EMILIA SAVIN M BASiLÎUS ABAGER • ALEXANDRU ROMAN

GRAMATICA PRACTICĂ A LIMBII GERMANE

oo
EDITURA ŞTIINŢIFICA
BUCUREŞTI. 1W6

CUPRINSUL

Cuvînt introductiv

17

\ FONETICA (A 1 Introducere

49) 21 22 23 24 30 30 30 31 31 32 32 33 35 35 36 37 39 '. . 40 43 45 45 47

Alfabetul ortografic — sunetul — a l f a b e t u l f o n e t i c Alfabetul (ortografic al) limbii germane Alfabetul fonetic. E x t r a s din Alf a b e t u l f o n e t i c i n t e r n a ţ i o n a l (API) Semnele diacritice suplimentare Despre vocalele limbii germane Cantitatea vocalelor germane Calitatea vocalelor germane Corelaţia între cantitatea şi calitatea vocalelor germane Vocalele cu Umlaut (ä. ö, ii) Diftongii germani (au, ei, ai, cu, äu) Pronunţarea vocalei iniţiale Despre consoanele limbii germane Aspirarea consoanelor (p), (t), (k) Asurzirea consoanelor sonore [b], ,[d], [g] Coarticularea consoanelor Accentul în cuvînt şi în propoziţie .

Accentul în cuvînt Accentul în propoziţie (accentul sintactic) Intonaţia Intonaţia în interiorul propoziţiei. Urcarea şi coborîrea tonului . . . Intonaţia la sfîrşitul propoziţiei. Cadenţa finală

CUPRINSUL

Pronunţarea literelor alfabetului (ortografic) german îri cuvintele de origine germană şi în cele de origine negermană mai frecvent folosite Exerciţii

49 80

MORFOLOGIA Părţile de vorbire (B 1 — 21) Substantivul (C 1 - 203) Clasificarea substantivelor după sens Substantive, concrete şi abstracte (Geniu substantivelor determinarea genului substantivelor Determinarea genului substantivelor masculine Determinarea substantivelor feminine Determinarea genului substantivelor neutre Genul substantivelor compuse Genul substantivelor formate din iniţiale sau din fragmente . . . Substantive cu geriuri diferite Substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural dar cu i u ţ e l i ; diferit x . Substantive cu aceeaşi formă la singular, dar cu înţeles diferit şi ev. forme de plüxal diferite Substantive de gen oscilant -Humăful substantivelor^ _.>. 103 107 107 107 109 110 110 112 113 115 116 117 117 117 1 ÎS HS 119 122 122 124 12S 125 126 123 1-7 128 131 134 135 136 137 137 137

Substantive defective de număr Formarea pluralului substantivelor tele f f f r u p e de plural N^azurm speciale de formare a pluralului Njjubstaţiţive cu pluralul dublu Substantive cu înţeles diferit la plural iiiv ' Substantive cu acelaşi înţeles la plural *Declinatfä\substantivelor Declinarea'.substantivelor comune Declinarea tare, slabă şi mixtă Cele\ patru reguli practice pentru declinarea substantivelor . . . . RapoVtul. între cele trei declinări şi cele patru reguli Substantive\.caţe nu se încadrează în cele patru reguli Substantive cu'forme duble la nominativ singular Substantive cü forme duble de declinare ^Oeclinarea substantivelor proprii Declinarea numefor de persoană

CUPRINSUL

'//Declinară a numelor de persoană neprecedate de articol sau pronume #;/Declinar£ a numelor de persoană precedate de articol sau pronume i pDeclinare a numelor de persoană precedate de u n titlu fceclinarea nui iqlorlgeografice y P Declina« a numelor geografice neprecedate de articol sau pronume © D e c l i n a « a numelor geografice precedate d e . a r t i c o l sau pronume Declinarea alter substantive proprii Substantive co npuseţ V ^ E l e m e n t e ţ e ţ c o m p o n e n t e ale substantivelor compuse Caracteristicile şi funcţiile celor două elemente componente . . . Formarea! substantivelor compuse Substantive formate din iniţiale sau fragmente Exerciţii

137 139 140 140 140 141 142 143 143 143 146 149 150

Declinarla articolului . întrebuiatkrea articolului hotărît . . . Întrebuinţarea articolului nehotărît . . întrebuinmrea articolului nehotărît negat Omiterea anticolului Contopirea Wticolului hotărît cu prepoziţii Exerciţii . . Adiu.ct.ivul CB 1 - 74.L întrebuiiitarea adjectivului Declinare^ adjectivului atributiv CSCeleltrei reguli de decimare a adjectivelor Adjectivul atributiv nedeclinat Cazuri speciale de decimare a adjectivului atributiv . AdjecÄve folosite numai atributiv sau numai predicativ Alte părţi de vorbire declinate ca adjectivele atributive Comparaţia adjectivelor PozitivuM Comparativul . Superlativul "Cazuri speciale de comparaţie .-...Exerciţii -Pgftaumi-ltt fF 1—-mf—~~~~~r~7~T~r-". Pronumele personal Declinarea pronumelui personal Funcţiile pronumelui es Pronumele reflexiv Pronumele reciproc

163 164 166 166 166 169 170
-»6 176 178 178 180 181 182 183 184 184 185 186 U 190

. .—.'. .~T . ,, 7"T~~~r~r--r-^ =3 ^J99 200 201 203 205 207

•',

CUPRINSUL

Pronumele d e m o n s t r a t i v Pronumele p o s e s i v Declinarea pronumelui posesiv Întrebuinţarea pronumelui posesiv Pronumele i n t e r o g a t i v Pronumele r e l a t i v Acordul pronumelui relativ Pronumele n e h o t ă r î t Pronumele nehotărîte folosite numai substantival Pronumele nehotărîte folosite substantival sau adjectival Exerciţii Numeralul (G 306 - 331) Numeralele c â r d i n a l e Formarea numeralelor cardinale Declinarea numeralelor cardinale Întrebuinţarea numeralelor cardinale Substantivizarea numeralelor cardinale Exprimarea aproximaţiei numerice Numeralele o r d i n a l e Formarea numeralelor ordinale Întrebuinţarea numeralelor ordinale Numeralele o r d i n a l e a d v e r b i a l e Numeralele f r a c ţ i o n a r e Numeralele d i s t r i b u t i v e Numeralele v a r i a t i v e ( s p e c i a l e ) Numeralele m u l t i p l i c a t i v e Numeraele de r e p e t i ţ i e Exerciţii Verbul (H 1 - 352) împărţirea verbelor Verbe predicative şi auxiliare Verbe tranzitive şi intranzitive Verbe reflexive Verbe personale şi impersonale Verbe perfective, imperfective şi iterative împărţirea verbelor după conjugare Verbe tari Verbe slabe Verbe care oscilează între conjugarea tare şi cea slabă Verbe neregulate Conjugarea verbelor Formele finite Diateza activă

208 215 215 218 219 222 225 226 226 230 242 259 260 261 263 264 267 268 268 269 270 271 271 273 274 274 275 275 231 2S1 2S1 2S" 285 286 287 287 2S8 290 29U 292 293 295 295

Indicativul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Perfectul şi mai mult ca perfectul Viitorul şi viitorul anterior Conjunctivul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Formele perifrastice '

295 295 295 299 302 302 306 307 307 307 308 310 311 312 312 314 314 314 317 317 319 319 321 321 322 322 322 326 328 333 334 334 334 336 338 338 339 339 339 340 341 345 346 347

Imperativul Formarea imperativului Imperativul negativ Diateza pasivă Diateza pasivă a acţiunii Diateza pasivă a stării Construcţii cu sens pasiv Verbele compuse Verbele compuse separabil Verbele compuse inseparabil Verbele compuse atît separabil cit şi inseparabil întrebuinţarea modurilor şi timpurilor

v

-. . ,

întrebuinţarea indicativului întrebuinţarea timpurilor indicativului întrebuinţarea conjunctivului Sensul, traducerea şi întrebuinţarea verbelor modale şi a verbului lassen Cazuri speciale de întrebuinţare a verbelor modale Formele infinite (nominale) ale verbului Infinitivul Formele infinitivului întrebuinţarea infinitivului Traducerea infinitivului Participiul Participiul I Sensul participiului I întrebuinţarea participiului I Traducerea participiului I Participiul I I Sensul participiului I I întrebuinţarea participiului I I Traducerea participiului I I

Participiile adjectivizate Modele pentru conjugarea verbelor Exerciţii Adverbul (I 1 - 69) Adverbele de 1 o c Adverbele de t i m p Adverbele de m o d Adverbele de c a u z ă Comparaţia adverbelor Adverbele p r o n o m i n a l a Adverbul pronominal i n t e r o g a t i v Adverbul pronominal d e m o n s t r a t i v Adverbul pronominal r e l a t i v Traducerea adverbelor pronominale Adverbele relative Exerciţii Prepoziţia (J 1 - 53) Recţiunea prepoziţiilor Prepoziţii cu g e n i t i v u l Prepoziţii cu d a t ' " v u i Prepoziţii cu recţiune v a r i a b i l ă Prepoziţii cu a c u z a t i v u l Prepoziţii cu d a t i v u l ş i a c u z a t i v u l Poziţia prepoziţiilor Sensurile prepoziţiilor Exerciţii Conjuncţia (K 1 - 47) Clasificarea conjuncţiilor Clasificarea conjuncţiilor după f o r m a i o r . . . . ! Clasificarea conjuncţiilor după f u n c ţ i a l o r Principalele conjuncţii Clasificarea conjuncţiilor după i n f l u e n ţ a l o r a s u p r a . t o p i c i i Observaţii privind întrebuinţarea unor conjuncţii Tabelul conjuncţiilor Exerciţii Interjecţia ( 1 / 1 — 6 ) Principalele interjecţii

348 349 367 386 387 390 391 392 393 394 394 395 396 397 39S 39S §06 4Ü7 407 408 408 411 411 412 413 431 439 439 441.' 441 444 --; 44S 451 456 456

SINTAXA Propoziţia (M 1 - 250) Clasificarea propoziţiilor Clasificarea propoziţiilor după s t r u c t u r ă Clasificarea propoziţiilor după s c o p u l c o m u n i c ă r i i Propoziţia enunţiativă Propoziţia interogativă Propoziţia exclamativă Propoziţia imperativă Propoziţia optativă Clasificarea propoziţiilor după a s p e c t Propoziţia afirmativă Propoziţia negativă Cuvintele de negaţie din limba germană Subiectul Subiectul nedeterminat şi subiectul impersonal Dublarea subiectului Omiterea subiectului Predicatul Predicatul v e r b a l Predicatul n o m i n a l Acordul predicatului cu subiectul Acordul verbului finit Cazuri speciale de acord Acordul numelui predicativ Atributul Atributul a d j e c t i v a l ..• Atributul s u b s t a n t i v a l Atributul genitival Atributul prepoziţional Apoziţia Atributul c o n j u n c ţ i o n a l Atributul v e r b a l Atributul a d v e r b i a l ' Elementul predicativ suplimentar Complementul ..-., Complemente cazuale -:, Complementul la a c u z a t i v Complementul la d a t i v Complementul la g e n i t i v Complementul p r e p o z i ţ i o n a l Complementul i n f i n i t i v a 1 Complemente m u l t i p l e . . . 461 461 461 462 463 463 464 464 467 468 468 468 469 471 473 474 474 475 476 478 480 480 481 486 487 488 489 489 491 492 495 496 496 496 497 499 499 501 504 505 508 508

Complementul circumstanţial Circumstanţialul de 1 o c Circumstanţialul de t i m p Circumstanţialul de m o d Circumstanţialul de c a u z ă Exerciţii Fraza (N 1 - 232) Fraza formată prin coordonare Fraza formată prin subordonare Forma propoziţiilor subordonate Poziţia propoziţiilor subordonate Gradul de dependenţă al propoziţiei subordonate Funcţia propoziţiilor subordonate Propoziţia s u b i e c t i v ă Propoziţia p r e d i c a t i v ă Propoziţia a t r i b u t i v ă Propoziţiile c o m p l e t i v e Propoziţia completivă directă Propoziţia completivă indirectă Propoziţia completivă prepoziţională Forma propoziţiilor completive Propoziţiile circumstanţiale . • • Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e l o c Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e t i m p Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e m o d Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e c a u z ă Forma propoziţiilor circumstanţiale Propoziţiile secundare prescurtate Construcţii infinitivale Construcţii participiale Atributul dezvoltat Traducerea atributului dezvoltat Transformarea atributului dezvoltat într-o propoziţie relativă Elipsa Elipsa propriu-zisă Elipsa în sensul mai larg al cuvîntului Propoziţia contrasă Perioada Vorbirea directă şi indirectă Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă întrebuinţarea modurilor şi timpurilor în vorbirea indirectă întrebuinţarea modurilor in propoziţia principală

510 511 512 514 516 517 530 53 u • 533 534 537 538 539 539 540 541 542 543 543 544 544 545 545 545 548 551 556 556 557 560 561 562 atributivă 564 565 565 5^5 567 569 569 571 572 577

. . .

••

întrebuinţarea timpurilor conjunctivului în propoziţia principală întrebuinţarea modurilor în diferite tipuri de propoziţii secundare . . O dinca cuvintelor şi a propoziţiilor Oidinea cuvintelor în propoziţie Locul predicatului Locul verbului conjugat Locul elementelor nepersonale ale predicatului şi al numelui predicativ Paranteza sintactică Paranteza verbală Paranteza propoziţiei secundare Locul subiectului Locul complementelor Locul complementelor circumstanţiale Locul elementului predicativ suplimentar Locul atributului Locul negaţiei nicht Schemă rezumativă pentru locul negaţiei nicht determinat de anu­ mite părţi de propoziţie Ordinea propoziţiilor în frază Ordinea propoziţiilor secundare . . , » . . . . Propoziţia subiectivă , Propoziţia predicativă Propoziţia atributivă Propoziţia completivă Propoziţia circumstanţială Influenţa propoziţiei secundare prepuse asupra topicii propoziţiei principale Exerciţii

578 579 584 584 584 584 589 590 591 593 595 600 602 603 603 605 607 608 609 609 609 610 610 611 612 612

ORTOGRAFIA (P 1 - 321) Ortografia sunetelor Vocalele lungi Vocalele scurte Vocalele cu U a l a u t Diftongii Consoanele Scrierea cu iniţială majusculă sau minusculă Scrierea in cuvinte despărţite şi într-un cuvînt Reguli generale Reguli speciale Verbul ca element de bază Adjectmil ca element de bază 631 631 632 633 635 635 647 659 659 660 660 672

Adjectivul sau participiul precedat de nicht. Adverbe, prepoziţii şi conjuncţii formate din grupuri de cuvinte, ca element de bază Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte de origine germană Cuvinte simple Cuvinte compuse Cuvinte de origine negermană (neasimilate) Cuvinte simple Cuvinte compuse Denumirile străzilor (pieţelor) Apostroful

673 674 675 675 675 677 678 678 679 679 681

PUNCTUAŢIA (R 1 - 2 0 2 ) Punetul Punctul combinat cu alte semne de punctuaţie Virgula Virgula în cadrul propoziţiei Virgula în cadrul frazei Virgula combinată cu alte semne de punctuaţie Punctul şi virgula Două puncte Două puncte combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul întrebării Semnul întrebării combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul exclamării Semnul exclamării combinat cu alte semne de punctuaţie Linia de dialog şi de pauză Linia de pauză folosită în locul altor semne de punctuaţie Alte întrebuinţări ale liniei de pauză Linia de dialog şi de pauză combinată cu alte semne de punctuaţie Ghilimelele Ghilimelele combinate cu alte semne de punctuaţie 687 689 690 690 695 703 704 705 706 707 708 709 711 711 712 713 714 714 716

. .

Parantezele Parantezele rotunde combinate cu alte semne de punctuaţie Punctele de suspensie Punctele de suspensie combinate cu alte semne de punctuaţie . . . .

717 718 719 720

ANEXE Tabel de verbe tari şi neregulate Tabel de verbe cu recţiune specială şi de verbe reflexive S 2 —66 . . . Tabel alfabetic al verbelor cuprinse în anexa S 2 — 66 Verbe corespondente Tabel de adjective şi participii adjectivizate cu recţiune specială Tabel alfabetic al adjectivelor şi participiilor cuprinse. în T 1 —15 . . . Cheia exerclţiilor Indice de materie Bibliografie 723 734 778 792 794 805 811 893 911

CUVÎN T

INTRODUCTIV

Interesul mereu crescînd ce se manifestă la noi pentru studiul limbii germane, ca limbă de circulaţie mondială, face necesară elaborarea unor lucrări care să ajute la însuşirea acestei limbi precum şi la perfecţionarea celor care au deja dobîndite cunoştinţe de limbă germană. în seria acestor cărţi se încadrează şi prezenta ,, Gramatică practică a limbii germane". în lucrarea de faţă sînt tratate mai amplu acele probleme care prezintă importanţă deosebită pentru folosirea practică a limbii germane, renunţînduse la multe chestiuni de amănunt (de exemplu construcţii rar folosite sau pe cale de dispariţie etc.), precum şi la probleme legate de istoricul limbii germane sau în legătură cu dialectele acesteia etc. S-a insistat în mod deosebit asupra acelor particularităţi gramaticale prin care limba germană se deosebeşte de limba română şi care, prin urmare, creează dificultăţi speciale. în ceea. ce priveşte terminologia folosită, precum şi în formularea unor reguli gramaticale, s-a făcut, de multe ori, apel la ,, Gramatica limbii române", ediţia a Ii-a, editată de Academia Republicii Socialiste România. Autorii au fost însă nevoiţi uneori să folosească termeni care nu apar în gramatica limbii române, dat fiind faptul că unele fenomene gramaticale germane nu au echivalent în limba română. Astfel, la capitolul Fonetică se vorbeşte despre „cadenţa finală ascendentă sau descendentă" care prezintă interes pentru rostirea corectă a unor propoziţii; la Articol apare denumirea de „articol nehotărît negat" (kein — keine — kein); la Pronume se foloseşte ter­ menul de „pronume reciproc" (einander); la Adverb se întîlneşte denumirea de „adverbe pronominale" etc.; la Sintaxă se folosesc termenii de: complement cazual, prepoziţional, infinitival etc. Majoritatea acestor termeni caracteristici gramaticii germane sînt de mult cunoscuţi la noi, intraţi în circulaţie prin intermediul manualelor de limbă germană. Alţi termeni, cum ar fi „verbe preteritoprezente", „atribut dezvoltat" şi, în mod special, termenul mai recent folosit de germaniştii noştri „propoziţia secundară camuflată" sînt mai puţin cunoscuţi. La locul respectiv din lucrare s-a dat definiţia feno­ menului şi s-a explicat — dacă a fost nevoie — termenul folosit. Pentru lămurirea fiecărei probleme, autorii s-au străduit să dea exemple care cuprind aspectele esenţiale ale fenomenului gramatical respectiv. Exem2 — Gramatica practică a limbii germane 17

18

CUVINT INTRODUCTIV

piele sînt formulate într-o limbă simplă, fără prea mari greutăţi lexicale. Rareori s-au folosii ca exemple citate din opere literare germane la care s-a recurs în special atunci cînd acestea ilustrează o anumită tendinţă nouă în limbă sau un anumit fenomen gramatical în stilul beletristic. Exemplele sînt însoţite de explicaţii. De la caz la caz, s-a dat tradu­ cerea în limba română a exemplelor, mai ales a acelora care ilustrau o carac­ teristică a limbii germane sau o diferenţă între modul cum o anumită construc­ ţie gramaticală apare în limba germană faţă de limba română. 'Pentru înţelegerea mai bună a fenomenelor prezentate, s-au folosit diferite mijloace de evidenţiere grafică, semne, scheme etc. După fiecare capitol urmează o serie de exerciţii prin care cel care lucrează cu această carte se poate convinge imediat şi practic, dacă şi în ce măsură şi-a însuşit materialul. Ţinînd seama de faptul că problemele de gramatică sînt prezentare linear şi nu concentric, la alcătuirea exerciţiihr, autorii s-au străduit să evidenţieze cît mai pregnant fenomenul gramatical respectiv, evitînd construcţiile prea complicate. Exerciţiile se adresează, în primul rînd, celor ce se află la începutul studiului limbii germane. Cheia exerciţiilor, aflată la sfîrşitul cărţii, permite verificarea imediată, rapidă şi sigură a felului în care au fost executate exerciţiile. De cele mai multe ori sînt date numai acele elemente care trebuie rezolvate, nu întregul text al propoziţiei sau al frazei. Sperăm că această lucrare va fi de folos tuturor acelora care învaţă limba germană, sau care o vor consulta pentru a lămuri şi a aprofunda anumite probleme de gramatică.
AUTORII

FONETICĂ

INTRODUCERE

Cunoaşterea temeinică a limbii germane presupune cunoaşterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum şi aplicarea unor reguli de pronunţare, fără de care vorbitorul ar risca să fie înţeles greşit sau să nu fie înţeles de loc. Este cert că limba germană nu prezintă aceleaşi dificultăţi fonetice ca multe alte limbi, de exemplu, limba engleză; totuşi există şi în limba germană o serie de probleme şi dificultăţi fonetice, mai ales cînd cel care o învaţă porneşte de la imaginea ei g r a f i c ă , de la l i t e r ă , în loc să aibă ca punct de plecare, s u n e t u l . Este suficient să amintim că în limba germană doar 7 % din cuvinte se rostesc aşa cum se scriu 1 , pentru a demonstra că studiul sistematic al acestei limbi este de neconceput fără cunoaşterea principalelor ei carac­ teristici fonetice, mai ales a acelora prin care ea se deosebeşte de limba română. Este evident că cel care vrea să înveţe limba germană ca limbă s t r ăi n ă, trebuie să se ghideze consecvent după regulile pronunţării l i t e r a r e (Hochlautung). Dialectul este, din punct de vedere fonetic, nu numai incom­ parabil mai dificil decît limba literară, ci ar fi totodată o piedică în dorinţa firească de a se putea înţelege cu t o ţ i acei care cunosc limba germană, nu numai cu acei care vorbesc dialectul respectiv. î n viaţa de toate zilele, regulile pronunţării literare nu sînt aplicate cu toată stricteţea, faţă de limba riguros reglementată a teatrului, a radiou­ lui, a şcolii etc. Toate aceste abateri, concretizate în limba uzuală (Umgangs­ sprache), constau, în esenţa lor, în aplicarea mai puţin consecventă a anu­ mitor reguli de pronunţare ale limbii literare. Oricine doreşte să vorbească limba germană corect, trebuie să cunoască şi să aplice consecvent nu numai regulile morfologiei şi sintaxei, ci şi pe cele ale fonologiei limbii germane literare.
1

A 1

A 2

A3

A 4

Weithase Irmgard: Kleines

Vortragsbuch, 2. Aufl., Weimar, 1955, p. 8.

ALFABETUL

ORTOGRAFIC - SUNETUL FONETIC

-

ALFABETUL

Alfabetul ortografic, totalitatea literelor folosite pentru redarea sune­ telor unei anumite limbi, diferă de la o limbă la alta. Â 5 Alfabetul ortografic g e r m a n nu a fost creat în funcţie de speci­ ficul fonetic al limbii germane ci se bazează pe alfabetul l a t i n la care s-au adăugat cîteva litere şi combinaţii de litere. Acest împrumut de la vechii romani a avut ca urmare faptul că alfabetul ortografic german ajută numai într-o anumită măsură la pronunţarea corectă a sunetelor limbii germane; în unele cazuri — de exemplu la pronunţarea diftongilor — orto­ grafia induce chiar în eroare printr-o imagine grafică diferită de pronunţare. Principala lipsă a alfabetului ortografic german constă în faptul că aceleiaşi litere îi corespund sunete diferite, şi, invers, aceluiaşi sunet îi cores­ pund litere diferite. Astfel, în fiecare din următoarele cuvinte, literei e îi corespunde un a 11 s u n e t : în geben, primul e este lung şi închis, cel de-al doilea însă slab (corespunde cu ă din măr), în Geld, e este scurt şi deschis, în der (neaccentuat), scurt şi închis. Grupul de litere eh se pronunţă altfel în ich decît în acht; scriem d în cuvintele du şi und, însă îl pronunţăm o dată sonor (ca în dungă) şi o dată t surd (ca în crunt) etc. Invers, sunetul fricativ palatal Ii (pronunţat ca în Miîmea) poate fi redat prin grupul de litere eh (ich), dar şi prin litera <j (de exemplu în wenig). Sunetul t (ca în tutun) poate fi redat prin t, tt, th, d. A 7 Pentru a putea reda cu precizie sunetele fiecărei limbi, independent de inexactităţile şi capriciile ortografice, Asociaţia fonetică internaţională a creat un Alfabet fonetic internaţional, în care fiecărui semn îi corespunde un singur sunet — şi invers, fiecărui sunet doar un anumit semn. Acest alfabet fonetic este de un deosebit folos nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi acei care doresc să-şi însuşească o limbă străină, mai ales atunci cînd nu au posibilitatea de a se ghida după exemplul permanent al unui profesor competent. De sigur, folosirea alfabetului fonetic cere un efort în plus, multă stăruinţă şi atenţie, însă avantajele lui se resimt chiar din prima etapă a studiului limbii străine. Pentru a înlesni înţelegerea valorii fonematice a sunetelor limbii ger­ mane, dăm mai j os alfabetul ortografic al acestei limbi (cu transcrierea fone-

A 6

un extras din alfabetul fonetic cu exemple cît mai apropiate (ca valoare fonematică) din limba română şi cîte un exemplu din limba germană. M a ä b c d e f s h i j k 1 m 3 4 o ö p q r s ß t u ü v [o:] [0-] [a:] [=:] [be:] [tse:] [de:] [e:] [ef] [ge:] [ha:] [i:] [pt] [ka:] [si] [an] [sn] O Ö P Q R S T U Ü V [pe:] [ku:] [«] [ES] [es t s e t ] [te:] [u:] [y:] [fao] [ve:] [Iks] [ypsibn] [tset] W w X Y Z x y z N 1 A î n această carte. ALFABETUL (ORTOGRAFIC AI. t< xte transcrierile fonetice sînt trecute în paranteză dreaptă. .tică a denumirii fiecărei litere) şi apoi.) LIMBII GERMANE Litera (majusculă şi minusculă) Denumirealiterei în transcriere fonetică 1 2 Litera (majusculă şi minusculă) Denumirea literei în transcriere fonetică A 8 1 A Ä B C D E F G H I J K I.

Widder consoană sono­ d dd. ey a r J diftong au a (lapte) ai (mai) au (augur) b (bubuie) Tag [ta:k]. ră (oclusivă [Vldar] dentală) africată sonoră dseh.ga] [e:] [e] [ei] Ce] [3] e lung. äh e scurt. Dschungel ['dsUgal]. (în anumite gingaş) Gin [dzlu] cuvinte de origine en­ gleză) e lung. gähnt [gs:nt] hält [hslt]. wenig [Ve:nlc] > [d] [d3] d (doldora) dort ['dort]. deschis ä. e scurt. (prepalatală) Gentleman ['d.A 9 ALFABETUI. See [ze:]. Bär [bs:r]. i (ger. aa. deschis ä. Mahl [ma.5 sntlman]. FONETIC EXTRAS DIN ALFABETUL FONETIC INTERNAŢIONAL (API) Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 Semnul fonetic 1 ta:] [a] [ae] [ao] [b] a lung (poste­ a. Heyse [haeza]. i ö + e. e e e slab c (adverb) . ai. (fricativă palatală) ÎI [?J h (Mihnea) ich [Ic]. Mayer ['maearj August [ao 'gUst ] bin [bin]. ah rior) a scurt (anterior) a diftong ei. eh închis e e (lege) e (mers) her [he:r]. g + e . închis c. bb ră (oclusivă bilabială) consoană surdă eh. Geld [ g d t ] Tage ['ta. Mai [mae]. sehr [ze:r] der (neaccentuat) _der_. Saal [za:l).l] hat [hat] drei [drae]. Ebbe [ : sba] consoană sono­ b. ee.

99. sieht [zi:t]. gumă) h (hangar) Ofen ['o:fen]. Clown [klaon] . e (urmat de (oclusivă pa. o. u) (cal. ih haben ['ha:ban] [i:J [i] [I] i (în cîteva cuvinte: ie. închis i scurt. E 9 9 e ['sg 3 ! [h] consoană frica­ h tivă laringală i lung. Tag [ta:k]. eggt [ekt]. deschis i (în cîteva i (pic) cuvinte : ie) consoană sono­ j ră (fricativă prepalatală) i (iarbă) wir [vi:r]. Biene ['bi:na]. f (fanfară) (fricativă labiodentală) ph (în anumi­ te cuvinte de origine ne­ germană) consoană sono­ g. fî. c (nu­ a.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 5 [f] consoană surdă î. y) i scurt. Akkord [a'kort]. Philosoph [filo'zo:f] [g] Garn [garn]. latal-velară) mai în anu­ cort. ieli. o. Dandy ['dendi] in [In]. offen ['ofan]. v. ie. u) (ga­ ră. Hacke ['haka]. vier [fi:r]. închis i.9. vierzehn ['flrtse:n] ja [ja:] [j] [k] consoană surdă k. die (neaccentuat) [di]. gg ră (palatal-velară) g (urmat de a. ihn [i:n] Diplom [di'plo:m]. ck. gorun. cum) mite cuvinte de origine negermană) kalt [kalt]. kk.

dort [dort] . Ingenieur [In5eni'0:rj Ökonomie [izkoiio Uli: ] Löffel ['keihlj [0] [ce] . închis o. Mohn [mo:n] November no 'v embar 1: Chaussee [Jo'se:] [o:] [o] [3] închis o. n urmat Q urmat de lang [lan]. deschis 8 5 hing. oh Ofen ['orfan].găt. m m lă (bilabială) consoană sono­ n. 8fa. o scurt. n n ră (nazală. 11 ra (dentală) consoană naza­ ni. au (în anumite cu­ vinte de ori­ gine france­ ză) o scurt.K latal-velară) cina cuvîn. cu (în anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) ö scurt. închis ö 1 8 scurt. oo. Höhe ['110:3] . Chauffeur [Jo'f0:r] [0] böse ['b0:z9]. Welle ['vela] [m] m (Mamaia) Mond [mo:nt]. ră (nazală. deschis o. bancă) tului) o lung. K a m m [kam] n (iias) nennen ['nsnan] [n] [ü] consoană sono­ ng. Boot [boit].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător l Semnele cores­ I Sunetul corespunzătoare ale Ipvmzător din lim ba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 2 0 [1] consoană sono­ 1. au (în o (forfotă) anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) închis o. den­ tală) î (lulea) lesen ['le:zan]. pa.de k(în rădă­ y sau c (dan­ jDaîiiv oar.

b. schrubbt [jrUpt] [pf] [r] africată surdă pf Kampf [kämpf] consoană sono­ r. Spiel [Jpi:l] Tat [ t a : t ] . prepalatală) con oană surdă (oclusivă. oy (în nume proprii. K a t a r r h [ka'tar] das [das]. 1! dă (fricativă) s (sesizare) i—i m w consoană surdă (fricativă. Boykott [Txw'kot] [P] consoană surdă p. starr [Jtar]. Rhythmus [' rYtmUs ]. ol. s ( + t ş (şoşon) sau p) t. Gruß [gru:s] schon [Jo:n]. ä u . und [Unt] consoană sur­ s. Theater [ t e ' a : t a r ] . rr. pp. bilabială) Fappel ['papal]. ss. rrh r (rar) ră (vibrantă) Mat [ra:t]. rh. hatte [ h a t a ] . Weib [vaep ]. tt. th. feb p (purpură) (oclusivă. stellen ['Jtslan].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 [0] diftong eu. essen ['ssan]. Fräulein ['fro0laen]. d t (tutun) . în cîteva cuvinte germane şi în anumite cuvinte ele origine en­ gleză) neun [no0n]. Nestroy [ ' n s s t o 0 ] ahoi [a 'ho0 ]. dentală) scli.

Route ['ra:ta] [U] u scurt. dentală) ţ (ţurţure) zwei [tsvae]. chartern [ 'tJartarn ] [«:] u lung. ou (în anu­ mite cuvinte de origine franceză) (în u scurt. închis u. Skizze ['skltsa] [tj] africată surdă t s c h . tz. ou anumite cu­ vinte de ori­ gine franceză) Musik [mu'zi:k~ . November [no'vsmbar] . i (dentală) anumite cu­ (ceai) vinte de origine en­ gleză) Tscheche [ ' t j s c a ] . zz (semioclusivă. închis u.• Tourist [ t u r i s t ] Runde ['rUnda" . uh. Katze [ k a t s a ] . eh (în c + e. Journalist [sTJrna'Hst] [v] consoană sono­ w. ou (în anumite cuvinte de origine fran­ ceză) tun [tu:n~.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 1 2 [ts] consoană surdă z. deschis u. labio-dentală) v (vorbă) wer [ve:r]. Ruhe ['raia] . v ră (fricativă.

fühlt [fy:lt]. y (în anu­ mite cuvinte de origine ne­ germană) für [fy:r]. deschis ii. Physiker ['fy:zikar] [y] ii scurt. dentală) z (zumzet) sausen ['zaozan] [3] consoană sono­ g + e. i (în j (Jar) ră (fricativă. închis ii. . Büro [by'ro:] . iili. Physik [fy'ziik] [Y] ii scurt. y (în anumite cu­ vinte de 0rigine neger­ mană) închis ii. Hymne [ h Y m n a ] M consoană sono­ s ră (fricativă. y (în anu­ mite cuvinte de origine negermană) füllt [fYlt] .Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 M consoană surdă eh (fricativă velară) h (ahtiat) Bach [bax] [y:] ii lung. anumite cu­ palatală) vinte de 0rigine fran­ ceză) Ingenieur[In3eni' Genie [je'ni:] 0:1].

1964). : noch [nox]. de ex. 1962. vocalele lungi se subîmpart. fie în vocale lungi şi sermlungi (Wörterbuch der deutschen Aussprache. Berlin. s.a.I . 195S. de ex. . care se găseşte şi în lucrarea clasică a lui Siebs: Deutsche Hochsprache. Mannheim. 1961). ' î n unele lucrări de fonetică. de ex. He în vocale lungi şi foarte lungi (Carl und Peter Martens: Phonetik der deutschen Sprache. Vocalele lungi ale limbii germane sînt mai lungi decît cele accentuate ale limbii române. München. : [ta:k] = Tag ['] = silaba următoare are accentul principal. in Caristiaa Zaeliariass Kleine praktische Phonetik. Dudenverlag des Bibliographischen Instituts. 1964. H a r t h : Deutsche Sprechübungen. [/] = vocala care urmează nu se leagă de sunetul precedent (vezi A 2 4 ) . [fsr'li:ran] = verlieren Observaţie Acest semn nu se foloseşte în cuvintele monosilabice . ne-am mulţumit cu împărţirea cantitativă în două grupe mari. Hermann Böhlaus Nachfolger. Weimar. Max Hueber Verlag. Volk und Wissen. ['mlt/arbaet] = Mitarbeit [~] = vocala se pronunţă nazal. în Duden.A 10 SEMNELE DIACRITICE SUPLIMENTARE [:] = vocala precedentă este lungă. : [ba'/arbaetan] = bearbeiten. in K. Avînd în vedere obiectivele practice ale lucrării noastre. Berlin. Walter de Gruyter. iar vocalele germane scurte sînt mai scurte decît voca­ lele româneşti care sînt neaccentuate. Leipzig. : ['koman] — kom­ m e n . . vocalele limbii germane se deosebesc de cele ale limbii române în care nu există decît vocale de durată medie (în silabă accentuată) şi vocale puţin mai scurte (în silabă neaccen­ tuată) . Deosebirea cantitativă între vocalele germane lungi şi cele scurte este deci mai mare decît deosebirea cantitativă între vocalele accentuate şi cele neaccentuate ale limbii române. de ex. VEB Bibliographisches Institut. 1961. de ex.m. Aussprachewörterbuch. : [/a :sa] = Chance A 11 BESPKE VOCALELE LIMBII GERMANE Cele două criterii de bază pentru împărţirea vocalelor limbii germane sînt: a) cantitatea : vocale lungi — vocale scurte1 b) calitatea: vocale închise — vocale deschise. (Despre accent vezi A 62 — 96) A 12 CANTITATEA VOCALELOR GERMANE Prin împărţirea lor în vocale lungi şi scurte.

la e apar cele mai multe v a r i a n t e : e lung poate fi atît închis cît şi deschis. totodată. des­ chiderea gurii fiind deci mai mare decît la vocalele închise . maxi­ larul inferior este coborît.] h a b t [ha^pt] sagt [za=kt] K a h n [ka^nj Ahle ['a-ls] a scurt [a] h a t [hat] Sack [zak] kann [kan] alle ['ala] A 15 Dintre toate vocalele. er [neaccentuat) [er] sage ['zajga]. CORELAŢIA ÎNTRE CANTITATEA ŞI CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 14 Există o anumită corelaţie între cantitatea şi calitatea vocalelor ger­ mane : î n silabă accentuată. zählt [tssdt] . vocalele i. geht [ge-t] . Cele 5 variante ale vocalei e sînt deci: 1) e lung închis [e°] 2) e lung deschis [£•] (redat ortografic totdeauna prin ä) 3) e scurt deschis [s] (redat ortografic prin e sau ä) 4) e scurt închis [e] 5) e slab (neaccentuat) [a] Weg [ v e i ] . buzele sînt îndepărtate una de alta. L. See [ze:]. der [neaccentuat) [der]. căci adesea sensul (şi ortografia) unui cuvînt se schimbă în funcţie de cantitatea vocalei: Schaf [Jarf] (a lung) = oaie — Schaff (Jaf] (a scurt) = ciubăr Stahl [Jta=l] (a lung) = oţel — Stall [ftal] (a scurt) = grajd kam [ka:m] (a lung) = venea — K a m m [kam] (a scurt) = pieptene CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 13 Vocalele închise se rostesc cu buzele cît mai apropiate una ie alta. li sînt în general închise cînd sînt lungi.î n vorbire trebuie să se acorde multă atenţie cantităţii vocalelor. în silabă neaccentuată. importanţă practică are numai valoarea ei cantitativă: a lung si a scurt: a lung [a. stellt [Jtelt]. există un e slab (oarecum asemănător cu ă românesc) . hält [helt] . iar limba este mai îndepărtată de cerul gurii. Bär [bs=r].a rostirea vocalelor deschise. Iva vocala a. o. komme ['kama]. o. befrage [ba'fra=ga] A 16 . şi deschise cînd sînt scurte. limba şi maxilarul inferior fiind ridicate. în anumite cuvinte se rosteşte e scurt închis. u.

aşa cum se pronunţă în graiul tran­ silvănean. este ceva mai lung decît cel de-al doilea. fie lung. ü scurt deschis [Y] füllt [fYlt]. A 19 c) ü (u Umlaut) [y:]. [ce] ö se rosteşte cu buzele rotunjite ca la o închis. [e] ä se rosteşte totdeauna ca un e deschis. äu) Redarea ortografică a diftongilor germani poate să inducă în eroare. Tüll [tYl]. limba ridicîndu-se DIFTONGII A 20 GERMANI (au. ü) a) ä (a Umlaut) [s:]. închis. [Y] ii se rosteşte cu buzele rotunjite ca la u închis. hört [h0rrt]. Täler ['tedar]. unul într-altul. hält [helt]. închis sau deschis: ö lung închis [a--] böse ['ba--zs]. Calitativ.st] . Kälte ['kslta]. auf [aof]. Durata rostirii unui diftong german este egală cu aceea a unei vocale lungi. eu. închis sau deschis: ü hmg închis \y--~\ Rübe ['ryba]. trüb [try-p]. Primul element vocalic. ai. deşi scurt. la un o foarte scurt. ä seamănă cu primul e din „mere". glisant. a) Diftongul au [ao] Diftongul au [ao] se produce prin trecerea glisantă de la un a scurt. accentuat. üben ('y:ban] . laut [laot]. A 21 . Fiecare diftong german este format din două elemente vocalice care trec nemijlocit. ö. ei. Mädchen ['me^Şan]. ä lung [ > ] ä scurt [s] Bär [betf]. zwölf [tsvoelf]. totodată pînă aproape de poziţia lui i închis. Löffel ['lcefal]. fällt [feit]. ö scurt deschis [oe] können ['koenan]. Gürtel ['gYrtal]. Maus [maos]. fie scurt. Accentul cade pe prima parte a diftongului. rostirea lor corectă fiind cu totul alta decît scrierea.VOCALELE A 17 CU UMLAUT (ä. neaccentuat: au = [a -> o] Exemple: auch [aox]. iar limba se ridică aproape pînă în poziţia lui e închis. ü poate fi lung sau scurt. ö poate fi lung sau scurt. A 18 b) ö (o Umlaut) [0]. löst [l0.

ay redau ortografic acelaşi diftong. fie din cuvîntul premergător. A 24 . läuten ['loatan]. accentuat la u n ö foarte scurt./alte/Uhr (nu : die schöne. /oberste/Ast (nu: der erste./unbeholfene/Alte (nu : eine arme.u t o . închis. Rain [raen]. Heyse f'haezs]. . ai. ey A 22 . eins [aens]. > = [o->0] Exemple : heute ['hD0ta]. fie din acelaşi cuvînt. a y / Exemple: Ei [ae]. Mai [mae]. drei [drae]. dieser von/allen ge/achtete/Arbeiter (nv. augur. Leute [ l o a t a ] . nicidecum ca hiatul au din automobil [ a . Saite ['zaeta]. : dieser von allen geachtete Arbeiter). unbeholfene Alte) . die/Arbeit (nu : die Arbeit) . ay [ae] ei. închis.e] ai. neun [noan] . ey. autor [a-utor] etc. ] . H a u t e ['hoaţa]. die schöne. c) Diftongul eu. el se produce prin tre­ cerea glisantă de la u n a scurt. Ki'/innere/ihn/an die/Arbeit! (nu: Erinnere ihn an die Arbeit!). a vocalei ini­ ţiale accentuate. Mayer ['maear].Observaţie Diftongul german au se pronunţă asemănător cu diftongul românesc au din august. alte Uhr). eine/arme. PRONUNŢAREA VOCALEI INIŢIALE 1. . Der Be/amte be/achtete/alles (nu : Der Beamte beachtete alles).. neac­ centuat : ei. vocala de la începutul unei silabe cu accent principal sau secundar nu se leagă de sunetul precedent (consoană sau vocală). b) Diftongul ei. deschis. întrerupem curentul fonator al sunetului precedent prinir-o pauză cit de scurtă. sein [zaen]. ey. äu [00] A 23 Atît eu cit şi äu reprezintă ortografic un diftong care se produce prin trecerea glisantă de la u n o scurt. Pentru a realiza această pronunţare specific germană. ai. neaccentuat: eu . apoi îl reamitem brusc la pronunţarea vocalei. der/erste. Astfel se va pronunţa corect: der / Abend (nu : der Abend) . ) = [a . în silabă accentuată î n limba literară vorbită (Hochlautung). la un e foarte scurt. oberste Ast) . Zäune ['tS30na]. accentuat.

pentru a evita confuzii. hin. A 33 î n cuvintele compuse însă. Realismus. daraus. mit/einander etc. însă nicidecum obligatorie. vor: A 29 c) pronumele reciproc einander [nu : ein/ander). cele două A 30 d) anumite compus: cuvinte compuse care şi-au pierdut caracterul de cuvînt allein. Initiale. Interesse. woran (nu : wor/an). Numai în anumite cuvinte vocala accentuată de la începutul silabei se leagă fără pauză de sunetul precedent al cuvîntului. Poem. Astfel de cuvinte s î n t : a) adverbele pronominale demonstrative (compuse cu dar-) şi cele inte­ rogative respectiv relative (compuse cu wor-) : daran (nu: dar/an). herein. Realist. A 32 2. Reaktion. realistisch. herunter etc. lauern. întrucît nu în ea constă adevărata caracteristică a vocalei iniţiale accentuate ci în întreruperea fonaţiunii înaintea vocalei şi în reemiterea bruscă a curentului fonator la rostirea ei. theatralisch etc.. interessant. vollends. heraus. worüber etc. A 31 e) anumite cuvinte de origine negermană la a căror pronunţare nu se mai ţine cont de etimologia lor s t r ă i n ă : Abiturient. caracteristică mai ales pentru teritoriul lingvistic nord-german. . real. Observaţie î n cuvintele compuse formate din prepoziţie elemente componente nu se leagă: an/einander. hinein. Poet. coup de glotte). Theater. voraus (nu : vor/aus). ca un fel de zgomot surd (Knacklaut. Bauer. woraus. A 26 A 27 A 28 b) adverbele de loc compuse cu her. reagieren. worauf. hinunter etc. hauen. în silabă neaeeentuată Vocala iniţială a unei silabe neaccentuate se leagă în general de sunetul precedent: bauen (nu : bau/en). şi einander. vorüber etc. Poesie. worin. Trauer etc. Adept. hinauf (nu : hin/auf)... darauf. herauf (nu : her/auf). bei/einander. warum. poetisch. este posibilă.34 FONETICA Observaţie A 25 Adesea se cere ca vocala iniţială accentuată să fie pronunţată explo­ ziv. hinaus. Logarithmus. für/einander. darüber etc. trauen. darin. O astfel de pro­ nunţare dură. Reaktionär. uneori şi vocala de la începutul silabei neac­ centuate trebuie articulată după o scurtă întrerupere a curentului fonator.

al). A 37 d) în cuvintele de origine negermană înaintea unei vocale neaccentuate: A 38 Krokodil. aspirată a consoanelor [p]. în . [Ii] Un fenomen caracteristic pentru limba literară vorbită este aspirarea A 34 consoanelor surde [p]. se poate demonstra deosebirea dintre pronunţarea aspirată ş : . thun (cu t aspirat. aspiraţia este mult mai slabă sau lipseşte: Ampel. [k]. Mantel. Peter. spre deosebire de c românesc neaspirat din comoară)1. kommen. Schaukel. Kreis. trüb kann. verklingen. în silaba neaccentuată din interiorul cuvîntului. Pronunţîndu-se însă un [p] aspirat l e ex. ţinut în faţa gurii. trinken. [t]. BESPME CONSOANELE LIMBII GERMANE ASPIRAREA CONSOANELOR [p]. Paul. A ^o c) la sfîrşitul cuvîntului. Sack. vertiefen bekommen. atît accentul cît şi pronunţarea nelegată ne ajută să evităm confuzia cu heruber-setzen. wanken. spre deosebire de p româ­ nesc neaspirat din Pavel). [t]. brit aprins. ift}> PL \k~\ sînt aspirate mai puternic a) la începutul cuvîntului: A 35 Paar. Kran. în her (übersetzen. zerplatzen betonen. ertönen. erkennen. kennen. Rat. [t]. spre deosebire de t neaspirat din tunet). erkranken. plündern. u n ci. pochen.DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE $5 î n substantivul compus Eijersatz de pildă cele două elemente compo­ nente nu se leagă (deşi al doilea element începe cu o vocală neaccentuată) pentru a evita o eventuală confuzie cu Eier-satz. [k] în anumite poziţii. klingen. kommen (cu k aspirat. Astfel se pronunţă Waul (cu p aspirai. la începutul silabei accentuate: empor. chibritul se A 39 . R a u p e . Theater. prangen Tau. 1 Brin*r-b experienţă foarte simplă. Pronunţîndu-se de ex. Ente. b) în interiorul cuvîntului. Rampe. nu se stinge. ertragen. Gepolter. mai ales înaintea unei pauze: Iaimp. u n [p] neaspirat (în Pavel). emisiunea acestor trei consoane fiind întovărăşită de o emisiune de aer care se aude ca un foarte uşor [h]. knattern. Tee.

raubt [raopt]. [k] nu se aspiră în următoarele combinaţii cu alte consoane : [pf] . c) în interiorul silabei. g î n interiorul cuvîntului şi al silabei. [tj] : zu [tsu=]. Mund [mUnt]. d. literele b. dacă urmează o altă consoană: gibt [gbpt]. lieb [li:p].]. g redau ortografic consoanele surde [PL [ t ] . Winds [vlnts] . g) sînt numai slab aspirate . î n cuvintele cu literele b. [kv] : sechs [zeks]. Windmühle ['vlntmyda]. Wegbereiter ['veibaraetar]. mag [ m a i ] . d. -lieh. Quelle ['kvela]. [k] neaspirat. [d]. Qual [kvad]. g se pronunţă [p]. [g] A 42 I n anumite poziţii. adesea aspiraţia lipseşte chiar complet. -ling. [t]. quetschen ['kvetjan] [ks] . Pseudonym [psaedo'nyiin. Tag [ t a i ] . -nis. -sei) b. d. [ t ] . Tscheche ['tjsca]. [t]. -sam. [k] (redate prin literele b. Farbton ['farbtooi]. Magd [ m a i t ] . [k]: a) la sfîrşitul cuvîntului: ah [ap]. Kinds [klnts]. Leib [laep]. g se observă adesea o alternanţă între pronunţarea sonoră şi cea surdă. b. ASURZI A 41 REA CONSOANELOR SONORE [b]. -lein. : -bar. -sal. [k] se aspiră (vezi A 37) b) în interiorul cuvîntului.36 FONETICA A 40 [p]. Katze ['katsaj . Psychologe [psygol'o^ga] [ts] . în funcţie de schimbarea poziţiei: [b] [P] A 43 A 44 A 45 A 46 A 47 leben ['le^ban] lieben ['li^ban] rauben ['raoban] [d] lebt [le=pt] liebt [li:pt] raubt [raopt] [t] binden ['blndan] des Kindes ['klndssl Länder ['lendar] [g] bind [blnt] Kind [klnt] Land [lanţ] W legt [leit] sagst [zaist] Tag [ t a i ] legen ['leagăn] sagen ['za:gan] Tage ['ta^ga] . leibeigen ['laep/aegan]. seid [zaet]. weglaufen ['veklaofsn]. g se p r o n u n ţ ă [p]. zwei [tsvae]. Bindfaden ['blntfa:dan]. [p]. [p]. lag [lai]. Wanduhr ['vant/u*]. Tagarbeit ['tai/arbaet]. Xaver ['ksa^var] . [ps] : Pfeîd [pfetft]. d. d. Kind [klnt]. Weib [vaep]. Jagd [iakt]. la sfîrşitul silabei : abändern ['ap/endam]. î n a i n t e a sufixelor care încep cu o consoană sonoră (de ex. Pîahl [pfaJ]. [ t ] . î n această poziţie. sind [zlnt]. liebst flippst]. [ t ] . Vogt [foit]. [k]. wagt [ v a i t ] .

f. glänzt • A 49 consoanele diferite se pronunţă [kUnst]. î n loc de kk se scrie de obicei ek. wegkommen . k1. Sackgasse ['zakgasa]. rennt. Spre deosebire de alte limbi (de exemplu italiana). essen ['esan]. Luftdruck ['lUftdrUk]. [dampf]. 1.d] Raddampfer ['mlttum] ['ra. Bett [bst]. k) ambele se pronunţă cu o singură închidere şi deschidere a canalului vocal (deci ca pentru pronunţarea unei singure consoane). consoana dublă din rădăcina unui cuvînt se pronunţă la fel ca o consoană simplă. Această dublare este numai ortografică şi nu are nici un rol fonetic. Freundinnen. [k . 3 Acelaşi rol pur ortografic îl are dublarea lui n la pluralul substantivelor feminine deri­ vate cu sufixul -In : Genossinnen. î n loc de zz — tz. Lippe •» * " b) consoane diferite Fiind alăturate în cuvintele simple. [ l l p a ] . mittun A 58 (c) [k . Kunst 2. dacă prin compunerea cuvintelor se A 50 alătură consoane identice sau asemănătoare. [rsnt].DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE 37 CO A R TIC ULA REA CON SO A NELOR 1. schwitzt [JVItst]» [glsntst]. Dampf zuckst [tsUkst]. Schleppboot ['Jlepbo't] (b) [t . r. hofft [hoft]. zerrt [tsert]. Halle ['hals]. Wandtafel ['vanttatfal]. z2 pot fi dublate în radă« « « cuvîntului dacă vocala precedentă este scurtă. în cuvintele simple a) consoane identice (dublarea consoanelor) Consoanele b. d. intervalul dintre închidere şi deschidere (explozie) fiind însă mai mare decît la pronunţarea unei singure consoane oclusive : (a) [p . [p ~ b ] A 52 Abbau ['apbao]. 2 x A 54 ['vekkoman]. [t .tdampfar]. în cuvintele compuse Cu totul diferită este situaţia. s. a) Dacă se alătură două consoane explozive (oclusive) (b. p. n.p ] . g — p» A 51 t. d.g] weggehen ['drükknopf]. g. Deşi la alăturarea consoanelor identice imaginea grafică este aceeaşi ca la dublarea consoanelor în rădă­ cina cuvîntului. Abprall ['appral].t ] . t. Bann [ban]. Amme ['ama]. fiecare cu valoarea ei fonematică : Arzt [asrtst]. precedată de o vocală scurtă 3 . pronunţarea este alta. m. Druckknopf ['vskge^an].k ] .

Spielleiter ['JjpMlaetar]. [n]. Raummangel ['raomnianal]. unnachsichtig A 60 (e) [J . fără nici o întrerupere. emisiunea curentului fonator se prelungeşte (în comparaţie cu pronun­ ţarea consoanelor simple) . Analog. Raumoieter ['raonmiefei ]. Sessellehne ['zssalle : na]. Waschschüssel ['vajTYsal] ['fiaejjtant]. intensitatea emisiunii descreşte după articularea lui [m] şi în continuare. Stiefvater ['Jti .1] Saallampe ['vaOlokaâ] ['zaJlampa]. A 60) sînt valabile şi pentru acele cuvinte necompuse din cadrul unei propoziţii care sînt strîns legate în vorbire. einnehmen ['aenne=răan]. intervalul între închidere şi deschidere fiind însă mai mare decît la pronunţarea unui singur [p] : Sie gab Peter ein Buch. [J] se dublează ^>mi compu­ nere. creşte din nou. [m]. [1]. lungindu-se prin aceasta consoana: E r kam am Morgen. fără să se producă însă vreo întrerupere în emisiune: (a) [1 . [in] final din am şi [m] ini­ tial din Morgen se pronunţă la fel ca în substantivul compus Raummangel.38 FONETICA A 55 A 56 b) Dacă consoanele [f]. Astfel în propoziţia Er kam am Morgen.13 Büschschwein ['bTJJJvaen]. auffallen ['aoffalan]. Lösch- COARTICULAREA CONSOANELOR ÎN PROPOZIŢIE A Cil Indicaţiile pentru coarticularea anumitor consoane în cuvintele com­ puse (vezi A 50. 111 ] ['baommardar]. în propoziţia Sie gab Peter ein Buch.ffa-tar] Baummarder Stroiamesse ['Jtrormmesar] A 5S (d) [n ['TJnna=xzIctIc] n] Annahme ['annaans]. Wahllokal A 57 A 58 (b) [f Auffahrt (c) [m - f] ['aoffatftj. Schiffahrt ['JI££ă=rt]. intensitatea lui descreşte după articularea con­ soanei şi creşte apoi din nou. hinneigen ['hlnnaegan]. Fleisefastand sehiff ['loefjlf]. adică cu o singură închi­ dere şi deschidere a canalului vocal. adică fără întreruperea curentului fonator. . deoarece sensul propoziţiei nu cere o pauză între ele. [p] final din gab şi [p] iniţial din Peter se pronunţă la fel ca în Abprall. Fiscbschuppe ['flJJUpa].

accentul se bazează pe intensitatea curentului A 62 fonaior (accent dinamic). Accent mobil au : A 64 a) substantivele masculine de origine negermană terminate în sufi­ xul neaccentuat -or: der Professor — die Professoren. pe de alta. sufixul -or este accentuat.ACCENTUL ÎN •CÜVINT ŞI IN PROPOZIŢIE 3S ACCENTUL ÎN CUVÎNT ŞI ÎN PROPOZIŢIE în limba literară vorbită. accentul fix). raion Konsum = consum übersetzen = a traduce Spre deosebire de limba română. iar diftongii accentuaţi sînt evidenţiaţi prin cîte o linioară dede­ s u b t u l fiecărui element component în p a r t e . parteilich. dacă aceasta este scurtă. x î n cuvintele. Arbeiterin. El trebuie respectat întocmai. Parteilichkeit parteilos. parteiisch. . Arbeiterschaft. Leben. Un accent muzical bazat pe înălţimea sunetului există doar în anumite dialecte germane. fiindcă adesea prin mutarea accentului se modi­ fică înţelesul cuvîntului: Abteilung = separare 1 Konsum = cooperativă (de consum) übersetzen = a trece (pe celălalt mal) Abteilung = secţie. arbeitete. care nu sînt transcrise fonetic. Excep ţie: leben. dacă aceasta este lungă. der Sektor — die Sektoren. Partei. arbeiten. (însă: Majore. accentul german este fix: atît în A 63 cursul flexiunii cît şi în derivări el se menţine pe aceeaşi silabă: Arbeit. der Major — die b) unele familii de cuvinte al căror cuvînt de bază este un nume geo­ grafic (de continent sau ţară): Afrika Amerika Asien Europa Arabien Prankreich Italien Kanada Portugal — — — — — — — — — Afrikaner Amerikaner Asiate Europäer Araber (Araber) Franzose Italiener Kanadier Portugiese — — — — — — — — — afrikanisch amerikanisch asiatisch europäisch arabisch französisch italienisch kanadisch portugiesisch. printr-o subliniere a vocalei accentuate. însă : lebendig. în limba germană accentul este mai puternic decît în celelalte limbi europene. pe de o parte ca o caracteristică a limbii germane. Arbeiterinnen. Arbeiter. accentul principal este indicat printr-itn punct sub vocala accentuată.

Wissenschaft. î n acest caz. accentul cade pe sufix: Bücherei. A ßH d) î n numele proprii. Cuvinte simple şi derivate a) î n cuvintele simple şi derivate se accentuează în general {prima silabă) : rădăcina Erde. Monat. accentul secundar pe primul element component al cuvîntului de b a z ă : Dampfschiffahrt.standteii. Hannover.schaffner. Glasur. Verkehrsflugzeug. Heilbronn. în exemplele noastre îl indi­ căm prin seninul: Eisenbahnstation. Hofnisse. Mathilde. Atît cuvîntul determinativ cit şi cel de bază sînt compuse: (1 + 2) + + (3 + 4).' Garten. musizieren. Elisabeth. seltsam. Schreib­ tisch. Straßenbahn . lebendig. Haltestelle. Marje. în special cu -ei şi -ier. accentul nu cade A 67 c) î n cuvintele formate cu sufixe negermane. Cuvinte compuse a) cu două elemente componente: Accentul cade pe primul element component (cuvîntul determinativ) : Bergwerk. Â 66 b) Numai în cîteva cuvinte simple de origine germană pe rădăcină: Forelle.3. A 70 b) cu trei sau mai multe elemente componente Cuvîntul determinativ este compus. Saarbrücken. cade pe prima silabă : atît simple cit şi compuse. A 89 2. Lieferant. Eigenschaft. P a r t e i . cel de bază compus: 1 + (2 -f. cel de bază este simplu: (1 + 2) -j. Holunder. Fahrkarte. . accentul principal cade pe primul element component al cuvîntului determinativ. accentul secundar nu se notează. Kindheit. accentul nu Fontane . Zweigstellen leiter.u n astfel de cuvînt accentul principal cade pe cuvîntul determinativ. großartig. Marlene. Steinkohlenbergwerk. W o c h e . Malerei. Eisenbahn. Hermelin. Andreas. Wohnblock. cel secundar pe primul element al cuvîntului de bază : Kraftwagenbe. dunkelblau. P a r t i e . Accentul principal cade pe primul element component al cuvîn­ tului determinativ.eisenbahn. Straßenbahnhaltestelle. meister haft. adesea. Schnellzug.m ACCENTUL FONETICA ÎN CUVîNT A 65 1. accentul secundar1 pe cuvîntul de b a z ă : Fahrkartenschalter. Werkzeugausgabe. heute. Bremerhaven. î n t r . Wacholder. Friederike. Staats.3). brauchbar. Berlin. Roswitha. s t u d i e r e n . ' î n transcrierile fonetice. Leben. Cuvîntul determinativ este simplu.

annehmen. Untat. weg-. A 73 c) verbele compuse (a) separabil: Accentul cade pe particula separabilă: -^ *'* aufstehen. Mißverständnis. Nachsehen. accent u l principal cade de obicei pe al doilea element component. A 71 Adjectivele compuse formate prin alăturare au accentul pe fiecare element component sau numai pe ultimul: blaugelbrot. unmenschlich^ unmöglich. Mißgunst. Dreikäsehoch. weggehen.ACCENTUL ÎN CUVlNT ŞI IN PROPOZIŢIE 41 Adjectivele compuse care exprimă o comparaţie între elementele cornponente. {însă : mißartet. accentul secun dar pe al treilea : Dreilei . mißglücken. mißverstehen. mach-. schwarzratgold s a u : blaugelbrot. vollziehen. Sechsjam^plan. mutterseelenallein.) mißhellig. blutjung. (b) inseparabil Accentul cade pe rădăcina verbului: durchbrechen. Untiefe. mißgünstig. wiederholen. tuat: un- A 79 de obicei accen­ Abgafoe. auf-. Mißartung. însă: Fünfuhr tee. A 78 d) particule accentuate şi particule neaccentuaie (a) Sînt totdeauna accentuate: ab-. stockfinster. schwarzrotgold. mißfallen. zurückkommen. au 2 sau chiar 3 accente principale aproape egale ca intensitate: aalglatt. umgehen. Aussicht. Mißerfolg. weggehen. . aus-. mitkommen. mißlingen. bei-. Observaţie Accentul pe miß îl au de asemenea substantivele şi adjectivele formate cu acest prefix: Mißbrauch. A 72 în compunerile triple în care primul element nu este o prepoziţie. übersetzen. einsehen. A 76 verbului A 77 mißachten. mit-. ein-. A 75 (c) Verbele formate cu miß­ miß + verb simplu : Accentul cade pe rădăcina miß + verb compus Accentul cade pe miß: mißgestalten. mitnehmen. blitzblank. mißbrauchen. mausetot. mißmutig. Fünfmarkschein. an-.münze.

Obacht. widersetzen. um-. hinaus. Widerruf. um­ stritten. unter-. Mißverständnis obliegen. hin-. widerlegen. umhalsen. vollkommen. Unterricht. Über­ legung. unterentwickelt. Umfahrung unterscheiden. vollfüllen. Vorzug widerhallen. Obhut obwalten. hinunter hinterbleiben. hergeben. vollziehen. hinterlassen. hinstellen. Vollmacht vorgehen. widerwärtig. Obsorge. inwiefern. Bericht. -widerrufen. Entlohnung. empfangen. überführen. Umfrage. Darstellung durchbrechen. herauf. Überbau. dar a iif. widerspiegeln. dagegen. ent-. Unterredung vollbringen. umgarnen. inwieweit mißachten. Vollzug voran. imstande. Widerspruch. hinter-. Hintergehung inindem. Vollendung. widerklingen. überdenken. Durchsicht Herstellung hierbleiben. voll-. dar-. hierher hingeben. heraus. vollmachen. voreilig. hinter­ treiben. Überforderung. über-. vorhanden vorhin. obüber- übergreifen. vortrefflich. obwalten überbieten. Vorsicht. Umschwung. zuA ccentuat dadardurchherhierhinhinterdableiben. Untergang. hiermit hinauf. vorzeigen. durchleben. Überblick.42 FONETICA A 80 (b) Sînt totdeauna neaccentuate: he-. Überzeugung umfrieden. unter­ werfen. vorher. darüber durchbrechen. Überlastung. Zerstörung A 81 (c) Pot fi accentuate şi neaccentuate: da-. vorbei. wieder-. Wider­ legung. Hingabe hinterrücks. überreden. dasein. darstellen. Umsicht unterbringen. herab. Mißartung obliegen. mißartet. vorstellen. un­ tersinken. untergehen. Neaccentuai dafür. voraus. Widerrufung herüber herbringen. zer-. Dasein darbringen. mißlingen. erhalten. vorläufig. überlaufen. ob-. ge-. hier-. ver-. her-. miß- mißgestalten. Untertan vollaufen. Gebrauch. vollenden. durch-. Mißbrauch. widersetzlich. mißverstehen. Hinterland inständig. mißgünstig. untersuchen. Überstunde umbringen. verzichten. damit daran. instand. wider-. miß-. Durchgabe. widerspenstig. Insassen. Mißerfolg. hierauf. vorzeiten widerfahren. Durch­ querung herstellen. in-. Widerhall. Widerstand um- unter- vollvor- wider- . er-. umwerfen. umfallen. durchsehen. untertags. Unterhaltung. unterwegs. hinterlistig. emp-. mißbrauchen. Inschrift inwendig Inland. vor-.

Wiederwahl zufallen. Accentul sintactic principal î n propoziţie. Wiederkehr. Jahrtausend. nicidecum pe înălţimea sunetului. wiederbeleben. Jahrhundert. Accentul în propoziţie şi ridicarea tonului p o t . stromabwärts. einander. wiederkommen. Zufall. cade totodată şi accentul A 88 A 83 . Zulauf. Lebewohl. A 83 b) în prescurtările citite cu valoarea fonetică a fiecărui sunet accentul cade în general pe prima silabă: NATO ['nartq]. zumeist. Jahrfünft. wiederherstellen. Se va consulta un dicţionar. fie cît de scurtă. Cuvinte de origine negerniană. landeinwärts. D D R [desder/'sr]. zunächst e) Cuvinte compuse în care accentul nu cade pe primul element: allein. zugrunde.ACCENTUL ÎN CUV1NT ŞI IN PROPOZIŢIE 43 •miedet'- •wiederbekommen. Wiederaufbau. wiederaufnehmen. Viertelstunde (însă: viertelstündig) A 82 3. tagaus-tagein. zuerst. zugeben. zufrieden. A 87 ACCENTUL ÎN PROPOZIŢIE 1. adesea accentul coincide chiar cu o coborîre a tonului. dar nu trebuie să coincidă. la fel ca în cuvînt. zugute. neasimilate Pentru aceste cuvinte nu se pot da reguli în privinţa accentului. wiederaufbauen. Zunahme zukommen. accentul se bazează pe intensitatea mai mare a curentului fonator. U-Bahn ['u:ba:n] A 85 4. purtătoare a accentului principal al cuvîntului. F D G B [sfde:ge='beO. zuletzt. î n orice propoziţie germană. ZK [tset'ka*]. Jahrzehnt. pe o anumită silabă. Nume duble î n numele duble accentul principal cade pe al doilea element component: Schleswig-Holstein A 86 5. Wiederholung zudem. UNO [ W o ] [însă: UNESCO [u'nssko]) A 84 c) în cuvintele formate din literă şi cuvînt accentul cade pe litera citită cu denumirea ei alfabetică: D-Zug ['de:tsu:k]. S-Bahn ['esba:n]. DKW [slka^'ve:]. Prescurtări a) în prescurtările citite cu denumirea alfabetica a fiecărei litere accentul cade pe ultima literă: R K P [srka='pe=-]. Wiedergabe.

(nu trebuie) să merg în oraş.44 FONETICA Â 90 Â 91 sintactic principal. gehen. cuvintele cu accentul al propoziţiei sînt tipărite aldin. î n limba germană diferenţa de intensitate între silaba cu accentul sintactic principal şi restul silabelor (fie accentuate. gehen. lob will in die Stadt gehen. Silabele neaccentuate Afară de cuvintele cu accent sintactic principal sau secundar. cu aju­ torul cărora se scot în evidenţă ideile secundare auxiliare ale propoziţiei. care articulează corect şi vorbesc fără greşeli gramaticale. accentul acestor cuvinte este slab . nucleul logic. Cuvîntul care exprimă reprezentaţia dominantă. mai există cuvinte care nu au o importanţă deosebită pentru ceea ce spunem. Accentul secundar al propoziţiei — ca şi cel principal — poate să cadă numai pe o silabă cu accentul principal al cuvîntului respectiv. Accentul sintactic secundar Pe lîngă accentul sintactic principal există în propoziţia germană însă şi unul sau mai multe accente secundare. Ich will in die Stadt gehen. de cele mai multe ori. = = = = Eu Eu Eu Eu vreau vreau vreau vreau să merg în oraş (nu altul). aceasta înseamnă că silaba respectivă este mai puter­ nic accentuată decît toate celelalte silabe cu accente principale. gehen. să merg în oraş (nu în altă parte). de intensitate medie. *~~* Insuficienta scoatere în evidenţă a accentului sintactic principal face ca adesea străinii. Ä 92 2. de asemenea la modificarea sensului. să fie totuşi cu greu înţeleşi de către germanii obişnuiţi cu evidenţierea sonoră a elementului sintactic central. Modificarea accentului secundar al propoziţiei duce. prepo­ ziţiile. principal . Următorul exemplu demonstrează cît de mult se poate modifica sensul unei propoziţii prin schimbarea accentului sintactic principal 1 : leii Ich Ich Ich will will will will in in in in die die die die Stadt Stadt Stadt Stadt gehen. cele cu accentul secundar sînt tipărite cursiv. fie neac­ centuate) este mai mare decît in orice altă limbă europeană. ale cuvintelor din propoziţie. orice parte de vorbire afară de pronumele relativ poate să primească accentul principal al propoziţiei. x î n exemplele noastre referitoare la această problemă. = Eu vreau să merg în oraş (nu în altă parte). chiar dacă accentul principal rămîne acelaşi. nu cu un vehicul) în oraş. să merg (pe jos. î n propoziţie. Din această cauză orice parte de propoziţie. anumite părţi de vorbire. Criteriul pentru determinarea accentului principal în propoziţie este cel al importanţei cuvîntului pentru ceea ce vrem să spunem. ca articolele. afectiv sau voliţional al propoziţiei are accentul sintactic principal. = Eu vreau să merg (pe jos) în oraş. diferenţa de intensitate dintre accentul principal al cuvîntului şi silabele neaccentuate este mult mai mică decît în cuvintele cu accentul sintactic principal sau secundar. A 93 A 94 3. Complet neaccentuate în propoziţie sînt silabele neaccentuate ale cuvin­ telor.

Intonaţia corectă uşurează în mare măsură înţelegerea celor spuse. fără accent INTONAŢIA Prin intonaţie se înţelege linia melodică a propoziţiei vorbite. . trebuie să coincidă fie cu una. 1 Prin nivel normal sau de indiferenţă al tonului se înţelege acel ton care cere cel mai mic efort muscular în cursul vorbirii. secundar sau slab în propoziţie) se face în funcţie de importanţa relativă a cuvintelor. în cadrul propoziţiei. principal sau secundar.'de indiferenţă"1 al tonului nostru. p u t e m urca sau coborî tonul în cursul vorbirii. A 95 A 98 Importanţa cuvîntului în propoziţie tccentul în propoziţie : în cuvhif: \ (a) Nucleul propoziţiei (noţiunea centrală) (b) Noţiuni secundare (auxiliare) (c) Fără importanţă deosebită (d) Silabe secundare. b) Accentele principale ale cuvintelor nu au. neaccentuate. A 97 INTONAŢIA ÎN INTERIORUL URCAREA ŞI COBORÎ REA PROPOZIŢIEI TONULUI A 98 Pornind de la nivelul normal sau . Silabele neaccentuate ale cuvintelor rămîn. fie cu cealaltă deviere de la nivelul normal al tonului.INTONAŢIA 45 î n concluzie. mai ales în frazele cu o construcţie gramaticală mai complicată. corespunzînd unei perfecte stări de destindere psihică. O intonaţie necorespunzătoare poate să ducă chiar la confuzii. Diferenţierea lor (accent principal.adă numai pe silaba care p o a r t ă accentul principal al cuvîntului. Cu cît este mai mare această diferenţă de nivel. şi în propoziţie.. Orice accent. prepoziţii (de obicei) • principala • secundar— • slab­ • fără accent ei principal. ^puternic -mai slab -slab . felul speci/ic limbii respective în care se ridică şi se coboară tonul în timpul vorbirii. articole. cu atît mai mult este scos în evidenţă accentul. se pot da următoarele reguli pentru accentul în propoziţie : a) Atît accentul principal cît şi cel secundar al propoziţiei pot să . acelaşi grad de intensitate.

) es mir. (Mai puţin categoric.) (Calm. Er hat es getau. obiectiv.) sagte E r sägte es mir. pentru a intona potrivit spiritului limbii germane. mai obiectivă sau chiar de indiferenţă (dacă diferenţa de nivel este foarte mică). cuvîntul se rosteşte totdeauna cu urcarea tonului. Wir Wir gellen Wir S«ien heute in die StddL (Categoric.) .) (Calm. Er es mir.) A 102 c) Partea propoziţiei cuprinsă între primul si ultimul ei accent trebuie să difere ca nivel al glasului de ambele accente. trebuie să ţinem seamă de următoarele. (Indiferent.) (Indiferent. nici de punctuaţie. accentul care coincide cu o coborîre a tonului dă vorbirii o nuanţă mai calmă.) heute in die Stadt. chiar vehement (dacă diferenţa de nivel este foarte mare) . Totuşi. aici intonaţia nu depinde nici de structura gramaticală a frazei. gehen Wir geilen heute in die Stâdt. mai imperativ. heute in die Stadt. (Categoric. sagte Er E r sägte es mir. Wer h a t es se­ Â 99 Tu tân? bitt Ä 101 b) Accentul cu urcarea concomitentă a tonului are un caracter mai ener­ gic. ea are un caracter subiectiv.46 FONETICA î n limba germană nu se pot da — decît cu o singură excepţie — reguli general valabile pentru urcarea sau coborîrea tonului în interiorul propo­ ziţiei . dimpotrivă. Â 100 a) Dacă propoziţia începe cu un cuvînt purtând accentul principal al acestei propoziţii. Fiind supusă dorinţei de exprimare a vorbitorului. (Şi mai categoric. această diferenţă de nivel melodic va fi cu atît mai mare cu cît mai mult dorim să scoatem în evidenţă accentele.

Cadenţa finală descendentă A 104 Această cadenţă dă propoziţiei un caracter de încheiere definitivă a gîndurui exprimat. După conţinutul propoziţiei. Cadenţa finală nu are un caracter atît de subiectiv ca intonaţia din interiorul propoziţiei. . cadenţa descendentă se foloseşte pentru a da unei întrebări : ä r ă cuvînt interogativ o nuanţă fie de obiectivitate pronunţată. cadenţa finală poate să fie : a) descendentă b) ascendentă c) uniformă > > * A 103 1. de constatare obiectivă şi calmă.INTONAŢIA 47 INTONAŢIA LA SFÎRŞITUL PROPOZIŢIEI CADENŢA FINALĂ De deosebită importanţă în exprimarea orală este cadenţa finală a rircărei propoziţii. exclamative şi în cele interogative e u cuvînt interogativ : Uneori. ea este în funcţie de conţinutul propoziţiei. dar şi de nuanţa specială pe care vrem să i-o dăm. Cadenţa descendentă se foloseşte în propoziţiile enunţiative. adică linia melodică cuprinsă între ultima silabă cu accent sintactic şi sfîrşitul propoziţiei. imperaHve. fie de •upărare sau chiar ameninţare (vezi însă A 105).

) Hause. întrebările fără cuvînt rogativ (vezi. Cadenţa finală uniformă Această cadenţă este caracteristică pentru propoziţiile în care nu este dusă pînă la sfîrşit.) (Categoric. (Şi mai categoric. Hause ? Kommen Sie bald nach bald Kommen Sie (Mai insistent. Cadenţa finală ascendentă Această cadenţă caracterizează în general. însă A 104).) Hause. fiind doar o pregătire pentru ceea ce urmează. Din această cauză.) Hause ? nach (Mai calm. nach bald nach Sie kommen bald Platz! bitte Platz! Nehmen Sie bitte (Şi mai categoric.48 FONETICA A 105 2. (Categoricj«^ Sie kommen Nehmen Sie Numai cadenţă finală ascendentă au propoziţiile interogative fără cuvînt interogativ şi cu topica propoziţiei enunţiative.) (Mai calm. fie de deosebită politeţe. gesund ? Br ist schon gesund ? schon Br ist (Mai insistent. menţinerea tonului la acelaşi nivel este u n indi­ ciu că enunţul este incomplet.) inte­ Cadenţa finală ascendentă se mai foloseşte însă şi în acele propoziţii enunţiative san imperative cărora vrem să le dăm o nuanţă fie de subliniere categorică. cadenţa uniformă este foarte frecventă în construcţiile .] A 106 3.

dacă în flexiune. Frage ['fra:gş]. fal-len.) Genossen und Genossinnen ! Wir be > PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI (ORTOGRAFIC) GERMAN ÎN CUVINTELE DE ORIGINE GERMANĂ ŞI ÎN CELE DE ORIGINE NEGERMANĂ MAI FRECVENT FOLOSITE Litera sau grupul de litere Pronunţarea a Se pronunţă [a:] A 107 1. însă: Bach [bax].) Gramatica practică a limbii germane . scli. in silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 4S sintactice mai complicate — frazele prin co. weiß eines : Das ist > nicht (Energie. Sultan 1 Silaba este deschisă dacă se termină în vocală (ha-beti. Photograph ['zUlta'. apathisch [a'pa:tlj"]. R a t [ra:t].' Ich weiß eines: Das ist nicht (Mai calm. st. rasch [raj]. în formulele de adresare sau anunţare. Tat [ta:t].n]. haben ['haibsn]. Ma-gen) şi închisă dacă se termină în consoană (Gar-ten. x). seh. deschisă1. în silabă accentuată.şi subordonare —. s. Gilbe [ga:ba]. apar forme în care a este în silabă deschisă Tag [Ta-ge) [ta:k]. in afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. [foto'gra:f]. 2. Kun-de. Ich. lo-ben. Max [maks].

watscheln [Vartjgln]. nach [na:x]. în anumite cuvinte a) accentuat: J a g d [ja:kt]. însă: Stachel ['Jtaxal]). d. Leichnam ['larjza:m]. Insă: H a ß (Hasses) [bas]. 4. 9. dacă urmează ß. Bnzian ['entsia:n]-. p. saß (saßen) [za:s]. în anumite cuvinte în care este urmat de r + consoană Art [a:rt]. naß (nasser) [nas]. Schwarte ['JVa:rta]. b) neaccentuat: Februar ['fe:brua:r]. Jaguar ['ja:gua:r]. (însă: barsch [bar/]). Arzt [a:rtst]. k. 10. Watsche [va:tja]. sprach [Jpra:x} Sprache [Jpra:xa]. Heimat ['haema:t]. Afrika ['a:frikä]. Papa [pa'pa:]. ratsam ['ra:tza:m]. numai în silabă accentuată da [da:]. 5. în sufixele (neaccentuate) -bar. B a r t [ba:rt]. 6. 12. Grobian ['gro:bia:n]. dacă rădăcina are (conform 1 şi 2) a lung [a:] h a b t (rădăcina hab-) [ha:pt]. ['laecna:m]. [hairts]. langsam 8. -sal. Gemach [ga'ma:x]. Pronunţarea 3. Tratsch [tra:tj]. înaintea grupurilor de consoane formate din b. Natrium ['na:triUm]. -sam Nachbar ['naxba:r]. în anumite cuvinte înainte de tsch Bratsche ['bra^Ja]. Papst [pa:pst]. fragst [fra:kst]. în anumite cuvinte în care este urmat de eh brach [bra:x]. La sfîrşitul cuvîntului. ja [ja:]. g. Schmach [Jma:x]. artig f'aartlcj. Magd [ma:kt]. grupul de litere „ . stach [fta:x]. Barsch [ba:rj]. Januar ['janua:r]. t. f + 1 sau r Adler ['a:dlsr]. 7.50 FONETICA Litera sau . zart [tsa:rt]. 11. . înaintea mai multor consoane. Tags [ t a k s ] . -nam. de obicei în sufixul (neaccentuat) -ian Baldrian ['baldria:n]. menţinut în flexiune înainte de -e Maß (Maße) [ m a s ] . Heirat ['haera:t]. Schicksal ['JIkza:l]. Harz.

(msă: Chaos ['ka:os]. în orice silabă neaccentuată afară de ultima Akademie [akade'mi:]. în eh. seh. Spalt [Jpalt] . în silabă deschisă. 12. dacă nu există forme în care a apare în silabă deschisă ab [ap]. x lachen [ l a x a n ] . înaintea unei singure consoane. lassen 4. grupul de litere „ Pronunţarea Se pronunţa [a] A 108 1. 6. 1) .PRONUNŢAREA LITERELOR ALFAEETULUI GERMAN 51 I. 9) Dampf [dampf]. Max [maks]. Tolpatsch ['tolpătj]. în silabă închisă. daß [das]. dacă silaba următoare începe cu eh. ['karg]. Sache ['zaxo]. H a x e ['haksa] 2. dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane. cu excepţia sufixelor neaccentuate -bar. backen ['bakan]. Raster ['rastsr]. de ck. H a ß [has] (Hasses). -sam şi (în general) -ian precum şi a cuvintelor indicate la A 107. în silaba finală neaccentuată a) la sfîrşit Aula ['aola]. s {vezi însă A 107. Masche ['majs]. Drama 7. -sal. Magda ['niakda]. lax [laks]. rasch [raj]. man [man]. . Karre ['lasan]. 3. [bax]. R a n d [rant]. tz fallen ['falgn]. Paß [fas] (Passes). înainte de ß dacă acesta este înlocuit. Harald ['ha:ralt]. lasch [laf]. Akkusativ ['akuzati:f]. hatte ['hata]. am [am]. an [an]. Kasten ['kastan]. Monat ['mo:nat]. b) dacă este %irmat de x sau de două consoane Borax ['boaraks]. kann [kan]. K a m m [kam]. Laster [ l ă s t a r ] . Bach [krax]. waschen ['va/an]. prin ss: Baß [bas] (Basses). Krach 5.it era sau . Thema ['te:ma]. conform A 107. Katze ['katss]. Drama ['dra:ma]. seh. was [vas]. dramatisch[dra'martlX] (însă: ['dra:rna]). Gsst [gast]. -nani. dacă este urmat de o consoană dublă. chaotisch [ka'o:tIJ]. machen ['maxan]. das [das]. c) dacă este urmat de o singură consoană. în alte forme ale cuvîntului. Komma ['koma]. b Dollar ['dolar]. st.

i Pronunţarea 8. Gefäß [ga'fes]. Männer ['menar]. gemäß [ga'msts]. Nässe ['nesa] . în silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. Walnuß ['valnüs]). începe cu eh.mlIţ]. Nachbar ['naxba:r]. 5. bräche ['breica] (brach [bra:x]). säst [zs:st]. In anumite cuvinte. kämst [ks:mst]. Gäste [-'gssta]. [ga'ms:s]. grupul de litere -r. Walfisch ['valfIX]. säen ['ze. Wäsche [Vefa].'an].-far]. Gräte [ r gre:ta]. gemäß Rätsel ['rertsal]. Mädchen ['nis:tcanl. în silabă [s :. Paprika ['paprika].•] accentuată deschisă Äther ['s:tar]. .52 FONETICA I/itera sau . hast [hast]. ca: Ananas ['ananas]. Gemälde [ga'mxtlds]. Bäcker ['beksrj. h ä t t e ['hsta]. Mär [niE'-r]. dacă un cuvînt înrudit are forme cu [ a : ] Barte ['bs:rta] (Bart [ba:rt]). în anumite cuvinte. Atlas ['atlas]. Waage ['va:ga]. Januar ['jarmair]. (însă: Wal [va:l]). dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă. ca Gebärde [ga:be:rda]. Käfer ['ks. sprächst [ / p r e i s t ] (sprach) [fpra:x]. K a p [kap]. Tram [tram]. de ck. A 110 ä Se pronunţă 1. 4. dacă rădăcina are [s :] Bärchen ['be:rcan]. Spätzin [ J p s t s l n ] . A 111 Se pronunţă [s] 1. 3. tz Hämmer ['hsmar]. h a t [hat]. nächst [netest]. Aas [a:s]. Grammatik [gra'matlk]. A 109 a» Se pronunţă întotdeauna [a:] Aal [a:l]. Städte [ ' f t e t a ] . dacă în flexiune apar forme cu ä în silaba deschisă Bär [bs:r]. Fiaker [fi'akar]. (însă: nach [na:x]). Kosak [ko'zak]. 2. sch). înaintea mai multor consoane. Observaţie Fac excepţie cuvintele în care silaba următoare sch. nämlich rätst [rs:tst]. s t : lächeln ['lscaln]. ['nE-.

Archäologe [arcso'lorga]. Kai [kae]. dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane diferite hältst [h'eltst]. Dämpfer ['deropfar]. Waise ['vaezg]. în anumite cuvinte. häßlich ['hesllc]. Se -pronunţă [e :] în anumite cuvinte de origine franceză Baisse ['bs:sa]. ca gräßlich ['grssllc]. Trainer ['trs:nar] sau ['tre:nar]. traumatisch [trao'ma:tIJ].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. 4. läuten ['lo0tsn]. Hai [hae]. A 118 Häuser ['hojäzsr]. H a a s [haos]. A 113 A 114 Se pronunţă [s:J sau [e:] în anumite cuvinte de origine engleză fair [fear]. Chauffeur [Jo'f0:r]. Saite ['zaets]. Mainz [maents]. 3. Se pronunţă [o] sau [o] în silaba neaecentuată a cuvintelor origine franeeză Chauvinist [Jovi'nlst] . Hain [haen]. Sauce ['zo:sa]. în orice silabă neaecentuată [pr£pa'ra:t]. bauen ['baogn]. Präsident Äquator [s'kva:tor]. Präparat [prszi'dsnt]. Rain [raen]. A 115 Se pronunţă [o:] în silaba accentuată din cuvinte de origine franceză de  116 A 117 Hausse ['ho:sa]. ai Se pronunţă [ae] în cuvintele germane şi în anumite origine negermană cuvinte de A 112 Bai [bae]. Träume . Main [maen]. Kaiser ['kaezgr]. t a i e ['laea]. Mai [mae]. äu Se pronunţă [00] ['tro0ma]. au Se pronunţă [ao] în cuvintele germane şi în cele mai multe cuvinte de origine greacă sau latină Auto r'aoto].

la începutul cuvîntului vocale şi al silabei precum şi înaintea unei Baum [baom]. Erbse (Brb-se) ['srpss]. Rofefee ['roba]. übrig ['y:brlc]. 3) ebnen ['e:bnan]. A 120 b Se pronunţă [b] 1. la sfîrşitul cuvîntului robb ! [rap]. Liebling ['li:pllrj]. A 122 bb Se pronunţă [b] în rădăcină între două Yoeaie Ebbe ['eba]. h a b t [ha:pt]. Malaya [ma'laea]. schreibt [jraept]. Mayer ['maear]. [hYpJ-]. lebst [le:pst]. 2. n. verbrennen (ver-brennen) [fsr'brenan] Garbe ['garba]. Erlebnis [sr'le:pnls]. înaintea consoanelor surde gibt [gi:pt]. Klub [kTDp]. înaintea sufixelor precedate de 1. abändern ['ap/endsrn]. schrubb ! [JrUp]. krabbeln ['krabaln]. Gablung ['ga:bIXJn]. r (vezi însă A 121. bin [ b i n ] . înaintea sufixelor care îneep cu o consoană (sonoră sau surdă) (vezi însă A 120. gelb [gelp]. löblich ['l0:pllc]. . bleiben ['blaebsn]. A 12Î Se pronunţă [p] 1. Taubheit ['taophaet]. Laubwald ['laopvalt]. 2. hübsch.54 FONETICA Litera sau grupul de litere A 119 ay Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană Bayern ['baesrn]. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei ab [ap]. A 123 Se pronunţă [p] 1. 3. 2) Büblein ['by:plaen]..

PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 55 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. Mechaniker [me'cauiikar]. ii. welelier [ V s l c a r ] . Cupido [ku'pi:do]. dacă este urmat de o altă vocală decît a. Cherusker [ce'rUskar]. ['ko:z. i. eueh [30c]. 2. y Ceeii [SÎSI]. ©. Raubbau ['raopbao]. psychisch ['psyiclj].ima]. Croupier A 1*» Se pronunţă.. Köebin ['koecln]. după ä.a]. 8. o. Chiria ['ci:n. Clown [klaon]. Chatice [Jă:sa]. G?«/. Centavo [sen'ta:vo]. o sau u Cäsar ['tse:zar].. la începutul cuvîntului dacă este ürmat de e sau i Chemie [ce'mi:]. franceza şi spaniolă. A 128 Se pronunţă [s] în anumite cuvinte de origine engleză. u sau î. A 127 Se pronunţă [t|] în cuvintele de origine italiană A l'M Cicerone [tjitj'e'rpme]. räuchern ['ro0csrn]. Cosima [fcrupi'e:]. Reich [raec]. Cicero f'tsitsero]. respectiv încep cu î> abbauen ['apbaoan]. înaintea consoanelor surde ['JrUpto] robbst [ropst].ă consoane Böttcher f'boetţar]. Chirurg [ c i r U r k ] . dacă este urmat de e. horchen ['horcsn]. eh Se pronunţă [c] 1. y • A 129 mächtig ['msctlc]. după toţi diftongii în afară de an Laich [laec]. e. 4. . mancher ['mancar]. ich [Ic]. i. A 124 alăturate e Se pronunţă [k] în anumite cuvinte de origine negerniană dacă este urmai de a. Küche ['kYcs]. Laubbäume ['laopb30rno]. schrubbte Se pronunţă [p] + [b] {vezi A 52) în cuvintele compuse în care două elemente componente se termină. r Cafe [ka'fe:]. [ts] în anumite cuvinte de origine latină sau greacă.

2. r Chaos ['ka:os]. Dachs [daks]. Charkow ['xarkof]. Chlor [klo:r]. Melancholie [melar^ ko'li:]. s este început de element component. deci se pronunţă [daxs]. în anumite nume proprii Chiemsee ['ki:mze:].a a verbului wachen [Vaxan]. la începutul A 131 au auch [aox]. Mädchen ['me:tgan].56 FONETICA litera Sau . deci se pronunţă [daks] . Ochse ['oksa]. Cholera ['ko:lera]. (a da cu ceară) s de asemenea face parte din rădăcină. o. î n verbul wachsen. deoarece s face parte din desinenţa st. wachsen ['vakssn]« A 132 Observaţie: N u trebuie să confundăm pronunţarea lui eh urmat de un s * din rădăcină [ks] cu cea a lui eh urmat de un s care nu face parte din rădăcină. s face parte din rădăcină. o. dacă este urmat de a. Chrom [kro:m]. după diftongul 3. persoana a I i . ind. u Bach [bax]. genitivul substantivului Dach [dax] se formează prin adăugarea desinenţei s (Dachs). Chor [ko:r]. anumitor nume proprii de origine slavă. f . grupul de litere Pronunţarea 5. Christoph f'krlstof]. 3. în wachsam [Vaxza: m ] început de sufix. I. dacă este urmat de s în rădăcina unui cuvînt germaiî Achse ['akss]. prezent este (du) wachst [vakst] . î n Dachs. Charta ['karta]. în anumite cuvinte de origine greacă. Raucher ['raoxar]. Chronik ['kro:nIk]. Epoehe [e'poxa]. Charakter [ka'raktsr]. A 133 2. după a. I n Buchseite ['bu: xzaeta). Cherson [xsr'son]. Buch [bu:x]. Christian ['kr-Iştian}. început de element component al unui cuvînt compus sau început de sufix. Se pronunţă [k] 1. sechs [zsks]. ci este desinenţă. (du) wachst se scrie şi persoana a I i . în ambele cuvinte se pronunţă deci [x] + [z]. în sufixul A 130 -ehen Frauchen ['fraocsn]. Se pronunţă [x] 1.a sing. pronunţîndu-se însă [vaxst].

Kinds [klnts]. în general. r {vezi însă A 138. Paddler ['padlor]. [d] ['vîdar]. Redner ['re:dnor].P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N 57 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 0 bşer va ţ ie [k] se pronunţă şi în substantivul Oreliester [br'kestar] Se pronunţă [tj] în cele mai multe cuvinte de origine engleză şi în cuvintele de origine spaniolă chartern ['tjartarn] . la începutul euvîntului şi înaintea unei vocale drei [drae]. A 134 A 135 ck Se pronunţă totdeauna [k] A 136 Ecke ['eksl. randlos ['raatlos]. Dschungel ['dzUnall. wandern ['vandorn]. 2. 3) ['handlürj]. înaintea sufixelor precedate de i. A 137 2. Rock [rok]. Widder schno d drig [Jn odrl c ]. Lands [lants]. 2) ad. und [Unt]. A 139 addieren [a'dkrgn]. 4. widmen [VCtmart]. dd Se pronunţă. Se pronunţă [d] 1. n. Windfang Geldbeutel [ l geltb"o0t'äl]. în prefixul Adjunkt ['at'jUrjkt]. Geld [gslt]. Advokat [atvo'ka:t].urmai de o consoană {în afară de x) lädst [ls:tst]. niedlich ['ni:tllcj. înaintea 3. înaintea r consoanelor surde sufixelor care încep cu o consoană {vezi însă A 137. Gaucîio ['gaotjo]. Bad [bart]. Paddel fpadal]. . Se pronunţă [t] 1. Handlung niedrig ['ni:drlc]. îiaekt [hakt]. la sfîrşitul cuvîntului A 138 sau al silabei ['vlntfarj]. dort[dort]. Adler ['a:dlar]. golden ['goldan]. Mädchen [ ms:tc3n]. în general. Ordnung ['ordnUrj].

Esel ['e:zsl]. (însă: chemisch ['ce:mlj]). Faksimile [fak'zi:mile]. Beschwerde [bs'JVe^ds]. Wert [ve:rt].e:kst]. elegant [ele'gant]. 3. Wermut [Ve:rmu:t]. Theater [te'a:tsr]. Herd [he:rt]. je [je:]. în cuvintele asimilate de origine negermană. lädt [ls:t]. în silabă accentuată. x). dacă în flexiune e apare în silabă deschisă bequem [ba'kveim]. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. wandte [Vandte]. A 141 e Se pronunţă [e : ] 1.şi re (de origine latină) detonieren [deto'ni:rsn]. Zos ['tso:e]. Schwert [JVe:rt]. 5. Krebs [kre:ps]. er (accen­ tuat) [e:r]. grupul de litere T. verwandt [f sr'vant]. mai rar între» Aloe ['a:loe]. Melodie [melo'di:]. Erde ['e:rds]. Keks [ke:ks]. Pronunţarea A 140 dt Se pronunţă [t] beredt [bs're:t]. Theodor ['te:odo:r]. la sfîrşitul buinţate unor cuvinte de origine negermană. deschisă dacă silaba este Chemie [ce'mi:].'Jţe:ta]. Kamel [ka'me:l]. werden [Veirdan]. Dante ['dante]. 2. wert [ve:rt]. numai în silabă accentuată bebte ['be:pte] (beben ['beibsn]).58 FONETICA Ditera sau . ca dem (accentuat) [de:m]. Pferd [pfe:rt]. Mecklenburg ['metklsnbXJrk]. . în anumite cuvinte. Schleswig ['Jleisylc]. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [e: ] cuvîniului. beredt [bs'rett]. Elefant [ele'fant]. Erz [e:rts]. gestern ['gestern]. A 142 Se pronunţă [e] numai în silabă neaecentuată 1. Insă: Rechen ['rscsn]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane (în afară de eh. Reparatur [repara'tu:r]. Kescher ['ksjör]. seh. 4. şeh. Mephisto [me'flsto]. her [he:r]. Städte [. Republik [repu'bli:k]. erster ['e:rstsr]. nebst [ne:pst]. den (accentuat) [de:n]. Weg [ve:k]. der (accentuat) [de:r]. erst [e:rst]. . 3. Dresden ['dre:sdan]. 2. Hexe ['hskss]. schwer [JVe:r]. wer [ve:r]. Wegs [ve:ks]. legst p. Melancholie [melarjko'li:]. de obicei în prefixele de. ß. Efeu ['e:fo0]. la sfîrşitul Ade [a'de:]. st. Regen ['re:gan]. Herde ['hetrds]. x beben ['be:bsn].

resch Dreß [dres]. fragten ['fra:ktanj. [k]. Atem ['a:tam]. Herberge ['herberga]. setzen ['zstsart]. x Geld [gelt]. Se pronunţă [e] A 143 1. 3 poate fi omis în terminaţiile -eî şi -en dacă ele sînt precedate de [b]. sauberer ['zaobarar]. 3. mai ales în cuvintele de origine latină şi greacă Debet ['de:bst]. Sokrates ['zo:krates]. Retter ['rstar]. jedoch [je'dox]. Hauses ['haozas]. lebendig [le'bsndlc] (însă: leben [der]. [pf]. ck. dacă rădăcina. [f]. [J]. ca Chef [Jsf]. [ 3 ]. Verfall [fsr'fal]. Herzog ['hertso:k]. în anumite cuvinte. Zerfall [tser'fal]. [p]. [c]. [rsj]. Elen ['e:len]. ver-. des [des]. înaintea unei con­ soane. erzählen [hsr'aen]. wes [ves]. Becher ['bscar]. 4. Hotel [ho'tsl]. ß. 2. besser ['besar]. er-.^rapidă. în prefixele neaeeentuate emp-. der (neaccentuat) (neaccenuat) [er]. sau de [v]. Rebhuhn ['rephu:n]. Elend ['e:lsnt]. Kern [kern]. [z]. în anumite cuvinte. kommende ['kamanda]. Se pronunţă [a] numai în silabă neaccentuată în silabă finală şi în desinenţe aber ['abar]. laufen ['laofn]. se termină în două sau mai multe consoane. [t]. [g]. Lexikon ['lsksikon]. în silabă neaccentuată. [d]. Männer ['menar). Wagen ['va:gan]. nennen ['nsnan]. ent-. A 144 Observaţie î n vorbirea uzuală. es [es]. zer[Et't»ţ:lan]. [x]. Infinitivul terminat în -igen [-Igan] şi diminutivele în -eben [-can] se pronunţă însă totdeauna cu [a]. weg [vek] (insă: Weg [ve:k]). Sowjet [zo'vjst]. er ['le:ban]). den (neaccentuat) [den]. [ts] : lesen poate fi pronunţat [ p le:zn]. arbeitete ['arbaetata]. dacă urmează o consoană dublă. ca dem (neaccentuat) [dem]. Hexe ['heksa]. A 145 . her-. Hermelin [hsrtna'lim]. tz hell [hsl]. în cb 5 seh. Ecke ['eka]. Eurpides [o0'ri:pidss]. enthalten [ent'haltan]. herein empfinden [emp'flndan]. Deci se p r o n u n ţ ă : berichtigen [ba'rlctjgan] şi Kindchen ['klntcan]. sprechen ['Jprecan]. keß [kes].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 50 litera sau grupul de litere Pronunţare: 4. [s]. Maschine [ma'Jimal. Hebel ['hefbal]. la sfîrşitul cuvîntului. 5.

neun [ n o 0 n ] . für [fy:r] . Zeus [tsa0s]. A 147 Se pronunţă [e] în silabă ncaeeentuată Kanapee f'kanape]. Affe ['af3) . Frikassee [frika'se:]. în interiorul cuvintelor înaintea nnei vocale biegen ['bi:gan]. Gnu [gnu:]. Teer [te:r]. îî Se pronunţă [f] auf [aof]. Europa [o0'ro:pa]. nein [naen]. ein [aen]. drei [drae]. See [ze:]. Frau [frao]. schaffen ['Jafan]. geben ['ge:bân]. la începutul cuvîntului sau al silabei. A 148 ei Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană şi în cele mai multe cuvinte de origine negermană Bäckerei [bska'rae]. Gmünd [gmUnt]. 2. Milieu [past0ri'zi:rt]. Heu [ho0]. gleich [glaeg]. leeren [leiran]. Porree ['pore]. sau [0] (neaccentuat) [redak't0:r]. A 150 Se pronunţă [0:] (accentuat) de origine franceză Ingenieur [In5eni'0:r]. bei [bae]. hofft [hoft]. fünf [fYnf]. Schi« [Jli].63 FONETICA I4tera sau . Redakteur A 151 f. Pronunţarea  146 ee Se pronunţă [e:] în silabă accentuată Allee [a'le:]. în cuvintele pasteurisiert [mili'0:]. rigoros [rigo'ro:s]. . Meer [me:r]. Rheuma ['ro0ma]. Idee [i die:]. Komitee [komi'te:]. Lüge ['ly'-gö]. A 149 eu Se pronunţă [00] în cuvintele de origine germană şi greăeă euch [o0c]. I<eute ['lo0tb]. Gras [gra:s]. dacă este urmat de o vocală sau de o consoană sonoră Gabe ['ga:ba]. Eidetik [ae'de:tlk]. . A 152 g Se pronunţă [g] 1. grupul de litere T-. Lage [la:ga]. Euripides [o0'ri:pidss].

