substanţă. matière, substance suficient [adv.]. assez, suffisamment
substanţial. substantiel sufla. souffler
substitui. substituer suflam (eu ~). soufflais (je ~)
substituibil. remplaçable suflă (ei ~). soufflent
substitut. remplaçant [n.m.] sufla (el ~). soufflait
substituţie. substitution suflat. soufflé
subsuoară. aisselle suflaţi (voi ~). soufflez
subşef. sous-chef suflau. soufflaient

- 204 -
suflă (el ~). souffle (il ~) suia (se ~). grimpait, montait
suflă (el ~) [perf. s.]. souffla suie (ei se ~). montent, grimpent (ils se ~),
suflăm. soufflons gravissent
suflând. soufflant suie (el se ~). grimpe (il se ~), monte (il ~), gravit (il
sufle (el să ~). souffle (qu'il ~) ~)
sufli. souffles (tu ~) suim (ne ~). montons, grimpons, gravissons
suflu (eu ~). souffle (je ~) suind. montant, grimpant
sufla nasul (a-şi ~). moucher (se ~) suit. monté, grimpé, gravi
suflare. souffle suiţi (vă ~). grimpez
sufleca. retrousser, trousser suită suite. suite, cortège
sufler [teatru]. souffleur sul. rouleau
suflet. âme sulă [unealtă]. poinçon
suflet rătăcitor. âme errante [n.f.] sulf. soufre
suflu. souffle suliţă. javelin, pique [n.], lance
sufoca. suffoquer, étouffer suliţă [atletism]. javelot
sufoca (el ~). étouffait sumar. sommaire
sufocant sufocantă. suffocant, étouffant sumar (în mod ~). sommairement
sufocare. étouffement sumar [adj]. sommaire [adj.]
sufocat. étouffé sumă [n.f.]. montant [n.], somme
sufocau. étouffaient sumbru. sombre
sufocă (ei ~). étouffent (ils ~) suna. sonner
sufocă (el ~). étouffe (il ~) suna (el ~). sonnait
sufoci. étouffes (tu ~) sunat. sonné
sssug sunau. sonnaient
sugar. nourrisson sună. sonne (il ~)
sugativă. papier buvard sună (ei ~). sonnent
sugativă (hârtie ~). buvard (papier ~) sune (ei să ~). sonnent (qu'ils ~)
suge sug. sucer, téter sune (el să ~). sonne (qu'il ~)
supt. sucé sunet. tintement, son [mus.]
sugera. suggérer sssup
sugera (el ~). suggérait supă. soupe
sugerat. suggéré supăra. ennuyer
sugerează (ei ~). suggèrent supără. ennuie
sugerează (el ~). suggère (il ~) supăra (se ~). fâcher (se ~), froisser (se ~) [fig.]
sugerez. suggère (je ~) supărare. ennui
sugestie. suggestion supărat. fâché, offensé
sughiţ (eu ~). hoquet (j'ai le ~) supărat pe (a fi ~). fâché contre (être ~), vouloir à
sughiţ [n.n.]. hoquet [n.m.*] (en ~)
sughiţa. hoquet (avoir le ~) supărător. importun, fâcheux, irritant [adj.]
sughiţa (el ~). hoquet (il avait le ~) super. sensas [fam.]
sughiţă (el ~). hoquet (il a le ~) superangular [foto]. grand-angulaire [photo], grand-
sughiţă (el ~) [perf. s.]. hoquet (il eut le ~) angle [photo]
sughiţi (tu ~). hoquet (tu as le ~) superb. superbe
sughiţuri. hoquets [n.m.pl.*] superficial superficială. superficiel
sugruma. étrangler superficial [în mod ~]. superficiellement
sugruma (el ~). étranglait superficialitate. légèreté
sugrumând. étranglant superfluu superflui superfluă superflue. superflu
sugrumare. étranglement superior superioară. haut, supérieur
sugrumase. étranglé (il avait ~) superioritate. supériorité
sugrumat. étranglé superlativ. superlatif [n.m.]
sugrumă (el ~). étrangla supermarket. supermarché
suguşă (el ~). étrangla superstiţie. superstition
suguşa (el ~) [reg.]. étranglait superstiţios superstiţioasă. superstitieux
suguşa [reg.]. étrangler suplementar. supplémentaire
suguşând [reg.]. étranglant suplementar (în mod ~). supplémentairement
suguşase [reg.]. étranglé (il avait ~) supleţe. souplesse
suguşat [reg.]. étranglé supliciu. supplice
sugruma [emoţia]. étreindre [supprimer] $$$ supliment. supplément
suguşare [reg.]. étranglement suplini. suppléer
suplinitor. remplaçant [n.m.], suppléant
sui. monter, grimper, gravir. subir
suplu. agile, souple
sui (mă ~). monte (je ~), grimpe (je me ~)
sui (te ~). grimpes (tu te ~), montes suport. support

- 205 -
suport (eu ~). supporte (je ~) supus [adj.]. obéissant [adj.]
suport pentru prosop [n.n.]. porte-serviettes [n.m.] supus [n.]. vassal, ressortissant
suporta. subir, supporter supura. suppurer
suporta [pe cineva]. sentir [fam.] [supporter] supurant [med.]. suppurant
suportabil. supportable supurare, supuraţie. suppuration
suportat. subi, supporté sssur
suportaţi. supportez surâde. sourit
suportă (ei ~). supportent surâs surâsul. sourire (de la Joconde) Adev 15/12/07
suportă (el ~). supporte (il ~) surd surzi surdă. sourd
suportă (el ~) [perf. s.]. supporta (il ~) surfer [PC]. internaute [PC]
suportăm. supportons surfer pe web. internaute
suportând. supportant surmena. surmener
suporţi (tu ~). supportes surpa (a se ~). ébouler
SUPRA- <SUPRArealism>. SUR- <SURréalisme> surpa (se ~). écrouler (s'~)
supra-bocanc [alpin.]. chausson [alpin.] surpa (el se ~). écroulait
supra-hanorac. suranorak surpare. écroulement
supradotat. surdoué surpat. éboulé
suprafaţă. surface surpă (ei se ~). écroulent
suprafaţă [luciu]. superficie surpă (se ~). éboule, écroule (il s'~)
supraponderal. corpulent surpă (se ~) [perf. simplu]. éboula
suprapune. superposer surprinde. déconcerter, interloquer, surprendre
suprapui. superposes surprinde o conversaţie. surprendre une conversation
suprapun. superposent surprins. déconcerté, interdit [surpris], surpris,
suprapun (eu ~). superpose (je ~) interloqué
suprapună (el să ~). superpose (qu'il ~) surprinzător. déconcertant, surprenant
suprapunând. superposant sursă. source, souche [fig.]
suprapune (el ~). superpose (il ~) surveni. advenir, intervenir
suprapunem. superposons survin. adviennent
suprapuneţi. superposez survine. advient
suprapus. superposé sssus
suprapuse (el ~). superposa sus. haut
suprarealism. surréalisme sus (de ~). haut (du ~)
suprarealist. surréaliste susan. sésame
suprastructură. superstructure suscita. susciter
supraveghea. veiller suspect suspecţi. louche [fig.] [pop.]
sub supraveghere medicală. sous surveillance médicale suspecta. suspecter
Adev 11/11/07 suspenda. suspendre
supraveghetor. contremaître suspendare. levée, suspension
supravieţui. subsister suspensie [auto]. suspension
supravieţuitor. rescapé [n.], survivant suspicios. méfiant
suprem. suprême suspiciune. suspicion, méfiance, soupçon
supremaţie. suprématie suspin. soupir
suprima. éliminer, exterminer, supprimer, oblitérer sustrage. dérober
suprimare. levée, suppression sustrag (ei ~). dérobent (ils ~)
suprimat. supprimé sustrag de la (ei se ~). dérobent à (ils se ~)
suprimă (ei ~). suppriment sustragă (el să ~). dérobe (qu'il ~)
suprimă (el ~). supprime (il ~) sustragă (el să se ~). dérobe à (qu'il se ~)
suprimă (el ~) [perf. s.]. supprima sustrage (el ~). dérobe (il ~)
supune. dompter, subir sustrage de la. dérober à (se ~), distraire de
a se supune. se soumettre, obéir, se conformer sustrage de la (el ~). distrait de (il ~)
supui (te ~). obéis (tu ~) sustrage de la (se ~). dérobe à (il se ~)
supun (mă ~). obéis (j'~) sustrăgând. dérobant
supun (se ~). obéissent sustrăgându-se. dérobant (se ~)
supunându-se. obéissant [vb.] sustrăgea. dérobait (il ~)
supune (el se ~). obéit sustrăgea (se ~). dérobait (il se ~)
supunea (se ~). obéissait sustrăgea de la. distrayait de
supuneau (se ~). obéissaient sustrăgeau. dérobaient (ils ~)
supunem (ne ~). obéissons sustrăgeau (se ~). dérobaient (ils se ~)
supuneţi (vă ~). obéissez sustras. dérobé
supune (se ~ voinţei). plier (se ~ à la volonté de) sustras de la. distrait de
supunere. obéissance sustrăsese. dérobé (il avait ~)
supus. dompté, subi, obéi sustrăseseră. dérobé (ils avaient ~)

- 206 -
sustragere. soustraction şasea (a ~). sixième
susţinător. partisan şaselea (al ~). sixième
susţine. subir şasiu. châssis
susţinut. subi, soutenu şaten adj. m., pl. şateni; f. sg. şatenă, pl. şatene [păr].
susur [n.]. gazouillement [ruisseau] châtain
susura. gazouiller [ruisseau], murmurer, murmurait şatră [n.f.] [reg.MM]. véranda [d'une maison en bois]
susură. murmure [vb.], gazouille [ruisseau] şaua. selle (la ~)
susurând. murmurant şaua [geo.]. col (le ~) [géo.]
sută. cent şaua [n.f.] [geo.]. col (le ~) [de montagne]
suta (a o ~). centième (la ~) şşşc
sută la sută. cent pour cent şchiop. boiteux
sutălea (al o ~). centième (le ~) şchiopăta. boiter, clocher
sutien. soutien-gorge şchioapătă (ceva ~). cloche (il y a qq chose qui
suveică. navette ~)
suvenir. souvenir şchioapătă (el ~). cloche (il ~)
suveran. monarque, souverain şchiopăta (el ~). clochait (il ~)
suveranitate. suzeraineté, souveraineté şchiopăta [fig.]. clocher [fig.]
SV. département Suceava [abréviation] şchiopătând. boitant
svelt. mince şcoală şcoli. école
şşşa şcoală (se lăsa de ~) [fam]. études (abandonner ses ~)
Ş. selle [abréviation cartog.], col [de montagne] şcolar. écolier
[abréviation cartog.] şşşe
ş.a.. etc. şedere. séjour
ş.a.m.d. . etc. şedere peste noapte. nuitée [séjour d’une nuit]
şa şei [pl.]. selle şedinţă. séance
şa [geo.]. col [géo.] şedinţă în plen. séance plénière
şa [n.f.] [geo.]. col [de montagne] [n.m.] şef şefi. leader, chef, cadre [adm.]
şablon şabloane. patron [modèle] şef de echipă. contremaître
şacal. chacal şef de sală [gastron.]. chef [gastron.]
şah (juca ~). échecs (jouer aux ~) şef de stat şefi de stat. chef d’Etat Adev 15/12/07
şah [căpetenie]. shah şelau (pe ~). carrément
şah [jocul]. échecs şemineu. cheminée
şaibă. rondelle. Scheibe şenilă [mec.]. chenille [méc.]
şaisprezece. seize şeptime [1/7]. septième [1/7]
şaisprezecea (a ~). seizième (la ~) şerb şerbi. serf [n.m.]
şaisprezecea parte (a ~). seizième [1/16] şerbie. servage
şaisprezecelea (al ~). seizième (le ~) şerpişor. serpenteau
şaisprezecime. seizième [1/16] şerpui. serpenter
şaizeci. soixante şerpuit şerpuiţi şerpuită şerpuite. tortueux
şaizeci (vreo ~). soixantaine şerveţel. serviette [en papier]
şal. châle, cache-nez şes. plaine
şale. reins şeşi (casă în ~) [reg.MM.]. colombage [archit.]
şalupă. chaloupe şesime. sixième [1/6]
şampanie. champagne şevalet. chevalet
şansă. fortune, hasard, chance şezlong [m.]. chaise longue, chaise-longue [f.]
şanţ. rigole, fossé şezut. cul, dos
şantaj politic. chantage politique Antena 3 şezut [al unui scaun]. assise [d'une chaise] [n.]
şantier. chantier şezi! [câine]. assis ! [chien]
şapte. sept şfichiui. cingler
şaptea (a ~). septième (la ~) şfichiui (el ~). cingla
şaptelea (al ~). septième (le ~) şfichiuia. cinglait
şaptesprezece. dix-sept şfichiuie. cingle (il ~)
şaptezeci. septante [rég. Suisse], soixante-dix şfichiuie (ei ~). cinglent (ils ~)
şaretă. charrette şşşi
şarjă [industrie]. charge [industrie] şi. aussi, et
şarpantă. charpente şi [plus]. itou [fam.]
şarpe şerpi. serpent şi anume. à savoir, nommément
şarpe (muşcătură de ~). serpent (morsure de ~) şi-a găsit naşul. à trompeur trompeur et demi
şarpe cu clopoţei. serpent à sonnettes şi mai ales. notamment
şarpe mic. serpenteau şifona (se ~). froisser (se ~)
şarpele şerpii. serpent (le ~) şifona (se ~) [fig.]. froisser (se ~) [fig.]
şase. six

- 207 -
şifonat. chiffonné, froissé şoric. couenne
şifonează (el se ~). froisse (il se ~) şoricel. souris
şifonier. armoire şorici de porc. couenne
şină [CFR]. rail şorţ. tablier
şindrilă. bardeau şosea. chaussée, route
şipcă şipci. latte şosetă şosete. chaussette
şir. succession, file şoşon şoşoni. chausson
şira spinării [fam.]. échine, colonne vertébrale [anat.] şotron. marelle
şiret [adj.] şireată. rusé, roué, fourbe, habile, finaud şovăi. chanceler [fig.], hésiter, vaciller
şiret [n.] şireturi. cordon, lacet şovăială. hésitation, irrésolution
şiretenie. fourberie, ruse şovăielnic. indécis
şiretlic. artifice, astuce şovăitor şovăitoare. irrésolu, hésitant, chancelant
şiroi. ruisseler şpalturi [pl.] [tipogr.]. épreuves [pl.] [typo]
şleau (vorbi pe ~). net (parler ~) şperaclu. passe-partout
şlep. chaland şperţ [pop.]. pot de vin [fig.]
şliţ. braguette şpicher. speaker
şmecher şmecheră. roué, malin şpicheriţă. speakerine
şmecher decât (fi mai ~). malin que (être plus ~) şşşt
şmecherie. combine [f.pop.], supercherie ştafetă ştafete ştafetei. estafette, relais, courrier Adev
şmen [arg.]. pot de vin [fig.] 11/04/08
şmirghel. papier émeri, papier de verre
ştampila. sceller
şmirghelui. poncer au papier verre
ştampila poştei. cachet de la poste
şniţel natur. escalope
ştampilat. scellé
şnur şnururi. cordon
ştampilă. cachet. Stempel
şşşo şteregoaie [bot.]. Veratrum album [bot.]
şo pe el! [vânătoare]. taïaut ! [chasse]
ştergar [pop.]. serviette
şoaldină aurie [bot.]. Sedum hispanicum [bot.]
ştergătoare. essuie-pieds
şoarece şoareci. souris
ştergător (de picioare). paillasson
şobolan. rat
ştergător de parbriz. essuie-glace
şoc. coup, impact, choc, coup [fig.]
şterge. essuyer, laver, gratter, effacer, raturer
şoca. heurter, choquer [quelqu'un]
şterg. essuie (j'~)
şocat. heurté
ştergea. essuyait, effaçait
şochează. choque (il ~) [qqn.], heurte
ştergem. essuyons
şofer. chauffeur [auto]
ştergeţi. essuyez
şofer de camion. routier
ştergi. essuies
şofeur [arh.]. chauffeur [auto]
şters ştearsă şterşi, şterse. essuyé, gratté, raturé,
şofran [bot.]. safran [bot.]
terne
şogor [reg.MM]. beau-frère. sógor
şterge (~ culoarea). ternir
şoim şoimi. faucon. sólyom
şterge (o ~) [fugi]. filer [fuir]
şold şolduri. hanche
şters [fugit]. filé [fuit]
şomaj. chômage şterse (o ~) [fuir]. fila [fuir]
şomaj (fi pe ~). chômage (être au ~) şterge [cu cârpa]. torcher
şomer. chômeur şterge [linie]. rayer
şomer (fi ~). chômage (être au ~) şters [linie]. rayé
şontâc-şontâc. clopin-clopant şterge cu buretele. éponger
şopârlă. lézard şterge cu buretele (el ~). éponge (il ~)
şopron. remise [bâtim.] şters cu buretele. épongé
şopti. chuchoter, susurrer şterse cu buretele (el ~). épongea (il ~)
şoptea. chuchotait şterge un cuvânt. rayer un mot
şopteai. chuchotais (tu ~) şterge englezeşte (a o ~). filer à l'anglaise
şopteam (eu ~). chuchotais (je ~) şterge la fund (se ~). torcher (se ~)
şopteau. chuchotaient şterge nasul. moucher
şoptesc (ei ~). chuchotent şterge praful. épousseter
şoptesc (eu ~). chuchote (je ~) şters praful. épousseté
şopteşte. chuchote (il ~) ştergere. effacement
şopteşti. chuchotes (tu ~) ştersătură. rature, effacement
şopti (el ~). chuchota (il ~) ştersătură [printr-o linie]. rayure [graphique]
şoptii (eu ~). chuchotai (je ~) ştevia stânelor [bot.]. Rumex alpinus [bot.]
şoptim. chuchotons şti. savoir
şoptind. chuchotant şti (ar ~). saurait
şoptit. chuchoté şti (va ~). saura
şoptiţi. chuchotez ştia. savait

- 208 -
ştie. sait ttta
ştie (ei să ~). sachent (qu'ils ~) T-shirt [neo.]. tee-shirt
ştie (să ~). sache (qu'il ~) T-shirts [neo.]. tee-shirts
ştii. sais (tu ~) ta. ton
ştii (să ~). saches (que tu ~), sache (que tu ~) ta (a ~). tienne (la ~)
ştiind. sachant tab [PC]. tabulateur [PC]
ştim. savons tabacheră. porte-cigares
ştiţi. savez tabără. camp. tábor Adev 05/12/07
ştiţi (să ~). sachez tabără de vară. colo [fam.]
ştiu. savent, sais tabără şcolară. colonie de vacances
ştiuse. su (il avait ~) tablagiu [iron.]. officier
ştiusem. su (j'avais ~) tablă. table, tôle
ştiuseră. su (ils avaient ~) tablă [de metal] table. fer-blanc
ştiuserăm. su (nous avions ~) tablă [f.][şcolară]. tableau noir [m.]
ştiuserăţi. su (vous aviez ~) tablă de materii. table de matières, sommaire
ştiuseşi. su (tu avais ~) tablă de şah. échiquier
ştiut. su tabletă. tablette
ştiinţă, ştiinţe. science tablou tablouri. tableau
ştirbi (a ~). ébrécher taburet. escabeau, tabouret
ştirbit. ébréché tacâm. couvert
ştire ştiri. nouvelle [n.f.] tachina. blaguer
ştire bombă (fi o ~). Une (être à la ~) tachinare. taquinerie
ştirea. nouvelle (la ~) tachinerie. taquinerie
ştirea (fără ~ cuiva). insu (à l'~ de quelqu'un) tacit. tacite
ştirii. nouvelle (de la ~) tacit (în mod ~). tacitement
ştiuca-de-mare [n.f.] [zool.]. sphyrène [n.f.] [zool.] tact. tact
ştiuca-de-mare [n.f.] [zool.]. Belone belone tactică. tactique
ştiucă [zool.]. brochet [zool.] taifun. typhon
ştoarfă. pute, prostituée, putain taină taine. mystère, sacrement, secret
ştoarfă [pop.]. pétasse taine. arcanes
ştreang ştreanguri. corde tainic tainică. mystérieux, secret
ştrengar. coquin Tadorna sp.. tadorne [n.m.][zool.]
ştucatură [n.f.]. crépi [n.m.] tafta. taffetas
şşşu Tagetes erecta. tagète [n.m.][bot.]
şuco (priză ~). anti-électrocution (prise ~) tahometru [auto]. tachymètre [auto]
şuiera. siffler taior. tailleur
şuier (eu ~). siffle (je ~) tttal
şuieră. siffla (il ~), siffle (il ~) talaz. vague [n.]
şuieră (ei ~). sifflent talc. talc
şuierând. sifflant tale. tes
şuieri. siffles tale (ale ~). tiennes (les ~)
şuierătură. sifflement talent. art, talent, don [talent]
şuncă. jambon. sonka talentat. doué
şurub [n.n.sg.] şuruburi [n.n.pl.]. vis [n.f.sg.]. Schraube talie. taille
şurubelniţă [n.f.]. tournevis [n.m.] talisman. porte-bonheur
şuşoti. chuchoter talon. talon
şuşotea. chuchotait talpa [de pantof] tălpile. semelle (la ~)
şuşoteai. chuchotais (tu ~) talpa piciorului. plante du pied
şuşoteam (eu ~). chuchotais (je ~) talpa ursului [bot.]. Heracleum palmatum [bot.]
şuşoteau. chuchotaient talpă [de pantof] tălpi. semelle. talp
şuşotesc (ei ~). chuchotent taluz. talus
şuşotesc (eu ~). chuchote (je ~) tttam
şuşoteşte. chuchote (il ~) tambur [mec.]. tambour
şuşoteşti. chuchotes (tu ~) tam nisam. à propos des bottes
şuşotim. chuchotons tamil. tamoul
şuşotind. chuchotant tampon. tampon
şuşotit. chuchoté tampona. accrocher, tamponner
şuşotiţi. chuchotez tamponare. tamponnement
şut. coup de pied tanc [mil.]. char [mil.]
şuviţă de păr. mèche tandreţe. tendresse
şuvoi. courant, flux tandru. tendre [affectif]
şvaiţer. gruyère tangent. tangent

- 209 -
tangibil. tangible tace. tait (il se ~)
tapaj. tapage taci. tais (tu te ~)
tapet. papier peint, tenture taci!. ferme-la !, gueule (ta~) !, boucle-la !,
tapisa tapisez. tapisser silence !, tais-toi !
tare. fort [adj.], dur, dure taci! pliscul! [pop]. tais-toi !
tare de ureche. dur d'oreille tăcând. taisant
tarhon. estragon tăcea (ar ~). tairait
tarif. tarif tăcea (el ~). taisait (il se ~)
tarniţa [geo.] [pop.]. selle (la ~) tăcea (va ~). taira
tarniţă [pop.] [geo.]. selle [géo.] tăceai. taisais (tu te ~)
tarod [tehn.]. taraud [techn.] tăceam (eu ~). taisais (je me ~)
tartă cu cremă. tarte à la crème tăcem. taisons (nous nous ~)
tartru. tartre tăceţi. taisez (vous vous ~)
tasa [tehn.]. tasser [la terre] tăcuse. tu (il s'était ~)
tasa (el se ~) [tehn.]. tassait (il se ~) [terrain] tăcusem (eu ~). tu (je m'étais ~)
tasat. tassé [terrain] tăcuseşi. tu (tu t'étais ~)
tasându-se. tassant (se ~) [terrain] tăcut. tu, silencieux
tasează (se ~) [tehn.]. tasse (il se ~) [terrain] tăcut (ai ~). tu (tu t'es ~)
taseze (să se ~) [tehn.]. tasse (qu'il se ~) [terrain] tăcut (am ~). tu (je me suis ~)
tastatură. clavier. Tastatur tăcut (aţi ~). tu (vous vous êtes ~)
tastă [PC]. touche [PC]. Taste tăcut (au ~). tus (ils se sont ~)
tata. papa tăcut (el a ~). tu (il s'est ~)
tata-mare. grand-papa tăcut (noi am ~). tu (nous nous sommes ~)
tată. père tăcut [vb.]. tu [se taire]
tatăl. père tăcere. silence
tati. papa tăcere (în ~). silencieusement
tatona. tâtonner tăcerea (păstra ~). silence (garder le ~)
tatona (el ~). tâtonnait (il ~) tăcută. silencieuse
tatona terenul. tâter le terrain tăcute (pe ~). silencieusement
tatonam (eu ~). tâtonnais (je ~) tăciune. braise
tatonat. tâtonné tăgădui. nier. tagad
tatonând. tâtonnant tăgădui (el ~). nia
tatonează (el ~). tâtonne (il ~) tăgăduia. niait
tatonez. tâtonne (je ~) tăgăduiau. niaient
tau (eu ~) [reg.]. coupe (je ~) tăgăduiesc (ei ~). nient
taur tauri. taureau tăgăduiesc (eu ~). nie (je ~)
Taur [zodiac]. Taureau [zodiac] tăgăduieşte. nie (il ~)
tavan. plafond tăgăduieşti. nies (tu ~)
tavă. plateau tăgăduii. niai
taxa (a ~). taxer, imposer tăgăduim. nions
taxat. imposé, taxé tăgăduind. niant
taxator. receveur tăgăduire. négation
taxând. taxant, imposant tăgăduişi. nias
taxează (ei ~). taxent tăgăduit. nié
taxează (el ~). taxe (il ~) tăgăduiţi (voi ~). niez
taxeze (el ~). taxe (qu'il ~) tăi. tes
taxă. taxe tăi (ai ~). tiens (les ~)
taxă pe valoarea adăugată. taxe à la valeur ajoutée, TVA tăia. barrer, couper
taxi. taxi tai (eu ~). coupe (je ~)
taximetru. taximètre tai (tu ~). coupes (tu ~)
taximetrist. chauffeur de taxi Adev 16/05/08 tăia (el ~). coupait
taxon. taxon tăiai (eu ~). coupai (je ~)
taxonomic. taxonomique tăiai. coupais (tu ~)
taxonomie. taxonomie tăiam (eu ~). coupais (je ~)
tttă tăiam (noi ~). coupions
tăiase in. coupé (il avait ~)
tăbăcărie. tannerie
tăiasem. coupé (j'avais ~)
tăbăci. tanner
tăiaseră. coupé (ils avaient ~)
tăbăcire. tannage
tăiaserăm. coupé (nous avions ~)
tăbăcit. tanné
tăiaserăţi. coupé (vous aviez ~)
tăcea. taire (se ~) tăiaseşi. coupé (tu avais ~)
tac (ei ~). taisent (ils se ~) tăiaşi. coupas (tu ~)
tac (eu ~). tais (je me ~)