înainte de 1. Insă: Königreich ['k0:nlkraec]. Äuglein ['o0klaen]. [5] în cuvintele de origine franceză dacă este urmat A 155 Gărage [ga'raiga]. Signal [zl'gna:!]. zweisprachig A 154 gnädig ['gns:dlc]. wenig ['tsvaej"pra:xlc]. möglich ['m0:kllc]. segle ['ze:gls]. Feigheit ['faekliaet]. männiglich ['msiilkllc]. zwanzig 2. Dogge ['doga]. i Se pronunţă Gin [ d j l n ] . înaintea unei consoane (dacă nu este urmat de sufixul o silabă cu [c]) -lieh sau vereinigt [fsr'/aenlct]. Tag [ t a i ] . [Vemlc]. flaggen ['flagan]. m . n. weg [vsk]. Diagnose [dia'gnorzs]. Weg [ve:k].4 PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 61 Litera sau grupn] de litere Pronunţarea 3. regnen ['reignan]. Se pronunţă [k] la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei (şi înaintea încep cu o consoană) lag [lak]. Wagnis ['va:knls]. regsam ['re:kza:m]. n. Se pronunţă de e. weglaufen [Vsklaofsn]. tragbar ['tra:kba:r]. tagaus—tagein [tak'/aos — t a k ' / a e n ] . Aggressor [a'gresor]. . Girant [31'raiitJ. la sfîrşitul [9] în sufixul cuvîntului -ig ['tsvantsle]. r I» cuvintele Agronom [agro'no:m]. înaintea unui 1 sau r din rădăcină Schmuggler ['JniUglar]. Se pronunţă 1. între vocale Bagger ['bagar]. wenigstens ['ve:nlcstans]. zwanzigste ['tsvantslcsts]. Zugbrücke [ J tsu:kbrYka]. înaintea unui sufix precedat de I. Egge f s g a ] . Sieg [zi:k]. A 157 2. [d~ ] în unele cuvinte de origine engleză A 156 cjg Se pronunţă [g] 1. Feigling ['faekllrj]. lioggen ['togan]. r de origine latină şi greacă A 153 sufixelor care begegnen [bs'geignaa]. Magma ['magma]. 4.

Zähigkeit ['tss:Ickaet]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei egg [ek]. eggbar ['skba:r]. Verleihung [fer'laeTJij].$2 FONETICA Ivitera sau grupul de litere Pronunţarea  158 Se pronunţă [k] 1. după voeală. dacă este urmat de o voeală în afară de e slab [a]. Haus [haos]. Mahagoni [maha'go:ni].horn]. s t e h ! Lfte:]. 2. între două vocale dacă este urmat de e slab [a]. la îneeputul cuvintelor de origine germană şi al celor mai multe cuvinte de origine negermană haben ['ha:ban]. A 159 S n S'e pronunţă [nj] în cuvintele de origine franceză Champagner [Jam'panjsr]. Vehikel [ve'hi:ksl]. între vocală şi consoană geht [ge:t]. 2. i sau u neac­ centuat E h e ['e:sj. o h o ! [o'ho:]. flagg [flak]. Insă: Uhu ['u:hu]. steht [Jte:t]. th = [t] dacă ele fac parte din aceeaşi silabă a anumitor cuvinte de ori­ gine negermană Philosophie [filozo'fi:]. Johannes [jo'hanas]. sehen ['ze:sn] . ruhig ['ru:l9]. 2. gehen ['ge:an]. sieh! [zi:]. rh = [r]. Verzeihung [fer'tsaeUrj]. i sau u neaccentuat a h a ! [a'ha:]. . înaintea unei consoane surde eggte ['skta]. sieht [zi:t]. 3. Hotel [ho'tsl]. ahoi! [a'ho0]. Gehart ['ge:/a:rt]. Zither f t s l t a r ] . Kognak ['konjak]. Historiker [hIs'to:rikar]. rrh = [r]. flaggst [flakst]. A 16® k Se pronunţă [h] 1. Katarrh [ka'tar]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei g e h ! [ge:]. în interiorul cuvîntului la începutul silabei. R h y t h m u s ['rytmUs]. fähig [ffe'If]. Zahl [tsa:l]. Hund [hUnt]. A 161 este mut si indică lungimea vocalei precedente 1. hier [hi:r]. A 162 este mut în grupurile de litere ph = [f]. Theodor ['te:odo:r]. behalten [bg'haltsn]. Ahorn ['a-. .

Schi [Ji:]. Distel ['distal]. 3. E u t i n [o0'ti:n]. Erwin ['srvi:n]. x). Fabrik [fa'bri:k]. Alwin ['alvi:n]. Aspirin [aspi'ri:n]. J u n i ['ju:ni]. seh. Kritik [kri'ti:k]. Kolloquium [ko'lorkviUm]. widrig ['vi:drlc]. Mixer ['mlksar]. la sfîrşilul cuvîntului (numai în silabă accentuată^ Kroki [kro'ki:]. x Biber ['bi:bar]. în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. ca dir [di:r]. Portion [portsi'om]. înaintea mai multor consoane. st. Musik [mu'zi:k]. Politik [poli'ti:k]. wischen ['vljari]. în anumite cuvinte. Juli ['ju:li]. Fiber ['fi:bar]. Fibel ['fi:bal]. 2. wider [Vi:dar]. ß. Mineral [mine'ra:!]. la sfîrşitul cuvîntului. în silabă neaccentuată Alibi ['a:libi]. wir [vi:r]. în flexiune i apare în silabă deschisă Appetit [ape'ti:t]. Kredit [kre'di:t]. 6. Kali ['ka:li]. însă: Nische [ r ni:Ja]. în silabă accentuată. Se pronunţă [i] 1. st. 4. Nische ['ni:Ja]. intim [In'ti:m]. dacă rădăcina are [i: ] gibst [gi:pst]. în silabă accentuată. Diplom [di'plo:m]. nisten ['nlstsn]. dacă. Titel ['ti:tal]. deschisă. Livree [li'vre:]. Zitrone [tsi'tro:na]. deschisă. x sicher ['zlcar]. Â 164 2. sch. dacă silaba următoare începe cu eh. Tiger ['ti:gar]. 5. direkt [di'rskt]. Kuppin [r"ü'pi:n]. însă: Kapitel [ka'pltal]. mir [mi:r]. Kiste ['klsta]. în silabă accentuată. în silabă neaccentuată deschisă din cuvintele de origine negerinană brachial [braxi'a:l]. Igel ['i:gal].PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI GERMAN 63 Litera sau grupul de litere Pronunţarea i Se pronunţă [i:] A 163 1. în numele proprii terminate în -in (accentuat sau neaccentuat) Berlin [bar'lim]. înaintea unei singure consoane (afară de eh. sch. Se pronunţă [I] A 165 1. Gummi ['gXJmi]. Idee [i'de:]. .

hin [hin]. Mitte ['raita] . -it. 5. Ferien ['ferrian]. vierzig ['flrtslc]. -im. vierzehn ['flrtse:n]. -in.. dacă în rădăcină seh. A 167 Se pronunţă [i] în silabă neaccentuată die (articol.niar]. Pilgrim ['pligrlm]. ß.ls'rae]. Nix [nlks]. ich [Ig]. mit [mit]. trügerisch ['trygarlj]. liegt [li:kt]. pronume relativ) [di]. 4. Spanier [Jpa'. Spielerei [fpr. Iltis [Iltis]. Dickicht ['dlklct]. Biene ['bi'. Defizit ['de:fitslt]. A 166 ie Se pronunţă cu ei [ i : ] în silabă accentuată şi în substantivele derivate. freudig ['fro0dlg]. wie [vi:]. in [In]. Poetik [po'eitlk]. dick [dlk]. gratis ['gra:tls]. . sitzen ['zltsan']. Biß [bis].ng]. -iseh. wird [vlrt]. Lehrerin ['le:rsrln]. A 169 Se pronunţă [ia] în silaba finală neaecentnată a acelor cuvinte de origine latină. în care -ie a provenit dintr-un i a : Familie [fa'rnr. x este urmat de două sau mai multe consoane binden ['blndsn]. bist [bist]. 3. A 168 Se pronunţă [I] în cuvinte ca Viertel ['flrtsl]. -is. sieht [zi:t]. în sufixele -lieh neaccentuate : -ieht. sie [zi:]. -ig. die (pronume demonstrativ) [di:]. bis [bis]. A 170 ier Se pronunţă (iar) cînd este sufix de origine germană Armenier [ar'niemiar]. în silabă închisă. Kanadier [kana'diar].lia].64 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. List [llst]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. înaintea unei singure consoane. -ik. vier [fi:r]. freundlich ['fro0ntllc]. dich [die]. vielleicht [fi'laect]. dacă în celelalte forme ale cuvîntului i n u apare în silabă deschisă bin [bin]. immer ['Irnar]. Kind [klnt]. Birke ['blrka]. tz billig ['blllc]. Fisch [flf].

kommt [komt]. Kamarilla [kama'rllja]. j Se pronunţă [j] cu excepţia cuvintelor de origine franceză. soll [zoi]. v/arm [varm] . b) [i'e:] : Bankier [barjki'e]. klein [klaen]. Koje ['ko:js].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Litera sau grupul de litere Pronunţarea Se pronunţă [i :r 1 sau [i:e:] în cuvintele de origine franceză A A 171 172 a) [-i:r] : Barbier [bar'bi:r]. [5] in cuvintele de origine franceză Journalist [gUrna'lIst]. ni. Juan [xu'an]. Scharnier [Jar'ni:r]. k. nehmen ['neimsn]. leben [ le:bgn]. 3. kennen ['kengn]. Turnier [tTJr'ni:r]. ( = ren). Atelier [atoli'e:]. Portier [porti'e:]. fällt [feit]. krumm [krUm] . je [je:]. Amme [a'mg]. Â 173 Se pronunţă 1. Kind [ k l n t ] . [x] în cuvintele de origine spaniolă Don Quijote [don ki'xo:te]. cu excepţia anumitor sau spaniolă cuvinte de origine franceză A 179 alle [ala]. Juwelier [juve'li:r]. m m Se pronunţă [m] A 180 Baum [baom]. Jackett [ga'ket-]. kk Se pronunţă [k] A 177 kalt [kalt]. A 174 A 175 A 176 2. laut [laot]. Zoll [tsol]. însă: Rentier ['rsnti:r]. Offizier [ofi'tsi:r]. Jagd [ja:kt]. 5 — Gramatica practică a limbii germane . Akkumulator [akuniu'la:tor]. II Se pronunţă [1]. ( = renticr). [gtg:] in cuvintele de origine engleză Job [d30b]. Okkasion [okazi'o:n]. Papillote [papI'jo:tg]. Akkordeon [a'kordeon]. Kavalier [kava'li:r]. Kajüte [ka'jy : t s ] . Mahl [ m a l ] . Se pronunţă [1] • r A 178 bleiben ['blaebân]. John [dgon]. Rentier [rsnti'e:]. engleză sau spaniolă ja [ja:]. Wald [valt]. Akkord [a'kort]. Zimmer ['tslmar]. brillant [brll'jant].

singen ['zlgan]. Zunft [tsUnft]. syn- enklitisch [sn'kr^tlj]. klingt [kllnt]. x în rădăcina cuvintelor de origine ne­ germană Band [bant]. Manguste [mag'gUsta]. i sau u neaccentuat Angina [ag'gi:na]. nqu. kon-. vocală decîf e slab [a]. danke ['dagkaj. Ding [dig]. cuvîntului bang [bag]. 2. abhängig ['aphcglc]..dacă nu este urmat de g sau k în rădăcina cuvintelor de origine germană. Gnu [gnu:]. eng [sg]. in-. [okv].. la sfîrşitul A 183 de o consoană Angst [agst]. S y n ­ kope [zyn'ko:pa]. Kongreß [kon'gres]. U n g u n s t ['UngUnstl. Sprung [JprUg]-. Se pronunţă nx [ţjk]. Delinquent Bank [bank]. Winker [dellţj'kvsnt] . dehnt [de:nt]. dacă este urmat 3. sinkt [zinkt]. A 182 ng Se pronunţă [ri] în rădăcina cuvintelor de origine germană şi a anumitor cuvinte de origine negeraiană 1. ungleich ['Unglaec]. Junge ['jUga]. de i sau u neaecentuat bringen ['brlijslij. dacă este urmat de e slab [a]. [rjks] în rădăeină ['vlgksr]. . în prefixele en-. Linse [ i l n z a ] . A 185 nk. Gong [gag]. Sphinx [sflrjks]. dacă [n] şi [g] s-au alăturat prin compunere angeben ['ange:ban] (an + geben). A 184 Se pronunţă [ng]. Weinglas ['vaengla:s]. q u . sau de g . England ['sglant]. dringt [drlrjt]. p n e u m a ­ tisch rpiio0'ma:tlj]. Engadin ['sggadiin]. Se pronunţă [îjg] în rădăcină dacă este urmat de o altă. Zeitung ['tsaetUg]. inkonsequent ['InkonzekvEîit]. k . U n t e r ­ bringung ['UntarbrlgUg]. Gunst [gUnst]. Wunsch [vUnJ]. fungieren [fUg'gi:ran]. ['koggo]. Ingrimm ['Ingrlm]. 2.66 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea A 181 n Se pronunţă [n] l. Angriff ['angrlf]. Phalanx ffadaijks]. Kongo Mangan [mag'ga:n]. Ungarn ['Ungarn].

Katalog [kata'lotk]. Se pronunţă [o] 1. vor [vo:r]. deschisă. Hotel [ho'tel]. înainte de ß. Los [lo:s]. A 189 . Kleinod ['klaeiio:t]. schon [Jo:n]. Philosoph rot [ro:t]. Ozean ['o:tsea:n]. Dozent [do'tssnt]. în silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară seh. în anumite cuvinte. dacă în flexiune o apare în silabă deschisă Brot [bro:t]. Protest [pro'test]. Kloß [klo:s] (Klöße). dacă sunetele respective s-au alăturat prin compunere ankommen ['ankarnsji]. Ton [to:n]. Floß [flo:s] (Floßes). în silabă accentuată. Boden ['bo:dan]. Borat [bo'ra:t]. Proletariat [proletari'a:t]. loben ['lorban]. înaintea mai multor consoane. Ostern ['oistsm]. [filo'zo:f]. groß [gto:s] (große). 5. 4. 6. la sfîrşitul cuvîntului. st. Kloster ['kkxstsr]. dacă rădăcina în silabă accentuată are [o :] holst flio'lst]. wenn [vsn]. din cuvintele de origine negermană Anatomie [anato'mi:]. dekorieren [deko'ri:rsn]. t o n t [to:nt]. Mond [mo:nt]. Botse [io:tsa]. Weinkeller ['vaenkslsr] . kennt [ k s n t ] . 3. Büro [by-'ro:]. Philosophie [filozo'fi:]. Zoologie [tsoolo'gi:]. Trost [tro:st]. hoch [ho:x]. unklug ['Unklu:k]. o Se prommţă [o:] 1. lobte ['lo:pta]. Steinquader ['Jtaenkva^sr]. seh. de eh. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. holen ['hoign]. Herzog ['hertso:k]. ca Almosen ['alnio:zsn]. Vogt [fo:kt]. Woge ['vo:gs]. A Î88 2. Montag f'mo:nta:k]. x Boa ['bo:a]. x). dacă acesta nu este înlocuit în alte forme ale cuvîn­ tului prin ss bloß [blo:s] (bloße).PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 67 Litera sau grupul de litere Pronunţarea nk şi nqu se pronunţă [nk] şi [nkv]. Hallo [ha'lo:]. Dom [do:m]. Poem [po'e:m]. Photograph [foto'gratf]. droben ['dro:bsn]. în silaba neaeeentuată. A Î86 jin Se pronunţă [n] A 187 Banner ['baiiar]. Ofen ['o:fan].

seh. Grog [grok]. Box [boks]. în silabă neaeeentuată Auto ['aoto]. Log [lok]. J o t [jot] (însă: Jod [jo:t]). deschisă. însă: Doktoren [dok'to:ran]. Socke Schmarotzer [Jma'rotsar]. Boxer ['boksar]. în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. Sproß [Jpros] (Sprosses). st. x böse ['b0:za]. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. dacă o nu apare în alte forme ale cuvîntului în silabă deschisă ob [op]. Portal [por'ta:l]. o din -oren fiind în silabă accentuată. în silabă accentua tă. la sfîrşihil cuvîntului. x Woche ['voxa]. dacă silaba următoare începe cit eh. . desto ['desto]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. deschisă. ['m0:va]. seli. ca Brombeere ['brombe:ra). grupul de litere „ . Wort [vort]. 5. în silabă accentuată. ['zoka] 4. ori de eh. Höhe ['h0:a]. înaintea unei singure consoane. hören ['h0:ran]. la sfîrşitul cuvîntului în silabă neaeeentuata. dacă este urmat de o consoană Bischof fbljof]. sportlich ['fportllc]. Groschen ['grofan]. Hochzeit ['hoxtsaet] (însă: hoch [ho:x]). Kino ['ki:no]. Â 190 Se pronunţă [o] 1. în anumite cuvinte. Troß [tros] (Trosses). 6. von [fon].68 FONETICA Litera sau . A 191 ö Se pronunţă [0:] 1. Wolle ['voia] . Doktor ['doktor]. erlosch [er'loj]. Möwe töricht ['t0:rlct]. doch [dox]. Omnibus ['omnibUs]. kosten ['kostan]. Rotte ['rota]. vorwärts ['vorvsrtsj (însă: vor [fo:r]). 2. 3. sch. zornig ['tsornlcl . Pronunţarea 2. vom [foni]. x sau ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului prin ss Doktor ['doktor]. în silabă închisă. erröten [er'r0:tan]. noch [nox]. Toane ['tonal. st. Vorteil ['fortael]. deschisă. dort [dort]. tz kommen ['koman].

Götze ['geetss]. Se pronunţă [0] 1. înaintea de ß. dacă rădăcina are [O:] sau [0:] höchst [h0:cst]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ck. Ökonomie [0kono'mi:]. 4. Gehöft [g3 r li0:ft]. ['heekar]. hörst [h0:rst]. graziös [gratsi'0:s]. grupul de litere _. möglich ['m0:kllc]. Iz Böller ['bcelsr]. 5. öffnen ['cefnsn].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 69 Litera sau . ca Behörde [ba'h0:rds]. în silabă neaeeentuată f\ Se pronunţă [ce. în alte forme ale cuvînluhii stößt [Jt0:st] (infinitivul: stoßen). Pronunţarea 2. möblieren [m0'bli:r3ii]. la sfîrşitul Bö [b0:]. zwölf [tsvcelf]. dacă în flexiune ö apare în silabă deschisă Erlös [er'l0:s]. schöpfen wörtlich ['vcertllc]. 2. rösten ['r0:stan]. . în silabă neaeeen t u a t ă deschisă a cuvintelor de origine A 192 negermană [konfode- Komödiant [korn0di'ant [Însă: Komödie [ko'm0:di3]). Köcher ['keeesr]. dacă silaba următoare începe eh. în anumite cuvinte. trösten ['tr0:st9n]. Böschung ['bceJUrj]. cuvîntului în silabă accentuată 6. Konföderation ratsi'om]. 3.] 1. 2. können ['kcsnsn]. la sfîrşitul cuvîntului Malmö ['malm0]. ['Tcepfsn]. dacă în rădăcina este urmat de două sau mai multe consoane fördern ['feerdsrn]. sch Knöchel f'kncecsl]. Höcker 3. înaintea mai multor consoane. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane. Österreich ['0:staraec]. în silabă accentuată dc-sehisă. Körper ['koerpar]. . löblich ['l0:pll9]. völlig ['fcellc]. Löscher 193 cu ['lcejsrl. plötzlich ['picetsllc]. dacă acesta nu este înlocuit prin sg. Söldner ['zceldnar]. Frisör [fri'z0:r]. Ö1 [0:1]. Röcke ['rceka].

ale cuvîntului Rößlein ['rceslaen] (Rosse). deschisă. A 200 ou Se pronunţă [u: ] în silaba accentuată. A 201 Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. Tourist [ t u ' r l s t ] . A 198 00 Se pronunţă [o:] cu excepţia cuvintelor de origine engleză Boot [bo:t]. Voigtländer ['fo:ktlsndgr]. A 195 oi A 196 A Î97 Se pronunţă diftongul [00 ] în cuvintele care nu sînt de origine franceză ahoi [a'ho0].70 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 4. în anumite cuvinte de origine străină Diarrhoe (sau: Diarrhöe) [dia'ra:]. Ragout [ra'gü:]. Toilette [toa'leta]. din cuvintele de origine franceză Boulevard [buîa'vair]. Goetze f'gcetss]. Zoologe [tsoo'kKga]. deschisă. . A 199 Se pronunţă [u:] în cuvintele de origine engleză Tooping ['lu:plrj]. Se pronunţă [o'a :] sau [oa] în cuvintele de origine franceză Boudoir [budo'a:r]. Se pronunţă [o:] în unele nume germane Voigt [fo:kt]. B. Zoo [tso:]. Boiler ['bo0l3r]. Insă: Zoologie [tsoolo'gi:]. zoologisch [tsoo'lo:gIJ]. înainte de ß dacă acesta este înlocuit prin ss în alte form. 2. Schlößchen ['Jlcesşgn] (Schlösser). din cuvintele de origine franceză Bravour [bra'vu:r]. în anumite nume germane Goethe f'gerta]. Moor [mo:r]. Moos [ m o s ] .radoir [budo'arf]. A 194 oe Se pronunţă ca şi ö 1. Route ['ru:ta]. Konvoi ['kanvojŞ}.

în numele proprii A 207 germane Boye ['bo0a]. Peter ['pe:tar]. Cowboy <oy Se pronunţă [00] 1. pp Se pronunţă [p] A 209 Apfel ['apfsl]. Croy [kra0]. Suppe ['zUpa]. 2. A 208 Clown [klaon]. Wespe [Vespa] . origine franceză Bourgeois [bUrgo'a]. în cuvintele de origine engleză Boy [bo0]. . p. Slowfox Se pronunţă [ao] în anumite cuvinte de origine engleză ['käobo0j. Treptow ['tre:pto sau A 203 Se pronunţă [of] în transcrierea germană a numelor ruseşti A 2Ö4 Asow [a'zpf]. Se pronunţă [oaj ] în cuvintele de origine franceză A 208 loyal [loa'ja:l]. închisă. Boykott [ b o 0 ' k o t ] . Rippe ['rlpa]. Se pronunţă [o :] în unele cuvinte de origine engleză ['slo:foks]. .PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 71 Litera sau . Oybin [o0'bi:n]. din cuvintele de A 4***" ow Se pronunţă [o] în silaba neaeeentuată clin numele germane de origine slavă Tützqw ['lYtso]. Pronunţarea Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. rülpsen ['rYlpsanj. Journalist [sUrna'lTst]. Pankow ['parjko]. Oper ['o:par]. ['telto]. Suworow [su'vorof]. Teltow ' t r s p t o ] . neppen ['nspan]. Virchow ['vlrţo sau 'flrcoj. grupul d e litere T. A 20b Bowle ['bo:la]. Hoyer ['ho0ar] . Tappen ['lapan].

A 214 s Se pronunţă [z] 1. Robert ['ro:bert] . precum şi între consoanele sonore 1. Quartal Quelle ['kvsla]. în interiorul cuvîntului. sehr [ze:r]. pinseln f'plnzaln]. lose ['lo:za]. Szene ['stse:n3]. Smaragd [sma'rakt]. dacă este urmat de o consoană în afară de p sau t Skala ['ska:la]. sausen Else ['elza]. sind [zlnt]. Rheuma ['ro0ma]. Skrupel ['skru:pal]. Se pronunţă [r] (în cuvinte de origine negermană. quitt [ k v l t ] . Swing [svln]. Rhein [raen]. Qual [kva:l]. ['zaobar]. Karren ['karan]. m. A 213 t. Ferse ['fsrza]. Terror ['tsror] . -sam Drangsal [ r drarjza:l]. Rhythmus ['rYtmtJs]. langsam ['larjza:m]. achtsam ['axtza:m]. sauber f'zu:xan]. Katarrh [ka'tar]. Slawe ['sla:va]. rr. harren ['haran]. n. . La începutul cuvîntului. Physik [fy'zi:k]. cu excepţia cuvintelor de origine franceză şi spaniolă bequem [ba'kve:m]. Besen ['be:zan]. 3. ['zaozan]. înaintea unei vocale Saal [za:l]. Quirl [kvlrl]. Skizze ['skiltsa]. Sonne ['zona]. Diarrhoe [dia'rö:]. în sufixele -sal. f'gra:flk]. Don Quixote [don ki'xo:te]. Amsel ['amzal]. mühsam ['my:za:m]. A 212 Se pronunţă [k] în cuvintele de origine franceză şi spaniolă Quai [ke:]. Philosoph A 211 qu Se pronunţă [kv]. între vocale. Rhinozeros [ri'no:tserDs]. r şi o vocală Base ['batza]. Quantum ['kvantXJm]. la începutul cuvîntului.72 Ditera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 210 ph Se pronunţă [f ] în rădăcina anumitor cuvinte de origine negermană Geograph [geo'gra:f].) rh5 rrîl R a d [ra:t]. A 215 Se pronunţă [s] 1. Narr [nar]. Barren ['baren]. Mühsal ['my:za:l]. Graphik [filo'zo:f]. gerade [ga'ra:da]. Schicksal ['Jlkza:!] . quer [kve:r]. Riese ['ri:za]. sucliens 2. Philister [fi'llstar]. Rhetorik [re'to:rIk]. [kVar'ta:!].

Zeugnis ['tsoeknls]. cu excepţia anumitor cuvinte de origine negermană r A 217 Asche ['ala]. Rätsel ['tetsal]. Wurst [vUrst]. stellen ['Jţelan]. Spur [fpu:r]. după h. Häuschen ['hoescan]. Wespe ['vespa]: bester ['bsstar]. aus [aos].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Pronunţarea 2. este urmat de p sau t Spalt [fpalt]. dürsten ['dYrstan]. Gans [gans]. bist [ b i s t ] . schön [tsljt]. H a u s [haos]. Häcksel [ keksal]. Versprechen [fsr'/prscan]. Se pronunţă [|] la începutul cuvîntului şi al unui element component dinir-un cuvînt compus. seh Se pronunţă[j]. schlaksig ['jlaikslc]. Speer [|pe:r]. Peitsche ['paetja]. t Erbse ['srpsa]. ek. lösbar ['k>:sba:r]. | 0 : n ] . Durst [dUrst]. în interiorul şi la sfîrşitul cuvîntului daca este urmat de p sau t Espe ['espaj. Mannes [ m a n a s ] . Röschen [r0:scan]. Strumpf [TtrTJmpf J. k. Angst [agst]. ist [Ist]. 4. Buseli [bUJ]. Laster ['lăstar]. Wir­ belsturm ['vlrbalJtTJrm]. Glasarbeiter ['gla:s/arbaetar]. falls [fals]. Häuschen ['ho0scan]. klecksen [kleksen]. das [das]. p. Raspel ['raspel]. bis [bis]. Fenster ['fenstar]. ausarbeiten ['aos/arbaetanj. alăturare în care atît s cît şi eh îşi păstrează valoarea Haus -f ehen = Häuschen Maus + clien = Mäuschen ['hooscan] ['mo0scan] Se pronunţă [sk] în anumite cuvinte de origine italiană A 210 Scherzo ['skertso] . Bestand [ba'jtant]. Zeitspanne ['tsaetjpana]. Röslein ['r0:slaen]. waschen ['vajan]. dacă. în interiorul cuvîntului. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei als [als]. 5. rasch [raj]. sprechen ['jprscan]. Kekse [ r ke:ksa]. 3. Stahl [|ta:l]. lispeln ['llspalnl. Stein [Jtaen]. Kopfsprung ['kopfjprürj]. Krebse ['kre:psa]. es [es]. înaintea sufixului -ehen A 216 Hälschen ['hslscan]. zischt Observaţie Grupul de litere seh = [J] nu trebuie confundat cu grupul consonantic rezultat din alăturarea unui s din rădăcină la eh [c] din sufixul -ehen.

partiell [partsi'el].] Se pronunţă [s] essen ['esan]. witzeln ['vîtsalnj. Thymian ['tymia:n]. Demokratie [demokra'ti:]. Diphthong [dlf'ton]. hatte ['hata]. Bruder ['bruidar]. A 225 tz Se pronunţă [ts] Katze ['katsa]. Dschunke pdjfTJjjka. Theater [te'a:tar]. suchen ['zu. Tomate [to'ma:ta]. Schule ['ju:la]. . Wette [Vata]. deschisă. müssen fmYsan] . Gruß [gru:s]. Kuß [kUs].xah]. Kuchen ['ku:xan]. Thomas ['to:mas]. tertiär [tsrtsi's:r]. Schuster [ju:star]. trete» ['tre:tan]. exceptînd cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu x [ks] Blume pbhi:ma]. ß Se pronunţa [5] dacă precedă. A 223 th Se pronunţă [t] în afară de cazul cînd t şi h s-au alăturat prin compunere Athlet [at'le:t]. daß [das]. Gasse ['gaşa]. Straße ['Jtraisa]. în silabă accentuată. Portion [portsi'o:n]. zärtlich ['tfertlljc}: A 222 Se pronunţă [ts] în cuvintele de origine latină dacă este urmat de i neaeeentuat plus vocală Nation [natsi'om]. Süße ['zy:sa].74 FONETICA Pronunţarea A 219 A 220 ss. Thron [tro:n]. Wort [vort]. Mitte ['mita]. küssen ['kYsan]. A 224 tt Se pronunţă [t] bitten ['bltan]. Diphtherie [dlfte'ri:]. d Dschungel ['dsUnal]. Ufer ['u:far]. These ['te:za]. Wucher ['vu:sar]. sitzt [zltst]. bieten [rbi:tan]. A 226 u Se pronunţă [u : ] 1. ißt [Ist]. satt [zat]. A 221 t Se pronunţă [t] Art [a:rt]. mußte ['mUsta]. trotz [trots]. Station [Jtatsi'o:n].

u:rba:r]. [i'8r'ru:xtj. Zentrum ['tsentrUm]. Ursache ['uirzaxs]. . la sfîrşitul cuvînhtlui în silabă neaccentuată ['u:hu]_ Emu ['e:mu]. Wachstum 7. 3. Blut [biu:t]. Wust [vu:st]. Wuchs [vu:ks]. Kautschuk ['kaotfUk]. Rum [rUm]. Altertum [ ' a l t a r t a m ] . Kakadu ['kakadu]. în anumite cuvinte. 2. Duplikat [dupli'ka:t]. wusch [vu:J]. ca în silabă accentuată du [du:]. desehisă. fußen ['fu:s9ii]. fluchte [fhiixtah suchst [zu:xst]. Klub [klUp].P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N Litera sau grupul •de litere Pronunţarea 2. Medium ['me:diUm]. ruchlos ['ru:xlo:s]. Universität [univErzi't£:t]. Uhu Se pronunţă [U] 1. înaintea unei singure consoane. Stipendium [jti'pîiidiUm]. Schrifttum ['|rlfttu:m]. Gruß [gru:s] (Grüße). Peru [pe'ru:]. Urwald însă: Urteil ['Urtael]. verrucht [vn:ks]. Buch [bu:x]. fluid [flu'i:t]. Kulisse [ku'llsa]. nun [nu:n]. wuchs Se pronunţă [u] A 227 1. dacă în flexiune silabă deschisă A 228 u nu apare în Autobus faotobUs]. dacă este urmat de ß -f e sau de II menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e Fuß [fu:s] (Fußes). din cuvintele de origine îicgemiana aktuell [aktü'el]. gut [gu:tj. ['u:rvalt]. Kanu ['kä:nu]. în silaba neaccentuată. Ruß [ru:s] (Riilles)- 5. in silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară ele sch) dacă în flexiune u apare în silabă deschisă Betrug [bg'trudc]. in -prefixul accentuat ururalt ['u-r/alt]. Gnu [gnu:]. 8. Mut [mu:t]. la sfîrşitul cuvînlului. Tueli [tu:x]. Fiskus fflskUs]. în sufixul -turn ['vakstu:ni]. 4. urbar [ . 6. Fluch [flu:x]. Masik [mu'zi:k]. Sirup ['zi:rUpj. Lapsus ['lapsUs]. Geburt [ga'bu:rt]. zu [tsu:]. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [u :] bucht [bu:xt]. Uniform [uni'form].

Hund [hUnt]. 2. Zunft [tsünft] . dacă urmează ß -f. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă sau de ck. în anumite cuvinte. înainte de e. Lust [ l ü s t ] . Busch [bUJ]. Luxation [lUksatsi'o:n]. Butter ['bUtar]. 5. Urteil ['TJrtael]. Durst [dXJrst]. Küchlein ['ky:claen]. ca für [fv:r]. übte ['y:pta]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane. wüst [vy:st]. Plüsch [ply:J]. în anumite cuvinte. Ruck [ r U k ] . înaintea mai multor consoane. müde [my:da]. lügen ['ly:gan]. Pfuscher ['pfUJar] (insă: wusch [vu:J]). düster [ r dy:star]. Wüste ['vy:sta]. Tür [ty:r]. muß [mUs] (müssen]. Vestibül [v£Sti'by:l]. Nutzen ['nUtsan].76 Litera sau grupul de litere FONETICA 2. Spruch [JprUx] . în silabă accentuată. lügst [ly:kst]. A 229 ii Se pronunţă [y : ] 1. schwül [JVy:l]. ca Bruch [brUx]. Luxemburg ['lUksambUrk]. Luxus ['lUksXJs]. dacă rădăcina are [y:] Gemüts [ga'myrts]. hüsteln ['hy:staln]. huschen ['hU/an]. Brust [brUst]. deschisă Bücher ['by:car]. ori ß înlocuit în celelalte forme ale cuvîntului. 3. 3. Nuß [nUs] (Nüsse). Flüche [ r fly:ca]. Kunst [kUnst]. um [ U m ] . x Bulle ['bUla]. übrig ['y:brl9]. Kostüm [ko'stymi]. zucken ['tsUkan]. dacă în fle­ xiune ü apare în silabă deschisă Gemüt [ga'my:t].e sau ß menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e grüßte [gry:sta] (grüßen). Futter ['f U t a r ] . drüben ['dry:ban]. Geruch [ga'rUx]. . Molekül [mole'ky:l]. dumm [ d u m ] . Verdruß [fer'drUs] (Verdrusses). 4. minus ['mi:nUs]. prin ss bunt [bUnt]. Nüstern ['ny:starn]. Füßchen ['fy:scan] (Füße). Kuß [kTJs] (Kusses). Muster ['mUstar]. Putz [pTJts]. kuschen ['kUJan]. 4. Tücher ['ty:c'ar]. Wurst [vTJrst]. şeii? tz. süß [zy:s] (süße). plus [plus]. üben ['y:ban].

in anumite cuvinte. Barve ['larfs]. flüchtig ['flYctlş]. înainte de 4. Volk [folk]. Vogt [fo:kt]. küssen ['kYsanj. Küste ['kYsta]. Bürde ['bYrda]. Stück [JtYk]. voll [fol]. Küche ['kYca]. mündig ['mYndlţ]. prin ss Fliißchen ['flYscan] (Flüsse). Hannover [ha'no:far] (însă: Hannoveraner cu [f] sau [v]). verzückt [fer'tsYkt] . Grütze ['grYtsaJ. Vogel ['foigal]. Vesuv [ve'zu:f]. lüstern ['lYstarn]. Kutte ['riYta]. Veilchen ['faelcan]. Vers [fsrs]. de origine negermană (inclusiv numele proprii). ca Brüche ['brYca]. iz brüllen ['brYlan]. rüsten ['rYstsn]. stützen ['JtYtsan]. nervig ['nsrvlc] sau ['nsrflc]. von [fon]. Mütze ['mYtsa]. dacă urmează ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului. precum şi la sfîrşitul silabei sau al cuvîntului aktiv [ak'titf]. din cuvintele ele origine negermană kostümieren [kosty'mi:ran]. Düster ['iYstar]. parfümieren rparfy'nrhran]. Brüste ['brYsta]. 1'eit [faet]. vor [fo:r] . Sprüche ['JprYcs]. flüstern ['flYstarn]. Schlüssel ['JiYsal]. Se pronunţă [y] A 239 în silaba neaceentuaiă. David ['da:flt]. Villach ['fllax]. müßte ['rnYsta] (müssen). Nerv olivgrün [o'li:fgry:n]. Se pronunţă [f] A 232 1. [nsrf]. . vier [fi:r]. Se pronunţă [y] 1. este urmat de două sau mai multe consoane Büchse ['bYkss]. 2. Würde ['vYrda]. Vater ['fa:tar]. A 231 2. Würfel ['vYrfsl]. Bremerhaven [bre:mar'ha:faii]. gebürtig [ga'bYrtlş] (însă: Geburt [gş'bu:rt]). Stativ [fta'ti'f]. e. în cuvintele mai noi de origine negermană. üppig ['Yplc] . deschisă. Devkoje [lsf'ko:ja]. Wilhelmshaven [vilheims'ha:fan]. Rücken ['rYkan]. schütteln [fYtaln].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 77 litera sau grupul de litere Pronunţare. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. în cuvintele de origine germană şi în cele asimilate. însă: E v a ['e:va] sau ['e:fa]. clacă. mürbe ['îiiYrbal. în orice poziţie Frevel ['fre:fal]. în rădăcina. înaintea unei con­ soane surde. Rüstung ['rYstXJrj]. Pfütze ['pfYtsa]. Dativ ['da:ti:f]. brav [bra:f]. 3. van Beethoven [fan 'be:tho:fan]. dürr [dYr]. drücken ['drYkanj. Gürtel ['gYrtal]. viel [fi:l].

I w a n o w [iva'nof]. Novelle [noVels]. Villa ['vila]. zwölf [tsvoelf]. Luxus ['lUksUs]. Stative [Jta'tirvo]. Vase [Va:za]> Verbum ['vErbUm]. A 235 Se pronunţă [f] 1. . Olive [o'li:vs]. Wein [vaen]. în terminaţia A 236 -ow a numelor ruseşti transcrise în germană Asow [a'sof]. Virtuose [vIrtu'o:zs]. Juwel [ju'ved]. P a n k o w s ['parjkoar]. grupul de litere _ . Gewehr [ga've:r]. Xaver ['ksatvsr]. Xerxes PkSErksES]. Möwlein ['m0:vlaen]. Trep­ t o w ['treipto]. A 237 wh Se pronunţă [v] în cuvintele de origine engleză Whisky [Vlski]. Löwe ['l0:Va]. 2. zwei [tsvae]. înaintea sufixelor care încep cu o consoană Lö wehen ['l0:ican]. Vasall [va'zal]. Pronunţarea A 233 Se pronunţă [v] în cuvintele mai noi de origine negermană. Pankow ['parjko].78 FONETICA Litera sau . Vokal fvo'ka:!]. A 234 w Se pronunţă [v] la începutul şi în interiorul cuvîntului Gewebe [gs've:bs]. Se pronunţă Don Ouixote [don ki'xotte]. Ximenes [xi'menes]. November [no'vEinbsr". dativisch [da'tirylj]« Klavier [kla'vi:r]. Wald [vait". A 238 A 239 x Se pronunţă [ks] [x] în cuvintele de origine spaniolă Hexe ['liaksal. nervös [nsr'v0:s]. braver ['bra:var]. unei vocale înainte* Aktivist [akti'vlst]. wo [vo:]. Lützow ['lYtso]. bravo ['bra:vo]. Nu se pronunţă în terminaţia -ow a numelor germane de origine slavă (şi în cuvintele derivate) Bülow ['by:lo]. Sklave ['şkla:vs]. lax [laks]. . Violine [vio'lirria].

Mystik ['mYstlk]. unei consoane Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine engleză A 243' A Nylon ['naelon]. y apare în silabă Se pronunţă [y] în silabă neaceeiituată. Zyklus ['tsyiklTJs]. Labyrinth [Laby'rlnt]. Mythus ['my. York [jark].füsj. Yankee ['jferjki]. Hygiene [lrygi'ema].hypo'te:za]. Hypnose [hYp'mxza]. Hyäne [hy'sma]. Libyen ['li:bysn]. dacă este urmat de două sau mai niulte consoane Ägypten [s'gYptan]. Se pronunţă Ti] la sfirşitul cuvintelor de origine engleză *** Bandy ['dsndi]. în silabă finală neaceentuată înaintea Onyx ['omYks]. Se pronunţă [Y] A 242 1. Typhus ['ty. Physiker ['fy:zikar]. cu excepţia celor de origine greacă Rayon [re'jo:]. Hymne ['hYmnal. Hypothese . psychisch [psy:clj].tlls].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 79 Litera sau . Synthese [zYn'te:za]. Sylt [zYit]. Pyramide [pyra'mi:da]. Rowdy ['raodi]. A 246 . Beryll [be'rYi]. [y] sau [Y] în cuvintele de origine greaeă Se pronunţă [y : ] 1. Zypern ['tsy:parn]. Se pronunţă [j] în anumite cuvinte de origine negermană. grupul de litere Pronunţarea y Se pronunţă [ y : ] . Se pronunţă [i: ] în cuvinte. Gymnastik [gYin'nastlk]. Physik [fy'zi:k]. deschisă Analyse [ana'ly:za]. lyrisch ['ly:rl|]. deschisă A 241. înaintea unei singure consoane dacă în flexiune deschisă anonym [ a n o ' n y m ] . Psychologie [psycolo'gi:]. Byzanz [by'tsants]. ca A 245' Ysenburg ['i:sanbLrk]. Sherry ['Jsri]. *» silabă accentuată. Ysop ['i:zop]. System [zYs'te:m]. Symbol [zYm'botl]. Gynäkologie [gynskolo'gi:]. 2. A 240- 2. Satyr ['za:tYr]. Lyzeum [ly'tse:Llm]. Zypresse [tsy'prssa]. Asyl [a'zy:l].

(vezi: A 13—15) ale alfabetului fonetic. Flöz [Ö0:ts]. [a:]. [ e : ] . [u. [u:] . Fiţi foarte [a:].:] [a:]. [a ].9]. [i:] ft:]. [i:]. [e:]. [i:j. [i:]. sozial [zotsi'a:!]. Razzia fratsia]. [o:]. Zahn [tsa:n]. [a:]. Panzer ['pantssr]. [u ji [u]'. [e:]. beizen ['baetssnj. duzen ['duttssn]. [o:] [e:].80 Litera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 247 z Se pronunţă [ts] Arzt [a:rtst]. [o:]. bronzieren [bro's^rsn]. A 248 Se pronunţă [z] şi [s] în anumite cuvinte ie origine negermană Gaze ['ga:za].J. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. [o ]. [a:]. EXERCIŢII Vocalele şi diftongii Vocalele lunsi si închise 1. A 249 zz Se pronunţă [ts] Bajazzo [ba'jatso]. [o:]. zwanzig ['tsvantsl. Skizze ['skltsa]. ganz [gants]. [i. [e:]. [ u : ] . Bronze ['bro:sa]. [e ]. [o:].

[I] [o]. [ a ] . ihn. 146. Saal fahl. ja A a l . 161) e ee eh erst. [U] 6 — Gramatica practică a limbii germane . [ I ] . Mahl. Vieh ihm. da. zu U h r . Floh [u:] (vezi: A 226. n u r . sie sieht. [D]. Haar. Zahl. Teer. Sohn. 161) i ie ieh ih dir. 109. [6]. Fiţi atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. See. [U]. du. lehrt. gut. so Boot. [e]. [o]. [e] [U]. Tee e h r t . K a h n [e:] (vezi: A 141. hohl. Ton. klar. Hohn. her. [ s ] . mehrt. 198. nun. wir Brief. ihr [o:] (vezi: A 188. Jahr. Huhn. [ U ] . Maat. Knie. Meer. [o].EXERCIŢII SI vocalelor. Mehl. I^os. wen. Tohn. (vezi: A 1 3 . [a]. fuhr. 14) foarte [a]. [o] [s]. wem. tief. R u h m . liier. tot. w a r . Schuh. [a]. [s] [e]. Citiţi cuvintele cu glas tare. wer. Rat. kahl. [e]. 2. rot. [I]. Moos Ohr. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. [o]. [I]. nie. 161) bar. fehl i : ] (vezi: A 163. Tier. [e]. 161) u uh Brut. K u h Vocalele scurte şi deschise 3. 166. Mohn. kam. wahr. sehr. 161) o oo oh groß. mir. Keks leer. Tor. E r z . Mohr. Schnee. [a]. Moor. lieh. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea [a:] a aa ah (vezi: A 107. Tat. [a].

naß» dann. bunt. vorn. im. [£••]. Dast. [ = : ] . Ort. gern. Fläz. des. [ y : ] . es. Dorn.:]. Kuß. Bucht. bist. ist. Mast. 161) ä Bär. kann. [0-1 [0 0 . vom. Fluß. hell. uns. doch. Herr [I] (vezi: A 165) i ich..82 FONETICA 4. matt. Horn. noch. ernst. am. Faß. dich. satt. [a] a {vezi: A 108) ab. fast. nicht. [0-1 [y:]. dort. Durst. muß. [y:]> [ y : ] . Tisch [o] (vezi: A 190) o oft. sich. Schuß Vocalele eu Umlaut (vezi: A 17—19) Lungi 5. Citiţi cuvintele cu glas tare. mit. daß. [0:] [*:]> [*:]. voll. in. [s:j [0:] [s:]. [0 O. Citiţi cuvintele cu glas tare! Fiţi foarte atent la pronunţarea vocalelor cu Umlaut! [e:] (vezi: A 110. Nuß. hat. Rostiţi vocalele cu Umlaut redate prin semnele corespalfabetului fonetic. Narr [s] (vezi: A 143) e elf. [y-l [y-l [ 0 : ] . Brust. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. [£:]> [*. an. fett. Kunst. Fisch. H. hast. trüg . Korn. das. von [U] (vezi: A 228) u um. Volk. Fell. spät.. [0] oa 6.

Ö h r . M. Tüll. Rostiţi diftongii redaţi prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. [Y]. löst. [00]. [s]. spült fühlt. [Y]. [J0] . Stör. küßt. loscht. [ae] . [ce]. dürr. t ö n t . [ao]. Ö l . [ae] . brüsk. schön. kühl. [s]. [e] . füllt. [ce]. Stück. fällt. Rostiţi vocalele cu Vmlaut redate prin semnele alfabetului fonetic. könnt. schwül. [Y]. rückt. [Y]. [ao]. [te]. [ae]. drückt. süß.EXERCIŢII 83 aii fahrt. [ce]. grüßt. z ä h l t . [e].1. kühn 7. [Y]. [Y].2 3 ) 9. Bö . Müll. [ae] [ao]. [ae]. [ao] [00]. [ao]. [ao] . [oe]. 8. dröhnt. [e]. höhnt. stöhnt [y:]j {vezi: A 229. späht. zwölf [Y] (vezi: A 231) u brüllt. [e]. bös. 161) u iih Scurte für. kühlt. wäscht [ce] {vezi: A 193) ö gönnt. zückt Diftongii {vezi: A 2 0 . Gör. 161) o Sil öd. [ae]. [00] . [[ce]. [oe] [e] [ce] [ce] vocalelor cu Umlaut. [ae]. [s]. Glück. dünn. Fiţi foarte atent la pronunţarea ! [e] J (»«*: A 111) j rci ä hält. C**i/» CM g/as tare. höchst. [00]. Mönch. jäh [0:] {vezi: A 19.

zahlen m . Tränen. atmen. Schau. Bai. Täler. blau. legen. säen. seit. Tau. [e:] [9] eben ['e:ban]. bei.dal]. Nabe. geben. Bein. Raum. treu bräunt. baden. fein. kaum. Citiţi cuvintele cu glas tare. Kai. (ich) läge. Atem. Frau. klein. rauh [30] {vezi: A 23. I^aib. -wählen. sagen. fahren. Heu. eins. neu. neun. Sau. nähreu. währen. Gabe. laut.[a] Bären ['be:ran]. [ae] {vezi: K22. Traum. feucht. Citiţi cuvintele cu glas tare. nein. Nu daţi pe [9] cu [e] sau [e] ! confu [a:] - [a] aber ['a:bar]. Eis. Waagen. Esel. I. Mai Bey May (nume propriu) [ao] {vezi: A 21. Wein. neben. flau. Käfer. zagen. Zähne. Main. Fiţi foarte atent la pronunţarea fiecărei vocale. ein. Bau. mahlen. räumt. Sage. tagen. Maul. 118) eu äu euch. Gaul. Maid. zählen. Maut. Rain. lau. Rabe. zäumt. Paul. 112. Bauch. 115) au Au. Frage. träge. laben. aus. Bräu Vocalele urmate de e slab [a] {vezi: A 16. mein. 144) 11. Lage. kein. (ich) gäbe. . Fähre. Baum. schälen. grau. leben. 119) ei ai ey ay Eid. Hai. Wagen. Haare. jäten. heut. (ich) käme. Ware. traut. deutsch.aich. Pfau. Ähre. Säge. haben. weit. Saum. Streu. Fiţi foarte atent la pronunţarea diftongilor. täuscht. faul. Tage. Mainz. Stein. Segel. Adler ['a:dlar]. läh­ men. Rebe. Brei. Flaum. Ei. fräsen ['frs:zan]. edel [V. Gläser. drei Hain. auch.84 FONETICA 10. Aale.

Weise. Kleider. meiden. Blume ['blmma]. Bühne. wiegen. brüten. Lüge. Köter. Güte. Riese. Vogel. Weiber. löten. Kröte. Bohne. Kuchen. Tiegel. üben ['y:banj . suchen. müde. Öle. kühler. Fibel. Beere. Feier. Muße. Sucher. ruh ten [ae] [a] Eier ['aear]. böse. Oper. Zeiger. Fühler. Wiege. nieder. Titel. Öse. Mode. Seele. Flieder. bohren. Ohren . frönen. Meere. wegen. einer. bieder. Löwe. Hügel. Schuster. Moose. fehlen. Köder. Eimer. Düse. werden. preisen. dröhnen. lehren. Bluse. wieder. I tu-'] [3] | Ufer ['u:far] . führen. zögern. pusten. sieben. lösen. Fuhre. fügen. Moore. Kaiser. Fieber. Lehrer. Blüte. wüten. [0:] - [3] öde ['0:da]. ködern. Bohlen. fluchen. reisen. Tiger. (des) Ruhmes [y:] - [3] übel [y:bal]. Glieder. Führer. wider. zeigen. lohnen. Bruder. Fehler. Boden. Seite. Lehre. Busen. ohne. Möwe. Moder. leider. fühlen. bluten. tönen. lehnen. Buche.gal]. Eile. mögen. oder ['odar]. Seide. Tiere. Löhne. viele. deine. W o g e . Söhne. Geier. Hobel. Heide. wohnen. rösten. Droge. Boote. Rüge. Drüse. toben. Wüste. Lehne. lieben. Eifer ['aefar]. Kohle. eigen. weilen. Triebe. Schüler. Biber ['bi:bar]. Mieder. zieren [o:] - [a] oben ['cxbanj. kühlen. Mühle. Husten. Leere. Bohrer. Bogen. stöhnen. Süden. Toren. neiden. Tore. Drohne. schulen. Schule. löhnen. (sie) fuhren. teilen. Öfen ['0:fan]. hören. Türen. höhnen. W u c h e r .EXERCIŢII 85 Wege. nehmen [i:] - [3] Igel [T. beide. . trügen. Ziege. keine. Fiber. Riegel. Zug* .

Buch. Feuer.!o0ganj. taumeln. böse. braun. Scheibe. breit. kauern. bauen-. E u t e r . äugeln . deuten. Brille. Maurer. Beulen. lieben. Beule. Freude. täuschen. [d] — [ t ] . trauen. R ü b e . Beutel. blasen. zeugen . Bayer. [00] [3] euer ['o0ar]. . Blätter. Häupter. bräunen. Rückblick. Bayern [ao] [a] Auge ['aoga]. Daube. freuen. Eugen [. Traufe. Waise. haben.be. binden. zurückbleiben. Gaumen. [b] b- {vezi: A 120. Bett. Trauer. Mauern. laufen. Dau. bläuen. Kräuter. Eule. Lauge. taugen. B ü h n e . iar u n punct dedesubtul vocalei a r a t ă că aceasta este accentuată şi scurtă. B l ü t e . Ball. toben. eben. Daumen. Maier (nurne propriu) . Auster. B l u t . H ä u t e . Verbraucher -baber. bellen. Meute. Stäbe. beugen. bläu­ lich . bleiben. heute. Fiţi foarte atent la pronunţarea tatea si calitatea vocalelor1. Bäume. Zäume Consoanele Consoanele [b] — [p]. bin. de asemenea. Klaue.FONETICA Daie. Beute. bei. Zeuge. Deute. säubern 1 Sublinierea unei vocale a r a t ă că vocala este accentuată şi lungă (diftongii accentuaţi sînt. Möbel.în cuvintele compuse ausbreiten. läuten. Block. Bau. Saite. S t u b e n . braten. Boden. Treue. Bär. Träume. 122) Bahn. Mauer. î n cuvintele m o n o ­ silabice. teuer. Brom. verbringen. [g] — [k] consoanelor. blenden blblind. Brösel. brät. Freunde. brennen. b u n t . Mäuse. n o t a ţ i prin cîie o Unioară sub cele două elemente componente). Dauer. sieben. kauen.. bauen. Waldbrand. brbrüllen. loben. sauber. B r u n n e n . neben. blau. Buben. glauben. dauern. dar şi la canti­ 12. aceste semne indică n u m a i cantitea vocalei. Bauer. außer ['aosar]. rauben. Citiţi cuvintele cu glas tare. lauern. Bräutigam b. Häuser. faulen. Bote. blöken. räumen.

Klub. läppisch. köpfen. übst. Plakat. Laubwald. rupfen. Pferd. Sieb. Rüpel. dämpfen. peilen Pfad. Pfänder. Lum­ pen . Weib -lb . T r u p p e . lieblich. lobst. Wipfel. prima. Pfosten. Lupe. Laub. Liebling. prahlen. -p -b . P r u n k . Puls. stampfen. Tropfen. tapfer. habt. Pfört­ ner. doppelt. pünktlich. p l u m p . Pleuel Pneu. Körbe. Pfote. Pfennig. Pappel. Pinsel. Leibwächter. piepen. proben. Pfeil. hüpfen. Leib. tippen. Pol. Bübchen. Pfau. Pfuhl. Pfütze. robbt. Plombe.consoană surdă gabst. gelb . werben. liebst. Pfund. leb !. betäubt -»b-frsufix Stäubchen. lebst. Oper. Stümper -pfApfel. lüpfen -mpfDampfer. Grab. Dieb. pressen. 49. Klöppel. Rapier. Pleite. 121. geworben. Pflicht Plage. Erlaubnis. P u n k t . Paprika. Schnupfen. foppen. grob. plötzlich. Rupert (nume propriu) . Pächter. Schnepfe. schrubbst -ppLappen. Staub. starb. ob. prächtig. mürbe Krabbe. Preußen Psalm. Hopfen. Psychologie Papagei. gebt. plaudern. web !. schrubbt. Pirsch. Weibchen. Korb -b în cuvintele compuse ableiten. leiblich. abmachen. Pforte. pflegen. plätten. Post. Ebbe. -rb halb. Pfuschen. Robbe. Plüsch. vergilben Arbeit. Lampe. Pfand^ Pfeffer. Wappen."Pfeil Pflaster. Sippe. Kampfer. gäbst. gelber. Plebejer. Rappe. IJrbe. Psyche. Raupe . h o b t . schiebst. Peter. Planet. Taubheit -b + s E r b s e > Krebs -bh-\-consoană surdă robbst. grub. kämpfen -b-f. Pause.EXERCIŢII 87 -lb-rfo-bb- Album. prüfen. verstaubt. Knäblein. weiblich. Garbe. Turban . pneumatisch Pracht. 123) ppfpfl~ plpnprps-p- Paar. löblich. pökeln. Gipfel. Pelz. schrubben [p] {vezi: A 209. Paket. Pfirsich. Erlebnis. Süppchen Tip ab. Pfahl. Leibschmerzen. reparieren. ü b t . Papier. Preis.

Tür. amtlich. Paddel. Raubtier. drinnen. du. Thron. Ton. 224. Geschlechter. Täter. geschäftig. werden. Widder. D u f t . Titel. dröhnen. obgleich. dort. obwohl. triefen. trinken. Feuchte saftig. schrubb! [d] (vezi: A 137) ddrdsch-d-ld -nd -rd da. dem. Lernte. Staubsauger. G u t e . teuer. Schote. bedürftig. Thrazien. heftig. Kinder. Täter. Triebwagen r o b b ! . reichte. Tee. 140) Tafel. dösen. lîdda. dir. tausend. T ü t e . Adler. Wälder. dein. Radler. Ordner. I^äden. Trommel» Tropfen. Tau. deutsch Draht. Dörfer. Thermophor. Trödler. Gebärde. Mode. Taten. heulte. richtig. Teller. Treppe. leiten. dürfen . treten. W ü r d e . Freude Helden. Tiger. Teufel traben. Wandlung. geräumt -t-cht-ft-lt-mt- . Note. Bande. doch. gescholten. Obdach. tragen. drehen. Thusnelda. treiben. jeder. raten. w u r d e n . Trauer. brächte. Daumen. brauchte. Troddel. m u t i g . löten. Tor. t u n . Trubel. dich. 138. Orden. Obhut. Behörde. edel. t r ü b e n . schnoddrig -ddaddieren. Handlung. melden. Tuch. Träger. maulte. Wade. Thomas. trösten. Teil. Freunde . Täler. halten. den. Schauder. Halde. 223. drei. golden. P u d d i n g [t] ttrth- (vezi: A 221. möchte» t ü c h t i g . Köder. Süden. Sünder. bieder. treten. dünn. -d+ln-\-sufix [r Adler. dräuen Dschungel. gülden . draußen. Soda. obschon. weilte. Gulden. Nudel. Thorax. öfter. Paddler. P u l t e . Bude. das. Dänemark. heute trachten. Kladde. Tal. gelten. töricht. gereimt. träumen Theater. suchte . Redner. Barde. Ränder. Teich. beide. Grete. Dochte. Gutes. wieder. giftig. drunten. luftig. tosen. These. Ordnung . bieten. T r u n k . droben. W u n d e . d r ü b e n . senden.gg FONETICA -bb lobgierig. sämtlich. Theorie. Dächer. Thüringen.

schleust. lind. Wert. Ritt. heult Amt. mischt. löscht. tödlich. Herd. Mond. Gewitter. Schutt Stadt. v e r s t u m m t . Rad. fett. lädt. Hirten. tauschte. reimt. Land. rosten. Licht. sandte. Mädchen. feindlich. rund. n ä h m t . führte basteln. gerächt. Garten. litt. steht. Mutter . hält. nehmt. gären. v e r d ü n n t . consoană Bildnis. k u s c h t . Günter : Gau. statt. W e i d mann. Gold. kuschte. Neid bald. Götter. mault. Wild. höhnt. Feindschaft. wörtlich. Gurte . Weste. Leid. kreischt matt. Glied. Kind. Lied. geistig. Werte. gilt. Wundarzt. Geriicht. Schuld Hand. Gehöft. schadlos. Gitter. läuft kalt. Kiste. Fäuste -sehthaschte. Motte. Stündlein. führt Gast. dort. Bord Bindfaden. gut. F u r c h t . Geläut acht. wähnt. tauscht. geil. Docht. feucht Saft. Bett. Boot. M u t . kindlich. Bund. verwandt Bad. gestern. H ü t t e -dtStädte. Feld. Kindchen. Gestüt . duldsam. Gast. Gier. keift. L u f t . eingezäunt Art.. Schrott. Geist. P u l t . kauft. Rädlein. Heft. Gote. Gold. Schädling. Kindlein. Gondel. hascht. Schild. lohnt. Not. kreischte -ttPlatte. mit. laut. ' hätte.. räumt Fant. geben. g r ü ß t . w ü h l t . Torte. Tat. Wildfang -rt-st- [g] 9" (vezi: A 152) Gabe. sott. Gerät.. Göpel. Wind. g u t . Gurke. beredt. Handarbeit. wird. Gäste. Geld.' T o d . betten. hört. b u n t . Gift. Gesundcare începe heit. Landmann. Findling. stündcu o lieh. verwundbar. Beet. lustig. sind. Geschäft. ist. W ü s t e . bildsam. Hirt. bitter. Gärten. Ratte. B r u s t .. holt. raunt. nimmt. Freundschaft -t -cht -ft -lt -mt -nt -rt -st -seht -tt -dt -d -ld -nd -rd -d în cuvinţele compuse Rat. Faust. weit. Gurt. rosten. laßt. Kindheit.. Geld. gesandt. wetten. hauste. kennt. Futter. Wand. redselig. Wildnis. Gift. echt. hofft. Rest. Verwandter -&-\-sufix kundbar. und ward. heilt. kund. taucht^ leicht. währt. südlich. kommt. scheint. Gesandter. Gäulchen . Wahl. G u r t . mischte. Zelt. Rost. Geständnis. löschte.EXERCIŢII 89 Garten. randlos. R o t t e . höhlt. wandte.

Koffer. kaufen. Cupido. Segnung -Qţţ+vocala Bagger. pökeln. . streiken häkeln. knüpfen. Knöchel. o. 153. Glöcklein. Kegel. Jugend. Charta. Clique ['kllka]. Chur (nume geografice) Chlodwig. Christoph -k- Haken. klaren. Glut. Knauf. Knie. Kör­ per. Chor. schmuggeln. Große. o. Waggon "[va'gö:] [k] k(vezi: A 177. kneten. Bogen. greulich g-în cuvintele compuse Ausgabe. Chiemsee. Choral. Keil. Chrom. Woge. Egge. Flagge. Knäblein. Klingel. klopfen. 185) kahl. k r u m m . Auge. Gnom. Pauke. Cosima ['ko:zima]. Gletscher. greifen. Chronik. u. baggern. Roggen. Schmuggel. Cocktail ['kokte'. Krone. Segler. Kugel. Kneipe. r (în cuvinte de origine greacă) şi în anumite nume proprii . Träger. Kuchen. Choleriker. Kunde. Kreide. Koma. Gläser. Grete. Cholera. Fuge. Klöppel.urmat de a. kaum.l]. 158. Segen. Kiel. mögen. begegnen. Komma. k n u r r e n . gnädig . Chloroform. gleiten. kräftig. l. k l u g . Kragen. eggen. Christian. Charakter. Camping ['ksmplrj]. glück­ lich. grau. eingehen. Eugen su ix . Taschengeld. Gruppe. Vogel. Kleider knKnabe. kreuzen c—\-a. Chaos. în anumite cuvinte de origine negermană Cafe. segnen. Grille. Käfer. Kind. Glocke. 136. Ekel. Krebs. 131. Grütze. Knäuel krKragen. K u n s t . Schmuggler. Chlor. gläubig gnGnade. eigen. (sich) ereignen. Knopf. flaggen. Carmen. 125. r. Dogge. Pike. Kröte. grob. Krieg. regnen. kraus. Kater. L. Glaube. Gnu. Clown [klaon]. Kiste.90 FONETICA Glas. Hausgarten. Kehle. Fischgräte gl- -g- -y+L+ f fragen. crescendo [kre'Jsndo] eh. Chry­ santheme Chemnitz. Chronist. tragen.. Korn. klauben. legen. K r ü c k e . R ü g e . chronisch. Brokat. Glied. kleben. Regen. l. Gräte. Greis grGras.uke. Kettle klKlage. K ü s t e . Klümpc h e n .

Keks. 131) x-ks-cks-ehs-xXanthippe. Zicklein. stark. Türke -g. Weichsel Faxen. log. Orchester -k -ek Erotik. Block. trugt. leg. 177. schräg. Xylophon schlaksig knacksen. Zeug . Stück -II. Teig. Reek. bocken. Sieg. saugt. Xylograph. hocken. s ä u g t . liegst. K u c k u c k . Zeugnis. (des) Tags. Schurke. denken.EXERCIŢII 9î ~ek- backen. flagg !. klug . Bug. Akkusativ. Akkreditiv. Deck. merken. wichsen. Bänke. Tag. flaggst. siegt. Okkupant. okkult. zeigt. Taktik. ducken. t r ü g t . Rücken -kkAkkord. ticken. Feigling. Wäglein. lag. säugst. Krieg. Flugzeug. Akkordeon. Sarg. Kalk. stecken. Wegweiser. Wecker. flugs. Onkel. Sack. egg !. Weg. regsam -eh. legst. Magd. Deichsel. Zucker. Okkasion. Xaver. Berg.[gk] danken. Xenia. Wolke. Nixe. welk. sägst. Stärke. Zugführer [ks] (vezi: A 238. Büchse. feixen . eggst. flaggt -fj urmat de un sufix care începe cu o consoană unsagbar. möglich.. Werk Frack. karg. saugst. sieghaft. Feigheit. Dünkel -rkharken. Nelke. eggt. lögst. Blick. zwecks. b u k . -ks -cks Schlaks. klecksen. zeigst. Gliiekspilz . -g în cuvintele compuse Taglöhner. gg urmat de o consoană surdă lagst. Koks stracks. wog. Birke. trügst. Hacke. knicksen. Borke. bäckt. sägt. 0C^-Se> Buchse. 138. Höcker. wechseln. trägt. melancholisch. Steg. links. regt. Sakko -lkBalken. Xerxes. Balg. Buxus . Hexe. sieg­ los. Bock. Glück. trinken.în anumite cuvinte de origine negermană Melancholie. Deck. ulken -nk. Dank [dank]. Knicks . Häcksel Achsel. trunken . lögt. wogst. boxen. Burg . -gg Hag.

Fex. Zwerg. Schwüle . W u t . Faust. Diwan. Vokabel. zwan­ zig. Vlies Phantasie. schwarz. privat. frivol. fertig. Feuer flach. zwischen. Vulkan K r a w a t t e . Wurst. Zwieback. Inventar. Philanthrop. fahren. 232. vier. Vokal. sechs. L ö w e . Fleisch. S c h w u r . Flocke. wählen. zwar.92 FONETICA -chs -X Lachs. Wjnd. schwärmerisch. Feder. jeweils. 233) v- Wald. Vene. Zweck. Kaviar. Phiole. Veilchen. Konversation. Revier. Wuchs Max. frech. Schweiß. fein. wie. fünf. flößen. zwicken. Fin­ ger. nervös -w- -v- [f] -f (vezi: A 151. Violine. wann. schwer. früh Vater. wir. voll. Flur . Schwärm. Fuchs. vulgär. fräße. fühlen. Väter. zwölf. [z] — [s] 13. Wrack. Citiţi cuvintele cu glas tare. was. fliegen. galvanisch. November. Novelle. Phosphor . Fleck. Lawine. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [v] şi [/] [v] w- {vezi: 234. finden. Pho­ netik. Phrase . Ventil. Phase. v o r . Welt. Fuchs. Zweifel. Woche. fördern. schwören. Philister. geschwollen. Wunde. geschworen. K u v e r t . Veit (nume propriu) . Box. Flügel. Weg. weiß . Vieh. Folge. Frost. Fall. Dachs. Oehs. Vaseline. F u g e . fehlen. Phänomen. Zweig Bravo. Föhre. Juwel. Schwund. investieren. Feier. wringen Vasall. Physiologie . schwin­ den. Fohlen. Fläche. wer. Universität. schweigen. fällen. fix. 210) flfrvph- Fabrik. Wolf. W ü s t e . F r u c h t . Phönix. faul. frösteln. Vers. Phlegma . frisch. vibrjeren. Korvette. Schwester. Fleiß " Frage. Flaum. Fieber. J u x Consoanele [v] — [f]. wo. Klavier. zwei. feudal. färben. schwimmen. ge­ zwungen . Phantom. wöchentlich. Völker.

Huf. Snobis­ mus . Säge. Smaragd. Besen. S u p p e . Skandal. Salat. schärfen. Färse. bumsen Franse. K u r s u s . Hilfe. Nase. Telegraph (sau Telegraf). Schleuse. Citiţi cuvintele cu glas tare. Sekretär. Ferse. sie. Neffe. reif. Pensum. Öfen. Pinsel. Stufe. 220) Skala. emsig. treffen. Sketch. Efeu. Slalom. Snob. pulsen. Pause. Häuser umhalsen. Stativ. Nerv Geograph. skandieren. Skepsis. Skorpion. läse. sozial. Geographie. Slowake. Sklave. lesen. Elfe. Käfer. Symphonie . offen. säubern. sagen. Süden. Gelse. Semi­ nar. Schlaf. einsam Arsen. Lauf. smart. Slawe. Signatur. sauber. suchen. Hülse Amsel. Sozialismus. Ruf. Griff. Eifer. Küfer. böse. Prophet. Teufel hälfen. Ofen. auf. kaufen. Hose. laufen. Dativ. aktiv. Semestar. Substanz. leise. Philosophie. Busen. Graphologe. Briefe. Käufer. Seil. Skorbut. scharf. niesen. Sphinx Schaf. geholfen. werfen. sehr. David. Super­ lativ. bimsen.. H a n n o v e r . Esel. Delphin . Wölfe Harfe. seufzen Asien. Skelett. rufen. Hof. See. Schiffe . morsen. Skrupel. Summe. Skizze. dürfen. Smoking. Dorf. losen. sieben. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [z] şi [s] -i -rf -v ~ph [z] s- (vezi: A 214) Saal. Skulptur. Slowene. Bilsenkraut. Söhne. Eisen. Graphik. hausen. salopp. Risiko. Riese. Photograph (sau Fotograf). Seuche. D ü s e . steif Bedarf. Hafen. schroff. so. schlafen. sein. Philosgph 14. Wurf brav. Phonograph. Nerven Aphorismus. Larve.EXERCIŢII 93 A-lf-rf -v-ph- Affe. Sommer. schief. schürfen Beethoven ['be:tho:fan]. Sensation. Seife. Musik. Levkoje. Frevel. Hase. Subjekt. Börse -s-ls-ms-nsj-rs- [s] s- (vezi: A 215. Vesuv. September.

das. euch . häßlich. Chinese. Hündchen. ehemisch. Märchen. heiß 15. Storch. solch. Deiche. Kuß. Dolche. Schuster . sicher . Fluß. Stündchen. knus­ pern $ (sich) räuspern. Chirurgie Becher. als. laiehen. Gans daß. Fäuste fassen. Zeugnis. rosten. dich. fließen. Gas. Soße ['zo>]. Wespe. Deich. es. Dolch. [5] eh- {vezi: A 129. mächtig. s ü ß . keß. welcher. Fässer. gießen. kosten. solche mancher . vereinigt. manch. Feuchte. Chemiker. des. Maus. Espe. wispern. Haus. Childerich (nume pro­ priu). bis. Veilchen beglaubigt. mich . Küste. Kreis . R o s s e . Kessel. Gasse. (der) zwanzigste -eh- -Ich-nch-reh-chen (sufix) -ig-fco»soană -eh -ig Blech.94 FONETICA -s- -ss-ß- Aspirjn. Meister. Gefäß'. Eis. Mönche. wes. 154) Chemie. m u ß . saßen. rächen. Baß. husten. Kiste. Tücher . H a l s . fürchten Frauehen. grüßen. Chirurg. . welch. Dichter. bester. Citiţi cuvintele cu glas tare. wissen. lästern. China. Seuche Kelehe. wöchentlich. Flosse. gratis. Schoß. Elch. Schöße. Kleister. lispeln. küssen Maße. Bisse. chinesisch. flüchtig. Stör­ che. aus. Tantehen. Preußen. Biß. Moos. reichen. Haß. Boß. Cherusker. tüchtig . schnarchen. Kelch. ewig. Spieß. wenigstens. reich. durch dreißig. Strolch. Mechaniker. Meehanik. München Barchent. was. Knospe. essen. Mädchen. Lärche. Obus . Knöchel. richtig. Häuschen. horchen. frech. Eerche. flechten. Wüste . Dächer. dreißig. büßen. verständigt. basteln. Frechheit. Kindehen. Fleiß. draußen. Riß. Los. Muße. Schlösser. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [ş] şi [ x ] . -s -ß Aas. ich. F u r c h e . Roß. Bücher. Autobus. Milch. Paste. Raspel. Eiste. Feste.

Schlange. Fang. gelang. lange. trink !. Ahnung. Kranke. fangen. schwanken. hauchen. tunken. flach. winken. Raucher. gedrungen. Angorakatze. betrunken -nk- . Zwang. funken. Sprößling. Wange. kränken. Z a n k . Langobarden. pochen. Meinung. lachen. unken. lenk!. Jüngling. Woche. Buche. Bach. Rauch. Drohung. Hering . Kongo. gezwungen. pachten. tangieren. Ding. Enkel. wuchtig. buchen. gelungen. Tank. Ring. kochen. Henkel. Fiţi foarte atent la pronunţarea grupurilor consonantice [rjg] şi [ţjk]. Dach. Hangar. n o c h . Tangente. Angola. verschlungen ijg] (vezi: A 183) -ng- Angina. Kuchen. Ingrid. Zeitung -ng- bange. krank. Bauch. doch. danken. Zink Banken. Citiţi cuvintele cu glas tare. Hauch. lochen. Schlauch consoanei nazale [g] şi a 16. krachen. Flamingo. bangen. Drachen. Funke. Singular. Taueher -eh ach. Junge. sinken. Ungarn [nk] (vezi: A 185) -nk Bank. Fink. drangen. Teilung. schlank. Klang. Gemach. zwangen. Wucher. Zwilling . klangen. Joch. langen. Pranken. acht. Rechnung. Hunger. Tunke. Anglist. Fenker. trinken. blinken. Rauch.EXERCIŢII 95 [X] (vezi: A 130) -eh- Achat. Dank. Mongole. [rj] (vezi: A 182) -ng bang. Z u n g e . Range. Achtung. Gesang Feigling. Schwank. hoch. fauchen. Heilung. t r ä n k e n . Fach. Zange. Hang. hangen. nach. Ordnung. t a n k e n . Macht. Dschun­ gel. Drang. Runge. Frühling. lang. Stange. l i n k s . Unke. lenken. Singapur. Gang. Nei­ gung. Mangan.

mehren — Mähren. Maß — Moos. Acker — Ocker. Ast — Ost. redlich — rötlich. Sack — Socke. First — Fürst. Heere — höre. Eehne— Bohne. b a t — Boot. Fall — voll. walken — Wolken. Sehne — Söhne [a] [D] ab — ob. rieben — Rüben. Gericht — Gerücht. geben — gäben. Ziege — Züge [e:] [0:] Besen — Böse. heben — höben. Tier — Tür. spielen — spülen. Bart — bohrt. Elen — Ölen. Meere — Möhre. haben — hoben.96 17. Reeder — Räder [i:] - [y:] Biene — Bühne. kehre—Chöre. vier — für. schielen — Schüler. satt — sott. Brille — brülle. Fie­ ber — über. birgt — bürgt. laben — loben. Hehler—Höhle. sagen — sogen. diese — Düse. Dach — doch. Wache — Woche. Rasen — Rosen. Citiţi FONETICA următoarele perechi de cuvinte diferenţiind foarte atent vocalele şi diftongii" [a:] - [o:] aber — Ober. Eiste — . Affen — offen. Riemen — rühmen. Schatten — Schotten. dienen. Tanne — Tonne. Kiste — Küste. sieden — Süden. Grieß — grüßt. — Dünen. Riege — Rüge. Rast — Rost. Rabe — Robert. legen — lägen. Ger — Gör. baden — Boden. K a m m — Komma. sehen — säen. Matte — Motte. Meere — Mähre. brieten — brüten. Wanne — Wonne [I] [Y] bist — Büste. Segen — sägen. Kehle—Köhler. schaben — scho­ ben. Ehre — Ähre. lesen—lösen. Kinder — Künder. mieten — Mythen. Trieb — t r ü b . liegen — lügen. wallen — wollen. Stete — Städte. stehlen — stählen. Saal — Sohle. Wagen — Wogen. R a t t e — Rotte. Hindin — Hündin. sieben — üben. Beete — bäte. zagen — zogen [e:] [s:] Beeren — Bären. Seele — Säle. lesen — läsen. Ader — oder. Falke — Volk.

Ton — Tonne. S t a a t — Stadt. Sehne — Senne. Sohlen — sollen. schief — Schiff. Buhle . elf — zwölf. Ekel — Ecke. ihnen — innen. fehlt — Feld. Floß . lecken — locken. Bohne — Bonne. Helle — Hölle. nach — Nachen. vier — vierzehn. Bienen — binnen. nisten — Nüstern. wirft — Würfel [s] ~ Ece] bellen — Böller. bieten — bit­ ten. Bier — Birke [o:3 - [o] 1 Ofen — offen. siezen — sitzen. Elfen — Wölfe. Rist — rüsten. Keks — keck. rote — Rotte < hoch — Hochzeit. legt — leckt. H u h n — Hund. wohl — voll.Bruch. spricht — Sprüche. Mächte — möchte. ihr — irr. h a b t —hast. Wärter — Wörter Ca:] [a] Aale — alle. schlief — Schliff. vor — Vorteil. Schloße — Schloß. Recke — Röcke. W a h n — Wanne [e:] - M eben — Ebbe.floß. Sohn — Sonne.J o t [u:] [U] Buch . bahnen — bannen. Rogen — Roggen. prusten — Brust. Kerbe — Körbe. Urwald . wichtig — tüchtig. fuhrt .ob. Mist — müßte. stecke — Stöcke. stehlen — stellen. Rechen — röcheln. her — Herr. ruchlos — Geruch.Bulle. sticken — Stücke. Wohl — Wolle.EXERCIŢII S7 Düste.Kuß. scharen — scharren. strafen — straffen. Schote — Schotte.Urteil 7 — Gramatica practică a limbii germane . Ahn — an. Saat — satt. Obst . Stahl — Stall. Muße — muß. groß — Gosse. Weg — weg. J o d . Haken — hacken. Maat — m a t t . wir — wirr. Iren — irren. kam — Kamm. kennen — können. sie — sich. ihn — in. R u h m — R u m . Tuch .Tusch. Gruß . Hof — hoffen. Eotse — Dotter.F u r t . K a h n — kann. Schnee — schnell. Miete — Mitte. habe — hat. Miene — Minne. wen — wenn [i:] [I] ihm — im. Droge — Dogge. Koma — Komma. raten — Ratten. Moos — Most. Kehle — Kelle. fahl — Fall. Eos — Schloß. Robert — Robbe. Stil — still. wohne — Wonne. ticken — Tücke.

Haus — Häuser. logen sogen wogen — lögen — liegen — lügen sägen — Segen — sögen — siegen wägen — wegen — wögen — wiegen heben — höben — Hiebe Träger Fähre leben . heiter — Häute. Feier — Feuer. Keile — Keule. . Geleit — Geläut. lauft —läuft. Eile — Eule.. Traum — Träume.. zeigen — zeugen [ao] — [00] Baum — Bäume. leiten — läuten. [>.. reiben — Räuber.98 FONETICA [ae] [00] Beile — Beule.. heilt — heult. Faust — Fäuste. heiser — Häuser. Rabe . blau — bläulich. kam Saat B. Taut — Häute.Leute. freien — freuen. Zaun — Zäune. frei — Freude. ragen . Saum — Säume. Braut — Bräute. E a u t ... feil — Fäulnis. regen Rebe käme sät — seht [ao] Aue Augen Baude faul Faust Kieme sieht [00] euer Eugen Gebäude Fäulnis Fäuste [ae] Eier eigen beide feil feist lieben Riegel— rügen Rübe trögen Hubert.h o b e n trügen — trugen -. Citiţi următoarele serii de cuvinte. Eiter — Euter. beim — Bäume. drei — treu. sau­ — ber — säubern. tragen fahren laben . haut — heute.. eigen — Eugen. rauben — Räuber. cu glas tare. Fiţi foarte atent la diferenţierea voca­ lelor şi diftongilor.[a:] lagen sagen wagen haben. Eier — euer. Raum — Räume.. Reihe — Reue.] lägen [e:] — legen >:] ti:] [y:] [u:] [o:] . laut — läuten. 18. Meise — Mäuse. F r a u — Fräulein.t r o g e n führen — fuhren loben Rogen Robert Koma -- . Seile — Säule.

EXERCIŢII 99 Frau Frauen grau Haus laut Maus rauben rauchen Raum Schauer - Fräulein freuen gräulich Häuser läuten Mäuse Räuber räuchern Räume Scheuer - frei freien greinen heiser leiten Meise reiben reichen Reime scheinen foarte atent atît consoanele cît si 19. vocalele! diferenţiind [b] [p] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) haben laben Rabe Waben neben sieben Rübe liebe oben stauben rauben Bein Beil — — — — — — — — — — — — Happen Lappen Rappe Wappen neppen Sippe Rippe Lippe stoppen Staupe Raupen Pein peilen [d] [t] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) Lade Made Schaden Wade Feder Reeder reden weder Leder bieder Flieder wieder Mode oder Fuder Weide Seide — — — — — — — — — — — — — — Latten Matte Schatten Watte Vetter Retter retten Wetter Letter bitter Flitter Gewitter Motte Otter Futter Weite Seite [s] [g] [k] [zj Vocală lungă Vocală scurtă Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) (sau diftongi) nagen ragen wagen zagen — — — — Nacken Racker wacker zacken Gase Hase lasen Rasen — — — — Gasse hassen lassen Rassen . Citiţi următoarele perechi de cuvinte.

ländlich — Kind. [z] în anumite poziţii.190 FONETICA legen Regen Säge Stege wegen fliegen siegen stiegen rügen Krüge — — — — — — — — — — lecken Recken Säcke stecken wecken flicken sickern ersticken Rücken Krücke Besen Wesen äsen fräsen Riese Biese Wiesen Geisel Meise Weise — — — — — — — — — besser wessen essen fressen Risse Bisse wissen Geißel Meißel weiße 20. [d]. Blasinstrument — liest. hab. lebt. gab — lebst. geliebt. fragte. fraglich sagst. Glasfabrik — Maus. Preisaus­ schreiben [g] — > fragen sagen tragen wagen Tage Wege — fragst. leiblich — Weib. trug. trag. weiblich [k] [d] Räder Länder Kinder Rinder Winde wildern [z] blasen lesen Gläser Mäuse Häuser preisen > [t] — Rad. Habsucht — gibst. Liebling — Leib. Radkranz — Land. unwegsam . lies. gibt. unsäglich — trägst. gehabt. Rindfleisch — Wind. blies. Windfang — Wild. Wagnis — Tag. Citiţi următoarele serii de cuvinte şi fiţi foarte atent la asurzirea consoanelor sonore [b]. [g]. (zu) Lebzeiten — liebst. leb. Wildspur > [s] — bläst. Mäuschen — Haus. sag. täglich. unerträglich — wagst. lieb. Kindheit — Rind. [b] haben geben leben lieben Leiber — Weiber > [p] — habt. häuslich — Preis. Tagarbeit — Weg. wagt. lesbar — Glas.

MORFOLOGIA .

.

wegen conjuncţia (das und. lernen. gehen hier. der erste. aber. immer in. gut pronumele (das Fürwort): ich. interjecţia (das o ! ach ! o weh! — das Dingwort) : Bl Geschlechtswort): . halb Zeitwort): Umstandswort): Verhältniswort): Bindewort): darum Empfindungswort): arbeiten. an. schön.er numeralul (das verbul (das adverbul (das prepoziţia (das Zahlwort): eins. heute. aus. jed. kein adjectivul (das Eigenschaftswort): fleißig. Kind. articolul (das der.P A S T I L E DE VORBIRE (Die Wortarten) Cuvintele limbii germane se grupează — ca şi în limba română — de regulă în zece clase. numite părţi de vorbire. Genossin. Acestea s î n t : substantivul (das Hauptwort Genosse. mein. denn. er. ein. für. dieser.

der — die . cui?) wem? (cui?) wen? was? (pe cine? ce?) B 6 .104 MORFOLOGIA B2 Unele părţi de vorbire îşi modifică forma pentru a exprima diferite raporturi şi nuanţe gramaticale. der erste — die ersten î n limba germană există patru Cazul Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ (Nominativ-Werfall) (Genitiv-W esfall) (Dativ-W emfall) (Akkusativ-Wenfall)l cazuri: întrebarea corespunzătoare wer? was? (cine? ce?) wessen? (al. der erste b) feminin (weiblich): die Frau. Substantivul. ein guter Arbeiter. gute Arbeiterin. das erste B 5 Distingem două numere: a) singular (Einzahl) b) plural (Mehrzahl) der Mann — die Manner . sie. a. altele nu. der. die. das ein gutes Kind. der gute Arbeiter— die guten Arbeiter. er. es. ai. die erste c) neutru (sächlich): das Kind. adică sînt flexibile. număr şi caz. eine. adjectivul. ale. forma după gen. ich — wir. Adverbul (vezi B 12) Prepoziţia Conjuncţia Interjecţia şi numeralul îsi modifică î n limba germană există trei genuri: a) masculin (männlich): der Mann. adică sînt neîlexibile. articolul. Părţile de vorbire p o t fi deci clasificate în două mari grupe : Părţi de vorbire flexibile Părţi de vorbire neflexibile Substantivul Articolul Adjectivul Pronumele Numeralul (vezi B 11) Verbul B 3 B 4 1.

articolului. des ersten altele nu suferă nici un fel de modificări: einerlei 5. număr şi caz. şi forme determinate de persoană: pers.I. kürzer c) gradul superlativ (Höchststufe): der schönste. La unele pronume deosebim. Verbul îşi modifică forma d u p ă : a) b) c) d) e) persoană număr mod timp diateză ich frage (pers. Unele adverbe îşi modifică forma după gradele de comparaţie : a) gradul pozitiv: gem b) gradul comparativ: lieber c) gradul superlativ: am liebsten 6. Adjectivul suferă pe lîngă modificările de formă determinate de gen.sg.) — wir fragen (pers. der kürzeste 3.Lsg. mod.II-a. I pers.) ich frage (pers. a II-a pers.) — du fragst (pers.PĂRŢILE DE VORBIRE 105 Modificarea substantivului.pl. Părţile de vorbire declinabile se mai numesc şi noniina (singular: notnen).a. adjectivului. g 14 B 15 B Î6 .I. pronumelui şi numeralului după cazuri se numeşte declinare (die Deklination — die Beugung). mein dein sein — unser — euer — ihr B 7 B 8 B 9 B 10 4. Unele numerale suferă modificări de formă: der erste. trecerile de la o parte de vorbire la alta fiind foarte frecvente în limba germană. — ihr.sg. kurz b) gradul comparativ (Mehrstufe): schöner. — sie. între diferitele părţi de vorbire nu sînt graniţe fixe. timp şi diateză se numeşte conjugare (die Konjugation) Părţile de vorbire neflexibile se numesc particule (în sensul larg al cuvîntului). 2. a III-a ich du er — wir. număr. număr şi caz şi modificări cerute de gradele de comparaţie: a) gradul pozitiv (Grundstufe): schön. pe lîngă formele determinate de gen.) er fragt (indicativ) — er frage (conjunctiv) ich frage (prezent) — ich fragte (imperfect) ich frage (activ) — ich werde gefragt (pasiv) B îl B 12 B 13 Modificarea verbului după persoană.

.. de multe ori. fără să-şi modifice forma. se pot forma prepoziţii sau conjuncţii: der Dank (substantiv) -> dank (prepoziţie) während (participiul prezent al verbului währen) ->. de la der Morgen) ->• morgens d) Din substantive.. spannend..sg. statt zu antworten conjuncţie = în loc să răspundă seit einem Jahr prepoziţie = de un an .während (conjuncţie) e) Unul şi acelaşi cuvînt. seit ich hier bin conjuncţie = de cînd sînt aici B 18 B 19 B 20 B 21 .. de la der Abend) ->• abends (des) Morgens (G.106 MORFOLOGIA B 17 De exemplu: a) din orice parte de vorbire se pot forma substantive.. während es regnete conjuncţie = în timp ce ploua statt einer Antwort prepoziţie = în locul unui răspuns ...sg. verbe la participiu etc. fenomen numit substantivizare: alt ->• der Alte ich ->.das Ich essen -* das Essen fünf -> die Fünf aber -*• das Aber b) Participiüe se întrebuinţează. ca adjective. ausgezeichnet c) Din substantive la o formă declinată se pot forma adverbe: (des) Abends (G. fenomen numit adjec­ tivizare : reizend. poate îndeplini funcţia de prepoziţie sau de conjuncţie: während des Regens prepoziţie = In timpul ploii .. Participiul prezent: lächelnd — das lächelnde Kind Participiul perfect: übersetzt — der übersetzte Text Din verbele la participiu se pot forma adjective.

die Müdigkeit. der Tisch. der Sohn C 2 Substantivele concrete se subîmpart în substantive proprii şi comune. fenomene din natură.SUBSTANTIVUL (Das Substantiv — Das Hauptwort — Das Dingwort) Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe. der Franzose C 3 — nume de evenimente istorice : der 23. die Freundschaft C 1 CLASIFICAREA SUBSTANTIVELOR DUPĂ SENS SUBSTANTIVE CONCRETE ŞI ABSTRACTE (Konkreta — Gegenstandsnamen und Abstrakta — Begriffsnamen) Substantivele eonerete denumesc fiinţe şi obiecte care în generai pot fi percepute cu ajutorul simţurilor: die Mutter. lucruri. spre a le deosebi de altele din aceeaşi cate­ gorie. de exemplu: — nume de popoare: der Rumäne. însuşiri. stări. Observaţie î n limba germană toate substantivele se scriu cu iniţială majusculă (vezi P 138) : . Dezember . der 30. das Buch. der Sturm. 1. die Bank. August. der Deutsche. relaţii între oameni. Substantivele proprii (Eigennamen) denumesc numai anumite categorii de fiinţe şi lucruri. das Übersetzen. die Schule. das Kind. der Sohn. acţiuni.