- 210 -
tăiat tăiaţi tăiată. coupé tânăr [n.m.]. jeune homme, homme (jeune ~)
tăiaţi. coupez tânără [n.f.]. jeune fille, femme (jeune ~)
tăiaţi (voi ~) [imperf.]. coupiez tândăli. dandiner
tăiau. coupaient tândălind. dandinant
taie (ei ~). coupent tângui (se ~). lamenter
taie (el ~). coupe (il ~) tânguieli [pl.]. jérémiades [pl.]
tăie (el ~). coupa (il ~) tânguire. lamentation
taie (el să ~). coupe (qu'il ~) tânguitor. plaintif
tăiem. coupons (nous ~) tânji (după). languir
tăind. coupant tânjea. languissait
tăia în două. couper en deux tânjească (să ~). languisse
tăia felii. couper en tranches tânjit. langui
tăia cu ferestrăul. couper à la scie tânjitor. nostalgique
tăia de pe listă. rayer de la liste târfă. pétasse, pute, putain, prostituée
tăia din. rogner
târg s. n., pl. târguri. marché, foire
tăiat din. rogné
târg [oraş]. bourg
taie din. rogne
târgui (se ~). négocier
tăiere. taille, coupe [résultat d'une coupure]
târgui (el se ~). négocia
tăiere (~ de copaci). coupe [forest.]
târguiau (se ~). négociaient
tăiere a curentului. coupure d'électricité
târguiesc (ei ~). négocient
tăietură. incision, coupure
târguieşte (se ~). négocie (il ~)
tăinui. receler târguim (ne ~). négocions
tăinui (el ~). recela târguind. négociant [vb.]
tăinuia. recelait târguiseră (se ~). négocié (ils avaient ~)
tăinuiau. recelaient târguit. négocié
tăinuiesc (eu ~). recèle (je ~) târguiţi (vă ~). négociez
tăinuieşte. recèle (il ~) târguială [fam.] târguieli [negocieri]. négociation
tăinuieşti. recèles (tu ~) târnăcop. pioche, pic [outil]
tăinuind. recelant târnaţ [n.n.] [reg. Ts.]. véranda [d'une maison en bois]
tăinuit. recelé târnaţ [pop.]. porche
tăinuitor (de lucruri furate). receleur târziu (cel mai ~). tard (au plus ~)
tăios. incisif, coupant TBC. phtisie
tăiş. tranchant
ttte
tălpii [de pantof]. semelle (de la ~)
te. t' [pron. A]
tălmaci [sg.][arh.] tălmaci. traducteur. tolmács
te-. t' [pron. A]
tămădui. guérir
TE-… <el TE-a filmat>. T'… <il T'a filmé>
tămăduire. guérison
te-[pron A.]. te [pron A.]
tămăduit. guéri
te [pron A.]. te [pron A.]
tămâie. encens
te duci. vas
tămâios. muscat
te rog. s'il te plaît
tăraţă tărâţe [pl.]. son [alim.]
teacă teci. gaine, fourreau
tărie. vigueur, robustesse, solidité, puissance
teacă (de sabie). fourreau (d'épée)
tărie (cu ~). solidement
teafăr. indemne, sauf [adj.]
tău. ton
teafăr şi nevătămat. sain et sauf
tău (al ~). tien (le ~)
teamă. appréhension, crainte, peur
tău [n.n.] tăuri. lac (alpin). tó
tăul. lac (le ~ alpin) teanc. pile
tăurile. lacs (les ~ alpins) teanc (de hârtii). liasse
tăvalgă [n.f.] [bot.]. Spiraea ulmaria, spirée [n.f.] [bot.] teanc teancuri. tas [n.m.sg.]
tăvăli de râs. tordre de rire (se ~) teancul. tas (le ~)
tăvălug. rouleau teancului. tas (du ~)
tttâ teatral teatrali teatrală. théâtral
tâlc tâlcuri. sens [n.m.] [signification] teatrologie. théâtrologie
tâlhar. brigand teatru. théâtre
tâlhărie. brigandage teatru de marionete. guignol
tâmpenie. idiotie tecii [G.]. gaine (de la ~)
tâmpit tâmpită. con [fig.] [vulg.] conne, imbécile, sot tecii [G.]. fourreau (du ~)
sotte tehnic. technique
tâmplar, tîmplar. menuisier tehnica tehnicile. technique (la ~)
tâmplar de mobilă fină. ébéniste tehnică [n.f.] tehnici. technique [n.f.]
tâmplărie. menuiserie tehnician. technicien
tânăr tineri. jeune tei, pl tei. tilleul

- 211 -
tttel temea (se ~). peur (il avait ~)
Tele 7 ABC. =chaîne TV privée roumaine temeai (te ~). peur (tu avais ~)
teleast. téléspectateur temeam (mă ~). peur (j'avais ~)
telecomandă telecomenzi. télécommande temeam (ne ~). peur (nous avions ~)
teleferic. téléphérique temeaţi (vă ~). peur (vous aviez ~)
telefoane celulare, telefoane mobile. téléphones temeau (se ~). peur (ils avaient ~)
cellulaires temem. craignons
telefon. téléphone temem (ne ~). peur (nous avons ~)
telefon (da ~). coup de fil (donner un ~) temeţi. craignez
telefon (da un ~). coup de téléphone (donner un~) temeţi (nu vă ~)!. peur (n'ayez pas ~) !
telefon celular, telefon mobil. téléphone cellulaire, temeţi (vă ~). peur (vous avez ~)
portable [téléphone] temi. crains
telefona. téléphoner temi (te ~). peur (tu as ~)
telefonic. téléphonique temu. craignit
telefonie. téléphonie temui. craignis
telegrafia. télégraphier temuse (se ~). peur (il avait eu ~)
telegrafic. télégraphique temusem (mă ~). peur (j'avais eu ~)
telegrafie. télégraphie temusem (ne ~). peur (nous avions eu ~)
telegramă. câble [message], télégramme temuseră (se ~). peur (ils avaient eu ~)
telejurnal. journal télévisé temuseşi (te ~). peur (tu avais eu ~)
telekinezie. télékinésie temut. craint
telemetrie. télémétrie temut (de ~). redoutable
telemetru. télémètre temut (m-am ~). peur (j'ai eu ~)
teleobiectiv. téléobjectif temut (ne-am ~). peur (nous avons eu ~)
teleologic. téléologique temut (s-a ~). peur (il a eu ~)
teleologie. téléologie temut (s-au ~). peur (ils ont eu ~)
telepatic. télépathique temut (te-ai ~). peur (tu as eu ~)
telepatie. télépathie temut (v-aţi ~). peur (vous avez eu ~)
telescop telescoape. télescope teme de ce e mai rău (se ~). craindre le pire
telescopa. télescoper (se ~) temeinic. approfondi
telescopic. télescopique temeinic [adv.]. solidement
telespectator. téléspectateur temelie. fondement, base
televiziune. télé [n.f.], télévision temenea temenele. courbette
televiziunea prin cablu. télévision par câble temerar. audacieux, téméraire
televizor. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] temeritate. courage, témérité
tttem temeteu [reg. Transilv.]. cimetière. temető
temă teme. devoir [n.], sujet [n.m.], thème temnicer. geôlier
tembel tembelă. imbécile, con [fig.] [vulg.], crétin [fig.], temniţă. geôle
sot temniţă [pop.]. prison
tembelism. imbécillité tempera. adoucir, modérer
temperatură. température
teme. craindre
temporar. provisoire
teamă (îi e ~). peur (il a ~)
teamă (îi era ~). peur (il avait ~) ttten
teamă (le e ~). peur (ils ont ~) ten [n.n.] tenuri. teint [n.m.]
teamă (le era ~). peur (ils avaient ~) tenace. tenace
teamă (mi-e ~). peur (j'ai ~) tenacitate. ténacité
teamă (mi-era ~). peur (j'avais ~) tendinţă. courant [n.]
teamă (ne e ~). peur (nous avons ~) tendinţă literară. courant littéraire
teamă (ne era ~). peur (nous avions ~) tenebre. ténèbres [pl.]
teamă (ţi-e ~). peur (tu as ~) tenebros tenebroasă. ténébreux, sombre
teamă (ţi-era ~). peur (tu avais ~) tenis. tennis
teamă (vă e ~). peur (vous avez ~) tensiune arterială. tension artérielle
teamă (vă era ~). peur (vous aviez ~) tenta. tenter
tem. crains, craignent tentant. tentant
tem (mă ~). peur (j'ai ~) tentat. tenté
tem (se ~). peur (ils ont ~) tentaţie. tentation
teme (el se ~). craint (il ~) tentativă. tentative
temându-se. peur (ayant ~), craignant tentă tente. teinte [n.f.]
teme (nu te ~)!. peur (n'aie pas ~) ! teoremă. théorème
teme (s-ar ~). craindrait teoretic. théorique
teme (se ~). peur (il a ~), appréhender, redouter teoretic. théoriquement
teme (se va ~). craindra teoretician. théoricien

- 212 -
teorie. théorie textualist. textualiste
teracotă. terre cuite tezaur. trésor
terasă. terrasse tezauriza tezaurizez. thésauriser
teren. terrain, sol teză. thèse
teren împrejmuit. clos [n.m.] Tg. Bourg de… [abréviation cartographique]
terestru. terrestre Tg. Ville de… [abréviation cartographique]
teribil. terrible ttti
teribil de. terriblement ticălos. vilain, coquin, con [fig.] [vulg.]
teritoriile franceze de peste mări. T.O.M. : Territoires ticăloşie. infamie, saloperie [arg.]
Français d’Outremer ticlui. mijoter [fig.]
teritoriu. territoire ticluieşte. mijote (il ~) [fig.]
termal. thermal Tico ®[n.m.]. = voiture Daewoo fabriquée en Roumanie
termen. délai, terme ticsit. comble [adj.]
termen biblic [abrev.]. [Bib.] tifon [med.]. gaze [méd.]
termen colocvial [abrev.]. [col.] tigaie [n.f.] tigăi. poêle à queue [n.f.]
termen demodat [abrev.]. [demod.] tigrat. tigré
termen livresc [abrev.]. [liv.] tigroaică. tigresse
termen oficial [abrev.]. [offic.] tigru. tigre
termic. thermique tihnă. paix, calme, repos. tixina
termina. achever, finir, mettre fin, terminer tijă. tige [métal], tige
termin (eu ~). termine (je ~) tttim
termin (să ~). termine (que je ~) timbra. affranchir
termina (el ~). terminait timbru. timbre
termina (va ~). terminera timbru poştal. timbre-poste
termina (voi ~). terminerai (je ~) timid timizi timidă timide. timide
terminat terminaţi terminată terminate. fini, timiditate. timidité
achevé, terminé timiditate (cu ~). timidement
terminate. terminées timişorean. =de la ville de Timisoara [Bt]
terminaţi. terminez timonier [mar.]. timonier
terminau. terminaient timorat. timoré
termină. achèvent timp. temps
termină (ei ~). terminent timp (în acelaşi ~). temps (en même ~), fois (à la ~)
termină (el ~). termine (il ~) timp ce (în ~). pendant, tandis que
terminăm. terminons timp de. durant, pendant
termine (el să ~). termine (qu'il ~) timp de expunere [foto]. temps d'exposition [photo]
termini. achèves, finis (tu ~), termines timp în timp (din ~). temps à autre (de ~)
termini (să ~). termines (que tu ~) timp liber. loisir
terminaţie. terminaison timpan [anat.]. tympan (à la ~)
termometru. thermomètre timpul (cu ~). longue (à la ~)
termos. thermos timpul (în ~). durant, pendant
termostat. thermostat timpul (în tot ~). longueur (à ~ de)
terne. terne timpuriu. hâtif
teroare. terreur tindă. porche
terorism. terrorisme tineret. jeunesse
terorist. terroriste tinereţe. jeunesse
teroriza. terroriser tinereţii veşnice (fântâna ~). jouvence (fontaine de ~)
terţă. tierce tinichea [n.f.] tinichele. fer-blanc
terţă [mus.]. tiers [mus.] tinichigerie. ferblanterie
terţă persoană (o ~). tierce personne (une ~) tinichigiu. tôlier
terţiar. tertiaire tttip
testa [pop.]. tester [vérifier] tip. mec, type
testat pop.]. testé [vérifié] tip [individ]. type [individu]
testicule. testicules, couilles [vulg.] tipar. impression, moule
teşi. aplatir tipă. gonzesse [fam.]
teşit. aplati tipări. imprimer, multiplier
tetieră [auto]. appuie-tête tipăresc (ei ~). impriment (ils ~)
teveu [pop.]. téléviseur tipăresc (eu ~). imprime (j'~)
text. texte tipăreşte. imprime (il ~)
textil. textile tipăreşti. imprimes (tu ~)
textual. textuel, littéral tipărim. imprimons
textual (în mod ~). textuellement tipărit. imprimé
textualism. textualisme tipăriţi. imprimez

- 213 -
tipărire. impression tolbă (~ cu săggeţi) [n.f.]. carquois [n.m.]
tipesă [fam.]. gonzesse [fam.] tolera. tolérer
tipic. typique tolera (el ~). tolérait (il ~)
tipic (în mod ~). typiquement tolerase (el ~). toléré (il avait ~)
tipograf. imprimeur, typographe tolerat. toléré
tipografie. imprimerie, typographie tolerează (ei ~). tolèrent
tttir tolerează (el ~). tolère (il ~)
tir. tir tolerez. tolère (je ~)
tir al antiaerienei. tir de D.C.A. tolereze (el să ~). tolère (qu'il ~)
tir cu arcul. tir à l'arc tolerezi. tolères (tu ~)
tiradă. tirade tolerabil. tolérable
tiraj [publ.]. tirage [publ.] tolerant. débonnaire, tolérant
tiranie. dictature, tyrannie toleranţă. tolérance
tiraniza. tyranniser tolomac [pop] tolomacă. sot, crétin [fig.]
tirant [n.]. tirant [n.] toluen. toluène
tirbuşon tirbuşoane. tire-bouchon tttom
titirez. toupie tom tomuri. tome
titlu. titre tomată tomate. tomate
titlu de proprietate. titre de propriété tomberon. tombereau
titular. titulaire tomnatec [pop.] [poet.]. automnal
Tiţian. Titien tomnatic. automnal
TL. département de Tulcea [abréviation] tomografie. tomographie
TM. département de Timis [abréviation] ttton
ttto ton. ton [n.]
toaletă. cabinet [WC], toilette ton [peşte]. thon [poisson]
toaletă [WC]. toilettes [n.f.pl.] tonaj. tonnage
toamnă toamna. automne Adev 08/01/08 tonalitate. tonalité
toană [pl.]. coup de tête, toquade tonă. tonne [mesure]
toane [pl.]. tocade tonic. tonique
toarce. filer [vb.] tonic [n.] [med.]. tonique [n.] [méd.]
toarce (el ~). file (il ~) tonifica. tonifier
toarnă (în formă). moule [vb.], moulent [mouler] tonifică. tonifie (il ~)
toartă. anse tonificat. tonifié
toast. toast tonou [aero.]. tonneau [aéro.]
toasta. porter un toast tonsură. tonsure
tobă. tambour tont. crétin [fig.]
tobă (de fanfară). caisse [mus.] tonus. tonus
tobă de carte. calé [col.]
tttop
tobogan. toboggan
topaz. topaze
tttoc
topi. fondre
toc [cutie] tocuri. étui topea. fondais
toc (de pantof). talon topesc. fondent
toc (pentru ochelari). étui topeşte. fond (il ~)
toc (de revolver). étui (de revolver) topit. fondu
toc (de scris). plume, porte-plume, stylo topire [n.f.]. refonte [n.f.]
toc pentru ochelari. étui à lunettes topit [n.m.]. refonte [n.f.]
toca. hacher topografic. topographique
tocană [reg. MM]. polenta topografie. topographie
tocat (mărunt). haché topologie. topologie
tocător. hachoir toponim. toponyme
tocătură (de carne). hachis toponimie. toponymie
toci (~ o lecţie) [fam.]. bûcher [verbe, fam.] topor. cognée [f.], hache
toci [pentru examen]. bachoter toporaşi galbeni [pl.] [bot.]. Viola biflora [bot.]
tocilă. aiguiseur
tttor
tocilar. piocheur, rémouleur
Tora. Torah
tocmai. justement
torent torenţi. torrent
tocmeală. marchandage
torenţial torenţială. torrentiel
togă. toge
torenţială (ploaie ~). torrentielle (pluie ~)
tttol torid. torride
tolăneşte (se ~). prélasse Torino. Turin
tolăni. prélasser, vautrer tornadă. tornade
tolănit. prélassé

- 214 -
toropeală. torpeur trage (el ar ~). tirerait
toropit de somn toropită de somn. somnolent trage (va ~). tirera (il ~)
torpedou [auto]. boîte à gants [auto] tragă (ei să ~). tirent (qu'ils ~)
torpila. torpiller tragă (el să ~). tire (qu'il ~)
torpila (el ~). torpillait tragem. tirons
torpilă (el ~). torpilla trageţi. tirez
torpilat. torpillé tragi. tires (tu ~)
torpilau. torpillaient tras traşi trasă. tiré, amaigri
torpilează. torpille (il ~) trase (el ~). tira (il ~)
torpilează (ei ~). torpillent traserăm. tirâmes (nous ~)
torpilă. torpille traserăţi. tirâtes
torpilor. torpilleur trăsei (eu ~). tirai (je ~)
torpoare [neo.]. torpeur trăsese (el ~). tiré (il avait ~)
tors torşi toarsă toarse. filé trăsesem (eu ~). tiré (j'avais ~)
tors [n.m.]. torse [n.m.] trăseseră. tiré (ils avaient ~)
torsiune. torsion trăseserăm. tiré (nous avions ~)
tort torturi. gâteau trăseserăţi. tiré (vous aviez ~)
tortura. torturer trăseseşi. tiré (tu avais ~)
tortură. supplice, torture trăseşi. tiras (tu ~)
torţă torţe. torche trăgând. tirant
tot toţi toată toate. tout tous toute toutes trage apă curentă. mettre de l'eau courante
tot aşa. ainsi, aussi trage [cu o armă]. faire feu
tot atât cât. autant trage cu aspiratorul. passer l'aspirateur
tot teren. tout terrain trage o bătaie soră cu moartea. tabasser de coups
tot-teren [auto]. tout-terrain trage-n chip [reg. Trans.]. photographier
total totali totală totale. total tras în chip [reg. Trans]. photographié
total [adv.]. complètement, totalement trage chiului de la şcoală. buissonnière (faire l'école
totalitate. intégrité, totalité ~)
totdeauna. toujours trage chiulul [pop.]. sécher [une classe etc.][arg.]
totdeauna (pentru ~). jamais (à tout ~), jamais (à ~) trage (clopotele). tintinnabuler
Totul e bine când se termină cu bine. Tout est bien qui trage concluzia. déduire, induire
finit bien Adev 13/01/08 trag concluzia. déduisent, déduis (je ~)
totuna (mi-e ~). égal (cela m'est ~) tragem concluzia. déduisons
totuşi. toutefois, quand même, cependant, néanmoins, trageţi concluzia. déduisez
pourtant tras concluzia. déduit
tov.. camarade [abréviation] tragi concluzia. déduis (tu ~)
tovarăş. copain, compagnon trage o concluzie. tirer une conclusion
tovarăşă. copine, camarade, compagne trage consecinţele. tirer les conséquences
tovărăşie. compagnie trage un cot. coup de coude (donner un ~)
toxic. toxique trage pe lângă. rater [cible]
trage pe lângă (el ~). rate (il ~) [cible]
tttr
tras pe lângă. raté [cible]
trabuc [nn.]. cigare
trase pe lângă (el~). rata (il ~) [cible]
tracasa [neo.]. tracasser trăsei pe lângă. ratai [cible]
tracasa (el ~). tracassait trăsese pe lângă. raté (il avait ~) [cible]
tracasat [neo.]. tracassé trăgea pe lângă. ratait (il ~) [cible]
tracasând [PC]. tracassant trăgeam pe lângă (eu ~). ratais (je ~) [cible]
tracasează (ei ~). tracassent trăgând pe lângă. ratant [cible]
tracasează (el ~). tracasse (il ~) trage un pârţ [vulg.]. péter [vulg.]
trackball [PC]. boule de commande [PC] trage ponoasele (pop.). tirer les conséquences
tractor. tracteur trage un pui de somn. sommeiller
tracţiune. traction trage o scatoalcă. souffleter
tradiţie. coutume, tradition trage un şut. donner un coup de pied
tradiţional. traditionnel trage în toate părţile. tirailler [fusil]
traducător traducători. interprète [traducteur], traducteur trage cu urechea. écoutes (être aux ~), surprendre
traducere traduceri. traduction une conversation
trafica. colporter [com.] trage un vânt. vesser [vulg.]
traficant. contrebandier trage vânturi. péter [vulg.]
trage. tirer trăgaci. gâchette
trag (ei ~). tirent trăgător [mil.]. tireur, tirailleur
trag (eu ~). tire (je ~) tragere. tirage
trage (aş ~). tirerais (je ~) tragere cu arcul. tir à l'arc
trage (el ~). tire (il ~)

- 215 -
tragere (cu puşca). tir transmisibil. transmissible
tragere la sorţi. tirage au sort transmisie, transmisiune. transmission
trainic. solide transmite. transmettre
tras de păr. tiré par les cheveux transmit (ei ~). transmettent
trădare. trahison transmit (eu ~). transmets (je ~)
trădător. traître transmită (el să ~). transmette (qu'il ~)
trăi. vivre transmite. transmet
trăi (ar ~). vivrait transmitem. transmettons
trăi (el ~). vécut (il ~) transmiteţi. transmettez
trăi (va ~). vivra transmiţi. transmets (tu ~)
trăia. vivait transparent transparentă. transparent
trăiai. vivais transparenţă. transparence
trăiam. vivais transpira. suer, transpirer
trăiască (să ~). vive transpir. transpire (je ~)
trăiau. vivaient transpira (el ~). transpirait
trăiesc (ei ~). vivent transpiraţi (voi ~). transpirez
trăiesc (eu ~). vis (je ~) transpiră (ei ~). transpirent
trăieşte. vit transpiră (el ~). transpire (il ~)
trăieşti. vis (tu ~) transpirăm. transpirons
trăim. vivons transpiri. transpires
trăind. vivant transpiraţie. sueur, transpiration
trăit. vécu transport transporturi. charge [n.], transport
trăiţi. vivez transporta. porter [transporter], transporter
trâmbiţă. clairon transportat. porté [transporté], transporté
trâmbiţa [vb.]. claironner transportă (ei ~). transportent
trâmbiţă (el ~). claironna transportă (el ~). transporte (il ~)
trâmbiţat. claironné transportând. transportant
trâmbiţează (el ~). claironne (il ~) transportabil. transportable
trâmbiţeze (să ~). claironne (qu'il ~) transpune. transposer
trambulină. tremplin transpune în practică. mettre en pratique
tramvai tramvaie. tramway, tram transpunere. transposition
trăncăni. jaser, jaspiner, caqueter, jacasser, bavarder, transtextualitate. transtextualité
papoter transversal transversali. transversal
trăncănea. jacassait tranziţie. transition
trăncăneală. bavardage, papotage trapă. trappe
trăncăneşte. jase (il ~), bavarde, papote, caquète, trasa. tracer
jacasse (il ~) traseu. parcours
trăncănind. jacassant trata [subiect]. porter sur [concerner]
trăncănit. jacassé, jasé tratament. cure
trandafir. rose Tratatul de la Lisabona. Traité de Lisbonne Adev
trandafiriu. rose [adj.] 10/02/08
trandafirul. la rose tratative [pl.]. pourparlers [pl.]
trândav. fainéant traversa. croiser, traverser
trândăvie. fainéantise traversare. traversée
tranpirat. transpiré travesti. travestir, déguiser
transfoca [foto & film]. zoomer, zoom (faire un ~) trăsnet trăsnete. foudre
transfocator. zoom trăsurică. charrette
transforma. convertir, transformer trăznit [adj]. étourdi [adj.]
transform (eu ~). transforme (je ~) trânti (~ o uşă). claquer (~ une porte)
transformă. transforme (il ~) trântească (el să ~ uşa). claque (qu'il ~ une porte)
transformă (ei ~). transforment (ils ~) trântesc (~ uşa). claquent (ils ~ une porte)
transforma (el ~). transformait trânteşte (~ o uşă). claque (il ~ une porte)
transformă (el ~). transforma trânti (el ~ uşa). claqua (il ~ une porte)
transformabil. transformable trânti (el ~). claqua (il ~)
transformare. transformation trântind (~ uşa). claquant (~ la porte)
transformat. transformé trântit (~ uşa). claqué (~ une porte)
transformau. transformaient trânti la pământ. terrasser
transformator transformatoare. transformateur trântit la pământ. terrassé
transilvan, transilvănean. =de la région de Transylvanie trânti la un examen. recaler
Transilvania. Transylvanie trântit [examen]. collé [examen]
translator translatori. traducteur trânti uşa în nas. fermer la porte au nez
transmis. transmis trânti uşa în nas [+G.]. fermer la porte au nez de

- 216 -
tttre trend. tendance Adev 01/11/07
treabă. besogne, affaire trepida. vibrer
treaptă. degré trepied. trépied
treaptă [a unei scări mobile]. échelon trepied [foto]. pied photo
treaz. réveillé treptat. fur (au ~ et à mesure)
trebui. falloir, devoir tresă. tresse
trebui (ar ~). devrait, faudrait tresă [mil.]. galon [mil.]
trebui (va ~). faudra, devra tresaltă. bondit
trebuia. fallait, devait tresălta. bondir
trebuiască (să ~). doive tresăltare. soubresaut
trebuie. dois, doivent, devez, faut, doit, devons tresări. tressaillir
trebuit. fallu, dû tresărire. tressaillement, soubresaut
trebuincios [liv.]. nécessaire trestie. roseau
trecător [adj.]. fugitif, éphémère, passager trezi. réveiller
trecător [n.]. passant [n.] trezea. réveillait
trece [peste un obstacol]. franchir trezesc (ei se ~). réveillent (ils se ~)
trec (ei ~ peste un obstacol). franchissent (~ un trezesc (mă ~). réveille (je me ~)
obstacle) trezeşte (se ~). réveille (il se ~)
trecând (~ peste un obstacol). franchissant (~ un trezeşti (te ~). réveilles (tu te ~)
obstacle) trezim (ne ~). réveillons (nous nous ~)
trece (~ peste un obstacol). franchir (~ un trezit. réveillé
obstacle) treziţi (vă ~). réveillez (vous vous ~)
trece (el ~ peste un obstacol). franchit (il ~ un trezi curiozitatea. intriguer (v.t.)
obstacle) trezire. réveil
trecut (~ peste un obstacol). franchi (~ un tttri
obstacle) tria triez. trier
trece din nou. repasser trib triburi. tribu
trece în proprietatea statului. étatiser, nationaliser tribord. tribord
trece pe roşu [la semafor]. brûler le feu rouge tribun. tribun
trece peste. enjamber tribunal tribunale. tribunal
trecere. passage Tribunalul Suprem. Cour de cassation
trecere de pietoni [n.f.]. voie piétonne [n.f.], clouté tribună. tribune
(passage ~) tricot [textil]. tricot [textile]
trecut (anul ~). dernier (l'an ~) tricota. tricoter
trei. trois tricotaj. maille
trei-fraţi-pătaţi [bot.]. Viola tricolor [bot.] tricou tricouri. tricot, tee-shirt
trei locuri (cu ~). triplace tricou poli. polo [chemise]
trei răi [bot.]. Hepatica transylvanica [bot.] triere. tri
treia. troisième trifoi. trèfle
treia parte (a ~). troisième [1/3] trigonometrie. trigo [f.] [fam.], trigonométrie
treierătoare. batteuse trimite. envoyer
treilea. troisième trimis. envoyé
treime. troisième [1/3], tiers trimis [n.]. messager
treişpe. treize trimit. envoie
treisprezece. treize trimite. envoie
treizeci. trente trimite (ar ~). enverrait
tremur. tremblement, frémissement, frisson trimite (pe cineva departe). reléguer
tremura. trembler, vibrer, vaciller, frémir trimite (va ~). enverra
tremur (eu ~). frémis (je ~) trimite (vei ~). enverras
tremură de frig. frémit (il ~) trimite (veţi ~). enverrez
tremură (ei ~). frémissent trimite (voi ~). enverrai
tremura (el ~). frémissait trimite (vom ~). enverrons
tremură [perf. s.]. frémit (il ~) [parf. s.] trimite (vor ~). enverront
tremura de frig. grelotter trimite înapoi. renvoyer
tremurând. frémissant trimite un fax. télécopier
tremurat. frémi trimitere. envoi
tremurător. tremblant, frémissant [adj.] trimitere înapoi. renvoi
tremurau. frémissaient triplu. triple
tremurici. tremblement trist. morne, triste
tremurici (avea ~). frousse (avoir la ~) tristeţe. chagrin, tristesse, amertume
tren trenuri. train trişerie. tricherie
tren de aterizare [aero]. train d'atterrissage [aéro] triumf. triomphe