Substantivele comune (Gemeinnamen) denumesc fiinţe. Vasile Alecsandri.Bukarest" — titluri de ziare. die Karpaten. die Milch. der Baum C 6 b) nume colective (Sammelnamen) . Peter. Friedrich Schiller — numele lunilor anului: (der Monat) April. Mai. : die Bahnhof Straße.. Neue Berliner Ilhistrierte.Rot Grivifa". Substantivele comune se subîmpart î n : a) nume apelative (Gattungsnamen) . das Wasser. de acelaşi fel. fenomene etc.. pieţe e t c . die Universität . fiinţa sau obiectul izolat numindu-se altfel decît totalitatea : die Geschwister ( = Bruder und Schwester) das Heer ( = viele Soldaten) das Gebirge ( = viele Berge) £ 7 c) nume de materii sau substanţe (Stoffnamen) . das Obst. ele se referă la o categorie de obiecte sau fiinţe. reviste. părţile ale obiectului poartă denumirea întregului: das Leder. der Wald. der Hund. considerate ca un întreg. lucruri. die Donau.108 MORFOLOGIA — nume de persoane: Anna. Bukarest — numiri ale întreprinderilor şi instituţiilor: die Eisenbahnwetkstătten . das Dorfmuseum — nume de străzi. Erlkönig — nume de clădiri: das Goethehaus. der Platz des Palastes der Republik C 4 C 5 2. das Singen . sau la un singur obiect sau o singură fiinţă din categoria respectivă: das Tier. das Eisen. ele se referă la o pluralitate de fiinţe sau obiecte identice. August — numiri geografice: Rumänien. das Lernen. die Butter mai mici C 8 Substantivele abstracte exprimă — în opoziţie cu cele concrete — : — acţiuni: das Gehen. opere literare: Neuer Weg.

die Tugend. de exemplu. deşi t o a t e trei denumesc obiecte. Este. ein Vater. De multe ori lipseşte chiar concordanţa dintre genul natural şi cel gramatical. keine Tochter — das weibliche Geschlecht): 3. kein Haus — das sächliche Geschlecht): I n limba germană există doar puţine reguli precise privind determi.. die Zufriedenheit. eine Mutter. die Gabel de gen feminin. das Weib etc. kein Lehrer ^ Geschlecht): w 2.SUBSTANTIVUL 109 — stări: die Freude. de genul neutru substantive c a : das Brüderchen. absolut necesar ca fiecare substantiv să fie învăţat cu articohil său. iar der Teller este de gen masculin.C 10 narea genului gramatical al substantivelor. genul neutru (das Neutrum das Kind. das Fräulein. die Tapferkeit — însuşiri fizice : die Kraft. die Teuerung — însuşiri psihice : die Klugheit. deşi desemnează fiinţe. das Messer de gen neutru. Astfel sînt. das Schwesterchen. genul masculin (das Maskulinum — das männliche der Mann. ein Mädchen. Numai cu oarecare aproximaţie se poate determina genul substantivului după înţeles sau după terminaţie — căci regulile acestea comportă multe excepţii. de aceea. die Schönheit — relaţii între fiinţe sau obiecte: die Ähnlichkeit GENUL SUBSTANTIVELOR î n limba germană există trei genuri gramaticale : 1. genul feminin (das Femininum die Frau. .

der Blitz. numele proprii sau comune denumind fiinţe de sex băr­ bătesc : ~~~-—-——_^__ der Mann. der Westen e) numele fenj)mgndor_jnaturii: der Regen. (dar: der Rabe etc. der Basalt. der Großglockner . C 12 b) nun^iß--amMm^maLQZL. Paul. der Tischler. der Mittwoch etc. der Schnee. Excepţii: die Nacht. der Winter Excepţie: das Frühjahr C 13 c) numele hmil^ der Januar. der Quarz. der Kalk Excepţie: die Kreide C 18 h) cele mai multe nume de munţi: der Moldoveanu. die Frühe C 14 C 15 C 16 C 17 d) . der Granit. der Brocken. după înţeles a) în general. der Rumäne. der Ivöwej der Hahn. der Herbst. der Hund. der Passat (dar: die Bora) g) numele mineralelor şi ale rocilor: der Glimmer. der März. der Feldspat. der Morgen. das Söhnchen.numele punctelor cardinale: der Norden. der Abend etc.110 MORFOLOGIA DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR MASCULINE C 11 De genul masculin sînt: 1. der Wolf. der Hagel. der April etc. der Tau. der Montag. der Dienstag. der Frost f) numele vînturilor: der Föhn. der Donner. der Sommer. die Drohne etc. der Süden. der Student. pentru mascul şi femelă. der Taifun. der Osten. der Frühling. der Mittag.

dxr Klaps. der Franken (dar: die Mark. der Aktionär. das Lesen. das Zimmer. das Schreiben. das MitteZ. der KanflZ. der Schädling (dar: die Reling. das SiegeZ etc.) der Rege«. der Teller (dar : die Butter. der Juvelier -ier [ie] : der Bankier. der Frank. das Zeiche« etc. der Ball. der Realismws. der Klee. der See. der Organismus 1 In -e» se termină şi infinitivele substantivizate. der Graphiker. der Kavalier. der Divide»«! der Stude»Z. der HobeZ (dar: die GabeZ.) der Teppich. der WissenschaftZer der Frühling. pentru substantivele ter­ minate în -ment vezi C 47) . die Krone. der Archivar der Sekretär.SUBSTANTIVUL 111 i) multe nume de monede: der Leu. das Fenster etc. der Bottich. der HimmeZ. der Orkan der Kapitä» der Summa«« 1 der Afrikaner der 'Musikant. der Residenz (dar : das PatenZ. der Konsona»Z der Bibliothekar.asZ der Autobus. der Dollar. Acestea sînt '^să fără excepţie de genul neutra: das Lernen. deoarece sufixul este -ing. der Essig. der Fahr«'. der Forint. der Sperling. der Tee der ArtikeZ. der Amateur.'der Lehrer. die KugeZ. der Gulden. die Lira. der Sozialism«s. der Kontine«Z. die Feder. der Lew. der Philharmoniker -Ismus : der Kommunis-MMS. das Pfund Sterling). der Trolley&ws der Subtrahe««". C 19 2. der Käfjg (dar: das Reisig) der Tisch/er. der AspirawZ. -a!: -an : -an : -and : -üner : -unt r -ar : -är : -ard : -ast: -bus : -end : -ent: . der Frisewr -graph : der Geograph -ier[i:r] : der Pionier. der KünstZer.) der Arbeiter. der Wagen (dar: das Kisse». der Schnee. der Böge». -et: der PlaneZ -eur: der Ingenieur. după terminaţie a) cele mai multe substantive -ee : -el: -en 1 : -er : -iefa : -ig : -Ier : -ling : -s : terminate în: C 2( der Kaffee.făcînd p a r t e ' d i n rădăcină) der Schnaps. der Vortier -iker : der Mechaniker. der PokaZ (dar : das MateriaZ) der Ozean. der Rubel. der Offizier. der Kranich der Honig. der Parlamentär (dar : der sau das Militär) der Kommunard der Kontras/. -l. der Schwips b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană • C 21 der AdfflîraZ. der Schilling. der Pfennig. der Vulkan.

die Buche. die Traube. die Henne (dar: die Ameise. die R a t t e etc. der Artist. der Gt&phologe Agronom. die Mandoline. die Tochter. die Fünf . die „Bremen" f) numele unor instrumente muzicale: die Bratsche. pentru mascul şi femelă . die Rumänin. der Flieder. der Motor. das Akkordeon. der Astronom Professor. die Löwin. das Fdelweiß) d) majoritatea numelor de fructe : die Birne. Demokrat Philologe. der Regulator Fhilosoph Modws. die Maus.1Î2 -ist: «krat: -löge : -nom: -or: -soph : -us : der der der der der der der MORFOLOGIA Kommunist der Sozialist der Optimul. der Kasws (dar: das sau der 'Virus) der Jurist DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR FEMININE C 22 De genul feminin sînt: 1. die Geige. das Saxophon) C 28 g) numerale cardinale substantivizate: die Eins. das Weib. die Taute. die Tanne. după înţeles a) în general. die Eiche. die Tinde (dar: der Akorn. die Schlange. die Lilie. der Pfirsich C 26 C 27 e) cele mai multe nume de vapoare: die „Transilvania". die Flöte. die Erle. numele proprii sau comune ale fiinţelor de sex feminin: die Frau. die Wölfin. die Nelke (dar: das Veilchen. das Mädchen) C 23 b) multe nume de arbori: die Fichte. die Orgel. die Hündin. die Kastanie Excepţii: i der Apfel. die Rose. Anna. die Zehn. der Holunder) C 24 C 25 c) multe nume de flori : die Tulpe. das Fräulein. die Trommel (dar: das Klavier.

die Garderobiere. die Plaudere«. das Erbe) "ei: die Bücherei. die Spielerei "heit: die Scliönheit. die Lotterie (dar: das Genie) Materie. die ~Emaille. die Bildung. die Musift. die Kultur. die Defensive Miliz. die "Etikette. după înţeles a) în general numele fiinţelor das Kind. die Verwandtschaft "ung : die Acntung.SUBSTANTIVUL 113 2. die Etage Medaille.de. die "Literatur. das Lamm S — Gramatica practică a limbii germane tinere: € 31 . die Studenţi» "keil: die Fruchtbar/îeii. die "Folie Politik. die Liebe. die Toilette. die FakuUäL die Qualität Natur. die "Portiere Zigarette. die Höflich&eif. die Physik Kamille. după terminaţie a) substantivele cu următoarele sufixe de origine C. die Kombine.a ü l e: -üne : -anz : -eile : -enz : -ere : -ette: -ic : -ie [fe] : -ik : -ille : -ine : -isse : -ive : -iz : -ose : -sis : -(t)ion: -tat: -(t)tH': -tire : die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die Kamera. 29 germană: "de: die JS-vm. die Familie. die Figur "Lektüre. die Schokolade Garage. die Treue (dar: das Auge. die Zitadelle. die Morelle Audienz. das Fohlen. die Kanaille Wigräne. die Marmelade. die "Sektion. die Fabrik.? Misere. die Differe«. die "Pinzette Geographie. die Prämisse. die Noti^ Neurose. die "Fontane. die Reportage. die Dosis "Nation. die Furunkulose (dar : der Matrose) Basis. die Freque«^. die Prokura (dar : das Sofa) Brigade. die "Narzisse Alternative. die Bürde (dar: das Unde) "e : die Höhe. die "Nahrung b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană : -a : -ade: -age : . die Gravüre. die Kalorie. die Broschüre C 30 DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR NEUTRE De genul neutru sînt: 1. die 'Kindheit. die Wunde. die Dista«^ "Bagatelle. die Justiz. die Lehren«. die Pupille Kabine. die Moräne "Bilanz. die Eigenschaft. die Tuberkulose. die "Union Universi/äi. die Eleganz. die Fremde. die "Erde. die Übung. die Freundlichkeit "Schaft: die Freundschaft. die Aula. die Einheit "in (neaccentuat) : die Genossi«. die "Margarine Kulisse. die Ballade. die Ära.

der Sudan. das Silber. exprimînd o noţiune abstractă: das Neue. das neue Rumänien. (der) Haag C 40 3. das Singen g) adjectivele substantivizate. die Adria 2. das Rind. das Schlechte li) numeralele fracţionare : das Drittel. majoritatea numelor de ţări. das Sechstel. der Schwefel. die Moldau.114 MORFOLOGIA C 32 C 33 b) numele de animale domestice (folosite pentru mascul şi femelă): das Pferd. -a : die Tschechoslowakei. die Normandie. die Sowjetunion C 38 C 39 c) unele nume de ţări şi de regiuni ca: die Schweiz. -ie. das Schaf. das moderne Bukarest C 36 C 37 Excepţii: 1. die 'Vereinigten Staaten (von Amerika). das Blei. das Schwein. das Gold. die Volksrepublik Polen. Sînt de gen masculin: Unele nume de ţări. die Lausitz. das Gehen. das Geflügel C 34 d) cele mai multe nume de metale şi cele de elemente chimice: das Eisen. Se folosesc numai la plural: Unele nume de ţări şi de grupe de insule ca: die Niederlande. Union: die Sozialistische Republik Rumänien. das Schöne. das Getreide. de regiuni şi de localităţi ca: der Balkan. -e. die Deutsche Demokratische Republik. Sînt de gen feminin: a) numele ţărilor şi ale regiunilor terminate în -ei. de regiuni şi de localităţi: das alte Europa. (der) Jemen. die Dobrudscha b) numele de ţări în a căror componenţă intră substantivele Republik. das H u h n c) multe nume colective (în special cînd sînt formate cu prefixul geşi terminate în -e): das Gebirge. die Ukraine. das Viertel . (der) Iran. die Krim. (der) Irak. die Antillen C 41 C 42 C 43 f) infinitivele substantivizate: das Lernen. die Türkei. das Helium. das Gute. das Brom (dar: der Stahl. die Bronze) C 35 e) numele continentelor. das Banat.

das Fakt«m -ut: das InstitwZ C 47 GENUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE Substantivele compuse primesc genul substantivelor de bază (vezi C 185) : C 48 der Augenblick die Volksuniversität das Warenhaus (das Auge + der Blick) (das Volk + die Universität) (die Ware + das Haus) . die Fäulnis. das Dogma. două substantive terminate în -tum sînt de genul masculin: der Reichem. der Irrtum b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană: -em: das Poem. das Eigen?«?»! Excepţii: die Drangsal. die Erlaubnis. das Häcksel (dar: der Stöpsel) Viertel Altertum. das hohe D. das Album. die Mühsal. das Amulett. die Trübsal. das Gefängnis Schicks«/. das Cis 2. das Segment ~ol: das KarboZ -um : das Musewm. das Theore» -ett: das Menuett. das Daboratorium. das Thema. die K e n n t n i s .SUBSTANTIVUL 115 i) diminutivele : das Väterchen. das Aquarium -ma: das Komma. das Nikotin -inro : das Stipendium. das Argument. das Mütterchen C 44 C 45 C 46 j) numele literelor alfabetului şi ale notelor muzicale : das A. das' Drama -ment: das Dokument. das Z. das Hüiett -id : das Oxitf -in (accentuat) : das Benzi«. die Empfängnis. das B ü n d e l t e « Vräulein Ereignis. das Labs«/. după terminaţie a) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine germană: -ehen -lein : -ais : -sal: -sei: -tel: -tarn : das das das das das das das Mädchen. das Scheusal Rats«/. die Finsternis.

das Kino deşi cuvîntul care stă la bază este der Kinematograph . chiar dacă cuvintele lor de bază sînt de alt gen [der Berg. der Anteil)*. altele — mai puţine la număr — sînt de genul neutru. Cîteva substantive izolate : der das j das die Mittwoch. Numele de oraşe — substantive compuse — sînt de genul neutru. das bekannte Erfurt € 51 < C 52 C 53 3.116 MORFOLOGIA C 49 Excepţii: 1.: der Vorteil. die Furt) : das alte Wittenfeei'^. unele substantive compuse cu Teii sînt de genul masculin (de ex. Din această cauză. der Nachteil.(=_^jg_Rumänische Kommunistische Partei) VdKJ {— deZ-Ygrband der Kommunistischen Jugend) DDR [= die Deutsche Demokratische Republik) Akku ( = der Akkummulator) Lok (— die Lokomotive) Labor (= das Laboratorium) O-Bus ( = der Oberleitungsomnibus — der Trolleybus) C 55 Excepţii: das Foto deşi cuvîntul care stă la bază este die Fotografie S . Großmut. Cuvintele compuse cu Meter sînt: a) de genul masculin dacă exprimă o unitate de măsură: der Kilometer b) de genul neutru dacă arată un instrument de măsurat: das Barometer. deşi cuvîntul de bază este der Mut Observaţie C 50 Substantivuk. se întrebuinţează şi la genul neutru. das Thermometer GENUL SUBSTANTIVELOR DIN C 54 FORMATE DIN INITIALE FRAGMENTE SAU Substantivele formate din iniţiale sau din fragmente au genul substan­ tivului care stă la baza prescurtării (vezi C 214—221) : . deşi cuvîntul de bază este die Woche Abteil.die der die der die das der RKP . . \ ^ i -i fdeşi cuvîntul de bază este der Teil GegenteilJ y •——•. 2.Td£.

uniunea die Bünde das Bund mănunchiul die Bunde . panglica . -dAe Bänder der Bauer ţăranul die Bauern das (mai rar der) Bauer colivia die Bauer der Bund alianţa.die Bände legătura. clip? uns Moment împrejurarea (fie See marea der See lacul der Verdienst cîştigul das Verdienst meritul der Weise înţeleptul die Weise melodia Plural die die die die die die die die die die die die etc. Jungen Jungen Kunden Kunden Momente Momente Seen Seen Verdienste Verdienste Weisen Weisen SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMĂ EA SINGUEAR DAR CU ÎNTEEES DIFERIT SI CU FORME DE PEURAE DIFERITE Singular ier Band das Band das Band Plural C 58 volumul. uneori chiar şi acelaşi înţeles. deşi au aceeaşi formă. au totuşi genuri diferite. tomul . lanţul -die Bande legătura materială sau ab­ stractă . SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMA EA SINGULAR ŞI PEURAE C 57 DAR CU ÎNŢEEES DIFERIT Singular der Junge băiatul 'itlgg^Junge puiul (de animal) Ber Kunde clientul jjie Kunde vestea <ier Moment momentul.SUBSTANTIVUL 117 SUBSTANTIVE CU GENURI DIFERITE C ^6 Există în limba germană un număr de substantive care.

r . emblema impozitul cîrma." > der die der die die das der die der das der das die das der das Chor sau das Chor Erbe Erbe Flur Flur' Gehalt Gehalt Hut Hut Kiefer Kiefer Leiter Leiter Mark Mark Mast Mast Reis Reis Schild Schild Steuer Steuer Tor Tor MORFOLOGIA •«-»_~. die Markstücke. Markscheine — die Maste(n) die Masten — die die die die die die die Reiser Schilde Schilder Steuern Steuer Toren Tore i ff C 59 SUBSTANTIVE DE GEN OSCILANT der der der der der das der das der sau sau sau Sau sau sau sau sau sau die das das das das der das der das Abscheu Bonbon Dotter sau die Dschungel Filter Gelee Gong Gummi Katheder der der der der das das der der das sau sau sau sau sau sau sau sau sau etc. vreascurile scutul firma. Zubehör . corul corul (loc în biserică) moştenitorul moştenirea coridorul cîmpul. volanul nebunul poarta die Chöre die Chöre. Chore die Erben — die die die die die die die die die die die Flure Fluren Gehalte Gehälter Hüte _ Kiefer Kiefern Leiter Leitern Mark.118 der *-der /der Vas «der die der das der die ^^v. . cîmpia conţinutul. das das das das der der das das der Keks Knäuel Kompromiß Lampion Liter Meter Plaid Rada.. volumul salariul pălăria paza maxilarul pinul conducătorul scara marca (moneda) măduva catargul îngrăşarea (vite) orezul mlădiţa.

fie numai la plural.SUBSTANTIVUL 113 NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR Ca şi în limba română. das Vieh. das Leder C 64 . die Donau C 61 — nume de persoane: Mihail Eminescu. C 162) — denumiri ale evenimentelor istorice: der 23. pluralul (der Plural. Friedrich Schiller (vezi C 161. das Getreide. î n mod obişnuit. die Mehrzahl). C 60 Există însă un însemnat număr de substantive defective de număr. das Obst. Numai la singular se întrebuinţează: a) în general numele proprii [vezi C 3) : — denumiri geografice : Rumänien. în limba germană distingem două n u m e r e : singularul (der Singular. un substantiv are o formă pentru singular şi o formă pentru plural: der Mann die Frau das Kind — die Männer — die Frauen — die Kinder jj . das Publikum C 62 C 63 Observaţie Numele colective se întrebuinţează şi la plural cînd exprimă o plura litate limitată. die Einzahl). adică substantive care se întrebuinţează fie numai la singular. das Fleisch. die Butter. das Laub. das Gold. SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMĂR 1. individualizată : das Regiment — die die Familie — die Regimenter Familien c) nume de materie întrebuinţate cu înţeles general: die Milch. August b) multe nume colective: das Geflügel.

einige Schritt weiter Observaţii €71 1. întrebuinţate cu înţeles concret se pot folosi şi la p l u r a l : der Tanz (dansul) — die Tänze die Grausamkeit (actul de cruzime) — die Grausamkeiten die Schönheit (aspectul sau elementul frumos: femeia frumoasă) — die Schönheiten C 67 C 68 e) infinitivele substantivizate : das Lernen. dacă sînt precedate de un numeral cardinal (mai mare decît 1) sau de un numeral nehotărît: zwei Fuß breit.120 MORFOLOGIA C 65 d) în general substantivele abstracte: die Ehrlichkeit. Hier sind zwei Gläser mit Bier. C 72 2. vier Paar Schuhe. Dutzends von Arbeitern besuchen den Klub der Fabrik. zwei Waggon Eisenerz. zehn Blatt Kohlepapier. das Glück. Die Säcke werden gesondert berechnet. C 7§ g) substantivele de genul masculin sau neutru care exprimă măsuri şi cantităţi. der Fleiß Observaţie C 66 Substantivele abstracte. zwanzig Sack Zement. ele se întrebuinţează şi la p l u r a l : Der Tisch hat vier Füße. das Böse neutru: Observaţie C 69 Denumirile culorilor se întrebuinţează şi la plural pentru a exprima diferite n u a n ţ e : Die zwei Rot ergänzen sich. das Gehen. drei Glas Bier. drei Dutzend Taschentücher. Dacă aceste substantive exprimă obiectul concret ca a t a r e fără să indice măsura sau cantitatea. die Güte. Substantivele de gen feminin se întrebuinţează şi la p i u a i : zwei Flaschen Bier drei Tonnen Eisenerz vier Portionen Eis fünf Schachteln Streichhölzer drei Tassen Tee care exprimă măsuri sau cantităţi . das Streben f) adjectivele substantivizate dacă sînt de genul das Schöne. die Liebe. das Wissen. das Gute. An der Rampe stehen zwei Waggons mit Eisenerz. Einige Paare drehten sich noch im Kreise.

di Einkünfte. die Geschwister. die Spesen. Denumirile monedelor care se termină plural chiar atunci cînd exprimă valoarea: Das Buch kostete drei Kronen. die fünf ^ '^ 2. die Röteln d) de cele mai multe ori. die Spirituosen. Der Preis beträgt zwei Rubel (drei Dollar. die Lebensmittel. die Flitterwochen c) unele denumiri de boli : die Meseni. die Finanzen. (die Schillinge. die Kurz­ waren. mehrere englische Pfand). die Eltern. 3. die Selbstkosten. Numai Ia plural se întrebuinţează: a) substantivele care denumesc grupe die Leute. nu la valoarea globală : Br betrachtete aufmerksam die fünf Pfennige Pfunde). die Chemikalien. L 75 C 76 und Markscheine vor sich aus und prüfte sie aufmerksam. drei Schilling). în -e. die Gebrüder de persoane: C 77 C 70 C 79 b) substantivele care denumesc anumite perioade de timp: die Ferien. die Apenninen. die Pocken. die Passiva. la plural cînd ne referim la fiecare monedă sau bancnotă în parte. C 73 Observaţii 1. die Musikalien.SUBSTANTIVUL 121 li) denumirile monedelor germane şi ale anumitor monede negermane care nu se termină în -e. die drei Vollars. die Kosten. die Anden. fiind totodată precedate de un numeral cardinal rnai mare decît 1 sau de un numeral nehotărît: Das kostet fünfzig Pfennig (zwei Mark. die Altwaren. Der Preis betrug nur einige Rupien. ca o unitate distinctă. die f) anumiţi termeni comerciali: die Aktiva. die Weichtiere ştiinţifice pentru categorii de c es C 81 e) unele numiri geografice: die Karpaten. Substantivul die Mark E r breitete die Markstücke are pluralul Markstücke sau Markscheine. . denumirile plante şi animale: die Amphibien. die Rauchwaren. Aceste denumiri de monede se întrebuinţează. die Zinsen (numai r a r : der Zins) C 82. se întrebuinţează la 2. die Niederlande. die Alpen. Vereinigten Staaten von Amerika die Pyrenäen. însă.

în funcţie de felul în care îşi formează pluralul: . der Honig mierea C 84 Numai la plural apar substantive ca: die die die die die Karpaten Pyrenäen Anden Vereinigten Staaten von Amerika Niederlande Carpaţii Pirineii Anzii Statele Unite ale Americii Ţările de Jos C 85 Numai la plural în limba germană. dar numai la plural în limba română apar substantive ca: die Nudel der Rogen die Brille — die Nudeln — die Rogen — die Brillen tăiţeii icrele ochelarii C 87 La plural şi la singular în limba germană. Numai la singular apar substantive ca: die Eile graba.122 MORFOLOGIA Observaţie C 83 Uneori substantivele defective de număr din limba germană sînt defec­ tive de număr şi în limba română. der Mut curajul. dar la singular şi la plural în limba română apar substantive ca: die Einkünfte die Ferien die Zinsen venitul — veniturile vacanţa — vacanţele dobînda — dobînzile C 1S6 La singular şi la plural în limba germană. substantivele pot fi grupate în cinci grupe. dar numai la singular în limba română apar substantive ca: die Erbse — die Erbsen die Bohne — die Bohnen mazărea fasolea FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR CELE CINCL GRUPE DE C 88 PLURAL î n limba germană. öÄe Ehrlichkeit cinstea.

die Genossinnen C 90 C 91 4. C 92 .SUBSTANTIVUL 123 PLURALUL SUBSTANTIVELOR Grupa I — fără desinenţă . u sau diftongul au formează pluralul cu Umlaut. o. Toate substantivele grupei a I I I . 3. — die Wagen der Vater der Tag + Umlaut die Bank das Kind _ -f-Umlaut totdeauna fără Umlaut totdeauna fără Umlaut das Buch der Junge — die Väter — die Tage — die Bänke — die Kinder — die Bücher — die Jungen Grupa a Ii-a — cu desinenţa -e Grupa a IlI-a cu desinenţa -er f cu desinenţa Grupa a IV-a { [ -n sau -en der Mensch -— die Menschen Grupa a 1 cu desinenţa V-a \ ! -s das Radio — die Radios Observaţii 1. Substantivele feminine derivate cu ajutorul sufixului -in (neaccentuat) dublează pe n la p l u r a l : die Genossin.a care au în rădăcină vocalele a. Substantivele derivate cu sufixul -nis dublează pe s înaintea unei desinenţe: das Zeugnis.-f Umlaut der Wagen. Cele mai multe substantive din grupa a V-a sînt de origine străină. die Zeugnisse C 89 2. des Zeugnisses.

der Sports-mann der Schneemann — die Bergleute — die ~Kauileute — die Staatsmänner [die St>orts/««te — [die Sportswä»M«c — die Schnee»jä»»2£r Observaţie C 94 Substantivul der Ehemann deosebit: are la plural două forme.Î24 MORFOLOGIA CAZURI £ 93 SPECIALE DE FORMARE A PLURALULUI -mann- 1. „ . Substantivele de plural: abstracte folosite cu sens concret pot avea şi forme erhalten.aaimann dar : der Staatsmann . substantivele terminate la nominativ singular î n : a) -ium sau -um formează pluralul înlocuind pe -um prin -en: das Stipendiww — die Stipendien das Museum — die Museen Observaţie C 98 Substantivul das Stadion terminate în -ium: formează pluralul la fel ca substantivele das Stadicm — die Stadien C 99 b) -a formează pluralul înlocuind terminaţia -a prin desinenţa -en das Drama — die Dramen . Cîteva substantive (de origină negermană) au forme proprii de plural. dar cu înţeles die Ehemänner = bărbaţii căsătoriţi. Astfel. Majoritatea substantivelor compuse cu -cuvmtul"de' bază formează pluralul cu -leuie: "%-"der Heigmann der 'K. die Eheleute = soţul şi soţia C 95 2. C 97 4. în special pentru denumirea sorturilor din materia respectivă. î n acest caz se adaugă pe lîngă numele de materie fie -sorten fie -arten: das Obst — die das Getreide — die Obstsorten Getreiăearten C 96 3. Ich habe heute einige Schreiben . Uneori este necesar ca numele de materie să fie folosite şi la plural.

cătuşa. lanţul banca (pe care se stă) banca (instituţie) vizuina clădirea. deşi au aceeaşi formă la singular. construcţia b u ş t e a n u l . blocul blocul (de casă) \ die Bande die Bank \ die Banken der Bau / die Baue \ die Bauten der Bloch s die Blöcke > die Blocks . au totuşi forme diferite la plural. der Globus — die Globusse C 102 SUBSTANTIVE CU PLURALUL DUBLU C 193 Există în limba germană un număr de substantive care. alteori cu acelaşi înţeles. cordonul legătura. uneori cu înţeles diferit.SUBSTANTIVUL 125 sau adăugind desinenţa -s das Sofa — die Sofas -us formează pluralul cu desinenţele germane -e sau -en: der Kurs«s — die Kurse das (der) Virws — die Viren c ioe sau cu desinenţa negermană -i: der Modws — die Modi sau fără desinenţă : der Kasus — die Kasus d) -bus dublează la plural pe -s la care se adaugă şi desinenţa -e: der Autobus — die Autobusse C 101 Observaţie Substantivul Globus formează pluralul în două feluri: der Globus — die Globen. SUBSTANTIVE CU Î N Ţ E L E S D I F E R I T EA P E U R A E das Band / die Bänder y die Bänke panglica .

126 MORFOLOGIA der Bogen / die Bogen. arcul coala (de liîrtie) lucrul. consiliul sfatul (dat struţul buchetul vorba.( die JKapitaleX das Kapital / die Kapitalien j der Karton (\ die Kartons ] die KartonejCj das Karussell / die Karusselle^] die Karussells das Komma (f die Kommas x. die Kommata ] virgula căluşeii cartonul | capitalul cheiul globul balconul balonul . cuvîntul (în context) cuvîntul (izolat) cuiva) das Ding y die Dinge \ die Dinger das Gesicht y die Gesichte \ die Gesichter die Mutter y die Mütter \ die Muttern der Rat y die Räte \ die Ratschläge der Strauß y die Strauße \ die Sträuße das Wort y die Worte \ die Wörter C Î04 SUBSTANTIVE CU ACELAŞI ÎNŢELES LA PLURAL der Ballon •{ die Ballons die Ballone"'' der Balkon 7 die Balkons? 4 ] die Balkone J der Globus / die Globen V ) dje Globusse [ der Kai / die Kaie ] die Kais>. cotitura. obiectul lucrul (fleacul) viziunea faţa mama piuliţa consilierul. die Bögen ^ die Bogen c u r b a .

în limba germană există patru cazuri: nominativul.SUBSTANTIVUL 127 / die Numeralien 1 das Numerale { > \ die Nmneralia J das Polio s die Portos 1 \ die Porti y das Pronomen ' \ . die Schemas schema N die Schemata j das Spektrum / der Streik \ der Test \ das Thema / die Spektren ] \ > die Spektra j / die Streiks j die Streike ] / die Teste 1 die Tests f • die Themen 1 \ die Themata j der Toast y die Toaste I \ der Trust \ das Visum die Toasts / die Truste die Trusts . der Schal \ das Schema j numeralul t a x a posti die Pronomen ] \ die Pronomina J die Schale ) | ] pronumele şalul die Sehais . . die Visa 1 \ die Visen | j ! viza trustul toastul tema testul spectrul greva DECLINAREA SUBSTANTIVELOR DECLINAREA SUBSTANTIVELOR COMUNE Deklination der Gemeinnamen Prin declinarea unui substantiv se înţelege trecerea lui prin toate cazurile C 105 gramaticale. dativul şi acuzativul. genitivul.

SLABĂ ŞI MIXTĂ Substantivele germane se grupează în mod tradiţional în substantive de declinare tare.ehrer L. D.-ş sau -es. B. der I/ebrer -v des I.ehrer Gärten Gärten Gärten Gärten Mütter Mütter Müttern Mütter . C 112 EXEMPLE DE DECLINARE TARE Singular N. acuzativul şi nominativul singular au deci aceeaşi formă. ori desinenţele -e. Acestea primesc la genitivul singular desinenţa .ehrer Lehrern L. dacă la genitiv singular primesc desinenţa -es. feminine şi neutre. C 108 Substantivele masculine şi neutre de declinare tare nu primesc la acu­ zativ singular nici o desinenţă. slabă şi mixtă. N. D. A. C 169 La dativ singular aceste substantive pot primi desinenţa -e. C 107 1. ~ejv-Ş Toate substantivele care primesc la plural Umlaut (cu sau fără desinenţă fac parte din declinarea tare. în afară de snhst&ntivele-feminine care nupzimesciasmgulur~nivi~crdesi-neniă.Î28 MORFOLOGIA DECLINAREA C 196 TARE. G. A. celelalte Trefc&z^^ C 111 Fac~*excepţie substantivele al căror nominativ plural se termină în -en sau -s deoarece la acestea toate cazurile pluralului sînt identice.. Din dselmarea tare fac parte substantive masculine.r iar la nominativul plural ori aici o desinenţă. A. N. G. C 110 ^ J / a dativ plural__£!&h^l££rfâx[&Lm^^ -n.ehrers \ dem I/ehrer-^ den L. G.ehrer der des dem den die der der die Garten Gartens Garten Garten Mutter Mutter Mutter Mutter Plural die der den die die • der den die die der den die L. Fiecare din cele trei declinări se caracterizează prin felul în care substan­ tivele formează genitivul singular şi nominativul plural.

j EXEMPLE DE D ECLINARE SLABĂ C 113 C 114 Plural Singular N G D A N G D A N G D A der des dem den der des dem den die der der die Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen Frau Frau Frau Frau die der den die die der den die die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Menschen Menschen Menschen Menschen Frauen Frauen Frauen Frauen 9 — Gramatica practică a limbii germane . iar la plural au la toate cazurile desinenţa -n sau -en. G. desinenţa -n^sau -en. A. D. afară de nominativul singular. N. II. III şi V.SUBSTANTIVUL 129 Singular N. N. A. G. G. 2. D. D. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o desinenţă. A. Din declinarea slabă fac parte substantive masculine şi feminine. der des dem den das des dem das das des dem das Tisch Tisches Tisch (e) Tisch Kind Kind(e)s Kind(e) Kind Auto Autos Auto Auto Plural die der den die die der den die die der den die Tische Tische Tischen Tische Kinder Kinder Kindern Kinder Autos Autos Autos Autos Observaţie Din declinarea tare fac parte substantivele care se încadrează în grupele de plural I. Substantivele masculine primesc la toate cazurile.

D. A.130 MORFOLOGIA Observaţie Din declinarea slabă fac parte cele mai multe substantive masculine şi t o a t e substantivele feminine din grupa a IV-a de plural. are totdeauna aceeaşi formă ca şi nominativul singular. C 115 3. das Bett). : das Auge. A. dacă la genitivul singular a avut desinenţa -es. G. EXEMPLE DE DECLINARE MIXTĂ C 116 C 117 C 118 Singular N. I^a plural. substantivele neutre se pot declina tare sau mixt.nici o desinenţă. la dativ singular pri­ meşte. C 139) precum şi toate substantivele neutre din aceeaşi grupă (de e x . substantivul primeşte la toate cazurile aceleaşi desinenţe: -n sau -eu. substantivele feminine se pot declina tare sau slab . b) Substantivele feminine nu primesc desinenţa la nici unul din cazu­ rile singularului. D. Din cele de mai sus rezultă că : C 119 a) Substantivele masculine pot fi de declinare tare. substantivele masculine şi cele neutre de declinare tare C 120 . N. der des dem den das des dem das Staat Staat(e)s Staat(e) Staat Auge Auges Auge Auge die der den dei die der den die Plural Staaten Staaten Staaten Staaten Augen Augen Augen Augen Observaţie Mixt se declină un număr foarte redus de substantive masculine din grupa a IV-a de plural (C 88 . slabă sau mixta . desinenţa -e. C 137 . Deelinarea m i x t ă se caracterizează prin genitivul singular al decli­ nării tari (desinenţa -s sau -es) şi nominativul plural al declinării slabe (desinenţa -n sau -en) Substantivul la acuzativ singular neprimind. în mod neobligatoriu. G.

D. SCHEMA CELOR TREI DECLINĂRI C 121 Mixtă masculine neutre Declinarea Genul substantivelor Tare masculine feminine neutre masculine. A. substantivele masculine de declinare slabă primesc la toate cazurile (afară de nominativul singular) desinenţa -n sau -en. die der der die Frau Frau Frau Frau eine einer einer eine Frau Frau Frau Frau keine keiner keiner keine Frau Frau Frau Frau C 122 1 Pentru a putea aplica cele patru reguli. -en feminine: -n. Din punct de vedere practic. este necesar să cunoaştem genul substantivului respectiv şi forma sa la nominativ plural. toate cazurile singularului avînd deci aceeaşi terminaţie. La plural. *"*"" Regula I. -en (fără Umlaut) -s. genitiv şi acuzativ sînt totdeauna identice. . -es Nominativul plural (cu sau fără Umlaut) -n. se recomandă următoarele p a t r u reguli cu ajutorul cărora declinarea substantivelor limbii germane poate fi însu­ şită uşor şi rapid 1 . Substantivele feminine nu primesc la singular nici o deşinenţă. -es feminine: - Slabă masculine feminine Genitivul singular masculine: -n. neutre : -s. cazurile nominativ. cu excepţia substantivelor al căror nominativ plural se termină în -n sau -s. Singular N.SUBSTANTIVUL i 131 sau mixtă au la singular la genitiv desinenţa -(e)s. -en (fără Umlaut) CELE PATRU REGULI PRACTICE PENTRU DECLINAREA SUBSTANTIVELOR '/H împărţirea declinărilor. la dativ uneori desi­ nenţa -e şi acuzativul identic cu nominativul. G. dativul primind desinenţa -n. aşa cum a fost expusă pînă acum. nu este însă satisfăcătoare pentru toţi acei care învaţă limba germană ca limbă străină.

132 MORFOLOGIA C 123 Regula a Ii-a. N. D. care nu primesc la nomina­ tivul plural desinenţa -n sau -en. cu excepţia sub­ stantivelor care se termină la nominativ plural în -n. D. der des dem den der des dem den Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen ein eines einem einen ein eines einem einen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen kein keines keinem keinen kein keines keinem keinen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen C 124 Regula a Iu-a. der des dem den das des dem das Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus ein eines einem einen ein eines einem ein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus kein keines keinem keinen kein keines keinem kein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus C 125 Regula a IV-a. A. N. Substantivele masculine. A. Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular pot primi la dativ singular desinenţa -e: der Schüler — die Schüler das Haus — die Häuser Singular N. Substantivele masculine. D. genitivul şi acuzativul. precum şi toate substantivele neutre primesc la genitivul singular desinenţa -s sau -es. aceste substantive au aceeaşi terminaţie la toate cazurile pluralului. G. dativ plural. D. primesc această desinenţă şi la cazurile genitii.3. der Junge — die Jungen der Mensch — die Menschen Singular N. substantivele primesc desinenţa -n. care primesc la nominativ plural desinenţa -n sau -en. A. Substantivele de orice gen au la plural trei cazuri identice: nominativul. A. dativ şi acuzativ singular. -en sau -s. 1. G. G. G. .

-en.-s G. la plural Desinenţele celor patru cazuri Singular N. -en. toate subst. -e. -(e) A. -e. G. 1 Singular N. D. -er G. -. -n. Schüler Schüler Schülern Schüler Autos Autos Autos Autos die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Autos Autos Autos Autos keine keiner keinen keine Jungen Jungen Jungen Jungen die der den die keine keiner keinen keine SCHEMA DECLINĂRII SUBSTANTIVELOR DUPĂ CELE PATRU REGULI PRACTICE C 126 Regula Categoria substanti­ velor I Toate substanti­ vele femi­ nine II Subst. -. masculine care primesc la N. -(e> D. - IV Toate subst. A.-s A. -n. A. -n. -n. D. -n. en. -(e)n (a) N. -en. der Junge — die J u n g e n . -(e)n D. G. -en. die der den die Schüler Schüler Schülern Schüler keine keiner keinen keine N. -en. D. -e.SUBSTANTIVUL der Schüler — die Schüler. masculine care nu pri­ mesc la N. -(e)n A. neutre Singular N. -er (b) N . — G.-s D. pi. das Auto — die Autos Plural N. -n. -. -ern A. — G. -en III Subst. -n. -er D. pi.-s . G. A.

des Gemüts. des Reflexes. -em. des Wochentags. dacă sînt nearticulate şi depind de o prepo­ ziţie : C 135 des Holzes. însă: aus Holz . Desinenţa -s o primesc: a) totdeauna substantivele terminate în -el. -er. des Atems. t o t u ş i : zu (nach) Haus sau Hause . des Maßes. 3. tseh): des Hauses. Desinenţa -e la dativul singular este pe cale de dispariţie. des Arbeiters. C 136 b) Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular nu primesc desi­ nenţa -e la dativul singular.A ortografic: des Abends. slabe şi mixte de oricm gen îi corespunde regula a I\ka. des Schnees.s t : des Tages. 3. z. însă: mit Gemüt.134 MORFOLOGIA RAPORTUL ÎNTRE CELE TREI DECLINĂRI ŞI CELE PATRU REGULI Comparînd cele trei declinări cu cele patru reguli practice. des Sitzes. des Putsches C 132 b) de obicei. -lein: des Gürtels. constataşi următoarele: 1. des Gemütes. des Mädchens. des Dampies. des Mastes C 133 C 134 2. Declinării la plural a substantivelor tari. Desinenţa -e la dativul singular: a) o pot primi numai substantivele care au la genitivul singular desi­ nenţa -es. des Gartens. în primul rînd. . des Stolzes. -eu. x. 4. tz. des Vorteils. Desinenţa -es o primesc la genitivul singular (masculin şi neutru: : C 131 a) totdeauna substantivele care se termină într-o consoană sibilantl (s. ß. des Fräuleins b) de obicei substantivele care nu au accentul pe ultima silabă (deci. -eben. cele care au accentul pe ultima silabă. Declinării IHlrTRr a suostantivelor masculine îi corespunde iregula a Ii-a. substantivele compuse). C 127 C 128 C 129 C 130 Observaţii 1. des Fisches. cele care se termină într-o vocală sau vocală -f. substantivele de origine germană care sînt monosilabice. Declinării tari şi celei mixte a substantivelor masculine şi neutri îi corespunde regula a Ill-a 2. Declinării tari şi slabe a substantivelor feminine îi corespunde r-egala-t. des Schuhs. sau se termină în trei consoane ori în -sch.

terminate la C 137 nominativ singular în -or neaccentuat şi cu desinenţa -en la nominativul plural se declină după regula a IlI-a (deci cu desinenţa -s la genitivul singular). des Muskels — die Muskeln Nerv. des Dorn(e)s — die Dornen Gevatter. sînt: der der der der der der der der der der der der der Dorn. Substantivele din această categorie sînt totdeauna neregulate. care se declină după regula a IlI-a. 1. A. des Zinses — die Zinsen C 139 . substantivele masculine*'de origine negermană. des Vetters — die Vettern Zins. des Nervs — die Nerven Schmerz.SUBSTANTIVUL 135 SUBSTANTIVE CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE PATRU REGUEI Există un număr destul de redus de substantive care nu se încadrează în cele patru reguli de declinare a substantivelor. des Konsuls — die Konsuln Lorbeer. des Gevatters — die Gevattern Konsul. prin accentul lor m o b i l : der Traktor — die Traktoren C 138 2. G. des Stachels — die Stacheln Strahl. des Strahls — die Strahlen Vetter. des Sees — die Seen Staat. deşi după gen şi desinenţe ar trebui declinate conform regulei a Ii-a: der Motor — die Motoren. D. der des dem den Motor Motors Motor Motor der des dem den Professor Professors Professor Professor Observaţie. des Schmerzes — die Schmerzen See. Singular N. der Professor — die Professoren etc. des Lorbeers — die Dorbeeren Muskel. Alte Substantive masculine. Astfel. des Staates — die Staaten Stachel. deşi după gen şi desinenţe se încadrează în regula a Ii-a.

A.136 MORFOLOGIA SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE LA NOMINATIV SINGULAR C 146 Anumite particularităţi de declinare prezintă următoarele substantive mas­ culine care au forme duble la nominativ singular: F o r m a uzuală der Friede F o r m a mai rar î n t r e b u i n ţ a t ă der Frieden Declinarea des Friedens dem Frieden den Frieden des Funkens dem Funken den Funken (rar) des Gedankens dem Gedanken den Gedanken des Glaubens dem Glauben den Glauben des Namens dem Namen den Namen des Samens dem Samen den Samen des Willens dem Willen den Willen der Funke der Funken der Gedanke der Gedanken der Glaube der Glauben der Name der Namen der Samen der Same der Wille ' der Willen €141 Asemănător se declină şi substantivul neutru das Herz — die Herzen Singular N. das des das Herz Herzens Herz dem Herzen . D. G.

s : Alexanders Buch. die Dramen Schillers primesc C 144 Observaţie 1. Hildes Heft Goethes Gedichte.SUBSTANTIVUL 137 SUBSTANTIVE CU F O R M E D U B L E D E D E C L I N A R E Cîteva substantive din limba germană oscilează între două declinări: Singular der Bauer der Buchstabe der Nachbar der Oberst der Untertan des Bauern des Bauers (mai rar) des des Buchstabens Buchstaben Plural die die die Bauern Buchstaben Nachbarn C 142 des Nachbarn des Nachbars des Obersten (mai vechi) des Obersts (mai recent) des Untertanen des Untertans (mai vechi) (mai recent) die Obersten die Untertanen DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRII (Deklination der Eigennamen) Declinarea numelor proprii diferă în oarecare măsură de declinarea numelor comune. Mariens Mutter C 14» . de un titlu etc. c 14$ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ NEPRECEDATE D E ARTICOL SAU P R O N U M E 1. La declinarea numelor proprii trebuie ţinut seama de faptul dacă acestea sînt sau nu precedate de articol. Numele de persoană -feminine terminate în -e pot forma genitivul şi în -ns: Luisens Bruder. de un pronume. Numele de persoană atît cele masculine cît şi cele feminine la genitivul singular desinenţa .

-st. în locul acesteia se foloseşte: a) un apostrof (procedeu mai vechi. numele trebuie să preceadă substantivul determinat) : Hans' Bruder ist Max' Freund. Numele de persoane terminate în -s. der Luxus König Ludwigs XIV. C 153 Dacă numele propriu este compus din două sau mai multe substantive. genitivul numelui propriu stă înaintea substantivului pe care îl determină. -ß. -z. C 149 b) o construcţie prepoziţională cu von. € 154 Dacă numele propriu este format dintr-un substantiv şi un adjectiv sau numeral. dar: Der Freund Peters kommt heute nicht.138 MORFOLOGIA € 146 2. Lehrer prüft Hans. (des Vierzehnten) C 155 Dacă numele de familie este legat de prenume prin prepoziţia „von". atunci" se declină: . numele de persoană nu primesc nici o desinenţă. C 147 € 148 2. la genitiv. helfe Helga. se declină numai ultimul substantiv: Ich lese Vasile Alecsandris Gedichte. posibil numai în scris.ax.ens Freund d) uneori substantivul propriu. substantivul determinat nu are articol: Peters Freund kommt heute n i c h t . în cazul acesta. este precedat de un atri­ but adjectival: des Meinen Hans C 152 I/a dativ şi acuzativ. Mutter ruft Otti zu Tisch. Ich Ich Der Die begegnete gestern Peter. € 150 C 151 c) mai rar o desinenţă veche a genitivului: -ens: Hanse»s Bruder ist ~M. numele propriu neprimind nici o desinenţă (este cel mai frecvent procedeu. -x. se declină numele de familie: die Opern Karl Maria von Webers C 156 Dacă al doilea nume este considerat nume de localitate.. numele propriu stă totdeaunm în urma substantivului determinat) : Der Bruder von Hans ist der Freund von Max. se declină atît substantivul cît şi adjectivul sau numeralul: Die Bedeutung Stephans des Großen. -tz nu pot primi desinenţa -s. Deseori.

în vorbirea familiară: cazului: Dort ist das Buch der Helga. î n cazul acesta ele pri- C 180 Observaţii Numele de persoane se întrebuinţează la plural: 1. dacă acesta este precedat de von Eschenbach. . Uneori numele de persoane apar şi la plural. determinant: C 157 Wir studieren das Werk Wolframs b) numele de localitate. purtînd acelaşi n u m e : die Grimms (die Brüder Grimm) C \Q\ 2. la singular. Wir besuchten die Schmidts. dacă numele propriu este precedat de : un adjectiv : des kleinen P e t e r . DECUINAREA NUMELOR D E P E R S O A N Ă P R E C E D A T E D E ARTICOD SAU P R O N U M E Numele de persoane precedate de un articol sau de un pronume nu primesc. Wir wohnten eine Woche bei den Schmidts. C 158 Observaţii Numele de persoane pot fi însoţite de articol: 1. 3. mese desinenţa -s : Die Webers fahren in diesem Sommer ans Meer. dacă este vorba de mai multe persoane. dacă acesta este urmat de determinant: Wir studieren Wolfram von Eschenbachs Werk. . Die Arbeit der Hilde ist auch gut.SUBSTANTIVUL 139 a) prenumele. nici un fel de desinenţă: Die Arbeit des Peter ist sehr gut. pentru indicarea precisă a Dem Alexander gab Peter das Buch. der Schülerin 2. der kleinen Hilde C 159 un substantiv: Hilde des Schülers P e t e r . dacă este vorba de toţi membrii unei familii: Gestern waren die Webers bei uns.

C 166 O b s e r v a. DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE NEPRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME C 168 Numele geografice neprecedate de articol sau de pronume urmează regulile declinării numelor de persoane. C 163 Dacă un nume de persoană este precedent de un titlu articulai se declină numai titlul: Die Frage des Direktors "Weber war nicht leicht. . C 164 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri articulate. Substantivul Doktor folosit ca titlu rămîne invariabil: die Frage des Doktor Weber Doktor Webers Frage C 167 2. Herrn) Webers Frau ist Lehrerin. fie toate titlurile: Die Arbeit des Akademiemitgliedes Professor (sau Professors) Weber ist sehr interessaat. Substantive ca Genosse.ţii 1. Berlins Straßen sind breit. adică primesc la genitiv singular desinenţa -s (vezi C 144): Die Hauptstadt Rumäniens ist Bukarest. se declină fie numai primul. Die Frage des Genossen (Kollegen. C 165 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri legate prin und. Herr folosite ca apoziţie pe lîngâ un nume propriu se declină totdeauna: Genossen (Kollegen. se declină toate titlurile: Die Arbeit des Direktors und Ingenieurs Ionescu ist sehr interessant. Herrn) Weber ist interessant. Kollege.149 MORFOLOGIA DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANE PRECEDATE DE UN TITLU C 162 Dacă numele de persoană este precedat de un titlu nearticulat se declină numai numele de persoană: Der Ingenieur verstand Direktor Wehers Frage nicht.

-ß. substantivul rămînînd n e s c h i m b a t . C 176 . Wir bewundern die Schönheit unserer Karpaten. numele precedînd substantivul d e t e r m i n a t : Paris' Straßen sind schön. posibil numai în scris). C 171 C 172 c) o construcţie prepoziţională tivul determinat) : die Straßen von Paris cu von (numele urmează după substan- D E C L I N A R E A N U M E L O R GEOGRAFICE P R E C E D A T E ARTICOE SAU P R O N U M E DE Numele geografice. precedate de un adjectiv atributiv. -z. declinării substantivelor comune : Prag ist die H a u p t s t a d t der Tschechoslowakei. precedate primesc nici o desinenţă: de un substantiv apelativ cu articol. adesea se foloseşte construcţia prepo­ ziţională cu von: Kloster Putnas Fresken sind weltb erühmt. -st. urmează regulile C 173 Numele geografice de gen masculin şi neutru. se procedează ca la numele de p e r s o a n e : se declină numai numele geografic. Die Fresken von Kloster P u t n a sin d weltberühmt. C 169 C 170 b) o desinenţă veche a genitivului: -ens (procedeu învechit): Parisens Museen sind sehenswert. -x. nu Bukarest. precedate de articol sau pronume. C 175 Ich zeige dem Freund die Sehenswürdigkeiten der Stadt Dacă numele geografic este precedat de un substantiv nearticulat. î n locul ei se foloseşte : a) un apostrof (ca procedeu mai rar folosit. -tz nu pot primi desinenţa -s. formează genitivul atît cu desinenţa -s cît şi fără această desinenţă: die Brfolge des sozialistischen die Erfolge des sozialistischen R u m äniens Rum änien C 174 dar numai fără desinenţa -s (vezi C 169): die Straßen des alten Paris Numele geografice.SUBSTANTIVUL 141 Numele geografice terminate în -s.

cît şi fără ea: des 1. constelaţiilor. der Deutsche« etc. -— eine Deutsche. T~ der Deutsch«. Dezember . August. des 30. publicaţiilor sau operelor de artă. des Rumänen der Engländer. eines Deutsche« etc. (zehnten) September C 183 Cînd se indică o zi festivă. numele străzilor. organizaţiilor. Feuchtwanger die Klassenkräfte der kor­ rupten bürgerlichen Demokratie.etc. einer Deutsche« etc.sg.142 MORFOLOGIA C 177 Numele geografice cu o terminaţie neobişnuită în limba german".pl. -— Deutsche. m. Die architektonische Gestaltung des „Platzes des Palastes der Republik" ist meisterhaft Der Beschluß des Komitees für die Verteidigung des Friedens wurde allgemein b e g r ü ß t Ich habe Schillers „Räuber" gelesen. C 180 Numele de popoare urmează regulile declinării substantivelor comune: der Rumäne. C 182 Numele lunilor formează genitivul atît cu desinenţa -s. indiferent dacă stau între ghilimele sau nu: I n den Gestalten des „Erfolgs" zeichnete L. des Deutsche« etc. urmează regula decli­ nării adjectivelor {vezi E 13. şi f. C 179 Numele proprii indicate la C 178 sînt invariabile. (ersten) Septembers des 10. fiind un adjectiv substantivizat. dacă sînt precedate de un substantiv apelativ: Willi Bredel ist der Verfasser des Romans „Die Väter". clădirilor urmează regulile declinării substan­ tivelor comune. des Engländers — die Rumänen — die Engländer Observaţie C 181 Der Deutsche. numele lunii rămîne invariabil: des 23. cît şi fără desinenţă: der Lauf des Mississipi(s) der Lauf des Kongo (s) DECLINAREA C 178 ALTOR SUBSTANTIVE PROPRII Titlurile cărţilor. Deutsche». i die Deutsche«. E 15) m. ] die Deutsche. -— ein Deutsche»". der Deutsche« etc. mează genitivul atît cu desinenţa -s.

substantive din limba germană sînt formate prin ELEMENTELE COMPONENTE ALE SUBSTANTIVELOR COMPUSE Cu excepţia anumitor compuneri speciale {vezi C 208—212). la rîndul său. orice substantiv compus constă din două elemente componente. este totdeauna un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată.. Ende. SUBSTANTIVE COMPUSE (Zusammengesetzte Substantive) Foarte multe compunere. P r i m u l element component al unui substantiv compus este cuvîntul determinativ (das Bestimmungswort). determină genul substantivului compus. dintre care fie­ care. asemenea. invariabile : Mitte.das Zimmer (profesorul) (camera) —* das Tiehxerzimmer (cancelaria profesorilor) C C C C C 186 187 188 189 190 . numele lunilor rămîn. a) b) c) d) e) Cuvîntul de bază exprimă totdeauna noţiunea care stă la baza substantivului. Wir fahren Mitte September ins Gebirge. de C 184 Ich komme Anfang August nach Bukarest.SUBSTANTIVUL 143 Dacă sînt precedate de Anfang. este neaccentuat: der L. • se declină şi formează pluralul substantivului compus. cel de-al doilea este cuvîntul de bază. Er kommt Ende Mai. (das Grundwort): Muttersprache / \ cuvînt determinativ cuvînt de bază £ 185 CARACTERISTICILE ŞI F U N C Ţ I I L E CELOR D O U Ă E L E M E N T E COMPONENTE 1. compus. poate fi compus.ehrer -f. .

A.der Satz (propoziţia) -*• der Nebensatz (propoziţia secundară. subordonată) modifică noţiunea de bază: der Geiz (zgîrcenia) faul (leneş) -\.144 Singular N. D.xa. D.der Kragen (gulerul) + der Pelz (blana) -*• der Geizk. das Hochhaus des [Hochhauses dem Hochhaus das HochÄaws die HochAäaser der Hochhäuser den Hochhäusern die HochMwser C 191 2. Cuvîntul determinativ exprimă o noţiune care determină noţiunea de bază: die Frage (întrebarea) neben (lîngă) + das Zeichen -+ das Fragezeichen (semnul) (semnul întrebării) -f. G. G.gen (zgîrcitul) r * der Faulpelz (leneşul) este de egală importanţă pentru sensul substantivului compus ca noţiunea de bază: die Butter (untul) das Hemd (cămaşa) der Strich (linia) + + + das Brot (punea) -* das Butterhtot (felia de pîine cu unt) die Hose -*• die Hemdhose (pantalonul) combiuezonul-chilot der P u n k t (punctul) -* der Strichpunkt (punctul şi virgula) C 192 Cuvîntul determinativ poate fi un substantiv sau o altă parte de vorbire: Cuvînt determinativ Substantiv das Haupt Adjectiv groß -f cuvînt de bază -*• substantiv + die Stadt + die Stadt -*• die compus Hauptsta.it -*• die Großstadt . A. das l&htetzimmer des "Liehxerzimmers dem "Liehxetzimmer das Ijehtctzimmer MORFOLOGIA 1 Plural die der den die Tiehietzimmer Jjehxetzimmer liehterzimmem Tjehrexzimmer hoch + das H a a s -»• das Hochhaus [înalt] [casa] [blocul turn] N.

pierzînd însă primul -n-: zeichnen rechnen trocknen -f Heft = 4.SUBSTANTIVUL 145 Pronume wem? Verb wohnen Numeral zwei Prepoziţie vor Adverb + + + + + + der Fall das Zimmer das R a d die Stadt der Schritt der Satz ->• der Weml&ll -*• das Wohnzimmer —y das Zweirad -*• die Forstadt — der > Fortschritt fort Conjuncţie daß -> der dajS-Satz Observaţii 1. / Langeweile wegen der ' ° \ Langenweile / \ Langeweile X.Aufgabe = + Boden = Zeichenheft Rechenaufgabe Trockenboden C 194 Cuvîntul determinativ este invariabil: (Vezi exemplele de la C 192) Numai într-un număr mic de substantive compuse se poate declina şi cuvîntul determinativ (de obicei u n adjectiv): die Langeweile (mai r a r : Langweile) . Multe verbe terminate în -nen precedat de o consoană păstrează desinenţa infinitivului. Verbele care intră în compunere avînd funcţia de cuvînt determi­ nativ pierd desinenţa infinitivului: wohnen stehen waschen + das Zimmer + der Platz + die Maschine das Wohnzimmer der Stehplatz die Waschmaschine C 193 2.a»gerweile C 195 C 196 Cuvîntul determinativ este accentuat: C 197 die Stadt + das Viertel -*• das Stadtviertel die Freundschaft + der Dienst -> der Freundschaftsdienst 10 — Gramatica practică a limbii germane .

urnă sunet sau a unei silabe de leaătuvă. der Lieblingsschület.e « . fără intercalarea unui sunef sau a unei silabe de legătură: a) ambele elemente sînt la singular . consoana s se foloseşte din ce în ce mai mult ca element de legătură. -keit. -tum. intercalarea unui sunet sau a unei silabe de legătură . die Viertelstunde FORMAREA SUBSTANTIVELOR COMPUSE C 199 Substantivele compuse se formează p r i n : 1. a) De regulă. s apare : ( a ) î n substantivele ale căror cuvinte determinative sînt infinitive substantivizate: der Lebenslauf C 202 (fo) j n substantivele derivate cu sufixele -heit. + + + + das der der der Loch Bau Tag Kreis C 201 Astăzi. der . das Jahrtausend. alăturarea elementelor componente. A Itertumsîorscher. -(e)s-: Cuvînt determinativ : die das die der Maus Instrument Geburt Freund Sunet sau silabă i Cuvînt de de legătură : \ bază: + + + + -e-en-s-esSubstantiv compus: — — — — das der der der Mauseloch Instrumentenbau Geburtstag Freundeskreis -(e)n-. C 212 — accentul nu cade•••pe cuvîntul deferminativ ci pe cel de bază: das Jahrzehnt. -ung: die Schönheitspflege. die Leistungsschau .146 MORFOLOGIA C 198 Numai în cîteva cuvinte compuse — făcînd abstracţie de compune­ rile speciale arătate în C 2 1 0 . das Jahrhundert. das Unionsgesetz. intercalarea 2. der Tapferkeitsbeweis. -ion. cuvîntul de bază la die Wörter + das Buch . N u există reguli general valabile cînd poate şi cînd nu poate fi folosit acest s. der Genossenschaftsbauer. -ling. -tat. die Universitätsbibliothek.» das Wörterbuch die Briefmarken + das Album — das Briefmarkenalbum > C ^0§ singular: 2 . se omite adesea vocala finală -e a cuvîntului determinativ: das H a u s die Erde + die Aufgabe -> die Hausaufgabe -f die Kugel -* die Erdkugel b) cuvîntul determinativ este la plural. -sehaft.

der Werîall. fie altul) : Namengedächtnis — Namensgedächtnis Tabakvergiftung — Tabakspfeife — Tabak(s)papier Mannweib — Mannentreue — Mannestat — Mannsbild C 206 d) Intercalarea consoanei s poate servi la diferenţierea sensului între anumite substantive compuse formate din aceleaşi elemente componente: der Landmann (agricultorul) die Tagarbeit (munca de zi) — der Landsmann (compatriotul) — die Tagesarbeit (munca unei zile) C 207 I n limba germană există numeroase substantive formate printr-o com­ punere multiplă. -seh.cuvînt de bază simplu: das Vaterland -f. Compunerea multiplă se realizează în diferite feluri: a) Cele două elemente componente ale unui substantiv compus sînt la rîndul lor cuvinte compuse: (a) Cuvînt determinativ compus -f. die Gn*/?botschaft. die Herzkrankheit. die Platzkarte C 204 (c) cuvintele determinative exprimate prin adjective.SUBSTANTIVUL 147 b) Nu se intercalează -s. die Musikschule (b) substantivele determinative terminate în -s. role.Reisfleisch.die Liebe — die Vaterlandsliebe > C 208 (b) Cuvînt determinativ simplu + cuvînt de bază compus: die Kohle + das Bergwerk — das Kohlenbergwerk > (c) Ambele demente componente sînt compuse: die Eisenbahn + die Fahrkarte — die Eiseiibamifahrkarte > . das Nebenzirmner nume- C 205 c) Unul şi acelaşi cuvînt determinativ poate să apară în diferite substantive compuse cu sau fără element de legătură (fie s. pronume.după (a) substantivele determinative feminine monosilabice die Uhrzelt C 203 dacă s î n t : bisilabice terminate în ~e die Kältewelle de origine străină terminate în -ur sau -ikder Naturîrexmă. die Fleischsappe. -ß. adverbe sau prepoziţii: der KüUschrarrk. das Viereck. -tz: das . -z.

die Rotkreuzschwester însă: der Fünfuhrtee Dacă primul cuvînt este o prepoziţie. dar şi enunţiative eliptice de subiect cu verbul la persoana I singular) : (das) Rührmichnichtan. dacă primul element nu este o prepoziţie: der Dreikäsehoch.148 MORFOLOGIA Observaţie Este recomandabil să se evite substantivele compuse din mai mult de patru cuvinte. (der) Tunichtgut (das) Stelldichein. (der) C 212 în aceste substantive compuse accentul cade. der Fünfleischein. însă: Reißaiis (nehmen) . das Unterseeboot. die Vorkriegszeit C 211 (fr) Substantivul compus este format din cuvintele alăturate ale unei propoziţii (de cele mai multe ori imperative. accentul cade de obicei pe al doilea cuvînt. (der) Saufbruder. (der) Störenfried. pe primul cuvînt {vezi exemplele de mai sus). Taugenichts. accentul cade pe aceasta: die Nachkriegsentwicklung. de obicei. b) Substantivul compus constă din trei sau mai multe cuvinte simple: C 209 (a) Substantivul se formează prin alăturarea unui substantiv şi a unui grup atributiv de cuvinte: sauere Gurken I atribut + Zeit Saueregurkenzeit atribut zwei Zimtner + "Wohnung — Zweizimmerwohnung > I atribut î atribut C 210 în cuvintele formate prin alăturarea a trei cuvinte simple.

das Labor (în loc de das Laboratorium) C -19 C —0 3. ca de altfel şi în limba română.sporte) Osram ( = Osmium + Wolfram) . Cuvintele din iniţiale se rostesc: 1.SUBSTANTIVUL 149 SUBSTANTIVE FORMATE DIN INIŢIALE SAU FRAGMENTE (Initialwörter und Kurzwörter) î n limba germană. se folosesc din ce în ce mai multe cuvinte formate din iniţiale şi din fragmente. cu valoarea fonetică a fiecărei litere (vezi A 9) die IIa (— die Internationale l.C. prin omiterea unui element al unui cuvînt compus. legat.uftfahrtausstellung) î n limba germană se folosesc adesea cuvinte formate din iniţialele unor cuvinte negermane: U S A ( = Vnited States of America — die Vereinigten Staaten von Amerika = Statele Unite ale Americii) die U N O ( = Vnited fiations Organisation — die Organisation der Vereinten Natio­ nen = Organizaţia Naţiunilor Unite) Spre deosebire de limba română. şi a n u m e : a) a cuvîntului de bază : der Ober (în loc de der O&erkellner). das Taxi (în loc de das Taxameter) C 218 b) a cuvîntului determinativ: die Platte (în loc de die Schallplatte).R. das Eisen (în loc de das Bügeleisen) c) a unui element situat între alte două elemente : der Füllhalter (în loc de der Füllfederhalter). în limba germană nu se pun puncte între elementele cuvintelor formate din iniţiale: die R K P = P. prin trunchierea unui cuvînt mai lung: die Uni (în loc de die Universität). cu denumirea alfabetică a fiecărei litere (vezi A 8) der V d K J (= der Verband der Kommunistischen Jugend) C 213 C 214 C 215 C 216 C 217 2. Substantivele formate din fragmente se alcătuiesc : 1. prin compunerea din fragmente ale mai multor cuvinte care formează o unitate lexicală : DEUTRANS ( = -Deatsche 7>a«. Substantivele formate din iniţiale sînt alcătuite din iniţialele mai multor cuvinte care constituie o unitate lexicală. Fernsprechteilnehraerverzeichnis) das Fernsprechverzeichnis (în loc de das 2.

das fernen. der Wolf. der Gast. die U-Bahn S-Bahn ( = die Schnellbahn) Observaţie Pentru genul cuvintelor formate din iniţiale şi fragmente vezi # 5 4 B EXERCIŢII 9 l. Homer. Budapest. der Zug. das Obst. der Bauer. colective şi de materii) : — comune . die Uhr. der Reichtum. der Rhein. die Zufriedenheit. Bredel) . das Geflügel. die Stein­ kohle. Scoateţi substantivele precedent) : din textele de mai jos şi grupaţi-le după sens (ca în exerciţiul A. Frieda Brenten trug einen braunen Fuchspelzkragen. das Haus. das Salz. proprii nume apelative. sie habe den Pelzkragen von einer Freundin für fünf Mark gekauft. Meyer. (W. der Traktor. Anna. Grupaţi substantivele de mai jos după sens (abstracte — concrete. der Kalk. Am Abend dieses friedlichen Ereignisses gingen sie zu viert ins Theater. die Gruppe.150 MORFOLOGIA C 221 Unele cuvinte sînt formate prin îmbinarea de c u v i n t e : unor iniţiale cu fragmente ( = die Untergrundbahn). der Lehrling. Otto. Der Mann gab sich mit dieser Erklärung zufrieden. der Stahl. die Tinte. die Belegschaft. der Freund. die Straße. die Fabrik. die der D-Zug ( = der Durchgangswagenzug). das Benehmen. das Singen. Till Eulenspiegel sah eines Tages auf der Landstraße einen Fuhr­ mann mit einem Wagen und zwei Pferden. die Bevölkerung. der Dreher. die Wachsamkeit. Max. das Fenster. der Meister. das Buch. das Metall. das Kind. die Taube. Luise. die Ehre. Der Mann hatte große Eile. das Banat. die Karpaten. das Mehl. 2. Ihrem über diesen Erwerb erstaunten Mann war die Fabel aufgebunden worden. das Gewässer. das Erdöl. die Butter. E r fragte Till: „ K a n n ich noch bis zum Abend in die Stadt k o m m e n ? " B. der Stolz.

Kaufmann. den K n a b e n unterzubringen. Gedanke. Seghers) 5. wie meistens bei den Fremden. Mädchen. Astro­ nomie. Salz. Ironie.EXERCIŢII 151 apoi grupaţi-le pe genuri: 3. clasificîndu-le pe grupe de formare a pluralului : . Mond. jedoch. Determinaţi articolul hotărît al substantivelor din textul următor şi grupaţi-le pe genuri: Sie erzählte. Annette. Laboratorium. H a h n . . Anmut. L. Puneţi articolul hotărît al următoarelor substantive.das der das der das der das Buch Lehrer Glas Stuhl Kind Tisch Autof der Löffelt der das der der die der das die Student |j/-v Fenster \i Wald » " T Mann ÖMt*/ Klasse fy Genosse ij/ Kino (57 Hand H die das das der die der der der Vorlesung Brotf* Mädchen Baum Stadt Freund Monat Hafen das das der der die der die das Jahr Zimmer Garten Park Suppe Hof Woche Dorf . Der Deutsche habe ein Kind. einen Knaben von zwölf Jahren. Freund. die Verhältnisse seien undurchsichtig. sie habe ihn auch frühmorgens in ein kleines Cafe "gebracht. a) Onkel. Mongolei. Brüderschaft. E r habe Vertrauen zu ihr. Sie habe geglaubt. wie sich inzwischen herausgestellt hatte. Käse. Tanne. Hochmut. Irrtum. Blindheit. Sommer. Fenster und Waschbecken scheuernd. (nach A. Wagen. Heiterkeit. Leid. Dummheit. die Verhaftung des Vaters stumm ohne Tränen zur Kenntnis genommen. die F u r c h t sei zu groß. Die eigene Wirtin fürchte sich sehr vor den Deutschen u n d sei erbost über die Flucht des Knaben. Verbindung.. b) Eigentum. Rubin. Theater. •*•'*. Kohl. Treceţi substantivele de mai jos la plural. Taube.öwe. Sonne. Aktion. der sich im Hotel als Elsässer eingetragen. Kamerad. Blei. aus einem deutschen Konzentrationslager vor einigen Jahren entflohen war. Weib. Wüste. Aufmerksamkeit. Der Knabe habe. daß gestern mittag die Gestapo einen Mieter verhaftet habe. Station. . Herrschaft. heimkommend von der Schule. Diener. Basalt. Schau­ spieler. Schule. Schweiz . Buche. . er habe sie in der Nacht um Hilfe gebeten. D a sitze er nun und warte. doch bisher habe sie immer nur Nein gehört. Sperling. . Weisheit. Auge. Lehrling. c) Meinung. Knäblein. es sei leicht. die Mutter sei tot. Huhn. Bekanntschaft.

(der Schüler. K -vSv Completaţi cu articolul hotărît şi cu desinenţele substantivului: \ . A. Buch und legt es auf . la singular şi la plural. der Hof das Heft die Tafel der Student der Wald das Kino der Kollege das Auto die Uhr la singular. die Schülerin.) cazul indicat.ist groß. . die Mappe.) e) Otti geht mit . . die Studentin. Studentenheim. die Genossin. următoarele substantive: der Laden das Fenster das Feld Declinaţi. . / Klub räum . . D. . următoarele substaniitel der Hund. ..) • h '. D. . . das Mädchen.) b) Der Lehrer prüft .und Zeitschrift? . Der Verkäufer gibt dem Jungen einen Bleistift. der Junge.'7)""ötti öffnet 0KjagioQ& Fenster|ltW Speisesaal^ g) Ötto= stellt â/d Bücher in (XJÜb(A. die Tante. der Kollege. -c) / ^ P r o f e s s o r . dU Kollegin. Ji.152 MORFOLOGIA "h Declinaţi. ins Kino (die Freundin./-'" v d) gU^Student Walter ist Otto^ Freund. . ist gut. das Mädchen.'.• •-. G. das Fräulein . a) Ich gebe .) . einen Bleistift. der Student. . die Lehrerin. (A. " . • VAAV . der Junge.) Tisch. (der Junge. I / \e) | p # S t u d e n t i n Brika bringt ein. (der Schüler. \ j) .) c) Der Arbeiter antwortet .. .) Der Verkäufer gibt . das Kind. Model: (Respectaţi D.Declinaţi. cu articolul hotărît. cu articolul nehotărît următoarele substantive : der Student. cu articolul nehotărît negat. d) Die Mutter ruft . h) Brich bringt jetzt ß&lGläs-ßt ':''•" i) ÄClMappe $$U Lehrers ist dort.) f) Die Arbeit . . ein Buch (der Schüler. \/ . la singular şi la plural. .) Schrank. das Buch L Completaţi eu substantivele din paranteză la singular. . k) | p t Studeril$fciesen dort Zeitung. D. .• : a) Hier w o h n t ö ^ t S t u d e n t W a l t e r / ' r< b) Das ist/&Ü'Mappe mfc/Studenlă/ Walter. .prüft JfeiStudentguWalter. die Frau. der Arbeiter. (der Bauer. (das Kind. der Bruder. . .

das H e i m . die Mutter + die Sprache. la cazul potrivit: a) b) c) d) e) /) g) Ich erfülle (die Bitte. (elevul. der Teer -f. ein Füllhalter). die Zeit + die Schrift. Ich schreibe (der Freund. studentul) citeşte o carte. (prietenul. prietenul. copilul. . fratele. der Freund). der Regen + der Schirm.. . A.die F a b r i k . studentul. der Mann + der Chor. das Brett + die W a n d . colegul). (primul subst. der Schlaf + der S a a l . die Blume -fder G a r t e n . . Die Mappe (der Student) liegt auf dem Tisch. y^a^-Formaţi substantive compuse Traduceţi-le în limba română. . studenta). (colegul. das Buch + die K u n d e . der Tee -f die Tasse. . das Haus + die T ü r . studenta) este luminoasă şi curată.die Far­ ben -f. das Dand + der Mann. (Der Freund) h a t (der Brief) noch nicht gelesen. das Haus + die Tür -f der Schlüssel. .EXERCIŢII 153 Folosiţi substantivele din paranteză. das Kind -f. fratele) sala de lectură. der Student -f. das Telefon -f. Profesorul întreabă . . folosind substantivele din paranteză la cazul potrivit: a) b) c) d) e) Studenţii salută .der Halter. Das Studium fällt (die Studentin) leicht. (profesorul. das Glas -f. . das Buch -f. .der Apparat. Traduceţi 1 în limba germană. . Ich gebe (der Freund.das Mädchen . der Mann + die Abtei­ lung . der Keller -f das F e n s t e r . Studentul arată . (fata. Camera . der Vater + das D a n d . la nominativ plural) das Kind + der G a r t e n . . Dieser Student besucht (der Professor) oft. . din următoarele grupe de cuvinte şi determinaţi-le genul. B. studentul. die Speise + das Zimmer. ein Brief).das Gestell. d a s Kind + der W a g e n .

Wasserleitung. (Heine) .das Heim . das Eigentum -f das R e c h t . g) I m Süden (?) D D R befinden sich (?) Harz. . Arbeitsbedingung. Kopfzerbrechen. . (Schüler) b) Der Professor zeigt uns . . . Wassersport. Kollegin. e) I m Norden grenzt (?) D D R an (?) Ostsee. .154 MORFOLOGIA C. . die Freundschaft -f. Dramen. Haus­ frau. Epos „Tristan und Isolde". i) (?) Bonn liegt am linken Ufer (?) Rheins. das Altertum + die Kunde. (Friedrich Schiller) e) Wir studieren . die Produktion 4. das Eigen­ tum + der Anspruch. Platzanweiser. große Dichter Goethe lebte viele J a h r e in (?) Weimar. (?) Thüringer Wald. Dramen. Ortsangabe. Bücherschrank. . .. (Gott­ fried von Slraßburg) j) Ich kenne . (cu intercalarea lui -s-) die Leistung -f. Anschrift nicht. die Freiheit + das Lied. (Maria) h) Ich habe . die Tapferkeit -f. der Lehrling + die Ausbildung. b) Italien ist das Geburtsland von (?) Boccacio und (?) Dante. . Kopftuch.] Freundin studiert Medizin. . die Meisterschaft -f. . Rednergabe. Zeitschrift. die Freiheit + der Kämpfer. (Goethe) cJ^Liese liest ein Gedicht . /)'.der Dienst. Schriften. dacă e cazul. d) Viele Touristen besuchen (?) schöne Weimar. . 14. Completaţi. die Ver­ gnügung + die Reise. Jugendverband.die Beratung. cu articolul hotărît: a) (?) Bukarest liegt an (?) Dîmboviţa. die Produktion + der P l a n . (Professor Schulze) . / ) (?) Berlin ist (?) Haupstadt ( r ^ D D R . la cazul genitiv : a) Der Student liest . Warenhaus. . der Lehrling -+. . Geburtstag. Determinaţi genul următoarelor substantive compuse. (Paul) i) I n diesem J a h r studieren wir.das Spiel. (Erika) g) Anna ist . Completaţi cu numele propriu dhi paranteză. . Bild.die Fähigkeit. (der Dichter Eminescu) d) I n der Bibliothek finden wir . die Freundschaft + der Beweis . die Produktion -f. {?) Erzgebirge und (?) Eibsandsteingebirge. Hausnummer. (?) Neckar und (?) Mosel. Literaturseminar.'. .der Ablauf. c) (?). h) Die Nebenflüsse (?) Rheins s i n d : (?) Main. Traduceţi-le. . Schwester kennengelernt.die Medaille. Produktionsgenossenschaft. .

. . (die Donau) g) Einige bedeutende Flüsse . sind sehr hoch. (Noi) Admirăm blocurile noului Bucureşti. . (der Kollege Müller) p) Der Abänderungsvorschlag . . (das Dorf Muncel) i) Ägypten verdankt seine Fruchtbarkeit den regelmäßigen Über­ schwemmungen . . Ghidul arată vizitatorilor noile blocuri ale oraşului Piteşti. (Rumänien) Die Ruinen . sind der Rhein. ist sehr interessant. Johann Wolfgang von Goethe) 15!. Umgebung ist wunderschön.EXERCIŢII 155 k) . . (der Main . wurde angenommen. (Europa) h) Die Bewohner . (die Schweiz) Die H a u p t s t a d t . . werden immer schöner. Poeziile lui Eminescu sînt foarte frumoase. (Doktor Schmidt) o) Der Sohn . Gedichte werden auch heute gern gelesen. . . R a t hat dem K r a n k e n geholfen. Tatăl dăruieşte micului. ist Ingenieur geworden. Ai văzut opera „Oedip" de Enescu ? Am citit „Fraţii J d e r i " de Mihail Sadoveanu. . . . la cazul genitiv : a) b) c) d) •e) Die Städte . (Predeal) Die Berge . (das alte Rom) . . sind interessant. . . Petre un volum de Mihail Eminescu. Ieri a fost familia Müller ( = au fost Minierii) la noi. sind nicht immer blau. . haben ein Kulturheim gebaut. Muzeele Romei sînt renumite în lumea întreagă. î n acest an citim (noi) opera lui Wolfram von Eschenbach. Studentul Alexandru îl vizitează adesea pe colegul său Hans. . . die Weser und die Donau. (der Professor Meyer) n) . . . . . . . . . (Stephan der Große) m) Das Buch . (der Professor • und Ingenieur Meyer) 17. Completaţi cu numele geografice din paranteză. . . ist Washington. . liegt die Vaterstadt . . (die Vereinigten Staaten von f) Die Wellen . . . die Elbe. Soţia colegului Müller este vînzătoare. Prietena Anei locuieşte la Constanţa. (Vasile Alecsandri) l) Wir bewundern die T a t e n . Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Camera lui Alexandru este mare şi luminoasă. . Studenţii conservatorului studiază operele lui Karl Maria von Weber. . . (der Nil) j) Am rechten Ufer .

eine Schülerin. eine Frau)] b) Wer studiert an der Universität Bukarest ? (ein Freund. ein Kollege) i) Wem dankst du für den Brief? (ein Mädchen. die Studentin. ein Schüler) f) Wessen Ball liegt hier? (ein Kind. a) Wer bestellt den Boden? (der Bauer) b) Was schreiben Sie jetzt ? (die Übung) Nummer 18 c) Wessen Arbeit liest der Lehrer? (der Student. das Mädchen. Răspundeţi al singularului : Model: MORFOLOGIA la următoarele întrebări. eine Zeitung) d) Wessen Buch liegt hier ? (ein Student. respectînd cazul cerut de întrebare : Model: substantivele din paranteză la numărul Wer kommt vom Bahnhof ? (der Reisende) Die Reisenden kommen vom Bahnhof. der Text. der Wagen) hilft Otto ? (das Mädchen. die Kollegin) ruft Peter ? (der Kollege. ein Junge) g) Wem gibst du das Buch ? {ein Professor. das Kind) g) Was schreibt Peter ab ? (das Gedicht. ein Bleistift. punînd substantivele din paranteză la cazul potrivit Wer liest ein Buch ? (der Schüler) Der Schüler liest ein Buch. der Junge. der Gärtner. punînd plural. ein Freund. eine Übung. der Arbeiter. die Mutter. der Schüler) d) Wem hilft Anna ? (die Kollegin. das Mäd­ Aufsatz) I Was schreiben die Schüler ab? (die Übung. ein Wörter­ buch) l) Was schreibt der Junge ? (ein Brief. a) b) c) d) chen) e) Wer Was Wem Wen arbeitet in der Fabrik? (der Genosse. eine Assistentin) h) Wem schreibt er einen Brief ? (eine Freundin. ein Satz) 20. eine Zeitschrift. der .156 19. ein Mädchen. A. eine Freun­ din. ein Mädchen. das Kind) f) Wen sehen wir im Garten? (der Bauer. ein Bekannter. ein Student. Răspundeţi la întrebările de mai jos. der Bruder. der Bruder. eine Studentin) c) Was liegt hier? (ein Buch. eine Kollegin) j) Wen besuchst du oft? (ein Kollege. die Rechnung) B. ein Mädchen) e) Wessen Zeugnis ist das ? (eine Studentin. die Straßenbahn. ein Freund. die Genossin) fährt dort ? (das Auto. die Schwester. der Bruder) e) Wem zeigt die Mutter das Bild? (der Junge. a) Wer sitzt hier? (ein Junge. ein Junge. das Gedicht. ein Freund. eine Freundin) k) Was hast du dort? (ein Füllhalter.

. (N. c) . . . e) . Completaţi propoziţiile Model: — — — — de mai jos cu substantivele potrivite. die Leiter) c) Man stellte neue . .) Kunde von dem Erfolg unserer Mannschaft machte uns große Freude. erhalten in unserem Land eine Unterstützung. . . n i c h t ! " Der Lehrer sagte : „Schreibt für morgen alle unbekannten . aus dem Text h e r a u s ! " .) Bodensee wird von vielen Reisenden besucht. d) Am frühen Morgen liegt . Die . Am Abend sah Till Eulenspiegel vor sich die . . . .) Steuer des Autos. . an die Wand. h) Der Verkäufer bedient . . . f) . . . Auch im Winter sind die . a) Schmale . (die Bank. Completaţi cu articolul corespunzător la singular: a) Der Fahrer sitzt an . Die Gesamtausgabe der rumänischen Klassiker beträgt jetzt jährlich Millionen . (der Kiefer. . (die Mutter. . . . (die Leiter. . . b) . . Otto stellt . . . (N. . . (der Leiter. . organisierten eine schöne Feier.) Messer dient zum Schneiden. das Band) b) Die Feuerwehr brachte hohe . . (D. der Tor) g) Der Wolf h a t starke . .) Tau ist ein sehr dicker Strick.EXERCIŢII 157 la plural: 21. der Stadt. . der Leiter) Genosse Müller ist jetzt der Leiter des Werkes. das Wort) f) Am Lachen erkennt man die . . . schmückten den H u t . . . . die Bank) d) Kinderreiche . . in den Saal. (A.) Leiter. . (das Tor. der Kulturheime organisierten einen Wettbewerb. steige hinauf und pflücke die Äpfel. die Mutter) e) Der Vater sagte dem J u n g e n : „Vergiß meine . . . (N. . (der Band. . Otto stellt die Leiter an die Wand. die Kiefer) i 22. . . . g) . . (A. . . des Werkes. . (N. Genosse Müller ist jetzt . (N. . i) Ich nehme . noch immer grün. . F ü r diese Maschinen brauchten wir viele Schrauben und .) Kunden. Die Angestellten der . . . . (das Wort.) Leiter dieser Fabrik ist ein tüchtiger Ingenieur.) Tau auf den Gräsern und Blättern. . . . (N.

kennt jetzt das ganze Volk. i) Zum Mittagessen h a t t e n wir (?) Reissuppe. k) Er saß allein im Zimmer und blätterte eifrig in den alten Zeit­ schrift. ein Sttick( ?) Zucker.sangen bei der Schulfeier ein Friedenslied.besuchen diese interessanten Vorlesung. (?) Brot ist aber auf dem Tisch. m) Gib mir bitte ein Glas (?) Wasser.erblickten die neuen Spielsache-. 24. h) I n diesem J a h r abonniere ich vier rumänische Zeitung. i) Die Kind. e) (?) Fleischsuppe schmeckt mir gut. b) Am Kaffeetisch saßen zwei F r a u -und sprachen über die letzten Erzählung. und eine große Freude erfüllte die Herz. d) Schnell schrieb er die Bestellnummer der Buch. und ihre Auge. ej In den Fächer..der Mensch. h) (?) Rostbraten ist versalzen.158 MORFOLOGIA 23.aus dem Katalog.sah ich einige alte Feder.eines jungen Schriftstellers. b) (?) Kaffee ist nicht süß.. (?) Butter (?) Fleisch und (?) Fisch. Puneţi articolul hotăfît — dacă este necesar — înaintea substantivelor nume de materii a) (?) Butter auf dem Tisch ist ganz frisch.dieser Held. g) Viele Mensch. gib mir. f) Die Name. c) Die Kind. c) Geh in die Bäckerei und kaufe dort (?) Brot.strahl­ ten vor Freude. bitte. n) Willst du (?) Bier oder (?) Wein? o) Ich ziehe (?) Kognak (?) R u m vor.. k) Hier verkauft man (?) Milch.besuchen die Abendschule. Completaţi cu desinenţa pluralului: a) Viele Genosse. und (?) Kaffee und (?) Zucker sind in der Speisekammer. j) I n seinem letzten Werk stellt der Schriftsteller das Deben der Bauerin unserer Zeit dar.und drei deutsche Zeitschrift. (?) Braten und (?) Gemüse. d) Zum Nachtisch habe ich (?) Kompott bestellt. . j) (?) Käse und (?) Butter sind im Kühlschrank.. f) Ist (?) Braten auch schmackhaft zubereitet ? g) Ich esse gern (?) Hering mit (?) Salat. I) (?) Fisch von gestern war sehr gut..

b) Am Abend lag (?) (N. 26. Kollegen. Citiţi următoarele propoziţii şi explicaţi pentru ce s-a. junge.J kranke Paul im Bett und dachte au (?} (A. ca sau fără articol. und (?) (N.) unternehmen einen Ausflug und wandern durch (der Wald.) Paul gab mir das Buch nur für heute. das ihm (?) (N.) schwachen Marie fiel diese Arbeit schwer.J i) Alle (der Kollege.) f) I m Kühlschrank standen unsere (das Glas. mein Junge. omis articolul înaintea substan­ tivelor tipărite cursiv (Vezi şi D 23—39). G. d) I n diesem Konzert sangen die Künstler schöne (das Lied.J (das Haus. respectînd cazul indicat: a) I m Herbst fliegen viele (der Vogel.) in Ihr Vokabelheft ein! h) Literatur und Geschichte sind meine (das Lieblingsfach.) (der Baum. f) (?) (D.) Ausflug. N.) kamen zur Versammlung. N. . e) Genossen. A. N. A.) (das Dach. A. c) (?) (N. morgen gehst du nicht ins Theater. g) Ich habe auch (?) (A. Pvtneţi substantivele din paranteză la plural. wer von Ihnen kommt zu Professor Mej r ers Vortrag? / ) Fährst du auch aufs Dand. N) mit Milch gefüllt.) kleine Vera streng an. A. Vater i Hast du die heutigen Zeitungen gelesen ? d) Denken wir auch an unsere Kinder.j glücklichen Alex und drückten ihm herzlich die Hand. was ihr auf dem Herzen habt.) Alexander zum Abendessen eingeladen. Mutter ? g) Du hast Goethes Gedicht nicht gut studiert. G. Sie dürfen im Sommer nicht in der Stadt bleiben. Kinder.) kranken Paul gefiel das Märchen. e) Wir gratulierten (?) (D. Kollege. Completaţi — dacă e necesar — cu articolul.) und (das Feld. N.) kleine Marie erzählt hatte.) e) Insekten und Würmer fressen (das Blatt. sagt.EXERCIŢII 159 indicat: 25. c) Guten Tag. b) Weißt du was. A. respectînd cazul a) Der Vater sah (?) (A.) in wärmere (das Land. d) (?) (D. g) Tragen sie die neuen (das Wort. N. 27. A. D.) c) Früher waren in unseren (das Dorf.) Otti half ihr nach Kräften.) aus Stroh. h) Sie haben mir nichts geantwortet. a) Nun.) b) (der Pionier.

respectînd cazul a) Ich gehe in die Bibliothek und nehme zwei (Band. Puneţi indicat: substantivele MORFOLOGIA din paranteză la plural (cu sau fără articol). A. c) Studentul Alexandru scrie prietenului o scrisoare. ziare şi reviste. era deja în largul mării. Trad uceţi în limba germană : a) S t u d e n ţ i i mulţumesc profesorului. h) Mariana dă prietenei lui Alexandru o carte.) an erster Stelle. i Prietena Anei este studentă. h) Viele Bewohner unserer Republik fahren mit ihren eigenen (Auto. t) Cosmonauţii au lăudat pe constructorii navei cosmice. m) Vestea despre succesele echipei noastre s-a răspîndit repede.a m mai văzut vasul. A. /) Mihai ia scara şi culege merele. i) M a n k a n n den neuen Film in mehreren (Kino. e) Vergiß nicht (Wort.) nicht gut gelernt. s) N .) besucht? 29.) von Schillers Werken.) deines Vaters. die er dir vor deiner Abfahrt sagte! f) Wir sind auf (Reichtum. N. Ei au numit această navă u n excelent laborator. d) Dan vizitează o întreprindere. o) Dimineaţa se vede rouă pe frunze şi pe iarbă. j) Străzile oraşului sînt largi şi lungi. A. b) Prelegerea profesorului este foarte interesantă. v) Dezvoltarea industriei este posibilă numai pe temeiul ştiinţei pro­ gresiste.) unseres Randes stolz. d) Der Student hat (Wort. g) I m Sommer blühen in unseren (Park. D. A. dar panglica nu-mi place. k) Conducătorul acestei întreprinderi este un inginer capabil. n) Clientul vine în magazinul cu autoservire şi cumpără ce doreşte. j) H a s t du schon unsere (Museum. D. b) H a s t du schon weiße {Band.) sehen. / ) Biblioteca universităţii oraşului Bucureşti este foarte mare. p) F u r t u n a a rupt parîma vasului. A. u) Oamenii noştri de ştiinţă şi inginerii au obţinut mari succese în domeniul automatizării producţiei. A. e) Prietenul lui Andrei are multe cărţi.) ans Me er. r) F r i c h şi-a cumpărat o pălărie nouă. .) für das Kleid deiner Tochter gekauft? c) Auf vielen Gebieten der Wissenschaft stehen unsere (Fachmann.160 23.) die schönsten Blumen. D. g) Studenţii citesc acolo cărţi.

ARTICOLUL (Der Artikel — Das Geschlechtswort) Articolul este partea de vorbire flexibilă care însoţeşte şi determină un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată.ein ) 1. das Kind 11 — Gramatica practică a limbii germane Väter ' Mütter Kinder . î n limba germană deosebim: articolul hotărît. ein nehotărît negat Singular Plural kein ( = nicht + ein ) keine (== nicht + eine) — — keine kein ( = nicht -j. der Vater / . Articolul \ 1 nehotărît Singular Plural m. /• n. articolul nehotărît si articolul nehotărît negat. die Mutter n. ein ~ / . Substantive cu articolul hotărît Plural m. Plural der"H die — — die das _ Articolul m. n. /. D1 1 hotărît Singular m. eine — nu există — n.

ein /.162 MORFOLOGIA 2. keine Mutter n. Substantive cu articolul nehotărît negat Singular m. n. articolul hotărît. kein Vater / . enclitic. nehotărît şi nehotărît negat sînt întotdeauna proclitice şi neaccentuate. Observaţie î n limba română articolul hotărît este. fiind sudat cu sub­ stantivul pe care-1 determină: der Schüler Singular die Schülerin das Kind — elevuZ — eleva — copiluZ die Schüler Plural \ die die Kinder — elevi« — copiii Schülerinnen — elevefe D 3 Articolul este. Substantive cu articolul nehotărît Singular m. unul dintre elementele distinctive ale substantivului şi ale substantivizării: der > Student die eine keine > Studentin kein das Kind der Reisende. ein Vater Kind Plural Väter Mütter Kinder eine Mutter 3. kein Kind Plural ~~ Väter — Mütter Kinder D 2 în limba germană. das Lernen . die Alte. în limba germană.

Singular N. se întrebuinţează la D5 . der der die n. das des. m. eines einem ein _ Plural N. A. D. keinem keiner keinem A. A. die der den die nu există1 Articolul nehotărît negat m. ein Kind — Kinder. N. D. eine Schülerin — Schülerinnen. der des dein den /• die. keines keiner keines D. Plural y. A. kein keine kein G.ARTICOLUL 163 DECLINAREA ARTICOLULUI D 4 Articolul hotărît nehotărît m. dem das. G. n. keine keiner keinen keine 1 Substantivele precedate la singular de articolul nehotărît plural fără articol: ein Schüler — Schüler. keinen keine kein / • nicht + ein = kein dar N. ein • eines einem einen /• eine einer einer eine ein. G.

După prepoziţia bis nu se pune articol: Ich brauche das Buch bis Dienstag. de obicei. în general. D 12 6. I c h gehe in einen Park. sau a unui obiect cunoscut ori amintit anterior: Der Vater meines Kollegen ist Lehrer. pentru precizarea cazului.înaintea unor nume de ţări. înaintea adjectivelor şi predicativ) (vezi E 56—58): Peter ist der beste Schüler.164 MORFOLOGIA D 5 ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT Articolul hotărît se întrebuinţează în limba germană: 1. pentru desemnarea unei fiinţe cunoscute ori amintite anterior. după prepoziţii (de obicei) : Ich komme aus der Stadt. = E u merg într-un parc. pentru desemnarea unui obiect unic în jelui Die Sonne scheint. E r ist der fleißigste. D 6 D 7 2. Hier ist ein Junge. = E u merg azi în oraş. înaintea celor de gen masculin: der B a l k a n . la gradul superlativ (atributiv D 9 4. der Haag . 2. de regiuni şi de localităţi după cum urmează: a) de cele mai multe ori. nearticulat: Ich gehe heute in die Stadt. Otto und Anna gehen in die Schule. său: D 8 3. D 11 5. în vederea evitării unei confuzii: I c h ziehe Wein dem Bier vor. der S u d a n . Der Junge heißt Erich. Observaţii D 10 1. Die Bücher u n d die Hefte liegen auf der Bank. î n limba română — spre deosebire de limba germană — substantivul precedat de prepoziţie sau precedat de articolul nehotărît este.

die Türkei. D 16 10. Ich habe die Marie gesehen. die K a r p a t e n . . die Sowjetunion. genitival sau prepoziţional) : das der das das schöne Bukarest kleine Peter Rumänien des 19. das Elsaß 7. în vorbirea familiară înaintea numelor de persoană: Der Paul kommt heute nicht. die Alpen D 14 9. der K o n g o . d) înaintea cîtorva nume de ţinuturi de gen neutru: das B a n a t . der R h e i n . Jahrhunderts Bukarest von heute D 15 Observaţie Numele geografice precedate de adjectivele ganz sau halb nu primesc articol. adjectivele respective rămînînd invariabile: Dieses Buch findet man in ganz Bukarest. D 17 D 18 11. die D o n a u . Observaţie Numele lunilor precedate de A nfang. die Vereinigten Staaten von Amerika •. Das Fest sollte Ende Juli stattfinden. die E l b e .) 8. die Tschechoslowakei. înaintea numelor de persoane. înaintea numelor de munţi şi ape: der A l t . E r bereiste halb Rumänien. die Moldau Excepţie: Antarktika c) totdeauna înaintea celor întrebuinţate numai cu formă de plural: die Niederlande. înaintea numelor lunilor: Die ersten Tage des August(s) waren sehr schön. înaintea numelor proprii determinate printr-un atribut (adjectival. der Mississipi. dacă este necesară precizarea cazului : D 13 Ich ziehe Hans dem Peter vor.ARTICOLUL 165 b) totdeauna înaintea celor de gen feminin: die Sozialistische Republik Rumänien. Ende) August nach Bukarest. (însă: Ich ziehe ihn Peter vor. die Schweiz. Mitte sau Ende rămîn nearticulate: E r kommt Anfang (Mitte.

Wir bleiben bis Mitte Oktober hier. nedeterminate printr-un atribut: Mein bester Freund heißt Emil. D 24 \2^\ înaintea numelor de persoane. Ich habe keinen Bleistift bei mir. ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT NEGAT Articolul nehotărît negat se întrebuinţează: 1. D 19 D 20 2. în general: Fleiß nützt immer. pentru negarea substantivului neprecedat de articol: Ich habe Zeit. cînd substantivul are un sens general: Die Tanne ist ein Nadelbaum. Br h a t Kinder. OMITEREA ARTICOLULUI Articolul se omite: D 23 yj) înaintea substantivelor abstracte care exprimă o însuşire. Krankheit kommt oft unerwartet. Arbeit macht uns froh. Martha und Hans arbeiten im Garten. D 21 D 22 2.166 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT Articolul nehotărît se întrebuinţează: 1. cînd fiinţa sau obiectul sînt amintite pentru prima dată: Ein Genosse antwortete mir. . Br h a t keine Kinder. o acţiune sau o noţiune de timp. Ich habe keine Zeit. o stare. pentru negarea unui substantiv precedat de articolul nehotărît: Ich habe einen Bleistift bei mir.

exclamări D 31 . D 25 D 26 ( 4 ^ dacă substantivul (de cele mai multe ori nume propriu) este precedat de uîi atribut genitival: Ottos Brüder (însă: die Brüder Ottos) Des Kaisers neue Kleider (J. Excepţie: die Rechte (plural): E r studiert die Rechte. E r ist Kommunist. *** \ßj înaintea substantivelor care indică grade de rudenie: Und dann waren Mutter Pauline und Fritz allein. Eisen. (§/ înaintea substantivelor nume de materii. profesia: Wir sind Rumänen. " 27 f 6 / înaintea numelui nenţa politică. [9/ înaintea substantivelor folosite ca formule sau chemări: Kollege. Mein Freund studiert Philosophie. Deutsch und Geschichte. Chr. Rumänien wird von zahllosen Touristen besucht.ARTICOLUL 167 Observaţie Pentru numele de persoane. provincii şi localităţi: Der höchste Berg Europas ist der Montblanc. Junge! Zeitungen I Hilfe ! Feuer! de adresare. Sie ist Lehrerin. folosite în sens general: D 30 Diese Bank ist aus Holz und Mein Kind ißt gern Obst. predicativ care indică naţionalitatea. Seine Großeltern leben in Siebenbürgen. Andersen) (1y înaintea numelor continentelor şi a celor mai multe nume de ţări. însoţite de atribut (vezi C 159). geben Sie mir bitte die Zeitung! K o m m mal her. Wir machen am Sonntag einen Ausflug nach Predeal. aparte- " 28 Vlyînaintea denumirii materiilor de studiu: " 29 Wir haben heute Rumänisch.

Observaţie î n limba română. (Wieviel Bälle kaufte er?) (Kl a cumpărat patru mingi) Observaţie D 37 Dacă numeralul cardinal e subordonat. eine Feder und einen Bleistift. Alle Kinder sind schon da. dacă accentuăm numărul sau cantitatea (întrebarea corespunzătoare fiind: wieviel)? Wir haben zwei Stunden. înaintea pronumelor întrebuinţate atributiv (de obicei) : Hier ist mein Buch. titluri etc. D 39 15. î n acest caz între­ barea se referă la substantiv. Dieser Schüler ist sehr fleißig. Sport treiben. Beide Mädchen freuten sich. la fel substantivul urmat de pronumele de­ monstrativ. substantivului. Fräulein) Müller Grammatik der deutschen Sprache D 33 \\Aj la plural.:. (Was gab er dem Kind?) (Bl i-a dat copilului cele p a t r u mingii. substantivul însoţit de pronumele posesiv. dacă la singular substantivul ar fi fost însoţit de arti­ colul nehotărît: * Wir machten einen Ausflug. » 34 / l 2 ^ în enumerări. Äpfel. în locuţiuni verbale (cu şi fără prepoziţii)*: zu Fuß gehen. Klavier spielen.163 MORFOLOGIA D 32 f lOJîn adrese. . de toţi şi amîndoi. : T Î n Genossen R a d u Ionescu' An Herrn (Frau. Platz nehmen. Schokoladentafel. [Wieviel Stunden haben wir?) E r kaufte vier Bälle. din punct de vedere logic. acesta se foloseşte cu articolul hotărît. zu Mittag (Abend) essen.) D 38 14. este articulat. D 36 ^3/ înaintea numeralelor cardinale. nu la număr sau cantitate: E r gab dem Kind die vier Bälle. — Wir machten Ausflüge. D 35 pus: Observaţie Dacă substantivele sînt enumerate la singular. atunci articolul trebuie Ich kaufte mir ein Euch. Bonbons. dacă substantivele sînt la plural: Die Geschenke wurden auf dem Tisch ausgebreitet: Bananen.

Tag für Tag besuchte der Arzt den Kranken. j> 41 18. Sommer und Winter ist die Landschaft gleich reizvoll. D 40 17. (J. für in um über vor an bei hinter in über unter von vor zu Articolul der Prepoziţia + articolul zur ans aufs durchs fürs ins ums übers vors am beim hinterm im überm unterm vom vorm zum D 44 das • dem f ' . Röslein sprach: „Ich steche dich" . Goethe) D 42 19. în stilul beletristic: Knabe sprach: „Ich breche dich" . la simpla numire a unui substantiv: Was bedeutet Definition ? Was versteht man unter Kybernetik ? ß 43 CONTOPIREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT CU PREPOZIŢII Articolul hotărît se contopeşte adeseori cu unele prepoziţii: Prepoziţia zu an auf durch.ARTICOLUL 169 16. Eile mit Weile! Ende gut. în expresii idiomatice şi în proverbe: Über Stock und Stein Stein und Bein schwören Lügen haben kurze Beine. alle t u n ihre Pflicht. W. alles gut. . . înaintea unor grupe de substantive. . legate de obicei prin und sau o prepoziţie: Männer und Frauen. Arbeiter und Wissenschaftler. .

Prüfung. Anna schreibt . B. . Stadt sind breit. E r ging in das Zimmer. Arbeiter. Auge. . Buch. . Wald. Straße. Bild. . . . Schüler sind gut. n. Plural a) N. Die Straßen . Zimmer. Haus. articolul nehotărit. . . Tisch. . Häuser naß. Schülerinnen singen ein Lied. Stuhl. E r zeigt . Bücherei. . Bild hängt an der Wand. . Lampe. . . Kleid. m. . Ich gebe . Wand. 2. Blume. Hand. . . Das Buch . EXERCIŢII 1. Vater arbeitet. Häuser der Stadt sind schön. . . Schwester ein Heft. Der Lehrer prüft . . c) D. . Pferd. Baum. . Bleistift. . Mädchen. Hauses. Lehrerin. b) G. . b) G. d) A. . Garten. . . C. Schule. Hof.170 MORFOLOGIA D 45 Formele contopite se realizează mai rar atunci cînd substantivul este determinat de un atribut (sau de o propoziţie atributivă). Singular a) N. Bruder. Holz. Bild an. Fenster. Aufgabe. Schüler. Mutter kocht das Bssen. f. Lehrling. Mappen ist schön. Der Vater gibt . Fabrik. . . Ofen. . Blatt. . . Die Farbe . Citiţi şi apoi scrieţi la nominativ articolul hotărît. Korb. . Studenten lernen fleißig. — Kind. Die Aufgaben . Kind ein Buch. Heft. die Wand. . De exemplu: însă: Br ging ins Zimmer. singular următoarele substantive precedate de A. Nach dem Regen sind die Dächer . Bank. B. . . — Mutter. . Wagen. Completaţi cu articolul hotărît corespunzător genului şi numărului substantivului A. Schwester. . . . . Messer. . Mappe. Schrank. Otto öffnet die Fenster . — Vater. Bruder die Bilder. Bruders ist dort. dessen Tür offen stand. articolul nehotărit negat. . . Stadt. Die Mutter hängt .

. Ich kaufe jetzt . Studentin liegt dort. Schülern ein schönes Bild. Anfang September fahre ich ins Gebirge. Bleistift. Der Bruder hilft . Schülerin. Lampe. Ich antworte . . Mädchens liegt dort. înaintea substantivului a) Wer arbeitet im Garten ? b) Was liegt auf dem Tisch ? c) Wessen Buch liegt dort ? d) Wem antwortest d u ? e) Wen ruft die Mutter? f) Was kaufst du j e t z t ? . . Der Student h a t . . . Die F r a u zeigt . . b) G. în propoziţiile articolul substantivelor tipărite cursiv: Ich bin t i s Mittwoch fertig. Fenster. I c h antworte Freund. Kollegin. Hier sind die Bücher . . . . Traduceţi în limba română şi explicaţi pentru ce s-a omis. Studentin. Răspundeţi la %wmătoarele întrebări. . Mappe. . . . Gärtner arbeitet im Garten. . . . . . . Zimmers. . . substantivului 3. Die Mutter ruft . . Die Mutter hilft . . Aufgaben. Die Mutter öffnet . Solche Wohnblocks sehen wir jetzt in ganz Bukarest. . . Otto d) A. E r öffnet die F e i s t e r . Feder. 4. Bäuerin arbeitet im Garten. . Schüler. Mädchen arbeitet im Garten. Schwestern im Garten. . . Buch. . Das Buch . Buch. . . Schülerin geht in die Schule. .EXERCIŢII 171 c) D. d) A. Die Mutter ruft . .. Mädchen. . atricolul nehotărît. . Completaţi cu articolul nehotărît corespunzător genului şi cazului a) N. punînd articolul hotărît. . . Ich kaufe jetzt . . . . . . . Das Buch . . . Blume liegt auf dem Tisch. . . Ich sehe dort das Licht . . Student fehlt heute. . Unsere Prüfung findet Ende Mai statt. . Die Mutter bringt . Ich antworte . Buch liegt auf dem Tisch. gibt . . Anna und Otti schreiben . Meine Schwester heißt Helene. . Schülers. Jungen den Weg. Der Lehrer zeigt . . . Hier ist Ottos Heft. . c) D. . . Das Buch . . Die Mutter ruft . Mädchen Kuchen. Otto nimmt . Schülers liegt dort. . Füllhalter. de mai jos. Der Vater gibt . . Jungen. Kind spielt im Garten. . . Der Lehrer prüft . . .. Kind. . Kind das Buch. . . . . Ich kaufe jetzt . Bleistift liegt auf dem Tisch. . 5. .

Explicaţi de ce substantivele tipărite cursiv sînt folosite cu articolul hotărît: a) Ich schreibe mit dem Füllhalter. Jahrhunderts. Der Schrank ist aus i7o/z. Mein Freund studiert Geographie. „ich bin zu müde. Bredel) i) „Der Gefreite Meyhof" hatte sich schon das dritte Mal freiwillig auf Beobachtung gemeldet.172 MORFOLOGIA Mircea ist Student. f) „Kommst du mit?" fragte Hans den Paul. Er bleibt aus Bequemlichkeit zu Hause. d) Sehr viele ausländische Touristen besuchen das schöne Rumänien.Die~e Brücke ist aus Stein. antwortete dieser. Die kleine Anna ißt gern Kuchen. fließt sie an zwei archi­ tektonisch grundverschiedenen hohen Granitbauten vorbei. e) Das Bukarest von heute ist viel schöner als das Bukarest des 19. (W. b) Das Buch liegt auf dem Tisch. neben dem Buch liegt ein Heft. Paul Rüscher hockte abseits am Küchenherd. Ich fahre mit Vater ins Gebirge. c) Der kleine Karl ist sehr fleißig. Ich sehe dort vier Jungen und fünf Mädchen. 6." g) Die Rüscher lag in ihrem Bett. „Nein". (Erich Weinert) . In Asien leben viele Völker. (W. Mein Fren«B arbeitet jetzt in Siebenbürgen. Mein Junge spielt gern Violine. Sehr viele ausländische Touristen besuchen Bukarest. Bredel) h) Kurz bevor die Alster in die Elbe mündet. Als Begleiter bekam er den Soldaten Bader mit.

EXERCIŢII

173

rV? Completaţi cu articolul nehotărît negat kein:

a) Wir haben ein gutes Wörterbuch. Wir haben f*tfo gutes Wörterbuch. b) Der Student Paul braucht einen neuen Füller. Der Student Paul braucht &&& neuen Füller. c) Ich kann schreiben. Ich habe Tinte. Otto kann nicht schreiben. E r hat / ^ * * Tinte. d) Der Professor prüft heute einen Studenten. Der Professor prüft heute /*WAStudenten. e) Peter und Mihai haben saubere Vokabelhefte. Otto und Anna haben jt&in^auberen Vokabelhefte. f) Die Studentin Helga hat eine neue Aktentasche. Diese hat /v&.'v neue Aktentasche.

lö. Contopiţi prepoziţia

cu articolul :

a) b) c) d) e)

In dem Garten sind viele Bäume. Peter geht heute in das Kino. ***£ Emil und Otto stehen an dem Fenster. (**** Hans geht auch an das Fenster. (Wt'''* Anna und Monika spielen in dem Garten, WM.

174

MORFOLOGIA

f) g) h) i) j) k)

E r war gestern bei dem Arzt. Marie fährt heute zu der Großmutter. Der Bruder fährt morgen auf das IyandAnton wirft einen Stein in das Wasser. Hinter dem Haus ist ein großer Garten. Ich habe dieses Buch von dem Vater.

11. Completaţi cu articolul corespunzător. Unde este cazul, contopiţi prepoziţia cu articofaiî

A. ăl Soldaten biwakierten auf . . . Acker; Saint-Just und . . . Sergeant gingen von . . . Gruppe zu . . . anderen. Gewehre wurden gereinigt, . . . zerissenen Kleidungsstücke ausgebessert; . . . älteren Soldaten erteilten . . . jüngeren Kameraden Unterricht in . . . Behandlung und in . . . Laden . . . Gewehrs. Viele Soldaten h a t t e n aber auch alle Viere von sich gestreckt und schliefen. Saint-Just fragte, was für einen Streit es gegeben hatte, vorhin, als er vorbeigekommen war. . . . Offizier Claude Reboux wollte mit . . . Antwort nicht recht her­ aus. Schließlich verstand Saint-Just, daß . . . Soldat . . . Essen aus W u t umgeschüttet hatte. „Aus W u t ? " wiederholte . . . Kommissar verwundert. „ . . . S o l d a t ? " „Ach", erwiderte . . . Sergeant, dem es peinlich war, darüber zu sprechen, „Jacques Vidal ist magenkrank; er kann unser Essen nicht vertragen." (W. Bredel) B. Kiki erkennt . . . Freund. Er kann nicht mehr mit . . . Schwanz wedeln, aber er zieht ganz deutlich . . . Oberlippe ein wenig, hinauf, daß . . . weißen oberen Zähne blinken. Kiki lacht zum letztenmal. Dann schließt er . . . klugen, schönen, hellbraunen Augen. . . . ganze Nacht nimmt . . . Baracke Abschied von Kiki. Immer fünf bis zehn Mann schleichen über . . . nächtlichen Hof. . . . halbe Nacht liegt . . . Baracke wach und spricht von Kiki, . . . toten Kameraden. Peppa erfährt über Kikis Tod erst an . . . folgenden Mittag.In . . . Nacht ist sie an . . . Stacheldraht. Wir werfen ihr . . . kleinen Sack hinüber. Sie h a t Kiki draußen in . . . Freiheit begraben. Sie h a t uns versprochen : . . . Tages wird sie uns . . . Grab zeigen. (Fr. Wolf)

12. Traduceţi

în limba

germană:

a) Studenţii învaţă acum germana. b) Otto face o traducere. El nu are (nici) un dicţionar. c) Ana scrie o scrisoare. E a nu mai are cerneală şi lasă scrisoarea neterminată.

EXERCIŢII

175

d) e) f) g) h) i) j)

Vezi acolo copiii? Da, ei se joacă în grădină. Nici un student şi nici o studentă nu lipsesc azi. Micul Anton este acum în Moldova la bunici. Acest sportiv este cunoscut în întreaga Buropă. El pleacă la mijlocul lui septembrie la munte. Oltul şi Şiretul sînt afluenţi ai Dunării. Mihai studiază istoria, Anton filozofia, iar Paul dreptul.

ADJECTIVUL
(Das Adjektiv — Das Eigenschaftswort)

E 1

Adjectivul exprimă o caracteristică, o însuşire a unei fiinţe sau a unui lucru.

E 2

ÎNTREBUINŢAREA ADJECTIVULUI Adjectivul se întrebuinţează: atributiv:
der fleißige Freund (vezi M 139)

ca nume predicativ:
Der Freund ist fleißig, (vezi M 94)

cu funcţie de complement circumstanţial:
Mein Freund lernt rasch, (vezi M 248)

ea element predicativ suplimentar:
Mein Freund lernt fleißig, (vezi M 186)

substantivizat:
Der Alte (bătrînul) — die Alte (bătrîna) — das Alte (vechiul)

E 3

1. Adjectivul atributiv este variabil, acordîndu-se cu substantivul pe care-1 determină:
der fleißige Freund — das fleißige Kind ein fleißiger Freund — ein fleißiges Kind

ADJECTIVUL

177

2. Adjectivul întrebuinţat ca nume predicativ, neprecedat de articol, E 4 spre deosebire de limba română, este invariabil.
Mein Freund Meine Freundin Meine Freunde 1 . ist | \ Prietenul meu Prietena mea 1 / \ este j \ / \ \ harnic. harnica. harnici. harnice.

fleißig.
1 / \ sind Meine Freundinnen j Prietenii mei j \ sînt Prietenele mele J

Adjectivul cu funcţia de nume predicativ se acordă însă cu subiectul în gen, număr şi caz, dacă e precedat de articol.
Deine Ansicht ist eine ziemlich merkwürdige. Dein Fall ist ein recht interessanter. Diese Bücher sind die interessantesten.

E 5

Această întrebuinţare a adjectivului ca nume predicativ precedat de articol este destul de rară. 3. Adjectivul întrebuinţat cu funcţia de complement circumstanţial E 6 este invariabil:
Der Schüler Die Schülerin Die Kinder Die Schüler antworten antwortet > richtig.

4. Spre deosebire de limba română, adjectivul întrebuinţat ca element E 7 predicativ suplimentar este invariabil:
] J kam Das Mädchen j Die Jungen kamen Die Mädchen j ' Der Junge Băiatul i froh nach Haus.
J

Fetiţa _ „ . ... Baieţu Fetele

] / ? a venit •, N j \ > I / } au venit \ I \

\ ' voioasă I . . voioşi voioase

voios

5. Adjectivele substantivizate urmează regulile declinării adjectivelor E 3 atributive (B 13, E 14, E 15):
der Alte — die A l t e n ; ein Alter — zwei Alte

Adjectivele substantivizate de gen masculin şi feminin persoane:
der Alte (bătrînul die Alte ("bătrîna) der Fremde (străinul) die Fremde (străina)

denumesc E 9

Adjectivele substantivizate de gen neutru exprimă noţiuni abstracte: E 10
das Neue (noul, tot ce este nou) das Schöne (frumosul, tot ce este frumos) 12 — Gramatica practică a limbii germane

178

MORFOLOGIA

DECLINAREA ADJECTIVULUI ATRIBUTIV EH Adjectivul atributiv stă de obicei în faţa substantivului pe care-1 deter­ mină şi se acordă cu acesta
a) în gen: y ein guter Kollege. Das ist ^— eine gute Kollegin. \ ein gutes Kind. b) în număr : Das • c) în caz: trotz schönen Wetters bei schönem Wetter ohne schönes Wetter ist mein guter Kollege, sind meine guten Kollegen.

E 12

Desinenţele adjectivului atributiv mai depind şi de faptul dacă ad­ jectivul este precedat sau nu de un cuvînt determinativ, cu sau fără desinenţele articolului.

CELE TREI REGULI DE DECLINARE

A

ADJECTIVELOR

Regula I pentru deelinarea adjeetivului atributiv {Declinarea slabă) E jq Adjectivul atributiv precedat de articolul hotarît sa*u de un pronume cu desinenţele articolului hotărît primeşte la nominativ singular masculin, feminin şi neutru precum şi la acuzativ singular feminin şi neutru desinenţa -e, iar la celelalte cazuri ale singularului şi la toate cazurile pluralului, desinenţa-en. (Pronume cu desinenţele articolului hotărît sînt: dieser, jener, jeder, wel­ cher, solcher, derselbe, derjenige, alle (ftl.), beide etc.) Singular m. N. G. D. A.
-e-

Plural n.
—e

/-e-

m. N. G. D. A.

/•

-e

ADJECTIVUL

179

Singular m. N. G. D. A. der des dem den fleißige fleißigen fleißigen fleißigen Schulet Schülers Schüler Schüler Plural m. N. G. D. A. die der den die fleißigen fleißigen fleißigen fleißigen Schüler Schüler Schülern Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder) die der der die

/•
fleißige Schülerin fleißigen fleißigen fleißige das des dem das

n. fleißige fleißigen fleißigen fleißige Kind Kindes Kind Kind

Regula a II-a pentru declinarea adjectivului atributiv [Declinarea mixtă) Adjectivul atributiv precedat de articolul nehotărît de articolul nehotărît negat kein sau de pronumele posesiv adjectival [mein, dein, sein etc.) primeşte la cazurile nominativ şi acuzativ singular desinenţele articolului hotărtt, iar la genitiv şi dativ singular şi la toate cazurile pluralului desi­ nenţa -en. Singular N. G. D. A. m. -er /e r^-en -e
m. N. G.
~D. A.

n. —es -es
Singular

Plural m. f. N. G. D. A.

n.

/•
Bruder Bruders Bruder Bruder Plural m. f. | Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, n. Kin< 1er) Kinc1er) Kin< lern) Kim 1er) meine meiner meiner meine

n. Kind Kindes Kind Kind

mein meines meinem meinen

kleiner kleinen kleinen kleinen

kleines kleine Schwester mein meines kleinen kleinen meinem kleinen kleinen mein 'kleines kleine

N. G.
T>. A.

meine meiner meinen meine

kleinen kleinen kleinen kleinen

Brüder Brüder Brüdern Brüder

180

MORFOLOGIA

Regula a IÎI-a pentru declinarea adjectivului atributiv (Declinarea tare) E 15 Adjectivul atributiv neprecedat de articol sau de un pronume cu desi­ nenţele articolului precum şi adjectivul atributiv precedat de andere, einige, etliche, mehrere, verschiedene, viele, wenige primeşte la singular şi plural desinenţele articolului hotărît, afară de genitivul singular masculin şi neutru care primeşte desinenţa -en. Genitivul singular masculin şi neutru primeşte însă şi el desinenţa articolului hotărît (-es) dacă substantivul are desinenţa -en. (Pronume fără desinenţele articolului hotărît sînt: etwas, nichts, manch, solch, welch etc.) Singular m. /• -er -e -er |-en[(-ßs) -er -em -e -en n. -es |-en| -em -es
Singular m. N. G. D. A. fleißiger fleißigen fleißigem fleißigen Schüler Schülers Schüler Schüler

N. G. D. A.

N. G. D. A.

Plural m.f.n. -e -er -en -e

/•
fleißige Schülerin fleißiger fleißiger fleißige

n. fleißiges Kind fleißigen Kindes fleißigem Kind fleißiges Kind

Plural. m. fleißige Schüler fleißiger Schüler fleißigen Schülern fleißige Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder)

N. G. D. A.

ADJECTIVUL ATRIBUTIV NEDECLINAT E 16 1. Adjectivul atributiv apare uneori nedeclinat. în cazul acesta el stă în general după substantiv, mai rar înaintea lui. Forma nedeclinată a adjectivului atributiv se întîlneşte:

ADJECTIVUL

181

a) în limbajul poetic, în cîntecele populare, în basme, legende, expresii, proverbe:
Röslein rot (Goethe), bei einem Wirte wundermild (XJhland), kein schöner Land (cîntec popular), Jung Siegfried (cîntecul Nibelungilor), auf gut Glück (expresie), Gut Ding will Weile haben (proverb).

E 17

b) în limbajul comercial, reclame etc.:
I n unserem reichen Sortiment: Wintermäntel, dunkelblau, geschnitten und preiswert. grau und schwarz, modern

E 18

c) în substantivele compuse:
Jungfrau, ^[Ömarkt, Schnellzug, Schwarzmeerküste.

E 19 E 20

d) în grupurile de două sau mai multe adjective atributive strîns legate prin înţelesul lor şi unite în scriere prin cratimă sau formînd chiar un adjectiv compus; în acest caz se declină numai ultimul adjectiv, celelalte rămînînd totdeauna nedeclinate:
Ich benötige ein deutsch-rumänisches Wörterbuch. Wir sind uns der historischen Bedeutung der marxistisch-lexumstisciien Lehre bewußt. Das Mädchen hatte ein blau-rotes Band im Haar. Zahllose Patrioten kämpften und siegten unter der blau-gelb-roten Fahne unseres Vater­ landes.

2. Invariabile, indiferent de poziţia şi funcţia lor, sînt adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
beige ['bs:g9], chamois [J amo'a], creme ['kre:m], lila, oliv, orange [o'răgs], rosa etc.: Sie trug ein elegantes rosa Kleid. Das Haar wurde von einer lila Schleife zusammen­ gehalten.

E 21

CAZURI SPECIALE ADJECTIVULUI

DE DECLINARE ATRIBUTIV

A

1. Dacă substantivul este precedat de mai multe adjective atributive, toate se declină la fel {vezi însă E 20) :
Er ist ein lieber, fleißiger, braver Junge mit schönen, vielseitigen Anlagen.

E 22

2. La adjectivele terminate în -el vocala e se omite în cursul declinării; la adjectivele terminate în -en şi -er ea se omite în special în limbajul poetic :
dunkel: ein dunkles Zimmer; eitel: ein eitler Mann offen: mit off(e)nen Augen; heiter: mit heit(e)rer Miene

E 23

182

MORFOLOGIA

E 24 E 25

3. î n cursul declinării adjectivului hoch, eh devine h:
Der Baum ist hoch — Ein hoher Baum steht vor dem Fenster.

4. Adjectivul atributiv precedat de articolul contopit cu o prepoziţie se declină la fel ca adjectivul precedat de articolul hotărît (regula I) :
im neuen H a u s ; am richtigen P l a t z ; zur rechten Zeit

E 26

5. Adjectivul care determină un alt adjectiv sau un participiu şi nujun substantiv este invariabil:
ein unbeschreiblich schöner Anblick ein freundlich lächelndes Mädchen von ständig wachsender Bedeutung

ADJECTIVE

FOLOSITE SAU NUMAI

NUMAI ATRIBUTIV PREDICATIV

i

E 27

1. Adjectivele folosite numai atributiv sînt: a) adjective care caracterizează un substantiv după poziţia sa în spaţiu sau în timp; ele sînt adesea derivate cu sufixul -ig din adverbe de loc sau timp:
die heutige Zeitung; der gestrige Anruf; das hiesige Museum; die linke {rechte) H a n d ; die obere (untere) Stufe

E 28

b) adjective care exprimă materia din care este făcut un obiect sau care indică originea lui; ele sînt de obicei derivate cu ajutorul sufixelor -en, -ern, lieh, -isch:
der goldene (silberne) Bing, die hölzerne Tafel, der väterliche R a t , die siebenbürgische L,andschaft

E 29 E 30 E 31 E 32

2. Adjectivele folosite numai cu funcţia de nume predicativ sînt: a) adjective de origine negermană ca:
prima, futsch, quitt

b) adjective provenite din substantive ca:
angst, bange, barfuß, brach, feind, gram, leid, not, schade, schuld, wohl

c) expresii idiomatice ca:
gang und gäbe, klipp und klar, null und nichtig, recht und billig

d) anumite adjective ca:
abhold, eingedenk, gar, getrost, gewillt, habhaft, irre, teilhaftig, zugetan etc.

ADJECTIVUL

183

Observaţie Dacă sînt folosite cu înţeles figurat, adjectivele de la 1 a) pot avea şi funcţia de nume predicativ:
Sein B e n e h m e n war hölzern. (Purtarea sa era stîngace.) Br war sehr väterlich zu dem J u n g e n . (Se p u r t a cu b ă i a t u l ca u n părinte.)

E 33

ALTE

PĂRŢI DE VORBIRE DECLINATE ADJECTIVUL ATRIBUTIV

CA

Ca adjectivul atributiv se mai declină: 1. Numeralul ordinal: Regula I
Singular N. der G. des D. dem A. den zweite zweiten zweiten zweiten Wagen Wagens Wagen Wagen

E 34
zweites zweiten zweiten zweites Buch Buches Buch Buch

Regula a II-a
ein eines einem ein

2. Participiul I (prezent) şi II (perfect), folosit atributiv sau substantivizat: Regula a II-a
Singular N. G. D. A. der des dem den spielende spielenden spielenden spielenden Reisende Reisenden Reisenden Reisenden Junge Jungen Jungen Jungen ein eines einem ein ein eines einem einen spielendes spielenden spielenden spielendes Reisender Reisenden Reisenden Reisenden Kind Kindes Kind Kind

E 35

Singular

N . der G. des D. dem A. den

Regula a III-a
Plural N. G. D. A. die Reisenden der Reisenden den Reisenden die Reisenden Reisende Reisender Reisenden Reisende

I,a fei:
Singular Plural der Angestellte — ein Angestellter die Angestellten — viele Angestellte

184

MORFOLOGIA

E 36

3. Adjectivele

substantivizate: Regula I Regula a
das des dem das Schöne Schönen Schönen Schöne ein eines einem einen

II-a
eine einer einer eine Fremde Fremden Fremden Fremde

Singular

N. G. D. A.

der des dem den

Deutsche; Deutschen; Deutschen ; Deutschen;

Deutscher; Deutschen; Deutschen; Deutschen;

Regula a
Plural N. G. D. A. die der den die Deutschen Deutschen Deutschen Deutschen Deutsche Deutscher Deutschen Deutsche.

Ill-ct

COMPARAŢIA ADJECTIVELOR
(Steigerung der Adjektive)

E 37

Adjectivul poate lua anumite forme pentru a arăta eä e însuşire există în grade diferite la două sau mai multe obiecte sau chiar la acelaşi obiect (în momente deosebite). Gradele acestea — numite gra.de de comparaţie -= Se exprimă p r i n : pozitiv, comparativ şi superlativ.

POZITIVUL
(Die Grundstufe)

E 38

Gradul pozitiv

reprezintă forma de bază a adjectivului:

P e t e r ist fleißig Else h a t ein schönes Bild.

Cînd intervine un raport de comparaţie la gradul pozitiv, elementele comparaţiei se leagă prin (eben) so (tot atit) . . . wie (cit, ca) şi stau la ace-' laşi caz:
Andrei ist (eben)so fleißig wie du. Ich habe ein (eben)so schönes Bild wie du. Ich sehe ihn (eben) so gut wie dich.

ADJECTIVUL

185

Pozitivul întărit prin außerordentlich, äußerst, besonders, höchst, sehr, überaus, zu are valoare de superlativ (vezi E 52) :
E r ist außerordentlich gewissenhaft. Sie hat ein sehr schönes Bild.

E 39

COMPARATIVUL
(Die Mehrstufe)

Comparativul arată gradul mai mare sau mai mic al însuşirii unui E 40 obiect faţă de aceeaşi însuşire a altui obiect sau a aceluiaşi obiect, în împre­ jurări diferite:
Bukarest ist größer als Konstanza. Bukarest ist heute größer als vor zehn Jahren. Konstanza ist kleiner als Bukarest.

Comparativul se formează din adjectivul la pozitiv
schön + er — schöner jung + XJmiaut + er -

( + Umlaut)

+ er:

Umlaut primesc multe adjective care au vocalele a, o sau u în rădăcină.
pozitiv : comparativ : lang, länger, groß, größer, kurz kürzer

E 41

Nu primesc Umlaut la comparativ : 1. Adjectivele terminate în -bar, -c, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lieh, -sam şi în diftongul -au:
pozitiv :
comparativ : pozitiv • comparativ : dankbar dankbarer boshaft boshafter los« loser artig artiger dunkel dunk(e)ler txmlich tunlicher oiîen off(e)ner aufmerksam aufmerksamer mager mag(e)rer schlau schlauer

E 42

2. Adjectivele de origine negermană :
logisch logischer

E 43 E 44 E 45

3. participiile întrebuinţate ca adjective:
passend passender

4. anumite adjective monosilabice c a :
barsch, blank, brav, bunt, dampf, fahl, falsch, flach, froh, hohl, kahl, klar, knapp, lahm, matt, morsch, platt, plump, rasch, roh, rund, sacht, sanft, satt, schlaff, schlank, schroff, starr, stolz, straff, stumpf, toll, voll, wahr, wund, zahm, zart

186

MORFOLOGIA

E 46

Observaţie Unele adjective oscilează între forma cu şi cea fără Umlaut, de exemplu :
banger sau bänger, blasser sau mai r a r : blässer, frommer sau frömmer, gesünder sau mai r a r : gesander, glatter sau mai r a r : glätter, karger sau mai r a r : kärger, krummer sau mai r a r : krümmer, nasser sau nässer, schmaler sau schmäler

E 47

La comparativul adjectivelor terminate în -el, se omite totdeauna vocala -e-:
dunkel — dunkler

L,a comparativul adjectivelor terminate în -en, -er, vocala -e- se omite adesea:
heiter — heit(e)rer trocken — trock(e)ner

La comparativ, adică atunci cînd e vorba de o inegalitate, termenii de comparaţie se leagă între ei prin als (decît). E 49 Ca şi la pozitiv, termenii de comparaţie stau şi la comparativ la acelaşi caz:
Er ist älter als ich. Ich sehe ihn besser als dich.

E 48

E 50

Comparativul poate fi întărit prin noch, ungleich, viel, weit etc.
E r spricht noch rascher als sie. Unsere H a u p t s t a d t ist heute viel größer als vor dreißig Jahren.

E 51

Adjectivul la comparativ, întrebuinţat atributiv, urmează regulile declinării adjectivelor la pozitiv:
der des schönere schöneren etc. ein schönerer eines schöneren etc. Roman Romans Roman Romans schönere schöneren etc. eine schönere einer schöneren etc. die der Geschichte Geschichte Geschichte Geschichte das des schönere schöneren etc. ein schöneres eines schöneren etc. Mädchen Mädchens Mädchen Mädchens

SUPERLATIVUL
(Die Höchststufe)

E 52

Superlativul arată gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut al însuşirii unui obiect:
Bukarest ist die größte Stadt unseres Vaterlandes. Das ist der kürzeste Weg zum Bahnhof.

ADJECTIVUL

187

Superlativul se formează din adjectivul la pozitiv (-f- Umlaut) + (e)st:
schön -\- st = schönst jung + Umlaut -f st «= jüngst­ süß -\- est = süßest-

,

şi la

Primesc Umlaut la superlativ comparativ.

numai acele adjective care îl primesc

E 53 E 54

Vocala e se intercalează la superlativ totdeauna la adjectivele monosilabice terminate în : -d, -s, -ß, -st, -t, -tz, -x, -z precum şi la polisilabicele cu aceleaşi terminaţii, dacă sînt accentuate pe ultima silabă:
süß dreist pozitiv: fad kraus fadeste krauseste süßeste superlativ: dreisteste spitz fix kurz pozitiv: sanft interessant spitzeste interessanteste superlativ: sanfteste fixeste, kürzeste însă: gefürchtet — gefürchtetste, passend — passendste, reizend — reizendste

Observaţie^ Adjectivul groß, deşi se termină în ~ß, nu intercalează e la superlativ:
pozitiv: superlativ: groß größte

E 55

Superlativul

se întrebuinţează

îndeosebi: hotăE 56

1. atributiv. î n cazul acesta este, de regulă, precedat de articolul rit şi urmează regulile declinării adjectivelor atributive:
der schönste Roman des schönsten Romans etc. die schönste Geschichte der schönsten Geschichte etc. das schönste Märchen des schönsten Märchens etc.

2. circumstanţial. î n cazul acesta este precedat de am şi se termină în -en: am schönsten sau de aufs şi se termină în -e: aufs schönste 3. predicativ. Ca superlativ predicativ se foloseşte: a) superlativul precedat de am b) superlativul precedat de articolul hotărît;
Andrei ist am fleißigsten sau Andrei ist der fleißigste.

E 57

E 58

Superlativul

poate fi întărit p r i n : aller, weitaus, bei weitem etc.

E 59

Das ist die «Weegünstigste I/ösung. E r ist weitaus (bei weitem) der fleißigste Schüler.

188

MORFOLOGIA

CAZURI

SPECIALE

DE

COMPARAŢIE

1. Cîteva adjective formează gradele de comparaţie în mod neregulat:
Pozitiv Comparativ besser mehr minder weniger Superlativ am "besten der, die, das beste am meisten der, die, das meiste am der, am der, mindesten die, das mindeste wenigsten die, das wenigste

E 60 E 61 E 62

gut viel wenig

E 63 E 64

nah hoch

näher höher

am nächsten der, die, das nächste am höchsten der, die, das höchste

E 65

2. Un grup de adjective au numai două grade de comparaţie: pozitivul (după formă comparativ, după sens pozitiv) şi superlativul.
der \ r .. „..__ äußere die —^ äußerste das / der v die — — innere das / innerste der v untere die - ^ unterste das / der \ die das der die das der die das
r _,

obere oberste

der die das der die das

["hintere ' [hinterste

mittlere mittlerste •vordere vorderste

[ niedere niederste

E 66

3. Pentru a compara două însuşiri ale aceluiaşi obiect, se pun înaintea adjectivului la pozitiv: mehr, eher, weniger.
Ich war mehr tot als lebendig. E r ist eher fleißig als klug. Sie ist weniger fleißig als klug.

E 67

.4. Participiile au grade de comparaţie numai dacă sensul lor adjecti­ val predomină sau dacă au devenit adjective:
reizend — reizender — reizendste ausgezeichnet — ausgezeichneter — ausgezeichnetste

J

ADJECTIVUL

189

5. Cu valoare de superlativ (aşa-zise superlative populare — Volkssüperlative-) se întrebuinţează anumite adjective compuse al căror cuvînt deter­ minativ are o valoare expresivă mai m a r e :
Äieyschlank, schneeweiß, uralt

E ß8

6. Adjectivele sau participiile compuse — cu excepţia celor de la punc­ tul 5 — formează gradele de comparaţie: a) prin trecerea cuvîntului de bază la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv •weittragend de însemnătate mare Superlativ -weittragendst de cea mai mare însemnătate

E 69

b) prin trecerea cuvîntului determinativ la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus nu şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv vielhietend care oferă mult Superlativ meistbietenA care oferă cel mai mult

E 70

c) I/a anumite adjective compuse se observă oscilaţii; uneori se trece cuvîntul de bază la gradele de comparaţie, alteori cel determinativ:
Pozitiv weitgehend Superlativ weitestgehend •weitgehendst

E 71

7.jUnele adjective nu au grade de comparaţie: a) Adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
rosa, beige

E 72

b) superlativele populare :
todernst, stockfinster

E 73

c) adjectivele care prin sensul lor nu pot fi supuse comparaţiei:
schriftlich, mündlich, tot, taub

E 74

Aktentasche (neu). . .. m) . . . Antwort (falsch) ? / ) Was kostet unser . Bild (groß). . . . schwach). . Wörter (schwierig). das ist eine . Verben \neu. . Buch (neu). . . .. . j) Hier ist dein . . . . c) Dort befindet sich der . Zimmer und zeichnen mit. . . .ISO MORFOLOGIA EXERCIŢII i cu adjectivele din paranteză.Blei­ stiften (klein. . (lieb. d) Ist das ein . bunt). b) Hier ist eine . Übersetzung (letzt) ? h) Das ist eine . Freund.. . . Blumen (rot). . . <h a) Die Kinder sitzen in einem . . Schülerin die Übung mit den . . Hörsaal (groß). . la a) . I) In diesem Garten sind nur . Übung (schwer). . i) Rechts hängt ein . . Schrank (neu) ? g) Ist das ihre . Zeitschrift. interessant). . Kinder werden gelobt (fleißig).. Sprichwort (deutsch) ? e) Ist das eine . . . b) Der Lehrer erklärt der . . „. k) Das sind .

cazul acuzativ: Jfl Completaţi cu adjectivele din paranteză folosind a) Else liest den . . . . . Wörterbuch mit (gut. . . h) I n diesem . es ist ein . bekannt). . . *c ••ţi cu adjectivele din paranteză. . . . . . . Sohn ein Märchen mit . Tee (heiß). jeder gute Sportplatz. Auto aufs L a n d (schön. . Ich arbeite an einem . gut.EXERCIŢII 19Î c) d) e) tapfer). Wörterbuch bei mir (gut). . Geschichten (lustig). . bring dein . . die neue Wohnung. g) Ich kann diesen Prospekt nicht übersetzen. . . Bier (klein. . Bücher (krank. . . . Freund und bringt ihm einige . a) Otto wäscht sich am Morgen mit . . . Ausstellung besuchen (groß). Zwergen vor (klein* E r kam zu unserem . interessant). Fehler ? — Nein. . d) Die Mutter sagte dem . . . Film {neu). e) Mein Freund erzählt viele . . Professor (modern. . b) Ich habe kein . . g) Aus dem Zug sahen wir . . Lehrbücher (alt). . . er macht keine . neu). Roman (groß. Wasser (kalt). Laboratorium arbeitet ein . . f) Wir werden morgen die . neu). . Lehrbuch noch ? — J a . neu). kein kranker Mensch. . . reich).^ i i sügft „Mannj . Konzert zu spät (letzt). Film (interessant. Felder (grün. . . . . f) Wir haben dieses Buch mit . Freund Otto mit seinem . b) Macht er . Fehler mehr c) Brauchst du dein . . . Zeitungsartikel über den . la cazul potrivit: ' '{Declinaţi la singular urtnătoarele grupuri de cuvinte: der große—Bus. c) Ich trinke gern . . Interesse gelesen. Wörterbuch. . Wälder und . . . . ich brauche noch meine . . . ienes schöne Bild. . dieser ^r ii n pJlW:a I d j g ^ J . das moderne Warenhaus. . . Tagen fährt mein . denn ich habe kein . . schön). Mädchen: „ I m Kühlschrank steht eine Flasche . . . iedes kleine Kind. e) An . Schreibtisch [bequem). . kalt). . dieser schöne Garten. Ich lese meinem . d) Otto besucht seinen . f) Sein Freund arbeitet an einem .diese lange Straße. .<. .

. Uhr zufrieden (neujßA/^ I c h ziehe die . Läufer (bekanntet* l Die . . f< Completaţi cu adjectivele din paranteză. c) Lemnul moale al mesteacănului nu este aşa de preţios ca lemnul tare al fagului verde. . . . . Das . Uhr liegt auf dem Tisch (neu$* Das Zifferblatt der . folosind cazul potrivit: \ Tr* Completaţi cu adjectivele din paranteză. . a) b) c) d) a) b) c) d) a) b) c) d) Der . C. . Kind eine Arznei (krank)ăM'" Der Arzt untersucht das . . Läufer zum Sieg (bekannt^ JjS Bin Reporter besuchte den . B. . diese schönen Jflnţngn. Kind h a t t e hohes Fieber (krankt/ Heute ist der Zustand des . A. Kindes besser (krankt Die Mutter gab dem . I m Garten blühten viele . . Dorf (klein). . Haus (schön). . . Gegend (gut. Gartens (blühend). . Flusses (still. . . breit). . Nicht weit vom Dorfe war ein . . und mit . . . schön). Läufers (bekannten . Ich fuhr in ein . Mit meinem . Wald (dicht). keine alten Häuser. . . Monat hatte ich Urlaub (vorig). interesanta expoziţie şi marea sală de festivităţi a uzinei noastre. yt Die Freunde gratulierten dem . inter­ essant. Läufer nimmt auch an diesem Wettkampf teil (bekannt^ ]/ Dort steht das Auto des . . I m . . . . . . . . . Tagen ging ich baden (heiß). Blumen (duftend). . . / ) Citesc acum scrisoarea bunului meu prieten. . Kräften kehrte ich zu meiner Arbeit zurück (frisch). . . Kind (krank)^ ' la cazul corespunzător: J . Freund machte ich . . Das Haus lag inmitten eines . Dorf lag am Ufer eines . . Uhr immer am Abend auf (neujb Das . Ich wohnte in einem . jene hohen Wohnblocks Traduceţi în limba germană: a) Ai citit noua carte a acestui tînăr poet? b) Marile păduri ale patriei noastre sînt bogate în animale sălbatice. Ausflüge und besichtigte die . . . . d) Lemnul bradului verde se foloseşte în industria hîrtiei. . . e) Am citit traducerea excelentă a acestei silitoare studente. . . Uhr ist sehr klein (neu%& Otto ist mit der . g) Arăt cu plăcere vizitatorilor frumosul club. . keine tiefen Stellen.192 MORFOLOGIA Declinaţi la plural următoarele grupuri de cuvinte: meine gnţeri Freunde unsere neuen Filme. Ich habe mich erholt. An . . . .

. der junge Leh­ rer. ''• d) Der Füllhalter . musikalisch. b) Die Arbeit . . eine Zeile übersprungen (diese schöne Erzäh­ lung) . . . dar See. schwindlig. e) Du sollst den Inhalt . trecînd adjectivele la comparativ : mein Bruder. c) Der Betreuer führt . . ü" c) In unserem . . der ausländische Tourist. Kulturheim finden oft . gegenwärtig. angenehm. rund. .) h) Marie. Theatervorstellun­ gen statt (neu'$interessant)i&ß**" d) V i e l e . . durch die Stadt (la pl. Schauspieler treten im Kulturheim unseres Werkes auf (bekannt$ß\j e) Die Arbeiter unseres Werkes besuchen alle . . noch nicht (dein kleiner Bruder.EXERCIŢII 193 i ^ţs^Completaţi cu adjectivele din paranteză: a) Alle . Touristen kommen im Sommer nach Mamaia (auslän­ disch^. dieses berühmte Museum). ernsthaft V/7ÎL M 7 Formaţi Model: din cuvintele date propoziţii. das junge Mädchen. lang . farbig. stark. fertig. hölzern. . meine Schwester.. silbern. . . der Füllhalter. (sein alter Freund — la pl. bunt. die alte Dame). ist fehlerlos (diese fleißige Schülerin. (Respectaţi cazul): a) Wir kennen . fortschrittlich. g) Wir suchten die Übersetzung . . rot. modern. . . i) Otto begrüßte voller Freude . falsch gesungen (das neue Lied). trocken. scheintot. lebendig. klug. . . gesund. a) das Meer. faulig. f) Du hast beim Desen . dicht. du hast die erste Strophe . . wiedergeben (der deutsche Text). b) adjective care nu pot fi comparate. »13 J Grupaţi adjectivele de mai jos in: a) adjective care pot fi comparate . . . hoch. liegt auf dem Pult (der junge Lehrer). . sprachlich. . kurz. . . im Wörterbuch (das unbekannte Wort — la pl. . alt Mein Bruder ist älter als meine Schwester. fest.).. . groß b) der Bleistift. der neue Student).eckig. . . das kleine Mäd­ chen. Darbietungen im Kulturheim (musikalisch^^ [1121 Completaţi propoziţiile de mai jos cu cuvintele din paranteză. . Menschen kämpfen für den Frieden (fortschrittlich^/^ i > b) Viele .

. . . a) Der (kurz) Weg führt durch den Wald. jung mein Vater.te wirkt die Tat. hoch Stahl. als der Apfelbaum dort (hoch). . Überzeugender ă ^ a l l e Wor. als deine (schwer). e) Ich möchte ein (spannend) Buch lesen. tief. b) Er kam auf einem (kurz) Weg. gut. a) b) c) d) e) Dein Bruder Hans arbeitet mit größerem Fleiß ß~~ du. c) Eine (schön) Überraschung konnte sie mir nicht machen. d) Sie beeilen sich. dein Zimmer. . die Nächte. groß. klug. mächtig . g) Dieser Film machte auf ihn einen . Klasse (jung). darum wählen sie einen . kurz. . ipK Completaţi propoziţiile următoare cu als sau w i e . Eindruck als jener (tief)."arm. b) Sie fand in der Bibliothek ein . der Lesesaal. Bruder ist jetzt" erst in der 7. . schjank ţîifc&eine Tanne.. . das Heft. seine Arbeit sei . begrüßte die Delegation. h) Er sagt immer. im Sommer. fiţi atenţi la declinarea adjectivului. Das Boot schoß^chnell Ä^eiru Pfeil davon. dick mein Zimmer. der Bruder. Formaţi superlativul următoarelor adjective: f interessant. . e) Seine . g) (fleißig) Menschen erzielen in ihrer Arbeit (gut) Ergebnisse. als die Arbeit seiner Kollegen (wichtig). Schwester studiert Mathematik (alt). groß die Schwester. Ein Mädchen. Buch (spannend). f) Meine Arbeit ist . / ) Wir finden heute in den Eäden unserer Stadt (schön und gut) Waren als früher. wichtig. .194 MORFOLOGIA c) d) e) f) g) h) i) das Buch. Eisen. fleißig.[schwer. d) Mit einem (gut) Wörterbuch könnte ich auch diesen Text über­ setzen. Weg (kurz). alt Treceţi adjectivele din paranteză la comparativ. Ich habe ein besseres Buch fift er. die Tage. . begabt. . meine Mutter. hart. . Completaţi cu adjectivele din paranteză la gradul comparativ: a) Diese Ljnde ist . kurz der Hörsaal. . c) Mein . .

. " . . . . Das Kulturheim ist . dar duminică a fost ziua cea mai rece din această iarnă (a acestei ierni).den Rumänen und brachte ihm einige Bücher. . ± A Die .x Das . Aber um den See herum ist er (lang). . b) Dieses Haus ist . comparativ şi superlativ : a) Die Studenten suchen auf der Karte den Weg für ihre Wanderung. iunie sau iulie? c) Locuiesc departe. b) Fr ist Deutsch£/l. ". . (hoch). d) Otto scrie frumos. erwidert Otto. c) „Mein Gepäck ist . Das Schulgebäude ist aber . e) Ceahlăul este înalt.. .folosind la superlativ adjectivele din paranteză: «) b) c) d) e) f) g) Der O . . . „Ich wette. Stadt an der Spree ist Berlin (bedeutendste & .. Completaţi adjectivele şi participiile substantivizate cu desinenţele corespunzătoare: a) Bin Fremd. Kind der Familie ist nur zwei Jahre alt" ( kleinS䣣\i Der .Andrei locuieşte mai departe şi Paul foarte departe. însă Mariana scrie cel mai frumos. . la pozitiv. . Ana scrie mai frumos decît Otto. . Negoiul este însă mai înalt decît Ceahlăul. 22.i EXERCIŢII 195' UT Completaţi. Peter sagt: „Wenn wir die Landstraße benutzen. daß mein Gepäck .kennen und führte ihn mit seinem Wagen in die Stadt. b) Care lună este mai lungă. . . . sagt Peter. . Fluß Rumäniens ist die Donau (groß). „Mein Rucksack ist aber be­ stimmt . ist er . d) Am anderen Morgen besuchte der Deutsch. El este cel mai înalt munte al ţării noastre. f) Astăzi este rece.kam gestern nach Bukarest. . .. i s t ! " ruft Hans (schwer). ist unser Weg 8 km |* Gehen wir durch den Wald. . c) Ein Rumäne lernte den Deutsch.. Sohn studiert Chemie (alt&tfm J* Der Vater erzählt immer fy^(interessant^fyX^ Der Student Peter lernt ffTQpitjM Q#L ' Diese Frage ist Completaţi cu adjectivele date. 21« Traduceţi în limba germană: a) Cea mai scurtă lună a anului este februarie. Alaltăieri a fost mai rece.

196 MORFOLOGIA e) Haben Sie Verwandtem Bukarest ? Ja. . Der Genosse spricht mit unserem .trinken. Klassenlehrer ist unser Deutschlehrer. ich bin zu meinen Verwandt­ auf Besuch gekommen. k) Ich wünsche Ihnen alles Gut. .und Interessant. Călătorul îl rugă pe funcţionar să-i dea un alt formular.als das Meer!" h) Der Reisend. ." j) In diesem Museum können wir viel Schön.bewunderte die herrliche Natur. . f) Sein Vater ist Beamt#tin einem Büro in Bukarest. Peter mulţumi călătorului pentru informaţie. i) Peter sagte: „Ich möchte etwas Kalt. 25. Băieţii o ajută pe bătrînă să ducă geamantanul la gară.sehen. Wir haben einenjfe^Classenlehrer. Noul învinge vechiul. Klassenlehrer. Medicul prescrie bolnavului un medicament. Acest călător este german. es gibt nichts Herrlicher.! Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Poeţii cîntă frumosul şi binele.zum Geburtstag! . rief: „Glauben Sie mir. Bătrîna povesti copiilor o istorioară frumoasă. . Unser . Transformaţi adjectivele predicative tipărite cursiv. g) Der Fremd?. în adjective atributive: a) Unser Klassenlehrer ist jung. înţeleptul nu vorbeşte prea mult.

Mit großem Appetit aß er das . . Anca!" c) Ali« Jungen sind aufmerksam. . . .ßTraducefi în limba germană: a) Duminica viitoare vom merge din nou la operă. Mädchen half bei der Ar­ beit. Mädchen: „Sehr gut. . Tage. b) Das Mädchen ist eifrig. Bald kommen die . 27. Obst essen. . . . Kirschen ? Gib dem Kind eine . . Schüler standen auf dem Bahn­ steig. Jungen sind richtig. Wohnblock. c) Der Tag ist schön. Hier ist noch ein . . Das . . . Heute war ein . Wohnblock dort ? Auch hier sehe ich einen . . . . . Mädchen zeigt seine Hefte. Schüler half dem Lehrer. Mädchen pflückten Kirschen. Wann pflückt ihr die . . . Obst. Die . . Wir essen gern . . DieXehrerin sagt dem . Mädchen. . .EXERCIŢII b) Das Mädchen ist fleißig. . Die . . Der . und wir können aufs Dand fahren. . . Sehen Sie den. . Kirsche ! Ihr sollt nur . . Completaţi cu adjectivele folosite atributiv: a) Der Schüler ist diszipliniert. . . . . Tag. Wohnen Sie in dem . . . . . . Anca ist ein . . Wohnblock. Schüler stiegen ein. . Ein . . . Mädchen half gern. . . . Wohnblock dort ? 26. Der Klassenlehrer ist mit den . b) Oaspeţii străini vor face mîine o interesantă excursie la Predeal. Ein . . d) Der Wohnblock ist groß. . d) Die Kirsche ist reif. . Bald kommen . c) Fratele meu mai mic este foarte mulţumit cu noua sa bicicletă. Das . . . Jungen zufrieden. Kirschen. Die Übersetzungen der . . e) Das Obst ist reif. Tage des Sommers. . . . Tag ist zu Ende. . JungeiKantworten richtig.

Sora mea este mai tînără decît mine. Mica fată păli de frică. . Aceasta este cea mai înaltă clădire a oraşului. Vara trecută am cunoscut-o pe sora ta mai mică. Drumul acesta este lat numai de un pas. Ai văzut noul meu televizor? Argintul nu este un metal atît de scump ca aurul. Sînt gata de călătorie. Ducrările celor mai mulţi studenţi ai grupei noastre sînt bune. Acest învăţat este convins de justeţea teoriei sale. Iyîngă mine în compartiment stătea un domn mai în vîrstă. îţi doresc toate cele bune de Anul nou 1 Este ceva nou de văzut în această expoziţie? Fiul mai mic al prietenului meu studiază medicina.198 MORFOLOGIA d) e) -f) g) ft) i) j) k) I) m) n) o) p) r) s) t) u) v) î n acest nou bloc este un foarte bun ascensor. Cîinele acesta este credincios stăpînului său. Pictorul este îndrăgostit de minunatul peisaj. Erika merge la cea mai bună prietenă a sa. Dragă prietene.

pronumele interogativ (das Interrogativpronomen — das fragende Fürwort) : wer ? was ? welcher ? pronumele relativ (das Relativpronomen — das bezügliche Fürwort): der. pronumele nehotărît (das Indefinitpronomen — das unbestimmte Fürwort) : man. . Das ist Karls Buch. (das Demonstrativpronomen — das hinweisende pronumele posesiv (das Possessivpronomen — das besitzanzeigende Fürwort) : mein. dein etc. pronumele reflexiv (das Reflexivpronomen — das rückbezügliche Fürwort) : sich pronumele reciproc (das reziproke Fürwort) : einander Pronomen — das wechselbezügliche pronumele demonstrativ Fürwort) : dieser. du.F 3 pronumele personal (das Personalpronomen — das persönliche Fürwort) : ich.PRONUMELE -• (Das Pronomen — Das Fürwort) Pronumele este partea de vorbire care înlocuieşte. wir etc. Er lernt fleißig. un sub. Der Schüler lernt fleißig.F 1 stantiv. jener etc. de obicei. în limba germană distingem opt feluri de pronume : > . niemand etc. jemand. welcher etc. Das ist sein Buch.

? Sie — forma (pronumele) de politeţe 3. .. persoana despre care se vorbeşte: singular masculin er feminin sie neutru es plural masculin feminin > neutru persoana a IlI-a sie ' . persoana care vorbeşte: singular ich 1 . PRONUMELE PERSONAL (Das Personalpronomen — Das persönliche Fürwort) F 4 Pronumele personal este un pronume folosit substantivat. .200 MORFOLOGIA F 3 Unele pronume se întrebuinţează numai substantival: Ich sehe niemand. } persoana a Ii-a plural w J singular 1 . . Man h a t uns nicht verständigt.. El desemnează: 1. \ persoana I plural mr J 2. Alte pronume pot fi folosite atît adjectival cît şi substantival: Ist dieser Tisch frei? Nein. Anumite pronume pot fi substantivizate: Die Meinigen lassen Sie herzlich grüßen. dieser Tisch ist besetzt. persoana căreia i se adresează vorbitorul: singular du 1 . aber jener ist frei. .

Pronumele personal se declină în felul următor : Singular Persoana I Persoana a II-a m.PR0NUME1E 201 DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL Pronumele personal îşi schimbă forma la persoana I şi a Ii-a după F £ număr şi caz. în funcţie de context. în limba germană. N. D. es *" seiner (sein) ihm es < er seiner (sein) ihm ihn sie ihrer (ihr) ihnen sie F 7 Sie Ihrer Ihnen Sie F 8 . A. I^a persoana a IlI-a plural nu se mai face deosebirea de gen. A. du deiner (dein) dir dich Plural N. G. n. prin ei sau ele. G. Observaţii 1. sie. B. iar la persoana a IlI-a şi după gen. F & Persoana a III-a /• sieihrer (ihr) ihr. ca în limba română: Merg azi în oraş = Ich gehe heute in die Stadt. G. Astfel sie (plural) se traduce. D. uns ihr euer euch euch Pronumele de politeţe Singular şi Plural N. pronumele personal cu funcţia de subiect nu poate fi omis. A. ich meiner (mein) mirmich . wir unser uns.

Ihn habe ich nicht besucht. prin forma accentuată a pronumelui personal sau printr-un alt pronume) este adesea dublat printr-o formă neaccentuată a pronumelui personal corespunzător. dar i-am vizitat pe părinţii lui. 5. — Prietenul meu. deoarece pentru fiecare persoană nu există decît o singură formă a pronumelui personal. în limba germană. den ich lange nicht gesehen hatte. -mi. numai la modul imperativ.o singură dată : prin substantiv. Mein Freund. mi mir mi-.=expiimaţ. — Pe care dintre cei doi băieţi l-ai chemat ? Welchen der zwei Jungen hast du gerufen ? — Pe acesta nu l-am chemat.202 MORFOLOGIA F 9 2. de obicei. la persoana a Ii-a singular şi plural: Komm her ! Kommt her! F 10 3. printr-un pronume personal precedat de o prepoziţie: Gedenke seiner! = Gîndeşte-te Im el! F 13 b) se întrebuinţează în limba germană numai după anumite verbe {vezi S 29) sau adjective (vezi T 3). l-am chemat pe celălalt. Pronumele personal cu funcţie de subiect se omite. Spre deosebire de limba română. Diesen habe ich nicht gerufen. în limba germană pronumele per­ sonal nu are o formă accentuată şi alta neaccentuată. . F 11 în limba germană o astfel de dublare nu este posibilă. pe care nu-/ văzusem de mult. besuchte mich gestern. ich habe den anderen gerufen. -mi4. complementul (exprimat printr-un substantiy. m-a vizitat ieri. ci numai yma jigigimL'i mie îmi. Genitivul pronumelui personal: F 12 a) se traduce în româneşte de obicei. î n limba română. wohl aber seine Eltern. pronume L-ai vizitat pe prietenul tău > Hast du deinen Freund besucht? — Pe el nu l-am vizitat. jGomplemen*ttl-es-te--deci-.

.PROKUMEtE 203 c) poate forma compuse cu: halben . dein. deinesgleichen etc. FUNCŢIILE PRONUMELUI ES Pronumele es poate să îndeplinească funcţii extrem de variate dintre care unele sînt limitate la propoziţia principală şi chiar la o anumită topică a acesteia: 1. Formele vechi ale genitivului: mein. neutru. 7. fie principală fie secundară. meinesgleichen. . dacă se referă la persoana căreia îi scriem: Lieber Georg ! Wie geht es Dir ? . . ihretwegen etc. wegen : gleichen : seits : willen : meinethalben. . -willen. Karl ? (Vater ? Genosse ?) Kommen Sie. cere totdeauna ca predi­ catul să fie la persoana a IlI-a plural: Wohin gehen Sie.. Se scrie totdeauna cu majusculă. El este forţa conducătoare în stat. deinethalben etc. Genossin ! (Genosse ! Genossinnen !) 9. Consoana t se intercalează. \ F 1§ 1 . în orice propoziţie. meinetwegen. euertwillen etc. singular şi plural F 1§ (du. Liebe Freunde! Wie geht es Euch ? . din motive eufonice. înainte de -halben. în limba germană. = tidul a condus poporul nostru la Tictorie. mata) se F 17 întrebuinţează. Sie ist die führende Macht im Staate. ihrerseits. Par­ 8. sein se folosesc numai în F 15 anumite expresii şi în limbajul poetic: Vergiß mein nicht! das Vergißweiwicht . Ca subiect. pronumele personal de persoana a II-a. Pronumele de politeţe Sie (dumneata-dumneavoastră. -wegen. es poate fi între­ buinţat cu următoarele funcţiuni: * a) Ca pronume personal de persoana a IlI-a singular. în scrisori. Traducerea în limba română a pronumelui personal de persoana a F 16 II1-a singular şi plural este în funcţie de genul substantivului 'românesc pe care-1 înlocuieşte: Die Partei führte unser Volk zum Siege. Ihrerseits etc. F 14 6. ihr) se scrie cu majusculă. atît cu înţeles de singular cît şi de plu­ ral. unsertwillen.

Da es spät wurde. Wer weiß nicht.) Wie ist dieses Buch ? — Ich glaube. daß es interessant ist. Wir wußten. în expresii impersonale: Es geht ums Ganze. (Unde este copilul ? — El este aici. (Cum este această carte ? — E u cred că ea este interesantă. (Ştie el deja aceasta ? — Cred că o ştie. Wer meiß nicht. — ca subiect gramatical. în propoziţia. daß es bald regnen wird. intraductibil: (a) pe lîngă verbele impersonale permanente (propriu-zise) — care exprimă fenomene ale naturii: — care exprimă stări sufleteşti: Wieder regnet es. Wir sahen.) F 20 b) Ca pronume demonstrativ substantival. daß es ums Ganze geht ? Es gibt hier viel zu sehen. principală şi în orice propoziţie % secundară.204 MORFOLOGIA în acest caz se traduce prin el sau ea. Es graut mir. Es wurde spät. tradus de regulă. dacă verbul exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală : Es friert mich. pe lîngă verbele sein şi werden. — ca subiect gramatical. daß (es) ihn fror. es poate fi omis: Mich fror außerordentlich. es poate fi omis: Mir graut (es).) F 21 c ) Ca pronume impersonal. în cazul ordinei inverse. (b) pe lîngă verbele impersonale ocazionale: — pentru a exprima un subiect nedeterminat : Es klingelt. în propoziţia principală şi în orice propoziţie secundară. î n caz de inversiune. daß er es schon weiß. Ich weiß. daß *s hier viel zu sehen gibt. în forma reflexivă impersonală: Es liest sich gut in der frischen Luft. folosite imper­ sonal : Es ist schon spät. warteten wir nicht länger. Hörst du nicht. conform genului substantivului românesc căruia îi corespunde : Wo ist das Kind 1 — Es ist hier. daß (es) ihm graute. Alle sehen. prin aceasta sau o : Weiß er es schon? — Ich glaube. daß es sich im Freien gut arbei­ ten läßt? — ca subiect gramatical. daß es klingelt ? — ca subiect gramatical. .

Singular E r -l Sie ) wäscht sich. Wir wissen. Insă: Bald kommen die Gäste. eminin şi neutru. N 46) : Es steht fest. F 23 3. daß hier immer eifrig gearbeitet •wird. daß die Gäste bald kommen. daß sie morgen kommen. b) ca subiect gramatical al unei diateze pasive impersonale : Es wird hier immer eifrig gearbeitet. Plural Sie — waschen sich. Acordul predicatului se face cu subiectul propriu-zis: J Es kommen bald die Gäste. . Singular E r -l Sie / wäscht sich die Hände. ocupînd în acesteia locul I : y^ pentru a dubla subiectul propriu-zis care urmează în acest ca^f după F 22 finit. Ich erhole mich. Plural Sie —: waschen sich die Hände A. Es poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage F 24 atenţia asupra secundarei {vezi N 42. la cazul dativ şi acuzativ. masculin. în limba germană. Ich wasche mich. D.PRONUMELE 205 2. însă: Immer wird hier eifrig gearbeitet. o singură formă proprie : F 26 JQ ich care se întrebuinţează pentru persoana a IlI-a singular şi plural. F 25 Pronumele reflexiv are. Wir wissen. Ich wasche mir die Hände. PRONUMELE REFLEXIV (Das Reflexivpronomen — Das rückbezügliche Fürwort) Pronumele reflexiv arată că acţiunea exprimată prin verb se răsfrînge asupra subiectului propoziţiei: Ich merke mir die Regel. Es I D. cadrul a) verbul Es se întrebuinţează numai în propoziţia principală. Es i A.

meiner mir mich Persoana a II-a deiner dir dich Persoana a III-a seiner (ihrer) selbst sich sich Plural Persoana I G. (Iţi procuri biletul. (îmi procuri biletul.) Wir besorgen euch die Karten.) Wir besorgen uns die Karten. Pronumele reflexiv la genitiv se foloseşte foarte rar. (Vă procurăm biletele.) Du besorgst mir die Karte. (Vă procuraţi biletele.) . Singular Persoana I G. D. la genitiv.) Du besorgst dir die K a r t e . Pronumele reflexiv nu trebuie confundat cu pronumele personal. acolo unde formele sînt identice: Pronumele reflexiv la dativ (complementul ţ i subiectul reprezintă una şi aceeaşi persoană) Pronumele personal la dativ (complemen­ t u l şi subiectul reprezintă persoane diferite) Ich besorge mir die Karte. rolul pronumelui reflexiv este îndeplinit de pronumele personal la dativ sau acuzativ. (îmi procur biletul. 2. A.) Ihr besorgt euch die Karten. dativ şi acuzativ singular şi plural. A.) Ich besorge dir die K a r t e . a ţ i i 1.208 MORFOLOGIA F 27 La persoana I şi a II-a. D. unser uns uns Persoana a II-a euer euch euch Persoana a III-a şi forma de politeţe ihrer selbst sich sich 0 b s e r v. (Ne procurăm biletele. (îţi procur biletul. (Ne procuraţi biletele.) Ihr besorgt uns die Karten.

E i s-au vizitat unul pe altul (Ele s-au vizitat una pe alta). pi. (Ne întîlnim cu prietenul nostru. dativ şi acuzativ. —•»•«__ Sg. mai ales cînd caracterul de reciprocitate rezultă din context: Sie trafen sich. sg. Pronumele reciproc einander este invariabil.) .PRONUMELE 207 Pronumele reflexiv la acuzativ Ich treffe mich mit meinem Freund. gg. (Vă întîlnim. el poate avea funcţia de genitiv. (Te întîlneşti cu prietenul tău.) Ihr trefft uns. (Mă întîlneşti. Acuzativ: Sie besuchten einander. pi. Şi în depărtare se gîndeau unul la altul (una la alta). E i s-au vizitat unii pe alţii (Ele s-au vizitat unele pe altele).) Pronumele personal la acuzativ Du triffst mich. pi.) Ihr trefft euch mit euerem Freund. singular şi plural: Genitiv: Auch in der Ferne gedachten sie einander. Şi în depărtare se gîndeau unii la alţii (unele la altele).) Wir treffen euch. (Mă întîlnesc cu prietenul meu.) Du triffst dich mit deinem Freund.) Wir treffen uns mit unserem Freund. (Te întîlnesc. Cu valoarea de pronume reciproc se întrebuinţează adesea şi fironu. Voi v-aţi ajutat unul pe altul (una pe alta).F 30 mele reflexiv sich.) PRONUMELE RECIPROC (Das reziproke Pronomen — Das wechselbczügliche Fürwort) F 28 F 29 Pronumele reciproc exprimă raporturi de reciprocitate : Wir machten einander Vorwürfe. (Sie trafen einander. * (Vă întîlniţi cu prietenul vostru. Voi v-aţi ajutat unii pe alţii (unele pe altele). Dativ: Ihr helft einander. (Ne întîlniţi.) Ich treffe dich.

dieses Gefällt dir dieser Stoff ? jener. füreinander. untereinan­ der.208 MORFOLOGIA F 31 Pronumele einander se întrebuinţează deseori compus cu prepoziţii: aneinander. zueinander. — Un frate îl iubeşte pe celălalt. Observaţie După multe verbe tranzitive întrebuinţarea pronumelui reflexiv sieh cu funcţia de pronume reciproc poate da naştere la confuzii: De ex. se poate i n t e r p r e t a : — Fiecare frate se iubeşte pe sine. diese. nacheinander. derselbe. se foloseşte pronu­ mele reciproc propriu-zis : Die Brüder lieben einander. ineinander. durcheinander. zwischeneinander etc. jenes Mir gefällt jener Stoff besser. jene. das I s t der Tisch frei ? dieser. nebeneinander. .) PRONUMELE DEMONSTRATIV (Das Demonstrativpronomen — Das hinweisende Fürwort) JF 32 Pronumele demonstrativ indică apropierea sau depărtarea (în timp sau în spaţiu) a fiinţelor sau lucrurilor la care se referă. die. dieselbe. auseinander. E r kommt diese Woche zu mir. beieinander. aufeinander. iE 33 Pronumele demonstrative sînt: der. voreinander. dasselbe Du bist derselbe geblieben.: Die Brüder lieben sich. voneinander. (Fraţii se iubesc unul pe altul. Fährst du mit dieser oder mit jener Straßenbahn ? I c h fahre mit jener. miteinander. gegen­ einander. hintereinander. pentru evitarea unei confuzii. El se între­ buinţează atît adjectival cît şi substantival. î n asemenea cazuri.

plural die. das. = ElevuZ Învaţă. întrebuinţat adjectival. Pronumele demonstrativ der. das. meine Freundin. întrebuinţat substantival. = Acest elev învaţă. dasjenige E r ist immer derjenige. se poate referi la substantive de orice gen. das Pronumele demonstrativ der. die. mein Buch. die F 36 se declină în felul următor: Singular m. atît la singular cît şi la plural: ( mein Freund. selbst (selber) E r selbst (selber) muß sich entscheiden. forma neutră a pronumelui demonstrativ. F 35 se declină ca articolul hotărît (vezi D 4). meine Freundinnen. die. { 14 Gramatica practică a limbii german« t . die deren. folosit substantival p 37 cu verbul sein. se întrebuinţează F 34 cel mai frecvent. die. Das. die. A. solcher. das dessen dem das Plural m. derer der die n. Der (neaccentuat) Schüler lernt. pronumele demonstrativ der. D. El se deosebeşte de articolul hotărît prin aceea că este accentuat. n. solche. diejenige. der dessen jdsar"'/• die deren. G.PRONUMELE 209 derjenige. f. meine Freunde. Der (accentuat) Schüler lernt. der. das. meine Bücher. solches Noch ein solcher Füller liegt dort. die. N. derer denen die Observaţii 1. în timp ce articolul hotărît este neaccentuat. der sich zu allem bereit erklärt.

pentru a evita anumite confuzii (vezi F 76). jenes F 42 Pronumele demonstrativ dieser. m. f. daß sie immer unpünktlich ist. dieses jenes dieses jenes diesem jenem dieses jenes Plural m. F 40 5. aceea) se referă la fiinţa sau obiectul depărtat sau necunoscut. deren se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia precedentă: Wir sammelten gestern Himbeeren. 4. dieser jener dieses jenes diesem jenem diesen jenen /• diese jene dieser jener dieser jener diese jene n. Pronumele substantival das se poate referi la o propoziţie întreagă (pronume demonstrativ de generalizare) : Du mußt pünktlicher und gewissenhafter sein.210 MORFOLOGIA F 38 2. Das poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage atenţia asupra secundarei: Das ärgert mich. plural jene (acela. Atît dieser. cît şi jener se declină cu desinenţele articolului hotărît: F 43 Singular N. jenes. n. G. es gibt deren noch viele. diese. Genitivele dessen şi deren înlocuiesc uneori pronumele posesiv de persoana a III-a. D. jene. Dacă pronumele das este precedat de o prepoziţie. F 4Î ) 6. plural diese (acesta. F 39 3. diese. dieses. die dir geholfen haben. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal demonstrativ {vezi J 55-61). jene. diese jene dieser jener diesen jenen diese jene . Pronumele jener. Das habe ich dir schon oft gesagt. dieses şi jener. aceasta) se referă la fiinţa sau obiectul apropiat sau cunoscut. Trebuie evitate confuziile între derer şi deren: derer se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia care ttrmează: Gedenke derer. dieser. A.

dar. Wir studieren dasselbe Fach. die. ca adverb. Trebuie evitată confuzia între selbstpronume şi selbst adverb (=chiar). în cuvintele compuse se foloseşte numai selbst. însămi du selbst (selber) = t u însuţi. dies konnte er aber nicht versprechen. selber corespund pronumelui de F 46 întărire (însumi. însăţi Observaţii 1. de aceea se mai numeşte şi pronume de identitate. Dies (es) şi jenes folosite substantival cu verbul sein se pot referi la un substantiv de orice gen. F 45 selbst. selbstredend. dieselbe. . jenes euere.) 2. selbe. în locul pronumelui demonstrativ neutru dieses se poate între. diejenige. stă în urma substantivului sau a pronumelui de­ terminat : Ich selbst sagte es ihm. 2. însuţi etc. dasselbe. sînt invariabile.PRONUMELE 211 Observaţii 1. ( = lju însumi i-ani spus-o.) din limba română. nu şi selber: S«?S>s<bedienung. ich selbst (selber) = eu însumi. aceeaşi) F 49 este compus din articolul hotărît der. atît la singular cît şi la plural: Dies (es) sind meine Bücher. stă înaintea substantivului sau pronumelui deter­ minat : Selbst ich war müde. plural dieselben (acelaşi. ca pronume. dasjenige Pronumele derselbe.) F 47 Selbst. ( = Chiar şi eu eram obosit. dieselbe. El arată identitatea unui obiect cu sine însuşi. selber / _ ~ ^ „ Pronumele demonstrative selbst. Ich b a t ihn zu k o m m e n . Selbst. Derselbe Lehrer unterrichtet uns auch heute noch. das şi pronumele demonstrativ selber. spre deosebire de acesta. Această formă se foloseşte mai ales substantival.* dasselbe şi derjenige. seZ&siverständlich F 48 • derselbe.F 44 buinţa (la nominativ şi acuzativ singular) forma prescurtată invariabilă dies: Sie sprachen noch dies(es) und jenes.

Wer (= derjenige. der) andern eine Grube gräbt. die \ / _ F 54 Pronumele demonstrative derselbe. dieselbe. dasselbe şi derjenige. die —p = wen diejenigen. können dasselbe (corect este es) aber nicht annehmen. die \ ' ° ' N = wer diejenigen. Astăzi se întrebuin­ ţează. plural diejenigen (acela. greşeală care se face uneori în limbajul comercial. Pronumele derjenige. diejenige. den \ diejenige. Analog: diejenige. wem. die / demjenigen. F 51 F 53 î n locul pronumelui demonstrativ derjenige. înseamnă că cele două persoane au un singur stilou. adică cele două persoane au fiecare cîte un stiloul. Corect este: „Mein Bruder und ich haben den gleichen Füllhalter" sau: „Mein Bruder und ich haben Füllhalter derselben Marke". der ~ = wem denjenigen. Are sens determinativ selectiv.) Tot greşită este întrebuinţarea lui derselbe cînd nu este vorba de o iden­ titate. dasjenige. (Wir haben Ihr Angebot erhalten. die / dasjenige. partea a doua. die. das la ace­ laşi caz. das diejenigen. este compus din articolul hotărît der şi pronumele demonstraF 52 tiv jener -f sufixul -ig. aflat la începutul propoziţiei şi urmat de pronumele relativ der. în stilul oficial cancelaristic cînd urmează o propoziţie atributivă relativă şi cînd pronumele demonstrativ der ax putea fi con­ fundat cu articolul der: Er machte nur diejenigen Übungen. sie. dar de aceeaşi marcă." dieselbe. diejenige. în special. d e n e n / denjenigen. ca un adjectiv precedat de articolul hotărît: . wen pentru per­ soane şi was pentru obiecte. se întrebuinţează pronumele relative wer. aceea care). dasjenige au declinare asemănătoare. die­ jenige. fällt selbst hinein. es prin derselbe. ci numai de o asemănare. dasjenige. das) se declină ca articolul hotărît. die. die ihm leichter vorkamen. dem v derjenigen. dasselbe.212 MORFOLOGIA Observaţie F 50 Este greşită înlocuirea pronumelui personal er. Dacă se spune: „Mein Bruder und ich haben denselben Füllhalter". Prima parte a acestor pro­ nume (der.

adesea identitatea. Neprecedat de articol se declină ca un adjectiv neprecedat de arti. solches. N. eine. eine solche. în general. dasselbe desselben demselben dasselbe dasjenige desjenigen demjenigen dasjenige m. ein). dieselbe derselben derselben dieselbe diejenige derjenigen derjenigen diejenige solcher. keine solchen. A. dieselben derselben denselben dieselben diejenigen derjenigen denjenigen diejenigen f. D. D. solche. 3. atare) indică. într-o formă prescurtată nedeclinabilă. calitatea. solche. f. solcher solchen (solches) sochem solchen / • Plural n. solches. urmat de articolul nehotărît: solch (ein. precedat de articolul nehotărît: ein solcher. solche. neprecedat de articol: solcher. A. G. D. derselbe desselben demselben denselben derjenige desjenigen demjenigen denjenigen Plural n. solches solchen (solches) solchem solches m. keine solche. pl. A. El apare: 1.F 56 col sau de pronume {vezi E 15): Singular] m. f. N. 2.PRONUMELE 213 Singular m. G. G. solches Pronumele demonstrativ solcher. sau de articolul nehotărît negat: kein solcher. solche. kein solches. pl. plural solche (un. N. ein solches. n solche solcher solchen solche solche solcher solcher solche . F 55 o astfel de. n.

Dacă pronumele solcher este precedat de articolul nehotărît negat. N. b) înaintea unui adjectiv atributiv: Solch schönes Wetter h a t t e n wir selten. Solch ein Buch liest man gern. A. keine keiner keinen keine solchen solchen solchen solchen (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine solche solchen solchen solche (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein solches solchen solchen solches Observaţie F 59 Dacă pronumele solcher este precedat la singular de articolul nehotărît. el se declină la plural ca un adjectiv precedat de articolul hotărît. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen solcher solchen solchen solchen / • Plural n. nehotărît negat sau un pronume posesiv: Singular m. solches se întrebuinţează astăzi în special F 61 adjectival. cel mult înaintea genitivului unui substantiv cu desinenţa -en sau -n : Solch« Kranke« Arzt zu sein ist nicht leicht.214 MORFOLOGIA Observaţie F 57 Genitivul masculin şi neutru solches se foloseşte azi mai rar. solche. F 60 Forma prescurtată solch se întrebuinţează : a) înaintea articolului nehotărît : Solch eine Überraschung lasse ich mir gern gefallen. î n acest caz se declină numai articolul. Bin solcher interessiert mich. F 58 Precedat de articolul nehotârît sau nehotărît negat se declină ca adjec­ tivele precedate de articolul nehotărît. D. la plural se declină ca atunci cînd este neprecedat de articol (vezi şi schema precedentă). Observaţie Pronumele solcher. m. Numai rareori este folosit şi substantival: Der Kall ist schwer. . Se declină numai adjectivul. G. f. n.

> Bleistift mein / eines \ meines )Bleistifts / eine \ Feder meine / einer \ meiner } Feder / . meiner Gen. pers. es seiner ! 4sein wir IL ihr III. sie ihrer 1 \ ihr I. F 63 Fiecărui pronume personal îi corespunde un pronume posesiv: pron. euer Buch Observaţie Noţiunile posesor şi obiect posedat trebuie înţelese în sensul larg al cuvîntului: unser Vaterland. I. pron. ihre Tinte. F 64 DECLINAREA PRONUMELUI POSESIV F 65 Pronumele posesiv se acordă în gen. ich II. ir mein unser euer ihrer Ihrer 1 1 1 1 i i unser euer ihr Ihr Observaţie Pronumele posesiv de politeţe se scrie cu iniţială mare. Nom. unsere Hauptstadt Pronumele posesiv s-a format din genitivul pronumelui personal. du deiner 4dein III. meine Heimat. Nom. număr şi caz cu obiectul posedat: ein \ .PRONUMELE 215 PRONUMELE POSESIV (Das Possessivpronomen — Das besitzanzeigende Fürwort) Pronumele posesiv înlocuieşte atît numele posesorului cît şi pe cel al F 62 obiectului posedat. sie Sie er seiner 1 sein pron. pers. Se întrebuinţează în majoritatea cazurilor adjectival: mein Füllhalter. pos.

4 « <% DECLINAREA PRONUMELUI POSESnr Singular Plural n.BleistiJ.f. a I i .a pers.N.n. -& .a sie Pronume de politeţe: Sie F 69 m. F 68 Alegerea pronumelui posesiv este în funcţie de posesor Posesor sgpers. meine meiner meinen meine deine deiner deinen deine mm ZrjlMi «"• <^*«« i • f. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului hotărît: N. I . a I l I . die \x>~. mein meines meinem mein dein deines deinem dein wi. pers. a I i . «x ^ i ~ » mein meines meinem meinen dein deines deinem deinen meine meiner meiner meine deine deiner deiner deine ^ •4 Vi.a ihr pers. IS.> ihr — sein > —»• unser -*• euer —*• ihr — Ihr > pi. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului nehotărît: N. I wir pers.a ich du f er sie es Pronume posesiv .216 MORFOLOGIA F 66 J^a singular. ein \ Bruder sein / eines \ seines / 'Bruders F 67 La plural. a I l l . %. pers.te V/^Federn /OHcfte meine*^ N.> mein —*• dein — • sein > .

=> seine <% ihre ihrer ihrer ihre seine seiner seiner seine uns(e)re uns(e)rer uns(e)rer uns(e)re eu(e)re eu(e)rer eu(e)rer eu(e)re ihre ihrer ihrer ihre Ihre Ihrer Ihrer Ihre seine seiner seinen seine uns(e)re uns(e)rer uns (e) ren uns (e) re eu(e)re eu(e)rer eu(e)ren eu(e)re ihre ihrer ihren ihre Ihre Ihrer Ihren Ihre . seine ^ seiner 2 .n. sein seines seinem seinen ihr ihres ihrem ihren sein seines seinem seinen unser uns (e) res uns (e) rem uns (e) ren euer eu(e)res eu(e)rem eu(e)ren ihr ihres ihrem ihren Ihr Ihres Ihrem Ihren Observaţie Vocala e din paranteză poate fi omisă. seiner .f. sein seines seinem sein ihr ihres ihrem ihr sein seines' ' seinem sein unser uns (e) res uns (e) rem unser euer eu(e)res eu(e)rem euer ihr ihres ihrem ihr Ihr Ihres Ihrem Ihr m. seine seiner seinen seine ihre ihrer ihren ihre y. Plutal n.PRONUMELE 217 Singular <m.

în cazul acesta se declină ca adjectivele substantivizate şi se scrie cu majusculă: die Uns(e)r(ig)en. spre deosebire de cea română. pronumele posesiv atributiv se pune înaintea substantivului. Alteori.218 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA jr 70 PRONUMELUI POSESIV majoritatea 1. se pot între­ buinţa şi formele derivate cu sufixul -ig: Ist das deine Uhr ? Ja. ein Uns(e)r(ig)er întrebuinţat la singular.) l/â. atributiv: Mein Lehrer lebt jetzt in Braşor. care rămîne nearticulat: unsere Schule = şcoala noastră mein Buch = cartea mea F 72 2. pronumele posesiv se întrebuinţează şi predicativ. es ist der meint. rude. das) meine. F 75 4. în cazurilor. seine etc. F 71 Observaţie î n limba germană. pronumele posesiv se întrebuinţează substantival fie: a) neprecedat de articol. lucruri personale. F 73 3. ( = Multe salutări de la ai mei. Pronumele posesiv poate fi substantivizat. deine. treburi. es ist die meinige. î n acest caz este invariabil: Der Bleistift ist mein. Pronumele posesiv adjectival se întrebuinţează. persoane apropiate: Viele Grüße von den Meinfigjen. F 74 c) în locul formelor : der (die. plural denumeşte de obicei. ocupaţii: Ich habe das Meinige getan. Uneori. în cazul acesta se declină ca articolul hotărît: I s t das Ihr Füller ? J a .) . ( = Am făcut ceea ce îmi incumbă (este de datoria mea). es ist meiner. denumeşte o persoană apropiată. b) precedat de articol: în cazul acesta se declină ca un adjectiv pre­ cedat de articol: I s t das Ihr Füller ? J a .

s-ar fi putut înţelege că este vorba atît de fratele Măriei cît şi de al Hildei. pronumele ihren a fost înlocuit prin deren pentru că referirea nu era destul de clară. F 79 Welcher? şi was für ein? se întrebuinţează atît substantival cît şi ad­ jectival : Welcher Welches Was für E r liest Schüler kommt ? ist . Wer kommt ? Ein Schüler kommt.PRONUMELE 219 5. Maria ging mit Hilde und ihrem Bruder in die Stadt. pentru a înlătura o confuzie posibilă : Maria ging mit Hilde und deren Bruder ins Kino. — Was für eines ? . das. Was lesen Sie ? Ich lese ein Buch. die. Con­ fuziile acestea apar în special. Observaţie î n prima propoziţie. cînd genul subiectului este identic cu genul complementului. —Maria merse cu Hilda şi fratele ci în oraş. Pronumele interogative sînt: wer ? was ? Wer spricht ? Was sagt er ? F 77 F 78 welcher ? welche ? welches ? Welcher Schüler fehlt heute? was für ein? was für eine? was für ein? Was für ein Film ist das ? Wer? was? se întrebuinţează numai substantival. Dacă s-ar fi spus ihrem Bruder. PRONUMELE INTEROGATIV (Das Interrogativpronomen — Das fragende Fürwort) Pronumele interogativ poate ţine locul unui nume aşteptat ca răspuns la o întrebare.der beste Schüler ? ein Buch liest du ? ein Buch. —Maria merse cu Hilda şi fratele acesteia la cinema. Pronumele posesiv de persoana a IlI-a se înlocuieşte prin genitivul F 76 pronumelui demonstrativ der.

F 82 Pronumele wer. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. welche. Was hast du heute gemacht ? Ich habe ein wenig gelesen. Was ist er von Beruf ? E r ist Arzt. la singular şi la plural. Die Schülerin Anna fehlt heute. cu înţelesul de ce ? sau în ce scop ? F 83 Was wartest du noch? = Warum (wozu) wartest du noch? welcher? welche? welches? F 85 Pronumele interogativ welcher. Welches Kind weint? Das Meine Kind weint. Die Schüler Andrei und Hans fehlen heute. cu un adjectiv precedat de articolul hotărît. predicatul stă tot­ deauna la singular: Wer fehlt heute ? Der Schüler Andrei fehlt heute. I^a propoziţia interogativă introdusă prin acest pronume se răspunde. F 81 Pronumele interogativ was? se referă la lucruri sau la o stare. welche. Italiener oder Spanier ? E r ist Italiener. p 84 2. adică se referă la o anumită fiinţă sau un anumit obiect. G. wer? wessen ? wem? wen? was? wessen ? was? Plural lipseşte Iftj Observaţii 1.220 MORFOLOGIA wer ? was ? F 80 Pronumele interogativ wer ? se referă la persoane indiferent de gen. was se declină în felul următor: Singular N. în limba uzuală. was se foloseşte adesea adverbial. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal {vezi J 52. de obicei. Was ist das ? Das ist ein Buch. pl. are sens selectiv. A. Welcher Schüler fehlt heute? Heute fehlt der beste Schüler. el se poate referi la naţionalitate. . Was ist er. welches. Welche Schülerin fehlt heute? Heute fehlt die beste Schülerin. J 54). î n propoziţia cu wer ca subiect. profesie etc. D.

A. Pronumele welch (fără desinenţă) poate fi întrebuinţat şi în *" 89 exclamări: Welch eine Überraschung! was für ein ? was für eine ? was für ein ? Pronumele interogativ was für ein ? was für eine ? was für ein ? pl. la singular şi plural: Welches ist der beste Schüler? die beste Schülerin ? das beste Buch ? y die besten Schüler? Welches sind . welcher ? welches ? welchem ? welchen ? f. La pronumele was für einse declină numai ein (ca articolul nehotărît). F 90 was für ? se referă la calitatea. Was für eine Schülerin ist Helga ? — Sie ist eine gute Schülerin. n. F 91 La plural se întrebuinţează numai forma was für ?. Pronumele welches + verbul auxiliar sein se referă la substantive F 87 de orice gen. înaintea unui substantiv al cărui genitiv singular are desinenţa -es. la însuşirile caracteristice ale unei fiinţe sau ale unui obiect. f. I^a întrebarea introdusă prin acest pronume se răs­ punde de obicei cu un adjectiv precedat de articolul nehotărît: Was für ein Schüler ist Peter ? — Br ist ein guter Schüler. welche ? welcher ? welchen ? welche ? F 86 m.—. G. se întrebuinţează adesea genitivul welchen (in loc de welches) : Die Kinder welchen F r e u n d e ? (însă: Die Kinder welches Genossen?) -F 88 3. welche ? welcher ? welcher ? welche n. D. N. welches ? welches ? welchem ? welches ? Observaţii 1. deoarece ein nu poate fi întrebuinţat decît la singular: .PRONUMELE 221 Declinarea pronumelui interogativ welcher? regulile declinării articolului hotărît : Singular ? welches ? urmează Plural m.die besten Schülerinnen ? \ die besten Bücher? 2.

. de regulă: Was für Holz brauchen Sie ? F 95 4. der mich besucht hat. was was was was für für. eine.-^ . pe care o introduce. articolul nehotărît ein se suprimă. n. în limbajul uzual. für für ein? eines? einem? einen ? was was was was für für für für /• eine? einer? einer? eine? n. N. D.222 MORFOLOGIA Singular m. G. was was was was für für für für ein? eines? einem? ein? Plural m.. uneori für nu urmează imediat după was: Was machst du für einen Vorschlag ? 3. de un substantiv (sau pronume) din propoziţia regentă: Der Freund. în cazul acesta ein. în faţa numelor de materie. Uneori pronumele interogativ was für ein! se întrebuinţează şi substantival.'*• • • Was für eine ? Was für eines ? F 92 F 93 F 94 2.. jQ„_^waş fur? Observaţii 1. A. Pronumele interogativ was für ein! poate fi întrebuinţat şi în excla­ mări : Was für eine Überraschung ! PRONUMELE RELATIV (Das Relativpronomen — Das relative Fürwort) F 96 Pronumele relativ leagă propoziţia subordonată. ein urmează regulile declinării arti­ colului hotărît: Was für einer ? v. ist Student.* V*. t Î . G. f.

D. der dessen dem den ' / • n. ist richtig. die. G. î n acelaşi timp. F 97 welcher. n. das F 98 Der. die. das. die deren denen die . Pronumele relativ are rol de conjuncţie. D. lebt in der DDR. dem glaubt man nicht.PRONUMELE 223 Pronumele relative sînt: der. El provine din pronumele demonstrativ der. N. die. das şi se declină ca acesta. welche die "Verfasserin des Romans „Das Siebte Kreuz" ist. N. das Der Dichter. welche. der aus seinem Werk vorlas. erntete reichen Beifall. A. das dessen dem das die deren der die Plural m. was Was du sagst. die. der. A. welches Anna Seghers. îndeplineşte şi funcţia unei părţi de propoziţie. f. plural die. G. este cel mai vechi şi cel mai frecvent pronume F 99* relativ. cu singura deosebire că la genitiv feminin singular şi la genitiv plural are numai forma deren: Singular m. und wenn er auch die Wahrheit spricht. wer Wer einmal lügt.

welche. cu funcţia de pronume relativ. Singular m. A. N. F 103 Pronumele wer se poate referi numai la fiinţe. A. Welcher se declină ca pronumele interogativ. Din limbajul birocratic a trecut în limba F 101 literară . n. pl. h a t recht. are acelaşi sens ca der. welche. die. G. D. Se declină ca pronumele inte­ rogative corespunzătoare {vezi F 82). was F 102 Pronumele relative wer şi was sînt pronume substantivale de generali­ zare. welches dessen welchem welches F 100 wer. N. Pronumele interogativ welcher a fost întrebuinţat abia în secolul al XV-lea. welche deren welchen welche n. welches. el nu exprimă nici gen. Se întrebuinţează numai la singular. Pronumelui wer ü poate corespunde un pronume demonstrativ din propoziţia regentă: Wer das nicht mit eigenen Augen gesehen hat. G. welches Pronumele relativ welcher. der glaubt es nicht. f. azi se preferă. das.224 MORFOLOGIA welcher. . fiind o formă greoaie. welcher dessen welchem welchen /• welche deren welcher welche Plural m. D. pronumele relativ der. nici număr: Wer das gesagt hat. welche. în general. cu excepţia genitivului singular şi plural. dar se întrebuinţează mai rar.

manches. la un adjectiv neutru la superlativ. vieles: Alles. (complement indirect) Der Freund. etwas. printr-un adverb pronominal relativ (vezi J. (atribut genitival) Der Freund. die ] Die Kolleginnen. 3. 62). was du t u n konntest. « « / dm ich vergebeas wartete. fahren morgen in Urlaub. die ) Die Mädchen. la care se referă: Der Kollege. (subiect) Der Freund. (complement direct) Der Freund. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. F 104 2. de ex. atribut genitival. D a s war das Beste. 5. der mich besuchte. der Die Kollegin.PRONUMELE 225 Pronumele was se poate referi: 1. ACORDUL PRONUMELUI RELATIV Pronumele relativ se acordă în gen şi număr cu substantivul (sau F 105 pronumele) din propoziţia regentă. la un pronume nehotärit. was sie noch. dem ich das Wörterbuch gegeben habe. direct sau prepoziţional) : Der Freund. la pronumele demonstrativ neutru (substantival) das: Sie sprachen über das. la toată propoziţia regentă: Er antwortet immer rasch und richtig. mit mir sprachen. nichts. dessen Kinder mich besuchten. was mich sehr freut. : alles. complement indirect. ist richtig. das Die Kollegen. în limba literară. fährt morgen in Urlaub. zu t u n hatten. (complement prepoziţional) 15 — GrsoMttica praetieä a ÜMM g i m n e wohnt i a der Nähe. die Das Mädchen. se înlocuieşte de obicei. die ' mit mir sprach. was Sie sagen. den ich gestern anrief. . substantivizat: 4. Cazul pronumelui relativ este determinat de funcţia sa sintactică F 106 în propoziţia relativă (subiect.

jedweder. lebt in der DDRwelches das Buch bekam. etwas. jedes. jegliches . eines. einige. das u r m a t de forme identice ale articolului hotărît der. wohin (= in die) er kam. sämtlich . eine. viele. etliche. F 109 PRONUME NEHOTĂRÎTE FOLOSITE SUBSTANTIVAL NUMAI einer. wenig. war nicht zu Hause. ein paar . jedwedes. jeglicher. jedwede. J7 u i Substantival sau adjectival se întrebuinţează p r o n u m e l e : all. mancher. fără să s specifice* Ele urmează regulile declinării articolului hotărît. F 110 Numai substantival sînt folosite pronumele : einer. keiner. nichts . jeder. eine. man. welcher der Briefträger einen Brief geben sollte. viel. altele substantival sau adjectival. mehrere . welches : Anna Seghers. manches . mehrere. î n această gramatică se consideră pronume nehotărîte şi numeralele nehotărîte: alle.226 MORFOLOGIA F 107 Pronumele relativ der. das poate fi înlocuit prin pronumele relativ welcher> welche. keine. ander. beide . keiner. de pronume PRONUMELE NEHOTĂRÎT (Das Indefinitpronomen — Das unbestimmte Fürwort) Pronumele nehotărît înlocuieşte u n substantiv. limita dintre pronumele şi numeralele nehotărîte neputînd fi stabilită cu precizie. die. die. ist sehr schön. einer. ein bißchen . jedermann. jegliche. freute sich sehr. fără a da însă o indi­ caţie precisă asupra acestuia.. keine. Unele pronume nehotărîte se întrebuinţează numai substantival. jede. F 108 Uneori anumite adverbe interogative îndeplinesc funcţia relative {vezi J 67—69): Das Haus. Die Gegend. eines a « se întrebuinţează la p l u r a l : . keines F 112 Aceste pronume se referă la o persoană oarecare. wo (— in dem) er wohnt. manche. wenige. eine. Das Kind. keines. war sehr spärlich besiedelt. jemand. niemand. (def) (dt^) welche die Verfasserin berühmter Romane ist. Die Frau. eines. einige — etliche. beide.

einer von den besten Schülern. (k) eines stă de multe ori înaintea ünui genitiv partitiv (un substantiv la genitiv plural exprimînd o parte dintr-un tot) sau înaintea unui substantiv la dativ precedat de prepoziţia von. F 113 Pronumele einer. D. D. A. A. N.PRONUMELE 227 Singular m. eines der besten Kinder. Aceasta este una dintre cele mai bune eleve. (k)eine. N. denn ich benötige keine. G. Acesta este unul dintre cei mai buni elevi. der des dem den eine einen einen einen die der der die /• eine eimen einen eine das des dem das n eine einen einen eine Plural m. keine keiner keinen keine n. Pronumele (k) einer. Am­ bele construcţii au acelaşi înţeles: Das ist einer der besten Schüler. Das ist — —eine von den besten Schülerinen eines von den besten Kindern. (k) einer (k) eines (k) einem (k) einen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine n. (k) eines (k) eines (k) einem (k) eines Plural m. " Keiner sieht gern Ungerechtigkeiten. dintre cei mai buni copii. f. einen einen einen einen . der den Schlüssel h a t . Keinem kann man so etwas zumuten. f. G. Hast du Kirschen gekauft ? — Ich habe keine gekauft. eines poate fi precedat de articolul hotărît) F 114 în acest caz el se declină ca şi adjectivul atributiv precedat de articolul hotărît şi poate fi folosit la p l u r a l : Singular m. schließlich sagte eine: „Wir müssen einen su­ chen. Die Genossinen warteten eine S t u n d e . eine. Es war schon spät. da rief einer au. -eine der besten Schülerinnen. die der den die n. Acesta este u n u l .

der andere das. n u are plural. niemand niemand (e)s niemand (em) niemand(en) Plural m. nu au plural. niemand F 118 Ambele pronume se referă la persoane necunoscute şi au aceeaşi formă p e n t r u toate genurile. jedermann F 116 Acest pronume. davon wollten die anderen nichts wissen. provenit din jeder + Mann. la dativ şi acuzativ singular pot fi folosite cu sau fără desinenţă: Singular m. necunoscut: Wer h a t es ihm gesagt ? — Irgendeiner. derartiges zu vollbringen. f. I.a genitiv singular primesc desinenţa -(es) . I^a genitiv singular primeşte desinenţa -s. das) andere: Der eine sagte dies. N. D. nu există . n. "Was den einen Genossen gefiel. f. Singular m. F 115 Prin compunerea lui einer cu irgend se întăreşte nuanţa de nespecificat. denn nicht jedermann kann es richtig deuten. F 117 im există E s ist nicht jedermanns Sache. jedermann jedermanns jedermann jedermann Plural m. acest pronume poate fi întrebuinţat şi adjectival. G. Man darf das nicht jedermann sagen. n. se referă numai la persoane şi are aceeaşi formă pentru toate genurile . jemand. A. A.228 MORFOLOGIA Precedat de articolul hotărît. f. nedefinit. n. el apare foarte frecvent în corelaţie cu pronumele der (die. N. G. Se întrebuinţează numai în stilul beletristic. j emand jemand (e)s j emand (em) jemand(en) f. n. D.

niemandes Freund. dativ şi acuzativ singular. F r ist ein ungeselliger Mensch. se accentuează nuanţa de necunoscut. Fragen Sie doch jemand(en). nespecificat: Irgend jemand k a m zu ihm. Bei diesem L ä r m kann man einen nur schwer verstehen.F 123 cuit prin cazurile corespunzătoare ale pronumelui einer: Man soll eines gedenken. f y ein M a n n \ I man ^— eine Frau I ^ \ ein Kind ' j j man / \ Männer y. dem nicht zu raten ist. indiferent de gen. Pronumelui man îi corespund pronumele reflexiv sich şi cel posesiv sein: Man m u ß sich diese Regel g u t merken.119 Adesea pronumele jemand şi niemand sînt urmate de anders. Bl se redă : F 125 a) prin pasivul reflexiv : Dieses Warenhaus öffnet man um 8 TJhr. Man soll immer seine Pflicht t u n . F 120 man Acest pronume. = Acest magazin se deschide la ora 8.PRONUMELE 229 H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein. a) Jemand anders muß das erledigen. niemandes Feind. deci poate fi folosit numai F 122 cu funcţia sintactică de subiect. provenit din nominativul singular al substantivului F 121 Mann. Einem. "1 J Man soll während der Sitzung nicht rauchen. F 124 Pronumele man nu are corespondent în limba română. niemand hat nach dir gefragt. der sich als wahrer Freund erwiesen hat. Dacă irgend precedă pe jemand. F . b) prin persoana a Ii-a singular: Hier muß man lange warten. ist auch nicht zu helfen. um ihn etwas zu fragen. I^a cazurile genitiv. der das weiß. are funcţia de pronume neliotărît de persoana a IlI-a singular şi se poate referi la una sau mai multe persoane. = Aici trebuie să aştepţi mult. b) Ich will mit niemand anders sprechen als mit ihm {vezi şi F 141) F . — Ich kann jetzt mit niemand(em) sprechen. . El are un singur caz: nominativul singular. denn ich habe keine Zeit. Acest subiect cere totdeauna un predicat la persoana a IlI-a singular : Man klopft an die Tür. pronumele man este înlo.

aller alles (allen) allem allen /• alle aller aller alle n. E r h a t die ganze Arbeit gelesen.230 MORFOLOGIA c) prin persoana I plural: Man muß auf die Aussprache achten. all poate fi folosit cu înţeles de ganz: Aller Fleiß ( = der ganze Eleiß) ist nutzlos. numărul lor complet. = El a citit toată lucrarea (lucrarea întreagă). . F 128 Pronumele all se declină cu desinenţele articolului hotărît: genitivul singular masculin şi neutru. N. E r arbeitete mit aller (= ganzer) Kraft. A. un tot: E r h a t alle Arbeiten gelesen. „ . / w a r e n anwesend. F 127 I^a singular.n. v „ ' . alles alles (allem) allem alles Plural m. = Te-a căutat cineva la telefon. d) prin cuvîntul lumea : Man erzählt sich. G. Alle \ „ . alle aller allen alle . . = Trebuie să fim atenţi la pronunţare. . mai ales înaintea unui subsantiv abstract. . / Genossen \ / Toţi tovarăşii. \ Genossinnen / \ Toate tovarăşele. D. = Bl a citit toate lucrările. dacă substantivul primeşte desinenţa -es: Singular m. PRONUME all F 12G NEHOTĂRÎTE SAU FOLOSITE ADJECTIVAL SUBSTANTIVAL Acest pronume se foloseşte mai mult la plural] în acest caz el exprimă totdeauna o totalitate de fiinţe sau lucruri. e) prin pronumele cineva: Man h a t dich angerufen. El se deosebeşte deci de ganz care exprimă un întreg. . wenn er zu spät kommt. poate să primească însă desinenţa -en.f. = Lumea povesteşte. . .