- 217 -
triumfa. triompher tufă. touffe
triunghi triunghiuri. triangle tufă de arbuşti. buisson
trivial. vulgaire, obscène tufiş. buisson
trivialitate. vulgarité tttul
trîndav. paresseux tulbura. émouvoir, toucher [fig.]
trîndăvie. paresse tulburare. émoi, trouble,
tttro tulburare [fig.]. étourdissement
troacă. trou tulburat. confus, touché [fig.]
troacă [fig. auto]. vieille bagnole [fam.] tulburător. troublant, enivrant
trofeu. trophée tuleie [pl.]. duvet [facial]
trohaic. trochaïque tulpină tulpini. tige [d'une plante]
troieni. enneiger tumbă. culbute
troienit. enneigé, neigeux tumult. tumulte
troiţă. crucifix, calvaire tumultuos. tumultueux
trombă. trombe tttun
trompetă. cornet
tuna. tonner
trompetă [muz.]. cornet [mus.]
tuna [imperf.]. tonnait (il ~)
tropaială. piétinement tunat. tonné
tropăi. piétiner tună. tonne (il ~)
tropăi pe loc (pentru a se în. semelle (battre la ~) tună [perf. s.]. tonna (il ~)
tropăit. piétinement tuna şi fulgera împotriva. tonner contre
troscăit [pop.] troscăiţi troscăită troscăite. ivre tună şi fulgeră contra. tonne contre (il ~)
troscot de munte [bot.]. Polygonum alpinum [bot.] tuna şi fulgera împotriva. pester contre
trosni. claquer, craquer tuna şi fulgera împotriva (el). pestait contre (il ~)
trosnească (el să ~). claque (qu'il ~) tunător. tonnant, tonitruant
trosnesc arzînd (ei ~). craquent (ils ~) tunde. tondre
trosnesc arzînd (ei ~). pétillent (ils ~) [bois] tund (ei ~). tondent
trosneşte. claque (il ~), craque (il ~) tund (eu ~). tonds (je ~)
trosneşte (care ~). pétillant [bois au feu] tunde (aş ~). tondrais (je ~)
trosni (el ~). claqua (il ~) tunde (el ~). tond (il ~)
trosnit. craqué tunde (el ar ~). tondrait
trosnitură. craquement tunde (va ~). tondra
trotuar. trottoir tunde (vei ~). tondras
trozni. crépiter tunde (veţi ~). tondrez
truc. astuce, feinte [nf.] [fam.] tunde (voi ~). tondrai
trudă. sueur tunde (vom ~). tondrons
trudi [fig.]. suer tunde (vor ~). tondront
trufandale [n.f. pl.]. primeurs [n.f. pl.] tundea. tondait
trufaş. arrogant tundeai. tondais (tu ~)
trufie. fatuité, morgue, arrogance tundeam (eu ~). tondais (je ~)
trunchi [n.n.] trunchiuri. tronc [n.m.], souche [n.f.] tundeam (noi ~). tondions
trup trupuri. corps tundeaţi. tondiez
trup şi suflet. corps et âme tundeau. tondaient
trupă. troupe tundem. tondons
trupesc. corporel tundeţi. tondez
trupului. corps (du ~) tuns tunşi tunsă tunse. tondu
trupului (plăcerile ~). chair (plaisirs de la ~) tunse (el ~). tondit (il ~)
trusă. trousse, étui tunsese. tondu (il avait ~)
trusă [n.f.]. nécessaire [n.m.] tunsesem (eu ~). tondu (j'avais ~)
trusou. trousseau tunzi. tonds (tu ~)
tttu tunel. tunnel
tu. tu, toi tunet tunete. coup de tonnerre, tonnerre
tu însăţi [f.]. toi-même tunică. tunique
tu însuţi [m.]. toi-même Tunisia. Tunisie
tub. tube tunisian. Tunisien
tubercul. tubercule tunsoare. coupe [des cheveux], tonsure
tuberculoză. tuberculose tupeu. insolence, aplomb, culot [n.m.], toupet
tuberculoză pulmonară. phtisie tupeu (avea ~). gêne (être sans ~), culot (avoir du ~)
tuberoză [pop.]. Polyanthes tuberosa tttur
tubular. tubulaire tur. tour [tourisme]
tuciuriu [n.m.] [rasist] tuciurie [n.f.] tuciurii [n.m.pl.]. turba de mânie. enrager
gitan turbat. enragé

- 218 -
turbărie G.-D. turbăriei turbării. tourbière ţap [halbă de bere]. bock
turbiona [fiz]. tourbillonner ţap ispăşitor. bouc émissaire
turc. turc ţapinar. bûcheron
turc [locuitor]. Turc ţară ţări [n.f.pl.]. état, pays, patrie
Turcia. Turquie ţară noastră. notre pays Adev 01/11/07
turcoaz. turquoise Ţara Galilor. Pays des Galles
turist. vacancier ţarc. parc [zoo.]
turist cu cortul. campeur Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum.
turiţa mare [bot.]. carline [bot.], Carlina acaulis ţal [arh.]. note [restau.]. Zahl
turmă. troupeau ţanc ţancuri. rocher
turma de elefanţi. troupeau d’éléphants Adev ţanc (se opri la ~). pile (s'arrêter ~)
05/12/07 ţancul ţancurile. rocher (le ~)
turmenta. tourmenter ţarină. éteule
turmentat [iron.]. tourmenté ţăcăni (se ~). fêler (se ~) [fam.]
turn. beffroi, donjon, tour [f.] ţăran ţărancă. paysan, agriculteur, bouseux [n.fig.péjor.]
turn [n.n.] turnuri. tour [n.f.] [bâtiment] ţărănime. paysannerie
turn de control [aero.]. tour de contrôle [aéro.] ţării. pays (du ~)
turna. verser ţările. pays (les ~)
torn. verse (je ~) Ţările de Jos [arh.] [n.f.pl.]. Pays Bas, Hollande [n.f.]
torni. verses ţărm. rivage, côte [géo. rive]
turna. versa ţărmul mării. bord de mer (le ~)
turnăm. versons ţărmuri. côtes [géo. rives]
turnat. versé ţăruş. pieu, piquet
turna (în formă). mouler ţăruş [la un cort]. sardine [d'une tente]
turna beton. couler du béton ţâcnit. cinglé
turna un film. tourner un film ţânţar. moustique
turnantă [auto]. tournant [auto] ţânc [pop. peiorativ]. petit [n.m.]
turnare (în formă). moulage ţâră (o ~). peu (un ~)
turnat (în formă). moulé ţâră de (o ~) [pop.]. brin de (un ~) [fam.], grain de (un
turnător. mouchard, cafard [dénonciateur] ~) [fig.]
turnător [la poliţie]. indicateur [de la police] ţâră de [pop.]. un grain de [fig.]
turneu [n.n.] turnee. tournée [n.f.] ţâşni. gicler, jaillir
Turnul Babel. tour de Babel (La ~) ţâşnea. giclait
turnul de fildeş. tour d'ivoire (la ~) ţâşnesc (ei ~). jaillissent
turpitudine [neo]. turpitude ţâşneşte. jaillit (il ~)
turtă [bot.]. Carlina acaulis, carline [bot.] ţâşnit. giclé, jailli
turti. aplatir, comprimer, cabosser ţâşnire. jaillissement
turtit. cabossé ţâşnitură. jet
turturea [bot.]. Saxifraga marginata [bot.] ţâţa-vacii [bot.]. Primula elatior [bot.]
tuse [n.f.sg.]. toux [n.f.sg.] ţâţă [pop.] ţâţe. poitrine, nichon [vulg.], gorge, mamelle
tusea. toux (la ~) ţâţă mare. poitrine [de la femme]
tuşă. touche [n.] ţţţe
tuşă [fam.]. tatie [fam.] ţeastă ţeste. tête
tuşă [pictură]. touche [peinture] ţeastă [pop.] ţeste. crâne
tuşă [sport]. touche [sport] ţeavă. tuyau
tutelă. tutelle ţechin [monedă]. sequin
tutore. tuteur ţep [n.m.] ţepi. épine [n.f.]
tutui. tutoyer ţepi (cu ~). hérissé
tutui (se ~). tutoyer (se ~) ţepos. hérissé
tutuim. tutoyons ţesător. tisserand
tutuim (să ne ~). tutoie (qu'on se ~) ţesătură. tissu, étoffe
tutuit. tutoyé ţese. tisser
tutuire. tutoiement ţes (ei ~). tissent (ils ~)
tutun. tabac ţes (eu ~). tisse (je ~)
TV. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] ţesând. tissant
TVR M.R.. =télévision nationale roumaine ţese (el ~). tisse (il ~)
TVR-1 R.. =télévision nationale roumaine ţesea. tissait
TVR-2 R.. =télévision nationale roumaine ţeseau. tissaient
ţţţa ţesu (el ~). tissa (il ~)
ţal [arh.], notă de plată [restaurant]. note [restaurant]. ţesut [vb]. tissé
Zahl ţesut [biol.]. tissu
ţap. bouquin [zool.], bouquetin, bouc ţesut [n.] [activitatea]. tissage

- 219 -
ţel [n.n.] ţeluri. fin [n.f.], but. cél ucaz. édit
ţţţi ucenic. apprenti
ţi-. t' [pron. D] ucenicie. apprentissage
ţi- [pron D.]. te [pron. D] ucide. faucher [fig.], tuer, assassiner, tordre le cou
ţicni (se ~) scrânti (se ~). fêler (se ~) [fam.] ucide (cu o lovitură). assommer
ţicnit. toqué [fam.] ucidere. meurtre
ţie. toi (à ~) ucidere din culpă [n.f.][jur.]. homicide [n.m.]
ţigan ţigani ţigancă ţigănci. bohémien [n.], gitan ucigaş. meurtrier [n.], assassin, homicide
ţigănesc. bohémien [adj.], tzigane [adj.] ucigaş năimit [arh.]. tueur à gages
ţigară. sèche [n.f.][arg.] ucigaş plătit. tueur à gages
ţiglă ţigle. tuile. tégla. Ziegel ucigător. meurtrier [adj.]
ţipător. voyant [adj.] ucis. fauché [fig.]
ţipător [culoare] ţipătoare. tapageur [couleur] Ucraina. Ukraine
ţine. tenir ud leoarcă. trempé jusqu'à la moelle
ţin. tiennent ud până în măduva oaselor. trempé jusqu'à la moelle
ţin (eu ~). tiens (je ~) uda ud. mouiller, tremper
ţin (eu să ~). tienne (que je ~) udat. mouillé
ţină (ei să ~). tiennent (qu'ils ~) uger [n.n.]. pis [n.m.][de la vache]
ţină (el să ~). tienne (qu'il ~) uuui
ţină (să ~). tienne uimească (să ~). ébahisse
ţii. tiens (tu ~) uimeşte. ébahit
ţii (să ~). tiennes (que tu ~) uimi. interloquer, émerveiller, pétrifier [fig.]
ţine-ţi fleanca! [pop.]. la ferme ! [fam.] uimi (a ~). ébahir
ţine-ţi gura! [fam.]. la ferme ! [fam.] uimire. ébahissement, stupéfaction, étonnement
ţine (ar ~). tiendrait uimit. ébaubi [col.], pétrifié [fig.], stupéfait, ébahi
ţine (care nu se poate ~). incontinent [méd.] uimitor uimitori uimitoare – uimitoare. étonnant,
ţine (el ~). tient (il ~) prodigieux
ţine (va ~). tiendra uimitor [adv.]. prodigieusement
ţine!. tiens ! uita (se ~). zieuter [pop.]
ţinea. tenait
uita. oublier
ţinem. tenons
uitat. oublié
ţineţi. tenez
uită. oublia
ţinu. tint
uitând. oubliant
ţinut. duré, tenu
uitare. oubli
ţine informat. tenir au courant
uitătură. coup d'œil, coup d’œil
ţine la curent. tenir au courant
uite. tenez
ţine o slujbă religioasă (a ~). officier [vb.]
uituc uituci uitucă uituce. négligent
ţine piept. tenir tête
ţine post. jeûner uuul
ţintă. but, cible, objet [but] -UL <filmUL> [m.&n.]. LE <LE film>
ulcer. ulcère
ţintui. clouer
ulceraţie. ulcération
ţintuiască (el să ~). cloue (qu'il ~)
ulcior. cruche
ţintuieşte. cloue (il ~)
ţintuind. clouant ulei. huile. olaj
ţintuit. cloué ulei de motor. huile à moteur
ţintuit la pat. cloué au lit ulei de peşte. huile de poisson
ţinut [n.] ţinuturi. région, contrée, pays [région] uleios. huileux
ţinută. port uliţă. ruelle
ţinută [n.f.]. tenue ulm. orme
ulterior. ultérieurement, ultérieur
ţţţo
ultim ultimi ultimă ultime. dernier, ultime
ţoale. accoutrement
ţoale [n.f.pl.][pop.]. nippes [n.f.pl.][pop.] ului uluiesc. pétrifier [fig.], méduser, émerveiller,
ţol. pouce ébahir, étonner
uluială. ébahissement, étonnement
ţţţu
uluiască (să ~). ébahisse
ţucătură [pop.]. bisou
uluieşte. ébahit
ţuhaus [arg.]. taule [arg.]
uluit. sidéré, éberlué, pétrifié [fig.], médusé, ébahi
ţuică. eau-de-vie
uluitor uluitori uluitoare - uluitoare [pl.]. étonnant,
ţurţure de gheaţă - ţurţuri de gheaţă. glaçon [n.]
étourdissant [adj.], prodigieux
uuua uuum
U.D.M.R.. <Union Démo. des Magyars de R> uman. humain
U.E.. Union Européenne umanism. humanisme