Sie haben an alles gedacht. poate să aibă două înţelesuri : F 131 1. Ander poate fi întrebuinţat: 1. F 135 • - . precedat de alles. auf sie stolz zu sein. all das Leid. totul. fleißig. Wir müssen allen Mut. toată lumea: Alles freute sich über den Sieg unserer Mannschaft. I c h wünsche Ihnen alles Gute. 2. toate: Wir haben alles getan. ander apare adesea în corelaţie cu einer. der anders (Genosse) an der Bohrmaschine. allen (alles) Mutes. der Lage Herr zu werden. spre deosebire F 129 de limba română. wir haben allen Grund ( = toate Urmat de articolul hotărît sau un pronume -\. Forma neutră alles.substantiv. Pronumele ander mai poate arăta faptul că două lucruri sau fiinţe F 134 sînt de calitate sau de natură diferită: Dieser Stoff gefällt Ihnen nicht ? Bitte. după all substantivul rămîne. primeşte desinenţele adjectivului atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13). Der eine (Genosse) arbeitet an der Drehbank. toţi oamenii. all die Entbehrungen konnten seinen Mut nicht brechen. F 132 ander Cu ajutorul acestui pronume se neagă identitatea unei anumite fiinţe F 133 sau a unui anumit lucru cu o altă fiinţă sau un alt lucru.PRONUMELE 231 Aller Gram. all poate să F 130 rămînă nedeclinat (în general la singular) sau poate fi declinat (mai ales la All die Not. E s bedurfte aller Kraft. sondern die Arbeit aller z u m Wohle aller. alle Kraft aufbieten. Un adjectiv substantivizat. alle Enttäuschung und alles Leid gingen an ihm spurlos vorüber. precedat de articolul hotărît: der (die-. Alle (all) seine Freunde standen ihm in allen (all) diesen unangenehmen und schwierigen Situationen hilfreich zur Seite. Alle Genossen (— toţi tovarăşii) arbeiten motivele). das) andere = celălalt . Nicht der Kampf aller gegen alle ist der Inhalt des Lebens. was möglich war. Avînd acest înţe­ les. Trotz all seines Zornes. Nach den J a h r e n der Ausbeutung und Unterdrückung kamen endlich andere Zeiten. E r kämpfte mit allem Mut. Pronumele all nu este niciodată precedat de un articol. folosită substantival. mit aller Entschlossenheit. de cele mai multe ori near­ ticulat. all seiner Erbitterung beherrschte er sich. hier haben wir auch anderen.

pînă la 1 iunie. D. andere anderer anderen andere andere anderer anderer andere anderes anderen (rar: anderes) anderem anderes . anderen anderen anderen anderen F 139 Precedat de articolul nehotărit: Singular m. .. F 137 Declinarea pronumelui ander urmează cele 3 reguli ale declinării adjec­ tivului atributiv (vezi E 13-B 15). andere. Eine andere Ware kommt nicht in Frage. A. Plural m. G. Die anderen Waren liefern wir bis 1. f. (nici) o altă. anderen. D. altă Traducerea pronumelui ander este în funcţie de articolul care îl precedă . n. F 136 3. D. der des dem den andere anderen anderen anderen die der der die F 138 /• andere anderen anderen andere 1 das des dem das m andere anderen anderen andere die der den die Plural m. f. = De o altă marfă nu poate fi vorba. anderes = alt. precedat de articolul nehotărît sau nehotărit negat (k)ein anderer. anderer anderen (rar: anderes) anderem anderen /• n. A. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen anderer anderen anderen anderen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine andere anderen anderen andere n.232 MORFOLOGIA 2.n.f. keine keiner keinen keine anderen anderen. (k)eine andere. G. Juni leider nicht liefern. anderenj F 140 Neprecedat de articol Singular m. Andere Waren können wir bis 1. n. N. . neprecedat de articol: anderer. Precedat de articolul hotărît: Singular m. N. Juni. (k)ein anderes — (nici) un altul. din păcate. = Celelalte mărfuri le livrăm pînă la 1 iunie. (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein anderes anderen anderen anderes Plural m. A. G. = Alte mărfuri nu p u t e m livra. N.

nimeni F 141 Observaţii 1. Ich habe das Buch von jemand anders bekommen. = Ich habe niemand anders gesehen. Ich habe das Buch von jemand anderem bekommen Ich habe niemand anderen gesehen. niemand formele declinate ale lui ander: Dort kommt jemand anderer. . . = Acest cuvînt trebuie să fie tradus altfel. Kinder) saßen auf einer Bank. m G. se foloseşte de F 143 cele mai multe ori la plural.). 2. Ich habe mit beiden Jungen gesprochen. Dieses Wort muß anders übersetzt werden. D.PRONUMELE 233 Observaţie La declinarea lui ander. declinîndu-se cu desinenţele articolului hotărît: Plural m. A. beide F 142 Acest pronume se referă la două fiinţe sau lucruri care sînt presupuse ca fiind cunoscute. n. Pe teritoriul lingvistic sudgerman se mai folosesc după j . Adverbul anders. vocala e urmată de -n poate fi omisă: eines andern. se traduce prin altfel. jemandem §i anderen . beide este accentuat. die andern. f. (sau . se foloseşte adesea în legătură cu jemand şi niemand: Dort k o m m t jemand anders. dem andern. neprecedat de nici un pronume. Neprecedat de articolul hotărît. El poate fi folosit precedat sau neprecedat de articolul hotărît. Genitivul singular neutru anderes. H i e r ist das Zimmer beider Jungen.! 1. beide beider beiden beide F 144 Substantivul precedat de beide rămîne totdeauna nearticulat: Beide Männer (Frauen. . = N-am văzut pe Am primit cartşa de la altcineva. — Acolo vine altcineva. devenit adverb (anders).

F 148 Singularul acestor pronume se întrebuinţează mai ales înaintea substan­ tivelor nume de materie pentru a indica un interval de timp. D. ca înţelesul: ambele lucruri (chestiuni). einig — etlich ~F 147 Pluralul ambelor pronume indică un număr nedeterminat de fiinţe sau obiecte. . Der Lehrer sah einige (etliche) Arbeiten durch. Precedat de articolul hotărît (die beiden) pronumele este slab accen­ tuat sau . die der den die beiden beiden beiden beiden Die beiden Freunde (Freundinnen. n. F 146 2. N. nu tocmai mare. Sie hatten noch einiges (etliches) zu erledigen. Wir müssen mit beidem rechnen. A. desinenţele articolului hotărît. D. însă mai mare de doi sau trei. Mädchen) verließen die Stadt. Auf der Straße traf ich den Vater der beiden. şi una şi alta etc. Nach der Sitzung sprach ich mit den beiden (Genossen. G. A.a singular. genitivul nu se întrebuinţează: Singular Neutru N. Einige (Etliche) Gäste waren noch nicht erschienen. bis wir fertig waren. E r h a t t e noch einiges (etliches) Geld und trug es auf die Sparkasse. Genossinnea). întrebuinţează numai la plural şi se declină ca un adjectiv atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13): Plural m.234 MORFOLOGIA F 145 I. f. beides beidem beides Beides ist möglich: daß er kommt und daß er nicht kommt. Beides primeşte la dativ şi acuzativ singular. se foloseşte numai forma substantivală neutră beides. E s dauerte einige (etliche) Zeit.neaccentuat se. auf beides vorbereitet sein. măsuri etc.

G. N. D. Mit ein paar (=einigen. ein bißchen. einiger Anstrengung. ein Paar Schuhe = o pereche de ghete F J52 ein bißchen Acest pronume se referă la noţiuni cunoscute pentru a indica o cantitate mică dintr-un tot. cîteva) cu substantivul ein Paar ( = o pereche). Mit einigem Glück bekommen wir doch schönes Wetter.PRONUMELE 235 Observaţie Pronumele etlich are o nuanţă arhaizantă şi se foloseşte tot mai rar. dar spre. El este invariabil : Wünschen Sie noch Zucker ? J a . einige etliche einiger etlicher einigen etlichen einige etliche Es bedarf einigen Mutes. Ambele pronume se declină cu desinenţele adjectivelor (vezi E 15) : Singular m. n. etliche) Stunden daran zu arbeiten. fiind înlocuit prin einig. ein paar Acest pronume este sinonim cu pluralul lui einig şi etlich. etlichen) Büchern und Heften kam sie aus der Stadt zurück F 151 Observaţie Nu trebuie confundat pronumele nehotărît ein paar ( = cîţiva. einiger etlicher einigen etlichen einigem etlichem einigen etlichen /• einige etliche einiger etlicher einiger etlicher einige etliche n. Ein paar Schuhe = cîteva ghete. deosebire de ele este invariabil: Ich habe nur noch ein paar ( = einige. A. F 153 . das gesteckte Ziel zu erreichen. Die Antworten einiger waren ausgezeichnet. einiges etliches einigen etlichen einigem etlichem einiges etliches F 149" F 150 atributive Plural m. f.

236 MORFOLOGIA etwas Acest pronume invariabil indică în mod foarte general o canti-l täte sau parte nedeterminată. Jeder. jedweder şi jeglicher sînt sinonime. jegliehe. se deosebesc însă prin valoa­ rea lor stilistică: jeder se întrebuinţează cel mai frecvent şi în orice stil . jeder jedweder jeglicher jedes (jeden) jedwedes (jedweden jegliches (jeglichen) /• jede jedwede jegliche jeder jedweder jeglicher jedes jedwedes jegliches jedes (jeden) jedwedes (jedweden) jegliches (jeglichen) n. jedwede. A. jedweder este mai accentuat decît jeder şi se foloseşte într-un limbaj ales. E r wollte mir (irgend) etwas sagen. F 154 F 156 Dacă (irgend) etwas este urmat de un adjectiv. în stilul solemn. jedes. jeglicher se foloseşte numai în limbajul poetic. F 155 Iyipsa de determinare cantitativă poate fi subliniată prin irgend. jeglicher. jedwede?. G. sau un lucru oarecare. jegliches Aceste pronume individualizează un tot şi indică fiecare unitate inparte. dacă substantivul primeşte desinenţa -(e)s: Singular m. (cît de) mică. F 158 Aceste pronume se declină ca articolul hotărît. neutru la singular neprecedat de articol: Singular N. . Mit etwas Fleiß und Eifer h ä t t e er die Arbeit rechtzeitig beenden können. acesta se substantivi­ zează şi se declină ca un adjectiv atributiv. : . G. N. jedweder. h a t t e aber keine Gelegenheit dazu. de aceea ele nu au forme de plural. D. (irgend) (irgend) (irgend) (irgend) etwas etwas etwas etwas Schönes Schönen Schönem Schönes F 157 jeder. genitivul singular masculin şi neutru poate să primească desinenţa -en. jede.

wie tüchtig sie ist. • Heute. în acest caz el se declină ca un adjectiv atributiv precedat de^articolul nehotărît {vezi E 14) : F 160 Singular m. pronumele jeder nu are^genitiv şi se înlocuieşte cu eines (einer) jeden. Sorgfältigste Betreuung jedes (jeden) Besuchers ist gesichert. (ein) jeder se poate referi la persoane de orice men. F 181 . D. jedem jedwedem jeglichem jeden jedweden jeglichen /• jeder jedweder jeglicher jede jedwede jegliche ti. den Park zu betreten. darf keiner untätig oder gleichgültig bleiben. E r sprach mit einem jeden. traducerea este : oricine. Wir wollen die Meinung eines jeden anhören und uns dann ein Urteil bilden. Pronumele jeder poate fi precedat de articolul nehotărît. G. A. N. dem Schwachen zu helfen. war zu jedem freundlich. jedes jeden jeden jedes Jeder Genosse weiß. ein eines einem einen jeder jeden jeden jeden eine einer einer eine /• jede jeden jeden jede ein eines einem ein n. D. einen R a t . Frauen. .) E s ist Aufgabe jedweden Mannes. Folosit substantival. hatte für (einen) jeden ein gutes Wort. (însă n u m a i : Sorgfältigste Betreuung jedes Genosse» . Es ist jedem (=Männern. da jeglicher von der historischen Bedeutung unserer Tage überzeugt ist.PRONUMELE 237 Singular m. Kindera| gestattet. jedem jedwedem jeglichem jedes jedwedes jegliches F 159 i'A-M Folosit substantival. .

F 164 Pronumele manch poate fi folosit nedeclinat (deci invariabil). N. are şi plural: Singular m. Die Schüler (so) (gar) mancher Lehrer wissen deren Arbeit erst spät zu schätzen. (Gar) (so) manch gefährliches Abenteuer h a t t e er zu bestehen. Manche Kinder mögen keine Süßigkeiten. Manch Schönes und Interessantes sah er auf seinen weiten Reisen. D. t u t aber viel. N. f. G. f. dacă după el urmează articolul nehotărît. mehrere mehrerer mehreren mehrere . aber nur wenige konnten ihm raten oder helfen. A. F 163 mancher manches (manchen) manchem manchen /• manche mancher mancher manche n.238 MORFOLOGIA maneh F 162 Se declină ca jeder. manches manches (manchen) manchem manches Plural m. manche mancher manchen manche Pronumele manch poate fi întărit prin gar. mehrere F 165 Acest pronume este sinonim cu pluralul einige şi cu ein paar. mai ales în limbajul poetic. un adjec­ tiv atributiv ( + un substantiv) sau un substantiv neutru (numai la nomi­ nativ sau acuzativ) : Mit manch einer Geschichte wußte er die Kinder zu ergötzen. G D. A. dar spre deosebire de acesta. E r wandte sich an (gar) (so) manchen. Mancher spricht wenig. n. n. so. El se întrebuinţează numai la plural şi se declină ca articolul hotărît: Plural m.

este însă mai accentuat. avînd înţelesul lui ganz ( = întreg. F 160 nu se poate referi la persoane. neprecedat de articol: Singular isr. T>. A. die Arbeit in Angriff zu nehmen. F 18$ Plural /• sämtliche sämtlicher sämtlicher sämtliche n. G. E s gibt heute nichts Neues. n. f.PRONUMELE 239 Mehrere (Jungen und Mädchen) wollten Ball spielen. D. tot) : Sämtlicher Vorrat wurde aufgebraucht. sämtliches sämtlichen sämtlichem sämtliches m. Uneori se întrebuinţează (ca all) la singular. Sämtlich se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m. E s bedarf sämtlicher Entschlußkraft. nichts nichts nichts nichts Interressantes Interessanten Interessantem Interessantes Observaţie Cazul genitiv se întrebuinţează foarte rar. El se F 168 referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. acesta din urmă declinîndu-se ca un adjectiv neutru la singular. Spre deosebire de etwas. wird er zu -nichts Besserem kommen. um mit dem Lehrer zu sprechen. Wenn er nicht fleißiger ist. N. Die Eltern mehrerer Kinder kamen in die Schule. sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtlichem sämtlichen . la fel ca acesta. G. nichts Acest pronume invariabil este antonimul lui etwas şi. sämtlieh Acest pronume este sinonim cu alle. darum konnten wir nichts erledigen. nichts poate fi întrebuinţat adjectival numai F 167 înaintea unui adjectiv substantivizat. Ich habe das schon von mehreren gehört. Wir wußten von nichts. A.

G. N. A. antonimul său wenig un număr relativ mic. D. das viele des vielen dem vielen das viele SS»"'~*'<îgR fviele vielen vielen viele viele vielen vielen viele m. n. Seine sämtlichen Schüler waren pünktlich zur Stelle. A. atît precedate cît şi neprecedate de arti­ colul hotârît sau de un pronume. sämtlich poate fi precedat de articolul hotărit (mai rar) sau de un pronume posesiv (frecvent). însă niciodată nu poate fi urmat de acestea : Sämtliche Fragen konnten besprochen werden. "Viele Fragen stehen auf der Tagesordnung. glauben Sie. F 172 Pronumele viei şi wenig se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m. D. Die Erörterung sämtlicher Fragen wurde verschoben. N. N. D. G. F 173 der viele des vielen dem vielen den vielen mein vieler meines vielen meinem vielen meinen vielen vieler vielen (vieles) vielem vielen die der der die Plural n. daß sämtliche erledigt werden können ? Die sämtlichen Schüler dieser Klasse waren g u t vorbereitet. Ambele pronume se întrebu­ inţează la singular şi la plural. die der den die vielen meine meiner meiner meine viele vieler vieler viele mein vieles meines vielen meinem vielen mein vieles vieles vielen (vieles) vielem vieles meine vielen meiner meinen meine viele vieler vielen viele Pronumele viel şi wenig 1. wenig F 171 Pronumele viel indică un număr relativ mare de fiinţe sau lucruri. viel. G.240 MORFOLOGIA F 170 Spre deosebire de all. . A. întrebuinţate adjectival apar : a) declinate. dacă sînt precedate de articolul hotărît sau de un pronume: Womit befördern wir das viele Gepäck {die vielen Buchet) ? Mit seinen vielen Koffern besetzte er das ganze Abteil. f.

PRONUMELE 241 b) neprecedate de articolul hotărît sau de un pronume. viei şi wenig apar F 174 la singular mai ales nedeclinate (invariabile). Bei einer besseren Planung werden sie mit weniger Arbeitskräften mehr erreichen können als bisher. forma declinată prin multe. acesta se substantivi. F 175 Observaţie Forma nedeclinată se traduce adesea prin mult. Unsere Landwirtschaft verfügt heute über viel mehr Traktoren als noch vor wenigen Jahren. E r h a t t e mit seinen Kindern immer viel Freude und nur wenig Ärger. cîteva). I n dieser Stadt gibt es nur wenig Sehenswertes. nur wenige hatten nichts zu sagen. wenig) : Wo viel Licht ist. la plural însă declinate. viel Interessantes gesehen. 16 — Gramatica practică a limbii germane . Sie kamen mit wenig Gepäck. Viel este totdeauna declinat în expresia: Vielen D a n k ! F 178 F 17D Viel şi wenig pot avea grade de comparaţie. F 176 Dacă viel sau wenig sînt urmate de un adjectiv. sinonim cu ein paar ( = cîţiva. E s gleicht in viel(em) seinem Vater. Mit mehr Fleiß h ä t t e er mehr erreicht. Nomi­ nativul singular masculin se întrebuinţează de obicei fără desinenţă [viei. Nu trebuie confundat comparativul invariabil mehr {— mai mult) cu pronumele nehotărît mehrere. Wir haben viel Interessantem beigewohnt. da ist auch.F 177 zează — deci se scrie cu iniţială majusculă — şi se declină ca un adjectiv neprecedat de articol sau pronume. = El dorea mai mult cozonac. = E l dorea mai mulţi cozonaci. E r wünschte mehrere Kuchen. Ich würde viel(es) darum geben. weil sie ihre Behauptungen mit vielen Beispielen belegten. viel Schatten. E r wünschte mehr Kuchen. întrebuinţate substantival apar nedeclinate şi declinate: Ich habe Ihnen viel(es) zu erzählen. aber viel guter Laune. 2. die Wahrheit zu erfahren. aber auch weniger Erfolge. Die Ausführungen vieler Genossen waren interessant. Comparativul este invafiabil şi nu poate fi precedat de articol sau pronume: I h r h a t t e t weniger Arbeit als wir. Viele Genossen meldeten sich zum Wort.

antworteten: . F 181 Aproape numai în limbajul uzual se întrebuinţează nehotărîte. was. . î n cazul acesta ein nu se declină : (ein wenig. Ele au funcţia de sinonime ale pronumelor jemand şi etwas şi se traduc deci prin cineva. . ihm a) Der Lehrer fragte: „Peter und Otto J wohin geht ihr j e t z t ? " .242 MORFOLOGIA F 180 Pronumele wenig poate fi precedat de ein. corespunzătoare substantivelor tipărite cursiv: î: Der Junge gibt dem Vater ein Buch. Kommt heute wer zu uns ? = Vine azi cineva la noi ? Insă: Wer kommt heute zu uns ? = Cine vine azi la noi ? Hast du was in der Tasche ? = Ai ceva în buzunar ? însă: Was hast du in der Tasche ? = Ce ai în buzunar ? Was ich in der Tasche habe ? Was Schönes. wer." ]/ i b) Das Kind spielt im Garten. was F 183 Wer se întrebuinţează aproape numai substantival. gibt . nimm dir welche. . Wir haben nicht genug Brot zu Hause. wer. . Dort sind Zeitschriften. . f/ . gehen in den Garten. wir müssen noch welches kaufen. = ein bißchen) Mit ein wenig Eifer und Pleiß hätte er mehr erreicht. welcher ca pronume F 182 Se foloseşte numai substantival. ein Buch. . Trebuie evitată confuzia cu pro­ numele interogative wer şi was.. = Ce am în buzunar ? Ceva frumos» EXERCIŢII Completaţi cu pronumele personale. . . pronumele welcher. was atît substan­ tival cît şi adjectival. ceva. = Er gibt ein Buch./* ist noch sehr klein. <.

. er. « Mein kleiner Bruder ist sehr fleißig. 3 . Răspundeţi >' a) Wem b) Wem c) Wem d) Wem singular. Sie. sie — plural) erzählt die Großmutter eine Geschichte? (wir. Wir besuchen .. sie — erklärt der Lehrer alles? (er.'. Das Buch h a t der Assistentin gefallen..Hörst du K\:1\ "nicht? Ä* . .» •. d) Die Kinder lesen ein Buch ist sehr interessant. .• nicht..Der Lehrer diktiert den Schülern den Text. . . .. ihr) e) Wem antwortet der Schüler ? (er. Das ist ein schönes Bild. g h) Otti bringt den Stuhl ins Zimmer. la întrebările următoare. . .. an das F e n s t e r . Die Studenten haben der Assistentin ein Buch gebracht. . :• auf den Tisch stellen ? Kollege Weber ist krank. Der Vater gibt der Tochter ein Buch. wo seid ihr? Ich sehe .>. er.. > ? . Brauchst du '. wir) bringt Peter das Buch? (du. . sie — singular. stellt . Die Besucher übergaben den Arbeitern ein Geschenk. die Schüler lieben . Ich spreche schon seit 10 Minuten. . gibt Otto sein Heft ? (ich.. Die Schüler zeigen der Lehrerin die Aufgabe für heute. InlocWiţi substantivele tipărite cursiv cu pronumele personal la dativ: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Der Schüler Müller' bringt dem Deutschlehrer eine Kreide. . j h v ' Der Professor erklärt den Studenten ein neues Problem. . ich) . / ) Marie gab der Lehrerin das Buch. ij >. Willst du . .. Die neue Lehrerin ist tüchtig und gerecht. * .jeden Tag. .. . . . gab . . . la cazul dativ. sehr gern. hat eine schwere Arbeit für morgen. gab .Otto und Peter helfen dem Großvater bei der Arbeit im Garten. e) Ein Schüler brachte Kreide. Wohin hängt ihr I. .> helfen . . Die Lehrer loben j IV' *' Kinder. . 4. . g). Wir übersetzen \ b ft zuerst ins Rumänische. das Buch/ p .EXERCIŢII 243 c) Der Vater arbeitet im Zimmer... . ihr) .Ldem Lehrer. \ Der ältere Bruder hilft der Schwester gern. folosind pronumele din paranteză. ^ <2> înlocuiţi cuvintele tipărite cursiv cu pronumele personal la cazul acuzativ: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Hier ist mein Federhalter. du.v? Die Lampe steht dort. . Alle hörten dem Direktor aufmerksam zu. " " Der Text ist unbekannt.

la cazul indicat: a) Ich sage es nur (du) und (er) (D. . Dann werden . . ( . . hast einen guten F r e u n d . (N. . . . ) sehr. . . .. . Antworte . . er ähnelt . ) h a t einen Bruder. es interessiert . er ähnelt .).. . . Completaţi cu pronumele din paranteză. . . .). . . daß ich . . . .) ganz vergessen habe. c) E r kennt (du) und (er) nicht (A..) lange nicht geschrieben. . B.) in den Sommerferien besuchen.. oft. du. . . . . er) (A. (D.. . sehr. .. . ) hörte ein schönes Lied . . .). . Ich werde . . . e) Der Vater kauft (ich) und (sie.. . (Respectaţi cazul indicat. &)'Ihr ladet (ich) und (er) ein (A. ( . (D. . ig) Ich habe (Sie) bei der Arbeit geholfen (D.. a) Ich . (D. Deine jüngere Schwester sagte . . . f) Dein Bruder brachte (wir) dieses Buch (D. es interessiert . . (D. nur habe ich leider keine Zeit gehabt.. ( .).. er besucht mich oft.) zusammen schöne Ausflüge machen. (A. Completaţi cu pronumele personale corespunzătoare.). . b) Ich . ich denke sehr oft an .. (D. habe einen Bruder. hast einen Bruder. f. daß .) bald. .). es interessiert mich. wirst dieses Buch kaufen. ) wird dieses Buch kaufen. . ( . er besucht . er lobte (ich. .) zu schreiben... ( .Treceţi pronumele singular: tipărite cursiv la persoana a II-a şi a IH-a (masculin şi feminin) A. sg. .. ) habe einen guten F r e u n d . Wie geht es .. es gefiel . ) 7.. . d) Der Lehrer war sehr zufrieden. Ich wünsche . es gefiel . er ähnelt mir. . (A. . . werde dieses Buch kaufen. Du wirst denken. er> besucht . .' (N. b) Ich . .). (A. ( . ( . (N. hörtest ein schönes Lied. .). .) herzlich. . . ) h a t einen guten F r e u n d . ( .) einen Monat lang krank warst. . Aber glaube . (D. . .) gute Besserung und grüße .. . .. es gefiel mir sehr. .).).) neue Schuhe (D. . . (A. hörte ein schönes Lied. .) Deine Arbeit wieder aufgenommen? Ich werde . . a) Ich .244 MORFOLOGIA 5. ) oft.Dein Freund Erich 6.) Lieber O t t o ! Ich habe . wir.) jetzt ? Hast . (D.) mein neuestes Buch bringen.'. . (D. .. .

. Mîine merg cu tine la cinema. Mergem în oraş. es) freut . o carte de acolo! 9. dar nu ţi-o dau.. Sie freuen . . . auf den Film.-. ein schönes Buch aus. . L-am vizitat ieri. aus.EXERCIŢII 245 ' 8. (Eu) Vă dau (vouă) o carte. Vino şi t u cu n o i ! (Eu) î ţ i arăt cartea. Du suchst . ein schönes Buch aus. . . Er (sie. ein schönes Buch aus. Ihr sucht . dar pe tine te vede. Traduceţi în limba germană: __/ a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) (Eu) î ţ i arăt magazinul universal. . Sie suchen . caiete şi creioane. .. Ich suche mir ein schönes Buch aus. Ihr freut . El îi dă lui cartea. . ein schönes Buch aus. .*ein schönes Buch Wir suchen. b). Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) f) g) h) E u locuiesc în Bucureşti. Un vînzător le dă cărţi. . . E a cumpără cărţi şi caiete. Du freust . . Er (sie. Wir freuen . vă rog. E-ai văzut ? Ee-ai invitat şi pe ele ? Dumneavoastră mergeţi azi la cinema ? Aţi văzut-o şi dumneavoastră? "f Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător: a) Ich freue mich auf den Film. auf den Film. .'. . auf den Film. Dă-mi şi mie o carte. dar t u îmi dai acum revista. auf den Film. î ţ i dau cartea. El este foarte mare. . î m i dai cartea lui ? Dumneavoastră aveţi poeziile lui Eminescu ? Daţi-i şi dumnealui un volum! Daţi-ne (dumneavoastră). auf den Film. Pe ea n-am văzut-o. . .. es) sucht . . . Pe mine (el) nu mă vede.

. jetzt mit einem neuen T h e m a ? Completaţi cu pronumele posesive din paranteză. Wir merken . reflexiv corespunzător: 12. dein. / ) Die Studenten dieser Gruppe beschäftigen Aji/mit der Grammatik der deutschen Sprache. Anna ruft (dein. diese Regel. (seine) (dein) . diese Regel. .. an den Tisch und sieht meine Übungen durch.auf eine Kontrollarbeit vor. h) Beschäftigen sie . lieber an das Fenster. Du nimmst das Buch (dein. nicht. (unser) Mein Freund brachte nicht meine Sachen. . Mnser — G.) Freund das schöne Bukarest. dein.. . sondern auf deinem. g) Alle Studenten bereiten . b) Die Lehrerin setzt .) Bruder. (dein) I c h sitze nicht auf meinem Platz. .a u f jede Vorlesung gründlich vor. Otto kommt mit (unser. . . Du merkst . d) E r bereitet . euer — D. mein. . sg.246 MORFOLOGIA 11. < e) Ich habe jetzt keine Zeit. Er merkt .) Zimmers. .fährt nicht in seinem Wagen. dein—G. . . E r kommt an die Tafel und korri­ giert meinen Fehler.. Ihr merkt . diese Regel. Wir zeichnen nicht mit eueren Bleistiften. (ihr) Karl liest nicht in seinem Buch. Wir zeigen (unser. diese Regel. Die Wäscherin sorgt für die Sauberkeit (sein. a) b) c) d) e) f) g) Ich schreibe nicht mit meinem Füllhalter. Completaţi cu pronumele a) Der Lehrer setzt . auf die Prüfung vor. . Ich bereite Wk. mein — G. . .) Mutter. . . (unser) Ich kaufte das Geschenk nicht für meinen Bruder. Sie merken . . . la cazul indicat: a) b) c) d) e) /) g) I c h kaufe ein Geschenk für (mein.) Freund aus der Stadt.) Bruders Peter. . . . .) Wäsche. euer. unser — A. . Dort ist es hell. ihr. euer — D. c) I c h setze .. {sein) Otto. . . unser. Completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele din paranteză : Model: I c h sitze nicht auf meinem P l a t z . Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător la dativ : f) a) b) c) d) *) Ich merke . (mein) E r schneidet die Wurst nicht mit seinem Taschenmesser. Ich sorge für die Sauberkeit (mein. diese Regel. sein — A. diese Regel.

(wir) Zimmer ist hell und groß. folosind cuvintele din paranteză. Răspundeţi la următoarele întrebări. de copiii săi. d) (Eu) îl văd zilnic pe prietenul meu. c) Warum schreibt ihr . .) Î 8 . meine Freundin) b) Wen holst du jeden Abend ab? (mein Vetter. . 17. . copiii săii. . mein Bruder).) gemütlichen Zimmer. (Respectaţi cerut de întrebare. mein Kollege.) kleinen Garten. .) Freund?" fragte mich der Lehrer.) Treceţi apoi complementele la plural: cazul a) Wen rufst du so oft an ? (mein Bruder. das sind (sie) Bücher. am Abend treffen wir uns in . dein Wörterbuch) e) Was darf er nicht vergessen ? (sein Buch.. . . . Traduceţi în Hmba germană: a) El îşi iubeşte patria sa. Respectaţi cazul indicat: a) „Wartest du hier a u f . . mein Neffe. Genosse Xehrer? Completaţi cu pronumele posesive potrivite. (D. e) Sie hat uns heute zum Tee eingeladen. munca sa..) Arbeit in der Fabrik. (D. (D. . b) Gospodina se îngrijeşte de (sorgt für) familia sa.) Kameraden nicht ? d) In den Ferien fahre ich mit . mein. cu locuitorii săi. .(du) Schwester ist noch sehr jung. c) Von wem hast du dich vor der Abreise verabschiedet ? (mein Bruder.) Eltern viel Zeit in . f) Er erzählt uns viel von . (er) Heft ist immer sauber. . . c) Mie îmi place acest ţinut cu clima sa. sein Gummi. (A. Die Studenten lernen hier. meine Kollegin. .EXERCIŢII 247 prin ^ŞgPCornpletaţi cu pronumele pronumele personal: posesiv corespunzător persoanei indicate în paranteză a) b) c) d) e) /) g) (ich) Tisch steht am Fenster. (N.) Schwester aufs I^and zu . Sind das (Sie) Bücher. b) Wir verbringen im Sommer mit . (ihr) Bücher liegen auf der Bank. (D.) Großeltern. seine Fahrkarte. . (D. sein Paß.e Nichte) d) Was suchst du hier ? (mein Bleistift. cu rîurile sale. (D. de bărbatul său.

folosind: einander. . Wir zanken nicht . an. . Completaţi cu pronumele reciproc corespunzător: die Volksrepublik •. . Cei doi prieteni se iubeau mult unul pe altul şi făceau totul u n u l altul. c) Ich zanke mit dir nicht. . b) I n der Schule saßen wir . (Noi) î l iubim pe profesorul nostru. . c) Die Züge kamen kurz . . gehen. . . . böse. und du zankst mit mir nicht. ben a) Der Vater liebt den Sohn. f) Die Freunde teilten das Geld . . •acheinander. . j) I m Gänsemarsch gehen heißt . voneinander: a) Die Sozialistische Republik Rumänien und Bulgarien grenzen . 20. Emil îl vizitează adesea pe unchiul său. . . Completaţi. vereinbart.. (Eu) Merg acum la prietenul tău. . . und der Sohn liebt den Vater. i) Die beiden Clowns lachen . . miteinander. . folosind pronumele reciproc: a) b) c) Dentru Noi nu ne certăm niciodată (unul cu altul). 21. e) Cäsar kämpfte gegen Ariovist und Ariovist gegen Cäsar. Sie lie­ . . E l îl vizitează adesea pe prietenul său. Wir sind . . . Wir standen . d) Otto und ich haben alles . . . Traduceţi în limba germană. und du bist auf mich böse. Unde locuieşte unchiul t ă u ? Unde locuieşte prietenul (prietena) dumneavoastră ? aneinander. . d) Ich stand neben dir. . aus. . Sie kämpften . beieinander. Sie zanken nie . . . .. . . g) Nach einem Streit gingen sie böse . b) Ich bin auf dich böse. (Tu) Eucrezi cu plăcere în biroul t ă u ? E i ascultă prelegerea profesorului lor.248 MORFOLOGIA e) f) g) h) i) j) k) I) m) Vara (eu) fac adesea excursii cu familia mea. / ) î n diesem P a r k stehen die Bänke dicht . . neben­ 19. N-am mai auzit mult timp unul de altul. e) Wir wußten lange Zeit nichts . und du standest neben mir. h) Hans und Peter sind gute Freunde.

Kindern den Ball. E i se vizitează adesea (unul pe altul). B. Respectaţi cazul şi numănip A. Die Lehrerin zeigt .) 4) (A. . Kollegen ist gelungen.) . Schüler dein Buch. . .) b) (G. . Warum stehen die Türen . . Zeig . Seara stăm adesea unul lîngă altul şi conversăm pînă tîrziu. . a) (N. oamenii se despărţiră unul de altul. . Zimmers ist braun. Die Tür .. Gîştele merg una după alta. neuen Wohnviertel. Ana şi Otti. Wir sehen Otto h a t Buch vom Vater. Studenten ist interessant. Die Ausflügler bewundern . . Wohnungen sind immer sauber. c) (D. I m Sommer besichtigen wir . . . . neuen Häuser. Klasse stand offen. Rîndunelele stau adesea una lîngă alta pe acoperiş. Studenten immer in der ersten Bank. Schülerin deine Arbeit. . . 22. . Die Tür . Singular Genosse ist ein guter Arbeiter. Schüler gern.)*Idn sehe . .) Zeig . . După şedinţă. . indicat: cu pronumele demonstrative dieser şi jener. .) e) (D. Wir geben . . .. ^ Wir sehen .EXERCIŢII 249 d) e) una în f) g) h) i) j) k) l) Cele trei avioane aterizară unul după altul. Kind lernt immer gut. . . . Pe terenul de sport strigau toţi de-a valma. Zimmer immer offen! Der Lehrer hilft .) a) (N. Die Fenster . Gib . . . Kinder spielen oft im Park. Wohnung zum erstenmal. Kind den Ball.. Studentinnen singen ein Friedenslied. Genossin ist unsere Lehrerin. . nts spatele celeilalte! Fraţii se ajutau cu plăcere (unul pe altul) la lucru. Parks. . . b) (G. aşezaţi-vă acum una lîngă a l t a ! Una lîngă alta. Arbeiter erfüllen immer den Plan... .". Schülerinnen bunte Bilder. d) (A.. Die Arbeit .) Die Arbeit . Plural .

. . (N. .) Bücher aus dem Bücherschrank! i) Siehst du dort . c) Die Wohnungen .) Bildern fertig? h) Bringe mir . . . e) Die neuen Einwohner . (D.) Tourist fährt ins schöne Prahovatal.. sind Dramen von Schiller.) Dorf wurde ein neues Kul­ turheim gebaut. .) spielt in der Schweiz.. i) Die Wohnblocks .) interessante Museum. h) . b) Die gelben Tapeten in . e) In .. / ) Braunkohle und Steinkohle sind zwei wichtige Rohstoffe. (A. . (A. (D. . .) in Frankreich. .) Dohn wie die Männer. c) .) engen Straßen dort können keine Straßenbahnen fahren.(N.) schöne Schutzhütte hier gehört unserem Sportklub.) von Petre Vintilă. . (N.(N. (A.) Haus wohnt mein guter Freund Peter.) Roman ist von Marin Preda. (D. (G. dasselbe. . . b) Als ich eine Stunde später an . .) Genossen hier haben eine schöne Arbeit geleistet. . (N. . . d) Durch . . (D. (N. waren die Fenster noch immer beleuchtet. g) Wann wirst du mit . . respectînd cazul a) Für . . . . .250 MORFOLOGIA 23. .) Hause vorbeiging. . Completaţi indicat: cu pronumele demonstrative derselbe.) Arbeitsleistung erhalten die Frauen in unserem Lande . In .) Zimmern gefallen mir sehr. (A..) Zimmern. .) alten Möbelstücke in Ordnung bringen . . . . (G.) Gartens sind wunderschön. (G. . g) „Wilhelm Teil" und „Die Jungfrau von Orleans". (A. . (N. .) Wohnviertels dort haben alle Bequem­ lichkeiten. j) Gehen wir in den Garten! Die Blumen . d) . (D.) ans Meer. . . Plural a) Wir werden . B. . . . (N. . . . . b) Hier sehen Sie das Dorfmuseum. . (N. .) dient überwiegend Heizzwecken. brin­ gen Sie alles morgen in die Werkstatt.) Wohnblocks dort haben alle Beqeumlichkeiten. (N. . . .) ist für die chemische Industrie ein wertvolles Ausgangsprodukt. (G. f) Die Teppiche bleiben in . . .. .) Häuser arbeiten in den „Autobu­ zul-Werken". 24. Die Ausländer besuchen oft . (D. . Singular a) Ich komme aus Mesteceni. . (A.) Touristen? j) . . . Completaţi cu pronumele demonstrative dieser sau jener respectînd cazul indicat: A. . (A. . . . dieselbe.

. (N. (D. . (D. (N. wir wohnen seit einer Woche in . solches. . wird der Lehrer eine schlechte Note geben. . (D. wird einen Preis bekommen. Altersgenossen sind Menschen. (N:).) Alter haben. verdient unsere Anerkennung. . cu formele corespunzătoare ale pronumelui wer. (D. . (A. . respectînd cazul indicat.). f) g) Mein Freund und ich. . (A. . (D. . . die nicht rechtzeitig kommen.) Theatervorstel­ lesen . p l j . I n einem . c) El este acela care mi-a adus cartea.) Buch ist immer interessant. (N. (D. (A. . .) Eand stammen. . gehe ich eine Wette ein. . b) . (N. . e) Mit . diejenige.) Menschen nicht. acela ţesător.) Arbeiters wird immer gut bezahlt. . (D. (N. Mit . . .EXERCIŢII 251 c) Hause. . dasjenige. (A. d) . der das behauptet. pl. .) Zeit leben. . d) e) lungen. die . .) haben . . die fleißig arbeiten. . (D. .. . . . bleiben zu Hause. respectînd cazul indicat: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) Ein . die ihre Arbeit nicht richtig machen werden. Ich liebe einen . (Fiţi atenţi la acord \) a) . înlocuiţi. (D. Completaţi cu pronumele demonstrative derjenige. . . . acesta este strungar. (D. . . . 25.) Fabrik. (G. .). Bei einer . Die Arbeit eines . Ich möchte auch eine . . corespunzătoare: 27. (A. . die aus .) Handtasche kann man alles Nötige hineinlegen. . (D.J. b) Karl şi Fritz sînt buni prieteni. Traduceţi. I n einem .) Flugzeug möchte ich auch fliegen. 26. (A.) Haus sind viele Zimmer. solche. .) Studenten.) Kenntnissen wirst du es weit bringen. c) . (D. . I n einem . locuiesc în acelaşi bloc.) Gaststätte.) Wohnung ist sehr bequem. . dar aceea trebuie renovată.) Auto möchte auch ich fahren. besuchen oft . Eine . der fleißig arbeitet.) Kälte kann man nicht ohne Mantel ausgehen.) Bücher und essen zu Mittag in .) Arbeiter verdient immer große Anerkennung. . Mit einem . die in . I n eine . Landsleute sind Eeute. sg. (A. . Zeitgenossen sind Menschen. . Completaţi cu pronumele solcher. . die am schönsten singt.) Schule besuchen.) Weg und arbeiten in . Ein . .) Hörsaal sind viele Plätze. . (D. . . f) Stipendien erhalten nur . unde este cazul. . . . . folosind pronumel* demonstrative Ei a) Această casă este foarte frumoasă. Wir sind gute Freunde. (N. . . d e n n der Zug fährt um 10 Uhr ab.

Un astfel de profesor este un adevărat model pentru elevii săi. o vază. Wer ist Dreher ? b) Die Gedichte dieses Dichters sind schön. Astfel de fructe cresc numai în ţările calde. Răspundeţi. 30. die Schülerin. Der Vater gibt dem Kinde einen Ball. Asemenea tractoare se fabrică acum şi la noi. profesor) . femeile primesc într-un stat socialist salariu ca şi bărbaţii. Wessen Gedichte sind schön ? a) b) c) d) e) f) Der Bruder ist Student. un televizor) c) Ce este el ? (strungar. î m i iau cartea mea şi pe aceea a fratelui meu. care muncesc cu sîrguinţă. Sînt răsplătiţi totdeauna aceia.j) k) I) m) n) o) p) r) s) Pentru aceeaşi muncă.) cuvintele din paranteză '. noi. B. Ai auzit t u însuţi această noutate ? Aceasta n-o crede nici el însuşi. pl. folosind substantivele din paranteză: 29. Prietenul său şi fiul acestuia m-au vizitat adesea.252 MORFOLOGIA d) acelaşi e) f) g) h) i) . folosind a) Cine vrea aceasta carte ? (eu. Petre a mers ieri cu Radu şi cu prietenul acestuia la teatru. tu. Peter legt das Heft auf den Tisch. das Kind) Was ist das Schaf? (ein Tier) Wessen Wolle brauchen wir ? (das Schaf) Wem schert der Schäfer die Wolle ? (das Schaf) Was zieht der Bauer auf? (Schaf. Das Buch gehört mir. das Mädchen) Wem gehört dieses Buch ? (der Junge. ei) b) Ce este acolo? (un tablou. medic. Sora ei şi fiica acesteia nu locuiesc în Bucureşti. 28. Ich rufe den Bruder zu Tisch. lăcătuş. Traduceţi întrebările în limba germană. E u însumi voi duce cartea înapoi la bibliotecă. Petre însuşi te-a văzut ieri în parc. Nu nega. der Student. Pe o astfel de vreme rămîn mai bine acasă. Die Schwester meines Freundes ist Eehrerin. a) b) c) a) b) c) d) Wer ist der Besitzer dieses Hauses? (der Arbeiter) Wessen Buch liegt dort ? (der Schüler. Formulaţi întrebări referitoare la substantivele tipărite cursiv : Model: a) Der Vater ist Dreher. Răspundeţi. Petre şi cu mine studiem la aceeaşi facultate. A.

weichen Filzhut. (G. duminică) Ce fel de aparat de fotografiat ai? (un aparat mic) Ce fel de om este Anton? (un om prietenos şi săritor). Ein hoher Berg bietet eine weite Aussicht. Der Vater trägt einen grauen. das. . . . . joi. c) Peter ist der Mann. marţi. .) ich Ihnen empfehlen kann. Ich gehe mit dem ausländischen Studenten spazieren. . cartea ei) Ce flori vă plac dumneavoastră ? (garoafe şi trandafiri) Ce zi a fost ieri? (sîmbătă. e) Der Student begegnete auf der Straße seinem Freund. . . Completaţi cu formele corespunzătoare ale pronumelor relative der. I m kalten Norden baut man Holzhäuser. d) Das ist ein herrlicher Badeort. . Er ist an jenem Tage angekommen. Ich wohne in einem kleinen Haus. Welcher Student h a t immer gutre Noten? a) b) c) d) e) /) Der berühmte Chemiker entdeckte neue Kiemente. die. pl. Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor interogative Model: Der fleißige Student h a t immer gute Noten. 32. . Ausländische Touristen besichtigen die Nationalgalerie. citesc. — Was für ein Schüler ist Peter ? a) b) c) d) e) /) g) h) i) Ich lese gern historische Romane. welche.) ich in den Ferien gelesen habe. . . Ich bin auf dem rumänischen Dampfer gefahren.) mir helfen kann. was für eine. . Die berühmte Sängerin fand einen großen Beifall. was für: Model: Peter ist ein fleißiger Schüler. 33. .EXERCIŢII 253 d) e) f) g) h) i) Ce faceţi dumneavoastră acum? (desenez. (A. war sehr schön. . (A. Das kleine Mädchen hat eine Puppe. (N. Schwere Lastwagen dürfen hier nicht fahren. Peter ist ein freundlicher. die : a) Die Ausstellung.) Werke in der letzten Zeit weltbe­ k a n n t wurden. offener Mensch. interogative was für ein.. f) Das ist der Professor. (A. welches: 3 1 . . . . Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor »vas für ein. (G. scriu) A cui carte o citiţi ? (o carte de Sadoveanu. cartea lui. (A. .. pl. . .) Roman ich jetzt mit großem Interesse lese.) « r lange nicht gesehen hatte.) wir besichtigten.'i Ich wohne lieber in einer kleinen Stadt. . welcher. b) Das ist das beste Buch. . g) -Ich kannte früher kaum diesen Schriftsteller.

i) Trink. sich nicht nach der Decke steckt. . . . der rostet! h) Das ist alles. d) Erzähle mir alles. Cunosc cartea. .) Buchhandel weltbekannt ist. klar i s t .) jährlich Messen s t a t t ­ finden und .) ich gesprochen habe. .) Museen viel besucht werden. rastet. das Buch noch nicht gelesen hat. . . c) Dies ist das Schönste. . . folosind pronumele relative corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) Acesta este tovarăşul.. Ţi-am spus tot ce vroiai să ştii. .) ich gefahren bin. wurde 1883 in dieser Stadt. gar i s t . f) Sag mir alles. (G. . . in . pl.. . . mit . ich gesehen habe. . sind Aus­ länder. . nu merge la gară. (G. n) Richard Wagner. . . . (A. . (D. . .. (A. . pe care o citeşti acum. . . kann es morgen in der Bibliothek finden. . (G. k) Eltern.) Kinder sich gut entwickeln. Completaţi cu pronumele relative wer sau w a s : a) F r ü h ü b t sich. Lucrarea pe care o corectează profesorul nu are nici o greşeală. j) Leipzig ist eine Handelsstadt. Studenţii au în acest cămin tot ce le trebuie. . e) . ich bei mir habe. (N. . ein Meister werden will. du zu sagen hast. begraben. . freuen sich. I) Bald kommen die Prüfungen. dem bleiben die Füße unbe­ deckt. h a t t e Verspätung. .) 1876 die Festspiele in Bayreuth begrün­ dete. N u spune nimănui ce-ţi istorisesc acum. . i) Rom ist eine Stadt. . Tramvaiul. b) . iß. . pl. . wahr ist. . (D. pl. g) . mit . . . care a venit azi de la Constanţa.. . . A venit studentul căruia i-ai promis cartea. (D.) durch ihre Schönheit berühmt ist und . . . 35. Camera în care lucrez este mică dar luminoasă. sprich. auf . Aici este cartea pe care ţi-ai dorit-o.) er berühmt gemacht hatte. . Cunosc pe scriitorul. în care ai urcat. . . .. m) Der Zug. . . . 34. (N. Traduceţi în limba germană. . .) wir uns schon jetzt fleißig vorbereiten. a cărui carte o citeşti. Tatăl t ă u ţi-a cumpărat t o t ce ţi-ai dorit (= la imperfect). du in den Ferien erlebt hast. .254 MORFOLOGIA h) Die Gonossen.

ich habe . Beide lernen sehr gut. etwas davon gesagt. Nachricht hinterlassen.. denn alles interessierte ihn hier.EXERCIŢII 255 corespunzător. das wird ihm viel Freude machen. P) Wenn einer viel reist. denn manche von uns sind große Musikfreunde und wollen gern Musik hören. daß Sie wegge­ hen?" „Nein." s) Als ich kam. I) Ich habe zwei gute Freunde." 37. alle saßen im Garten. o) Jedem gefallen ist eine Kunst. . dann kann er was erzählen. es hat . . . r) „Wer hat Ihnen das gesagt?" — „Irgendeiner erzählte mir die Neuigkeit. . waren alle schon bei der Arbeit. . c) Nur wenige kamen an diesem kalten Wintermorgen auf den Sportplatz. öffnete das Fenster und legte etwas auf das Fensterbrett. Completaţi cu pronumele nehotărîte niemand sau jemand la cazul a) Hat . h) Keiner von uns wird das Buch so schnell lesen können. . d) Jede Woche schreibe ich meinen Eltern über meine Arbeit. . j) Glaubst du. c) Wenn . u) Jetzt muß ich in ein paar Stunden alles rein abschreiben. . daß dieses Buch auch einem anderen gefallen wird ? k) Ich glaube nicht. e) Er besichtigte das ganze Gebäude. gehört e) . /). daß jeder so schön singen wird wie du. denn es war schönes Wetter.. b) Kennen Sie . an die Tür geklopft ? Nein. geklopft. . das Kompott ist zu sauer.. . i) Goethe ist einer der größten Dichter der Weltliteratur. . . . f) Viele von uns haben in diesem Sommer Wassersport getrieben. p) Ich bekomme alles. 36. Einige haben auch ihre Musik­ instrumente mitgebracht. Scoateţi pronumele nehotărîte din textele de mai jos: a) Gib mir etwas Zucker. der jetzt Zeit hätte. sag bitte. t) Das Unglück geschah durch irgendein Versehen. der mir helfen kann ? Nein. ich kenne . g) Besuchen Sie Ihren kranken Freund. g) „Haben Sie zu Hause . . was ich für mein Studium brauche. . . daß ich in einer Stunde wieder da bin. . . . nach mir fragt. war im Zimmer. n) In der letzten Zeit habe ich viel gelesen. die keiner kann. m) Dort kommen meine Kollegen. d) Von wem hast du diese Neuigkeit ? Ich habe sie von ..

. . Completaţi cu pronumele a) Überall studiert . Schönes! Schau. . M-a căutat cineva ? . f) An diesem Abend h a t . . . . . da kommt . 39. nehotărîte man sau es: 40. aber jetzt ist . . . Ai văzut pe cineva în curte? Nu. nur deutsch. b) Alle diese Bücher findet . . . c) Ich werde (einige Freunde) in der Ausstellung treffen. . . . . Blumen muß . muß auf eine richtige Aussprache achten ! 4 1 . b) Dieser Professor antwortet (jeder Student) gern. . oft. spät. du irrst dich. . g) „Wie geht . . Completaţi cu pronumele nehotărîte corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) K a n n mir . . . . ihm viel besser. machen Sie die Tür auf! i) . . viel getanzt und gesungen. ! Nein. . klingelt. viel Freude. . in unserer Bibliothek. . . schön. j e) I n der Deutschstunde spricht . Zeitungen. . . . meine Freunde haben mich gestern besucht. . Traduceţi în limba germană. . . . d) Auf dem Bande war . . . . jetzt geht . dort ist . . . . folosind pronumele nehotirîte: a) b) c) d) e) N-am văzut pe nimeni. . deinem B r u d e r ? " — „Danke. Folosiţi cuvintele din paranteză la cazul potrivit. darf morgen fehlen! Erzähl uns. . . .256 MORFOLOGIA 38. Să nu spui nimănui ce ţi-am povestit acum. a) Die Arbeitsbedingungen (alle Studenten) sind in unserem Lande ausgezeichnet. kann keinen Ausflug machen. . în curte nu este nimeni. . c) I n diesem Frühling regnet . täglich begießen ! Frage doch . . bitte. von euch ein Buch leihen ? Eine gutgelungene Arbeit macht . wir gehen nach Hause. die Werke von Goethe und Schiller. nach dem richtigen W e g ! E r kaufte sich . . ." h) . d) H a s t du es (alle Genossen) gesagt? e) Der Portier spricht jetzt mit (einige Ausländer).

. Schwester als mit . x) Am auzit noutatea deja de la mai mulţi. g) Ai spus aceasta cuiva ? Nu. Completaţi cu corespunzătoare la forma potrivită: a) b) c) d) e) f) zlatz. (aus). . ci u n altul. ci o alta. zum Geburtstag gratulieren (er). j) N-a venit factorul nostru. celălalt ţesător.EXERCIŢII 257 f) N u te-a căutat nimeni. . I) Prietenul meu Anton este unul dintre cei mai buni studenţi ai institutului nostru. . . 42. und blätterten in einer 43. . Die beiden Mädchen (sich kämmen) vor dem Spiegel. . am timp destui. . . (bei) Zeitschrift. Completaţi cu pronumele reciproc einatîder sau a) Die Sportler begrüßten . . b) Weswegen zanken Sie sich . Gramatica practică a limbii germane . r) Celelalte cărţi le găsiţi numai în biblioteca Academiei. Fritz spielt lieber mit . k) N u mi-ai dat cartea aceea. nichts passieren wird (er. Bruder (sein). d) Sie gingen dann rasch . (sein) Freund. . ihr-pl. pe care nu-1 cunosc. unul este strungar. n) Vă urez de ziua dumneavoastră de naştere toate cele b u n e ! o) Am încercat totul. .). n-am spus nimănui noutatea. h) Ce mai este nou în oraş ? Astăzi nu-i nimic nou. . E r wohnte eine Woche lang bei . in Heimatkunde helfen (ihr — pl). . (mit) ? c) Die Mädchen saßen am Abend . t) Amîndoi lucrează bine. Venea din oraş cu cîteva cărţi. m) Tovarăşii noştri lucrează foarte b i n e . . . . (über). daß . Ich bin überzeugt. . . i-am lăudat pe amîndoi. . . s) Mai dă-mi şi alte c ă r ţ i . p) Nici un altul nu lucrează aşa de bine ca el. . g) h) i) j) Wir wollen . Ich lege das Buch fort und (sich setzen) auf meinen LieblingsKomm nach der Stunde zu . u) Cîţiva studenţi vor merge astăzi la muzeu. . recht schön (Sie) ! Wir werden . Casa unuia este lingă lac. . . a celuilalt în oraş. . v) L-am văzut pe prietenul tău. Ich danke . e) Karl schlug die Beine . I n der Pause erzählte ich alles . avem toate motivele să fim mîndri de ei. (ich). (mein) Freunden. . . dar în zadar.i) Prietenul meu are doi fii.

g) î n grupa noastră studenţii se ajută cu plăcere unul pe altul la studiu. ne aşteaptă în parc la ora 10. sehen Sie in der Bibliothek ? (wer. r) Vino ! Trebuie să ne grăbim. s) Dragă prietene. căruia i-am promis această carte. Eltern in die Schule (ihrfl o) Geben Sie das Wörterbuch .o lucrare importantă pe care vreau s-o termin la vreme. Din păcate nu te pot vizita în această vacanţă. căci era ceaţă deasă. 44. căci în acea zi e a foarte cald. aceasta este servieta ei. o) Cine vrea să vadă filmul românesc .. b) î n camera mea de lucru se află (=stehen) un birou ( = m a s ă de lucru). i) Trebuie să-ţi povestesc ceva important.258 MORFOLOGIA k) .Dacii" trebuie să-şi procure bilete cu trei zile înaintea reprezentaţiei. . Traduceţi în limba germană: a) Formăm acum propoziţii cu toate pronumele pe care le-am învăţat. . cum ţi-am promis. sollen die Schüler mitbringen ? (was) m) Auf . f) Te voi chema mîine la telefon. toţi şedeau în grădină. dar plouă aproape zilnic. e) Prietenul nostru Radu ne povesteşte adesea despre fratele sân Mircea care este foarte silitor şi talentat. warten Sie hier im P a r k ? (wer) n) Am Sonntag kamen alle Pioniere mit . . I) Toţi oamenii se grăbiră spre casele lor. n) Am trecut unul lîngă altul fără să ne vedem. căci ştiu că acum te pregăteşti p e n t m o lucrare de control. d) El se grăbeşte căci prietenul său îl aşteaptă. . h) Nimeni nu era în casă. c) Aici sade sora mea. . m) Copacii ale căror ramuri loveau triste în fereastra mea si-au pierdui • ultimele frunze. j) Muncitorii acestei fabrici au depăşit planul.. k) Vremea nu e rece. căci era foarte rece în acea. fi) N u spune nimănui ce ţi-am istorisit acum. der es bei der Übersetzung braucht (derjenige). . seară. was) l) .. Prietenul tău. . L a acest birou lucrez eu zilnic. Multe salutări de la al t ă u prieten Andrei . căci a m . . î ţ i trimit prin fratele t ă u cartea ce ţi-ai dorit-o. .

G 3 . je fünf etc. graniţa dintre numeral şi pronume nefiind fixă. numerale distributive — (Verteilungszahlen) : je drei. în capitolul Pronumele nehotărît. viererlei etc. vierfältig etc. Din punctul de vedere al conţinutului. zweimal etc. der zweite etc. numerale ordinale (Ordinalzahlen — Ordnungszahlen): der erste. deosebim: G 2 numerale eardinale (Kardinalzahlen — Grundzahlen): eins. Observaţie Numeralele nehotărîte sînt tratate. numerale variative — (Artzahlen — Gattungszahlen) : zweierlei. numerale fracţionare — (partitive Zahlen — Bruchzahlen): ein Fünftel. ein Zehntel etc. numerale ordinale adverbiale — (Ordnende Zahladverbien — Eintei­ lungszahlen) : erstens. zwei etc. zweitens etc.NUMERALUL (Das Numerale — Das Zahlwort) Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr sau ordinea G 1 numerică a obiectelor. numerale de repetiţie — (iterative Zahlwörter — Wiederholungszahlen): einmal. numerale multiplicative — (Vervielfăltigungszahlen): zweifach. în cea mai mare parte.

ca şi cele distributive (je zwei Schüler) şi multiplicative (die dreifache Arbeit) sînt adjective.). Numeralele fracţionare sînt adjective sau substantive (eine halbe Stunde. multe) : Wieviel Personen waren im Saal ? = Cîte persoane au fost în sală ? Mit wieviel Personen h a t er gesprochen ? = Cu cîte persoane a vorbit el ? însă: Wie viele Personen waren im Saal! (Cît de multe persoane au fost în sală!) Mit wie vielen Personen h a t er gesprochen! = Cu cît de multe persoane a vorbit el! G 5 0 1 2 3 Numerale cardinale sînt : nuli 4 vier eins 5 fünf zwei 6 sechs drei 7 sieben 8 9 10 11 acht neun zehn • elf . die Hälfte). el întrunind cuvinte din cadrul altor trei părţi de vorbire. cele variative (zweierlei) şi iterative (zweimal) sînt adverbe. Considerăm totuşi numeralele parte de vorbire separată pentru că indiferent dacă sînt adjective. adverbe sau substantive. astfel: Numeralele cardinale pot fi considerate în general adjective atribu­ tive (zwei Schüler) — care de obicei nu se declină — şi în unele cazuri chiar substantive (Dutzend. Numeralele cardinale răspund la întrebarea invariabilă wieviel ? sau mai rar la wie viel ? Wieviel Uhr ist es ? — Es ist ein Uhr. vieles — viele )= cît de mult (multă. Numeralele ordinale adverbiale (erstens). mulţi.260 MORFOLOGIA De fapt numeralul n-ar trebui să constituie o parte de vorbire aparte. Mit wieviel (mai r a r : wie vielen) Freunden (Freundinnen) hast du gesprochen ? Observaţie Nu trebuie confundat adverbul interogativ invariabil: wieviel ? (cît ? cîtă ? cîţi ? cîte ?) cu adverbul wie urmat de numeralul nehotărît accentuat viel (viele. Numeralele ordinale (der erste Schüler). Million etc. . NUMERALELE CARDINALE (Die Kardinalzahlen — Die Grundzahlen) G 4 Numeralele cardinale exprimă un număr sau o determinare numerică a obiectelor. ele au totuşi ceva comun: toate exprimă o cantitate sau o ordine numerică. Wieviel (mai r a r : wie viele) Hefte brauchst du ? — Ich brauche drei Hefte.

Numeralele Million. sînt numai substantive. FORMAREA NUMERALELOR CARDINALE 1.59) : in Kapitel eins. drei . e) cînd stă în urma substantivului. numeralele între 13 G 7 şi 19. cele între zeci şi cele formate cu sute şi mii sînt compuse. tausendeins. zwei. zehntausendeins d) cînd nu este urmat de un substantiv : Es ist eins. G S singularul (das Hundert. Numeralele pînă la 12 (inclusiv) sînt simple. das Tausend) exprimă o unitate de măsură şi plu­ ralul o mulţime nedefinită: Der Preis beträgt 25 Lei das Hundert. Milliarde etc. G 9 Forma eins se întrebuinţează: a) la numărat: eins. 33s versammelten sich Hunderte (Tausende) von Menschen. avînd valoarea unui numeral ordi­ nal (vezi G . . î n cazul acesta. G 8 Numeralul 1 (unu) are două forme: eins şi ein. b) la calculat: eins und eins ist zwei.NUMERALUL 261 31 einunddreißig 1 001 tausendeins 40 vierzig 1 876 tausendachthundert50 fünfzig sechsundsiebzig 60 sechzig 2 000 zweitausend 70 siebzig 3 316 dreitausenddreihundert80 achtzig sechzehn 90 neunzig 4 000 viertausend 100 hundert 900 000 neunhunderttausend 101 hunderteins 1 000 000 eine Million 200 zweihundert 1 000 Millionen = 1 Milliarde 333 dreihundert1 000 Milliarden = 1 Billion 24 vierundzwanzig dreiunddreißig 1 000 Billionen = 1 Billiarde 30 dreißig 1 000 tausend 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 zwölf dreizehn vierzehn fünfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn zwanzig einundzwanzig Numeralele hundert şi tausend apar şi ca substantive. dreihunderteins.. . c) in numeralele compuse cînd eins este ultimul element component şi nu este urmat de un substantiv: hunderteins.

262

MORFOLOGIA

G 10

Forma ein se întrebuinţează : a) în numeralele compuse cînd urmează un alt element component:
einund r— dreißig vierzig

b) cînd este urmată de un substantiv
E s ist ein Uhr. hundert««« Bücher.

G 11

2. Numeralele între 13 şi 19 se formează din zehn (zece) precedat nemij­ locit de un număr care exprimă unitatea: vierzehn, fünfzehn, achtzehn, neunzehn Excepţii: 16 = sechzehn (nu: sechszehn) 17 = sishzehn (nu: siebenzehn)

G 12

G 13

3. Zecile se formează prin adăugarea sufixului -zig la unitate:
vier + zig vierzig fünf + zig acht + zig neun + zig

\?

\ /
fünfzig,

\ /
achtzig,

\ /
neunzig

G 14

Excepţii: zwanzig, dreißig, sechzig, siebzig

G 15

4. Numeralele între zeci (adică între douăzeci şi treizeci, treizeci şi patruzeci etc. pînă la 99) se formează, spre deosebire de limba română, din unităţi urmate de zeci. Legătura dintre unităţi şi zeci se face prin und:
dreiundvierzig patruzeci şi trei

Q ig

5. De la o sută pînă la un milion (exclusiv) numeralele se formează din hundert sau tausend etc. precedate de un numeral care arată numărul sutelor, respectiv miilor şi urmate, după cum este cazul, de sute, unităţi şi zeci:
848 = 9 876 = achthundertachtundvietzig neuntaws£»(2achthundertsechsundsiebzig

G 17

6. Numeralele pînă la un milion se scriu într-un cuvînt:
958 644 = neunhundertachtundfünfzigtausendsechshundertdreiundvierzig.

NUMERALUL

263

DECLINAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Unele numerale cardinale pot fi declinate. 1. Numeralul cardinal ein are forme pentru toate genurile şi toate cazurile singularului. E l se declină : a) ca articolul nehotărît (vezi D 4) (a) dacă este urmat de un substantiv. Numeralul se deosebeşte în cazul acesta de articol numai prin faptul că este accentuat:
E r h a t nur einen Tag gefehlt. Sie spielte <mir mit einer Puppe, nicht mit beiden.

G 18 G 19

(b) dacă este urmat de un substantiv la singular şi precedat de hundert, tausend etc. î n cazul acesta se leagă de hundert sau lausend prin und şi se scrie într-un cuvînt ca şi numeralele cardinale nedeclinate:
Ein Buch mit hundertundeiner Seite.

I c h h a b e die Märchen aus T a u s e n d u n d e i n e r N a c h t gelesen.

Observaţie Dacă substantivul precedat de numeral este însă la plural, se declină şi und se omite adesea:
Ein Buch mit hundert (und) ein Seiten. Sie erzählte die Märchen in tausend(und)ein Nächten.

ein nu

G 20

b) ca articolul hotărît dacă nu este urmat nemijlocit de un substantiv şi nu precedă articolul h o t ă r î t :
/ einer Hier ist ^— eine \ eines der besten Studenten. der besten Schülerinnen. der besten Kinder.

G 21

dacă

c) ca adjectivul precedat de articolul hotărît (adjectiv de declinare slaba), este precedat de articolul hotărît:
Ich habe zwei Freunde ; nur der eine, mit dem Sie gerade sprachen, arbeitet in Bukarest.

G 22

î n cazul al doilea şi al treilea nu există o limită precisă între numeral şi pronume (vezi F 109). 2. Numeralul ein nu se declină: a) înaintea numeralelor fracţionare folosite în operaţii aritmetice:
Ein Drittel multipliziert mit ein Viertel.

G 23

b) înaintea substantivului Uhr, cînd acesta exprimă o r a :
Seit ein Uhr warte ich auf Sie.

G 24

264

MORFOLOGIA

G 25

c) înaintea conjuncţiilor bis, oder, und etc. urmate de zwei, ander, alles etc. :
Warten Sie noch ein bis (oder) zwei Tage ! Ich habe es von ein und dem andern sagen hören. Mein Kind ist mein ein und (mein) alles.

G 26

d) înaintea conjuncţiei und urmată de pronumele demonstrativ derselbe, dieselbe, dasselbe numeralul ein se foloseşte de regulă fără desi­ nenţă ; doar uneori apare şi desinenţa:
Wir haben ein(en) und denselben Geschmack. Wir sind aus ein (er) und derselben Stadt.

G 27

3. Numeralele zwei şi drei se pot declina numai dacă nu sînt precedate de articol sau pronume. Ele se declină primind la genitiv şi dativ desinenţele cazurilor respec­ tive ale articolului hotărît (plural) : N. zwei drei G. zweier dreier D. zweien dreien A. zwei drei Genitivul numeralelor zwei şi drei se foloseşte atît cînd ele sînt urmate de un substantiv cît şi atunci cînd stau singure:
Hier sind die Bücher zweier Kollegen. Die Bücher dreier von ihnen liegen dort.

G 28

G 29

Dativul lui zwei şi drei se foloseşte numai atunci cînd aceste două numerale nu sînt urmate de un substantiv:
Ich konnte nicht m i t allen Kollegen sprechen, sondern nur mit zweien ; mit drei Kollegen spreche ich morgen.

G 30

De la numeralul drei în sus apar forme declinate ale numeralului, în special în construcţii fixe:
E r streckte alle viere von sich.

ÎNTREBUINŢAREA G 31

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale exprimă ora, fie singure fie însoţite de substan­ tivul Uhr, resp. Minute.
limbaj familiar Este Este 12 12.05 Es ist „ „ zwölf Uhr 5 (Minuten) nach 12 limbaj E s ist ,, „ oficial zwölf Uhr zwölf Uhr fünf

NUMERALUL

265 zwölf Uhr zehn zwölf Uhr fünfzehn zwölf Uhr zwanzig

Este Este Este

12.10 12.15 12.20

E s ist „

Este

12.25

Este Este Este

12.30 12.35 12.40

„ „

Este Este

12.45 12.50

„ „

10 (Minuten) nach 12 E s ist ein Viertel nach 12 ,, „ sau : Viertel eins 20 (Minuten) nach 12 „ sau : 5 (Minuten) nach Viertel eins s a u : 10 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) 10 (Minuten nach ,, Viertel eins, s a u : 5 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) halb eins (ein Uhr) ,, „ 5 (Minuten) nach halb „ „ eins (ein Uhr) 10 (Minuten) nach halb „ eins (ein Uhr) s a u : 5 (Minuten) vor drei Viertel eins drei Viertel eins „ „ zehn (Minuten) vor eins sau fünf (Minuten) nach drei Viertel eins 5 (Minuten) vor eins eins (ein Uhr) „

zwölf Uhr fünfund­ zwanzig

zwölf Uhr dreißig zwölf Uhr fünfund­ dreißig zwölf Uhr vierzig

zwölf Uhr fünfund­ vierzig zwölf Uhr fünfzig

Este Este

12.55 13

„ „

„ „

zwölf Uhr fünfund­ fünfzig dreizehn Uhr

Numeralul eins urmat de substantivul Uhr apare sub forma ein:
E s ist eins sau E s ist ein Uhr.

G 32

Cînd serveşte la indicarea timpului, substantivul Uhr se întrebuin­ G 33 ţează numai la singular:
Wieviel Uhr ist es ? — E s ist 5 Uhr. Um Wieviel Uhr kommen Sie zu mir ? — Ich komme um 6 Uhr.

Altfel, substantivul Uhr (== ceasul, ceasornicul) se întrebuinţează şi la plural:
I m Schaufenster sah ich viele, schöne Uhren. Wieviel Uhren sind dort ?

Anii de la 1 100 pînă la 1 999 se exprimă în sute:
E r ist (im Jahre) 1950 (neunzehnhundertiünfzig) geboren.

G 34

266

MORFOLOGIA

Cr 35

I,a întrebarea wann ? anul poate fi exprimat fie prin numeralul dinal precedat de im Jahre, fie folosindu-se numai numeralul cardi
Der zweite Weltkrieg begann im Jahre 1939. Der zweite Weltkrieg begann 1939.

Cr 36

Folosirea prepoziţiei in înaintea numeralului cardinal, prin anal&pe cu limba română, este greşită. Numeralele cardinale se întrebuinţează în operaţiile aritmetice:
2 + 4 = 6 6 —5 = 1 7 x 2 = 14 9 : 3 = 3 4 2 = 16 4 3 = 64 y 16 = ^64 3% = 4 4 zwei und (plus) vier ist sechs sechs weniger (minus) fünf ist eins sieben mal zwei ist vierzehn neun (geteilt) durch drei ist drei vier hoch zwei ist sechzehn vier hoch drei ist vierundsechzig Quadratwurzel aus 16 (ist) gleich 4 Kubikwurzel aus 64 (ist) gleich 4 drei vom H u n d e r t (drei Prozent)

Cr 37

Cr 38

Unităţile se numesc Einer, zecile ,, ,, Zehner, sutele ,, ,, Hunderter, miile ,, ,, Tausender. Numeralele cardinale au uneori valoarea numeralelor ordinale. î n cazul acesta ele stau în urma substantivului, eins, zwei, drei fiind totodată invariabile:
im Kapitel eins, die Schüler der Klassen zwei, laut Paragraph drei, auf Seite sechzekm

Cr 39

Numerele de telefon se scriu în grupe de cîte două cifre şi se citesc pronunţîndu-se fiecare cifră:
15 16 8 3 : eins fünf eins sechs acht drei

Cr 40

Numeralele cardinale se folosesc pentru indicarea numărului unei case, al unui vehicul public:
E r wohnt Alecsandristraße 25. Ich fahre mit der Linie 3.

G 41 G 42

în loc de zwei se spune, atît la telefon cît şi la radio, zwo pentru a nu se confunda cu drei. în locul numeralului zwei se întrebuinţează şi beide (die beiden). Spre deosebire de zwei, beide exprimă atît unul (una) . . . cît şi celălalt (cealaltă).
Beide Freunde besuchten mich gestern {vezi F 142).

NUMERALUL

267

SUBSTANTIVIZAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale substantivizate sînt de genul feminin. Ble se G 43 întrebuinţează : a) pentru indicarea unui vehicul public: tramvai, autobuz etc. G 44
Ich fahre m i t der Drei (sau: m i t der Linie 3) nach Hause.

b) pentru indicarea unui calificativ:
Mein Sohn h a t heute eine Zehn in Geschichte bekommen. Die Eins ist bei uns die schlechteste Note.

G 45

c) la denumirea echipelor de fotbal:
Die Bukarester Elf

G 46 G 47

d) pentru a exprima virsta aproximativă; în cazul acesta numeralul substantivizat, este de obicei precedat de o prepoziţie:
E r ist an die (über die) Dreißig. Ich wünsche Ihnen, die Achtzig zu erreichen.

Din numeralele cardinale derivă şi forme substantivizate în -er. Acestea sînt de genul masculin: der Zehner, der Hunderter etc. Aceste forme se întrebuinţează: a) pentru indicarea valorii unei monede, bancnote:
Das kostet mich einen

G 48 G 49 G 50

b) pentru indicarea unui calificativ, în special în sudul şi în sud-estul teritoriului lingvistic german {vezi G 45).
Mein Sohn h a t heute einen Zehner bekommen. Der Einser ist bei uns die schlechteste Note.

Observaţie Forma der Einser nu trebuie confundată cu der Einer (vezi Q 37). c) pentru indicarea unui vehicul public (în special în Austria) :
Ich fahre m i t dem Dreier nach Hause.

G 51 G 52

d) pentru indicarea aproximativă a virstei unei persoane:
E r ist ein gut erhaltener Fünfziger. Sie ist eine gute Fünfzigerin.

Formele substantivizate în -er pot fi întrebuinţate şi adjectival. î n cazul acesta este exprimat, de regulă, un deceniu:
I n den achtziger Jahren des vorigen Jahrhunderts ( = între 1880 şi 1890).

G 53

268

MORFOLOGIA

EXPRIMAREA

APROXIMAŢIEI

NUMERICE

G 54

Aproximaţia numerică se exprimă: 1. printr-un numeral precedat de: a) beinahe, etwa, fast, gegen, nahezu, über, ungefähr, unter etc ; substan­ tivul însoţit de numeral este articulat sau nearticulat:
(die) (die) (die) (die) etwa (gegen, ungefähr) zwanzig Personen (cele aproximativ douăzeci de persoane) beinahe (fast, nahezu) zwanzig Personen (cele aproape douăzeci de persoane) über zwanzig Personen (cele peste douăzeci de persoane) unter zwanzig Personen (cele sub douăzeci de persoane)

G 55

b) an, um; substantivul însoţit de numeral este articulat sau nearti­ culat :
an (um) (die) zwanzig Personen (aproximativ, în jurul a douăzeci de persoane)

G 56 G 57 G 58

c) mehr als :
mehr als zwei Stunden (mai mult de două ore)

2. prin Hundert sau Tausend folosit la plural:
Hunderte (Tausende) von Menschen (sute [mii] de oameni)

3. prin repetarea aceluiaşi numeral, în special cînd e vorba de cifre mari; cifra repetată este precedată de und aber:
Hunderte (Tausende) de oameni) und aber Hunderte (Tausende) Menschen (sute [mii] şi sute [mii]

NUMERALELE ORDINALE
(Die Ordinalzahlen — Die Ordnungszahlen)

G 59

Numeralele ordinale exprimă concret sau abstract o anumită ordine sau un anumit loc pe care îl ocupă o persoană, un obiect sau o acţiune. Numeralele ordinale răspund la întrebarea: der, (die, das) wievielte ?
Der wievielte Kandidat antwortet jetzt ? — Der zweite Kandidat. Die wievielte Auflage dieses Werks ist das ? — Bas ist die vierte Auflage. Das wievielte Experiment ist das ? — Das ist das zweite Experiment.

NUMERALUL

269

FORMAREA

NUMERALELOR

ORDINALE G 60

Numeralele ordinale se formează: 1. pînă la 19 — din numeralele cardinale -f- -ţ~j zehn -{- t = der zehnte 2. de la 20 — din numeralele cardinale + -stzwanzig -J- st = der zwanzigste E x cep ţii : der (die, das) erste; der (die, das) dritte; der (die, das) achte; der (die, das) siebte. Observaţii

G 81

1. Numeralele ordinale sînt, de obicei, precedate de articolul hotărît. G 62 2. î n locul numeralului ordinal der (die, das) siebte se foloseşte mai G 63 frecvent forma mai veche: der (die, das) siebente. 3. La numeralele ordinale compuse, numai ultimul număr primeşte G 64 sufixul -(s)t:
der neunzehnte Juli der sechsundzwanzigste J a n u a r der dreihundertfünfnndsechzigste Tag des Jahres

Numeralul cifrei: 1. = der, die, 2. £= der, die, 3. = der, die, 4. = der, die, 5. = der, die, 6. = der, die, 7. = der, die, 8. = der, die,

ordinal notat cu cifre se indică printr-un punct pus în urma das das das das das das das das erste zweite dritte vierte fünfte sechste siebente achte 12. = der, die, das zwölfte 19. = der, die, das neunzehnte 20. == der, die, das zwanzigste 21. = der, die, das emundzwanzigste 30. = der, die, das dreißigste 100. = der, die, das hundertste 101. = der, die, das hunderterste 365. = der, die, das dreihundertfünfundsechzigste 1000. = der, die, das tausendste 1001. = der, die, das tausenderste

G 65

9. = der, die, das neunte 10. = der, die, das zehnte 11. = der, die, das elfte Numeralele ordinale urmează regulile declinării adjectivelor:
der erste Aufsatz — erster Aufsatz — sein erster Aufsatz die erste Lektion — erste Lektion — seine erste Lektion das erste Konzert — erstes Konzert — sein erstes Konzert (vezi I5B, B 15)

G 66

270

MORFOLOGIA

ÎNTREBUINŢAREA

NUMERALELOR

ORDINALE

G 67 G 68

Numeralul ordinal se întrebuinţează: a) adjectival:
Ich wohne im dritten Stock,

b)

substantival:

Die drei ersten sollen herauskommen. (Primii trei să iasă.)

G 69

c) Numeralul ordinal poate fi substantivizat. î n cazul acesta el exprimă un rang, o ierarhie
Br ist der Erste (— der beste Schüler) in unserer Klasse. Die drei Ersten sollen herauskommen. (Cei trei premianţi să iasă.)

etc.:

G 70

Numeralele ordinale adjectivale se scriu cu iniţială mare dacă fac p a r t dintr-un nume propriu (eveniment istoric, sărbătoare naţională, nume geografic, titlu) :
Der "Neunte Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei Der Dreiundzwanzigste August Der "Erste Mai

G 71

Numeralele ordinale care fac parte din numele împăraţilor sau regi­ lor se scriu fie cu cifre romane cu punct după ele, fie în litere cu iniţială mare:
Heinrich IV. ( = Heinrich der Vierte)

G 72

Numeralul postpus se declină la fel ca celelalte numerale Numeralele ordinale servesc la exprimarea d a t e i :
Am 19. Juli feiert sie ihren Geburtstag.

ordinale.

Observaţii G 73 l, Pentru aflarea datei precise se folosesc întrebările : der wievielte ? şi am wievielten
Der wievielte ist heute ? — Heute ist der 20. (= zwanzigste) April. Am wievielten kommt er ? — E r kommt am 20. (= zwanzigsten) April.

G 74

2. Pentru indicarea datei în scrisori se folosesc: a) numeralul ordinal precedat de am:
Bukarest, am 16. ( = sechzehnten) April 1968

NUMERALUL

.

271

b) numeralul ordinal la acuzativ, precedat de articolul h o t ă r î t :
Bukarest, den 16. ( = sechzehnten) April 1968

c) numeralul ordinal la nominativ,
Bukarest, 16. ( = sechzehnter) april 1968

neprecedat de articol: nici o

G 75

Numeralul ordinal combinat desinenţă:
Andrei ist der zweitbeste

cu un superlativ nu primeşte

Student unserer Gruppe.

NUMERALELE ORDINALE ADVERBIALE
(Die ordnenden Zahladverbien — Die Einteilungszahlen)

Numeralele ordinale adverbiale exprimă ordinea într-o înşirare; ele se formează din numeralele ordinale -\- ens: erstens, zweitens, drittens, vier­ tens, fünftens etc. Observaţii 1. î n gramatica limbii române, numeralele ordinale adverbiale nu sînt considerate numerale (erstens = în primul rînd). 2. î n general, numeralele ordinale adverbiale se folosesc pînă la cel mult 20.

G 7ft

G 77

NUMERALELE FRACŢIONARE
(Die partitiven Zahlen — Die Bruchzahlen)

Numeralele fracţionare exprimă o parte dintr-un tot; ele se formează G 7Jf din numeralele ordinale fără t -j- -tel ( = Teil = parte) : fünft -ftel—fünftel, ein Drittel, ein Viertel; ein fünftel Meter, ein viertel Kilo. Numeralele fracţionare sînt de regulă substantive, dar pot fi între- G 7$ buinţate şi adjectival. Ca substantive — cu excepţia numeralului die Hälfte — ele sînt de genul neutru şi urmează regula declinării substantivelor neutre : das Drittel, des Drittels etc. întrebuinţate adjectival, ele sînt invariabile, cu excepţia numeralului G 8ft h a l b , care se declină ca un adjeciiv atributiv (vezt E 13—15).
Der Motor arbeitete nur mit halber Kraft. Sie trafen sich auf halbem Wege. Ich wartete eine halbe Stunde. E r arbeitet in unserem Unternehmen seit zwei und einem halben Monat.

272

MORFOLOGIA

G 81

Precedat de numeralul nedeclinat ein şi formînd cu el un numeral cornpus, halb nu se declină nici el, iar substantivul determinat se pune la plural:
Hier haben Sie ein(und) einhalh Brote. E r kam vor zwei (und) einhalh Stunden hier an.

Observaţie G 82 în loc de ein(und)einhalb se foloseşte adesea anderthalb care rărnîne în general nedeclinat:
Meine Nichte ist anderthalb J a h r e alt. Er nahm anderthalb Brote. Mit anderthalb Portionen werden die zwei Kinder bestimmt satt.

G 83 G 84

Die Hälfte este substantiv şi se declină ca substantivele feminine:
Mit der Hälfte der Substanz können Sie den Versuch auch durchführen.

Toate celelalte numerale fracţionare sînt invariabile cînd sînt folosite atributiv (fiind scrise cu iniţiala mică) :
ein viertel Zentner Mehl — mit einem viertel Zentner Mehl; drei achtel Liter Sahne — der Preis der drei achtel Liter Sahne ; zwei hundertstel Sekunden — in zwei hundertstel Sekunden.

G 85

O excepţie în privinţa scrierii este numeralul fracţionar Viertel (viertel). El se scrie ca şi toate celelalte numerale fracţionare, cu iniţială mare cînd este folosit substantival, cu iniţială mică atunci cînd este folosit atributiv:
Ein Viertel des Weges liegt hinter uns. E s ist schon Viertel zwei. Geben Sie mir, bitte, ein viertel Kilo Butter.

G 88

Spre deosebire de celelalte numerale fracţionare, Viertel (viertel) for­ mează cu drei un numeral compus:
Ich habe schon Dreiviertel des Stoffes wiederholt. Sie können den Versuch auch mit Dreiviertel der Substanz durchführen. E r kommt in einer dreiviertel Stunde. Geben Sie mir bitte dreiviertel Kilo Butter.

G 87

Există numai două excepţii a) la indicarea orei:
Es ist drei Viertel eins.

în care drei Viertel se scrie separat:

b) la numărat:
ein Viertel, zwei Viertel, drei Viertel etc.

NUMERALUL

273

De obicei numeralele fracţionare se scriu în cifre, de exemplu :
1 /2 1/3 1/4 3/4 4/6 ein halb (în matematică : ein Zweitel) ein Drittel ein Viertel Dreiviertel vier Sechstel 1 1/2 2 1/4 3 1/2 4 3/4 5 4/6 6 5/16 18 4/8 eineinhalb sau anderthalb zwei einviertel drei einhalb vier dreiviertel fünf viersechstel sechs fünfsechzehntel achtzehn vierachtel

G 88

1/100 ein Hundertstel 2/101 zwei Hunderteintel 2/202 drei Zweihundertzweitel

23 1/1000 dreiundzwanzig eintausendstel

Numeralele zecimale se scriu şi se citesc în felul următor
2,613 = zwei Komma sechs eins drei

G 89 G 9tt

Numeralele fracţionare apar deseori în cuvinte compuse; în cazul acesta numeralul este cuvîntul determinativ:
ein Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein DreiviertelxjO.ehrh.eit

NUMERALELE DISTRIBUTIVE
(Die Verteilungszahlen)

Numeralele distributive exprimă o grupare numerică şi se formează a) cu ajutorul numeralelor cardinale precedate de je:
je einer, je zwei, je drei

G 91

b) cu ajutorul numeralelor ordinale precedate de zu:
zu zweit, zu dritt, zu viert

Numeralele distributive formate cu je urmează regulile declinării numeralelor cardinale:
Sie bekamen je einen Füller als Prämie.

G 92

Numeralele distributive precedate de zu sînt invariabile:
Sie gingen zu dritt in die Ausstellung.

Numeralele distributive răspund la întrebarea: je (zu) wieviel?
18 — Gramatica practică a limbii germane

G 93

274

MORFOLOGIA

NUMERALELE VARIATIVE (SPECIALE)
(Die Artzahlen — Die Gattungszahlen)

G 94

Numeralele variative exprimă un număr de categorii, de specii diferite şi răspund la întrebarea : wievielerlei ? G 95 Ble se formează a) din numeralele cardinale -f- -erlei: '
zweierlei, dreierlei, fünferlei etc.

b) din all, viel, manch etc. + -eriei :
allerlei, mancherlei, vielerlei

G 96

Numeralele variative sînt adverbe (vezi G 3) şi deci invariabile:
Das Kleid ist aus zweierlei Stoff gearbeitet. Sie sprachen über allerlei Fragen.

G 97

Numeralele variative formate cu ajutorul numeralelor cardinale mari indică un număr mare, însă neprecizat:
Er findet immer hunderterlei Ausreden.

NUMERALELE MULTIPLICATIVE
(Die Vervielfältigungszahlen)

G 98 G 99

Numeralele multiplicative arată în ce proporţie creşte o cantitate. Ble răspund la întrebarea: wievielfach ? şi se formează a) din numeralele cardinale + -fach sau -fältig :
einfach, zweifach, zehnfach, hundertfach, hundertfältig

b) din mehr, viel, mannig + -fach sau -fältig :
mannigfach, mehrfach, vielfach, vielfältig, mannigfaltig

Observaţie Sufixul -fältig este învechit şi se foloseşte numai rareori. G 100 G 101 Pentru numeralul zweifach există şi forma doppelt. Numeralele multiplicative pot fi folosite ca adjective şi ca adverbe. Folo­ site adjectival, ele urmează regulile pentru declinarea adjectivelor:
Geteilte Freude, doppelte Freude. (Proverb) Mit hundertfachen Ausreden suchte er sich zu entschuldigen. Doppelt genäht hält besser. (Proverb) Mannigfach erprobt, entspricht das Gerät allen Anforderungen.

EXERCIŢII

275^

NUMERALELE DE REPETIŢIE
(Die iterativen Zahlwörter — Die Wieaerholungszahlwörter)

Numeralele de repetiţie arată de cîte ori se săvîrşeşte o acţiune. Ele G 102 răspund la întrebarea; wie oft? sau wievielmal? şi se formează a) din numeralele cardinale + -mal: G 103
einmal, zweimal, viermal etc.

b) din: alle, einige, manch, viel etc. -{--mal:
allemal, einigemal, manchmal, vielmal

c) din: viel, mehr etc. + -mals:
vielmals, mehrmals

Numeralele de repetiţie sînt adverbe şi deci invariabile. Unele dintre G 104 ele pot primi sufixul -ig. Prin aceasta ele devin adjective care se declină ca orice adjectiv (vezi K 13—15) :
eine einmalige Gelegenheit; trotz mehrmaliger Aufforderung; nach zweimaligem Versuch

EXERCIŢII
1. Citiţi si scrieţi în litere :

1 , 2, 3, 4,

11, 21, 121, 1 111 12, 22, 222, 2 222 13, 33, 333, 3 333 14, 44, 444, 4 444
6 666

7, 17, 77, 777, 7 777 B. 8, 35, 24, 46, 57, 68, 73, 88, 102, 95, 173, 937, 207, 258, 365, 437, 566, 1 327, 1 875, 2 378, 15 375, 21 287, 105 737, 375 238, 537 453, 1 735 842, 35 075 836, 26 373 865.

6, 16, 66, 666,

276 2. Completaţi cu numeralul

MORFOLOGIA

corespunzător, în litere:

Eine Stunde h a t 60 Minuten, und jede Minute hat 60 Sekunden, also h a t die Stunde 3 600 Sekunden. Der Tag hat 24 Stunden, also h a t der Tag 1 440 Minuten und 86 400 Sekunden. Eine Woche h a t 7 Tage, also hat die Woche 168 Stunden, 10 080 Minuten und 604 800 Sekunden.
3 . (Citiţi şi apoi scrieţi operaţiile în litere.)

a) 78 + 3 = 81 ; 110 + 25 + 8 456 + 1 253 = 9 844 b) 124 - 18 = 106 c) 18 X 3 = 54; 120 X 4 = 480 d) 570:2 = 285
4. Citiţi şi apoi transcrieţi exprimare). în litere, următoarele ore (folosiţi modurile diferite de

Es ist: 1,15; 1,05; 2 , 4 5 ; 4,30; 12,30; 12,45
5. Traduceţi (transcriind unde este cazul, numeralele cardinale în litere).

&) Pe această stradă sînt p a t r u blocuri noi. Fiecare bloc are cîte opt etaje, iar la fiecare etaj sînt cîte şase apartamente. Sînt deci în total 192 de apartamente. b) î n această fabrică lucrează trei schimburi de muncitori. I^a fiecare schimb lucrează cîte 350 muncitori; lucrează deci în total 1050 de muncitori. c) Ea cantina acestei fabrici iau masa 267 de muncitori şi 135 mun­ citoare, deci în total 402 persoane. d) Clubul fabricii are o sală de bibliotecă cu 275 de locuri, o sală de festivităţi cu 850 de locuri şi o sală de sport care cuprinde 2 500 de spec­ tatori. e) Ea 8.45 voi merge la gară, pentru că vine prietenul meu cu accele­ ratul 302. f) Astăzi, la 9.15 plec cu acceleratul 101 la Predeal. g) Unchiul Emil are doi fii, primul este student, al doilea elev. h) Ea acest concurs s-au adunat mii de oameni. i) Prietenul meu a lipsit numai o zi, pentru că a fost bolnav. j) Aceasta este o poveste din 1001 de nopţi. k) Peter şi Otto studiază la una şi aceeaşi facultate. I) E u am luat caietele a doi colegi; caietele a trei dintre ei au rămas pe catedră.

EXERCIŢII

277

m) Eminescu s-a născut în anul 1850 şi a murit în anul 1889, iar Caragiale s-a născut în anul 1852 şi a murit în anul 1912. n) Da examenul de germană am luat un opt. o) Ce vîrstă aveţi ? — Am peste 60 de ani. — Vă doresc să ajungeţi la 90. fi) Pălăria asta mă costă un sutar. r) Vecinul meu este un octogenar. s) La meciul de ieri au fost aproximativ douăzeci de mii de spectatori. t) Mii şi mii de oameni ai muncii din patria noastră au primit noi locuinţe.
6. Citiţi şi scrieţi în litere :

a) der 23. b) der 18. c) der 12. ment — der 4. d) Dudwig chard III.

VIII. - der 8. V. - der 24. I. - der 1. V. - der 8. I I I . V. - der 15. IX. - der 8. VII. - der 15. III. Monat - die 1. Woche — der 3. Tag - das 216. Experi­ Käufer XIV. - Napoleon III. - Peter I. - Heinrich IV. — R i ­

7. Completaţi numeralele ordinale cu desinenţele corespunzătoare :

a) Heute ist der zwölf- Dezember. b) Am fünfzehn- September beginnt das neue Schuljahr. c) Am sechst- März werde ich nach Predeal fahren. d) In der zwei- Stunde haben wir Deutsch. e) Der erst- Student hat gut geantwortet, aber dem dritt- hat der Professor eine schlechte Note gegeben. f) Die Antwort des zwei- Studenten war nicht ganz richtig.;
8. Citiţi şi transcrieţi în litere următoarele date :

a) der 5. Oktober; b) am 10. Juni; c) den 21. Mai; d) der 9. Februar; e) den 10. Oktober; f) heute, den 22. März ; g) in der Nacht vom 5. zum 6. April.
9. Traduceţi în limba germană. Scrieţi numeralele ordinale în litere :

a) Paul s-a născut la 22 mai 1917. b) 31 decembrie este a 365 sau, o dată la patru ani, a 366-a zi a anului. c) Paul este primul student al grupei nr. 265.

278

MORFOLOGIA

d) Mărci poştale găsiţi la al 3-lea ghişeu. e) Acceleratul 105 pleacă la 22,15. Eu am locul trei, în al doilea com­ partiment din vagonul al şaselea. f) 21 martie este prima zi de primăvară, iar 21 iunie prima zi de vară. g) Paul îşi serbează ziua (lui) de naştere la 15 mai. Ea 12 mai voi pleca şi eu la Piteşti şi voi rămîne acolo pînă la 18 mai. h) Nu pot veni mîine cu voi, căci în primul rînd n-am timp, iar în al doilea rînd, această excursie este prea obositoare pentru mine.
10. Citiţi si scrieţi apoi în litere următoarele numere :

a) — ; — ; — ; — ; — ; — ; — ; i — ; 1,02;0,5; 1,25; 2,50 a} 2 4 8 20 4 5 15 2
d>)

T

4 ~ 4 ' 8

8 ~ 8 *9

~9~ ~ 9

I I . Citiţi şi scrieţi în litere următoarele procente I

a) 13% - 2 5 % - 50% - 7 5 % - 125% - 250% b) 90% der Studenten; 75% der Ernte; 50% der Bücher
12. Traduceţi în limba germană t

a) Te-am aşteptat în faţa cinematografului o jumătate de oră. De ce ai întîrziat? b) Cît fac o optime şi cu trei şeptimi? c) Nu pot mînca toată prăjitura. Ia jumătatea asta! d) Cîţi ani are fiul tău cel mai mic? — (El) Are un an şi jumătate. e) Aştept aici deja de un sfert de oră şi nu vine nimeni. / ) Cît durează acest film ? Cred că durează două sau două ore şi jumătate. g) î n acest oraş locuiesc 1,7 milioane de oameni.
13. Completaţi cu numeralele distributive '

a) Sie standen . . . (4) in einer Reihe. b) Sie gingen zu . . . (4) ins Restaurant. Nachdem sie gegessen hatten, gaben sie dem Kellner . . . (20 Lei), und jeder bekam . . . (3 Lei) heraus. c) Nach dem Wettkampf erhielten die Studenten . . . (1) Füllhalter als Prämie. d) Sie kommen jeden Tag . . . (3), setzen sich an den Tisch hier und bestellen . . . (1) Portion Eis, dann . . . (2) Kuchen, zahlen und gehen weiter.

. von dem sagen die Menschen: E r mißt mit . . . (Manch-) ist es mir gelungen. . . . . Completaţi cu numeralele variative . (2) Maß. (2) auf Berge über 3 500 m und . (mehr-) nicht. c) Der Vater sagte zu dem Jungen : „Das ist einfach nicht zu glauben Î I c h habe dir nicht nur . . . . Completaţi cu numeralele multiplicative : a) b) Steine c) d) e) f) E r h a t t e einen . . u m rechtzeitig fertig zu werden. (3) auf Berge über 4 000 m gestiegen. Sein Name wurde in . Erde.. (all). . . und Beton. . a) Meine Schwester trägt einen Pullover aus . 16. . . e) Ich habe das Experiment schon . . . . (1). gelb. g) Auf dieser Sitzung wurden . e) Mir ist die ganze Geschichte ganz . (viel-) Wert ersetzt. . E r h a t ihm den Schaden im . . . aber . (1) seines Gebens etwas A b ­ wechslung zu bringen. (5) auf Berge über 3 000 m. . . (1) ! f) Der Alte versuchte in das ewige . . (viel-) Olympiasieger. E r war . . sondern . (3) Sieg errungen. Der Schutzgraben h a t t e einen . . . (2) Stoff benötigt ? c) Wievielerlei Farben h a t dein Kleid ? . . . (2) Kuchen und . . (2) Garn. . . . (3). (all) Fragen besprochen. (100) gesagt. d) Wer ungerecht ist. (manch) Ausreden. . . i) E r unternahm . . aber noch (0 \) in Bulgarien. . (mehr-) ersetzt. . Completaţi cu numeralele iterative corespunzătoare : a) Drei Freunde kamen in ein Restaurant und bestellten . dann . . Mein Freund Peter ist ein . E r hat ihm den Schaden . (einige-) gemacht. . (mehr-) Zusammenhang genannt. E r ist . (1) Eis. (1) in der D D R . aber es war umsonst. . . . (2) in Jugoslawien. . . . daß sie . 15. (3) in der Tschechoslowakei. . . . (4) S c h u t z : Eisenschienen. . b) Mein Freund Herbert ist ein begeisterter Bergsteiger. . .EXEKCIŢII 279 14. . b) Verstehst du nicht. rot und blau. (3) Schwei­ nebraten.. . (10) und . d a ß du mit deinem Fahrrad nur auf dieser Strecke fahren darfst! d) Bogdan h a t viele Reisen gemacht.. . . . h) E r versuchte . . . . .

. e) Nach dem . de două ori în Bulgaria şi de şase ori în Cehoslovacia. d) Da 1 Mai oamenii muncii din lumea întreagă (genitiv) serbează ziua solidarităţii lor internaţionale. . . . . Ihre Familie wohnt dort schon seit .280 17. . (7) Monde. (4) Stockwerk. . (manch-) Kinder in den Kindergarten. f) Băiatul meu a luat u n zece la examenul de germană. (215) Studenten haben . c) Meine Freundin Helga war in dieser Woche schon . . (1) Mond. . care s-a reprezen­ t a t p e n t r u prima dată pe scena teatrului din Mannheim. . . . (13%). j) O cincime din producţia acestei fabrici se exportă. . aber . sagte ein Beamter an der T ü r : — Sie sind der . Sie wohnt im . b) Dieser Film ist sehr interessant. (2) bei mir und erzählte mir immer . . . 18. . . . c) Prima sa mare operă dramatică a fost „Hoţii". . . . h) Există două feluri de cămile: cu una sau cu două cocoaşe. d) Als ich kam. die anderen . ich habe ihn schon . (1/4) der Erzeugnisse wird ausgeführt. de cinci ori în Uniunea Sovietică. (190) an dem Vortrag teilge­ nommen. . . dar niciodată în Ungaria. (mehr-) Jahren. . . . (25) waren bei einem Wettbewerb. . (3) Tage später kam er doch noch . e) La ce oră vine acceleratul 301 ? Astăzi vine la 21. (15). (3) gesehen. a fost de trei ori în Polonia. Completaţi propoziţiile MORFOLOGIA următoare cu numeralele corespunzătoare : a) Meine Freundin Hilde wohnt in einem Wohnblock mit . (aller-) Neuigkeiten. . . . dar uneori are 5—10 minute întîrziere. (10 000) Besucher der Ausstellung. f) Unsere Erde h a t nur . . darum bekommen Sie ein Geschenk. g) Von . . . der Saturn hat aber . (1) Frühstück gehen . . h) Am . j) .35. i) Unchiul meu a făcut multe călătorii în viaţa s a . (8) Stockwerken. (1) bei uns vorbei. scriind numeralele în litere : a) 23 August este ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascistb) Friedrich Schiller s-a născut la 10 noiembrie 1759 la Marbach şi a murit la 5 mai 1805 la Weimar. . Traduceţi în limba germană. . . i) Dank dem sozialistischen Wettbewerb stieg die Produktion des -Betriebes u m . . Mai konnte er nicht kommen. g) De la 10 pînă la 28 martie elevii au avut vacanţa de primăvară. .

ich ich ich habe geschrieben bin gelaufen werde lesen werde gefragt würde fragen . Verbele auxiliare de timp sînt: haben.VERBUL (Das Verb — Das Tätigkeitswort' — Das Zeitwort) iau Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea. wohnen ÎMPĂRŢIREA (Vollverben und VERBELOR Hilfsverben) VERBE PREDICATIVE ŞI AUXILIARE După funcţiile pe care le îndeplinesc în propoziţie. bleiben. üben.H 4 puse ca şi a diatezei pasive şi a condiţionalului. Wann gehen Sie in die Stadt ? Der Schrank steht an der Wand.H 2 ţite în verbe predicative şi în verbe auxiliare. acestea ajută la formarea timpurilor com. Verbele predicative au un conţinut bine definit. starea H 1 existenţa: übersetzen. timp compus: diateză pasivă: condiţional: " ich ich . vergehen. Verbele auxiliare se împart în: a) Verbe auxiliare de timp. 2. sein şi werden. erwachen. 1. deci ele pot forma H 3 singure predicatul unei propoziţii: Wir lernen Deutsch. verbele pot fi împăr.

Er läßt ihn kommen. . Ich lasse das Buch hier. = a dispune. E r wird Ingenieur. Wir müssen in die Stadt. ca verbe auxiliare de mod. { . Die Sonne scheint.282 MORFOLOGIA H 5 Verbele sein şi werden pot avea funcţia de verbe copulative. Ele formează predicatul numai împreună cu un verb predicativ. a unei obligaţii. Verbele auxiliare de mod sînt: r können: mögen: Möge sie nur kommen! dürfen: Dürfen Kinder zu diesem Film gehen? müssen: I m Alter von sieben Jahren müssen alle Kinder zur Schule gehen. a unei necesităţi. der kann. Die Übung scheint schwer zu sein. de modalitate sau modale. De exemplu: H 8 lassen < verb predicativ verb auxiliar = a lăsa. E r ist (— befindet sich) in Bukarest.ehrer. verb predicativ = a străluci. Sie hat ( = besitzt) ein neues Tonbandgerät. a unei dorinţe. adică de elemente de legătură între subiect şi numele predicativ: E r ist I. sollen: Sie sollen auf seinen R a t hören! wollen: Wollen Sie Medizin studieren ? H 7 Verbele auxiliare de mod pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. de exemplu : a unei posibilităţi. verb auxiliar de mod = a părea. a unei intenţii etc. acestea ajută la exprimarea unei modalităţi. H 6 b) Verbe auxiliare de mod. Verbele auxiliare de timp apar uneori ca verbe predicative. a face să. Unele verbe predicative pot fi întrebuinţate cu sens modificat. a unei permisiuni. adică pot forma singure predicatul propoziţiei: Wer will.

compl. JJ JQ { { { verb predicativ = a îngriji. verbele se împart î n : verbe H 13 tranzitive şi verbe intranzitive. Br pflegt nach Tisch spazieren zugehen. la acuz. verb auxiliar de mod = a trebui. } Ich höre ihn kommen. la inf. + compl. a face parte. 1 i Sie versicherte mich ihrer Freundschaft. + compl. la dat. E r braucht nicht zu kommen. . Verbele care pot avea un complement la acuzativ (complement direct) H 14 sînt tranzitive: Ich schreibe einen Brief. adică fără exprimarea complementului la acuzativ: Ich schreibe jetzt (einen Brief). Das Buch gehört mir. H 16 c) Numeroase verbe tranzitive pot avea pe lîngă complementul lor H 17 la acuzativ şi un alt complement: compl. la acuz. 1. verb predicativ = a aparţine. E r gehört JJ J J JJ J g VERBE TRANZITIVE ŞI INTRANZITIVE (Transitive und intransitive Verben) Din punct de vedere al complementului. ] } Ich schreibe meinem Bruder einen > Brief. prepoz. a) Unele verbe tranzitive nu pot fi folosite fără un complement la H 15 acuzativ: Ich erwarte meinen Freund. verb auxiliar de mod = a obişnui. la acuz. + compl. Ich brauche einen neuen Mantel. + compl. verb predicativ = a avea nevoie de. la acuz. compl. la acuz. compl. + compl. verb auxiliar de mod = a merita. la gen. a se cuveni.VERBUL 283 Die Mutter -pflegt das Kind. ^ Ich beglückwünsche Sie zu Ihrem Geburtstag. la aeuz. compl. > } Ich nenne ihn meinen Freund. b) Alte verbe tranzitive pot fi întrebuinţate absolut.

(d) două complemente: unul la dativ şi unul Ich helfe Ihnen gern bei der Übersetzung. verb tranzitiv = a acorda. a) Unele verbe intranzitive nu pot avea nici un fel de complement: Ich gehe rasch. stimmen / zerbrechen ( \ Observaţie Unele verbe. se numesc H 24 prepoziţional: H 25 Unele verbe sînt — cu sens schimbat — cînd tranzitive. H 20 b) Alte verbe intranzitive pot a v e a : (a) u n complement la dativ: Ich begegne meinem Freund. verb intranzitiv = a se vindeca. . în limba română sînt reflexive şi altele. Die Mutter kocht die Suppe. Das Glas zerbricht. care în limba germană sînt reflexive. heilen .. Verbele care nu pot avea un complement la acuzativ sînt verbe intran­ zitive {vezi M 201 complement intern).284 MORFOLOGIA H 18 H 19 2. . * a verb intranzitiv — a se sparge. Der Arzt heilt den cînd intranzi­ Kranken. E r stimmt das Klavier. tive. Die Rechnung stimmt. prepoziţional: Observaţie H 23 Verbele care se construiesc cu un complement prepoziţional verbe prepoziţionale (vezi M 220). Die Wunde heilt rasch. în limba română sînt tranzitive (vezi S 66). H 22 (c) un complement Ich warte auf den Bruder. verb tranzitiv = a sparse. care în limba germană sînt intranzitive sau chiar tranzi­ tive. Das Kind zerbricht das Glas. etc. H 21 (t>) u n complement la genitiv: Der Kranke bedarf der Ruhe. Die Suppe kocht. verb tranzitiv = a găti. verb intranzitiv = a fierbe. / ( \ y \ / \ verb tranzitiv = a vindeca.. de exemplu: . verb intranzitiv — a fi exact (just).

sich mer­ ken (cu sensul: a ţine minte). mai puţine cu un pronume reflexiv la dativ: I c h freue mich über das Buch. ci este considerat com­ plement : Ich wasche mich. pronumele reflexiv face parte inte. în lMiba germană pronumele reflexiv stă în urma verbului conjugat. " Ich freue mich. H 29 Pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat. la dativ acuzativ Analog: Ich Wasche meine Strümpfe. la compl. . la dativ acuzativ Spre deosebire de limba română. — cu pronumele reflexiv la dativ: sich aneignen (a-şi însuşi). sich vornehmen (cu sensul: a-şi propune). sich schämen. reflexive. Verbele reflexive se împart în: 1. la compl. H 30 Pentru conjugarea verbelor. Ich merke mir die Regel.H 28 grantă din predicat: Ich beeile mich. sich sehnen etc. predicat. t compl. Observaţie Verbe reflexive cu un pronume reflexiv la genitiv se întîlnesc foarte rar. sich vorstellen (cu sensul: a-şi închipui). Eu îmi cumpăr cartea. reflexive ocazionale. Î compl. Ich eigne mir (Sie Regel an. sich gedulden. care pot fi folosite şi fără pronume reflexiv. predicat 2. Ich kaufe mir das Buch.VERBUL 285 VERBE REFLEXIVE (Reflexive Verben — Rückbezügliche Verben) Verbele însoţite de un pronume reflexiv sînt verbe reflexive. sich entschließen. Eu ma bucur. La verbele reflexive permanente. vezi F 25 — 27. T Î compl. î Î compl. sich widersetzen. la acuzativ Analog: Ich Wasche meinem Schwesterchen die Strümpfe. Cele H 26 mai multe verbe reflexive se întrebuinţează cu un pronume reflexiv la acuzativ. reflexive permanente (propriu-zise) care pot fi întrebuinţate numai H 27 cu pronumele reflexiv: — cu pronumele reflexiv la acuzativ: sich begnügen. la acuzativ Ich wasche mir die Strümpfe.

Hier gefällt (es) mir. verbele se împart în verbe personale şi impersonale. J v IlI-a H 33 2.286 MORFOLOGIA VERBE PERSONALE ŞI IMPERSONALE (Persönliche und unpersönliche Verben) H 31 După caracterul lor personal. blitzen (es blitzt) . fie cu pronumele es ca subiect. Verbele impersonale stau fie la infinitiv. cu un anumit subiect la toate persoanele: lernen ich du lerne lernst wir lernen ihr lernt sie 1 . Verbele impersonale permanente sînt: (a) verbele care exprimă fenomene ale naturii: regnen (es regnet) . Mir graut (es). don­ nern (es donnert) . 1. de regulă. J. Das Veilchen I Die Bäume Die Blumen Die Veilchen } > blühen. Observaţie H 34 în unele cazuri. Es graut mir. aceste verbe pot fi întrebuinţate numai la forma impersonală. (b) verbul geben (es gibt) cu sensul de a exista : Es gibt viel Schönes zu sehen. pronumele es poate fi omis : Es gefällt mir hier. la persoana a IlI-a singular: schneien : es schneit. H 35 Verbele impersonale se împart în: a) impersonale permanente. . lernen Sie 1 sie > lernt es I Observaţie 0 H 32 Cîteva verbe personale se întrebuinţează numai la persoana a singular şi plural. Verbele personale pot fi legate. dar la toate genurile (verbe unipersonale) : Der Baum \ Die Blume > bläht.

deosebim verbe perfective. nennen . hüsteln. imperfective şi iterative. schmeicheln. lernen.] (c) cîteva verbe care exprimă stări sufleteşti: grauen (es graut . {sich) stellen. (sich) setzen. einschlafen. IMPERFECTIVE ŞI ITERATIVE (Perfektive. verbrennen. gruseln (es gruselt mir) (Pentru omiterea pronumelui es vezi M 78. streicheln H 41 ÎMPĂRŢIREA VERBELOR DUPĂ CONJUGARE Pentru a conjuga un verb la toate modurile şi timpurile. sitzen. verblühen. adică începutul sau H 39 sfîrşitul unei acţiuni sau stări: aufblühen. Verbele iterative exprimă repetarea unei acţiuni: heucheln. grüßen. trinken. (sich) legen. warten. entlaufen. bluten. ergrünen. brennen. Verbele imperfective exprimă acţiunea sau starea fără vreo limitare în timp: schlafen. erwarten. stehen. verb persona! E s wächst und blüht überall. verbe impersonale ocazionale i VERBE PERFECTIVE.VERBUL 287 Observaţie H 36 După es gibt se întrebuinţează un complement la acuzativ (căruia în limba română îi corespunde subiectul propoziţiei : Es gibt hier guten W'ein. kränkeln. ausschlafen. liegen. gehen. 1. blühen. eintreten. losgehen. laufen. verbluten.) b) impersonale ocazionale : verbele acestea sînt verbe personale între. şi anume: infinitivul prezent: fahren. blühen. nörgeln. verschließen.H 37 buinţate impersonal: Die Pflanze wächst.mir) . este necesar H 42 să-i cunoaştem cele trei forme de bază (fundamentale) (Grundformen).' [Aici este (există) un vin bun. imperfektive und iterative Verben) Din punctul de vedere al duratei acţiunii verbale şi al gradului ei de H 38 realizare. verwelken 2. welken Hm 3. Verbele perfective exprimă o limitare în timp.

imperf. I I .Schimbarea vocalei radicale care se produce a) totdeauna la imperfect: inf. imperf. prez. H 44 La verbele slabe vocala radicală nu se schimbă în cursul conjugării. După felul în care verbele formează formele lor de bază. prez. : fuhr b) de multe ori şi la participiul II: inf. gelernt. nannte participiul I I : gefahren. Verbele tari pot fi împărţite în trei grupe. : fahren . I sing. genannt. La verbele tari vocala radicală se schimbă în cursul conjugării. Vocala radicală a infinitivului diferă atît de vocala radicală a imperfectului cît şi de vocala radicală a participiului I I (1—2—3) : Infinitiv i i i ie e S (1) Imperfect a a a a a a (2) Participiul II o u e e o o (3) Infinitiv beginnen finden bitten liegen werfen gebären Imperfect begann fand bat lag warf gebar Participiul II begonnen gefunden gebeten gelegen geworfen geboren II 48 Grupa a II-a. Această schimbare a vocalei radicale a verbelor tari se numeşte A blaut. Vocala radicală a infinitivului este identică cu vocala radicală a participiului I I .) : fuhr.288 MORFOLOGIA imperfectul indicativ (pers. II 45 VERBELE TARI J J 46 I I 47 Caracteristici principale: 1. schwimmen. schwamm. Grupa I. le împărH 43 ţim în verbe tari şi slabe. dar diferă de vocala radicală a imperfectului (1-2-1): Infinitiv a a a e 0 0 Imperfect u i ie a a ie Participiul II a a a e o o Infinitiv tragen fangen halten lesen kommen stoßen Impei •fect trug fing hielt las kam stieß Participiul II getragen gefangen gehalten gelesen gekommen gestoßen . part. Un număr relativ mic de verbe se conjugă neregulat. lernte. geschwommen.

a singular nu se adaugă nici un fel de desinenenţe: ich er ?ab ich er schrieb ich . La imperfect indicativ la persoana I şi a I I I . Vocala radicală a imperfectului este identică cu vocala radicală a participiului I I . dar diferă de vocala radicală a infinitivului (1-2-2): Infinitiv Imperfect Participiul II o u o 0 0 H 49 Infinitiv Imperfect Participiul II geschwollen geschunden geglommen geflossen gegoren geschworen gelogen gesogen geschienen geglichen e i i ie o u o 0 0 0 ä ö ü au ei ei (1) o 0 o 0 ie i (2) o ie i (2) schwellen schinden glimmen fließen gären schwören lügen saugen scheinen gleichen schwoll schund glomm floß gor schwor log sog schien glich 2. u din rădăcina imperfectuhii indicativ se transformă în Umlaut la imperfect conjunctiv: Imperfect indicativ ich k a m ich hob ich f«hr Imperfect conjunctiv ich käme ich höbe ich führe H 53 19 • Gramatica practică a limbii germane . au.VERBUL 289 u au oi (1) ie ie ie (2) u au ei (1) ruf ea laufen heißen rief lief hieß gerufen gelaufen geheißen Grupa a III-a. la persoana a I i . o primesc Umlaut la prezent indicativ.e n : geschrieben gekommen H 51 gegeben Caracteristici secundare : H 52 a) Verbele cu a. trans­ formă această vocală în i sau ie (vezi H 86). kam H 50 3.a singular (vezi H 83). Participiul II (perfect) se termină în . Cele cu e în rădăcină. b) Vocalele a. o.a şi a I I I .

alteori cu deosebire de sens. Participiul II se termină în -(e)t: gelernt geordnet VERBE H 57 CARE OSCILEAZĂ ÎNTRE CONJUGAREA TARE ŞI CEA SLABĂ Unele verbe au astăzi unele forme de conjugare tare. ordnete 3. La imperfect primesc -(e)t + desinenţele imperfectului {vezi H 101) ich lernte ich. . uneori fără.230 MORFOLOGIA VERBELE SLABE H 54 Caracteristici: 1. 1 î n p a r a n t e z ă sînt trecute formele mai puţin obişnuite. iVw schimbă niciodată vocala radicală: lernen ordnen lernte ordnete gelernt geordnet H 55 H 56 2. Der Sturm bewegte die Wellen. H 58 Verbe cu forme tari şi slabe fără deosebire de sens: Infinitiv backen dünken ersehallen glimmen klimmen mahlen melken salzen sieden trielen weben Imperfect backte (buk)1 dünkte (deuchte) erschallte (erscholl) glimmte (glomm) klomm (klimmte) mahlte melkte (molk) salzte sott (siedete) triefte (troff) webte (wob) Participiul II gebacken gedünkt (gedeucht) erschallt (erschollen) geglimmt (geglommen) geklommen (geklimmt) gemahlen gemolken gesalzen gesotten (gesiedet) getrieft (getroffen) gewebt (gewoben) H 59 Verbe cu forme tari şi slabe cu deosebire de sens: Infinitiv bewegen / Imperfect bewog Participiul II bewogen = a îndupleca bewegt = a mişca \ bewegte Ich beweg ihn zur Abreise. altele de conju­ gare slabă.

VERBUL 291 Infinitiv erschrecken / \ Imperfect erschrak erschreckte Participiul II erschrocken = a s e speria erschreckt — a speria Das Kind erschrak. schaffen / \ scha f schaffte geschaffen geschafft = a crea — a lucra. a fierbe (fig. / \ hieb hnute Nach der Arbeit pflog (pflegte) sie der Ruhe. bis ihr Vater kam. Wir hängten das Bild an die Wand (haben. Sie haben sich gehauen.. a obişnui . a duce I n schweren Jahren des Kampfes und der Entbehrung schuf Beethoven seine unver­ gänglichen Meisterwerke. senden / sandte (\ sendete gesandt ° gesendet = a trimite = a trimite . / \ gor gärte gegoren = a fermenta gegärt — a fermenta. .) Das Kind sog (saugte) an der Flasche. Ich pflegte am Abend einen kleinen Spaziergang zu machen. / \ hing hängte gehangen — a fi atîrnat (agăţat) gehängt = a atîrna (a agăţa) Der Mantel hing im Schrank (hat im Schrank gehangen). Die Mutter pflegte das Kind liebevoll.. Es gärte unter den ausgebeuteten Völkern. a transmite . Die zwei Jungen hauten sich tüchtig.. Mutter schaffte den ganzen Tag in Küche und Garten. Warum ist es erschrocken? Ein Hund erschreckte das Kind (hat das Kind erschreckt). gel gehauen = a lovi (cu o armă) geh&nen = a lovi. a bate (pe cineva) (gekaut) Der Offizier hieb mit dem Säbel um sich. Die Pumpe saugte das Wasser aus dem Brunnen. a aspira (tehn. a transporta. a emite (la radio) Wir haben den Eltern ein Telegramm gesandt (gesendet). Täglich werden vom rumänischen Rundfunk Nachrichten in deutscher Sprache gesendet. und viele griffen zu den Waffen. Wohin h a b t ihr die alten Möbel geschafft? . saugen / \ sog saugte gesogen = a suge (despre fiinţe) gesaugt = a suge. pflegen / C Pfl®g Pflegte gepflogen gepflegt = (apare numai în anumit expresii idiomatice) = a îngriji.. .) Der Most gor (gärte) schon.

E r steckte den Schlüssel in die Tasche und verließ das Haus. tun (vezi H 94). sollen. müssen. verbul wissen (vezi H 9 3 . verbele auxiliare de mod: können. a adresa gewendet = a întoarce (o haină) (wendete) gewandt wenden E r wandte (wendete) sich an den Pförtner und b a t ihn u m Auskunft. mögen. / wog gewogen = a cîntări C a o \ wiegte gewiegt = a legăna Ein Kleinkind muß regelmäßig gewogen werden. Observaţie Verbele auxiliare de mod: können. Gleichgültig wandte sie ihm dem Rücken. s wandte C wendete = a întoarce . 2. wol­ len şi verbul wissen formează grupul verbelor pre teri toprezente (vezi H 94). H 64 4. Die Mutter wiegte das Kind und sang leise ein Schlummerlied.292 Infinitiv schleifen Imperfect scWi MORFOLOGIA Participiul II / // geschliffen = a ascuţi \ schleifte geschleift = a tîrî W a r u m hast du dieses Messer nicht geschliffen? E s ist schon ganz stumpf. stehen. 3. cîteva verbe de conjugare slabă: a) brennen brannte gebrannt kennen kannte gekannt nennen nannte genannt rennen rannte gerannt . sein. Der junge Mann wandte (wendete) keinen Blick von ihr. a pune Der Schlüssel stak (mai frecvent: steckte) in der Tür. Der Mann schleifte den Baumstamm bis zur H ü t t e . stak stecken \ steckte (mai frecvent steckte) gesteckt = a fi pus (băgat) gesteckt = a b ă g a . wiegen VERBELE H 60 H 61 H 62 H 63 NEREGULATE Neregulat se conjugă: 1. dürfen. werden (vezi H 92 . verbele auxiliare de timp: haben. müssen. verbele: gehen. a îndrepta. Der Braten brannte an. sollen. mögen. . dürfen. H 103). H 103). Dein Anzug muß unbedingt gewendet werden. H 102). wollen (vezi H 9 3 . H 65 5. denn sie wendete ihn nicht oft genug.

t la participiul II). î n t r e formele neregulate şi cele regulate ale acestor verbe există unele deosebiri semantice: senden — sandte — gesandt înseamnă a trimite. . înseamnă a schimba (direcţia). spatele etc.) wenden — wandte — gewandt sich wenden — wandte sich — sich gewandt wenden — wendete — gewendet mai înseamnă şi a întoarce (o haină). c) bringen brachte denken dachte / dünkte \ deuchte gebracht gedacht gedünkt gedeucht (rar) consonantice.VERBUL 293 Verbele acestea. a întoarce (privirea. î n cadrul conjugării deosebim forme finite şi forme infinite. înseamnă a se adresa. au şi forme regulate. deşi au caracteristicile verbelor slabe (-te la imper­ fect şi . CONJUGAREA VERBELOR H 68 H 69 Modificarea formei verbului se numeşte conjugare. Formele finite (personale) sînt formele conjugate ale verbelor. a expedia. H 67 Verbele acestea au pe lîngă Ablaut şi alternanţe Observaţie î n t r e formele regulate şi cele neregulate ale verbului dünken nu există deosebiri semantice. au şi Ablaut (e —a —a). faţa. b) senden (sich) wenden sandte sendete wandte wendete gesandt gesendet gewandt gewendet H 66 Verbele senden şi wenden. pe lîngă formele neregulate de tipul verbu­ lui nennen. iar senden — sendete — gesendet mai înseamnă şi a transmite. a emite (la radio) .

Vergangenheit): ich habe gefragt (b) mai mult ca perfectul (das Plusquamperfekt — die 3.294 MORFOLOGIA II 70 î n cursul conjugării. mod şi diateză. al stării sau al existenţei. Vergan­ genheit) : ich hatte gefragt (c) viitorul (das 1. Timpul î l 71 Verbul exprimă prin formele lui momentul acţiunii. Futur — die 2. î n limba germană deosebim trei moduri: H 74 a) indicativul (der Indikativ — die Wirklichkeitsform) (vezi H 81 — H 115) : er fragt H 75 b) conjimetivul (der Konjunktiv — die Möglichkeitsform) (vezi H 110— 131) : er frage H 76 c) imperativul (der Imperativ — die Befehlsform) (vezi H 136—H 144) : fragen Sie! 4. I pers. Zukunft) : ich werde gefragt haben H 72 H 73 3. Modul Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vor­ bitorul consideră acţiunea. Vergan­ genheit) : ich fragte b) timpuri compuse: (a) perfectul (das Perfekt — die 2. verbul se modifică după persoană şi număr. Zukunft): ich werde fragen (d) viitorul anterior (das 2. timp. a Ii-a pers. Singular pers. 1. Acest moment se redă prin a) timpuri simple: (a) prezentul (das Präsens — die Gegenwart) : ich frage (b) imperfectul (das Imperfekt — das Präteritum — die 1. a IlI-a forma de politeţe (singular şi plural) ich frag« du fragst er fragi Plural wir ihr sie Sie frage« frag« frage« frage« 2. î n limba germană există: a) diateza activă (das Aktiv — die Tätigkeitsform): ich frage b) diateza pasivă (das Passiv — die Leideform): ich werde gefragt . Persoana şi numărul (vezi B 5 . Futur — die 7. B 10) Celor trei persoane ale singularului şi pluralului le corespund anumite desinenţe. Diatezele H 77 Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre acţiune şi autorul acţiunii.

Partizip — das Mittelwort der Vergangenheit): gefragt FORMELE FINITE (Die Finitformen — Die Personalformen) DIATEZA (Das ACTIVĂ Aktiv) INDICATIVUL (Der Indikativ — Die Wirklichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE PREZENTUL (Das Präsens — Die Gegenwart) La prezent verbele de orice categorie (afară decîteva verbe neregu. H 8® nici modul (vezi H 221—231).VERBUL 295 Diateza activă arată că acţiunea este făcută de subiectul gramatical: H 78 Der Sohn erwartet den Vater. nici numărul. a 111-a forma de politeţe -e Plural -en -(e)st -(e)t -(e)t -en -en . Cînd H 79 autorul lucrării este exprimat. a Ii-a pers. Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Straßenbahnlinie verbunden. Formele infinite (nominale) nu exprimă nici persoana. el este redat prin complementul de agent (de cele mai multe ori însoţit de prepoziţia von. Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acţiunea.H 81 late) primesc următoarele desinenţe : Singular pers. Formele infinite sau nominale sînt: a) Infinitivul (der Infinitiv — die Nennform) : fragen b) Partieipiile (die Partizipien) : (a) participiul I (prezent) (das 1. mai rar de prepoziţia durch) (vezi H 155) : Der Vater wird von dem Sohn erwartet. Partizip — das Mittelwort der Gegenwart): fragend (b) participiul II (perfect) (das 2. I pers.

schallen. . saugen.a singular: tragen ich trage du trägst er trägt etc. tragen).296 MORFOLOGIA schreiben ich schreib« du schreibe er j sie \ schreib* es wir schreibe« ihr schreib* •j sie l schreibe« Sie H 82 Vocala e se intercalează la persoanele a II-a şi a I l I . verbul slab veranlassen. deşi au a. au (de ex. rerbele tari care au a (de ex. kommen. laufen ich lauie du läufst er läuft etc.a singular şi la persoana a II-a plural la acele verbe a căror rădăcină se termină î n : -elin (recÄMen) -ekn (troc/men) ~d -dm -dn (finden) (widmen) (ordnen) finden ich find« du findes* er | sie f finde* wir find«« ihr find«* sie -Ifn -an -t (öffnen) (begeben) (bieten) -tm (a*roen) Sie ) find. au sau o în rădăcină verbele : hauen. stoßen) în rădăcină primesc Umlaut la persoana a II-a şi a I l I . formează astfel prezentul indicativ: ich veranlasse du reranlaßt er reranlaßt etc. H 84 H 85 Nu primesc Umlaut. la baza căruia stă verbul tare lassen. Astfel. De exemplu. H 83 Verbele tari suferă uneori modificări în rădăcină (vezi H 46). stoßen ich stoße du stößt er stößt etc. lawfen) sau o (de ex. schaffen. Verbele slabe nu primesc Umlaut nici dacă la baza lor stă un verb tare. schnauben.

-Iz. genesen. siteen. de la caz la caz pe e în i sau ie la persoana a I i . dacă la persoana a Ii-a şi a I l I . geben.a singular fiind astfel identice: lesen ich lese du liest er sie es grüßen ich du er sie es grüße grüßt | / grüßt > essen ich esse du ißt er | sie / ißt es > H m } lu . nehmen). Verbele. stehen.a singular. fie tari. H 88 denken. -z. a căror rădăcină se termină în -s. halfen) sau d (de ex. primesc la persoana a II-a singular numai desinenţa -t. dublînd pe m. -ss. weben. Verbele cu rădăcina terminată în t nu primesc la persoana a I l I . essen.a şi a IlI-a singular. gehen.a singular indica­ tiv nici o desinenţă : halten ich halte du hältst er sie } hält treten ich du er sie es trete trittst ) } tritt ' ich dar: du er sie es lade lädst j } lädt ' Observaţie Verbul treten dublează pe t la persoana a II-a şi a I l I .a şi a I l I . heben. de exemplu lesen. H m laden) nu intercalează la prezent vocala e. pflegen.a singular a indicativului primesc Umlaut sau schimbă pe e în i(e). saken.VERBUL 297 Verbele tari care au vocale e în rădăcină (de ex.a singular a indicativului prezent în i scurt. Verbele tari cu rădăcina terminată în t (de ex. H 87 Nu transformă pe e în i(e) următoarele verbe : bewegen (a îndupleca).a şi a I l I . fie slabe. persoanele a I I . grüben. sehen. -ß. -x. schimbă. stecken. scheren. bo^en. sehen ich gebe du gibst er | sie > gibt es > ich du er sie es Sähe siehst 1 i sieht i nehmen ich du er sie es nehme nimmst | !• nimmt ' H 86 Observaţie Verbul nehmen schimbă pe e lung la persoana a I i .

vezi H 182). iar la persoana I şi a IlI-a plural trebuie omisă vocala e din desinenţă: zweifeln ich zweif(e)le du zweifelst er j sie > zweifelt es ' wir zweifelf/jn ihr zweifelt sie 1 *!*««»-« ich zitt(e)re du zitterst er 1 sie | zittert es ' wir zitteren ihr zittert sie ) Sie / « « t t e r g n Sie / zweif e'0n H 92 Verbele auxiliare de timp formează prezentul în mod neregulat : haben ich habe du hast er | sie j h a t es ' wir haben ihr h a b t sie 1 ie haben Sie / Sie sein ich bin du bist er | sie f ist es ' wir sind ihr seid werden ich du er sie es wir ihr sie Sie werde wirst 1 \ wird 1 werden werdet > werden sie 1 Sie j sind H 93 Prezentul verbelor preteritoprezente (vezi H 63) este de fapt un vechi imperfect (preterit. care a primit sens de prezent. mögen.298 MORFOLOGIA sahen ich salze du salzt er \ sie ) salzt es I sitzen ich sitze du sitzt er 1 sie / sitzt es ' boxen ich boxe du boxt " 1sie ) box es > H 91 La verbele derivate cu sufixele -ein (zweifeln) şi -ern (zittern). wollen. wissen k önnen ich du er sie es kann kannst | > kann ' mögen ich mag du magst er \ sie } mag es I dürfen ich du er sie es darf darfst | } darf ' ich du er sie es muß mußt | ) muß J sollen ich du er sie es soll sollst y j* soll ' wollen ich du er sie es will willst | j will ' wissen ich weiß du weißt er 1 sie ) weiß es I . müssen. astfel se şi explică denumirea preteritoprezente dată acestui grup de verbe format din: können. sollen. dürfen. la per­ soana I singular prezent ^oa^e /&' omisă vocala e i w sufix.

sie ) j. müssen wir dürfen ihr dürft Sie j wissen Sie J ich Weiß du weißt er i sie ) weiß es J wir wissen ihr wißt wollen ich du er sie es Will willst . IMPERFECTUL (Das Imperfekt — Die 1. Astfel verbele tari au la imperfect Ablaut (vezi H 46). I -en pers. sie 1 % dürfen J.. a Ii-a (e)st -(e)t per. iar la celelalte persoane se folo­ sesc desinenţele prezentului: Plural Singular pers. Vergangenheit) H 85 Conjugarea verbelor tari la imperfect se deosebeşte fundamental de conjugarea verbelor slabe. a IlI-a -en formă de politeţe -en . . Verbul tun primeşte la persoanele I şi a IlI-a plural desinenţa ich tue du tust er i sie > t u t wir t u » ihr t u t Sie H 94 Sie J l tr es J Verbele neregulate de conjugare slabă urmează regulile conjugării verbelor slabe (vezi H 81).VERBUL 2S9 wir sollen ihr sollt sie sollen Sie wir können ihr könnt Kkönnen wir ihr sie sie Sie mögen mögt ) Imc mögen j wir müssen ihr m ü ß t sie ) -. Pentru formarea prezentului verbelor compuse. vezi H 169. nu au nici H Si o desinenţă la persoana I şi a IlI-a singular. ) Will i wir wollen ihr wolit sie ] .. wollen K wissen Sie / Sie/ Verbele stehen şi gehen formează prezentul regulat..

a singular. vocala e la persoana a I i . la imperfect. la persoana a I I . a I i . > lasen Sie j II 99 Unele verbe prezintă Infinitiv leiden sitzen ziehen şi alternanţe Imperfect litt saß zog consonantice: Participiul gelitten gesessen gezogen II II 100 Pentru a forma imperfectul verbelor slabe se adaugă la rădăcina acestora următoarele desinenţe : Singular pers. -es. -ß intercalează.300 MORFOLOGIA ich gab du gabst er » sie j gab es 1 wir gaben ihr gab* l gaben Sie | 5 H 97 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -t sau -d pot intercala. la persoana a I i .a singular.a plural intercalarea lui e este facultativă: lesen ich las du lasest er \ f sie > las es I wir lasen ihr las(e)* sie 1. în mod obligatoriu. I pers.a pers.a -(e)te -(e)test -(e)te Plural -(e)ten -(e)tet -(e)ten .a plural intercalarea vocalei e este obligatorie: finden ich fand du fand(e)s/ er sie es fand wir fand«» ihr fände* ) fanden H 98 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -s. la imperfect. vocala e la persoana a I i . a I U .

-dm. stehen şi tun formează imperfectul în felul următor: ich ging du gingst er i sie | ging es > wir gingen ihr gingt sie gingen Sie stehen ich stand du stand (e) st er 1 sie ? stand es > wir standen ihr standet l standen Sie f tun ich t a t du t a t (e) st er | sie . -dn. -fîn.VERBUL 301 fragen ich fragte du fragtest er sie j^ fragte es wir fragten ihr fragtet sie Sie fragte» Vocala e o intercalează verbele a căror rădăcină se termină în -cim. slabe: H 103 {vezi H 100) Verbele gehen. dürfen ich durfte du durftest etc. ich mußte du mußtest etc. -t. wissen' ich wußte du wüßtes/ etc. -d. t a t es I wir taten ihr tatet sie taten Sie H 104 . •ckn. -gn. H 102 Verbele pre teri toprezente formează imperfectul ca verbele können ich konnte du konntest etc. ich mochte du mochtet etc. werden ich wurde du wurdest etc. -tm (vezi H 82) : antworten ich antwortete du antwortetest er sie \ antwortete es wir antwortete« ihr antwortetet sie Sie antwortete» H 101 Verbele auxiliare de timp formează imperfectul neregulat: sein ich war du warst etc haben ich hatte du hattest etc. wollen ich wollte du wolltest etc. sollen ich sollte du sollte* etc.

wenden ich wandte — ich wendete du wandtest — du wendetest etc.3St l • st gegangen Sie es 1 Rar întrebuinţat. TXMPUBULE COMPUSE PERFECTUL Das Perfekt • Die 2. Vergangenheit ŞI MAI und Das MULT CA PERFECTUL — Die 3. haben. kennen ich. (vezi H 5 9 .rennen ich brannte du branntest etc. H 67) : b. . sau sein participiul II Singular ich habe gefragt du hast gefragt er i sie !• hat gefragt es I Plural wir haben gefragt ihr habt gefragt haben gefragt Sie ich bin gegangen du bist gegangen M Plural wir sind gegangen ihr seid gegangen sind gegangen J3ie }. Vergangenheit) Plusquamperfekt H Î06 Perfectul şi mai mult ca perfectul se formează cu verbul auxiliar haben sau sein şi cu participiul II (perfect) al verbului de conjugat: Perfectul == prezentul . nennen ich nannte du nanntest etc. cu singura deosebire că primesc şi Ablaut (vezi H 65.302 MORFOLOGIA H 165 Verbele neregulate de conjugare slabă formează imperfectul ca ver­ bele slabe. H 66) dünken ich deuchte 1 (dünkte) du dcuchtesi (dünktest) etc. denken ich dachte du d a c h t e t etc. rennen ich rannte du ranntest etc. senden ich sandte — ich sendete du s a n d t e t — du sendetest etc. H 66) bringen ich brachte du brachtest etc. kannte du kanntest etc. (vezi H 5 9 .

Verbele modale. ele formează perfectul şi mai mult ca perfectul în mod regulat: Ich habe das wirklich nicht gewollt. Aaöe gefragt Singular ich war gegangen du warst gegangen yhaben. Dacă aceste verbe stau pe Ungă un alt verb la infinitiv: perfectul \ m. de aici denumirea de infinitiv dublu. verbul lassen şi verbele care exprimă percepţii senzoriaîe formează perfectul şi mai mult ca perfectul în două feluri: 1.VERBUL 303 Mai mult ea perfectul = imperfectul Singular ich AaM« gefragt du hattest gefragt er j sie . perîectul / ! H 108 = haJ)en /la prezent \ \ la imperfect / können. [ + infinitivul ' x prezent Ich habe den Text leicht übersetzen Perfectul neregulat al lui Vit hat seinen Freund kommen können. Observaţie î n cazul de faţă. 2.m. un infinitiv este urmat de altul. <f sau \ + participiul ? sein </ > Plural wir hatten gefragt ihr Aaö«2 gefragt hatten gefragt II H 197 Sie Plural wir waren gegangen ihr wart gegangen waren gegangen "1 sie f zwar gegangen es Sie Observaţie Pentru formarea participiului I I (perfect) vezi I I 260 — 283. . H IOD I Haben Sie ihn nicht gesehen? ! l Perfectul regulat al lui sehen. Perfectul neregulat al verbului sehen.c. I Perfectul regulat al lui wollen. Dacă nu stau pe lingă un alt verb.

Excepţii: Verbele sein şi bleiben. (b) Verbele care nu exprimă (c) Verbele care exprimă Wir haben ausgezeichnet o mişcare.304 MORFOLOGIA H 110 Cu verbul auxiliar haben formează perfectul şi mai mult ca a) T o a t e verbele tranzitive (fără excepţie) : Ich habe ihn etwas gefragt. begegnen. ci o stare pe loc: gestanden. mißlingen. Ich bin meinem Freund begegnet. Sie haben das ganze Land bereist. adică : (a) Verbele care exprimă o mişcare fără o direcţie precisă: Das Kind hat am Morgen eine halbe Stunde geturnt. H 111 Cu verbul auxiliar sein formează perfectul şi mai mult ca perfectul a) Verbele intranzitive care exprimă: (a) direcţia unei mişcări: Der Junge ist nach Hause gelaufen. b) Anumite verbe c a : sein. e) Verbele intranzitive care nu exprimă direcţia unei mişcări cerea de la o stare la alta. Was ist geschehen ? Mein Versuch ist mir gelungen (geglückt. geschehen. Der Reisende hat zehn Minuten am Schalter o stare (de durată) : geschlafen. glücken. bleiben. aufgemacht. gelingen. (b) trecerea de la o stare la alta: Ich bin erst spät eingeschlafen. Hast du dir die Adresse gemerkt? c) Verbele modale: permanente: sau tre­ Ich Aa&« das nicht gekonnt. aber schon sehr früh Sein Bruder ist Arzt geworden. perfectul: b) Toate verbele reflexive: Ich habe mich darüber sehr gefreut. E r hat das Zimmer betreten. mißlungen). passieren. Glücklicherweise ist nichts Ernstes passiert. . Sie ist zu Hause geblieben. E r ist ins Zimmer getreten. d) Verbele impersonale E s Aa#e den ganzen Tag geregnet.

auftreten aus.: fortgehen. (a se vindeca) heilen (a vindeca) (heilte —geheilt) Der Arzt ha I den Kranken rasch Die Wunde ist rasch geheilt. verfließen H 112 Unele verbe cu două sensuri se pot conjuga atît cu haben cît şi cu sein.: enteilen.: awsführen. . weglaufen z e r . (a se prăbuşi.: ««gehen. «Mahren auf-: ««/stehen. Kohlengas II Î Î 3 (a merge cu un vehicul) (fuhr Er hat den Wagen nach Hause Er ist mit dem Wagen nach Hause gefahren. (a înota) schwimmen (a înota) Ich bin ans andere Ufer (schwamm — geschwommen) Ich habe gestern zwei Stunden geschwommen. geschwommen. vergehen weg.: verfallen. (a se topi) schmelzen (a topi) Der Schnee ist in der Sonne (schmolz — geschmolzen) den Schnee Die Sonne geschmolzen. fortlaufen v e r . gefahren.: »erblühen. a frînge) ţa se rupe) E r hat sich das Bein gebrochen. entkommen er-: ertrinken. cînd exprimă o mişcare fără direcţie precisă sau o durată. 20 Gramatica practică a limbii german« . ausgehen ein.: abgehen. a duce cu un vehicul) (a se sufoca) Die Kinder sind im fast erstickt. (a conduce [un vehicul]. geheilt. Ele se conjugă cu haben cînd sînt folosite tranzitiv. entgehen. geschmolzen. Cu sein ele cînd sînt folosite intranzitiv şi exprimă totodată direcţia unei mişcări sau trecerea de la o stare la alta. Der Ast ist unter der Last der Früchte gebrochen. (a sufoca) Das Kohlengas hat die schla­ fenden Kinder fast erstickt. stürzen (stürzte — gestürzt) (a răsturna) Das Volk hat die Monarchie gestürzt. a cădea brusc) Ich bin auf der Treppe gestürzt.VERBUL 305 Observaţie Verbele care exprimă trecerea de la o stare la alta sînt perfecţive şi de multe ori compuse cu prefixele: ab. eintreten e n t .: weggehen. Astfel de verbe s î n t : cu haben cu sein brechen (brach — gebrochen) ersticken (erstickte — erstickt) fahren — gefahren) (a rupe. erwachen iort.

a scoate) Die Dokomotive hat mehr als 50 Wagen gezogen. Viitorul anterior = werden la prezent + infinitivul perfect Plural ich werde gefragt haben du wirst gefragt haben er ] sie > wird gefragt haben es > wir werden gefragt haben ihr werdet gefragt habe» sie 1 ? werden gefragt haben Sie I . (a t r a g e . a sfîşia) Ein Wolf hat das Schaf zerrissen. (a se strica.MORFOLOGIA cu haben trocknen (trocknete — getrocknet) verderben (verdarb — verdorben) zerbrechen (zerbrach — zerbrochen) zerreiben (zerriß — zerrissen) ziehen (zog — gezogen) (a usca) Die Sonne hat die Wäsche bald getrocknet. ANTERIOR — Die Vor Zukunft) denn warme — Die Zukunft und Das 2. er war zu dünn. Futur ŞI VIITORUL cu sein (a se usca) Die Wäsche ist in der Sonne bald getrocknet. (a rupe. a se deteriora) Das Fleisch ist in der W ä r m e verdorben. Futur H 114 Viitorul se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infini­ tivul prezent al verbului de conjugat: Viitorul = werden (la prezent) -j.infinitivul prezent fragen Singular ich werde fragen du wirst fragen er 1 sie [ wird fragen es > Plural wir werden frage» ihr werdet fragen sie 1 \ werden frage» Sie > H 115 Viitorul anterior se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. a deteriora) Die Wärme hat das Fleisch verdorben. (a strica. VIITORUL (Das 1. (a 5« rupe) Der Faden ist zerrissen. (a pleca) Viele Vögel sind in Ivänder gezogen. (a sparge) Das Kind hat einen Teller zer­ brochen. (a se sparge) Heute ist ein Teller zerbrochen.

PREZENTUL Conjunctivul prezent (conjunctivul I) se formează la toate verbele din H Î17 rădăcina verbului la infinitiv. fahr« du î&hxest er 1 sie > fahr« 08 J Plural wir iahten ihr taktet sie % t fahre» Sie ' Singular ich geb« du gebest er 1 geben Plural wir geben ihr gebet sie 1 } gebm Sie 1 sie i geb« es ' . a IlI-a -e -en forma de politeţe -en Iva conjunctivul prezent nu se produce nici o alternanţă vocalică (Umlaut.VERBUL 307 gehen Singular ich werde gegangen sein du wirst gegangen sein er | sie ) wird gegangen sein es > Plural wir werden gegangen sein ihr werdet gegangen sein sie 1 } werden gegangen sein Sie > CONJUNCTIVUL (Der Konjunktiv — Die Möglichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE Modul conjunctiv are în limba germană tot atîtea timpuri ca şi modul H 118 indicativ. chiar şi verbele neregulate formează conjunctivul pre­ zent în mod regulat: fahren Singular ich. cu cele ale indicativului. H 118 alternanţa e — i) . Multe forme ale conjunctivului coincid. la care se adaugă desinenţele caracteristice ale conjunctivului: Aceste desinenţe sînt: Singular Plural pers. a Ii-a -est -et pers. I -e -en pers.

conjunctiv : er antworte . numai persoana a I l I .308 fragen Plural ich frag« du fragest er | sie ) frag« es J MORFOLOGIA können Plural ich du er sie es könne könnest j ) könne ' wir können ihr könnet sie 1 / könne« Sie wir frag«» ihr fragst sie 1 f frage« Sie J J H 11§ Verbul sein. -chn. o sau u. 2. prin excepţie. Verbele tari. tun formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect.a singular conjunctiv prezent: Singular ich sei du sei (e) st er ) sie > sei es ' Plural wir seien ihr seiet sie l > seien Sie > Observaţie H 120 Persoana I singular şi plural şi persoana a I l I . ea primeşte U m l a u t : . -im. Verbele slabe şi verbele modale sollen şi wollen au conjunctivul imperfect identic cu indicativul imperfect : Imperfect Indicativ ich fragte etc. -ffn. verbul auxiliar sein şi verbele neregulate gehen. er findet er finde IMPERFECTUL H 121 H 122 1. Verbele de orice categorie au fără nici o excepţie la conjunctivul imperfect aceleaşi desinenţe ca la conjunctivul prezent (vezi H 177). stehen. La verbele slabe — precum şi la verbele tari care nu modifică vocala radicală la prezent indicativ — a căror rădăcină se termină în -d. -l. dacă vocala radicală a imperfectului indicativ este a.a plural ale conjunctivului prezent coincid la toate verbele cu formele indicativului prezent.a prezent: indicativ: er antwortet.a singular conjunctiv diferă de forma corespunzătoare a indicativului: persoana a I I I . -dm. Conjunctiv ich fragte etc. -gn. H 123 3. nu primeşte nici o desinenţă la persoanele I şi a I l I .

păstrînd însă vocala e a prezentului: Conjunctivul ich brennte du brenntest etc. ich sendete du sendetest etc. wenden H 125 formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. Verbele neregulate brennen. u primind Umlaut: Imperfect Indicativ ich h a t t e ich w«rde ich konnte ich mochte ich dwrfte ich mwßte ich wwßte ich brachte ich dachte Conjunctiv ich h ä t t e ich würde ich könnte ich möchte ich dürfte ich müßte ich wüßte ich brächte ich dächte H 124 5. o. senden.VERBUL 309 Imperfect Indicativ ich rief ich kam ich war ich stand ich t a t Conjunctiv ich riefe ich käme ich wäre ich stände [sau stünde) ich t ä t e 4. ich kennte du kenntest etc. Verbele auxiliare de timp haben şi werden. rennen. ich rennte du renntest etc. verbele preteritoprezente (cu excepţia lui sollen şi wollen). denken. ich wendete du wendetest etc. kennen. Observaţie Verbul dünken are la conjunctivul imperfect aceleaşi forme ca la indi­ cativul imperfect: deuchte sau dünkte. . imperfect ich nennte du nenntest etc. formează conjunc­ tivul imperfect din indicativul imperfect. vocala radicală a. verbele bringen. nennen.

310 MORFOLOGIA TIMPURILE COMPUSE H 126 Timpurile compuse ale conjunctivului se formează ca timpurile cores­ punzătoare ale indicativului. ich werde gegangen sein du werdest gegangen sein er werde gegangen sein etc. fiind înlocuit prin perfectul conjunctiv (vezi H 127). H 130 viitorul anterior == werden la prezent conjunctiv -f infinitivul perfect conjunctiv ich werde gefragt haben du werdest gefragt haben er werde gefragt haben etc. H 128 mai mult ca perfectul _ imperfectul. însă cu verbul auxiliar (haben. sein sau werden) la conjunctiv: perfectul conjunctiv = prezentul conjunctiv • ich habe gefragt du Jiabest gefragt şxr-~7tăbe gefragt H 127 .hal)enN sau .sein / participiul II ich sei gegangen du sei (e) st gegangen er sei gegangen etc. . conjunctiv ~~ conjunctiv ich hätte gefragt du hättest gefragt er hätte gefragt etc.iiabenN sau v sein / + participiul II ich wäre gegangen du wärest gegangen er wäre gegangen etc. . H 129 viitorul conjunctiv == werden la prezent conjunctiv + infinitivul prezent ich werde fragen du werdest fragen er werde fragen etc. H 131 Observaţie / Viitorul anterior conjunctiv se întrebuinţează extrem de rar.

Deci: Condiţionalul I = werden la imperfect conjunctiv -f. \\ . * Condiţionalul II are valoarea conjunctivului mai mult ca perfect. Cele mai frecvente forme perifrastice sînt condiţionalul şi forme perifrastice cu verbe modale. b) Condiţionalul II se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. ich h ä t t e gelernt = ich würde gelernt haben du hättest gelernt = du würdest gelernt haben er h ä t t e gelernt = er würde gelernt haben etc. etc. — cînd anumite forme ale conjunctivului sînt mai rar folosite. Deci: Condiţionalul II = werden la imperfect conjunctiv + infinitivul perfect i H 134 ich würde gefragt haben du würdest gefragt haben etc. H 122) . Condiţionalul (der Konditional — die Bedingungsform) are două H 133 timpuri: condiţionalul I (prezent) şi condiţionalul II (perfect).infinitivul prezent ich würde fragen du würdest fragen etc. etc.VERBUL 311 FORMELE PERIFRASTICE conjunctivul se înlocuieşte deseori prin forme perifrastice: H 132 — cînd anumite forme ale conjunctivului coincid cu cele ale indica­ tivului {vezi H 120. ich wäre gefahren = ich würde gefahren sein du wärest gefahren = du würdest gefahren sein er wäre gefahren = er würde gefahren sein etc. etc. 1. a) Condiţionalul I se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. Condiţionalul I are valoarea conjunctivului imperfect: ich käme = ich würde kommen du kämest = du Würdest kommen er käme = er würde kommen etc.

(Wäre er doch vorsichtiger. (Das stimmte wahrscheinlich. er sei schon längere Zeit i n Bukarest. FORMAREA IMPERATIVULUI H 137 Imperativul are forme petru persoana a I i . (Er lerne mehr !) b) o dorinţă: o deliberare. Forme perifrastice cu verbe modale (vezi H 61) se pot întrebuinţa în locul conjunctivului atît în propoziţia principală cît şi în cea secun­ dară pentru a exprima: a) un îndemn.) Das dürfte stimmen. (Das ginge. un ordin. o presupunere. o rugăminte: Wollen Sie (bitte) still sein ! [Seien Sie (bitte) still!) Er soll herkommen. (Sie behauptet.) E r soli schon längere Zeit in Bukarest sein.a plural şi pentru forma de politeţe. (Man sagt. daß er das gesagt hätte?) Sie will das von dir gehört haben. o posibilitate. fără desinenţa -st şi fără pronume personal : Prezent du lernst du antwortest du gibst —> — > — > -* Imperativ lern!' antworte! gib! .) c) o nesiguranţă. daß sie das von dir gehört habe.a singular. Persoana a Ii-a singular a imperativului se formează din persoana a Ii-a singular a indicativului prezent.) Sollte er das gesagt haben? (Glauben Sie. a I i . Das mag gehen. o îndoială: Möchte er doch vorsichtiger sein. un sfat. (Er komme her!) E r soll mehr lernen.) IMPERATIVUL (Der Imperativ — Die Befehlsform) H 136 o Imperativul este modul prin care se exprimă un ordin. un rugăminte: Kommen Sie zu m i r ! Seid aufmerksam ! Hilf mir bei der Übersetzung! îndemn.312 MORFOLOGIA H 135 2.

vocala e din sufix poate fi omisă : du steuerst + e du lächelst + e -*• *•> steu(e)rel lach (e) le ! I n limba. H 143 .a şi a I l I . fără pronume personal: ihr lernt ihr antwortet ihr gebt — lernt I > — > antwortet! —*• gebt! a H 140 Forma de politeţe (singular a prezentului. ! iahr(e) ! Acest e nu poate să apară la verbele cu alternanţa e — -i(e) la prezent. a I i .a singular îl pierd la imperativ: du fährst —• fahr! » du läufst! —> lauf! Verbele derivate cu sufixele -erat şi -eîn primesc desinenţa . a I i .VERBUL 313 Verbele care primesc Umlaut la prezent la persoana a I i .c . cu excepţia verbelor wissen (wisse ! wißt! wissen Sie!).a singular:' Pers. desinenţa e poată să apară şi la alte verbe: lernf«. sein şi werden se formează din rădăcina conjunctivului prezent: Pers. şi wellen (rar) (welle ! wollt: wollen Sie) nu se întrebuinţează la imperativ. Deci n u m a i : lies ! gib 1 nimm-! H 138 O singură excepţie de la regula aceasta o formează verbul sehen / în special în limbajul ştiinţific se întrebuinţează şi forma siehe: Sich(e) Abbildung 1 ! H 139 Persoana a II-a plural a imperativului este identică cu persoana Ii-a plural a indicativului prezent.a plural: Forma de politeţe : hab(e)! hab(e)t! haben Sie! sei ! seid ! seien Sie! werde! /werdet! werden H 142 Sie! Verbele prefer iioprezente. la imperativ. literară.geben Sie! * Imperativul verbelor auxiliare de timp haben. cu inversiune: şi plural) este identică cu forma de politeţe H 14î Sie lernen Sie antworten Sie geben — lernen Sie! > —* antworten Sie ! — .

urmat de adverbul de negaţie nicht : Pers. invariabil. unde diateza pasivă se formează cu auxiliarul a fi şi participiul verbului de conjugat — participiul acordîndu-se în gen" şi număr cu subiectul —. rămînînd numai worden: Perfect: Mai mult ca perfect: Viitorul II: ich bin gefragt worden ich war gefragt worden ich werde gefragt worden sein Diateza pasivă = werden (la forma cerută) + participiul II (invar u H 147 Diateza pasivă a verbelor germane poate fi tradusă în limba română: a) prin diateza pasivă (vezi H 145) b) prin pasivul reflexiv: Diese Ware wird (wurde) leicht verkauft. în limba germană diateza pasivă se formează de regulă cu auxiliarul werden {vezi însă H 156) la timpul şi modul cerut şi participiul II.) .314 MORFOLOGIA IMPERATIVUL NEGATIV H 144 Imperativul negativ este identic cu imperativul afirmativ. geworden (participiul I I al auxiliarului werden) pierde augmentul ge~. a I i . Spre deosebire de limba română.a plural: Forma de politeţe: antworte nicht1. = (Această marfă se vinde (s-a vîndut) uşor.a singular: Pers. mai mult ca perfect şi viitorul II. antwortet nicht! antworten Sie nicht! geh nicht! geht nicht! gehen Sie nicht! Pentru Construcţii cu sens de imperativ {vezi: M 22 — 31) DIATEZA (Das Passiv — Die PASIVĂ Leideform) DIATEZA PASIVĂ A ACŢIUNII (Das Handlungspassiv) H 145 Diateza pasivă arată că subiectul suferă acţiunea. a I i . al verbului de conjugat: Prezent: er wird gefragt sie wird gefragt = = el este întrebat ea este întrebată ei sînt întreba/« ele sînt întrebare sie werden gefragt = H 148 La perfect.

Schwester näht Blusen. Sport zu treiben. daß ihm von allen geraten wurde. dacă H 152 locul I este ocupat de o altă parte de propoziţie. Sie werden von der Schwester genäht. precum şi în orice pro­ poziţie secundară: Von allen wurde ihm geraten. werden von ihm gefragt.VERBUL 315 Imperativul diatezei pasive se întrebuinţează rar. H 150 Nu au însă forme pentru toate persoanele decît verbele care au un comple­ ment al persoanei: A ctiv Er fragt mich. El se formează cu H 148 imperativul auxiliarului sein (şi mai rar: werden) şi participiul II al ver­ bului de conjugat: Sei (rar : "Werde) gegrüßt! Infinitivul prezent şi perfect al diatezei pasive se formează conform H 143 regulei de mai sus cu infinitivul prezent. es wird von ihm gefragt. geworden este înlocuit prin worden : Infinitiv prezent pasiv : gefragt werden Infinitiv perfect pasiv : gefragt worden sein Cele mai multe verbe tranzitive pot fi întrebuinţate la diateza pasivă. wirst von ihm gefragt. Anumite verbe intranzitive pot forma un pasiv impersonal: H 151 a) cu subiectul es. acest subiect stă totdeauna pe locul 1 în propo­ ziţia principală: Activ Pasiv Alle rieten ihm. werden von ihm gefragt. sie. Pasiv Dieses Gedicht wird von mir gelernt. Schwester n ä h t eine Bluse. Sport zu treiben. Diese Gedichte werden von mir gelernt. respectiv perfect al auxiliarului werden şi participiul II al verbului de conjugat. Sie wird von der Schwester genäht. Wir Ihr Sie Pasiv werde von ihm gefragt. Verbele tranzitive care pot avea numai un complement al lucrului au formă de pasiv pentru persoana a IlI-a (singular şi plural) şi uneori şi un pasiv impersonal [vezi H 153) : Activ Ich Ich Die Die lerne dieses Gedicht. Sport zu treiben. Ich Du Er. Es wurde ihm von allen geraten. lerne diese Gedichte. . werdet von ihm gefragt. b) Subiectul impersoanl es se omite în propoziţia principală. E s überraschte ihn. Sport zu treiben.

Bei diesem Film wird viel gelacht. exprimat prin pronumele nehoman. Über vieles wurde gesprochen. Rauchen schädigt die Gesundheit. . de obicei cu prepoziţia von. Der Schüler wird vom Lehrer gefragt. „. S-a vorbit despre multe. Die Gesundheit wird durch Rauchen geschädigt.. } T .. . mai rar cu prepoziţia durch: A ctiv: Pasiv: Der Lehrer fragt den Schüler. sondern geschlafen! E s wird hier nicht geraucht! Hier wird nicht geraucht! II 154 Verbele impersonale şi reflexive permanente precum şi cele mai multe verbe care exprimă o stare (chiar dacă sînt tranzitive : bestehen. E s wurde über vieles gesprochen. [ b) pentru exprimarea unui ordin sau îndemn categoric : E s wird jetzt nicht mehr gesprochen. Pasiv: Der Schiller wird vom Lehrer gefragt. Film viel gelacht.. Observaţie H 155 I^a transformarea propoziţiilor cu sens activ în propoziţii cu sens pasiv. tărît c) subiectul propoziţiei cu sens activ. enthalten) nu au diateză pasivă. nu mai apare sub nici o formă în propoziţia cu sens pasiv : A ctiv: Pasiv: Man öffnet dieses Warenhaus um 8 Uhr. Dieses Warenhaus wird um 8 "Uhr geöffnet. b) subiectul propoziţiei cu sens activ devine în propoziţia cu sens pasiv complement de agent. ° } La acest film se riae mult.. anumite părţi de propoziţie îşi schimbă funcţia sintactică: a) complementul la acuzativ din propoziţia cu sens activ devine subiectul propoziţiei cu sens pasiv: A ctiv: Der Lehrer fragt den Schüler. sondern geschlafen! Jetzt wird nicht mehr gesprochen.316 MORFOLOGIA II 153 Pasivul impersonal (al verbelor intranzitive şi tranzitive) se între­ buinţează în special: a) cînd subiectul este necunoscut sau nu are importanţă în contextul respectiv: Es wird bei diesem.

) Dieser Brief war ins Deutsche übersetzt. = Fereastra este deschisă.) H 157 Analog: Dieser Brief wurde ins Deutsche übersetzt. scrisoarea era t r a d u s ă . acţiune care s-ar exprima prin wurde. (Acţiunea suferită de subiect s-a terminat. fi. Verbul auxiliar sein u r m a t de z« şi de infinitivul prezent activ al unui alt verb. übersetzt exprimă deci o anumită situaţie durativă în care se află subiectul după ce a suferit acţiunea respectivă. ca perfect: Viitor I: Viitor II: Das Das Das Das Das Das Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster irf geöffnet. pasivul cu sein exprimă o stare durativă. wird geöffnet sein. übersetzt). cerută H Iot» Spre deosebire de diateza pasivă cu werden care exprimă desfăşurarea acţiunii pe care o suferă subiectul. wird geöffnet gewesen sein.m. (Acţiunea suferită de subiect s-a desfăşurat în trecut. . (Acţiunea este în curs de desfăşurare. care au sens pasiv şi se folosesc pentru a înlocui diateza pasivă: 1. is£ geöffnet gewesen. în momentul din trecut la care ne referim. = Textul este deja tradus. Pasivul cu sein se traduce numai prin pasivul cu a Der Text ist schon übersetzt. în propoziţia cu pasivul meniul de agent : stării nu apare — în general — complc- H 158 Das Fenster wurde vom Jungen geöffnet. " 1511 CONSTRUCŢII CU SENS PASIV î n limba germană există anumite construcţii. unele foarte frecvente. Das Fenster war geöffnet. H Î6C . » a r geöffnet. Rezultatul acţiunii. = Fereastra se deschide (acum). (Acţiunea suferită de subiect s-a t e r m i n a t .VERBUL 317 DIATEZA PASIVĂ A S T Ă R I I (Das Zustanăspassiv) Diateza pasivă a stării se formează cu auxiliarul sein la forma şi participiul II (invariabil) al verbului de conjugat: Prezent: Imperfect: Perfect: M. war . rezultată dintr-o acţiune suferită de subiect: Das Fenster wird geöffnet. ... war geöffnet gewesen.) Das Fenster ist geöffnet.

. este posibilă traducerea prin a fi -f suj. = Este cazul sä fie pedepsit. (El trebuie pedepsit. este de tradus. . . = diese Gleichung. . . . Verbele bekommen. Dieser Text ist zu übersetzen. (Ea poate fi văzută adesea la teatru. care trebuie să fie tradus. . (Cartea i-a fost dăruită. Locuţiunile acestea nu sînt recomandabile din punct de vedere stilistic. Se preferă pasivul verbelor corespunzătoare: zur Aufführung gelangen zum Versand gelangen zum Abschluß gelangen zur Verteilung kommen = aufgeführt = versandt (versendet) werden. fie prin locuţiuni verbale corespunzătoare înţelesului celor două verbe: Er h a t das Buch geschenkt bekommen. . Construcţia aceasta se redă prin supinul folosit atributiv. . . erbalten.) (. . ele fiind greoaie. .partici­ piul II al unui verb tranzitiv.) ÎI 163 4. . geboren. . = Das Buch wurde ihm geschenkt.. prin participiul sau infinitivul prezent pasiv. Aceste construcţii se traduc fie prin pasiv. Participiul prezent al unui verb tranzitiv. . = A primit cartea cadou. cel de-al doilea verb trebuie să fie un verb care poate fi întrebuinţat la diateza pasivă (vezi H 150). Anumite locuţiuni verbale ca: znr Aufführung gelangen. trebuie tradus . . . = Sie kann oft im Theater gesehen werden. diese nicht kann.) Observaţie Traducerea lui sein prin a trebui sau a putea rezultă din context.) = . etc. der zu übersetzen ist . H 162 3.) Sie ist oft im Theater zu sehen. = Dieser Text muß (soll) übersetzt werden. = abgeschlossen werden. = verteilt werden. der übersetzt werden muß (. zu lösende Gleichung.. = . sau printr-o propoziţie relativă în care predicatul este format din verbele modale a trebui sau a putea şi participiul sau infinitivul prezent pasiv al verbului românesc: . zum Abschluß gelangen. folosit atributiv şi pre­ cedat de zu. . . = E r muß bestraft werden. . -f.318 MORFOLOGIA în această construcţie verbul sein se traduce prin verbele modale a trebui sau a putea. der Text. H 161 2.. zur Verteilung kommen. de asemenea. . die nicht gelöst werden = această ecuaţie de nerezolvat. î n această construcţie. zum Versand gelangen. . . textul de tradus . . (. care trebuie tradus . kriegen etc.) . . . .. iar infinitivul prezent activ al celui de al doilea verb prin conjunctivul prezent pasiv. . der zu übersetzende T e x t .) E r gehört bestraft. (Acest t e x t trebuie sä fie tradus. (care nu poate fi rezolvată). . ..

== Dieses Buch wird leicht gelesen. deci accentuată. (Aceasta se înţelege de la sine. substantivele şi verbele care servesc la formarea verbelor compuse sînt numite în această gramatică particule.) VERBELE COMPUSE î n limba germană există verbe care sînt compuse cu prefixe. (Marfa bună se vinde repede. la timpurile prezent şi imperfect precum şi la imperativ. prepoziţii.entgehen aus . substantive şi chiar cu alte verbe : prefix: prepoziţie: adverb ': adjectiv : substantiv: verb: erifŞi^ . H 167 H 16S VERBELE COMPUSE SEPARABIL H 169 La verbele compuse cu particulă separabilă.) Schließlich fand sich das Manuskript.^ ^ gehen = | | = Ţ Ţ ~ _ — losgehen Heim + . particula se separă de verb şi trece pe ultimul loc al propoziţiei: Ich rufe (rief) Sie später an. = Gute Ware wird rasch verkauft. adverbele. în propoziţia principală.) Das versteht sich von selbst. Ruf (Ruft) (Rufen Sie) mich später an! . (In cele din urmă s-a găsit manuscrisul. adjective. Verbele pot fi compuse separabil sau inseparabil. prepoziţiile. = Schließlich wurde das Manuskript gefunden. particula este accentuată şi se separă de verb în anumite condiţii. (Această carte se citeşte uşor. particula este neaccentuată şi rămîne totdeauna legată de verb (pentru particula miß. adjectivele. Forme reflexive ale anumitor verbe (reflexive şi nereflexive) : H 164 Dieses Buch liest sich leicht.vezi însă H 178).VERBUL 319 5. La verbele compuse inseparabil. adverbe." / ' ^\^-~-heimgehen spazieren -f ^-Spazierengehen H 168H 185 Prefixele. = Das wird von selbst verstanden.R \ /^-ausgehen zurückSz-^^ ^-^-zurückgehen los H . La verbele compuse separaMl.) Gute Ware verkauft sich rasch.

aufmachen. vorlassen . abstellen a!)-: anlegen. aassagen. particula nu se separă de verb : Wenn er mich anruft. anzuerkennen I I 175 Cele mai uzuale verbe compuse separabil se formează cu : ablegen. gegenüberstellen heimbringen.320 MORFOLOGIA H 17© î n propoziţia secundară. particula se separă de verb : Käme er rechtzeitig zurück. wiederoerkauft particula b) în verbele care se termină în sufixele accentuate de origine negermană -icrcn sau . anerkannt.se intercalează între şi verbul simplu: angerufen. augmentttl «je. teile ich ihm das Ergebnis mit. festsetzen. freihalten. eingeben.o r e n : heruffispazi«'e» — herumspaziert. ausstellen aus-: beilegen. aufstellen ani-: auslegen. bloßstellen bloß-: darbieten. fortsetzen. heimgehen. losgehen. herumrumor«« — herumrumort H 174 La infinitivul prepoziţional. einstellen ein-: festhalten. zurückgekommen particulă H 173 I^a participiul perfect ge. beisetzen. vorgehen.v-: hingehen. hergeben. ansagen. herstellen hc. darlegen. H 171 î n propoziţia secundară camuflată fiind aceeaşi topică ca în propoziţia principală {vezi N 22). nachlassen nach-: vor-: vorbringen. beitragen bei-: bloßlegen. heimkehren heim-: herbringen. hintreten hin-: losfahren. zii se intercalează între particulă şi verbul simplu: anzurufen. war ich nicht zu Haus. hinstellen. anzuvertrauen. zurückzukommen. so gäbe ich ihm das Buch. H 172 La participiul perfect. darstellen dar-: einbringen. abrufen. naehkoxnmen. loslassen los-: nachgehen. feststelle]! fest-: fortbringen. freimachen frei-: gegenüber-: gegenüberliegen.se omite-: a) în verbele cu compunere dublă (adică la verbe la care separabilă este urmată de o particulă inseparabilă) : anvertraut. antun an-: auîhoren. fortziehen fori-: freigeben. Als er mich anrief.

. mißverstehen (pentru formarea participiului II vezi H 271 . zurückgeben. •wiederholen a repeta a parafraza . însă accentuată în unele H 178 verbe cu compunere simplă şi în toate verbele cu compunere dublă: miß­ bilden. ersetzen. ATÎT VERBE COMPUSE SEP ARABIL CÎT ŞI INSEPARABIL Unele particule pot fi atît separabile (accentuate) cît şi inseparabile H 17& (neaccentuate). mißgestalten. enthalten.VERBUL 321 vorbei-: zu-: zurück-: vorbeifahren. zerstören H 177 Particula miß. zusagen. zutragen zurückbringen.) unter-: unterhalte:«: a ţine (dedesubt) umschreiben a transcrie um-: wieder-:: wiederholen a aduce din nou durch-: hinter-: über-: 21 — Gramatica practică a limbii germane inseparabil durchbrechen a sparge (rîndurile. erzeugen gefallen. gelingen. sensul verbului variind după felul compunerii: separabil durchbrechen a răzbi hintertreiben a goni übersetzen a trece peste (o apă etc. cu singura deosebire că la participiul I I nu primesc augmentul ge~: Infinitiv empfehlen erfinden gefallen vollbringen Participiul empfohlen erfunden gefallen vollbracht II Particule totdeauna inseparabile sînt: fee-: emp-: ent-: er-: §e-: ver-: zer-: befreien. verzeihen zerbrechen. zurückhalten VERBELE COMPUSE INSEPARABIL H 176 Verbele acestea urmează regulile conjugării verbelor simple. gewähren verführen.este de asemenea inseparabilă.272). begehen. vorbeiziehen zugehen. empfinden entgegnen. bekommen empfangen. empfehlen. vergeben. zerreißen. vorbeigehen. frontul) hintertreiben a dejuca übersetzen a traduce unterhalten a distra umschreiben a reda figurat. entstellen erhalten.

fProverbJ . "Bit wird schon abgereist sein. {vezi M 12) : o probabilitate.Prezentul (activ: ich frage. Î N T R E B U I N Ţ A R E A TIMPURIILOR INDICATIVULUI H 181 1. Becher) Wir glauben an das Wahre. însă numai la verbe diferite: voll-: wider-: separabil vollfüllen widerhallen inseparabil vollbringen widerlegen cit şi insepa­ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ŞI TIMPURILOR ÎN TREB UINŢA REA H 180 Indicativul exprimă a) în general o realitate INDICA TI V UL UI obiectivă: R. Schöne. findet der Ausflug statt. maxime etc. un îndemn Du bleibst hier ! Du wirst hier bleiben ! {vezi M 25) : c) rareori o presupunere. b) uneori un ordin. Freie und Gute. o posibilitate. o nesiguranţă Er wird wohl bald da sein. p a s i v : ich werde gefragt) exprimă a) Durata în prezent a unei acţiuni ori stări sau permanenţa e i : Ich schreibe einen Brief. (loh. b) o constatare general valabilă (proverbe. Morgenstunde hat Gold im Munde. Wenn das Wetter schön bleibt.322 MORFOLOGIA Alte particule pot fi folosite atît separabil (accentuat) rabil (neaccentuat). Wir kämpfen für den Frieden.) : Drei mal drei ist neun. Die Kinder sind gesund.

. . was er wollen wird. was wälzt sich dort Die langen Gassen brausend fort ? Stürzt Rhodos unter Feuers Flammen ?" (Fr. d) o acţiune sau stare terminată în trecut. . Imperfectul (activ: ich fragte. p a s i v : ich wurde gefragt) exprimă a) o acţiune sau stare încheiată în trecut. mai rar perfectul simplu. was er wollte ( = . " .VERBUL 323 c) o acţiune sau stare viitoare. war selb­ ständig und konnte tun. fără nici o legătură cu prezentul. . . mai plastic (prezent istoric) : „Was rennt das Volk.. . mai ales dacă determinările temporale exprimă viitorul sau dacă vrem să prezentăm viitorul ca absolut sigur: Morgen fahre ich nach Sinaia.Es war einmal. Ich wohne schon lange in diesem Stadtviertel. iar cele româneşti „A fost odată . . perativ : Du gehst jetzt essen ! în acest caz prezentul are valoare de im­ 2. ". Nur noch kurze Zeit. dann wird er sein Studium beenden. în limba germană întrebuinţează imperfectul ca timp al povestirii. Dieses Buch kaufe ich bestimmt. Schiller) e) o acţiune sau stare începută în trecut care mai continuă în prezent. în această întrebuinţare el mai poartă şi denumirea de preterit: Schiller wurde im Jahre 1759 geboren. f) un îndemn sau ordin. dann beendete er sein Studium. Astfel se explică de basmele germane încep cu . wird selbständig sein und wird t u n können. H 182 b) o acţiune sau stare durativă în Ich verbrachte meinen Urlaub im Gebirge.) Observaţie de se ce cu Spre deosebire de limba română unde în naraţiune se foloseşte H 183 obicei perfectul compus. . continuitatea ei este exprimată prin anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte : Wir lernen seit drei Monaten Deutsch. pe care vrem s-o prezentăm mai viu. trecut: c) o acţiune sau stare repetată în trecut (ca în limba română) : Das Kind fragte immer wieder: „Warm kommt V a t e r ? " d) gîndurile unei persoane îndreptate către viitor: E r dachte und dachte .

î n raport cu prezentul. . ( = . . ( = Zîna îi dădu (i-a dat) copilului un inel şi spuse (a spus). Perfectul (activ: ich habe gefragt. va / » d e sine stătător şi va putea realiza ce va dori.) (c) viitor: Nur noch kurze Zeit. ist für immer gewesen. dann beendete er sein Studium. er ist wohl krank geworden. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la t r e c u t : Aurel Vlaicu hat das erste rumänische Plugzeug gebaut. Wann ist der Junge erkrankt? b) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni trecute. was er wollte. perfectul sau s t ă r i : exprimă anterioritatea unei acţiun Nachdem ich die Arbeit beendet habe. und haben . în locul preteritului. terminată însă în prezent sau cu ur­ mări asupra prezentului: Ich habe die Arbeit gerade beendet. o acţiune sau stare terminată viitor: Ich gebe dir das Buch wieder." (Börne) trecut: d) în locul viitorului I I (anterior). (Copilul întreba şi întreba.) H 185 3. Observaţii H 186 Pe teritoriul lingvistic german de sud şi sud-est se foloseşte adesea perfectul în locul preteritului. sind oft spazierengegangen die schönen Tage genossen.) în e) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări t r e c u t e : E r ist nicht gekommen. war selbständig und konnte erreichen. pentru o acţiune sau stare încheiată în trecut: I n den Ferien haben wir viele Ausflüge gemacht. Bukarest ist im 15. . o acţiune sau stare încheiată în „Was war. în funcţie de context. . ( = Încă puţin timp.324 MORFOLOGIA H 184 Avînd în vedere diferitele funcţii ale imperfectului german. wenn ich es gelesen haben werde. c) mai rar. ich bin gegangen. p r i n : aces­ (a) imperfect: Das Kind fragte und fragte. Jahrhundert gegründet worden. şi el îşi va termina studiile. .) (b) perfect simplu sau compus: Die Fee gab dem Kind einen Ring und sagte. t a poate fi tradus în limba română. . wenn ich es gelesen habe. gehe ich in die Stadt. pasiv : ich bin gefragt worden) exprimă a) o acţiune sau stare din trecut.

5.) d) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni sau a unei stări viitoare. Viitorul anterior (activ: ich werde gefragt haben. wie sie einst gewesen war. es will regnen.) Nimm den Regenmantel. . Raportul dintre mai mult ca perfect şi imperfect este deci acelaşi ca cel dintre perfect şi prezent: un raport de anterioritate. ( . ich werde gegangen H 191 sein: pasiv: ich werde gefragt worden sein) exprimă a) o acţiune sau stare viitoare. anterioară unei alte acţiuni sau stări: Bis er mich anrufen wird. Wenn er mich besuchen wird. Observaţie Adesea acţiunea viitoare este exprimată cu ajutorul verbului modal H 190 wollen şi infinitivul prezent al verbului predicativ [vezi H 209) : Darüber wollen wir noch sprechen. I n einigen Stunden werde ich wieder frisch und munter sein. dacă predicatul din propoziţia principală este la imperfect. H 187 pasiv: ich war gefragt worden) exprimă o acţiune sau stare trecută.VERBUL 325 4. viitorul I are valoare de imperativ {vezi M 26) : Du wirst jetzt endlich schweigen! Ihr werdet euch morgen bei mir melden! Sie werden mir morgen berichten! c) o presupunere sau probabilitate în privinţa prezentului (de obicei la persoana a IlI-a) : E r wird wohl krank sein. Mai mult ca perfectul (activ: ich hatte gefragt. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la viitor: Wer nicht zielbewußt arbeitet. Viitorul I (activ : ich werde fragen . fiind întrebuinţat astfel. (Darüber werden wir noch sprechen. wird nie sein Ziel erreichen. es wird regnen.) 6. in die Stadt. pasiv : ich werde gefragt werden) H 189 exprimă: a) o acţiune sau stare viitoare: Ich werde dich anrufen. werde ich längst nach Hause zurückgekehrt sein.H 188 dară. die Arbeit beendet hatte. {= Ich glaube. încheiată înaintea unei alte acţiuni sau stări exprimate prin imperfect: Nachdem ich. . . Marie war nicht mehr so kräftig. werde ich den Brief beendet haben. ging ich. daß das Ergebnis richtig ist. ich war gegangen. b) un ordin deosebit de energic. ( = E r ist wahrscheinlich krank. o somaţie categorică (de obicei la per­ soana a II-a). Mai mult ca perfectul se întrebuinţează mai ales în propoziţia sevun.) Das Ergebnis wird schon richtig sein.

a . (Ea o fi pierdut cartea. conjunctivul exprimă în limba germană: a) o acţiune posibilă (conjunctivul potenţial) : Br könnte hier arbeiten. (Să se adauge la soluţie o lingură de zahăr. (El o fi venit deja. Prin urmare.) . viitorul anterior este numai rar folosit cu funcţia sa temporală. de obicei este înlocuit prin perfect {vezi I I 185). füge der Lösung einen Löffel Zucker hinzu.) Das müßte er schaffen.) Sie wird das Buch verloren haben. î n cazul acesta comunicarea capătă o notă de politeţe. de modestie (conjunctivul diplomatic sau al modestiei) : Möchten Sie mir folgen ? (V-aş ruga să mă urmaţi. b) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări trecătoare de obicei la persoana a I l I .) Dürfte ich Sie besuchen ? (Mi-aţi permite să v ă vizitez ?) Conjunctivul poate avea şi valoarea d e : g) imperativ (vezi M 28) : Man.) b) o îndoială (conjunctivul dubitativ) : Das hätte er getan ? (El să fi făcut aceasta ?) c) o concesie (conjunctivul concesiv) : So sei es d e n n ! (Fie aşa!) d) o dorinţă (conjunctivul optativ) : E s lebe der Frieden in der ganzen W e l t ! (Trăiască pacea în lumea întreagă I) e) o dorinţă nerealizată sau a cărei realizare est e Käme er heute ! (De-ar veni astăzi!) Wäre er doch gekommen ! (De-ar fi venit \) nesigură: f) Uneori. (El ar putea lucra aici.326 MORFOLOGIA Observaţie II 192 H 193 Fiind o formă greoaie.) ÎNTREBUINŢAREA H 194 CONJUNCTIVULUI Conjunctivul îndeplineşte în limba germană atît funcţiile conjunc­ tivului cît şi pe cele ale condiţional-optativului din limba română. (El ar trebui să realizeze aceasta. Viitorul anterior are valoarea prezumtivului din limba română: E r wird schon gekommen sein. de ezitare. conjunctivul este întrebuinţat pentru a atenua un ordin sau îndemn. pentru a formula mai politicos o propunere sau rugăminte.

(Spune că a citit cartea. î n t r e conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect nu există deosebiri de timp ci numai de mod. în locul denumirii de conjunctiv prezent.) înţelesul temporal al formelor conjunctivului este diferit de cel al formelor indicativului. am fost.) H 198 Br sagte. (Spune că ar fi citit cartea. în locul denumirii de conjunctiv imperfect. (De-ar veni astăzi). conjunctivul imperfect 3. (Această descoperire să servească binelui omenirii. . perfect: mai mult ca perfect : viitor are înţeles de viitor. conjunctivul prezent 2. Astfel. pe cînd indicativul imperfect are sens de trecut (Ich war = eram.) î n propoziţia principală nu se pot folosi toate timpurile conjuncţivului. ci n u m a i : 1.VERBUL 327 h) indicativ (vezi M 12) : H 19o Damit wären wir fertig. atît conjunctivul prezent cît şi conjunctivul imperfect exprimînd o acţiune sau stare prezentă sau chiar viitoare: Conjunctiv prezent: Diese Entdeckung diene zum Wohle der Menschheit. (Cu aceasta am fi gata. P e n t r u întrebuinţarea imperativului vezi M 20. Observaţie Datorită faptului că între conjunctivul prezent şi conjunctivul im­ perfect nu există nici o deosebire de timp. daß er das Buch gelesen habe. Conjunctiv Conjunctiv Conjunctivul Conjunctivul extrem de rar. viitor anterior (conjunctivul viitor I I )se întrebuinţează H 197 Er sagte. fui. ambele forme fiind folosite cu înţeles de trecut.) Conjunctiv imperfect: Käme er heute.) I m p o r t a n t de reţinut este faptul că între conjunctivul prezent şi con­ junctivul imperfect nu există nici o deosebire de timp ci numai una de mod. se întrebuinţează din ce în ce mai mult. Pentru întrebuinţarea timpurilor conjunctivului vezi N 192 — 196. denumirea de con­ junctiv I şi. daß er das Buch gelesen hätte. aceea de conjunc­ tiv II. conjunctivul mai mult ca perfect. conjunctivul imperfect are sens de prezent sau chiar de viitor (Ich wäre = aş fi.

.) Ich kann Ihnen bei der Übersetzung helfen. a fi fami­ liarizat cu: Ich Henne den Inhalt dieses Films nicht. (Se poate [s-ar p u t e a : ar fi posibil] ca el să fi scris scrisoarea. adesea la modul optativ condiţional. pe lîngă infinitivul perfect activ al unui verb predicativ: a putea. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ: a) a putea E r kann heute kommen. echivalent ca sens cu e posibil E r kann gekommen sein. permisiunea.) Die Geschichte kann wahr sein. presupunerea — priceperea dobîndită printr-o anumită activitate — nesiguranţa.) Observaţie Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe können cu wissen şi kennen. a şti (-a cunoaşte). (Bolnavul nu poate părăsi camera. (Vă pot ajuta la traducere. (Povestea poate să fie adevărată. capacitatea.) H 198 H 199 b) a şti E r kann gut schwimmen. wo er wohnt. (El poate veni astăzi. la diateza reflexivă. incertitudinea.) Der Kranke kann das Zimmer nicht verlassen. ar fi posibil] ca el să fi venit. de a avea cunoştinţă de ceva în urma unei informaţii: Wissen Sie. wo die nächste Haltestelle ist? După verbul wissen urmează deseori o completivă: Verbul kennen se traduce prin a cunoaşte. TRADUCEREA Şî ÎNTREBUINŢAREA VERBELOR MODALE ŞI A VERBULUI LASSEN können sensul — posibilitatea.) E r kann den Brief geschrieben haben. Seit wann kennen wir u n s ? Diese Melodie kenne ich. Verbul wissen se traduce ca şi können prin a şti. (Se poate [s-ar p u t e a . dar se întrebuinţează în special cu sensul de a fi informat de ceva. îndoiala traducerea 1. < daß er Sie erwartet hat.) 2.328 VERBUL SENSUL. (El ştie să înoate bine.

presupunerea. pe lîngă infinitivul perfect al unui verb predicativ: a putea.) Uneori verbul mögen dă propoziţiei un sens E r mag tun.) concesiv: was er will. (El poate să aibă 20 de ani. a fi posibil Sie mag es gesagt haben. (Ea poate să păstreze cartea. 2. er möge mich anrufen. (Ea poate să fi spus aceasta. probabilitatea.) Sie mag das Buch behalten. möchte mir dieses Buch kaufen. (Fratele meu i-a spus. mie îmi este / . (El să facă ce o vrea. mir ist es gleichgültig. (De l-aş revedea cit mai curînd.) — dacă mögen stă la conjunctiv prezent: c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ vorbirea indirectă. aş vrea) Ich. permisiunea (sens ase­ mănător cu können) — plăcerea (sens asemănător cu gern haben) — rugămintea — dorinţa atenuată — concesia traducerea H 200 •" *"* 1. vezi N 181) (în special în Mein Bruder sagte ihm.) d) prin optativul condiţional al verbului predicativ Möge ich ihn recht bald wiedersehen. să-mi dea telefon. (Aş dori — doresc — să-mi cumpăr cartea aceasta. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă mögen stă la indicativ : a) a putea Er mag wohl 20 Jahre alt sein. (Nu mi-a plăcut niciodată să dansez.VERBUL 329 mögen sensul — posibilitatea.) b) a-i plăcea Ich habe nie gern tanzen mögen.) — dacă mögen stă la conjunctiv imperfect : e) a dori (ich möchte = aş dori. indiferent.) Observaţie Imperfectul conjunctiv este forma la care verbul mögen se întrebuin­ ţează cel mai mult.

necesitatea logică traducerea 1.) Sie dürften im Gebirge gewesen sein. a fi de presupus eă Er muß noch krank sein. (Toţi oamenii trebuie să moară. dorinţa.) H 205 2. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la indicativ: a) a avea permisiunea. (Probabil că ei au fost (ei or fi fost) la munte.) Alle Menschen müssen sterben. a avea voie. voinţa — nesiguranţa.) H 206 sollen sensul — necesitatea (obligaţia morală) — ordinul. (Ea trebuie să fi uitat cartea acasă.330 MORFOLOGIA H 202 H 203 dürfen sensul — permisiunea — probabilitatea.) Darf ich Sie um eine Auskunft bitten ? (Pot să vă cer o informaţie ?) — dacă dürfen stă la conjunctiv b) a putea (la optativ) imperfect: Dürfte ich Sie um ein Glas Wasser bitten ? (Aş putea să vă cer un pahar cu apă ?) 2. (Băiatul are astăzi voie să meargă la cinema­ tograf.) H 204 müssen sensul — constrîngerea. (El trebuie să mai fie bolnav. pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ a trebui Wir müssen diese Arbeit noch heute beenden. (Probabil că se întoarce în curînd. nedumerirea — conformitatea cu o situaţie dată — presupunerea . probabilitatea. a putea Der Junge darf heute ins Kino gehen. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la conjunctiv imperfect prin probabil eă sau prin modul prezumtiv al verbului predicativ Er dürfte bald zurückkommen.) Sie muß das Buch zu Hause vergessen haben. necesitatea obiectivă — presupunerea. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ: a trebui. presupunerea — rugămintea sau o întrebare deosebit de politicoasă traducerea 1. (Trebuie să terminăm lucrarea aceasta încă astăzi.

VERBUL 331 traducerea 1. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ bolnav.) (c) în propoziţii interogative. (N-ar trebui să spuneţi aceasta.) E r sagte mir. sollen se traduce prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (dacă acesta este la infinitivul prezent) şi prin conjunctivul perfect al verbului predicativ.) (b) în propoziţii completive. was ich dazu sagen soll.) .) H 207 b) prin conjunctivul verbului predicativ (a) pentru exprimarea perifrastică a imperativului: Du sollst nicht mehr in der Stunde sprechen. daß ich morgen zu ihm kommen solle. wir sollten pünktlich sein. (Trebuie să fim totdeauna punctuali.) Sie sollten das nicht sagen. în special dacă verbul sollen stă la imperfect: Sollte es wirklich so sein ? (Să fie într-adevăr aşa ?) c) a urma să Wir gehen ins Kino.) Ihr h ä t t e t das nicht t u n sollen. so könnte ich diesen Text übersetzen. (Bl mi-a spus să vin mîine la el. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect dacă sollen stă la indicativ prezent se spune că al unui verb predicativ E r soll krank sein. dacă acesta este la infinitivul perfect: Er soll nur nicht krank sein. (Să nu mai vorbeşti în oră. (Dacă mi-aţi aduce dicţionarul.) d) dacă sollen stă la conjunctiv ţionalul prezent al verbului predicativ imperfect.) Dacă o astfel de propoziţie este negativă şi cuprinde totodată şi adverbul nur. dann sollen wir unsere kranke Freundin besuchen.) E r soll befördert worden sein. (N-ar fi trebuit să faceţi aceasta.) Er soll krank gewesen sein. apoi urmează să vizităm pe prietena noastră bolnavă. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ avansat.) 2. (Se spune că este /ar fi/bolnav. (Numai să nu fie bolnav. (Nu ştiu ce să spun cu privire la aceasta. dacă este pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a) a trebui. a se cuveni Man soll immer pünktlich sein.) Ich weiß nicht. aş putea traduce textul. (Mergem la cine­ matograf.) Sie soll es nur nicht vergessen haben • (Numai să nu fi uitat. în indirectă : deosebi în vorbirea şi întrebarea E r sagte mir. (El mi-a spus să fim punctuali. prin condi­ Sollten Sie mir das Wörterbuch bringen.

) . permisiunea traducerea pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a dispune. Goethe auswendig lernen. un ordin atenuat. (El susţine că a fost [ar fi fost] criticat pe nedrept. pe lîngă infinitivul perfect. (/Hai/ să mergem acum. a susţine Ein Briefchen von meinem Herrn an das gnädige Fräulein. (Facem o plimbare frumoasă. Goe­ the.332 MORFOLOGIA H 208 H 209 wollen sensul — voinţa. deseori precedat de hai Wir wollen > y jetzt gehen. (El vrea să-şi cumpere un stilou nou." apoi vom vizita expoziţia. E. îndemnul. a pretinde.) ^-^-^2. uneori pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a afirma. W. a pune Der Ivehrer ließ die Kinder das Gedicht „Gefunden" von J . das seine Schwester sein will. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a vrea.) b) a permite. dorinţa — un îndemn (puternic. W. a cere. la persoana I plural prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ).) Er will Sie nicht gesehen haben. dacă serveşte la for­ marea unei forme pgrÄÄstice a viitorului {vezi H 189): Wir machen einen jchÄnefiSpaziergang.) b) dacă wollen este la prezent. categoric) — o afirmaţie neîntemeiată. a lăsa Der Arzt ließ den Kranken nicht aufstehen. (Medicul nu i-a permis bolnavului să se scoate. (G.) Wollen wir ' c) prin indicativul viitor al verbului predicativ. a face să. a da voie. (Profesorul i-a pus pe copii să înveţe pe din afară poezia „Gefunden" de J . dann wollen wir die Ausstellung besuchen. E r will zu Unrecht kritisiert worden sein. (El afirmă că nu v-a văzut [nu v-ar fi văzut]). o pretenţie nejustificată traducerea 1. Lessing) (O scrisoarea din partea stăpînului meu către domnişoara care pretinde că este [ar fi] sora lui.) H 210 H 211 lassen Se foloseşte adesea ca verb modal sensul — dispoziţia. a dori E r will sich einen neuen Füller kaufen.