- 220 -
umanist. humaniste unealtire. manœuvre
umanitar. humanitaire UNEI <motorul UNEI maşini>. D'UNE <moteur
umanitarism. humanitarisme D'UNE voiture>
umanitate. humanité unele. quelques-unes
umăr umeri. épaule unelteşte. mijote (il ~) [fig.]
umbla. cheminer, marcher unelti uneltesc. intriguer (v.i.), comploter, mijoter [fig.]
umbla (el ~). cheminait (il ~) uneltind. complotant
umblă (el ~). chemine (il ~), chemina (il ~) uneltit. comploté, intrigué
umbla în vârful picioarelor. aller sur la pointe des uneltire. brigue, conspiration
pieds uneltitor. conspirateur
umblat. marché, cheminé uneori. parfois, quelquefois
umblet. démarche, marche uuung
umbra-iepurelui [bot.]. asperge à feuilles étroites ungar. hongrois [adj.][*] a ~)
umbră. ombre Ungaria. Hongrie, Hongrie (la ~)
umbrelă. parapluie unge cu ulei. graisser, huiler
umed umezi umedă umede. humide unge cu unt. beurrer
umeraş. cintre unge pe cineva [mitui]. graisser la patte de qqn [pop]
umeri (ridica din ~). épaules (hausser les ~) ungher. coin, recoin
umezi. mouiller ungherele (în toate ~). comble (du fond en ~)
umezit. mouillé unghi unghiuri. angle
umfla (se ~). grossir unghie unghii. ongle
umfla în pene (se ~). pavaner ungur unguri. hongrois, Hongrois [n.m.*]
umflat. joufflu unguresc. hongrois [adj.][*]
umiditate. humidité unguroaică. Hongroise
umil. humble uuuni
umili. mortifier, abaisser uni unesc. allier, lier, réunir, joindre, unir, relier,
umili (se ~). humilier unifier
umilinţa. honte (la ~) unesc (ei ~). relient (ils ~)
umilinţă. humiliation, honte uneşte. relie (il ~)
umilinţei. honte (de la ~) uni (el ~). relia
umilire. humiliation unind. reliant
umilit. humilié unit. joint, relié
umilitor. humiliant unic. singulier, unique, série (hors ~)
umoare [anat.]. humeur unifica. unifier
umor. humour unificare. unification
umorist. humoriste
uniform uniformă. régulier, uniforme
umoristic. humoristique
uniformă. uniforme
umple. farcir, garnir, étoffer uniformitate. uniformité
umple (~ un şanţ). combler (~ un fossé) uniformiza. uniformiser, égaler, égaliser
umple (ei să ~ un şanţ). comblent (qu'ils ~ un fossé) unii. certains [art.indéf.], quelques-uns
umple [tapiţerie]. rembourrer [meubles] unire. union
umplere. garnissage unitar. unitaire
umplu (ei ~ un şanţ). comblent (ils ~ un fossé) unitate. unité
umplut. garni, fourré [adj.], garni [rempli] uniune. union
umplut (un şanţ). comblé (un fossé) Uniunea Europeană. Union Européenne
umplut [d. tapiţerie]. rembourré
univers universuri. univers
umplut cu puf. duveté
universal. universel
umplutură. garnissage
universal (în mod ~). universellement
uuun universitar. académique, universitaire
un una. un une universitate. université
UN <UN film>. UN <UN film> unsoare. graisse
un grăunte de. un grain de [fig.] unsprezece. onze
un pic. peu, un petit peu unşpe [pop.]. onze
una câte una. un à la fois unt. beurre
unanimitate. unanimité untură de peşte. huile de poisson
unanimitate (în ~). unanimement untură de porc topită [f.]. saindoux [n.m.]
unchi. oncle
UNUI <scenariul UNUI film>. D'UN <scénario D'UN
unde. où
film>
undeva. quelque part
unul. un
undiţă. ligne (~ de pêche), canne
unul câte unul. un à la fois
undiţa (pescui cu ~). ligne (pêcher à la ~)
unul după altul. à la file, tour à tour
unealtă. outil, ustensile

- 221 -
unul lângă altul. côte à côte urmăreşte. poursuit, suit (il ~)
uuura urmăreşte [poliţia]. file (il ~) [police]
ura. souhaiter urmăreşti. suis (tu ~) [de suivre], poursuis
uraţi. souhaitez urmări (ar ~). suivrait
urăm. souhaitons urmări (el ~). suivit
urează (el ~). souhaite (il ~) urmări (va ~). poursuivra, suivra
urează. souhaitent urmării (eu ~). suivis (je ~)
urez. souhaite (je ~) urmărim. suivons, poursuivons
urezi. souhaites (tu ~) urmărind. suivant, poursuivant
uragan. ouragan urmărit. suivi, poursuivi, pourchassé
urangutan. orang-outan urmărit [poliţieneşte]. filé [police]
Uranus. Uranus urmăriţi. poursuivez, suivez
ură. aversion, haine urmări [poliţieneşte]. filer [police]
urât [adj.] urâtă. laid, moche [pop.], mauvais, vilain, urmări îndeaproape. talonner
nase [pop.] urmări [neplăcute] [n.f.pl.]. séquelles [n.f.pl.]
urâţenie. hideur urmărire. poursuite
urban. citadin [adj.], urbain, citadin urmărire [poliţistă]. filature [police]
urbanitate. urbanité urmăritor. poursuivant
în următorii 15 ani. dans les quinze prochaines
urca. gravir, monter
années Adev 01/11/07
urca (el ~). montait
urmuzian. =du prosateur et poète Urmuz
urcând. montant
urnă. urne
urcat. gravi, monté
urcare. hausse, montée urni (a ~). ébranler
urcuş. montée urnesc (ei ~). ébranlent
ureche urechi. oreille urneşte. ébranle
urechea-iepurelui [bot.]. Bupleurum sp. [bot.], perce- urnit. ébranlé
feuille [bot.] urs urşi [m.pl.]. ours
urechelniţă [bot.]. Jovibarba heuffellii [bot.] Ursa Mare [astron.]. Grande Ourse
urgent. impérieux, urgent ursoaică. ourse
urgenţă. urgence ursuleţ. ourson
uriaş uriaşa. géant [adj.], géant [n.]. óriás Adev 19/12/07 ursuleţ de pluş. ours en peluche
urieşesc. géant [adj.] ursuz. maussade
urină. urine Uruguai. Uruguay
urî urăsc. détester, haïr urui. vrombir
urât. haï, détesté urzica mare [bot.]. Urtica dioica [bot.]
urîţi. enlaidir urzica mică [bot.]. Urtica urens [bot.]
urla. hurler uuusc
urlet. hurlement usca (se ~). sécher
uuurm usca (el se ~). séchait
urma. suivre uscat uscată. séché, sec
urma (ar ~). poursuivrait, suivrait uscat (la loc ~). sec (au ~)
urma (va ~). suivra uscat [n.n.][pământul][mar.]. terre ferme
urmai (eu ~). suivis (je ~) uscat [vb.]. séché
urmat. suivi, accompagné uscă (el se ~) [perf. s.]. sécha
urmaţi. suivez usuc (eu ~). sèche (je ~)
urmă (el ~). suivit usucă (el se ~). sèche (il ~)
urmăm. suivons usuce (el să se ~). sèche (qu'il ~)
urmând. suivant usuci. sèches (tu ~)
urmează (ei ~). suivent uscare. séchage
urmează (el ~). suit (il ~) uscăciune. sécheresse
urmez. suis (je ~) [de suivre] uscător. sécheur, séchoir
urmezi. suis (tu ~) [de suivre] uscător de mâini [aparat]. sèche-mains [n.m.]
urmare. suite uscător de păr [n.n.]. sèche-cheveux [n.m.]
urmă [n.f.]. trace, marque, piste uscător de rufe. essoreuse
următor. suivant, prochain ustensilă. ustensile
urmări. suivre, pourchasser, poursuivre, poursuivît ustura. piquer
urmărea. poursuivait uşă uşi. porte
urmărea [poliţieneşte]. filait [police] uşa. porte (la ~)
urmărească (să ~). poursuive uşa din faţă [auto]. portière avant [auto]
urmăresc (ei ~). suivent, poursuivent uşa din spate [auto]. portière arrière
urmăresc (eu ~). poursuis, suis (je ~) [de suivre] uşa în nas (trânti ~). porte au nez (fermer la ~)
uşa principală. porte principale

- 222 -
uşă cu două canaturi. porte à deux vantaux valabil. valable
uşă culisantă. porte coulissante valabil (în mod ~). valablement
uşă în armonică. porte pliante vale. vallée
uşă laterală. porte latérale vale (largă). val
uşă pliantă. porte pliante valet. valet [cartes], valet
uşier. portier [concierge] valet de cupă. valet de cœur [cartes]
uşii. porte (de la ~) valid. valide
uşile închise (cu ~). huis clos (à ~) valida. valider
uşchi. débiner (se ~) [fam.] valiză. valise, malle
uşor uşoară. facile, léger, commode valoare valori. valeur
uşor [adv.]. facilement valoare (de ~). précieux
uşor colorat. teinté valoare (fără ~). misérable
uşura. faciliter valora. valoir
uşuratic. léger, frivole valora (ar ~). vaudrait
uşuratic (în mod ~). légère (à la ~) valora (va ~). vaudra
uşurinţă. facilité, légèreté, aisance valorat. valu
uşurinţă. aisance , haine valorează. valent, vaut
uşurinţă (cu ~). légèrement, légère (à la ~) valoreze (să ~). vaille
uuut valoros. valeureux
util. utile vals. valse
utila. doter valută. devises [fin.] [pl.]
utilitate. utilité valvă (face ~). valve (faire ~)
utiliza. utiliser vvvam
utilizabil. utilisable vamă. douane. vám
utilizare. usage vamal. douanier [adj.]
utopic. utopique vameş. douanier [n.]. vámos
utopie. utopie vampir. vampire
a uza de, a se folosi folosesc. user vvvan
uzat. usé, usagé vană. baignoire. Wanne
uzină. usine vanilie. vanille
uzual. usuel vanitate. vanité
uzual (în mod ~). usuellement vanitos. vain, vaniteux
uzură. usure vapor vapoare. bateau, navire
uzurpa. usurper vapori. vapeurs
uzurpator. usurpateur vaporizator. vaporisateur
vvva var. chaux
v-. vous [pron. A] vara [anotimp]. été (l'~)
V-... <el V-a filmat>. VOUS... <il VOUS a filmé> -a vara [n.f.] veri [n.f.pl.] [anotimp]. été [saison]
[futur 3 pers sg] varia. varier
V. Vallée de… [abréviation cartographique], vallée variabil. variable
[abréviation cartographique] variabil (în mod ~). variablement, de façon variable
va. va [aux futur 3 pers sg], -a [futur 3 pers sg] variantă. variante
VA… <el VA filma>. -A <il filmerA> varietate. espèce, variété, diversité
vacant. vacant varietate (de produse). choix [commerce]
vacanţă. vacances [pl.] varieteu. variété
vacarm. fracas, vacarme variolă. variole
vacă vaci. vache Varşovia. Varsovie
vaccin. vaccine varză verze. chou
vaccina. vaccine vas. vase
Vaccinium myrtillus. myrtille [n.f.] [bot.] vas [fiz. bio.]. vaisseau
vad vaduri. gué vas [mar.]. navire
vadul. gué (le ~) vas [n.n.] [recipient] vase. pot [n.m.]
vag. vague [adj.] vas de sânge. vaisseau sanguin
vagabond. clochard, vagabond vasal. vassal
vagabondaj. vagabondage vasalitate. vassalité
vagon. voiture (de train), wagon vast. vaste, ample
vagon de dormit. wagon-lit, voiture-lit vată. ouate
vai!. hélas vată hidrofilă. coton hydrophile
vaiet. plainte Vaticanul. Saint-Siège (le ~)
vailing [reg.]. bassin vatra vetrele. âtre (l'~)
vvval vatră vetre. âtre, foyer
val. vague [n.] vază. vase

- 223 -
vvvă vânzător ambulant. colporteur [com.]
vă. vous vânzător la o staţie de benzină. pompiste
vădit. manifeste [adj.] vârât. fourré [de fourrer]
văduv văduvă. veuf veuve văratec [pop.] [poet.]. estival
văicăreli [pl.]. jérémiades [pl.] văratic. estival
văicări (se ~). lamenter vârcolac. brucolaque
văita (se ~). gémir vârf. bec, pic, pointe, sommet, cime, comble [géogr.]
văiuga. vallon (le ~) vârf [în formă de cioc]. bec [fig.]
văiugă [nf.] văiugi. vallon [n.m.] vârful picioarelor (în ~). pointe des pieds (sur la ~)
văr. cousin vârî (ancien vîrî). fourrer, introduire
vărsa. répandre, verser vârî (se ~). introduire (se ~), insinuer (s'~), mêler (se ~)
varsă. verse (il ~) vârî în pat (se ~). lit (se mettre au ~)
vărs. verse (je ~) vâsc. gui
vărsa (el ~). versait, répandait vâscos. pâteux
vărsăm. versons vâslă. aviron
vărsat. verse vârstă vârste. âge Adev 01/11/07
verşi. verses vârstă fragedă. tendres années
vărsa [med.]. vomir vârstă medie. âge moyen Adev 01/11/07
vărsa în (se ~) [râu]. déboucher sur vârstnic vârstnice. âgé Adev 01/11/07
vărsa tot veninul [fig.]. vider son carquois vârtej. tourbillon
vărsare [hidr.]. effusion vârtejul pământului [bot.]. Peduncularis verticillata
vărsare [hidr.]. embouchure vâzdoagă [bot.]. Tagetes erecta, tagète [n.m.][bot.]
vărsat [med.]. variole vvve
Vărsător [zodiac]. Verseau [zodiac] veac. siècle
vărsătură. vomi [n.], vomissement vecernie. vêpres
vărui. blanchir veceu. cabinet [WC], toilettes [n.f.pl.]
văruieşte. blanchit vechi veche. vieux vieille, ancien ancienne
văruit. blanchi veci vecilor (în ~). jamais (à tout ~)
vătăma. miner vecin vecină. voisin
vătămătoare [n.f.] [bot.]. Anthyllis vulneraria [bot.] vecinătate. voisinage
vătămător. toxique, nuisible vecinic [arh.] vecinică. éternel éternelle
vătrai. tisonnier vecinul. homme d'à côté (l'~)
vătuit. ouaté vvved
vvvâ vedea. voir
Vâlcan. =montagnes - Carpates S roum. vadă (să ~). voie (qu'il ~), voient
vâlcea [n.f.] vâlcele. vallon [n.m.] văd (ei ~). voient
vâlceaua. vallon (le ~) văd (eu ~). vois
vâlcica. vallon (le ~) văd (să ~). voie (que je ~)
vâlvă (face ~). éclat (faire ~) văzând. voyant
vâlvătaie. fournaise văzuse. vu (il avait ~)
vâna. chasser [sport], courir après văzusem (eu ~). vu (j'avais ~)
vâna (el ~). chassait (il ~) [sport] văzuseră. vu (ils avaient ~)
vâna (va ~). chassera (il ~) [sport] văzuserăm. vu (nous avions ~)
vânat [n.]. gibier văzuserăţi. vu (vous aviez ~)
vânează (el ~). chasse (il ~) [sport] văzuseşi. vu (tu avais ~)
vânătoare. chasse văzut văzuţi văzută văzute. vu le
vânătoare cu câini. chasse à courre vede. voit
vânătoare cu hăitaşi. battue vedea (ar ~). verrait
vânătoarea. chasse (la ~) vedea (el ~). voyait
vănător. chasseur vedea (va ~). verra
vână. veine vedem. voyons
vânăt. pâle vedem (să ~). voyons, voyions
vânătaie. meurtrissure, bleu [n.] [contusion], contusion vedeţi. voyez
vânt vânturi [pl. eufemism]. vent, pet [vulg.] vezi. vois (tu ~)
vânzare. vente vedea lucrurile în mare. voir grand
vânzare ambulantă. vente à la criée vedere [n.f.] vederi. vue [n.f.]
vânzare angro. vente en gros vedetă vedete. vedette, étoile [vedette]
vânzare cu amănuntul, vânzare en détail. vente au vegetal. végétal
détail vegetaţie. végétation, verdure
vânzare prin corespondenţă. vente par vegetativ vegetativă. végétatif
correspondance veghe. veille [guet]
vânzător. commis veghe (stare de ~). veille, veille (état de ~)

- 224 -
veghea. veiller verificat. contrôlé
vehement. véhément verificaţi (voi ~). contrôlez
vehemenţă. véhémence verificau. contrôlaient
vehicul vehicule. véhicule verifici ]. contrôles (tu ~)
vehicul tot-teren. quatre-quatre, véhicule tout terrain verificabil. contrôlable
VEI… <tu VEI filma>. -AS <tu filmerAS> verificare. vérification, contrôle
veioză. veilleuse verii [G.]. été (de l'~) [n.m. G.]
vvven verişoară. cousine
venă. veine verni [neo.]. lac [vernis]
venera. vénérer Veronica. Véronique [n.p.]
venerabil. vénérable verosimil. plausible, vraisemblable
venerare. adoration vers. vers [lit.]
veneraţie. vénération versant versanţi. versant
Veneţia. Venise Versetele satanice. Les Versets sataniques, Salman
Rushdie, 1989 Adev 22/12/07
veni. venir, arriver
versifica. versifier
venea. venait, arrivait
versiune. version
veni. vint, arriva
vertical. pic (à ~), à plomb, vertical
veni (ar ~). viendrait, arriverait
vertiginos. vertigineux
veni (va ~). arrivera, viendra
vertij. vertige
venim. venons
vervă. verve
venin. venin
verzale [tipogr.]. italiques (caractères ~)
venind. venant
verze. choux
venirăm. vînmes
verzişoară de munte [bot.]. Sempervivum montanum
venit. arrivé, venu
[bot.]
venit înapoi. rentré
verzui. verdâtre
veniţi. venez
verzuliu. verdâtre
vii. viens
vin. viens, viennent vvves
vină (să ~). vienne vesel veselă. joyeux, drôle, jovial, mutin, gai
vine. vient veselă. vaisselle
veni în ajutorul [+G]. venir à la rescousse de veselie. gaieté
venit [n.]. revenu [n.] veselie (cu ~). gaiement
veninos. venimeux vest. ouest
veninul (a-şi vărsa tot ~). carquois (vider son ~) vestă. veste, gilet
ventilaţie. ventilation vestă. gilet [n.m.]
ventral. ventral vestă anti-glonţ [n.f.]. gilet pare-balles [n.m.]
ventrilică [bot.]. Veronica officinalis [bot.] vestă termoizolată. veste anti-froid
ventriloc. ventriloque veste. bruit [fig.]
ventuză. ventouse veste [n.f.sg.]. nouvelle [n.f.]
Venus. Vénus vestea [n.f.]. nouvelle (la ~)
venusian. vénusien vestiar. vestiaire
vvver vestibul. couloir
verandă [n.f.]. véranda [n.f.] vestic. occidental
verb. verbe vestigiu vestigii. vestige
verb auxiliar [abrev.]. [aux.] vestit vestită. fameux
verbal. verbal veşmânt. vêtement
verde verzi. vert veşnic veşnică. sempiternel, impérissable, éternel
verde-albăstui. glauque veşnic [adv.]. éternellement [adv.]
verdeaţă. verdure veşnicie. éternité
verdict. verdict veşteji (se ~). faner (se ~)
vereriţă. écureuil veştejit. fané
veri primari [pl.]. germains (cousins ~) veşti [n.f.pl.]. nouvelles [n.f.pl.]
veştii. nouvelle (de la ~)
verifica. vérifier, contrôler
veteran. ancien combattant
verific. contrôle (je ~)
veţi. -ez [futur 2 pers pl], allez [aux. futur 2 pers]
verifică (ei ~). contrôlent (ils ~)
VEŢI… <VEŢI filma>. -EZ <vous filmerEZ>
verifica (el ~). contrôlait
vetust. vétuste
verifică (el ~). contrôle (il ~)
verifică (el ~) [perf. s.]. contrôla vexa. vexer, insulter
verificăm. contrôlons vexa (el ~). insultait
verificând. contrôlant vexând. insultant
verificase. contrôlé (il avait ~) vexat. offensé, insulté
verificat. contrôlé, testé [vérifié] vexez. insulte (j'~)

- 225 -
vexezi. insultes (tu ~) vând (eu ~). vends (je ~)
vexaţiune. offense vândă (să ~). vende
vezică. vessie vându. vendit
Vezuviu. Vésuve vânduse. vendu (avait ~)
Vf.. Sommet de… [abréviation] vândut. vendu
vvvi vânzând. vendant
vi. vous [pron. D] vinde (ar ~). vendrait
vi-. vous [pron D] vinde (va ~). vendra
viabil. viable vindea. vendait
viaduct. viaduc vindem. vendons
viaţă viaţa. vie vindeţi. vendez
vibra. vibrer vinzi. vends (tu ~)
vibrant. vibrant vinde pe credit. vendre à crédit
vibraţie. vibration vindeca. guérir, remettre (se~) [après maladie]
viceversa. vice versa vindecare. guérison
vicia. vicier vindecat. guéri
vicios vicioasă. vicieux vinerea. vendredi (le ~)
viciu. vice vineri. vendredi
viclean. rusé, fourbe, insidieux, finaud, sournois vinil. vinyle
viclenie. fourberie, malice, ruse, feinte [n.f.] vinovat. coupable
victima unui escroc. dupe vinovăţie. culpabilité
victimă. victime vînt. cf. vânt
victorie. victoire vînzare cu strigare [pop.]. vente aux enchères
vid. vide vioi vioaie. mobile, mutin, pétulant, vivant, vif, pétillant
vid (sub ~). vide (sous ~) vioiciune. exubérance
vida. vider vioiciune (plin de ~). pétillant [fig. personnes]
vidat. vide (sous ~) viol. viol
video video-uri. magnétoscope violent. fulminant, violent, aigu
videocameră [f.]. caméscope [m.] violenţă. violence, véhémence
vidră [zool.]. loutre [zool.] violet. violet
vie [agr.]. vigne, vignoble viraj. tournant [auto]
vie [n.]. clos [n.m.] virgin virgină. puceau pucelle [pop.], vierge
Viena. Vienne virgulă. virgule
vierme viermi. ver viroaga. vallon (le ~)
vierme de mătase. ver à soie viroagă [n.f.] viroage. vallon [n.m.]
viespar. guêpier virtual. irréel, virtuel
viespe. guêpe virtuos. vertueux
virtute. vertu
vieţui. vivre
vieţuiesc. vis (je ~) vvvis
vieţuieşti. vis (tu ~) vis. rêve [n.], songe
vieţuit. vécu visa. rêver, songer
viezure. blaireau [zool.] visa (el ~). rêvait (il ~), songeait
Viflaim. =théâtre pop. roum. à Noël visai. rêvais (tu ~)
vigilent. vigilant visai (eu ~). rêvai (je ~)
vigilenţă. vigilance visam (eu ~). rêvais (je ~)
vigoare. vigueur, robustesse visase. rêvé (il avait ~)
viguros. fort [adj.], vigoureux, robuste, gaillard [adj.] visaseră. rêvé (ils avaient ~)
viitor. futur, avenir visaşi (tu ~). rêvas (tu ~)
viitor (în ~). dorénavant visat. rêvé, songé
viitor [adj.] viitoare. prochain visaţi. rêvez
vijelie. tempête de neige, orage visau. rêvaient (ils ~), songeaient
vilă. villa visă (el ~). rêva (il ~)
vilă rustică. chalet [m.] visăm. rêvons
vilbrochen [auto]. vilebrequin [auto] visând. rêvant
vilegiaturist. vacancier visează (ei ~). rêvent, songent
vin. vin visează (el ~). rêve (il ~), songe (il ~)
vin ales. vin fin visez. rêve (je ~), songe (je ~)
vin frapat. vin frappé viseze (ei să ~). rêvent (qu'ils ~)
vin rece. vin frappé viseze (el să ~). rêve (qu'il ~)
vină. tort visezi. rêves (tu ~), songes (tu ~)
vinde. vendre, vend visa cu ochii deschişi. être dans les nuages
vând (ei ~). vendent visare. rêverie, songe