(Hai să mergem. lassen (sens asemănător cu zurücklassen) = a lăsa Ich habe das Buch auf dem Tisch gelassen. welches will. er kann etwas. gern haben) = a-i plăcea Ich mag diesen Schauspieler nicht. migen (sens asemănător cu gefallen. [Schiller) seilen = a trebui Du kannst. Observaţie Cu verbul lassen s-au format multe construcţii fixe: am Leben lassen an jemandem kein gutes Haar lassen im Stich lassen kein Auge von jemandem (etwas) lassen die Finger von etwas lassen .) CAZURI SPECIALE DE ÎNTREBUINŢARE A VERBELOR MODALE a) Verbele modale pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. dürfen = a avea voie Das darfst du nicht. în cazul acesta: können = a şti Können Sie Deutsch ? Er ist ein tüchtiger Mann. denn du sollst. (Schüler) wollen = a vrea E r will Ihr Bestes. Ich lasse mir einen Mantel machen.) Uneori lassen nu se traduce. Das Kind mag die Suppe nicht. deoarece exprimă doar îndemnul pentru o acţiune oarecare. (îmi fac u n palton. şi anume ca verbe tranzitive.VERBUL 333 c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ) deseori precedat de hai.) d) a transmite Er läßt Sie grüßen. (Kl vă transmite salutări. der Mensch ist das Wesen. Laßt uns gehen. müssen = a trebui Alle anderen Dinge müssen.

fiind subînţeles. Verbele mai frecvent omise sînt : (a) Verbe de mişcate. tun. Was soll das (heißen) ? Was kann ich (tun) ? Br darf keine Bier (essen). numărul.) (b) Verbele heißen. din cauza aceasta formele infinite se numesc şi forme nominale. FORMELE INFINITE (NOMINALE) — Die ALE VERBULUI (Die Infinitformen Nominalformen) H 221 Infinitivul şi participiile ocupă un loc intermediar între nomen (sub­ stantiv şi adjectiv) şi verb.334 MORFOLOGIA b) Uneori verbul predicativ care depinde de verbul auxiliar poate fi omis. essen etc. participiul între verb şi adjectiv. Formele nominale nu pot marca persoana. modul sau timpul. î n cazul acesta propoziţia conţine de regulă un circumstanţial de loc sau de t i m p : Ich habe meinen Schlüssel verloren. FORMELE INFINITIVULUI H 223 î n limba germană există p a t r u forme de infinitiv: Infinitivul Infinitivul prezent perfect activ: pasiv: activ: pasiv : fragen gefragt werden gefragt haben gefragt worden sein . INFINITIVUL (Der Infinitiv — Die Nennform) H 222 Infinitivul denumeşte acţiunea exprimată de verb. (gehen. und jetzt kann ich nicht in die Wohnung Ich muß (will) nach Predeal (fahren). şi a n u m e : infinitivul între verb şi substantiv.

schrei(e)n.VERBUL 335 Prin infinitiv prezent sau perfect nu se înţelege timpul prezent sau trecut al acţiunii. trau(e)n. la unele verbe. î n limbajul familiar sau cel poetic vocala e din terminaţia infiniţivului se omite uneori după o vocală sau după consoana h : geh(e)n. ( a ( ji c ă : acum în momentul de fată. • ^ m vrut sa va povestesc totul. Infinitivul prezent activ se termină în -en (fragen. să fi dat H 229 4. „ . .) O şcoală nouă trebuie (să fie) con­ struită aici (adică : trebuie construită ^ acum). Ich hörte ' ^11 aud venind (adică în momentul de faţă). să fie întrebat. zieh(e)n. . >ihn kommen. con­ Ich höre > . . să fi fost geworden sein = a fi devenit. exprimă o acţiune durativă. gehen) sau. zögern). în -n (după consoanele 1 şi r de ex : lächeln. (adică: în trecut. \ Ich wollte/ \ Ich will \ Vreau să vă povestesc totul. antworten. ci faptul că acţiunea este neterminată (infinitivul prezent) sau terminată (infinitivul perfect). neterminată. ^TLt-am auzit venind (adică a venit mai de m u l t ) . Infinitivul prezent pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul prezent al verbului werden: gefragt werden — a fi întrebat. să fi avut gewesen sein = a fi fost. 1. folosit în propoziţie.\.) . Infinitivul perfect activ se formează din infinitivul prezent al verbului haben sau sein şi participiul II al verbului de conjugat: gehabt haben = a fi avut. y > Ihnen alles erzählen. 2. \ O şcoală nouă trebuia (să fie) struită aici (adică în trecut). H 228 i muß < Eine neue Schule \ ^mußte' / h i e r gebaut werden. Infinitivul perfect pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul perfect activ al verbului werden (fără augmentul ge-) : gefragt worden sein = a (să) fi fost întrebat gegeben worden sein = a (să) fi fost d a t H 230 . să fi devenit gegeben haben = a fi dat. simultană cu acţiunea exprimată prin verbul la forma personală. să fie adunat. gesammelt werden = a fi a d u n a t . 3. H 224 H 225 H 226 H 227 Infinitivul prezent (activ şi pasiv).

Ich will ihn heute anrufen. Darf ich Ihnen eine Zigarette anbieten ? E r muß mehr lernen. ÎNTREBUINŢAREA INFINITIVULUI H 232 Infinitivul poate să apară: 1. exprimă o acţiune terminată.zu (vezi N 129—132) sau un infinitiv prepoziţional precedat de unul sau mai multe elemente sintactice: Ich fahre nach Sinaia. Ich möchte ihn sehen. folosit în propoziţie. dürfen. statt zu Hause zu bleiben. E r ging an mir vorüber. ca infinitiv simplu: Ich •will Deutsch lernen. cu valoarea unui imperativ (vezi M 22). ohne mich zu bemerken. ca infinitiv prepoziţional (precedat de zu) : Ich versuche dieses Buch im Original zu lesen. ohne . Die Aufgabe muß gemacht worden sein = Tema trebuie să fi fost făcută.. Infinitivul simplu (fără zu) se întrebuinţează: a) după verbele modale (können. E r läßt Sie grüßen. mögen.336 H 231 Infinitivul perfect (activ şi pasiv). anterioară celei exprimate prin verbul la forma per­ sonală : Er muß viel gelernt haben = Trebuie să fi învăţat mult. wollen) şi verbul lassen: Ich kann schwimmen. . H 233 5. zu. 3. Er muß in die Stadt gegangen sein = Trebuie să fi mers în oraş.a verbele compuse separabil particula zu se intercalează între verb şi particulă: vorlesen — vorwiesen (vezi H 154). sollen.. zu Hause zu bleiben. .. . ca infinitiv substantivizat: Das Lernen bereitet mir viel Freude. Sie soll krank sein.. 2. adică un infinitiv precedat de um . ca infinitiv dezvoltat. um mich zu erholen. I. statt . Ich habe die Absicht. müssen. • 4.zu. E r ging ins Kino.

H 238 Observaţie Verbul haben urmat de infinitivul prezent al unui verb exprimă o necesitate: Ich habe den Text zu übersetzen — Ich muß den Text übersetzen. glaube). Se traduce fie prin a avea + supin. Dieser Brief ist abzuschreiben (vezi : H 160). e) după verbele bleiben. Die Genossin hat einen Brief abzuschreiben (vezi şi H 236). lehren. Der Lehrer lehrt die Kinder lesen. Wer hat ihn das t u n heißen? Ich helfe ihnen gern den Koffer tragen. lernen. läuft. ihn zu treffen. ihr Kind wiederzusehen. H 234 sehen. laufen: E r geht (fährt. Er macht von sich reden. kommt) das Buch kaufen. . ein Gedicht auswendig zu lernen. H 235 H 236 d) în anumite expresii.VERBUL 337 b) după verbele care exprimă percepţii senzoriale ca: fühlen. tun şi machen: E r hat gut reden. Infinitivul precedat de zu se întrebuinţează pe lîngă: a) majoritatea verbelor (vezi însă H 233—237) : Ich wünsche (hoffe. T . Die Mutter schickt das Kind schlafen. Der Lehrer gab uns auf. . fie prin a trebui -f conjunctiv prezent: . Die Mutter war glücklich. Er tat nichts als klagen... noch heute hinzugehen. H 237 schicken: Ich bleibe hier ein wenig sitzen. spüren: Ich höre ihn sprechen. . după verbele haben. I n unserer Hauptstadt gibt es sehr viel Schönes und Interessantes zu sehen. I m Alter von sieben Jahren lernen die Kinder schreiben und lesen. hören. . ( \Trebuie să învăţ pe mîine mult. Ich sehe ihn kommen. r Ich habe tur morgen viel zu lernen. Ich bin entzückt. Sie zu sehen. c) după verbe de mişeare ca: fahren. 22 — Gramatica practică a limbii germane . /Am pe miine mult de învăţat. heißen (= befehlen). b) un adjectiv (sau participiu folosit adjectival) cu funcţie de nume H 239 predicativ: E s ist mir leider nicht möglich. . helfen. kommen. gehen.

A. conjunctiv : Er will kommen. TRADUCEREA INFINITIVULUI H 243 Infinitivul se traduce în limba română prin: 1. keine Möglichheit). bald wieder gesund zu werden. Er wünscht zu kommen. = II aud venind. = Am de învăţat. în desfăşurare nelimitată: das Übersetzen = tradusul (activitatea în sine a traducătorului) . H 241 Pentru întrebuinţarea infinitivului dezvoltat vezi N 129—132. infinitiv: Er kann kommen. gerunziu: Ich höre ihn kommen. 3. unter allen Umständen sein möglichstes zu tun. == El vrea să vină. die Absicht zu arbeiten = intenţia de-a lucra. Er hatte keine Lust (Zeit. Die Worte des Arztes bestärkten ihn in seiner Hoffnung (Zuversicht). = Are intenţia să vină. noch heute abzureisen. Der junge Mann war vom Bestreben geleitet. 2. în limba germană există participiul I (participiul prezent) : fragend participiul II (participiul perfect sau trecut) : gefragt . = El poate veni. ins Kino zu gehen. PARTICIPIUL (Das Partizip — Das Mittelwort) H 244 H 245 Participiul ţine prin natura lui atît de verb cît şi de adjectiv. Gelegenheit). supin: Ich habe zu lernen. Infinitivul substantivizat are un sens abstract şi exprimă activitatea ca atare. d a r : die Übersetzung = traducerea (rezultatul activităţii traducătorului) II 242 Infinitivele substantivizate sînt totdeauna de genul neutru şi nu au plural.338 MORFOLOGIA H 240 c) toate acele substantive care pot avea un atribut verbal {vezi M 183) : Ich habe die Absicht (den Wunsch.

= Am auzit păsările care cîntau (adică în trecut). adjectival ş. care este simultană cu acţiunea exprimată prin verbul predicativ . der singt die fahrende Straßenbahn = die Straßenbahn. die sangen. die nicht gelöst werden kann H 249 ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI I Participiul I se întrebuinţează : 1. exprimă o necesitate sau o posibilitate şi se întrebuinţează numai atributiv : die zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. în momentul de faţă). die gelöst werden muß die nicht zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. Ich hörte die singenden Vögel.d: II 246 fragend antwortend ordnend fahrend gebend SENSUL PARTICIPIULUI I Participiul I. c a : a) adjectiv a t r i b u t i v : der spielende J u n g e . II 247 Participiul I are de obicei sens activ : der singende Vogel = der Vogel. Ich höre die Vögel die singen. die fährt das spielende Kind = das Kind. denumit şi participiul prezent. = Voi auzi păsările care vor cînta (adică în viitor). el nu exprimă deci o acţiune prezentă decît atunci cînd o exprimă şi verbul predicativ : Ich höre die singenden Vögel. a. Ich werde die Vögel hören. die singen werden.VERBUL 339 PARTICIPIUL I Participiul I se formează din infinitivul fragen antworten ordnen regeln fahren geben verbului -\. = Aud păsările care cîntă (adică acum. Ich hörte die Vögel. ein spielender Junge II 250 . das spielt H 248 Participiul I al verbelor tranzitive "este uneori precedat de prepoziţia zu {vezi H 161). exprimă o acţiune în desfăşurare. Ich werde die singenden Vögel hören. î n cazul acesta are u n sens pasiv.

viele Reisende H 257 Participiul I substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). întrebuinţat ca adjectiv predicativ. .340 MORFOLOGIA H 251 b) adjectiv predicativ: Mein Freund ist leidend. H 253 H 254 Cu această funcţie se întrebuinţează de obicei participii adjectivizate {vezi H 295). în construcţiile participiale {vezi N 133). printr-un adjectiv. în atributul dezvoltat {vezi N 140—142). întrebuinţat ca adjectiv atributiv. printr-o propoziţie relativă: das schlafende Kind ( = das Kind. urmează regulile decli­ nării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). Participiul I. printr-un gerunziu: die steigende Produktion = producţia crescîndă . die Reisenden. Dieser Apparat ist spielend leicht zu bedienen. H 255 Participiul I. ein Reisender. TRADUCEREA PARTICIPIULUI I H 258 Participiul I se traduce: 1. das schläft) — copilul care doarme 2. H 252 Participiul I se întrebuinţează ca adjectiv predicativ cînd este adjectivizat {vezi participiile adjectivizate H 294—295). substantivizat: der Reisende. d) element predicativ suplimentar {vezi . 3. . deseori terminat în -tor. 4.) : E r t r a t lächelnd ins Zimmer. este invariabil. c) adjectiv cu funcţie de complement circumstanţial: E r lernt spielend. sau printr-un participiu : ein überzeugendes Beispiel = un exemplu convingător lebende Sprachen = limbi vii ein glänzender Schauspieler = un actor strălucit 3. element predicativ suplimentar sau complement circumstanţial. H 256 2.

(denumit augment) : Infinitiv schreiben tragen Participiul geschrieben getragen II H 259 H 260 î n limbajul familiar. la care se adaugă -(e)t. der Leidende = suferind. Verbele slabe care sînt accentuate pe prima silabă primesc. c) Dacă verbul — fie tare. special cînd participiul I german este substantivizat: der Reisende = călătorul. printr-un adjectiv ori gerunziu substantivizat sau un substantiv. Astfel: Participiul II se formează: a) la verbele tari din rădăcina verbului. die Vorsitzende = preşedinta în PARTICIPIUL II L. el primeşte la participiul I I prefixul ge. în special după vocale sau după consoana h: geschrie(e)».VERBUL 341 4. vocala e din sufixul -en se suprimă uneori. uneori cu modificarea vocalei radicale (Ablaut. die Leidende = suferinda. formează participiul I I fără augmentul g e . slab sau neregulat — nu este accentuat pe prima silabă.: Infinitiv verschreiben erlernen begehen ernennen studieren bearbeiten Participiul verschrieb«» erlernt begange« ernannte studiert bearbeitet II H 263 . der Vorsitzende = preşedintele die Reisende == călătoarea . Dacă verbul este accen­ t u a t pe prima silabă. gescheh(e)w. b) la verbele slabe din rădăcina verbului. de asemenea. augmentul ge-: Infinitiv suchen arbeiten Participiul gesucht gearbeitet II H 261 H 262 Sufixul -et îl primesc verbele care formează imperfectul în -ete (vezi H 101). vezi H 46) şi cu sufixul -en.a formarea participiului II trebuie ţinut seama de conjugarea din care face parte verbul respectiv.

verbele compuse separdbil (vezi H 172).s î n t : pe prima silabă. deci cu participiul I I cu augmentul ge-. verbele simple lesen loben tun wissen ca: las lobte tat wußte gelesen gelobt getan gewußt H 265 2. I^a aceste verbe ge. H 267 3.-eu verbuluîc ^ (—) + -(e)t Accentuate pe prima silabă. a căror particulă are două sau mai multe silabe. deci cu participiul I I fără augmentul . deşi nu este compus separabil.fac parte şi acele verbe compuse separabil.ang(e)weile) maßregele (Maßregel) urteile« (Urteil) Wetteifer« (Wetteifer) cu particulă separabilă armată de din substantive frühstückte langweilte maßregelte urteilte wetteiferte compuse*. augmentul |gegefrühstückt gelangweilt gemaßregelt geurteilt gewetteifert H 268 O excepţie este verbul notlanden care formează participiul I I \notgelandet.se inter­ calează între particulă şi verb : einsteigen anrufen feststellen teilnehmen stieg ein rief an stellte fest nahm teil eingestiegen angerufen festgestellt teilgenommen H 266 Din categoria verbelor care formează participiul I I cu augmentul ge. Cîteva verbe derivate stă la începutul verbului: frühstücke» (Frühstück) langweile« (I. Neaccentuate ge. accentul căzînd pe altă silabă a particulei decît prima : herauskommen auseinandersetzen kam heraus setzte auseinander herausgekommen auseinandergesetzt Pentru verbele compuse dublu particulă neseparabilă vezi H 173.verbeten Participiul II <f = (ge-) + rădăcina \ verbe s/a&e J+Ablaut) -f. sînt H 264 1.342 MORFOLOGIA .

verbele compuse inseparabil cu particulele : durch-. um-. Particula miß.(vezi H 179) : Infinitiv durchleuchten hinterlassen übersetzen umarmen Participiul durchleuchtet hinterlassen übersetzt umarmt II Infinitiv untersuchen vollziehen widersprechen wiederholen Participiul untersucht vollzogen widersprochen wiederholt II H 273 3. accentuată (vezi H 178). ge-. zer-: Infinitiv fcesteigen empîangen entgehen erzählen Participiul bestiegen empîangen entgangen erzählt II Infinitiv gehören mißbrauchen verzeihen erbrechen be-. wider-. la unele verbe. hinter-. Participiul prophezeit kasteit II M 275 prophezei«» kasteien . Unele verbe compuse cu particula miß.accentuată intercalează augmentul ge.VERBUL 343 1. accentuat fie pe prima. Verbul mißdeuten. unter-. verbele terminate în -eien. er-. über-. fie pe a doua silabă.{vezi H 176). wieder.(înainte de Participiul gehört mißbiancht verziehen verbrochen II H 269 Observaţii 1. miß. verbele compuse cu particulele inseparabile / ) . în majoritatea lor de origine negermană: Infinitiv studieren 'korrigieren Participiul studiert korrigiert II H 274 cîteva de origine germana c a : buchstabieren buchstabiert 4.şi verb : ttrßbilden mißgreifen mißbildete mißgriff mißgebildet mißgegriffen M 271 3. ver-. formează participiul I I în trei feluri: mißdeutet gemißdeutet şi mißgedeutet H 272 2.este.între miß. verbele terminate în -ieren. ent-. emp. Cu toate acestea rămîne inseparabilă: mißbehagen mißgestalten mißverstehen mißbehagte mißgestaltete mißverstand mißbehagt mißgestaltet mißverstanden B 270 2. voll-.

prez.) dar şi : Ich werde von meinem Kollegen vertreten. u n număr de verbe care nu pot fi cuprinse într-o anumită categorie. compuse cu particulă inseparabilă. deoarece ei face parte din rădăcina verbului. pentru că sînt bolnav. H 276 5. De exemplu: Infinitiv vertreten vergessen Imperfect vertrat vergaß Participiul vertreten vergessen II î n cazul acesta numai după context ne putem da seama dacă este vorba de infinitiv sau de participiul I I : Ich werde meinen Kollegen vertreten. ele primesc la pârtiei- . pasiv part. dacă verbul are aceeaşi vocală radicală la infinitiv şi la participiul perfect.) H 278 6. pentru că este bolnav. viitor infinitiv (II voi suplini pe colegul meu. gespie(e)n) nu aparţine acestei categorii de verbe. weil er krank ist. weil ich krank bin. participiul I I este identic cu infinitivul. II (Sînt suplinit de către colegul meu.344 MORFOLOGIA Observaţie Verbul tare speien (spie. dintre care cele mai uzuale s î n t : Infinitiv französeln posaunen Participiul französelt posaunt II Infinitiv rumoren stibitzen trompeten Participiu rumort stibitzt trompetet îl H 277 I/a verbele tari. deşi au accentul pe prima silabă: Infinitiv abberufen vorverlegen zurückerstatten Imperfect berief ab verlegte vor erstattete zurück Participiul II abberufen vorverlegt zurückerstattet H 279 Unele verbe pot fi accentuate fără deosebire de sens atît pe prima cît şi pe a doua silabă. verbele compuse dublu adică (cu o particulă separabilă urmată de una inseparabilă. Accentuate pe prima silabă.

Ich habe ihn gesehen. SENSUL PARTICIPIULUI II Participiul II al verbelor tranzitive are sens pasiv: der geprüfte Schüler = der Schüler. die eingetroffen der abgefahrene Zug = der Zug. 2.cînd este întrebuinţat ca verb auxiliar de timp (la diateza pasivă) : Br ist gefragt worden. se foloseşte infinitivul prezent: Ich habe kommen können (nu gekonnt). dacă sînt întrebuinţate în legătură cu un infinitiv. în locul pârtiei. die geschrieben wurde H 284 Participiul II al verbelor intranzitive are sens activ: die eingetroffene Delegation = die Delegation. precum şi verbele care exprimă percepţii senzoriale. manches gekonnt. Verbul werden formează participiul II în două feluri: 1. Ich habe ihn kommen sehen.cînd este întrebuinţat ca verb copulativ sau ca H 280 verb predicativ: E r ist Ingenieur geworden. fără augmentul ge. H 282 1. Was noch nicht war.la începutul verbului. însă cu sensuri deosebite.VERBUL 345 piui II augmentul ge. H 281 Verbele modale. der geprüft wurde die geschriebene Übung = die Übung. neaccentuate pe prima silabă formează participiul II fără augmentul ge-: Infinitiv liebkosen liebkosen willfahren willfahren Participiul ^liebkost liebkost gewillfahrt willfahrt II Pentru verbele accentuate fie pe prima fie pe a doua silabă.H 283 piului II. dacă nu sînt urmate de nici un infinitiv. formează participiul II în mod regulat: Ich habe vieles gewollt. ist inzwischen geworden. 2. cu augmentul ge. vezi H 179. der abgefahren ist ist H 285 .

o acţiune terminată în trecut: Das ist der von mir übersetzte Text.Der Versuch scheint gelungen.346 MORFOLOGIA H 286 Participiul I I . Dacă participiul I I are funcţie verbală. infinitivul prezent (vezi H 227) şi perfect (vezi H 230) : . de complement circumstanţial : . Dacă are funcţie nominală. gekommen sein (vesi H 229). b) la diateza pasivă : toate timpurile ich werde (wurde. = Acesta este textul tradus de mine (adică: terminat traducerea lui). participiul se întrebuinţează : a) ca adjectiv atributiv: der geschriebene Aufsatz. spre deosebire de participiul I exprimă : 1. eine rasch beendete Arbeit b) ca adjectiv predicativ : .) gefragt (vezi H 145—H 146). am 2. die beendete Arbeit ein schön geschriebener Aufsatz. = Aceasta e casa locuită de mine (adică: locuiesc şi acum în casa aceasta în care m-am m u t a t mai demult. o acţiune începută în trecut şi care continuă şi în prezent: Das ist das von mir bewohnte Haus. 2. gefragt werden. würde etc. infinitivul perfect : ich war gekommen (vezi H 107). - c) ca adjectiv cu funcţie Er spricht ausgezeichnet. gefragt worden sein H 288 Din funcţia verbală a participiului I I rezultă faptul că acesta p®ate avea complemente cu care formează construcţii participiale (vezi N 133). cu ajutorul lui se formează : a) la diateza activă: perfectul: Ich habe gelernt. gelernt h a b e n . ich bin gekommen (vezi H 106). mai mult ca perfectul : Ich h a t t e gelernt.) ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI II H 287 1. .

este de regulă adjectivizat {vezi H 294). cu funcţie de complement circumstanţial sau ca element predicativ suplimentar este invariabil. viele Angestellte H 289 Participiul I I întrebuinţat ca adjectiv atributiv sau atunci cînd este substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 1 3 . d) ca element predicativ Ich traf ihn erregt an.E 15). suplimentar {vezi M 186): e) substantivizat: der Angestellte.VERBUL 347 Participiul I I . Ca adjectiv şi substantiv se poate întrebuinţa n u m a i : 1. der Verwandte = ruda . gelehrt — s a v a n t . ein Angestellter — die Angestellten. prin participiul perfect (sau printr-o propoziţie relativă) : der unterschriebene Brief = scrisoarea (care a fost) semnată H 293 2. sau întrebuinţat ca adjectiv predicativ. participiul I I al verbelor tranzitive: der geprüfte Schüler der Geprüfte H 290 H 291 H 292 2. printr-un substantiv (dacă participiul I I a fost substantivizat) : der Angestellte = salariatul. gewandt = abil 3 . printr-un H 294): adjectiv (dacă 'participiul II este adjectivizat) {vezi bekannt = cunoscut. întrebuinţat ca adjectiv predicativ sau cu funcţie de complement circumstanţial. participiul I I al verbelor intranzitive der verstorbene Schriftsteller der Verstorbene perfective : P e n t r u folosirea participiului I I cu valoare de imperativ. gebildet = cult. veziM 23. Participiul I I avînd funcţie verbală. TRADUCEREA PARTICIPIULUI II Participiul I I se t r a d u c e : 1.

begabt. gelaunt. besorgt. betrunken. avînd însă un alt înţeles decît participiul său adjectivizat: auszeichnen = a distinge bekennen = a recunoaşte dar : ausgezeichnet — excelent d a r : bekannt = cunoscut H 295 Participii adjectivizate mai frecvent folosite s î n t : 1. verschwiegen. belebt. Participiile adjectivizate pot forma grade de comparaţie : Er ist begabter als sein Bruder. păstrîndu-se numai participiul I (anwesend. verbul s-a menţinut.348 MORFOLOGIA PA R T ICI Pil LE A DJEC TI VIZA TE H 294 Multe participii sînt adjectivizate. gelehrt. . Das ist die belebteste Straße unserer Stadt. î n unele cazuri. verwandt. participiul I : abwesend. berühmt. mißgestimmt. erfahren. Heute ist die Hitze noch drückender als gestern. berühmt). î n alte cazuri. dringend. abwesend) sau participiul I I (begabt. anwesend. participiul I I : ausgezeichnet. reizend 2. celelalte forme ale verbului au dispărut. bekannt.

sie es wir ihr e r Conjunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie habe habest | } habe I haben habet haben \ t hat I haben habtj liaben er sie es wir ihr sie Sie vv". den.MODELE PENTRU CONJUGAREA VERBELOR VERBELE AUXILIARE DE TIMP (vezi H 4. werden . werdet. H 60) haben i sein 1 Prezent ~\ II 296 Indicativ ich bin du bist Conjunctiv ich du er sie es wir ihr ie sie Sie Sie sei sei (e) st sei seien seiet 1 / seien Indicativ ich habe du hast . 1 • t ist ' sind seid sind Sie } Indicativ ich werde du wirst er l sie i wird es > wir werden ihr werdet sie Sie werden Coniunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie werde werdest ] | werde ' werden.

f e c t Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er Indicativ ich war du warst er i sie > war es ' wir waren ihr wart sie 1 aren Sie \ wc Conjuncţi'.350 MORFOLOGIA H 297 Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie hatte hattest | ? hatte ' hatten hattet hatten I m p er. sie i wäre es ' wir wären ihr wäret sie ) wären 1 sie ? h ä t t e es ' wir hätten ihr h ä t t e t sie I hätten Sie Indicativ ich wurde du wurdest \ sie ) wurde es * wir wurden ihr wurdet sie .. e. ich wäre du wärest er 1 .} wurden er Sic l Conjunctiv ich würde du würdest er 1 sie ) würde es ' wir würden ihr würdet Sie würden II 298 Perfect Indicativ Conjunctiv^ ich habe du hast er 1 sie \ h a t es ' wir haben ihr h a b t gehabt ich habe du habest er I sie | habe es ' wir haben ihr habet Sie i haben sfe } haben .

VERBUL 351 Perfect Indicativ ich bin du bist gewesen Conjunctiv ich sei du sei (e) st gewesen . l i Sie ^hatten ich hätte du hättest er j sie [ hätte es j wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n gehabt . • sie 1 ist es I wir sind ihr seid er 6r Sei sind Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie bin bist ist sind seid \ sind l sie ) sei es i wir seien ihr seiet sie I Sie s e i e n 1• Conjunctiv geworden ich sei du sei (e) st er 1 sie \ sei es ' wir seien ihr seiet sie Sie seien geworden Mai Indicativ ich du er sie es wir ihr s e mult ca perfect Conjunctiv hatte hattest | ) hatte ' hatten hattet gehabt î.

352 MORFOLOGIA Mai Indicaţi v ich war du warst er 1 sie \ war es ' wir waren ihr wart sie ) mult ca perfect Conjunctiv gewesen Sie} waren ich wäre du wärest er 1 sie \ wäre es ' wir wären ihr wäret sie 1 gewesen | Sie( waren Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie war warst 1 ? war 1 waren wart \ waren geworden Conjunctiv ich wäre du wärest er I sie wäre es 1 wir wären ihr wäret sie > wären Sie geworden H 300 Indicativ ich du er sie werde wirst | \ wird Viitorul I Conjunctiv ich werde du werdest er i sie \ werde es > wir werden ihr werdet sie i Sie werden es ' wir werden ihr werdet sie Sie werden /haben -sein ^werden /haben -sein ^ wer den .

VERBUL 353 Viitor Indicativ ich werde du wirst er l sie ) wird es ' wir werden ihr werdet ÎI l II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er l sie i werde es > wir werden ihr werdet sie Sie werden H 301 ^gehabt haben -gewesen sein ^geworden sein /gehabt haben x—-gewesen sein \geworden sein Sie} werden Infinitivul Prezent Perfect haben gehabt haben sein gewesen sein werden geworden sein H 302 Imperativul hab(e) ! hab(e)t! haben Sie ! sei! seid! \ seien Sie! Participiul Prezent Perfect habend gehabt seiend gewesen werdend geworden werde! werdet! werden Sie! H 303 H 304 VERBELE AUXILIARE DE MOD ŞI VERRUL {vezi H 6 .H 8. H 61) Prezent Conjunctiv ich könne du könnest er ] sie [ könne es ' wir können ihr könnet sie ] Siel können LASSEN H 305 Indicativ ich mag du magst er sie mag es wir mögen ihr mögt sie ) Sie/ m o § e n Conjunctiv ich möge du mögest er sie möge es wir mögen ihr möget sie 1 Sie/ m ö § e n Indicativ ich kann du kannst er 1 sie ) kann es ' wir können ihr könnt sie ] Sie/ L können 23 — Gramatica practuă a limbii germane .

1 sie ? lasse es > wir lassen ihr lasset Sie I ^ assen .354 Prezent Indicativ ich darf du darfst er ] sie \ darf es ' wir dürfen ihr dürft Conjunctiv ich dürfe du dürfest er i sie ? dürfe es > wir dürfen ihr dürfet Indicativ ich muß du m u ß t er l sie f muß es > wir müssen ihr m ü ß t sie 1 g j e [• müssen Conjunctiv ich müsse du müssest er st} dürfen 11} dürfen Conjunctiv ich du er sie es wir ihr solle sollest j \ solle ' sollen sollet sie es wir ihr sie . lassen Conjunctiv ich lasse d u lassest er . 1 | müsse ' müssen müsset müssen Indicativ ich soll du sollst er l sie ) soll es ' wir sollen ihr sollt | f e } sollen Indicativ ich will du willst er | sie | will es ' wir wollen ihr wollt Conjunctiv ich du er sie es wolle wollest j \ wolle i • wir wollen ihr wollet | f e ) sollen Sie } wollen S?e ) wollen Indicativ ich lasse du läßt er 1 sie > läßt es I wir lassen ihr laßt si Sie.

• Siei ( mußten Conjunctiv ich müßte du müßtest er | sie > müßte es ' wir müßten ihr müßtet sie müßten Sie Indicativ ich sollte du solltest er i sie > sollte es ' wir sollten ihr solltet ^.355 Imperfect Indicativ ich konnte du konntest er l sie ? konnte es i wir konnten ihr konntet • S i e /" konnten Conjunctiv ich könnte du könntest er -l sie ) könnte es ' wir könnten ihr könntet sie } Sie! könnten Indicativ ich mochte du mochtest er | sie ) mochte es ' wir mochten ihr mochtet sie ] S i e /1 mochten Conjunctiv (rieh du er sie es wir ihr sie Sie möchte möchtest möchte möchten möchtet möchten Indicativ ^ich durfte du durftest er i sie ? durfte es > wir durften ihr durftet S i e / durften Conjunctiv ich dürfte du dürftest er i sie ) dürfte es ' wir dürften ihr dürftet sie 1 S i e / dürften ImiîSativ ich mußte du mußtest er | sie } mußte es ' wir mußten ihr mußtet . e \ sollten tele ich sollte du solltest er | sie i sollte es ' wir sollten ihr solltet ^Isollten Indicativ ich wollte du wolltest er j sie } wollte es ' wir wollten ihr wolltet £ 1 wollten Conjunctiv ich wollte du wolltest er j sie | wollte es i wir wollten ihr wolltet g j e ''' wollten .

können) .. es hat wir haben ihr habt sie haben Sie Conjunctiv ich habe du habest er.mögen*jf -dürfen^ müsser • sollen * wollen Massen ich habe du hast er. sie. es habe wir haben ihr habet sie haben Sie können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt.356 MORFOLOGIA Imperfect Indicativ ich ließ du ließest er | sie ) ließ es ' wir ließen ihr ließt « M ließen Conjunctiv ich ließe du ließest er -l sie ) ließe es i wir ließen ihr ließet f M liefen H 307 Indicativ Perfect (vezi H 108) Verbul modal folosit ca verb predicativ gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen Verbul modal folosit ca verb auxiliar . sie. gewollt gelassen f .

sie. sie. es wird wir werden ihr werdet |ee [werden können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen I gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen 11 309 Conjunctiv i ich werde du werdest er.dürfen wir hatten ^ t p ~ . es hätte wir hätten ihr hättet sie hätten Sie [ können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen V iito rul Indicativ ich werde du wirst er. es werde wir werden ihr werdet sie ) werden Sie J können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen .VERBUL 357 Mai Indicativ m u It c a perfect (vezi H 108) H 300 ich hatte können du hattest y\. 1 hatten Sie j Nassen Conjunctiv ich hätte du hättest er. sie. sie. es hatte yy^^.— müssen ihr hattet NNT~^ s °H e n e \ ^ wollen !J. mögen er.

e 1 werden Sie I Conjunctiv ieh werde du werdest er. mögend. es werde wir werden ihr werdet s Viitorul II (anterior) gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen haben ^f l werden Sie J gekonnt gemoehtgedurft gemußt gesollt gewolltgelassen Imperativ haben H 311 laß! wolle l1 H 312 Prezent: Perfect: laßt! wollt lassen Sie! wollen Sie ! Infinitiv können. g e m o c h t — ~ ^ ^ > haben gesollt—Knaben gedurft— gewollt' gelassen 7 Participiu II 313 Prezent: Perfect: könnend. sie. sie. sollend. gedurft. dürfend. müssen. gesollt. gewollt. gemocht. es wird wir werden ihr werdet ^. müssend.358 MORFOLOGIA H 310 Indicativ ieh werde du wirst er. sollen. wollend. wollen. mögen. gelassen ereralte verbe modale nu au imperativ . lassen gekonnt^^^^ gemußt. lassend gekonnt. dürfen. gemußt.

} fragen ich arbeite du arbeitest er.VERBUL 359 VERBELE SLABE ŞI TARI DIATEZA ACTIVĂ 1. sie. es arbeitet wir arbeiten ihr arbeitet ®1. Verbe slabe: Infinitiv: fragen. sie. es fragte wir fragten ihr fragtet ich arbeitete du arbeitetest er. es h a t wir haben ihr h a b t sie haben Sie H 56) H 314 Conjunctiv £}ha^ ich frage du fragest x er. sie. sie. es arbeite wir arbeiten ihr arbeitet sie arbeiten Sie H 315 ct Conjunctiv Identic cu indicativul (vezi H 121) Se } ha ^ H 316 Conjunctiv ich habe du habest er. sie. arbeiten (vezi H 54 Prezent Indicativ ich frage du fragst er. es habe wir haben ihr habet s e gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet Sie j J 1 haben . e s i r a g e . wir fragen ihr fraget"""] § £ . sie. sie. es fragt wir fragen ihr fragt ich arbeite du arbeitest er. sie.e4 arbeiten Sie/ I m p e rfe Indicativ ich fragte du fragtest er. es arbeitete wir arbeiteten ihr arbeitetet sie arbeiteten Sie Perfect Indicativ ich habe du hast er.

360 MORFOLOGIA H 317 Mai Indicativ ich h a t t e du hattest er. arbeiten Sie} Imperativ werden arbeite ! arbeitet! arbeiten Sie ! Infinitiv Perfect: gefragt h a b e n . /haben wir werden gearbeitet/ ihr werdet gefragt \ gearbeitet^ haben Sfe} werden H 328 frag ! fragt! fragen Sie ! H 321 Prezent: fragen. . es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n I Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. sie. gearbeitet haben . sie. . es werde wir werden ihr werdet sie 1 S i e / werden II (anterior) Conjunctiv gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet H 318 Indicativ ich werde du wirst er. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie Sie hatten mult ca perfect Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er. sie. es werde gefragte . sie. es wird wir werden ihr werdet sie Sie werden Viitorul fragen arbeiten fragen arbeiten H 319 Indicativ ich werde du wirst er. es wird wir werden ihr werdet Viitorul ich werde du werdest er. sie..

sie. sie. arbeitend Perfe et. es gebe wir geben ihr gebet sie i Sie) § e b e n ich laufe du laufest er. laufen {vezi H 46 — H 53) Prezent Indicativ ich gebe du gibst er. sie. es h a t wir haben ihr habt sie | haben Sie ich bin du bist er. gearbeitet H 322 2. es lief wir liefen ihr lieft Conjunctiv ich gäbe du gäbest er. sie. es gab wir gaben ihr gabt ich lief du liefst er. gefragt. sie. es ist wir sind ihr seid gegeben gelaufen Sie} sind . sie. es läuft wir laufen ihr lauft sie Sie laufen Imperfect Indicativ ich gab du gabst er. sie. es gibt wir geben ihr gebt ich laufe du läufst er. es liefe wir liefen ihr liefet sie 1 Sie] liefen H 325 Conjunctiv ich gebe du gebest er. es gäbe wir gäben ihr gäbet ich liefe du liefest er.VERBUL 361 Participiu Prezent: fragend. sie. sie. Verbe tari: Infinitiv: geben. es laufe wir laufen ihr laufet H 323 U ] geben Sie} laufen H 324 gfe} gaben Sie} liefen Sie} § ä b e n Perfect Indicativ ich habe du hast er. sie.

sie. es habe wir haben ihr habet sie haben Sie H 326 Mai ich sei du sei (e) st er. sie. sie. sie. sie. es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect gegeben gelaufen mult- Indicativ ich h a t t e ^ d u hattest er. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie hatten Sie ich war du warst er. sie.362 MORFOLOGIA Perfect Conjunctiv ich habe du habest er. es werde wir werden ihr werdet sie werden Sie gegeben gelaufen Viitorul geben laufen geben laufen . sie. es war wir waren ihr wart sie waren Sie gegeben gelaufen Conjunctiv ich hätte du hättest er. sie. es wird wir werden ihr werdet sie 1 werden ie Sie j Sie ich wäre du wärest er. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie hätten Sie H 327 Indicativ ich werde du wirst er. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie waren I Conjunctiv ich werde du werdest er.

VERBUL 363 Viitorul Indicativ ich werde du wirst er. sie. gelaufen H 331 DIATEZA PASIVĂ Infinitiv Infinitiv CU W E R D E N {vezi H 145 . es werde wir werden ihr werdet sie werden H 332 ich werde du wirst er. es wird wir werden ihr werdet sie werden gefragt gefragt .H 154) activ: fragen pasiv : gefragt werden Prez Indicativ ent Conjunctiv ich werde du werdest er. laufend Perfect: gegeben . sie. 1 werden Sie I e H 328 gegeben haben gelaufen sein gegeben haben gelaufen sein Imperativ gib ! g e b t ! geben Sie ! lauf ! lauft! laufen Sie ! Infinitiv Prezent: geben . 1 werden Sie j e II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er. es werde wir werden ihr werdet ^. sie. sie. es wird wir werden ihr werdet ^. laufen Perfect gegeben haben : gelaufen sein H 329 H 330 Participiu Prezent: gebend .

sie. sie. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie | waren u l I Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. es werde wir wrerden ihr werdet sie werden Sie gefragt worden gefragt worden mult gefragt worden gefragt worden Viitor gefragt werden gefragt werden . es war wir waren ihr wart sie Sie waren H 336 Indicativ ich werde du wirst er. sie. sie. es wurde wir wurden ihr wurdet sie wurden Sie H 334 Indicativ ich bin du bist er. sie.364 MORFOLOGIA H 333 Indicativ ich wurde du wurdest er. es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect Conjunctiv ich wäre du wärest er. sie. es wird wir werden ihr werdet sie werden Sie / m perfect Conjunctiv ich würde du würdest er. es ist wir sind ihr seid sie sind Sie H 335 Mai Indicativ Ich war du warst er. es würde wir würden ihr würdet sie ) würden Sie | gefragt gefragt Perfect Conjunctiv ich sei du sei (e) st er. sie.

c a p er f.VERBUL : 365 ViitorulII Indicativ ich werde du wirst er. ich war beruhigt gewesen Viitorul I ich werde beruhigt sein Viitorul II ich werde beruhigt gewesen sein Imperativ sei beruhigt! seid beruhigt! seien Sie beruhigt! Infinitiv Prezent: beruhigt sein Perfect: beruhigt gewesen sein H 346 H 347 ich ich ich ich ich ich Conjunctiv sei wäre sei wäre werde werde geärgert etc. m. geärgert geärgert gewesen geärgert gewesen geärgert sein geärgert gewesen sein H H H H H H 340 341 342 343 344 345 . es werde wir werden ihr werdet sie Sie \ w e r d e n H 337 gefragt worden sein gefragt worden sein Imperativ sei (werde) gefragt! seid (werdet) gefragt! seien (werden) Sie gefragt! Infinitiv Prezent: gefragt werden Perfect: gefragt worden sein H 338 H 339 DIATEZA PASIVĂ CU S E I N {vezi H 156-159) I. es wird wir werden ihr werdet Sie! werden (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. auxiliarul werden se înlocuieşte prin auxiliarul sein: Indicativ Prezent: ich bin beruhigt etc. I ni p er f e et: ich war beruhigt Perfect: ich bin beruhigt gewesen M.a formarea acestei diateze. sie.

H 353 VERBE REFLEXIVE (vezi H 26 . es würde wir würden ihr würdet Sie] bürden H 351 ich würde du würdest er. es würde wir würden ihr würdet | J } würden gefragt werden gefragt worden sein H 352 Pasiv (cu sein) ich würde geärgert sein etc. sie. es würde wir würden ihr würdet gefragt haben Sie} Pasiv würden H 350 ich würde du würdest er. sie. ich würde geärgert gewesen sein etc.366 MORFOLOGIA Condiţionalul H 348 Prezent (condiţionalul I) (vezi H 132—H 134) Activ Perfect (condiţionalul II) H 349 ich würde du würdest er. sie. es würde wir würden ihr würdet sie } S i e / würden fragen ich würde du würdest er.H 30) H 355 cu pronumele reflexiv la acuzativ sich waschen — a se spăla cu pronumele la dativ reflexiv sich merken — a ţine minte . sie.

gehorchen. ich habe mir gemerkt etc. beleben. ähneln. zuhören. denn er erwartet einen Freund. zählen. feilen. folgen. enttäuschen. messen. Grupaţi verbele de mai jos în tranzitive si intranzitive : laden. danken. b) Der Freund kommt erst spät am Abend. ich du er sie es wir ihr sie Sie merke mir merkst dir merkt sich merken uns merkt euch merken sich merken sich EXERCIŢII 1. drehen. jagen.. drohen. über­ holen. . pronumele reflexiv aşezîndu-se după verbul conjugat: ich werde mich waschen ich werde mir merken ich habe mich gewaschen etc. öffnen. benützen. winken. begegnen 2.EXERCIŢII 367 Indicativ Prezent ich wasche mich du wäschst dich er j sie ! wäscht sich es I wir waschen uns ihr wascht euch sie waschen sich Sie waschen sich Observaţie Celelalte moduri şi timpuri se formează ca la toate celelalte verbe. halten. denn der Professor h a t den Studenten einige interessante Bilder gezeigt. mit dem er ins Kino gehen wird. helfen. Alegeţi verbele tranzitive şi pe cele intranzitive : a) Der Student Otto schreibt schnell die Übung für die Deutschstunde.

h) Der Sohn hat das Glas zerbrochen. aber die Rechnung stimmte nicht. b) Peter . meinen Mantel an den Haken. . c) I m Sommer erfrischt ein Bad. rechnete und rechnete. 3. . — „ E r steckt doch im Schlüsselloch". denn diese Vase zerbricht sehr leicht. bis gestern hier an der Wand. i) „Wohin hast du nur den Schlüssel gesteckt?" rief Otto erregt. c) Ich . Sie wartet bis die Suppe kocht. d) I m Nebenzimmer stimmte der Nachbar sein Klavier. wiegen a) Die b) Das c) Die d) Das Mutter . Wellen . die Kähne der Fischer. wo früher die Landkarte hing. b) Dank unermüdlicher Forschungsarbeit können unsere Ärzte immer mehr Krankheiten heilen. .368 MORFOLOGIA c) Auf der Treppe begegnete er seinem früheren Kollegen Max. la imperfectul hängen A. „Siehst du ihn nicht?" j) Die Mutter kocht das Essen in der Küche. Ich sehe sie nicht mehr. . . . e) Wasser kocht bei 100° C. dann nimmt sie den Topf und stellt ihn auf einen Tisch. . antwortete Paul. Paket . das kleine Kind in den Armen. . . 10 kg. Completaţi propoziţiile de mai jos cu forma potrivită indicativ : a verbelor date. 4. f) Die Mutter kommt ins Zimmer und hängt ein Bild an die Wand. . d) Nach langer Trockenheit erfrischt ein Regen die ausgedörrte Wiese. eine Landkarte. funcţia tranzitivă şi intranzitivă a verbelor tipărite cursiv : a) Die Verletzung heilte wider Erwarten schnell. das Gemälde an die Wand. în textul de mai jos. ungefähr 3 kg. f) Eine gute Köchin kocht gute Speisen. . . d) Dort . E s . Ottos Schwester. . a) Das schöne Gemälde von Grigorescu . und die Mutter tadelt ihn. mit dem er einige Minuten sprach. g) Ich bin sehr vorsichtig. . . . . Gepäck war zu schwer für das Kind. e) Die kleine Marie. Definiţi. B.

din textul de mai jos: Zu Hause wußten sie schon alles. . 24 — Gramatica practică a limbii germane . 6. Bătrînul tîrî legătura de vreascuri pînă la coliba sa. Diese Blumen verwelken sehr schnell. Sie hatten. denn noch gestern hatten sie nur Geringschätzung gehabt für Diederichs Rolle im Prozeß. Aici atîrna un tablou. imperfective şi iterative: a) b) c) d) e) f) g) Das Kind war krank. Die Schwestern standen etwas betreten d a b e i . mich. im Vestibül auf das Ende der Verhandlung gewartet u n d sich von Meta Harnisch erzäh­ len lassen. Vîntul mişcă firma încoace şi încolo. . . was vorging. Cîinele latră şi sperie copilul. în verbe perfective. Frau Heßling umarmte ihren Sohn unter stummen Tränen. Copilul se sperie şi începu să strige tare. Die Mutter streichelte das Kind u n d gab ihm eine Tafel Schokolade. ihn tief. Der Student sitzt am Tisch und liest ein interessantes Buch. Emil cîntări pachetul în mînă. . nahm ein Buch und wartete. alle drei. E r läuft den ganzen Tag. Kind . Michelangelo a creat opere nemuritoare. 7. .• \ EXERCIŢII 369 erschrecken C. Der Großvater legte sich ins Bett und schlief bald ein. Postul de radio Bucureşti transmitea zilnic veşti de la campionat. Croitorul îmi întoarse costumul cel vechi. und a m Abend ist er dann todmüde. Grupaţi verbele tipărite cursiv. . slabe şi neregulate. apoi îl vîrî în servieta lui. . verbele la imperfect : 5. Otto atîrnă h a r t a de perete. vor dem Tier. Aussehen . Scoateţi pe trei coloane verbele tari. Pădurarul ascuţi bine toporul şi merse apoi în pădure. Guvernul trimise o delegaţie în străinătate. E s lag im Bett und schlief. Străinul se adresă prietenului meu şi-1 rugă să-i arate drumul. E r setzte sich an den Tisch. Tatăl meu lucră şi lucră şi economisi bani pentru o casă. Mama legăna copilul pînă adormi. a) b) c) d) Das Das Sein Wir Erlebnis . . . über seine Worte. Traduceţi în limba germană folosind a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) Abia tîrziu îl înduplecă (el) să vină cu noi.

d) Tata îl vede pe bătrîn. Completaţi propoziţiile următoare cu pronumele reflexiv corespunzător: a) E r unterhält . ia o haină din dulap şi i-o dă. Conjugaţi la indicativ prezent verbele de mai jos: sich kämmen. . 9. sich freuen. zu Hause von deiner Mutter. Aber Diederich. . 10. u n d er erklärte ihnen. . laufe heute im Wettspiel. mit dem neuen Plan vertraut. dar nu găseşti soluţia. verlasse den Hörsaal. Azi e ziua ei de naştere. c) Du verabschiedest . i) Ce ţine el în mînă ? — Un buchet de flori. (H. rufe den Bruder. ließ Wein zum Essen auftragen.370 MORFOLOGIA die sich nun als glänzend erwies. mit seinem Freund. e) (Tu) Dai totdeauna prietenilor tăi fructe din grădina t a ? f) Medicul intră (betreten) în camera de consultaţie. sich interessieren. fahre am Sonntag aufs Land. nehme heute den Regenmantel. Traduceţi în limba germană : a) T u socoteşti. c) Dan aleargă repede în grădină şi duce (tragen) coşul în casă. h) Vînzătorul îi dă lui Dan pachetul şi acesta părăseşte mulţumit magazinul. . . . g) Nu-1 văd pe Radu. — Cui i-1 dă ? — î l dă cu siguranţă colegei noastre Hilda. b) Ich mache . gebe dem Bruder das Buch. in der schönen Vergeßlich­ keit des Sieges. arbeite schon zwei Stunden. sich anziehen 11. lese das Buch bis Sonntag. der heutige Tag sichere für alle Zeit ihre gesellschaftliche Stellung in Netzig. b) El deschide uşa camerei şi răsuflă u ş u r a t : prietenul său aşteaptă încă şi citeşte un ziar. sehe dort schöne Blumen. Mann) 8. El ţine în mînă o seringă. — Nu-1 vezi ? Este în grădină şi încarcă legume în căruţă. . Treceţi propoziţiile următoare la toate persoanele indicativului prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich begrüße den Lehrer.

Ich . Sie freuen . . Der Trainer unterhält . Wir . Completaţi propoziţiile a) b) c) d) Du . e) De ce nu mai vine Emil la tine ? E bolnav sau v-aţi certat ? f) Maria ceru vînzătoarei o bluză albă şi u n a bleu. neulich angesehen ? Merkst du . h) Vino repede. . . . . N-au întîrziat. Die Kinder verabschiedeten . . j) Hans îşi cumpără o pereche de şosete. auf dem Platz. . mit den Sportlern. de aceea acum mă grăbesc. Die Arbeiter versammeln . der Junge auch einen Fotoapparat ? germană: 14. in der Schule immer für Leichtathletik {sich interessieren). I h r interessiert . g) Ieri am întîrziat. iar eu îmi cumpăr mănuşi. für diese Sportler. .d) e) f) g) h) i) Wir versammeln . . . Bücher immer in derselben Buchhandlung ? Wünscht . k) Grăbeşte-te! Este tîrziu. Auch der Großvater findet mich . următoare cu verbele din paranteză la imperfect: 12. immer alles genau ? Kauft ihr . îi spuse t a t ă l fiului său Petre. im Sommer über das schöne Wetter (sich freuen). . E a se decise pentru cea albă. . d) îmbracă-te repede. . . . Completaţi propoziţiile a) b) c) d) e) /) Welchen Film hast du . 15. kann mich die heiße Sonne nicht finden. im Hörsaal. . . gern Bilder an ? Überlegt ihr . auf der Straße von ihren Eltern. . . Ich sitze in den Ästen des alten Kirschbaumes und esse Kirschen. . . c) E u îmi aprind acum o ţigara. căci aparatul de fotografiat este bun. . b) Cele două fete se bucurau. . i) Alexandru se bucură. . gestern im Stadion (sich versammeln). über den Sieg ihrer Mannschaft. întîrziem şi Andrei ne aşteaptă în parc la ora 10. . . . . . . E l se grăbeşte. Traduceţi în limba a) Andrei se îmbracă repede. lebhaft mit deinem Freund (sich unterhalten). leicht die Telefonnummern ? Siehst du . . de mai jos cu pronumele reflexiv la dativ: 13. E r . . Trebuie să ne grăbim. Hier. Treceţi verbele tipărite cursiv la imperfectul indicativ: Die roten Kirschen im Garten beginnen~dunkler und süßer zu werden.

căci mama i-a cumpărat o păpuşă mare. über unsere Köpfe hinweggeflogen und . Großvater steht schon vor der Gartentür. . . er vergißt mich sicher hier. sie zusammen in den nahen Wald gegangen. . 17. Traduceţi în limba germană. sich inmitten einer Sumpfwiese niedergelassen. Jeden Mittag denke ich. kennen. gj Ich . Ich will mich lieber ins Heu legen als auf das Feld gehen. Covjugaţi următoarele verbe la perfectul indicativ : gehen. . aber der Jäger .372 MORFOLOGIA hier nicht. . . gestern einer Besprechung von Eehrern beigewohnt. ihnen zwei Frauen begegnet. b) Er . Acesta îşi mişca nervos trompa încolo şi încoace. T i n k o ? " (Erwin Strittmatter) 16. „Tinkoo. Aber er vergißt mich nicht. begegnen. Tinkoo!" J e t z t muß ich gehen. . Tinkoo!" Der Großvater ruft mich. Unchiul său a cumpărat un aparat şi i 1-a dăruit de ziua lui de naştere. h) Gestern . sich bei einem Bauern nach dem richtigen Weg erkundigt. . Seine offene Weste hängt von seinen Schultern wie die Flügel eines Vogels. . . . e) î n raionul pentru instrumente muzicale erau felurite aparate de radio. wir auf dem Felde gewesen. . Ich bin eine Arbeitskraft. aufmachen. ij Ein Storch . . den Felsen erreicht. b) Acolo era şi un elefant. „Tinkoo. . den kleinen Anton im Ferienlager kennengelernt. d) Maria îmi arătă cărţile sale. „Wo bist du. wissen. Puneţi verbele la imperfect: a) î n grădina zoologică am văzut diferite animale sălbatice. . Avea o bibliotecă frumoasă. d) I m Walde . ihm nach­ geklettert. . Completaţi propoziţiile cu auxiliarele fahren. sich haben sau sein pentru a forma perfectul: a) Mircea . reuen 18. Mi-am cumpărat unul. lernen. . f) Das Tier . f) Fetiţa se bucură. . e) Ein Unbekannter . mit ihm schnell Freundschaft geschlossen. c) Prietenul meu Andrei îşi dorea un aparat de fotografiat. c) Eines Tages . . Am plătit la casă şi am luat aparatul. . . . .

. . Arzt . Abend . und . . (sich freuen). . 19. sich gut . die Wunde geheilt. (kaufen). . Schnee . . . . . i) Gestern . . . sehen). . . Ast des Baumes . . . sehr gut Deutsch . die Bücher . . . (sich besorgen). auch vorige Woche mit demselben Schofför gefahisn. . . (nehmen. . Ihnen das Buch . 20. er ins Dorf geritten. Reiter . . . . . . . . . kommen). . . . f) Der Onkel . . . . . das Wasser getreten. j) Ich . . ihm bis zum Theater gefolgt. . . die Wäsche auf dem Boden getrocknet. . . schnell geheilt. zu Hause . in den Park .. . . einen schönen Film . (versprechen). wir einen Ausflug aufs Land gemacht und . . . Sonne . . .. Completaţi cu haben sau sein: a) Der Der Der Ich c) Der Die d) Das Ich e) Der Am f) Die Die g) Der Wir h) Die Der i) Die Die P Junge . . . mich zum Bahnhof gefahren. . Wäsche .EXERCIŢII 373 j) Die Kinder . b) Peter . sich erholen). . den ganzen Tag gespielt. Musik . . Mutter . Mathematik . dem Neffen einen Fotoapparat . gestern nach Braşov . d) Kurt . . ins ÎZimmer getreten. (lernen). . sie dann froh nach Hause gekommen. am Meer . . . und am Abend . . . . der aus der Provinz (be­ suchen.. k) Sonntag . . sich auf dem Eis den Fuß gebrochen. . . und . wir im Kino . ich meinen Freund . . Schofför . I) Die Fltern . . . . . . . . k) Frich und E v a . . . . und . (bei­ bringen). . . . und . seinem Freund die deutsche Umgangssprache . . (sein. . hören). . c) Gestern . . in der Wärme des Bodens getrocknet. das wilde Pferd doch geritten. den Eltern nicht gefolgt. den Schnee geschmolzen. . . întrebuinţaţi verbele din paranteză la perfectul indicativ: a) Mein Freund . . g j Er die Fahrkarte schon gestern . . . Trauben . . . . (bleiben. . . . . . . . (fahren). erst spät am Abend zurückgekommen. . . . . m) Otto . gehen). . (sein. . die Trauben gereift. h) Peter über das Geschenk sehr . Wunde . . gebrochen. . . in der Sonne geschmolzen. in der Sonne gereift. (studieren). Kind . . . e) Der Vater . Schwimmer . . . . . . Frühling:ssonne . . .

374 2 1 . . f) E r gab gleich ein Telegramm an seine Frau auf. nachdem er den Brief (schreiben). Traduceţi în limba germană. folosite la mai mult ca perfect: a) Dan ging auf die Post. nachdem dieser aus der Schule (kommen). e) Am venit la tine ieri. după ce l-am chemat la telefon de două ori. am mers la t e a t r u cu prietenul meu Radu. g) Dan spielte mit seinem Freund Schach. nachdem er die freudige Nachricht (erhalten). după ce t u plecaseşi. b) Erika besuchte ihre Freundin Emilia. . folosind în a doua propoziţie verbele la mai mult ca perfect: a) Acest sportiv a ieşit învingător la ultimul concurs. h) Trenul a sosit cu o întîrziere de 25 minute. c) E r kam zum Bahnhof. 23. . ea ne-a invitat pe toţi la ea. Acolo am coborît şi am mers pe jos pînă la fîntina arteziană. (vorbereiten). . Completaţi cu verbele din paranteză. căci s-a antrenat foarte bine. als der Zug schon (abfahren). d) Maria s-a întors acasă. c) Am dus cartea înapoi la bibliotecă. sich zu Hause sehr gut . e) Mircea antwortete in der Stunde richtig. după ce am citit-o. nachdem diese von ihrer Reise (zurückkommen). apoi a plătit şi a plecat. b) Erich a venit la mine. c) Am mers cu automobilul pînă la Casa Scînteii. b) (Eu) l-am dus cu automobilul meu prin oraş şi le-am a r ă t a t noile cartiere. Am aşteptat în sala de aşteptare şi am citit cîteva ziare de azi. după ce a cumpărat totul. g) N u am găsit cartea la biblioteca facultăţii şi m-am dus de aceea la biblioteca Academiei. denn er . f) Pentru cine ai cumpărat aceste flori ? Ee-am cumpărat pentru Erika. d) Cu cine ai fost la cinema? — N-am fost la cinema. MORFOLOGIA respectând timpul dat: a) Duminică au venit la Bucureşti bunicii mei. e) Clientul a comandat chelnerului o friptură şi o sticlă de bere. 22. . El a mîncat şi a băut. Traduceţi în limba germană. Azi e ziua ei de naştere. mit dem ich in Bukarest (studieren). d) Gestern traf ich meinen Freund.

vara aceasta. helfen. b) Un ciclist al clubului nostru va lua parte la întrecerea de mîine. 26. besichtigen. c) î n vacanţa de vară voi merge la mare şi voi lua cu mine undiţa. und des Sozialismus! c) Man (vergessen) nie. Badet ihr täglich im Meer? Am Abend gehen unsere Studenten gern am Meeresufer spazieren. d) Ce limbă străină veţi studia dumneavoastră ? — (Eu) Voi studia germana. Traduceţi în limba germană : a) Echipa noastră va cuceri sigur un loc mai bun în clasament. sich erholen 25. 27. daß unsere Vorfahren für das Wohl unseres. Conjugaţi următoarele verbe la viitorul indicativ : vorlesen. Conjugaţi la viitor: a) Ich vergesse meinen Freund nicht. 28. I m Sommer erholen sich die Studenten im schönen Erholungsheim. Treceţi propoziţiile următoare la viitor: a) b) c) d) e) f) Diese Arbeiter verbringen ihren Urlaub im Gebirge oder am Meer. întrebuinţaţi verbele din paranteză la conjunctivul prezent: a) Es (leben) unser geliebtes Vaterland. e) Ce sport veţi practica în vara viitoare ? (Eu) Voi învăţa înotul. anrufen. E r verbringt zwei Wochen in der Moldau. Volkes gekämpft h a b e n ! d) Der Student (lernen) so. daß er die Prüfung gut besteht! e) Der Student lonescu (mögen) am Nachmittag zu mir k o m m e n ! / ) Man (nehmen) dreimal täglich je zwei Pillen! . die Sozialistische Republik Rumänien! b) Jeder Mensch (stellen) seine ganze Kraft in den Dienst des Friedens.EXERCIŢII 375 24. b) Ich nehme an der Versammlung teil. Die ausländischen Touristen besichtigen das interessante Museum.

plural şi forma de politeţe) : a) (lesen) den Text noch einmal vor ! b) (gehen) in den Lesesaal und (holen) die deutschen Zeitschriften! c) (geben) der Freundin die Übersetzung und (helfen) ihr bei der Übung ! . . . Treceţi verbele de mai jos la imperativ: zurückbekommen hätte. verläßt. . . f) Wenn ich Zeit gehabt hätte. f) Wenn er Zeit hätte. (geben). Tage 3 9. gibst auf ihr legt ab. c) Wenn du dich ein wenig beeilt (sich verspäten). . (lernen). . er dich . wir . . d) Wenn die Freunde uns besucht (sich freuen). . . . verlaßt. (statt­ finden). b) Wenn er in der Stadt wäre. . a) b) c) d) e) f) du lernst. ich das Gedicht auswendig ich zu ihm . . (machen). d) Aber Otto. . . sitzt. . ich ich auch meinen Großvater in hättest. . . . sprecht. . . sprichst. (anrufen). (besuchen). haltet Sie lernen. . geben auf 32. er den Text noch einmal cc>uber . . . . . . Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din paranteză la mai mult ca perfec­ conjunctiv: tul a) Wenn ich meinen Fotoapparat ihn dir bis Montag . sitzen.. hätten. bereiten sich vor. der Ausflug . bereitest dich vor. . . .. . Predeal .(ab­ schreiben). du .. . . er weniger Fehler .376 MORFOLOGIA 29. sitzt. 31. . b) Wenn ich Zeit gehabt hätte.. (fragen). . . .. . . . .. sprechen. ich ihn dir für ein paar (geben). . . .. . nicht . . e) Wenn heute das W e t t e r schön wäre. b) la condiţional prezent: paranteză a) Wenn ich einen Fotoapparat h ä t t e . . . . bereitet euch vor. . . c) Wenn er sorgfältiger schriebe. Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din a) la conjunctiv imperfect (dacă este cazul). wenn ich es wüßte. ich dich nicht . . . gebt auf Sie legen ab. . hältst ihr lernt.. Puneţi verbele din paranteză la imperativ (singular. e) Wenn ich das Buch gehabt hätte. sehr . . (gehen). . halten du legst ab.

im Herbst immer meinen Regenmantel . . . c) Alle . die Tür . Sie mir noch eine Tasse Tee . beugen) c) Der Lehrer ermahnt den Schüler: „ . (aufmachen. . . der Arzt die Temperatur . . vorwärts! . . ! . dann Sätze im Imperativ \" (über­ setzen. ! (teilnehmen) an dem Fest . g) Mit Hilfe eines Thermometers . . .. . (Spazieren­ gehen). (teilnehmen). . (anrufen). . den T e x t ! . . . . . . .. . e) An welcher Haltestelle . . (aussteigen) ? f) Der Kranke . . ! (fragen) mich heute nichts ! (anrufen) mich um drei Uhr . . (mitnehmen). . . am Ausflug ins Gebirge . anziehen). . . die Knie \" (laufen. . 34. herausschreiben. Sie mir auch etwas Butter f . . . . und . (feststellen). . . . ihr . . .EXERCIŢII 377 d) heute e) f) g) h) i) j) (fahren) jetzt schnell nach Hause und (wiederholen) das Lied für abend! (sich setzen) auf den Platz und (warten). . Completaţi cu verbele din paranteză la imperativ : a) Der Gast bittet den Kellner: „ . eingießen. i) Hans . ich meine Kollegen . b) I m Sommer . . . . die Adjektive ! . . . d) Vor der Vorlesung . ! . . die Arme ! . .•. . . . . alle unbekannten Wörter . sauber! nicht so tief über dein Heft! . . . bilden). . . . (wiedersehen). nicht die Übungen für morgen \" (schreiben. . . . . . . j) Ich . bringen.. . h) Otto . hinausgehen). wir noch ein wenig im Park . bis wir beginnen ! (ablegen) alle Prüfungen bis Montag . c) la perfect: paranteză a) Mein Freund . .. . . Completaţi cu verbele din ' a) la prezent. seinen Mantel . . . unterstreichen. . vergessen) d) Der Lehrer sagte den Kindern : . schnell . . . . jetzt . .. . . machen) b) Der Turnlehrer befiehlt den Schülern: . . . . ! 33. . ! (aufmachen) jetzt alle Fenster . . . . heben. und verläßt den Saal (aufstehen. . . . . b) la imperfect. mich heute aus der Stadt .-. . . . sich beugen. . .. schnell . Sie dann die Rechnung \" (geben. S i e mir noch zwei Brötchen! . (aufstehen). . .

müssen). V a) b) queren c) d) e) f) g) h) . . . Traduceţi în limba germană: MORFOLOGIA a) Studenţii grupei noastre participă duminică la o excursie. b) Nu vă urcaţi în acest t r a m v a i ! Urcaţi-vă în troleibuzul 8 8 . wollen). Diesen Film . . denn das Wasser ist zu kalt. . JJ Kr . . '""38L Completaţi propoziţiile de mai jos cu verbele modale din paranteză-la prezent: • a) Der Student Paul Q&(1 einen Text aus dem Deutschen ins R u m ä nische übersetzen (sollen).. gut übersetzen (können). acela trece pe lîngă stadion. . e) Ich fragte meinen F r e u n d : . . man auch nächste Woche sehen (können). . . man nicht baden (können). vreau să-ţi povestesc ceva interesant.378 35. . man ablegen (müssen). . . . aber ich . . . . .. . Diese Übung . Diese Prüfung . h) Paul . . g) Ihr . die Autos nicht zu schnell fahren (dürfen). . einen langen Aufsatz schreiben (können. . um 10 Uhr wieder zu Hause sein" (können. c) Er . e) Vreau să-1 sun pe prietenul meu la telefon. Dieses Buch . Heute . Er antwortete : „Ich . i) Wir . d) I n der Stadt . . f) Scuză-mă că te-am deranjat. . vino să mă iei (abholen) deseară de la birou. morgen auf den Bahnhof gehen (sollen). P a r t i ­ cipi şi t u ? Te rog să mă suni mîine la telefon. Diese Blumen . . . du heute mitgehen?" (können). man die Straße nicht über­ (dürfen). man machen (sollen). . f) E r . . . es erst lesen (kön­ nen. er . heute nicht Schlittschuh laufen. . . . dar trebuie să-ţi comunic ceva im­ portant. denn wir . g) Euaţi receptorul şi formaţi numărul. . . . . müssen). Bei rotem Eicht der Verkehrsampel . . Completaţi cu verbele modale din paranteză la prezent şt apoi tradvtceţi : . . . 3 ^ . . er doch ein Wörterbuch benutzen (müssen). . . . c) Cobori şi tu la această staţie ? d) Deseară îl revăd pe prietenul meu din tinereţe. die Übersetzung gut machen (wollen). man nicht in der Sonne lassen (sollen). aber bei der Übersetzung dieses Textes . . mir das Buch noch nicht geben. die Fenster noch nicht öffnen (dürfen). Hier . man lesen (müssen). h) Te rog. . man nicht laut sprechen (dürfen).

. . d) Peter . . wollen). . . d) Maria nu are voie să meargă la teatru. 39> Traduceţi. (müssen). . . . du auch mitkommen ? d) Andrei . . . . pentru că trebuia să viziteze un bolnav. Treceţi verbele modale din propoziţiile următoare la perfect: Darfst du mit ihm ins Kino gehen? — J a . du um 7 Uhr zu mir kommen ? — J a . . wir . e) . morgen das Museum des Dorfes besichtigen. doch da er keine Tinte mehr hatte. Auch ich . fleißig lernen. . zu Hause bleiben. . du schon gut Deutsch sprechen ? — Nein. aber ich kann nicht. . ^ z. . e) Medicul îl puse (lassen) să cheme un taxi. denn er will das Buch unbedingt finden. . noch nicht. ich wieder zu Hause sein. . m. . . . . . er . c) Pot scrie această scrisoare. ich dieses Buch nicht in der Bibliothek finden . . . b) I n der Stunde . . ich habe noch Fieber. . . er auch mit uns ins Theater gehen . aber ich . . es vorher gründlich studieren . . müssen). . . ihr immer aufmerksam sein! c) Ich . . b) Peter trebuie să vină deseară la mine. . . können. . sehr gut Schach spielen. . . dar abia la ora 7. . es auch lesen . heute .. Completaţi cu verbele din paranteză la perfect şi traduceţi: a) . b) Wir spielen das Theaterstück „Mutter Courage" .ur Vorlesung gehen . . . . müssen). . . denn viele Studenten . (wollen. . . . . ? Ja. fiindcă trebuie să scriem pentru mîine o compunere. . aber um 9 Uhr . c) Gestern . aber er . (wollen. heute nicht ins Theater gehen. şi treceţi apoi xay la imperfect o) la perfect propoziţiile: a) Maria şi Monica vor să meargă la conferinţa profesorului Müller. b) Peter muß um 8 Uhr in die Bibliothek gehen. . . einen Brief schreiben . . du mich begleiten ? — Nein. nicht . . . ich um 10 Uhr in der Bibliothek sein. . . (können. . . . . ich noch nicht ausgehen. f) . . .EXERCIŢII 379 Completaţi cu un verb modal potrivit: a) Marie . Sie . . . . dieses Spiel lernen.. denn er . ich darf. . .. er in den Papierladen gehen . . . g) Heute .

dar nu p u t u să mai găsească bilete. Sie fahren mit dem Zug oder mit dem Autobus. E r geht heute nicht ins Theater. Vreau să încerc mîine.380 MORFOLOGIA c) Ich kann nicht so lange vor dem Kino warten. b) Otto vru să meargă cu acceleratul. d) Wollt ihr an dem Wettspiel teilnehmen ? — J a . Wir lesen die Bücher bis Dienstag. dar nu pot astăzi. Traduceţi în limba germană : a) Prietenul meu a vrut să-mi trimită fotografiile. c) Funcţionarul n-a p u t u t să-i dea nici o informaţie. Wir wollen die Ausstellung besuchen ! imperative. denn wir dürfen das Zimmer nicht verlassen. wir wollen. 44. aber sie kann nicht. 3 . denn sie muß eine Übersetzung machen. a trebuit să o caut la librăria „M. Transformaţi propoziţiile afirmative sollen: Model: Ich gehe in den Hof. Wir beeilen uns. e) Darf Else ihre Freundin besuchen ? J a . hören jetzt ein wenig Radio. singen jetzt einige deutsche Volkslieder. sie darf. . d) Vreau să-ţi trimit cartea. aber wir können nicht. f) "Nu ştiam că ai vrut să-ţi cumperi această carte. gehen mit diesen Touristen ein wenig spazieren. de aceea nu are voie să plece la mare. E r holt die Landkarte. folosind verbul wollen a) b) c) d) Wir Wir Wir Wir gehen gleich ins Stadion. 43. £sks^rietenul meu a fost bolnav. Transformaţi propoziţiile afirmative în propoziţii Model: wir besuchen die Ausstellung. Wir husten noch stark. Eminescu". Soll ich in den Hof gehen ? în propoziţii interogative cu ajutorul verbului a) b) c) d) e) f) g) h) Ich spreche nicht mit ihm. 42. Ich fahre um 10 Uhr in die Stadt. g) Nu am p u t u t găsi cartea la librăria nr. dar n-a p u t u t . Sie übersetzt den langen Text ins Rumänische.

in Deutsch (prüfen). . . . B. . von allen Studenten richtig . . ( . Treceţi verbele din paranteză: A. jetzt . . . von allen Studenten . hier von der Ampel . . . ) (besorgen). . . ( . Die Theorie . . . Treceţi verbele din paranteză la viitorul I indicativ pasiv: I n Bukarest . noch viele Wohnblocks (bauen). . . . ( . von dem Professor . . . ( . . d) Die Theaterkarten . 48. (prüfen). immer mit der Praxis . . . 4'5A Treceţi verbele din paranteză la prezentul indicativ pasiv: i) b) c) d) e) f) g) h) (bauen). . ) (bringen). . . . . von einem guten Uhrmacher . Dieses Haus . Die Studenten dieser Gruppe . . von Professor Müller gestern . g) Wir laufen ein wenig Schlittschuh. ( . ) (halten). . . von dem Lektor . (regeln). . . . . . b) Dieses Buch wird übersetzt. . . . von Otto schon vorgestern . viele neue Wohnblocks . . . . la perfect a) Das Gepäck . von dem Träger ins Abteil . (umbauen). In diesem Werk . . c) Der Vortrag . . Dieser Text . aus dem Text . . . Der Verkehr . . e) Die Kontrollarbeit . Formaţi diateza pasivă a stafii (cu ajutorul verbului seinj: a) b) c) d) a) Die schwere Aufgabe wird erfüllt. (übersetzen). Die Produkte unsere -Landwirtschaft .EXERCIŢII 381 e) Wir tanzen am Abend im Klub. . . . ) (beantworten). ) (reparieren). . auch Autobusse (herstellen). . Diese Frage . . . . . . c) Die Staatsoper wurde bereits eröffnet. In unserer Stadt . (beantworten). von den ausländischen Tou­ risten (besichtigen). . la imperfect] indicativ pasiv. (verbinden). . . . . . . f) Wir spielen Tennis. . ( herausschreiben). . ^J 47. . e) Die Sehenswürdigkeiten der Stadt . . f) Die Fragen zum Text . Die Studenten . . . . ( . ) (kontrollieren). . in viele Dänder Europas (exportieren). jetzt ohne Wörterbuch Alle neuen Wörter . . . b) Meine Uhr .

gj.. Sadoveanu. d) I m Lab Oratorium unseres Institutes können verschiedene Ver­ suche durchgeführt werden. . c) Dieser Text muß noch einmal gelesen werden. . sie mit der Arbeit des Klubs . (helfen).J Traduceţi în limba germană : a) Această casă a fost construită într-o lună. an dieser Vorstellung . b) Operele lui Goethe au fost traduse în limba română. carte-a fost tradusă de u n tînăr scriitor. Formaţi infinitivul kaufen. . . . c) Mein Vater h a t uns versprochen. Die Fahrkarten werden bestellt. übersetzen. c) Acum se traduce în limba germană un nou roman al lui M. 52. lesen. pasiv (prezent şi perfect) al verbelor : 49. . Traduceţi în limba română : a) Heute muß diese Frage gründlich besprochen werden. etwas über die Arbeit in der Fabrik . (aufstehen. . . I 51. g) Unchiul fu condus la gară de nepotul său. . b) Die Besucher haben den Kulturleiter gebeten. Deine Bitte wird jetzt erfüllt. Das Fenster wurde geöffnet. fjJJ Această. b) Diese Krzählung kann ohne Wörterbuch übersetzt werden. e) Sie haben die Möglichkeit. . (erzählen). (kaufen). d) Else muß ihrer kranken Mutter . waschen. Alle Einkäufe wurden gemacht. ea va fi tipărită în acest" an. ihnen ein neues Buch . verlassen). d) Studenţii grupei noastre vor fi examinaţi abia mîine. . (teilnehmen)... Noul său volum de versuri a fost premiat.382 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) Diese breite Straße wird asphaltiert. bringen. f) Der Vater h a t den Kindern versprochen. {bekanntmachen). und das Zimmer für zwei Stunden . zeichnen 50. Completaţi cu infinitivul (cu sau fără zuj al verbelor din paranteză : a) Das kranke Kind darf heute . . .

j) E s ist wichtig. k) Es ist sehr interessant. (lösen). fremde Länder . . finden. Dieses Gedicht <At zu übersetzen. i) Der Direktor beschloß. . Die Arbeit t/j£ fortzusetzen. Şi el vrea să vadă acealtă piesă. für Dienstag zu lernen. I) Hans geht ein Heft . (kennenlernen). lachen. . und will dann die Übung für morgen . zu schreiben. 54. vorbeşte prea încet. Die Studenten t)w* diesen Aufsatz zu schreiben. — Pot să vă ajut ? întrebă Peter. Formaţi participiul fragen. e) Otto se bucură mult să-şi revadă prietenul. . . (kaufen. . untergehen. rauchen. schreiben). eine schwere Aufgabe . singen. im Klub verschiedene Zirkel . Dieses Gedicht £fyt. Traduceţi în limba germană: a) î l văd venind. zu untersuchen. 53. blicken. Der Ingenieur^ <y$ diese Arbeit fortzusetzen. Der Mechaniker bfi\ diesen Motor zu untersuchen. . încerc de o oră să găsesc o soluţie. c) Bătrînul spuse: — Sînt obosit. kommen. Nu poţi să-1 primeşti ? E u n-am voie să ies. dar nu-1 pot înţelege . lächeln . stehen. d) Vrei să mergi cu mine la muzeu ? Acolo sînt multe lucruri intere­ sante şi frumoase de văzut. Mă aşez puţin aici. . ankommen. (teilnehmen). Completaţi cu haben sau sein la prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) Dieser Aufsatz W . . (orga­ nisieren). . (sprechen). an dieser Kundgebung . fgJJVom încerca să-1 sunăm la telefon pe Andrei. b) î l auzi vorbind ? — Da. . warten. Sie i?ß\ dieses Gedicht zu übersetzen. Dieser Motor MT. I al verbelor de mai jos : 55. h) E s ist mir gelungen.EXERCIŢII 383 g) Der Lehrer läßt die Schüler viel deutsch . . Vă ajut cu plăcere să duceţi geamantanul în com­ partiment. f) Problema e grea. vorbeigehen. . .

.384 MORFOLOGIA 56. . . . dem Professor (stocken). atributiv a) Das b) Die c) Der Studenten dort . . . . an der Blume auf und nieder (summen). . Mädchen ist meine Tochter (warten). auf ihren Sohn. Geschichten erzählen (fesseln). . . Inseln des Stillen Ozeans be­ suchen (bewohnen). . . . . Kinder (spielen). . . Menschen (warten). . Augen (schließen). Assistent fragte den Gruppenverantwortlichen nach dem . . . b) Die Antarktis war in den . . der so schön sang (lächeln). 57. Touristen wollen Predeal besuchen (ankommen). Kind ins Bett (schlafen). Schauspieler (glänzen). . . . B. . c) An der Haltestelle der Straßenbahn stehen viele . . . c) Der Mechaniker betrachtete . b) Mein Freund kann viele . . . Touristen beobachteten die . . . von seiner Reise (lachen). g) Die Mutter legte das . . . . h) Alle Studenten grüßen den . . Laboratorien der Akademie ziehen viele Wissenschaftler an (ausstatten). g) Die . . . die alte Maschine (grübeln). Brief liegt auf dem Tisch. Completaţi cu verbele din paranteză la participiul II folosit atributiv: a) Unsere Expedition wird die . . Folosiţi verbele din paranteză la participiul I: A. er liegt nur mit . . . d) Die kleine Else kam gestern . e) Ein . d) Die mit der modernsten Apparatur . im Korridor (schweigen). e) Ich wartete . . J a h r e n das Ziel zahlreicher Expe­ ditionen (vergehen). d) I m . (stellen). Lektor (vorbeigehen). . . . f) E r gab uns ein . . e) George Vraca war ein . Sonne (untergehen). nach Hause (weinen). . h) Eine Biene flog . Frage war sehr interessant. adverbial a) Die Demonstranten zogen am Ersten Mai . b) Der Student Paul antwortete . . Monat fahre ich zu den Großeltern aufs Tand (kommen). . . f) Die Mutter schaute . Beispiel (überzeugen). . 58. durch die Straßen (singen). . . (öffnen) Dies i h n ! f) Der Kranke schläft nicht. . . c) Die gestern . . Folosiţi cu funcţie atributivă participiul prezent al verbelor din paranteză: a) Der Alte beobachtete die . g) Mein Freund erzählte . (fehlen).

r) Mă bucur că aţi venit. o) Vrei să iei şi t u parte la serbarea noastră ? — Da. d) Din cauza vremii rele a trebuit să aştept două zile în acest oraş. s) Acest cercetător n-a ţinut seama de primejdiile ce-1 ameninţau. c) Oamenii vor cinsti întotdeauna pe curajoşii eroi. i) Ieri au fost fraţii mei la mine. Traduceţi în limba germană : a) Mulţi oameni curajoşi şi-au jertfit viaţa pentru progresul ştiinţei. Abia ieri am p u t u t călători mai departe. b) Pe la 1455 a tipărit Gutenberg prima sa carte cu ajutorul noii sale descoperiri. j) Mircea deschise cartea şi începu să citească tare şi clar. t) Prietenul meu avea intenţia ca după examen să călătorească î n străinătate. h) Acesta este textul ? — Da. p) Piesa aceasta a fost scrisă cu siguranţă de un mare artist. dar probabil a fost scurtat. ci şi-a continuat cercetările sale. E s t e foarte frumoasă. dar în trei minute pleacă. g) Trenul n-a plecat încă. n) Martin este un muncitor îndemînatec. I) Prietenul meu este u n excelent orator. f) După amiază mergem să ne plimbăm puţin prin parc. 25 — Gramatica practică a limbii germane . mi-am procurat biletele încă de ieri.EXERCIŢII 335 59. m) Am ascultat ieri o captivantă istorisire. iau şi eu p a r t e . k) Am lucrat toată săptămînă fără a pierde timp. Obişnuiesc să mă viziteze în fiecare săptămînă. Putem merge. e) Doresc să studiez dreptul la Universitatea Bucureşti.

adverbe de timp (Temporaldverbien heute. ca şi adverbele relative (Relativadverbien) [vezi I 67) — adică adverbe care îndeplinesc funcţiunea de pronume relative. vor. darum. acestea ocupînd un loc intermediar între adverbe şi pronume. — Adverbien der Zeit): Weise) : adverbe de mod (Modaladverbien adverbe de cauză (Kausaladverbien daher. adverbe. De aici rezultă împărţirea adverbelor în adverbe de loc (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) : hier. folglich. manchmal etc. morgen. — Adverbien des Grundes): I 3 î n cadrul capitolului de faţă se vor studia şi adverbele pronominale (Pronominaladverbien) {vezi I 49). in (=ein). dort. anders. — cum se petrece acţiunea: Ich lerne gern in der Bibliothek. Uneori. auf. iar astăzi sînt considerate prepoziţii: apar ca adverbe um. din altele conjuncţii. ob (=auf). möglicherweise.ADVERBUL (Das Adverb — Das Umstandswort) I 1 I 2 Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată o caracteristică a unei acţiuni. sonst etc. — din ce cauză se petrece acţiunea : Ich gehe darum oft in die Biblio­ thek. graniţa dintre adverbe şi prepoziţii. Din unele adverbe s-au format prepoziţii. — cînd se petrece acţiunea: Heute lerne ich. Astfel adverbele pot a r ă t a : — unde se petrece acţiunea: Hier lerne ich. zu au fost iniţial totuşi aceste prepoziţii mai I 4 . bei. sehr. besonders etc. Astfel: an. bald. aus. stări sau însuşiri. respectiv dintre adverbe şi conjuncţii (vezi K 3) nu este fixă. — Adverbien der Art und gern. überall etc.

wohin P. numai unele adverbe pot avea grade de comparaţie. seitwärts I li E x e m p l e : her.) Die Zeit ist um. hin.) Die Tür ist zu. traducîndu-se prea: Die Aufgabe war für das Kind zu schwierig. stromab . oben. bergauf.) 16 prin c) Zu apare ca adverb şi pe lîngă u n adjectiv sau adverb. nirgends' ~* * hinten. mişcarea într-o anumită î n t r e b a r e a : wohin ? direcţie. überall. (Timpul a trecut. rechts. ADVERBELE DE LOC (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) Adverbele de loc răspund la întrebările : wo ?. drinnen. nach und nach (treptat) nach wie vor (mai departe. Mein Freund ist äußerst gewissenhaft. — Haben Sie die Zeitung von heute ? Welches Kind h a t die Tür zugeschlagen ? Dieses da. dort. rückwärts. în întregime) auf und ab (încoace şi încolo) . aufwärts. în continuare) 15 b) în expresii fixe cu verbul sein: Der "Unterricht ist aus. î n t r e b a r e a : wo ? E x e m p l e : hier. woher ? Ele exprimă 1. vorwärts. . bergab . locul unde se petrece acţiunea sau starea arătată de verb. unten.ADVERBUL 387 a) în construcţii fixe c a : ab und zu (din cînd în cînd) durch und durch (de tot. (Cursurile s-au terminat. heim etc. pronume. stromauf. Wer wohnt dort oben? I 8 Adverbele nu se pot declina şi nici conjuga. Er verspätet sich zu oft. adjective şi alte adverbe: Sie arbeitet gem. (Uşa este închisă. I 7 Adverbele determină în primul rînd verbe dar şi substantive. links. draußen. 19 I 10 2. vorn(e). abwärts.

ieşirea. de I 12 3. î n toate aceste adverbe compuse. dorther. I 14 Intrarea a) her 4. hin her Adesea adverbele her şi hin se combină cu adverbul ein sau cu anumite prepoziţii pentru a exprima. urcarea. Multe adverbe care răspund la întrebarea woher sînt precedate de prepoziţia von. de exemplu: von außen. E! vine încoace. mişcarea dintr-o anumită î n t r e b a r e a : woher ? direcţie. von oben. V = vorbitorul . woher ?. überallher Exemple: anderswoher. trecerea. her şi hin determina nuanţa specială de mişcare spre sau dinspre cel care vorbeşte. de regulă. von unten etc. b) hin + ein = hinein : intrarea prin depărtare de vorbitor: (Ich blieb draußen. Er kommt her Merg încolo.ein = herein : intrarea spre vorbitor: Er kam (zu mir) herein. ca particulă separabilă pe lîngă verbe de deplasare ş. I 13 Cuvintele wo ?. daher. nach unten. de exemplu nach außen.388 MORFOLOGIA Multe adverbe care răspund la întrebarea wohin sînt precedate prepoziţia nach.) Er ging hinein. Adverbele her şi hin se folosesc. : her pentru a indica direcţia spre vorbitor. I 15 V 1 Ieşirea a) her + aus = heraus : ieşirea spre vorbitor: Er kam (zu mir) heraus. coborîrea. wohin ? sînt considerate adverbe locale. hin direcţia dinspre vorbitor: Ich gehe hin. a. conform înţelesului acestora : intrarea. nach links etc. irgendwoher.

b) hin + aus = hinaus: V *- ieşirea p r i n depărtare ţ l c h b l i e b d r i n n e n . ( I c h b l i e b o b e n . ) E r ging hinunter Trecerea a) her -+.ADVERBUL 389 de v o r b i t o r : hinaus. I 18 E r k a m (zu mir) b) hin + über = hinüber : t r e c e r e a p r i n depărtare de v o r b i t o r : (Ich blieb s t e h e n .über = herüber —*V : t r e c e r e a spre vorbitor: herüber. Observaţii 1. Compusele adverbelor her şi hin se întrebuinţează._^Z' hinauf: E r k a m (zu mir) herauf. ) E r g i n g hinüber. de vorbitor: hinauf. ) E r ging Urcarea a) her + auf — herauf V . de obicei. ) E r ging Coborîrea a) her + unter (sau ab) = herunter (herab) : c o b o r î r e a spre (herab). : u r c a r e a spre vorbitor: i ie h) hin -f auf: u r c a r e a p r i n depărtare (Ich blieb u n t e n . ca particule ale unor verbe compuse separ abil. heraus. de vorbitor : vorbitor : I 17 E r k a m (zu m i r ) herunter b ) hin + linier (sau ab) = hinunter (hinab) : c o b o r î r e p r i n depărtare (hinab). 119 . I c h gehe j e t z t Er kam dann hinein.

390 MORFOLOGIA I 20 I 21 I 22 2. vorüber. Ich antwortete sofort: „Herein!" Cu înţelesul contrar (ieşi bajul uzual: raus)! 1 23 afară!) se întrebuinţează hinaus ! (în lim­ Auf seine Frechheit h a t t e ich nur eine A n t w o r t : „Hinaus !" 5. momentul în care începe. Jemand klopfte. hinterher. Astfel se poate întîlni raus în loc de heraus (sau chiar hinaus). voraus. voran. verbul gehen cu hin (şi cu compusele sale). wie lange?. î n t r e b a r e a : wann ? . vorbei. Şi alte adverbe pot apărea ca particule ale unor verbe separabile. Wann kommen Sie zurück ? I 25 Din multe adverbe de loc s-au format adjective. runter în loc de herunter. se petrece sau se termină o acţiune. care se folosesc mai mult a t r i b u t i v : adverb außen dort hier hinten innen adjectiv äußer —> dortig hiesig —r hinter . Foarte frecventă este folosirea (într-o propoziţie eliptică) a lui herein! cu înţelesul intră! (ca răspuns cînd cineva bate la uşă). rauf în loc de herauf. î n limbajul uzual se întrebuinţează adeasea forme prescurtate ale compuselor lui her şi hin.* inner . cu her(şi cu compusele aces­ tuia). nohenher I 24 Unele dintre aceste adverbe (prepoziţie +<T < ^') se întrebuinţează as­ tăzi numai ca adverbe de timp: nachher. aufwärts. zurück E r ging an mir vorbei. wie oft? Ele exprimă 1. 6. vorher. seither. de exemplu: abwärts. Verbul kommen se combină. 4. de obicei. Uneori prepoziţiile cu care se combină adverbele her şi hin se p u n în faţa acestora.* • aduerb links oben rechts unten vorn(e) adjectiv -* —> link ober obig recht -». 3.unter —> vorder > \ —*• ADVERBELE DE TIMP (Temporaladverbien — Adverbien der Zeit) I 26 I 27 Adverbele de timp răspund la întrebările: wann?. ohne mich zu bemerken.

zuletzt. modul propriu-zis — adică felul în care se desfăşoară o acţiune I 32 sau se prezintă o stare sau o însuşire. jederzeit. früher. noch. demnächst. glücklicherweise. wahrlich. mehr. morgens. nächstens. nachts. damals. zweitens. wie sehr ? Ele exprimă 1. spät. in welcher Weise ? E x e m p l e : anders. bereits. (vor)gestern. nie(mals). zuerst. augenblicklich. bestens. wie stark ?. auf welche Weise?. zeitweise. bestens. sichtlich. lange. măsura. întrebările : wie viel ?. ewig. întrebarea : wie lange ? stets. jetzt. häufig. meistens. zweimal. inzwischen. dann. öfters. I 31 in welcher Weise ?. wieder. noch. jüngst. ziemlich. eben. weise. I 28 3 frecvenţa acţiunii întrebarea : wie oft ? Exemple: abermals. je(mals). nochmals. oft. schon. überhaupt. întrebările : wie ?. einst. vorher. vielmals. vorläufig bisher. viel. wohl (= gut) hoffentlich. wie stark ? E x e m p l e : etwas. wieviel ?. unlängst. I 29 Ca adverb de timp este socotit şi cuvîntul interogativ wann ? Multe I 30 adverbe de timp provin din substantive: substantiv der der der die der Morgen Mittag Abend Nacht Mittwoch adverb -» — * — * • -* —>• morgens mittags abends nachts mittwochs ADVERBELE DE MOD (Modaladverbien — Adverbien der Art und Weise) Adverbele de mod răspund la întrebările: wie?. selten. tropfen - 2. wenig.ADVERBUL 391 E x e m p l e : abends. seinerzeit. nachher. genug. früh. auf welche Weise ?. einstweilen. schließlich. heute. cantitatea. blindlings. erst. zuweilen mehrmals. endlich. (über)morgen. E x e m p l e : allezeit. drittens I 33 . (zu)künftig 2 durata acţiunii. einmal. gern. manchmal. immer.

o dorinţă. weshalb?. gradul. = Am mult de lucru. wahrscheinlich. etwa. de exemplu: adjectiv kurz schwer adverb —y kürzlich —*• scirwetlich adjectiv blind jäh adjectiv glücklich unbekannt adverb —*• blindlings — • yählings * adverb — • glücklichere»««« * —*• unbekannterweise Kürzlich machte ich einen Ausflug nach Predeal. wirklich. viel traducîndu-se prin mult şi sehr prin foarte dar şi prin mult. überhaupt. nicht. nämlich. = Sînt foarte mulţumit. adică o afirmaţie sau o negaţie. ja. wofür?. womit ? . doch. o proba­ bilitate sau o precizare. daß doch. o îndoială. beinahe. sogar. genug. -weise. = Cartea mi-a plăcut mult. nur. kaum. beinahe Cuvintele interogative wie'?. I Adverbul viel se foloseşte pentru exprimarea unei cantităţi. wenn doch. sicherlich. intensitatea. so ziemlich Observaţie I 35 Adverbele viel şi sehr se confundă uneori. unter welcher Bedingung? wodurch ?. Ich bin sehr zufrieden. keinesfalls. wohl. wie viel ? sînt considerate adverbe de mod. keineswegs. und zwar. zu welchem Zweck?. -lings. modalitatea. Das Buch gefiel mir sehr. ADVERBELE DE CAUZĂ (Kausaladverbien — Adverbien des Grundes) I 38 Adverbele de cauză răspund la întrebările : warum?. umsonst. gewiß. sehr. fast. vielleicht. durchaus. bloß. freilich. întrebarea : wie sehr ? Exemple : äußerst. unmöglicherweise. wes­ wegen?. wahrhaftig. überaus. höchst. o proximitate. nein. Ich habe viel zu tun. Ţ op 4. E x e m p l e : doch. übrigens. wozu?.MORFOLOGIA I 34 3. wahrlich. fast. Bei seinem Unfall ist ihm glücklicherweise nichts Ernstes zugestoßen. I 37 Multe adverbe de mod s-au format din adjective + lieh. Adverbul sehr se foloseşte pentru exprimarea unei intensităţi.

concesia. gegebenenfalls.ADVERBUL 393 Ele exprimă 1. hiermit I 43 Ca adverbe de cauză sînt socotite şi cuvintele interogative : warum ?. întrebările : wodurch ?. întrebarea : unter welcher Bedingung ? Exemple : andernfalls. întrebarea : mit welcher Einräumung ? trotzdem E x e m p l e : dennoch. weshalb ?. jedenfalls. hierdurch. womit ? Exemple : dadurch. deswegen. nötigenfalls. hierzu.I 44 ficare pe care ele o pot suferi. SCOpul. wodurch ?. daher. weshalb ?. womit ? COMPARAŢIA ADVERBELOR (Die Steigerung der Adverbien) Unele adverbe pot avea grade de comparaţie. weswegen ? Exemple : darum. instrumentul. dafür. de altfel singura modi. întrebările : warum ?. I 42 5. sonst I 41 4. damit. gleichwohl. zu welchem Zweck ? E x e m p l e : dazu. Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează la fel cu ale adjec­ tivelor întrebuinţate adverbial. wofür?. 2 . {vezi E 37) Pozitiv oft Comparativ öfter Superlativ am öftesten Anumite adverbe formează grade de comparaţie în mod neregulat: Pozitiv Comparativ Superlativ am ehesten bald eher am frühesten früher gern am liebsten lieber am meisten sehr mehr viel wenig am mindesten minder gut wohl am besten besser I 45 . Întrebările : wozu ?. weswegen ?. cauza unei acţiuni sau a unei stări. condiţia. hierfür folglich I «*« I 40 3. davon. deshalb.

spätestens. Pozitiv wenig Comparativ weniger Superlativ am wenigsten f 47 Uneori. demonstrativ sau relativ precedat • de o prepoziţie. I 50 î n funcţie de pronumele pe care le înlocuiesc. se referă numai la obiecte sau la noţiuni abstracte. frühestews. I 51 Adverbele pronominale. relative. sînt adverbe formate din rădăcina unor vechi pronume: da. hier. dort. El se formează din adverbul wo şi prepoziţia respectivă. hin. . höchstens super­ Iva adverbele compuse. superlativul nu primeşte nici o desinenţă: zumeist. des bessere« ( = besser) des nähere« ( = näher) I 48 Alteori — în special adverbele monosilabice — exprimă lativul printr-o formă în -ens : bestews. î n cele ce urmează. adverbial: adverbele exprimă comparativul prin aşa-zisul genitiv des öfteren ( = öfter). se inter­ calează între wo şi prepoziţie consoana r. her. zumindest ADVERBELE PRONOMINALE (Pronominaladverbien) Adverbele pronominale. woher ? etc.394 MORFOLOGIA I 46 Adverbul wenig are şi forme regulate. I 49 ADVERBUL PRONOMINAL INTEROGATIV (Das interrogative Pronominaladverb) I 52 Adverbul pronominal interogativ înlocuieşte pronumele interogativ I 53 was ? precedat de o prepoziţie {vezi însă I 54). în accepţia largă a cuvîntului. cu excepţia celor arătate la I 61. dacă prepoziţia începe cu o vocală. demonstrative. adverbele pronominale se împart în trei grupe: interogative. Prin adverbe pronominale în sens restrîns se înţeleg adverbe compuse care înlocuiesc un pronume interogativ. denumirea de adverb pronominal este folosită numai în acest sens restrîns. wohin ?. wo ?.

durch = wodurch wo + r + an = woran wo -f r + aus = woraus Wofür (în loc de : Fjjx^mtis) arbeiten und kämpfen wir alle ? Womit (în loc d e : I\>lit-^wu~s) fahren Sie in die Stadt. precedat de o prepoziţie (vezi 151).ADVERBUL 395 Adverbul pronominal interogativ = wo (+r) + prepoziţie zvo -f. samt. precedat de o prepoziţie. gegenüber.an //auf durch /x^Z-aus für wor gegen %z^l—*n NN^-über mit wo Yum nach hinter von vor zu Nu se pot forma adverbe pronominale cu prepoziţiile care cer cazul genitiv (vezi J 5) precum şi cu următoarele prepoziţii: außer. bis. ohne. b) pronumele personal er. mit dem Autobus oder mit der Straßenbahn ? Worüber (în loc d e : ţXhe*-~w~as) haben Sie gestern gesprochen ? Cele mai frecvente adverbe pronominale interogative s î n t : bei . seit I 54 ADVERBUL PRONOMINAL (Das demonstrative DEMONSTRATIV Pronominaladverb) Adverbul pronominal demonstrativ înlocuieşte a) pronumele demonstrativ neutru das folosit substantival. entgegen. intercalîndu-se consoana r. Adverbul pronominal demonstrativ se formează din adverbul da şi prepoziţia respectivă. nächst.bei = wobei wo -j. Adverbul pronominal demonstrativ = da ( + r ) + prepoziţie I 55 I 56 da -f durch — dadurch da + für = dafür da + r + auf —darauf . es. dacă prepoziţia începe cu o vocală. gemäß. sie. binnen.

was ich Ihnen gesagt habe. î n limbajul uzual se folosesc şi forme prescurtate ale adverbelor pronominale demonstrative. Sitzt d as Kind auf dem Stuhl ? — J a . Cele mai frecvente adverbe pronominale demonstrative sînt : /bei / durch /für /gegen -hinter -mit da4E^—nach -neben ^von s vor zu zwischen I 59 I 60 ]S[U s e indicate în 2Vw se este urmat . drauf. dazwischen se pot referi la persoane dacă este vorba de o parte dintr-un grup : Die Delegation bestand aus sieben Mitgliedern. accentul cade pe prepoziţie. davon. dar numai atunci.prono­ minal interogativ (vezi I 53). ADVERBUL I 62 I 63 PRONOMINAL Pronominaladverb) RELATIV (Das relative Adverbul pronominal relativ înlocuieşte pronumele relativ was (vezi F 102) precedat de o prepoziţie. es : dran. cînd ele înlocuiesc pro­ numele personal er. prepoziţie relativă I 61 Adverbele pronominale demonstrative.an /^auf xx^-aus dar^C^—in X\^-über ynm Nmter p 0 t forma adverbe pronominale demonstrative cu prepoziţiile I 54. darunter waren auch zwei Schriftsteller. es sitzt darauf (în loc de : ajif-TÄU? = auf dem Stuhl). în special daneben.396 MORFOLOGIA Wir sprachen darüber (în loc d e : iitw-^tas). drüber. Auf dem Marktplatz befand sich eine große Menschenmenge. De altfel. t t I I Denkst du an seinen Rat ? — Natürlich denke ich daran (în loc de : jin~—rhlf = an den Rat) I 57 I 58 Adverbul pronominal demonstrativ are accentul pe da cînd sensul său demonstrativ este deosebit de pronunţat. draus. daß wir mehr Sport treiben müssen. drin. poate folosi un adverb pronominal demonstrativ dacă acesta de o propoziţie relativă: Denken Sie an das (nu: ăszeaC\). drunter. drum. . El are aceeaşi formă ca şi adverbul. dazwischen zahlreiche Frauen und Kinder. sie. darunter.