- 226 -
visător visătoare. rêveur, méditatif volei. volley-ball
visătorie [lit.]. rêverie voleu. volet
vişin. griottier volum volume. volume, grosseur, tome, contenance
vişină. griotte volum ocupat. encombrement [espace]
vite. bestiaux, bétail voluminos voluminoasă. volumineux
vite [pl.]. bétail [sg.] voluntar. bénévole, volontaire
viteaz. vaillant. vitéz voluptate. volupté
Viteaz (cel ~). Brave (le ~) voluptos voluptoasă, voluptuos voluptuoasă. lascif,
vitejue (act de ~). prouesse voluptueux
viteză. allure vvvom
viteză orară. vitesse horaire vom. allons [aux. futur 1 pers pl], -ons [futur 1 pers
vitezometru [auto]. tachymètre [auto] pluriel]
viticultor. vigneron VOM… <noi VOM filma>. -ONS <nous filmerONS>
vitregă. marâtre voma. vomir, débagouler [fam.]
vitrină. devanture, glace [vitre], étalage [vitrine] vomat. vomi
viţă de vie. vigne vomă. vomissement, vomi [n.]
viţel viţei. veau vomă (stare de ~). nausée
viu vie vii. vif, vivant vomita. vomir
viu grai (prin ~). vive voix (de ~) vomitare. vomissement
viză. visa vomitat. vomi
vizieră. visière voodoo. vaudou
vizir. vizir
vopsea. couleur [colorant], teinture [couleur]
vizitiu. cocher. vezető
vopsi. teindre
vizor. voyant [n.], viseur
vopseam (eu ~). teignais (je ~)
vizor [la o celulă] [n.n.]. Judas [n.m.] [trou]
vopseau. teignaient
vizui. réviser
vopsesc (eu ~). teins (je ~)
vizuină. antre, repaire, tanière, terrier
vopseşte. teint (il ~)
vvvo vopsi (el ~). teignit (il ~)
voal. gaze vopsii (eu ~). teignis (je ~)
voastră (a ~). vôtre vopsiră (ei ~). teignirent
voastre. vos vopsit. teint
vocabular. lexique vopsire. teinture
vocală. voyelle
vvvor
voce. voix
vor [aux. viitor]. vont [aux futur 3 pers pl, -ont [futur 3
voce tare (cu ~). voix (à haute ~)
pers pl]
vodevil. vaudeville
VOR… <ei VOR filma>. -ONT <ils filmerONT>
vvvoi vorace. vorace
voi [aux. viitor]. -ai [futur 1 pers. sing.]
vorbă. parole, mot
voi [pron.]. vous [pron. N.]
vorbăreţ. bavard, loquace
voi [vb.]. vouloir vorbărie. bavardage
voi (ai ~). voulais (tu ~) vorbe [pl.]. propos [pl.]
voi (va ~). voudra vorbi. parler
voia. voulait vorbea. parlait
voieşte. veut vorbesc. parle (je ~)
voi însevă [f.]. vous-mêmes vorbesc (ei ~). parlent
voi înşivă [m.]. vous-mêmes vorbeşte. parle (il ~)
VOI… <eu VOI filma>. -AI <je filmerAI> vorbeşte (care ~). parlant
voia (a fi în ~). merci (être à la ~) vorbeşti. parles
voia (fără ~). malgré vorbi. parla
voiaj. voyage vorbi (ar ~). parlerait
voie. gré vorbi (va ~). parlera
voie (de ~). gré (bon ~) vorbim. parlons
voie de nevoie (de ~). bon gré mal gré vorbind. parlant
voievod. voïvode vorbise. avait parlé
voinic. robuste, gaillard [adj.], gaillard [n.] vorbit. parlé
voinţă. volonté, gré vorbiţi. parlez
voios. joyeux vorbi aiurea. déraisonner
vvvol vorbeşti aiurea. déraisonnes (tu ~)
volan (de rochie). volant [n.] vorbi deschis. parler net
volan (fi la ~) [auto.]. volant (être au ~) [auto.] vorbi pe faţă. parler net
volan [auto]. volant [n.] vorbi în glumă. plaisanter
volant [adj.]. volant [adj.]

- 227 -
vorbi o limbă în mod fluent. parler une langue vulgar [abrev.]. [vulg.]
couramment vulgaritate. vulgarité
vorbi de rău (pe cineva). médire vulnerabil. vulnérable
vorbi pe şleau. parler net vulnerabilitate. vulnérabilité
vorbind (la drept ~). dire (à vrai ~) vulpe [n.f.] vulpi. renard [n.m.]
vorbire. parole, langage vulpea [n.f.]. renard (le ~) [n.m.]
vorbitor. parleur, parloir, locuteur, orateur vulpii [n.f.]. renard (du ~) [n.m.]
vostru. vos vulpoi [n.m.]. renard [n.m.]
vostru (al ~). vôtre vultur vulturi. vautour, aigle
vot. vote [n.]
wwwa
vota. voter
walkman. baladeur
votat. voté
WC. toilettes [n.f.pl.]
votează. vote (il ~)
Wilhelm. Guillaume
voyeur. voyeur
William. Guillaume
vvvr wysiwyg [PC][neo]. tel-tel [PC]
vrabia. moineau (le ~)
vrabie [s.f.] vrăbii. moineau, pierrot [zool.] [s.m.] xxxa
vrabiei. moineau (du ~) xenofob. xénophobe
vrajă. charme, sorcellerie xenofobie. xénophobie
vrăji. ensorceler, charmer xerox. photocopieuse, copieur
vrăjea (el ~). charmait (il ~) xeroxa. photocopier
vrăjeşte (el ~). charme (il ~) xeroxat. photocopié
vrăji (el ~). charma (il ~) xilofon. xylophone
vrăjit. charmé yyya
vrăjitor vrăjitoare. magicien, sorcier yahting. yachting
vrăjitorie. magie, sorcellerie yoga. yoga
vrea. vouloir Adev 07/11/07 yucca. yucca
vor. veulent
zzza
vrând-nevrând. que tu le veuilles ou non
zadar (în ~). vainement, vain (en ~)
vrea. veut
zadarnic. vain (en ~), vain
vrea (ai ~). voulais (tu ~)
zadă [bot.]. mélèze
vrea (ar ~). voudrait
vrea (aş ~). voulais zaharină. saccharose
vrea (să ~). veuille zaharisit. sucré
vreau. veux zahăr. sucre
vrei. veux zahăr ars. caramel
vrem. voulons zahăr din trestie de zahăr. sucre de canne
vreţi. voulez zai [n.n.]. neige fondante
vroia. voulait zale. mailles
vroind. voulant zambilă. jacinthe
vru. voulut zar zaruri. dé [jeu]
vrut. voulu zarzavat (de ~). potager [adj.]
vrednic de laudă. méritoire zaţ. marc
vrednic de milă. pitoyable zzză
vrednic de plâns. misérable zăbală. mors
vreme vremuri. temps zăbrea. barreau
vreme ce (în ~). tandis que zăbrele. barreaux, grille
vreme rea. gros temps zăcământ [geol.]. gisement [géol.]
vreme urâtă (e ~). mauvais (il fait ~) zăcea. gésir
vremea (cu ~). longue (à la ~) zac (ei ~). gisent
vremea se strică. brouille (le temps se ~) zac (eu ~). gis
vremuri (pe ~). jadis zace. gît
vreo, aproximativ. quelque [adv.] zaci. gis (tu ~)
vreo sută. centaine zăcând. gisant
vreuna. quelqu'une zădărnici. déjouer
vreunul. quelqu'un zăgaz. digue
vrie (intra în ~) [aero.]. vrille (entrer en ~) [aéro.] zămislind. procréant
vrie [aero.]. vrille [aéro.] zăpăceală. étourderie, étourdissement
vvvu zăpăci. étourdir
vuiet. fracas zăpăcea. étourdissait
vulcan. volcan zăpăcească (ei să ~). étourdissent (qu'ils ~)
vulgar. vulgaire, terre à terre zăpăcească (el să ~). étourdisse (qu'il ~)

- 228 -
zăpăceau. étourdissent zbura. voler
zăpăcesc (ei ~). étourdissent zboară. vole (il ~)
zăpăcesc (eu ~). étourdis (j'~) zbor (eu ~). vole (je ~)
zăpăceşte. étourdit (il ~) zbori. voles
zăpăceşti. étourdis (tu ~) zbur. vole
zăpăci (el ~). étourdit (il ~) [parf. s.] zbură. vola
zăpăcim. étourdissons zbura. volait
zăpăcind. étourdissant zbura (ar ~). volerait
zăpăciră. étourdirent zbura (va ~). volera
zăpăcise. étourdi (il avait ~) zbura (vor ~). voleront
zăpăcit. ahuri, étourdi zburai. volais (tu ~)
zăpăcit [adj]. étourdi [adj.] zburam. volais (je ~)
zăpăcit [n.m.]. étourdi [n.m.] zburat. vole
zăpăcit [vb.]. étourdi [vb.] zburau. volaient
zăpăciţi (voi ~). étourdissez zburăm. volons
zăpada (ca ~). neigeux [aspect] zburător. volant [adj.]
zăpadă zăpezi. neige zburda. cabrioler
zăpadă (bulgăr de ~). neige (boule de ~) zburdă. cabriole (il ~)
zăpadă (cădere de ~). neige (chute de ~) zburdalnic. espiègle
zăpadă (om de ~). neige (bonhomme de ~) zburli (a ~). ébouriffer
zăpezii. neige (de la ~) zzzd
zăpezile. neiges (les ~) zdreanţă zdrenţe. loque, lambeau
zăplaz. palissade zdrenţăros. loqueteux
zăr [reg.MM]. babeurre [n.m.] zdrenţe. haillon, lambeaux
zărghit [reg.]. cinglé zdrenţe (în ~). haillons (en ~), lambeaux (en ~)
zări. apercevoir zdrobi. écraser, broyer
zărea. apercevait zdrobea. broyait
zăresc. aperçoivent, aperçois zdrobesc (ei ~). broyent
zăreşte. aperçoit zdrobesc (eu ~). broie (je ~)
zăreşti. aperçois zdrobeşte. broie (il ~), écrase (il ~)
zări. aperçut zdrobeşti. broies (tu ~)
zări (ar ~). apercevrait zdrobi (el ~). broya (il ~)
zări (va ~). apercevra zdrobii (eu ~). broyai (je ~)
zării. aperçus zdrobim. broyons
zărim. apercevons zdrobind. broyant, écrasant
zărind. apercevant zdrobit. écrasé, broyé
zărişi. aperçus zdrobiţi. broyez
zărit. aperçu zdrobire. anéantissement
zăriţi. apercevez zdrobitor. écrasant [adj.]
zău! te cred!. parbleu ! zdruncina. cahoter
zăvor zăvoare. loquet, verrou zdruncinare. ébranlement
zăvorî. verrouiller zdruncinătură. secousse
zână. fée zdup [n.][arg.]. taule [arg.]
zzzb zzze
zbârci (se ~). rider (se ~) zeamă zemuri. suc, jus. zumo
zbârcit zbârcită. ridé zebră. zèbre
zbârcitură [n.f.] zbârcituri. ride [n.f.] zebră [pietonală]. clouté (passage ~)
zbârli (-şi ~ părul). hérisser zece. dix
zbârlit. hérissé, échevelé, hirsute, ébouriffé zece (vreo ~). dizaine
zbate. débattre zece ani de pârnaie [arg.]. bouchon [arg.]
zbat (se ~). débattent zecea (a ~). dixième
zbate (se va ~). débattra zecelea (al ~). dixième
zbatem (ne ~). débattons zeci. dizaine
zbateţi (vă ~). débattez zecime. dixième [fraction], dixième [1/10]
zbătându-se. débattant zefir. brise [n.]
zbătea (se ~). débattait zeflemea. moquerie, dérision
zbăteau (se ~). débattaient zeflemist. moqueur
zbătură (se ~). débattirent zeitate zeităţi. divinité
zbătut. débattu zel [n.m.]. zèle [n.m.]
zbiera. crier zelos. zélé
zbor. vol, essor zen. zen
zbor (din ~). volée (à la ~) zenit. zénith

- 229 -
zer [n.n.]. babeurre [n.m.], petit-lait ziseseşi. dit (tu avais ~)
zero zerouri. zéro Adev 10/02/08 zid ziduri. mur
zestre [f.]. dot [m.] zid de apărare. rempart
zeu zei. dieu zidar. maçon
zevzec [pop.]. étourdi zidărie. maçonnerie
zzzg zidi. murer
zgardă zgărzi [pl.]. collier [du chien] zig gros. muraille
zgâit. écarquillé zilei. jour (du ~)
zgâlţâi. cahoter zilele. jours (les ~)
zgâlţâitură. secousse zilelor. jours (des/aux ~)
zgârcenie. parcimonie, avarice zilier. main-d’œuvre
zgârcit. avare, parcimonieux zilnic zilnică. quotidien
zgâria. griffer zilnic. quotidiennement
zgârie-nori. gratte-ciel zinc. zinc
zgâriere. rayure zinca. zinguer
zgârietură. écorchure zincat. zingué
zgîi (a se ~). écarquiller Ziua. =quotidien roumain, jour (le ~)
zgîieşte (el se ~). écarquille ziua bună [pop.]. bonjour
zgîii (se ~). écarquilla ziua următoare. lendemain (le ~)
zgomot. vacarme, bruit zloată [n.f.]. neige fondante
zgomotos. ronflant, bruyant zmeu [jucărie] zmee [jucării]. cerf-volant
zgomotos (în mod ~). bruyamment zmeură. framboise
zgrunţuros. rugueux zzzo
zgudui. trembler zodiac. zodiaque
zgudui (a ~). ébranler zodiacal. zodiacal
zgudui (el ~). ébranla zombi [n.m.]. zombie [n.m.]
zguduie (ei ~). ébranlent zonal. zonal
zguduie (el ~). ébranle zonă. zone
zguduire. ébranlement zoolog. zoologiste
zguduit. ébranlé zoologic. zoologique
zguduitură. secousse zoologie. zoologie
zzzi zoologie [abrev.]. [zool.]
zi [n.f.] zile. jour [n.m.], journée, anniversaire zoom. zoom
zi pe alta (de pe o ~). jour le jour (au ~) zoresc. presse (je ~)
zi lucrătoare. jour ouvrable zori [n.]. aurore, aube
zi (în plină ~). jour (au grand ~) zori [vb.]. presser, précipiter, hâter
zi de sărbătoare. jour férié zorit. pressé
ziar ziare. journal, canard [fam.] zugrăvi zugrăveşte zugrăvit. peindre, dépeindre, décrire
ziar de scandal. journal sensationnel Adev 01/11/07
ziar de senzaţie. journal sensationnel zulu. zoulou
ziare [pl.]. presse [n.], journaux zumzăi. vrombir
ziarist. journaliste zvâcnet. convulsion
ziaristică. journalisme zvelt. mince, svelte
zice. dire zvon. bruit [fig.], rumeur
zic (ei ~). disent zvoner [pop.]. colporteur (de rumeurs)
zic (eu ~). dis (je ~) 9999
zică (el să ~). dise (qu'il ~)
zice. disait
zice (vei ~). dirai
zice (voi ~). dirai
ziceai. disais, disais (tu ~)
ziceam. disais
ziceam (eu ~). disais (je ~)
zicem. disons
ziceţi. dites (vous ~)
zici. dis (tu ~)
zis. dit
zisese. dit (il avait ~)
zisesem (eu ~). dit (j'avais ~)
ziseseră. dit (ils avaient ~)
ziseserăm (noi ~). dit (nous avions ~)
ziseserăţi. dit (vous aviez ~)

- 230 -

Das könnte Ihnen auch gefallen