Neglijarea recţiunii verbului poate să ducă la confuzii grave. TRADUCEREA ADVERBELOR PRONOMINALE Pentru a traduce corect un adverb pronominal.acuzativ = a se obişnui cu) Woran lehnte er sich ? = De ce se rezema el ? (sich lehnen an + acuzativ = a se rezema de) î n funcţie de recţiunea celor trei verbe. t l Alles. woran (în loc d e : ga~~T0fis) er sich erinnerte. war ein Sonnenaufgang im ţ I Gebirge. (Eu i-am amintit ( —) să-mi aducă dicţionarul. wozu (în loc d e : zv^oüSs) er sich jedoch nicht leicht entschloß.cu ce ? \ de ce ? Adverbele pronominale demonstrative cu funcţia de corelative ale unor propoziţii secundare rămîn adesea netraduse: Bald gewöhnte er sich daran. adverbul pronominal intero­ gativ woran ? se traduce deci în trei feluri: . pünktlich zu sein.) Ich erinnerte ihn daran. căci unul şi acelaşi adverb pronominal se traduce în mod diferit pe lîngă verbe cu recţiune diferită.ADVERBUL 397 Adverbul pronominal relativ = wo ( + r ) + prepoziţie ' ^ Adverbele pronominale relative pot fi folosite numai în cele patru situaţii în care se foloseşte pronumele relativ was (vezi F 104) : Wir sprachen über das. führte er gut zu Ende. De exemplu: Woran denken Sie 1 = La ce vă gîndiţi ? (denken an -f acuzativ = a se gîndi la) Woran gewöhnte er sich nur schwer ? = Cu ce s-a obişnuit el (numai) cu greu ? (sich gewöhnen an -\. womit (în loc d e : nţii-iSas) er sich beschäftigte. mir das Wörterbuch zu bringen. sensul pronumelui înlocuit şi recţiunea verbului de care depinde adverbul pronominal. trebuie să ţinem seamă I 65 de trei elemente: sensul prepoziţiei. Er maßte seinen Fehler offen zugeben.) I 66 . (în curînd s-a obişnuit ( —) să fie punc­ tual. worüber (în loc d e : gbe^fSas) wir noch nicht gesprochen hatten.y la ce ? woran ? —. t I Das Schönsie.

I 69 înlocuirea pronumelui relativ precedat de o prepoziţie printr-un adverb relativ este obligatorie. für ein halbes Jahr EXERCIŢII 1. . wo er seinen Urlaub verbracht hatte. in den Sie fahren ? wohin Sie fahren ? Ich kenne die Stadt. provincie. wohin ihn sein Unternehmen geschickt hatte. war schlecht gewählt. . W. wo ich jetzt wohne. î n acest caz. war schlecht gewählt. Wie heißt der Kurort. links. . Hier ist das Studentenheim. ţară. . rechts. dorthin : a) Paul kommt und fragt: „Sind alle Studenten unserer Gruppe . . wo ihre Eltern leben. wo er das sagte. wo die Zitronen blühn? (J. . . aus der sie kommt. continent etc. im Garten sind mehrere Studenten. în locul pronumelui relativ precedat de prepoziţie dacă acesta serveşte la exprimarea locului* mai rar a timpului: in dem ich jetzt wohne. Completaţi cu adverbele de loc hier. Goethe) I 68 Adverbele relative se întrebuinţează. antwortet Paul. . unten. etc. auf der Terrasse sind vier Studentinnen. im ande­ ren Saal sind auch einige. wohin. . hinten. . E r kam aus Predeal. ele se numesc adverbe relative. und . .. ?" „Nein". vorn. „Nicht alle sind . . Kennst du das Land. Sie fuhr in die Moldau.398 EXERCIŢII ADVERBELE RELATIVE (Die Relativadverbien) I 67 Adverbele wo. în special. îndeplinesc uneori funcţiunea de pronume relative. . Der Ingenieur kam aus Afrika. woher sie kommt. oben. draußen. Der Augenblick in dem er das sagte. woher. dacă pronumele relativ se referă la un nume de oraş. drüben.

' c) Ein Auto k a m . . stromab. nach rechts. . e) Der Weg geht . . . von rechts. . auf dem Fuß­ boden liegt ein großer Teppich.EXERCIŢII 399 b) . . . c) . i) . . . . auf das Katheder. . . aber es waren gute Fahrer. und . nirgends. sehen wir schöne Blumen. . stromaui. . . . . auf dem Fußboden liegt ein Bleistift.. . . Completaţi cu adverbele de loc überall. . nach links. . . .. an der Decke hängt eine schöne Lampe. . . . . biegt . . i m Zimmer ist es sehr angenehm. . sind die Fenster. denn es kamen immer wieder Eisblöcke. . . . . . . . aber ich habe es . sehen wir grüne Bänke. von links. . . . und . gefunden. . . . . . . b) Wo ist bitte das Theater ? — Fahren Sie . . . e) . und . . konnten sie ihre Netze aus­ werfen. d) Die Fischer ruderten . . . leg ihn . . . und Sie werden bald an Ort und Stelle sein. . ein anderes . . 2. gesucht. h) . . ist der Kleiderrechen. und dann . . denn er will bald aussteigen. ist das Katheder. die T ü r u n d . .. . . g) . / ) . im Saal ist es kalt. so daß kein Unglück geschah. f) Otto steigt in die Straßenbahn ein und geht nach . . . . . . bergab : a) Dieses Buch habe ich . . dann .. aber . aber . bergauf. sind sie so schön wie in diesem Park. im Garten sind Obstbäume. . auf dem Feld weht der Wind stärker als in der S t a d t .. .. d) . und so geht es stun­ denlang weiter.

. „Sehr gern". e) Otto war . . . . . . lieber . in der Welt. De sus nu văd cine e şoferul. . denn in Predeal waren wir vorige Woche. sînt la stînga şi la dreap­ ta multe bănci. . . immer u m 6 Uhr auf und gehe . (nach 12 Uhr) gehe ich in die Bibliothek. fahren. c) Prietenul meu a fost peste tot. Traduceţi în limba germană: a) Aici în parc este foarte frumos.wir nach Predeal fahren? Nein.400 MORFOLOGIA g) Ein Bergsteiger klettert den steilen Felsen \ ^ 5 J ^ h) Der große H u n d stand einen Augenblick vor dem Zaun. b) . b) Wohin gehst du morgen früh ? Ich gehe .. j . . . Acolo în faţă este o fîntînă arteziană. . Peste tot vezi flori multicolore şi copaci verzi. der unten im Hof vorbeigeht: „Komm ein bißchen << â 1 ^!" Dieser kommt und s a g t : „ I m Floreasca-Saal soll ein interessanter Wettkampf stattfinden. . cum istorisea. c) Heute ist ein herrlicher Frühlingstag. gelesen. . . Ich will mit Hans hingehen!" „ G u t " . ich bleibe zu Hause. . aber . ^ i) Andrei ist erkältet und darf n i c h t s ? ! ' . Privesc pe fereastră afară şi văd jos pe stradă u n automobil. unei maşini. . . . sagt Andrei. . 6. asa de interesant ca în acest oraş. dann sprang er ^t«öS«. Completaţi cu adverbele de timp sau complementele circumstanţiale corespunzătoare : a) Ich stehe . . Acesta deschide portiera. 4. . ies afară. Deschid uşa. woher: a) Woher weißt du das ? Ich habe es . . nirgends. Să mergem pînă acolo. Completaţi cu adverbele de loc nehotărîte corespunzătoare irgendwo. . „aber ihr sollt dann herkommen und mir allej^erzählen". (nach 19 Uhr) bin ich immer zu Hause. irgend wohin. und die Treppe j . anderswohin. sagt Bogdan. läuft zur Tür . . Cineva face semn cu mîna spre mine. Pe alee. De aici nu se vede lacul. um 11 Uhr schlafen. De aici şi pînă acolo sînt numai o sută de paşi. f) Unsere Werkstatt bekommt die Ersatzteile für die Traktoren nicht mehr von K r o n s t a d t . wir bekommen sie jetzt . 5. d) Wollen. darum ruft er Bogdan. dar nicăieri n-a fost. . b) De afară aud claxonul. war er so glücklich wie in seiner Heimat. (vor 12 Uhr) bin ich in der Universität und . ^ 4 anderswoher.ss'<s^ . wir möchten . cobor în jos pe trepte. . deschid uşa casei şi trec dincolo spre el. . .. ich weiß nicht genau . überall. . priveşte spre mine în sus şi strigă: — Vino j o s ! Vom face o plimbare pînă la Ploieşti! Este prietenul meu Alexandru.

. (Montag) und . . . c) Cîndva străzile oraşelor erau luminate cu lămpi de petrol. poate vin poimîine. .EXERCIŢII 401 c) . 2 6 — Gramatica practică a limbii germane . erst um 10 Uhr. Obst. 8 . . . . (Dienstag) nur vier Stunden. daß diese Lektion . . d) Wünschen Sie etwas zu essen? — J a . dar el a venit mai des la mine. . . c) Ich habe nicht gewußt. . . . nu trebuie să mai dormiţi după amiaza. . După aceea ţi-o dau pentru totdeauna. und . i) Adesea vine Gerhard la mine şi jucăm şah. . trebuie să studiez pentru examen. ( = ich hoffe) bekomme ich hier etwas Gutes. sîmbăta nu sînt niciodată acasă. h) L-am văzut rareori în parc şi de fiecare dată era singur. (Mittwoch) und . . 15 Minuten. 7 . es gibt heute . e) Wir haben in diesem J a h r einen . noch Regen. Completaţi cu adverbe de mod : a) Ich esse . . . . und werde es morgen aufsagen. Azi plouă şi s-a făcut frig. h a t ihn jemand vergessen. j) Citesc zilnic ziarul de dimineaţă. Vino duminică. 20 Minuten mit der Straßenbahn. . . denn ich fahre . i) Wann kommst du nach Hause zurück ? . zu glauben. . j) Es ist . Din cînd în cînd merg şi eu la el. . . Ele se aprind seara şi se sting dimineaţa. . . . dar azi şi mîine nu pot. . (Donnerstag) nur drei Stunden. apoi să faceţi o scurtă plimbare. deoarece duminica sînt totdeauna e) Fratele meu Andrei a avut o uşoară intoxicaţie de nicotină. . der Koch ist krank. . f) Acum nu-ţi pot da cartea. denn drüben habe ich . . . und . citesc săptămînal o revistă ilus­ trată şi primesc lunar o revistă tehnică. — Dumneavoastră trebuie să mîncaţi seara mai devreme. b) Pe străzile oraşelor noaptea ard multe lămpi electrice. denn es schmeckt mir. De asemenea. . gewartet. h) Der Schnellzug 103 h a t heute große Verspätung . daß alle Bücher so rasch verkauft wurden. g) Pînă ieri vremea a fost frumoasă. dar acum peste tot ard lămpi electrice. — Nu. b) Ich lerne dieses Gedicht . Medicul i-a interzis fumatul pentru totdeauna. . (Sonnabend) bin ich ganz frei. . . (Freitag) habe ich immer sechs Stunden. căci vreau să-ţi v ă d noua locuinţă. Traduceţi în limba germană : a) De cîtva timp nu mai pot dormi bine noaptea. d) Te voi vizita odată. . langen Winter. schwer ist. g) Hier steht ein fremder Regenschirm. . . / ) Der Himmel wird immer dunkler.

Die ältere Schwester liest . . probabil a fost împiedicat. . ultimele două. el va trece fără îndoială exa­ menul.402 9. d) Ai rezolvat problemele în întregime ? Nu. e) Studentul Andrei este foarte silitor. dar în nici u n caz singur. . dar degeaba. cu siguranţă vom mai avea în­ gheţ şi zăpadă. . I) l . . dar. . f) Paul arbeitet geschickt. ins Theater. aber heute bleibe ich zu Hause. aber Pauline arbeitet c) Das Mädchen liest gut. Treceţi cuvintele tipărite cursiv la gradul comparativ şi superlativ : a) Peter geht gern ins Kino. b) Mănînc totdeauna cu plăcere fructe. b) Iartă-mă. zilnic.ţi-am rupt desenul. din păcate. prea grele. eu nu copiez niciodată. m) El va învăţa desigur această poezie pe dinafară. Der Junge liest . Traduceţi în limba germană :< MORFOLOGIA a) Petre citeşte rar şi clar. . apoi cel p u ţ i n două zile n-are voie să părăsească c a m e r a . . . dar cel mai încordat asculta micul Frich. primăvara mănînc cu mai multă plăcere cireşe. ai copiat de la colegul t ă u ? — Nu. în orice caz. . . g) — Karl. . Peter asculta mai încordat decît ceilalţi. dar vara mănînc cu cea mai mare plăcere pere. c) Primăvara a venit foarte devreme. întreabă profesorul. . eu aproape am ador­ mit. Marianne arbeitet . aber der Vater kommt e) Mit dem Schnellzug reist man schnell. după aceea va face. . i) Ţi-a ajutat Paul la rezolvarea acestei probleme ? — Din contră. 1 1 Traduceţi în limba germană: a) Toţi ascultau încordaţi pe povestitor. j) Bolnavul trebuie să mai stea cam trei zile în pat. plimbări scurte prin parc. Mein Bruder kommt . primele trei erau foarte uşoare. căci este foarte frumoasă. . b) Anna arbeitet viel. apoi traduce repede şi corect textul. Ich gehe . . d) Ich komme immer spät nach Hause. h) Poate merge Petre la bunică-sa?—Da. putea să telefoneze. . . mit einem Flugzeug . aber mit einem Düsenflugzeug. este prea mic. . 10.a m comunicat totul în scris. eu îmi fac totdeauna temele singur. aber arbeitet ihr Bruder Hans. . eu i-am ajutat lui. . dar din greşeală. nu intenţionat. t i m p de o săptămînă. Otto . f) Filmul de ieri seară a fost neobişnuit de lung. k) N u ştiu de ce n-a venit Paul la mine. .

daß wir heute früh angeln unterhalten sich . E r sprach über das neue Buch. 12. e) Vin cel mult pentru două zile. d) Cu o astfel de maşină se pot produce cel puţin o sută de bucăţi de becuri pe oră. . sorgen. . Der Student dankt dem Freund für das Buch. Der Professor erzählte uns von seinen Forschungen. .:'. . Diese Wohnung besteht aus drei Zimmern. gewundert. Completaţi cu adverbul pronominal demonstrativ . e) Sie können. Mein Freund interessiert sich für die deutsche Literatur. Sie denkt oft an ihre Kindheit. Formulaţi întrebări potrivite la părţile de propoziţie tipărite cursiv : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) E r spricht oft von seiner Arbeit. Unser Land ist reich an Erdöl. E r starb an einem Herzschlag.EXERCIŢII 403 c) Minerii lucrează cel mai greu dintre toţi muncitorii. . . a) Du b) E r c) Sie d) Du gehen.. mußt .. Răspundeţi. . . . Beethoven wurde durch seine Symphonien berühmt. wie sie den Saal schöner schmücken . folosind cuvintele din paranteză : 13. . einverstanden. E r freut sich auf den Film. denken. daß wir morgen schon um 6 Uhr fahren können. daß er so früh zurückkam. warst doch gestern . Die Lehrerin dankt den Schülern für die Blumen. a) Wovon erzählt uns der Lehrer? (seine Arbeit) b) Womit fährst du zum Bahnhof? (der Autobus) c) Worauf antwortete dein F r e u n d ? (meine Frage) d) Wofür gibt der Professor diesem Studenten eine Zehn ? (seine gute Antwort) e) Worauf bereiten sich die Studenten vor? (die Jahresfeier) f) Womit beginnt die nächste Stunde? (ein Diktat) g) Woran denken Sie jetzt? (unser Ausflug) h) Wozu braucht er das Wörterbuch? (die Übersetzung) i) Woran arbeitet sein Freund? (ein neues Thema) j) Wovon sprechen die Studenten? (die letzte Vorlesung) 14. . h a t sich . will nicht ..

mîine şi poimîine nu plec de acasă. . . er alle diese Sachen hat. daß die Ernteerträge möglichst hoch sind. Ich war auch . woher: a) b) c) d) e) /) g) h) kann. er gekommen ist. p) Primiţi reviste zilnic? — Nu noi primim reviste numai o dată pe săptămînă: duminica. . . o) Deocamdată îţi p o t lăsa cartea. ich das Buch finden Er geht wieder hin. .404 MORFOLOGIA f) Wir warten . . h) Gestern arbeitete unsere Gruppe im Park. . . . war auch ein Schauspieler. das Unglück geschehen war. Ich weiß nicht. i) Die Bauern arbeiten . daß die Straßenbahn kommt. . k) E u am spus asta mai înainte. i) j) Wie heißt die Stadt. . 16. Traduceţi în limba germană : a) Aici sus este foarte frumos. . . . . . der neue Film läuft ? Nennen Sie mir auch die Buchhandlung. Sie kommen und . . . . e) De unde vii şi încotro te duci? f) Vino jos. . Sie jetzt kommen? Kennen Sie das Haus. .. m)Astăzi. . vreau să-ţi arăt ceva ! h) Du-te înăuntru şi ia-ţi jacheta. Cînd o văzu pe Inge. I) Momentan Karl nu este acasă. . c) E l mergea încoace şi încolo prin grădină. . 15. . n) Uneori îl văd în parc. Welches ist das Kino. . er auch will. . Paul unde a rămas ? Nu-1 vezi acolo jos? b) Nicăieri nu este aşa de frumos ca la munte. — E u cred că peste tot în ţara noastră este frumos. . Professor Weber wohnt ? Wo liegt der Kurort. . este atît de frumos ! j) Prietenul meu a trecut pe lîngă mine fără să mă vadă. . . . wohin. Sie gehen. Sagen Sie mir. Completaţi cu adverbele wo. . . . . E r kann gehen. . eu nu pot să vin sus ! g) Vino înăuntru. i) Vino afară. g) Die deutsche Delegation bestand aus vier Mitgliedern. dar mai tîrziu îl puteţi suna la telefon. poate că între timp o vei găsi la librărie. dar de cele mai multe ori este singur. Sie im Sommer fahren ? Er zeigte mir den Platz. . . . el a repetat-o mai tîrziu. e răcoare. . . merse repede la ea. . d) De sus auzi glasurile copiilor.

t) Cam treizeci de ciclişti luau parte la întrecere. dacă n-ar fi bine să facem dumi­ nică o excursie. Aproape toţi erau ciclişti încercaţi. u) Da nevoie. Cine e contra ? — Nimeni nu e contra. z) Da ce vă gîndiţi ? — Mă gîndesc. Din fericire. v) Mai înainte scenele erau luminate cu luminări şi trebuiau cel puţin. . Prin aceasta ne vom îmbogăţi cunoştinţele geografice.EXERCIŢII 405 r) S-a aruncat orbeşte în apă. x) Despre ce a vorbit ieri directorul ? — Nu ştiu despre ce a fost vorba. puteţi înnopta aici. barca de salvare era aproape. o sută de luminări pentru un spectacol. s) E adîncă apa ? Destul de adîncă şi extrem de rece. — Şi eu sînt pentru.

daß er sehr tüchtig ist. prepoziţiile se pun în faţa substantivelor. Cîteva prepoziţii pot sta însă atît înaintea cît şi în urma. J 4 Prepoziţiile se construiesc în limba germană cu un anumit caz. M 248. 156) : Sein Interesse für das Studium der deutschen Sprache ist groß. M 246. J 2 Prepoziţia nu este o parte de propoziţie de sine stătătoare. ci ser­ veşte numai ca element introductiv: a) al atributului (vezi M. Es steht außer allem Zweifel. M 250) . .PREPOZIŢIA (Die Präposition — Das Verhältniswort) Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactice de dependenţă între părţile unei propoziţii. Depen­ denţa cazului de prepoziţie se numeşte recţiunea sau regimul (Rektion) . sau aproape numai în urma substantivelor (vezi J 29—31) : Was machen Sie nach dem Unterricht ? Meiner Meinung nach h a t er recht.prepoziţiei (vezi J 5—29). J 1 b) al complementului (vezi M 220. Prepoziţiile se construiesc — cu genitivul (vezi J 5) : des schlechten Wetters bleibe ich zu Hause. J 28) Seit einem Jahr lerne ich Deutsch. c) al circumstanţialului (vezi M 243. M 237 — M 238) : Ich warte auf ihn. — cu acuzativul (vezi J 24) : Dieses Buch ist für ihn. ** E r wohnt seit einem J a h r in Bukarest. — cu dativul (vezi J 5. J 3 De obicei.

bezüglich. längs. Die Eisenbahn fährt längs dem Fluß. kraft. . um — willen. links). bei-. cînd cu acuzati­ vul {vezi J 27): Ich. zusätzlich/zuzüglich.aaslatt. rucksichtlich. ausgangs. laut (vezi J 18). seitens. unbeschadet. bin in der Bibliothek. angesichts. anläßlich.PREPOZIŢIA 407 — sau sînt bicazuale. Ich gehe in die Bibliothek. zeit. Verschieben wir den Spaziergang auf morgen. -halb). mangels. inklu­ sive. . E r ist seit gestern (heute) hier. fwegen/ von-wegen. unweit. infolge. anstelle. behufs. namens. inmitten. Prepoziţia zu se foloseşte şi în faţa Ich versuche den Text zu übersetzen. jenseiţs. zugunsten.. halber (-halben. unterhalb. diesseits. anhand. zuun­ gunsten. ungeachtet. während. eingangs.j. Unele prepoziţii se pot folosi atît cu genitivul cît şi cu dativul (vezi J 11-23): Die Eisenbahn fährt längs des Flusses. seitwärts. ausschließlich. zwecks etc. zufolge. frnf. vorbe­ haltlich. oberhalb. mittels. anfangs. gelegentlich. . betreffs. Uneori prepoziţiile stau şi în faţa unor' . abzüglich. vermöge. vermittels. E r hält das für falsch. exklu­ sive.außerhalb. infinitivului: RECŢIUNEA PREPOZIŢIILOR (Rektion der Präpositionen) PREPOZIŢII CU GENITIVUL abseits. . hinsichtlich.statt. părţi de vorbire invariabile şi în special în faţa adverbelor de loc şi de timp precum şi în faţa unor adjective: E r kommt von oben (rechts. aufgrund1. unfern. seitlich. einschließlich. längsseits. derseits. construindu-se cînd cu dativul. innerhalb (vezi J 16).

408 MORFOLOGIA J 6 Observaţii 1* Uneori. Substantivul precedat de prepoziţia ab se foloseşte fără articol : Der Preis versteht sich ab (unserem) I/ager. J 8 3. dar şi (<mai puţin literar) : Ab nächste Woche ist er in Bukarest. binnen. ob. E r stellt immer abseits. um meinetwillen J 10 PREPOZIŢII CU DATIVUL ab. J 7 2. wegen substantivul se intercalează între ambele elemente ale prepoziţiei: um Ihrer Gesundheit willen . zuwider etc. mai ales dacă substantivul stă fără articol şi fără atribut. în funcţie de nivelul stilistic al comunicării. J 11 PREPOZIŢII CU RECT IU NE VARIABILĂ J 12 La unele prepoziţii recţiunea variază. cazul dativ. gemäß. fern. gegenüber. I adv. zunächst. de verbul predicativ. .dativ: Dieses Dorf liegt unweit Bukarests. . samt. prepoziţia ab se poate folosi (în limbajul uzual) şi cu acuzativul. zu. . willen determină un pronume. meinetwegen . aus. mit. Dieses Dorf liegt unweit von Bukarest. von.". . mitsamt. dank. nächst. se scriu într-un cuvînt cu pronumele respectiv (vezi F 14). Unele prepoziţii cu genitivul apar şi ca E r wohnt abseits des Weges. willen şi von . genitivul după prepoziţii se înlocuieşte prin von -\. Entgegen. seit. bei. nach. sau chiar de desinenţa substantivului. meinethalben . außer. ab cere. halb. întrebuinţată temporal. nebst. Dacă prepoziţiile halben. adverbe: I prep. um . La prepoziţiile compuse um . von Rechts wegen J 9 4.. Ab nächster Woche ist er in Bukarest. wegen.. în general.

în general. dank cere numai dativul: Dank seinem Fleiß bestand er die Prüfung mit sehr gutem Erfolg. Dacă genitivul -plural este identic cu nominativul se întrebuinţează dativul: Laut Gesetzen. (von) drei Tagen ist er wieder gesund. genitivul: Laut dieses Gesetzes dürfen wir nicht anders vorgehen. se foloseşte cu genitivul. binnen cere în general dativul: -Binnen einem Monat erhalten Sie das Buch. * J 16 längs se întrebuinţează cu genitivul sau cu dativul: J 17 Längs des Ufers (dem Ufer) standen zahllose Weiden. müssen wir so vorgehen. dacă desinenţa substantivului per­ mite recunoaşterea cazului. altfel se construieşte cu dativul (adesea cu prepoziţia von) : Innerhalb Innerhalb eines Monates wird er bestimmt gesund. laut Rundschreiben. sau Ich geriet ganz außer mich. neînsoţit de mittels cere genitivul: Mittels eines gelungenen Versuches konnte er die Richtigkeit seiner Behauptung beweisen. substantivul rămîne nedeclinat.PREPOZIŢIA 409 außer cere în general dativul: Außer ihm fehlte niemand. J 15 Recţiunea cu genitivul. J 19 . deşi destul de frecventă. J 14 Genitivul se foloseşte numai în limbajul poetic : Sie werden binnen zweier Wochen von mir hören. Sie befanden sich außer Hauses. die dieses Problem regeln. articol sau atribut. nu este corectă şi trebuie evitată. entlang [vezi J 26) innerhalb. laut Befehl. Laut Gesetz . Genitivul a p a r e numai în anumite expresii: Er reiste außer Landes. laut cere. J 18 şi acuzativul plural. Dacă prepoziţia este urmată de un substantiv la singular. J 13 După verbele de mişcare se poate folosi însă şi acuzativul : Ich geriet ganz außer mir.

nicidecum la întrebarea wie lange? J 22 wegen cere cazul genitiv : Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. trotz alledem J 21 während cere genitivul : Während des Urlaubs will ich von diesen Dingen nichts wissen. însă. de obicei . blieb er noch im Büro. die er beantworten mußte. Cazul dativ se foloseşte totdeauna în: trotzdem. Se foloseşte însă dativul dacă substantivul este la plural nearticulat şi de declinare tare (avînd genitivul plural identic cu nominativul şi acu­ zativul plural) : Während vier Jahren arbeitete er in einer Fabrik. Se foloseşte. în limbajul uzual se foloseşte însă frecvent cu dativul: Trotz des schlechten Wetters ging ich spazieren. Insă : Wegen des Mißerfolgs meines Freundes . Mai puţin literar : Trotz dem schlechten Wetter . trotz allem. dativul: a) dacă substantivul este precedat de un alt substantiv la genitiv cu desinenţa -(e)s: Wegen Pauls Mißerfolg war ich sehr enttäuscht. Dativul se mai foloseşte în währenddem. J 23 Prepoziţiile zufolge. . substantivul rămîne nedeclinat: Wir verständigten sie mittels Telegramm. zugunsten şi zuungunsten se folosesc. Cu während se poate răspunde numai la întrebarea wann ?. . neînsoţit de articol sau atri­ but.410 MORFOLOGIA Dacă este urmat de un substantiv la singular. J 20 trotz cere cazul genitiv. . (Pentru contopirea prepoziţiei wegen cu pronumele personal vezil? 14). b) Dacă Substantivul neînsoţit de articol sau atribut adjectival este tare şi la plural (genitivul plural fiind identic cu nominativul şi acuzativul plural) : Wegen Briefen. .

unter. 2. hinterem. über. adesea însă. dativul a) cînd verbul conjugat exprimă o stare sau acţiune pe loc. zwischen Prepoziţiile acestea cer 1. neben. J25 însă : E r begleitete mich bis zur Post. vor. pC—- . Bis nächsten Monat muß die Arbeit fertig sein. ea se întrebuinţează în legătură cu o altă prepoziţie. PREPOZIŢIILE CU DATIVUL ŞI ACUZATIVUL j 27 an. dacă sînt precedate de substantiv: seinem Wunsch zufolge seinem Freund zugunsten PREPOZIŢII bis durch entlang für gegen CU ACUZATIVUL ohne per sonder um wider X J 24 Observaţii 1.PREPOZIŢIA 411 a) cu genitivul. Prepoziţia bis folosită singură cere acuzativul. J 26 Pusă în faţa substantivului. Prepoziţia entlang se pune de cele mai multe ori în urma substantivului : Wir gingen den Fluß entlang. auf. considerat adverb. fără indicarea direcţiei (care se desfăşoară tot timpul în acelaşi loc). prepoziţia entlang cere dativul: Wir gingen entlang dem Fluß spazieren. cazul substantivului fiind determinat de prepoziţia respectivă şi nu de bis. dacă sînt urmate de substantiv : zufolge seines Wunsches (da zugunsten seines Freundes şi zufolge seinem Wunsch) b) cu dativul. ori o miş­ care.

E r setzte sich neben mich. Über dem Bett hängt ein Bild.begleitete mich bis vor das Kino. Das Kind stellt hinter der Tür. Wir trafen uns Vor dem Kino. Wo ? Wohin ? Er ist am Strand. Setzen Sie sich zwischen mich und sie. Ich legte den Brief unter das Buch. o deplasare. Ich lege das Buch auî den Tisch.412 MORFOLOGIA J 28 î n t r e b a r e a : w o ? (unde?) b) cînd stau în faţa unui circumstanţial de timp care răspunde la între­ barea wann? (cînd?) 2. cu indicarea direc­ ţiei. Am nächsten Dienstag fahre ich ins Gebirge. Das Buch liegt auî dem Tisch. E r geht neben mir. E r sitzt zwischen mir und ihr. POZIŢIA PREPOZIŢIILOR J 29 Majoritatea prepoziţiilor precedă partea de propoziţie cu care se con­ struiesc : . Das Kind läuft hinter die Tür. Er geht an den Strand. Post. Ich hänge ein Bild über das Bett.ins *zur -auf an Stadion. der Tribüne vorbei. Ich bin in der Stadt. acuzativul cînd verbul conjugat exprimă o mişcare. Der Brief liegt unter dem Buch. unde?). Wir gehen < . EÄ. den Bahnhof. Observaţie Prepoziţiile auf şi über se întrebuinţează de regulă cu acuzativ dacă ntroduc complemente prepoziţionale {vezi M 220). Ich gehe in die Stadt. Wann ? In einem Monat fahre ich ans Meer. Vor einem Monat war ich bei ihm. î n t r e b a r e a : wohin? (încotro?.

dacă au altă întrebuinţare decît corespondentele lor din limba română. atunci stă în urma lui: E r benahm sich mir gegenüber sehr liebenswürdig. în special. local — punct de plecare în spaţiu cazul: dativ . întrebarea: von wo ab? = traducerea de la ab unserem Betrieb 1 î n capitolul acesta se tratează prepoziţii cu mai multe sensuri şi. J 32 . unele prepoziţii pot sta şi în urma sau chiar aproape în urma părţii de propoziţie cu care se construiesc. acuzativ) {vezi J 12) ab se întrebuinţează în special în limbajul comercial şi administrativ . Atît în faţa cît şi în urma acesteia stau prepoziţiile: entgegen entgegen dem Bericht = dem Bericht entgegen numai J 30 gemäß gemäß seinem Wunsch = seinem Wunsch gemäß nach (cu sensul de gemäß = conform) nach dem Gesetz = dem Gesetz nach ungeaehtet ungeachtet des schlechten Wetters = des schlechten Wetters ungeachtet wegen wegen des schlechten Wetters = des schlechten Wetters wegen î n special după cuvîntul entlang {vezi J 26) : gegenüber determinat stau prepoziţiile: J 31 das Ufer entlang = entlang dem Ufer dem Park gegenüber — gegenüber dem Park Dacă prepoziţia gegenüber determină un pronume. zufolge dem Befehl zufolge — zufolge seines Befehls SENSURILE PREPOZIŢIILOR1 ab — dativ (rar.PREPOZIŢIA 413 Totuşi. sens: 1.

întrebarea : wo? traducerea : la. Ich gehe an den Strand. Die Lampe hängt an der Decke. cu u n obiect aşezat vertical. întrebarea : wann ? traducerea : la E r ist am 20. in der Nacht. . o deplasare. (b) ocupaţia unei persoane în cadrul unei instituţii : cazul: dativ. fără indicarea direcţiei: (a) contactul cu suprafaţă verticală ori. April geboren. privind înce­ b) părţile zilei: cazul: dativ. de. începînd cu ab erstem (ersten) Februar J 33 an / \ dativ acuzativ sens: 1. 1 a ) . 2. pe. — contactul cu o suprafaţă verticală ori cu un obiect aşezat verti­ cal sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. î n t r e b a r e a : wo? t r a d u c e r e a : la. al cărei rezultat este caracterizat la pct. de pe Ich. Abend) war ich in der Bibliothek. Excepţii in der Früh. local a) Verbul conjugat exprimă p stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. cu indicarea direc­ ţiei. an nu se traduce. stehe am Fenster (an der Tür). cazul: acuzativ . Das Bild hängt an der W a n d . întrebarea: wann?. cazul: dativ . Am Ende (Anfang) des Monats war ich fertig. întrebarea : wohin ? traducerea : la. temporal — punct de plecare în timp cazul: dativ. cazul: dativ. momentul acţiunii. temporal a) data calendaristică. pe Friedrich Schiller war Professor an der Jenaer Universität. în Ich hänge das Bild an die Wand. precizare putul sau sfîrşitul unei perioade. în limbajul uzual şi cazul acuzativ. sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. întrebarea : ab wann ? traducerea: de la.414 MORFOLOGIA 2. Am Vormittag (Nachmittag. b) Verbul conjugat exprimă o mişcare.

pentru Ich fahre auf einen Monat ins Gebirge. fără indicarea direcţiei: — situarea pe un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: dativ. succesiunea (cu substantivul repetat) cazul: acuzativ . cazul: acuzativ . o deplasare. la Ich lege das Buch auf den Tisch. 3. întrebarea : wie ? traducerea : în. 4. 2. (Proverb) . la Wie sagt man das auf deutsch ? Auf diese Weise m u ß geantwortet werden. E r legt großen Wert auf Ihre Meinung. Auf diesem Gebiet ist sie sehr bewandert. a u l / dativ \ acuzativ sens : 1. întrebarea : wo ? traducerea : pe. 3. traducerea : după Wein auf Bier. b) Verbul conjugat exprimă o mişcare. das r a t ' ich d i r . întrebarea : auf wie lange ? traducerea : pe. an este cerut şi de verbe {vezi S 31—33). întrebarea: wohin? traducerea: pe. temporal — durata. perioada. Bier auf Wein. exprimă o aproximaţie şi nu influenţează cazul substantivului care urmează: Das ist ein Dorf mit an die 600 Einwohnern. 4. în Das Buch liegt auf dem Tisch. cu indicarea direcţiei: — contactul cu un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: acuzativ.PREPOZIŢIA 415 Observaţie an (die) este adverb. ori o mişcare. an apare în expresii : an Bord. modal cazul: acuzativ . la. an Ort und Stelle etc. adjective şi participii (vezi T 4-5). das laß sein. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. E r empfing uns aufs freundlichste.

aufs Geratewohl J 35 6. (H. temporal — punctul de plecare în timp. auf gut Glück . cauza sau urmarea întrebarea : warum ? traducerea : din Er h a t es aus Überzeugung getan. întrebarea : aus welcher Zeit ? traducerea : din Ein Märchen aus alten Zeiten. auf Schritt und T r i t t . provenienţa întrebările : woher ?. timpul şi m o d u l : Alle Studenten bis auf einen haben die Prüfung bestanden. . 4. woraus ? traducerea : din Er kommt aus dem Park.416 MORFOLOGIA 5. auf dem laufenden halten. J 36 aus — dativ sens: 1. Trinke nicht aus der Flasche ! 2. întrebările : woher ?. î n cazul acesta exprimă sfîrşitul unei acţiuni sau al unei stări: Um 13 Uhr ist der Unterricht aus. materia întrebarea : woraus ? traducerea : din Dieses Kleid ist aus echter Seide. . . de adjec­ tive şi participii [vezi T 6—T 8). Prepoziţia auf este cerută şi de verbe {vezi S 35 —S 37). local — desprinderea din interiorul unui spaţiu sau al unui obiect. J37 Observaţie Aus poate să fie întrebuinţat şi ca adverb. auf apare în multe construcţii fixe : auf Wiedersehen . Heine) 3. în special. Prepoziţia auf se construieşte şi cu bis pentru a exprima limita unei extensiuni în ce priveşte spaţiul. auf keinen F a l l . 5. woraus ? traducerea : din Das war ein Zitat aus der „Lorelei". pe lîngă verbul sein.

E r arbeitet bei Tag und bei N a c h t . bei schönem W e t t e r . activitatea întrebarea : wobei ? traducerea : la E r ist beim Frühstück. Bei dieser Gelegenheit habe ich es erfahren. bei jeder Gelegenheit. Ich habe dieses Zitat bei Goethe gefunden. Sie sitzt immer bei den Büchern. întrebările: bei wem?. bei weitem 5. bei apare şi în construcţii fixe: beim besten Willen.PREPOZIŢIA 417 bei — dativ sens: 1. bei guter Laune . Observaţie Bei este folosit uneori cu all. în timpul. perioada. adjective şi participii {vezi T 8) • durcb — acuzativ sens: 1. este asemănător ca sens cu trotz. local străbaterea unui spaţiu (sens propriu sau figurat). întrebarea: wann ? traducerea : pe. local a) prezenţa la o persoană (sens propriu sau figurat) . bei all. simultaneitatea. 27 —' Gramatica practică a limbii germane J 39 . în timp de. temporal durata. Wir kommen bei Tage an. 2. cu Bei gutem Wetter gehe ich gern spazieren. întrebarea : wo ? traducerea: Ungă Buftea liegt bei Bukarest. bei este cerut şi de verbe {vezi S 38). Sie ist bei der Arbeit. bei meinem E i n t r i t t . J %& b) apropierea în spaţiu. 4. wo? traducerea: la Ich war bei einem Freund. vecinătatea. 3. bei meiner Ehre . are deci sens concesiv: Bei all seiner Mühe konnte er es nicht schaffen.

Volk für seine Freiheit und 3. temporal întrebările: für wie lange ? traducerea: pentru E r k a m für einen Monat zu uns. de exemplu: durch Mark und Bein. destinaţia întrebarea : für wen ?. 4. J 4© für — acuzativ sens : 1. instrumentul. valoarea întrebarea: für wieviel? traducerea: de I c h habe Bücher für 100 Lei gekauft. E r fehlte die ganze Woche hindurch ( = durch). J a h r e hindurch widmete er sich dieser Arbeit. wodurch ? traducerea : prin Wir machten einen Spaziergang durch die Stadt. Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Trolleybuslinie verbunden. agentul. durch Not und Gefahr gehen. sah sie durchs Fenster. întrebarea : wie ? traducerea : cu Ich habe den Brief Wort für Wort gelesen.413 MORFOLOGIA întrebările : wo ?. durchs Examen fallen. . durch die Nase sprechen. succesiunea (se repetă substantivul de care este legat) (vezi J 48). 3. întrebarea: wie lange ? traducerea: de-a lungul. de obicei apare sub forma hindurch'} se pune după substantiv. Wir kämpfen für den Frieden. einen Strich durch die Rechnimg machen . 2. Durch angestrengte A r b e i t h a t er sein Ziel erreicht. 4. Ich. mijlocul. wodurch? traducerea: prin Ich schicke dir den Brief durch einen Freund. 2. temporal .' o perioadă. uneori nu se traduce. cauza întrebările: durch wen?. wofür ? traducerea: pentru Partei und Regierung sorgen für die Werktätigen. de-a rîndul. Viele Jahrhunderte hindurch kämpfte das rumänische Unabhängigkeit. apare deseori în construcţii fixe.

. E r wollte gegen den Strom schwimmen. pus în urma . für poate avea şi sensul de gegen ( = contra) : Sind diese Tabletten für Kopfschmerzen? 7. substantivului determinat: gegen die Karpaten hin 2. obiectul unui schimb "'• • întrebările : für wen ?. local opoziţia (sens propriu sau figurat) . Was ist ein Segelflugzeug gegen ein Düsenflugzeug ? 7. r Andrei tauscht Briefmarken gegen Schallplatten. în schimbul Ich habe ihm Geld gegen Quittung gegeben. gegen este cerut şi de verbe (vezi S 42). traducerea: circa.-a • > 1. traducerea: contra. obiectul unui schimb (sens asemănător cu für). wogegen ? traducerea : contra Wir sind gegen den Krieg. proporţia. J 41 Uneori. für este cerut şi de verbe (vezi S 41). temporal întrebarea : wann ? traducerea : spre. atitudinea întrebările: gegen wen ?. . către Ich war gegen Abend bei ihm.. 6. gegen — acuzativ sens: u. Gegen den Tod ist kein K r a u t gewachsen. . 5. aproximaţia (pe lîngă un numeral). 3.PREPOZIŢIA 419 5. 4. adjective si participii (vezi T 10). ' . prepoziţia gegen este întărită prin adverbul hin. in locul Ich gehe für dich auf die Post. întrebările : gegen wen ?. wogegen ? traducerea : faţă de E r war immer nett gegen mich. faţă de Wir wetteten fünf gegen eins. comparaţia. traducerea: la. wofür ? traducerea : pentru. adjective şi participii (vezi T 9). 6. aproximativ E s waren gegen zehn Personen anwesend.

4. întrebarea : wo ? traducerea : în Das Heft liegt in der Mappe. întrebarea: wann ? traducerea: în Ich war in den Ferien auf dem Land. b) o perioadă: cazul dativ . adjective şi participii. im einzelnen. întrebarea: w>hin ? traducerea: în. o deplasare. întrebarea: wo ? traducerea: în Stehen Sie mir nicht im Ivicht. t r e t e n . ins Konzert). 3. fără indicarea direcţiei. . in die Moldau). cazul acuzativ. • (a) spre interiorul unui obiect sau al unui spaţiu: Ich lege das Heft in die Mappe. la 2. dacă denumirea respectivă este precedată de articol (vezi J 45. temporal a) momentul viitor : cazul dativ . Monat.. întrebarea : wann ? traducerea: în In dieser Minute h a t er es mir gesagt.420 MORFOLOGIA J 42 / dativ in< \ acuzativ sens : 1. im besonderen. (b) spre o ţară. E r ist im J a h r e 1950 geboren. Nacht. sich ins Fäustchen lachen in Kraft 5. Jahr dacă sînt precedate de articol sau pronume: cazul dativ . modal — cazul dativ . cu indicarea direcţiei. Ich gehe in die Stadt (in den Film. Wir leben in Rumänien. sich im klaren sein. Woche. E r ist in der Stadt. 1): E r fährt in die Deutsche Demokratische Republik (in die Schweiz in die Türkei. Stunde. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc sau o mişcare. im Banat). in este cerut şi de verbe (vezi S 44—47). întrebarea : wann ? traducerea : peste Ich rufe in zehn Minuten wieder an. o regiune. b) verbul conjugat exprimă o mişcare. in apare şi în anumite construcţii fixe ca: im großen und ganzen. Ich verbrachte meine Ferien in Siebenbürgen (in der Moldau. in die Wege leiten. c) în faţa substantivelor: Minute. cazul dativ.

în majoritatea cazurilor. E a este cu doi ani mai în vîrstă decît fratele ei. Prepoziţia cu nu se traduce în germană prin mit cînd introduce părţi de propoziţie care exprimă: a) succesiunea: an ca an = J a h r für Jahr b) durata: Nu venea cu săptămînMe la mine. gemäß cu tot = trotz . ca zufrieden: Ich bin mit diesem Schüler zufrieden. d) conţinutul: ţin pahar cu apă — ein Glas Wasser e) o creştere sau descreştere. în interiorul Das geschah innerhalb meiner Wohnung. Nu se traduce prin cu după unele adjective. = E r ähnelt seiner Mutter. în timp. = Sie ist um zwei J a h r e älter als ihr Bruder. temporal întrebarea: wann ? traducerea: în cursul. local întrebarea: wo ? traducerea: înăuntrul. 2. prepoziţiei cu din limba română.PREPOZIŢIA 421 innerhalb — genitiv sens: 1. (Sînt mulţumit de aa-st elev. în termen de E s war nicht leicht. mit — dativ J 44 Prepoziţia mit corespunde. Locuţiunile prepoziţionale formate cu prepoziţia cu se traduc în limba germană. — Der Preis ist um 5 % gefallen. diese Arbeit innerhalb eines Monats zu beenden. o diferenţă: Preţul a scăzut cu 5 % . c) asemănarea: Seamănă cu mama lui.) Observaţii 1. = Wochenlang kam er nicht zu mir. J 43 2. prin prepoziţii simple: potrivit cu = gemäß conform cu = laut. de multe ori.

în conformitate cu Nach dem Gesetz (sau: Dem Gesetze nach.. spre un spaţiu.. . .înaintea numelor de localităţi. 5.. regiune. vezi J . E r zeichnet nach der Natur. întrebarea : wann ? traducerea : după.... substantivele compuse din limba germană se redau in limba română prin elementele respective simple. . 1. . . /«. " •" . f Ich fahre nach Ungarn* E r fährt nach Moskau.422 MORFOLOGIA •. wonach ? traducerea •: după Das ist eine Reproduktion nach Grigorescu. b) direcţia spre un punct cardinal.. succesiunea întrebările: nach wem?.. E r k a m nach seinem Freund. peste E r rief mich nach zehn Minuten wieder an. conform. întrebările: nach wem?. Meiner Meinung nach haben Sie recht. . conformitatea . i . . . S 48—49). localitate.. ' : rifţxo .. Prepoziţia nach indică direcţia şi în expresia nach Haus{e) (acasă). r.. 1). . /oca/ a) direcţia spre o ţară... adjective şi participii {vezi T 11). . înaintea numelor de ţară sau de regiune. .: . . wonach? traducerea: după. temporal momentul w urma căruia se^ petrece o acţiune.. legate între ele prin cu: Milchkaffee = cafea cu lapte mit este cerut şi de verbe {vezi S 1-2. ••••••• Die Fenster meines Zimmers gehen nach Süden. 2. Uneori. . întrebarea: wonach ? traducerea : după. . 4. întrebarea : wohin ? traducerea: spre J. 30) ist er schuldig. . dacă denumirea geografică respectivă nu este precedată de articol {vezi J 42.•:•• " 3. J 45 '&& nach — dativ sens: . ^ întrebarea: wohin ? traducerea: în. . modelul . • 3... în urma Bitte nach Ihnen.

(a) o acţiune petrecută deasupra unui obiect. Er ging über die Straße. local : ş-i?: a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori omişcare. uneori prepoziţia nu se traduce. fără contact cu acesta. Ich fahre nach Vatra-Dornei über Iaşi. ^ •*•'• Wir gingen über den Kogălniceanu-Platz. cazul acuzativ . peste Ich hänge ein Bild über das Bett. '•-' T . întrebarea: seit wann? traducerea: de. cazul acuzativ .. . prin. : . întrebarea : wohin ? traducerea : peste. J 46 Observaţie •_•>'•'•••'•••. .PREPOZIŢIA 423 6. -. peste • ' Ein Bild hängt über dem Bett. fără indicarea direcţiei: deasupra unui obiect/în mod obişnuit. • o durată în legătură cu o acţiune sau o stare care începe într-un mo­ ment din trecut şi durează pînă în prezent. 1. fără contact cu acesta. nach este cerut şi de verbe {vezi S 13. ' seit — dativ sens: temporal . întrebarea : wohin ? traducerea : deasupra. o deplasare. Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe seit cu von (vezi J 50) sau cu vor (vezi J 51). indicarea unei rute etc. / . Seit jenen Tagen waren sie gute Freunde.J:cazul dativ . 16). \ acuzativ sens : 1. Seit gestern ist er hier. S 50—51) şi adjective (vezi T 12)." '• • * • .J 47 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. /dativ über< t. - (b) traversarea unei străzi. din Ich lerne seit einem J a h r Deutsch. a unei ape etc. 2. Seit poate fi şi conjuncţie (vezi K. întrebarea: woP traducerea: deasupra.

sitzen um den Tisch. întrebarea: wie lange? traducerea: peste. hindurch Cazul acuzativ. J 48 um — acuzativ sens: 1. F r war um 5 Uhr hier. asemănător ca sens cu durch. tot (uneori nu se traduce). um întărit prin herum indică ora aproximativă. Prepoziţia über este cerută şi de verbe {vezi S 14. întrebările: wann ?. um wen?. adjec­ S tive şi participii (vezi T 13). wohin?. temporal întrebările : wann ?. worum? traducerea: în jurul Wir Wir Wir Die stehen um ihn. referirea. în legătură cu E r komponierte ein l i e d über die Freiheitskämpfer. relaţia cazul acuzativ . 3. Über 200 Personen waren anwesend. 2. um wieviel Uhr ? traducerea: în jurul. 5. mativ E s war um Mitternacht herum. privind. 4. întrebările : über wen ?. local o stare sau o mişcare în jurul unei persoane sau a unui obiect (sens concret sau figurat) întrebările: wo?. um wieviel Uhr ? traducerea: la ora exactă. . Dieser Berg ist über 2000 m hoch.424 MORFOLOGIA 2. Ich habe die Nacht liber gelernt. . Auseinandersetzungen rund um dieses Problem dauerten stundenlang. temporal a) durata. întrebările: wie lange?. wie viele ?. de-a lungul. Annahme eines Beschlusses über die Förderung der Ideale des Friedens und der Freiheit in den Reihen der J u g e n d . wie hoch? traduce• rea: peste Der Vortrag dauerte über zwei Stunden. setzen uns um den Tisch. V 52—54). cu privire la. Der Fluß tritt über die Ufer. aproxi­ . worüber ? traducerea : despre. depăşirea cazul acuzativ.

Du mußt das Heft unter den Büchern suchen. pierderea întrebările: um wen ?. um este cerut şi de verbe (vezi S 15. 4. . întrebarea : warum ? traducerea : de dragul. S 55—56). 7. worum ? Verbul -f ##* se traduce. um poate fî întărit prin willen. a face să piardă: I c h k a m um meinen Füller.PREPOZIŢIA 425 3. ori o mişcare. fără indicarea direcţiei: (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. adjective sau par­ ticipii (vezi T 14). 6. valoarea întrebarea : um wieviel ? traducerea: de Ich kaufte Bücher um 200 I<ei. întrebarea: um wieviel? traducerea: cu. weswegen?. E r ist um zwei J a h r e älter als sein Bruder 5. pentru E r t a t es um der Ruhe willen 9. E r brachte ihn um sein Geld.. (b) între mai multe persoane sau lucruri. J 49 \ acuzativ sens: 1. în cazul acesta are sens cauzal. weshalb?. E r k a m um das Wörterbuch. cazul dativ . diferenţa (pe lingă adjective la gradul comparativ). şi J a h r um J a h r verging. întrebarea: wo ? traducerea: sub. cauza. printre Wir saßen unter den Zuschauern. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. scopul întrebările: warum?. de obicei: a pierde. întrebarea: wo ? traducerea : între. succesiunea traducerea : după. wozu? traducerea: pentru E s war ein Streit um nichts und wieder nichts. / dativ unter < . cazul dativ. 8. Der Teppich liegt unter dem Tisch.

aller Getränke). (b) între mai multe persoane sau lucruri. traducerea: printre.. Seine Arbeit ist unter aller Kritik. durată. modal cazul: dativ . . Unter zwei Übeln muß das kleinere gewählt werden. . cu indicarea direcţiei. J 50 von — dativ sens: . Ich komme \ \ von Bukarest. 5. întrebările: woher?. .' 2. inferioritatea numerică. .. Kinder unter 14 Jahren dürfen diesen Film nicht sehen. cazul: acuzativ ... sub. traducerea : sub Das Thermometer sank auf vier Grad unter Null. local mişcarea dintr-un loc într-o anumită direcţie. . din' /von einem Freund. întrebarea : wann ? traducerea : sub Unter der Herrschaft Alexander Ion Cuzas fand die Vereinigung unserer statt. Du m u ß t das Heft unter die Bücher gelegt haben. între. •< "• . 1. Der wissenschaftliche Zirkel steht unter der Leitung eines Kollegen. cazul: acuzativ . Fürstentümer 3. Ich möchte mit Ihnen unter vier Augen sprechen. 4. Prepoziţia unter înlocuieşte uneori genitivul partitiv. von wem? traducerea: de la.426 MORFOLOGIA b) verbul conjugat exprimă o mişcare.. daß Sie es mir bald zurückbringen.. . între (vezi J 53). Unter den Geschwistern gab es nie Mißverständnisse. . cazul: dativ . întrebarea : wohin ? traducerea : printre Wir setzten uns unter die Zuschauer. (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. subordonarea cazul: dativ . o deplasare. Ich gebe Ihnen das Buch nur unter der Bedingung. relaţia de reciprocitate cazul: dativ. întrebarea : wohin ? traducerea : sub Wir legen den Teppich unter den Tisch. . întrebarea: wie ? traducerea: CM. • -. temporal epocă istorică. Wasser ist das gesündeste unter allen Getränken ( .

. pînă la. de E s folgt eine Pause von zehn Minuten.>.. deseori marcate prin bis zu sau auf. auf wann ? traducerea: de la . atributul substantival denumeşte • autorul unei opere. April.: a) de un obiect întrebările: von wo?. von wie lange? von wann an? von wann .. 6. din. . a... a) traducerea: dintre b) traducerea : din E r aß von der Speise. ..:.¥ . Ich h a t t e vom 11. sau de instituţie . .. de ~D<: Biief ist vom 20... c) vîrsta întrebarea: in welchem Alter >'traducerea': de Goethe ist im Altes: von.. 83 J a h r e n gestorben.\ _.PREPOZIŢIA 427 2 . pe..T. .::-\.. de .. 1 ' 3.. dacă atributul substantival este un nume de ţară. traducerea: prin genitiv : Der Abendstern von Eminescu ( = Eminescus „Abendstern") ist eines der schönsten Gedichte der rumänischen Literatur. bis wann?. întrebarea: vom wievielten ? traducerea: de la. traducerea: de pe I m Herbst fallen die Blätter von den Bäumen. . desprinderea '.. ziehe fünf von zehn ab. pentru a exprima sfîrşitul şi prin an pentru a indica începutul perioadei respective...... a) precizarea unei date. de localitate. E r ist einer von den besten Studenten (einer der besten Studenten). woher?.. . traducerea: din Die Gemäldegalerie von Dresden (Dresdens' Gemäldegalerie) ist weltberühmt. 4. . b) dintr-o cantitate ::i •• '-:•'•• întrebarea: von Wieviel ? traducerea : din Ich. .. Mai Urlaub. . întrebările: von wann . în locul genitivului.::. 5. >.. b) o perioadă de timp între două momente cunoscute. Ich mußte von heute auf morgen wegfahren. April bis zum 11. Von heute an habe ich Urlaub.. temporal . exprimă o parte dintr-un tot. . .

* J 51 a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. 7. April übersiedeln. S 27. 2. Vor dem Essen war ich im Kaufhaus. . cauzal întrebările: warum?. fără indicarea direcţiei (sens propriu sau figurat) : — poziţia în faţă unei persoane sau a unui obiect. adjective şi participii. local •. adjective sau participii. Prepoziţia vor se mai întrebuinţează pe lîngă verbe {vezi S 17. 8. înainte (de) Vor einem J a h r war er in Bukarest. cazul: dativ . acuzativ. / dativ vorC \ acuzativ sens: 1. weshalb?. weswegen? traducerea: de Sein Gesicht strahlte vor Freude. b) verbul conjugat exprimă o mişcare. întrebarea : wo ? traducerea : în faţa E r steht vor uns. temporal — numai cu dativul momentul întrebarea: wann ? traducerea : în urmă cu. 3. o deplasare.428 MORFOLOGIA — dacă atributul substantival stă la plural şi are un caracter general traducerea: prin genitiv Das sind Arbeiten von Studenten. cazul. cu indicarea direc­ ţiei. S 59 -—60). E r steht vor dem Fenster. întrebarea. E r steht mir noch vor Augen. von se întrebuinţează în construcţiile pasive traducerea: de E r wird morgen vom Lehrer geprüft. wohin? traducerea: în faţa E r stellte sich vor das Fenster. ori o mişcare. Ich werde vor dem 16. 4. von este cerut şi de verbe {vezi S 16 * S 26).

J 52 Observaţie Prepoziţia zu nu poate servi la indicarea direcţiei dacă ea este urmată de numiri geografice {vezi J 42 şi J 45). 5. Sie werden uns zum Wochenende besuchen. local a) mişcarea într-o anumită direcţie. întrebarea : wo ? traducerea : la. E s war zur Zeit der Vereinigung unserer Fürstentümer. 3. distribuţia (pe lîngă numerale) traducerea: cîte Wir saßen zu zweit in der Bank. în î n această accepţiune zu se foloseşte mai rar: Heinrich Heine ist zu Düsseldorf geboren. raportul. E r gellt zum Bahnhof. temporal. •• • .PREPOZIŢIA 429 zu — dativ sens: 1. wohin ? traducerea: la Ich gelie zu einem Freund. 2. momentul este precizat întrebarea : wann ? traducerea : la. b) o stare sau o acţiune pe loc. E r h a t es zu Ihrem Besten getan. zu Pentru indicarea locului. pe E r kam zur rechten Zeit. întrebările: zu wem ?. pentru Ich sage es Ihnen zu Ihrer Beruhigung. zu welchem Zweck? traducerea: spre. scopul întrebările: wozu?. 4. la. de obicei. proporţia întrebarea: wie? traducerea: la Nach der ersten Halbzeit stand das Spiel 2 zu 3. prepoziţia zu se foloseşte şi în expresia Haus(e).

temporal intervalul de timp în care se petrece o acţiune. Juli und dem 10. adjective sau participii (vezi T 15). cazul: dativ . cazul: dativ. fără indicarea direcţiei. Prepoziţia zu este cerută şi de verbe (vezi S 18. întrebarea : wann ? traducerea : între Zwischen dem 14. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. în faţa numeralelor adverbiale traducerea : pentru zum erstenmal 7. Das Radiotischchen steht zwischen dem Bett und dem Schrank. / dativ zwischen \ \ acuzativ sens: 1. o deplasare. în cazul acesta zwischen este urmat de numerale. cu indicarea di­ recţiei sau mişcarea spre interiorul unui spaţiu situat între două sau mai multe persoane sau obiecte. S 61—62). traducerea: între Ich gehe zwischen 6 und 7 zu ihm. printre Zwischen mir und meinem Bruder gab es nie das kleinste Mißverständnisi >:••'/'• '•'--'• . August habe ich Urlaub. întrebarea : wo ? traducerea : între I m Kino saß ich. S-29. 2. 3. poziţia între două sau mai multe persoane sau obiecte. S '28. aproximaţia. E r setzte sich zwischen mich und meinen Freund. 4.430 MORFOLOGIA 6. zwischen meinem Bruder und meiner Schwester. Cazul: acuzativ: întrebarea : wohin ? traducerea : între. J 53 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. Sie muß zwischen 20 und 30 sein. reciprocitatea cazul: dativ: traducerea: între.

. der Ferien trieben wir viel Sport. relaţia cazul: dativ.. respecttnd cazul cerut de prepoziţii: 2. .. um . . . n ä h r e n d . în timp ce zwischen poate fi folosit şi dacă fiecare dintre substantive este luat în parte.. . . . willen. Completaţi cu substantivele din paranteză. lîngă care stă. deiner Gesundheit . are sens colectiv. kehrte er um.. .mußten wir in einem Dorfe übernachten..gingen wir ins Theater.. . . dar unter se poate întrebuinţa numai dacă substantivul.des Arztes) b) Diesseits ./ EXERCIŢII 433 Observaţie Pentru exprimarea reciprocităţii se întrebuinţează şi prepoziţia unter (vezi J 49/4).... .. (der Fluß) c) Wegen . eines schönen Gartens stand ein schönes Haus. des stark. eines Motorschaden. . wegen. a) Ungeachtet . traducerea : între Der Altersunterschied zwischen mir und meinem Mann ist nickt groß.. . (der Rat .. trotz.Regen... inmitten.. der F a h r t unterhielten wir uns und erzählten lustige Geschichten. des Dorf.. . jenseits.. rauchte der Patient... Unter meinen Freunden entstand ein Heiner Streit. oberhalb. meiner Schwester wird mein Bruder kommen. .. infolge. dieser Beweise konnte er nicht länger leugnen. ist eine schöne Schutzhütte. . . 5. mußt du dich mehr schonen..Dorf. . . (das schlechte Wetter) . Zwischen (şi nu unter) meinem Freund und meiner Freundin entstand ein kleiner Streit. . statt şi cu desinenţele corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) . der Dîmboviţa liegt ein klein. Deci: Zwischen meinen Freunden entstand ein kleiner Streit..stand eine alte Mühle. eines Unfalls verspätete er sich. EXERCIŢII IV Completaţi cu una din prepoziţiile angesichts.

g) (unser Aufenthalt) in Rom besuchten wir das Kolosseum. baute man ein Kinderheim (der See) h) Abseits . (das Rathaus) f) Infolge . . waren viele Sportfreunde. prietenul meu nu are încă 50 de ani. b) Fiind în renovare ( = din cauza renovării). e) î n locul aparatelor comandate el primi numai o scrisoare. . . (die Schienen) p) Außerhalb . . . . . o) (der Atlantische Ozean) liegt Amerika.. . (der kalte Winter) e) Unweit . h) (eine Rose) kaufte sie eine Nelke. . b) Die meisten I^eute tragen jetzt Armbanduhren . (mein Bruder) m) Innerhalb . . sprang er ins Wasser und rettete das kleine Kind. . . folosind prepoziţii care cer genitivul: a) î n timpul concediului am fost la mare. machten wir viele Ausflüge. baute man ein Altersheim. . h) Mai sus de poştă drumul coteşte spre stînga. (die Taschenuhren) (das vergangene Jahr) bin ich jede Woche im Theater gewesen. d) î n locul tatălui poate să meargă unul dintre fii. . f) (die Überschwemmung) ist dieser Weg unbefahrbar. j) 4. . willen muß sie ins Gebirge fahren. Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. e) (eine Woche) h a t er drei Romane gelesen. c) P e această distanţă circulaţia feroviară este deranjată în urma inundaţiilor. sah ich den Freund kommen. magazinul este închis. (dieser Betrieb) ist das Photographieren verboten. . (der schlechte Weg) g) Jenseits . . . d) (das schlechte Wetter) konnte der Ausflug nicht stattfinden. ist es heute sehr warm. .432 MORFOLOGIA d) Trotz . (der Sommer) k) Ungeachtet . . (die Gefahr) l) S t a t t . (ihre Gesundheit) o) E r ging langsam längs . trainierte er täglich. erhebt sich das wunderbare Mausoleum. Folosiţi cuvintele din paranteză la genitiv: a) . . f) Dincoace de Alpi este o altă climă decît dincolo de AlpL g) Cu t o t părul său alb.. . . . (die breite Landstraße) i) Inmitten . i) (der starke Wind). Traduceţi în limba germană. wird er das Bild fertig malen. . i) De un an locuiesc în afara oraşului. . . befindet sich das Operettentheater. (der schöne Park) j) Während . (das große Spielfeld) 3. kamen sie zu spät. . (eine Woche) n) U m . .

(die Tasche). meinem Bruder bekommen ? . (das Konzert.. . nach. . c) După muncă.EXERCIŢII 433 j) într-un an prietenul meu a scris două romane. k) î n virtutea legii ai acest drept. . von. . folosind prepoziţii care cer dativul: a) Am primit o scrisoare de la prietenii mei din R. . . meinen früheren Kollegen. seit. der Film) gehen wir in ein Restaurant.. Traduceţi în limba germană. aus. Wohin gehst du . . . Sie. dem Unterricht ein wenig spazieren. .. Completaţi cu prepoziţiile zu. . cu prepoziţiile corespunzătoare. (die Abfahrt) des Zuges. . mir. Bitte. . mir. h) .. . Peter und Paul waren gestern . der Vorlesung ? Hast du das Buch .D.. 5. . mit. meinen Großeltern. . . außer. seinem Freund Paul. drei Jahre) besuche ich die Fremdsprachenkurse. . . . .. . (das Deutsche) ins Rumänische. (ich. Alle Kollegen . Wir gehen . . ich habe einige neue Schallplatten. einem Buche ab. tineretul nostru face sport. (ein Kugelschreiber. j) Ich habe ihn . . Ich studiere . . g) Er kam erst . . .. m)Nn departe de gară se clădeşte acum un mare hotel.. . . . dem Hörsaal und geht . Ich arbeite oft . Paul schreibt ein Gedicht . . el nu poate mînca fructe crude. b) Ich übersetze jetzt ein Buch . k) . du. . (der Kapitän) wurden alle gerettet. . . einem Jahr die deutsche Sprache.G. meinem Freund Paul kommen heute . 7. einer Woche regnet es täglich. (eine Woche. der Kollege Wagner. . i) . der Groß­ vater) ? d) Andrei und Paul kommen . . kommt morgen . Ich bekomme oft Briefe .. ein guter Bleistift). . . (lange Zeit. der Krieg) nicht mehr gesehen. . bei. c) War Peter gestern . meinem Kollegen zusammen. întrebuinţînd substantivele din paranteză 6. ein Jahr. I) Conform prescripţiei medicale. . . . mir. ihr Freund). 28 — Gramatica practică a limbii germane . (ihre Werkzeuge). . . care cer dativul: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Morgen fahre ich .. f) Ich schreibe lieber . . Completaţi la dativ: a) Fr zieht die Uhr . dem jungen Studenten kenne ich die ganze Gesellschaft. .. Peter kommt . b) Duminică voi merge cu părinţii la bunici. (du. e) Die Handwerker arbeiten .

die Bänke. der Tisch. Willst du heute . dem Tischchen. dem Sofa. (die Bank. . Otto arbeitet . .. Ludwig vine de la stadion cu prietenul său Max. . . .. . k) Die Mutter hängt das Bild über . .-. . (die Dîmboviţa).. . . . Die Mutter hängt ein Bild . c) Das Manuskript des Dichters lag auf . . (die Bibliothek. dem Tisch. voi veni la tine cu magnetofonul meu. das Badezimmer. das Kino oder . . der Küche und geht . . . . . . Am Abend gehe ich immer . . . (das Haus. die Schule). Die Mutter kommt . e) Paul liest das Buch in . Die Studenten sind jetzt . . . die Oper gehen ? Alexander u n d Peter sind . . Die Mutter setzte das Kind . die Bank). . . . dem Gebirge. . a) Die Stadt Bukarest liegt an . den Tisch und brachte das Essen. . . b) I m Sommer fahre ich an . .434 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) i) j) k) Din ziare şi reviste aflăm multe (lucruri) noi şi interesante. d) Der Dichter legte das Buch auf . dem Haus ist eine Haltestelle der Straßenbahn. g) E r stellt den Schreibtisch vor . ' E r stellte den Stuhl . . dem H a u s ist ein kleiner Blumengarten. între 1 şi 22 august. Das Radio steht . f) Die Familie Popescu zieht in . j) E i n großer Baum wächst neben . . (das Fenster). . . . . (eine neue Wohnung) ein. h) Der Stuhl steht vor . zwischen . la cazul cerut de prepoziţie 9. . . . . (der Tisch). . die Mutter. . . Completaţi cu prepoziţia potrivită. . der Muttter und blättert . . . Conform înţelegerii noastre. Paul şi-a petrecut concediul la prietenii săi. . einer Glasfabrik. . das Kind). . (das Ledersofa. . . die Tür). . . den Park. . Otto sitzt . Alexanders Bild hängt . einem Büchlein. das Land. (das Meer). contopind-o cu articolul acolo unde e cazul: 8. der Tisch). . Anul acesta îmi voi petrece concediul la Mamaia. . dem Tisch u n d liest. îl voi aştepta la gară. den Schreibtisch. . Astăzi vine prietenul meu din provincie. . der Park). bolnavul este acum în afară de primejdie. dem Hörsaal. După fiecare oră avem o pauză de zece minute. . das Fenster. . Completaţi cu substantivele din paranteză. (der Tisch. . . Morgen fahren die Studenten unserer Gruppe . . i) E r setzt sich neben . (der Freund. . (das Sofa). . (der Schrank) und . Das Kind sitzt . . Datorită bunei îngrijiri. . a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) r) Andrei und Paul sitzen .

(das Wasser). .. b) Grădinarul merse în casă. . Paul o ia şi o aşază între masa de lucru şi sofa. iar în grădină cresc minunate flori. Ein Spaziergänger. fiel in . Pe lunca aceasta sînt multe broaşte. . (El) puse apoi paharul la gură şi bău apa. . .I. s) Der Junge läuft hinter . iar pe măsuţă pune aparatul de radio. g) Maria aduse vaza de flori în cameră. f) Paul puse sticla goală pe masă. pe acoperişul surei şi-a clădit cuibul o barză. (das Tischchen). (der Eßtisch) hängt eine große Lampe. (unser Haus) liegt ein Garten. . zwischen . (der Schrank) und . Dieser sprang in . c) Ea marginea satului se află o şură veche. Sie waren empört und riefen : „Wir wollen ihn lieber in . k) între fereastră şi dulap se află o măsuţă. ein reicher Mann. . (das Sofa) u n d . Traduceţi în limba germană: a) î n faţa casei se află o grădină. o aşeză pe masă. . atîrnă pălăria în cuier. p) Den Fernsehapparat stellen wir auf . o) Das Radio steht an .aßt ihn. . (der Bücherschrank). . (das Ufer) und sahen das. la cazul cerut de prepoziţie: Bums und der Reiche Der große schottische Dichter Burns ging einmal an . . . e) Barza caută broaştele în iarba înaltă. .. . . (das Ufer) der Themse spazieren.EXERCIŢII 435 l) Über . . vielleicht weiß er besser. der an. . zwischen . i) Eîngă vechea fîntînă se află un nuc mare. (das Haus). n) Das Kind warf den Ball unter . j) Floarea de colţ creşte numai pe munţii înalţi. (der Tisch. luă apoi florile care se aflau pe masă şi le puse în vază. m) Unter . (das Ufer). . sagte: .. ." 1 1 . . .(die Unglücksstelle) vorbeikam. . die Bank). . puse uneltele în colţ şi păşi apoi în cameră. (das kalte Wasser) und holte den Mann an . (der Fluß) werfen \" Der Dichter. (der Schreibtisch). d) î n spatele surei se află o luncă mare la malul unui pîrîu. . (der Tisch) steht ein roter Papierkorb. . Viele Menschen standen an . Der reiche Mann gab dem Jungen nur eine Kupfermünze. . . în bucătărie (el) ţinu paharul sub robinet. wieviel er wert ist. le prinde şi se ridică în aer. Das sah ein armer Junge. . Completaţi cu substantivele din paranteză. luă un pahar şi merse în bucătărie. h) Mîine seară voi merge la operă. (die Wand). . . . . . das Sofa. . iar sub nuc o bancă. . r) Hinter . Pe bancă stă un tînăr şi citeşte o carte. . 10.

Freunde. I) Du handelst gegen (mein Wunsch). zu einem Baum. (der Eßtisch). das Fenster. . den Frieden. . b) Sieh durch ... r) Dieser Junge handelt . (unsere Mannschaft). . I) Die Erde bewegt sich . . . seine Kinder. bis. (ein guter Bleistift) kann ich dieses Bild nicht zeichnen. (ein langer Korridor). . (der alte Bauer. Completaţi cu substantivele din paranteză. . . . und der Ball flog . (das Fenster) ! c) Die Studentengruppe ging singend durch . c) Der Stein flog . . . . Hoffnung. . . f) Am Abend saß die ganze Familie um . . d) Das Flugzeug flog . . n) Alle fortschrittlichen Menschen kämpfen . alle Vernunft. aber nicht . . . . m) Eminescu wurde . .. für. . . . . ihre Achse und . entlang . . j) (der Weg) . den Krieg. k) Dieser Mann ist . entlang zogen sich dichte Wälder. . la cazul cerut de prepoziţie: a) Die Studenten gingen jetzt durch . 13. (der Vater. . die Mitte des vorigen Jahrhunderts geboren. Completaţi cu prepoziţiile MORFOLOGIA dureh... . p) Obwohl das Wetter schlecht war. Weib und Kind. d) Else kaufte für . . h) Die Briefe werden . f) Mein Freund führte mich . Erwarten gut... . . . .. . g) Die Pioniere saßen um . . meinen Bruder Karl. . um. (mein Freund.. . k) Ohne .436 12. der gute Aufsatz). m) Der Professor ging langsam (der Korridor). g) Ich schicke die Nachricht . war die E r n t e . b) Die Kinder liefen den Kanal . e) Das Kind spielte. i) Der Vater arbeitet . . . . . den Garten und zeigte mir schöne Blumen. . der junge Arbeiter). h) Die Studenten der zweiten Gruppe kämpfen heute gegen . . seine Überzeugung. e) Der Dehrer lobte den Schüler für . die Sonne. wider. . . . entlang: a) Dieser Weg führt den Bach . der alte Großvater) eine Zeitung. über die Wolken. den schwerverletzten Soldaten. (die schöne Arbeit. . ohne. . . .. . . (der schöne grüne Wald). die Post befördert.. . . der Vater) ins Theater. . gegen. j) Die Krankenschwester schreibt den Brief .. . . i) Morgen gehe ich ohne . o) E r handelt nie .

c) Pionierii mărşăluiră cîntînd pe străzile oraşului... cotiră la dreapta după colţ. (sein letztes Drama) berühmt geworden. .. . (die Universität). i) Der Kranke liegt . I) Vei primi cartea prin el sau prin prietenul lui. . . (der Tod) und . (das erste Mal) gehört. (Fuß) . e) Wien liegt . 15. . . . (die große Hitze) und . . (das Sofa). Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. . h) Orele de consultaţii ale profesorului sînt pentru noi foarte importante. . El a fost totdeauna împotriva mea. (das Krankenzimmer) . ich reise .EXERCIŢII 437 14. c) Reist du . d) Paul a cumpărat un cadou pentru bunici. h) Die E r n t e war . I) Wir «jehen . trecînd substantivele şi pronumele din paran­ teză la cazul cerut de prepoziţie : a) Der Kranke rauchte . . . (die lange Trocken­ heit) ziemlich gut. . . . . (3 Monate) in Bukarest. d) Mein Freund studiert . und die Erde bewegt sich . (die Universität). blaue Donau). k) Ich habe diese Musik heute . (das Verbot des Arztes). împotriva războiului. (die Dummheit) ist noch kein Kraut ge­ wachsen. Juni) gekommen. (die schöne. g) . •j) Am cumpărat pentru tine o carte şi pentru sora t a o cutie de bomboane. f) împotriva voinţei sale. (die Sonne). n) Ştiu. g) î n jurul mesei stăteau în seara aceea numai doi băieţi şi jucau şah. . el trebui să părăsească oraşul. Traduceţi în limba germană : a) Noi luptăm pentru pace. (die Erde) bewegt sich der Mond. b) F ă r ă ajutorul t ă u nu pot să traduc acest text. apoi alergară de-alungul zidului vechiului castel. . aber es ist besser. . . . . . dar din greşeală a plecat la ţ a r ă fără acesta. . m) î n jurul automobilului stăteau mulţi pietoni. (Frankreich). . . . . e) Sportivii alergară prin pădure. er ist also erst . . . . i) Prelegerea începe la ora 17. f) . (das Ausland) ? J a . . k) împotriva voinţei sale nu voi cumpăra nimic. . (das Bett). . b) Dieser Dichter ist . . wir legen ihn . . (die DDR) und dann . . . j) E r ist . . (eine alte Witwe).. . (10. er wohnt . .

îi strigam: „La revedere. . h) Ea expoziţia tehnică stăteau mulţi oameni în jurul noii locomotive Diesel româneşti. Vino. . . b) Mama cumpără pentru copiii ei diferite jucării. iar nu departe de casă este un mic chioşc. . încearcă să traduci acest t e x t din germană în română fără dicţionar. Şi eu mă culc cu plăcere la umbra lui şi citesc o carte. Din cauza vremii rele n-am p u t u t merge şi în periferiile marelui oraş. k) După absolvirea institutului. e) î n faţa casei este o bancă. r) Cu mare plăcere întreprind oamenii muncii călătorii prin minunata noastră patrie. tinerii specialişti lucrează în diferite sectoare ale economiei noastre. g) Te rog. . Traduceţi în limba germană: a) Un iepure merse odată cu un leu la o fîntînă. . Fîntînă se afla într-o pădure deasă. către ţările mai calde. . ajută-mă! î n afară de tine nu mă poate ajuta nimeni. (das schlechte Wetter) blieben wir zu . îşi clădea cuibul pe acoperiş şi-şi petrecea la noi toată vara. f) î n vremea noastră se vorbeşte foarte mult despre viaţa pe alte planete. n) E r ist ein unfreundlicher Mensch. c) î n fiecare primăvară venea pe acoperişul casei noastre o barză. Cînd pleca toamna spre sud. (er) ist niemand . (das Haus). . I) Paul ne-a istorisit ieri mult despre excursia sa în Moldova. . . să mergem pe jos pînă la statuia de acolo. m) Te rog. El se sperie şi fugi în pustiu. barză dragă! Vino la primăvară din nou la n o i ! " d) î n spatele casei se află (== stă) u n b r a d înalt.. . i) Pînă la plecarea trenului mai avem treizeci de minute. 16.438 MORFOLOGIA m) Dieser Mann wohnt ganz allein. . Copiii se aşază vara sub brad şi se joacă cu jucăriile lor. o) . (er) kommt niemand. n) î n timpul şederii noastre la Paris am vizitat multe muzee. (das Zimmer). Leul privi în fîntînă şi văzu acolo un alt leu.

K 4 CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR Conjuncţiile pot fi clasificate după: forma lor. zu. < ohne jemandem etwas zu sagen. I um ein Buch zu lesen. zu. . folosite în construcţiile infinitivale finale şi modale (vezi N 129. K 3 între unele conjuncţii şi adverbe nu există o delimitare precisă. ohne . E r spricht und schreibt sehr gut Deutsch. . • K 2 b) anumite adverbe: Ich gehe jetzt nach Haus. statt (anstatt) . da übersieht man die ganze Gegend. Wenn du mir das Wörterbuch bringst. zu. . Ich blieb zu Hause. übersetze ich den Brief ins Deutsche und gebe ihn dir morgen. funcţia lor. nachher möchte ich die Ausstellung besichtigen. ich bleibe darum ( = adverb) zu Haus. Es regnet. De obicei.CONJUNCŢIA (Die Konjunktion — Das Bindewort) Conjuncţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă între ele părţi de propoziţie sau propoziţii. partea de vorbire respectivă se consideră conjuncţie dacă introduce propoziţia. . . { statt ihn zu besuchen. . influenţa lor asupra topicii. K 5 . K 1 Cu funcţia de conjuncţie apar şi alte părţi de vorbire: a) prepoziţii ca: um . N 132). darum ( = conjuncţie) bleibe ich zu Haus. şi adverb dacă se află în interiorul ei: E s regnet. Der Weg macht dort eine Biegung.

aber (compl. nachdem.. and(e)rerseits (anderseits) etc. halb .. K 10 1. wie wenn K 8 3. halb . weder . zwar . als wenn. . statt daß. ..) coord.) (p r °P. adică alcătuite din două elemente componente : a) sudate într-un singur cuvînt: darum. bald . (conj.secund. (prop. zwar .) (subiect) E r lud den Freund ein. de gradul I) . .. succedîndu-se nemijlocit: eis ob. deswegen. princ.. teils . weil.. wie.. und die Temperatur sank. noch. pritic. es regnete de gradul I) und ich sehr erkältet war. indem. (subiect) (conj. secund. aber. desto . adică principală cu principală sau secundară cu secundară de acelaşi grad.) nicht die Freundin. corelative: între elementele componente care apar în corelaţie se intercalează părţi de propoziţie sau chiar propoziţii întregi: ebenso . ohne daß. . einerseits .. (prop. aber. simple.) (prop.. doch.440 MORFOLOGIA CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR DUPĂ FORMA LOR K 6 K 7 După forma lor conjuncţiile sînt de trei feluri: 1.. bald . 2.. CLASIFICAREA K 9 CONJUNCŢIILOR DUPĂ FUNCŢIA LOR După funcţia lor conjuncţiile sînt de două feluri: coordonatoare şi subordonatoare...) Ich blieb zu Haus. direct) Der Sturm nahm rasch zu. Vater und Mutter sind in der Stadt. teils . oder. nicht nur . denn. als etc. (conj. princ. doch . weil (prop. adică alcătuite dintr-un singur element: umä.. coord. sondern (auch) . .. je . Conjuncţiile coordonatoare (beiordnende Konjunktionen) leagă două părţi de propoziţie cu aceeaşi funcţie sintactică sau două propoziţii de acelaşi fel. (compl. coord. compuse. . direct) coord. entweder .) (conj. b) scrise separat. . . seitdem etc.

.. (P r o P.. zudem.CONJUNCŢIA 441 2. nichtsdestoweniger.. dahin. zweitens. and(e)rerseits (anderseits) . sowohl .. dagegen. • . . sowie. weniger b) subordonatoare während 4. nicht nur .) K 11 es ihm der Arzt verboten habe. nur. weder . sonst b) subordonatoare Nu există 3. erst . princ. . 2. dann . sondern.. . dorthin etc. gleichwohl. subord. indes. allein. Conjuncţii locale (ortsbestimmende a) coordonatoare da. . (prop. bald .) daß (conj. . . . hernach. . drittens e t c . . einesteils . . hingegen. de gradul I) weil (conj. hinwieder (um) immerhin. wenigstens. dennoch. .. teils . als (auch) . weiter. Konjunktionen) K 15 1 Pentru exemplele de întrebuinţare a conjuncţiilor coordonatoare în propoziţii. sondern auch \ sowohl . iar pentru conjuncţiile subordonatoare N 41 — N 121. daher.. Conjuncţii adversative (entgegensetzende a) coordonatoare Konjunktionen) K 14 aber. de gradul II) PRINCIPALELE CONJUNCŢII1 1.. erstens . Conjuncţiile subordonatoare (unterordnende Konjunktionen) leagă o propoziţie secundară de regenta ei (fie principală. doch. . ander (e) nteils.. wie (auch) .) er nicht ans Meer fahre. b) subordonatoare Nu există. halb . desgleichen. zuletzt etc. secund. entweder .. . ferner. . teils .. oder. jetzt.secund. Conjuncţii copulative (anreihende a) coordonatoare Konjunktionen): (vezi N 7) K 12 auch. jetzt. . yezi N 2 — N 18. jedoch. außerdem. und zwar . (ausschließende Konjunktionen) (vezi N 8) K 13 oder.. indessen. dessenungeachtet. . subord. (prop. Conjuncţii disjunctive a) coordonatoare andernfalls. ja. fie secundară de grad superior) : Er sagte mir. bald. halb . einerseits .

se apropie şi mai mult de caracterul adverbelor decît celelalte conjuncţii. desto de măsură progresivă sau proporţională (proportionale (a) coordonatoare (b) subordonatoare je. wie. indem. hernach etc. sooft. also. je nachdem K 20 d) conjuncţii restrictive (a) coordonatoare (in)sofern. wenn. wie. wie posterioritate: bevor. mittlerweile etc. vorher. darauf.442 MORFOLOGIA b) subordonatoare Nu există. ebenso. ehe anterioritate: als. zuvor etc. Konjunktionen) b) subordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate: als. Datorită sensului lor lexical de sine stătător. Conjuncţii modale (die Art und Weise bestimmende a) modale propriu-zise (a) coordonatoare so Konjunktionen) (b) subordonatoare (an) statt daß. K 16 5. seitdem. indes (sen). . posterioritate: vordem. (in)soweit (einschränkende Konjunktionen) . kaum daß K 17 6. . so . . bis. gleichwie. wie.. . je. indem.desto. so . während. ohne daß. genauso. sobald. wie wenn K 19 c) conjuncţii Konjunktionen) um so. Conjuncţii temporale (zeitbestimmende a) coordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate : da. . . anterioritate: dann. ohne zu K 18 b) conjuncţii comparative (a) coordonatoare (b) subordonatoare (vergleichende wie Konjunktionen) als. eher. als ob. wenn. . als wenn. ca şi cele temporale. nachdem. seit. (an) statt zu. als. sowie.um so. conjuncţiile locale. indes(sen).

zwar. mithin. deshalb. wohl..CONJUNCŢIA 443 (b) subordonatoare (in) sofern. infolgedessen. dennoch. ja. wofern f) Conjuncţii concesive (einräumende Konjunktionen) (a) coordonatoare allerdings. selbst. (in) wieweit. trotzdem. wiewohl . folglich. nun da. soviel. wenn wenngleich. wennschon. aber auch. zumal (da) b) Conjuncţii conclusive (folgernde Konjunktionen) (a) coordonatoare also. selbst wenn. wohl . darum. (in) wiefern. weil. nur daß 7. somit. ungeachtet. obzwar. ohne daß. K 26 (b) subordonatoare obgleich. zu e) Conjuncţii condiţionale (bedingende Konjunktionen) (a) coordonatoare andernfalls.. so daß d) Conjuncţii finale (die Absicht angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare darum.. dazu K 24 (b) subordonatoare damit. zwar . demnach. . (auf) daß. obwohl. wenn. freilich. um . sonach K 22 (b) subordonatoare Nu există. sofern. aber. Conjuncţii cauzale (begründende Konjunktionen) a) Conjuncţii cauzale fropriu-zise (rein kausale Konjunktionen) (a) coordonatoare denn. wenn anders. obschon. daher.. . nämlich K 2Î (b) subordonatoare da. trotzdem. sonst K 25 (b) subordonatoare falls (im Falle). c) Conjuncţii consecutive (Konjunktionen (a) coordonatoare N u există. deswegen. daß. der Folge) K 23 (b) subordonatoare als daß. doch.

forma propoziţiei pe care o introduc. există şi cele două conjuncţii daß şi ob care servesc la exprimarea unor raporturi sintactice de sub­ ordonare fură: daß ( = că) serveşte în special la introducerea propoziţiilor subiective {vezi N 43) şi completive {vezi N 61) ./daß er zu mir kam / und ich ihm alles erzählte. u n d . allein. Conjuncţiile coordonatoare care nu influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie s î n t : aber. nicht nur ./ denn ich fahre ins Gebirge. kann nicht kommen. sondern. ja. daß . denn.(und ich erzählte ihm alles. Pentru evitarea confuziei între ob = dacă şi wenn = dacă vezi K 47. . . Din acest punct de vedere. 2 /Er kam zu mix. sondern auch fleh. damit.444 MORFOLOGIA K 27 g) Conjuncţii instrumentale (das Mittel angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare Nu există. oder. 1. CLASIFICAREA DUPĂ INFLUENŢA CONJUNCŢIILOR LOR ASUPRA TOPICII K 31 K 32 Conjuncţiile determină în limba germană. indem 8. daß . într-o anumită măsură. (b) subordonatoare dadurch. completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă {vezi N 55). conjuncţiile coordonatoare pot fi împărţite în două g r u p e : conjuncţii care nu influenţează ordinea cuvintelor în propo­ ziţie şi altele care o influenţează. ob ( = dacă) se întrebuinţează în special la introducerea propoziţiilor secundare subiective. 2 Sie weiß. . K 28 Conjuncţiile daß şi ob K 29 K 30 P e lîngă conjuncţiile enumerate mai sus.

. 1 sub. darum. . ultimul loc Ich weiß. K 38 . Mein Freund ist krank. dar) poate să lege două propoziţii. ultimul loc OBSERVAŢII PRIVIND ÎNTREBUINŢAREA CONJUNCŢII UNOR 1. heute aber regnet es. teils Conjuncţiile adverbiale sînt aşezate totdeauna la începutul propoziţiei K 34 şi cer inversiunea. dennoch. bald. 1 sub. de unde şi denu­ mirea lor de conjuncţii adverbiale. fără a-şi schimba sensul şi fără a influenţa ordinea cuvintelor : K 37 { aber heute regnet es. trotzdem. Ich bleibe zu Hause. Conjuncţiile coordonatoare care influenţează ordinea cuvintelor în K 33 propoziţie au provenit în cea mai mare parte din adverbe. heute regnet es aber. 2. teils . weil ich viel zu t u n habe. E s regnete heftig. bald . trotzdem ging ich spazieren. allein ich h a t t e keine Zeit. sonst. adică aşezarea verbului conjugat înaintea subiectului. K 35 Conjuncţiile subordonatoare introduc totdeauna o propoziţie secundară K 36 pe care o leagă de regenta ei (care poate fi o propoziţie principală sau se­ cundară). . darum will ich ihn besuchen. daß er morgen kommen wird. sub. deswegen. 2 . nu însă şi părţi de propoziţie: Ich wollte ihn besuchen. ich will ihn darum besuchen. a) Conjuncţia allein ( = însă. Conjuncţia aber poate sta pe lîngă orice parte de propoziţie. Verbul conjugat al propoziţiei secundare stă pe ultimul loc {vezi N 236). Cele mai importante sînt: daher. . verbul conjugat este precedat nemijlocit de conjuncţie {vezi O 64). Mein Freund ist krank. deshalb.CONJUNCŢIA 445 2. Aceleaşi cuvinte în mijlocul propoziţiei sînt adverbe şi nu influenţează ordinea cuvintelor din propoziţie.

cu sens concesiv restrictiv sau adversativ. ca. 3. aber Heiner als seine Schwester. . . traducerea : ori . ihn zu besuchen. b) Cu acelaşi sens şi aceeaşi traducere ca la (a) în interiorul propo. Was er auch sagen mag. c) La începutul propoziţiei principale cu inversiune sau în interiorul ei (fără influenţă asupra topicii). mai mult valoarea unui adverb decît a unei conjuncţii. sinonim cu freilich.". doch wohl. desgleichen. 1 serveşte pentru exprimarea unei inegalităţi dar şi a unei identităţi: E r ist höher als ich. E r arbeitet gut. ebenfalls. E r ist nicht gekommen. cu sens concesiv de generalizare pe lîngă o altă conjuncţie sau pronumele relative wer. als — wie K 39 a) als ( = decît. de asemenea. Ich allein h a t t e keine Zeit. . was . Wie sehr wir ihn auch baten. ca prieten. fiind sinonimă cu und. alles ist wohl überlegt. traducerea: şi. Ich besuche heute nicht nur meine Eltern. Wer auch kommt. er h a t t e es auch versprochen. ziţiei principale sau secundare pe lîngă o altă conjuncţie coordonatoarepentru a lega două părţi de propoziţii de acelaşi fel. . singur. auch se întrebuinţează cel mai frecvent: a) La începutul unei propoziţii principale cu inversiune sau în inte­ riorul ei (fără influenţă asupra topicii) cu funcţia de legare sau completare. traducerea: ce-i drept.446 MORFOLOGIA b) în interiorul propoziţiei. Această conjuncţie poate fi folosită în propoziţia principală şi în cea secundară. ) serveşte pentru exprimarea unei egalităţi sau asemănări: Sie ist fleißig und intelligent wie ihre Schwester. si negativ: nici nu. la începutul sau în interiorul propoziţiei. auch are multiple întrebuinţări. ein Akkordeon und auch ein Tonbandgerät. E r h a t ein Klavier. . . 4. als ( = als ob — vezi N 87) 6. als (cînd) şi wenn (cînd) {vezi N 70). E r sprach zu mir als Freund. sondern auch meinen Bruder. în calitate de prieten) K 40 b) wie ( = ca. E r sprach zu mir wie ein Freund. E r h a t das Buch gebracht. wir haben ihn auch nicht erwartet. c a i a prieten. în calitate . E r arbeitet gut. . ca şi cum mi-ar fi prieten). allein are sensul: numai. . în felul . adesea. auch arbeitet er rasch. K 41 5. (. asemenea. ist willkommen. cu sau fără influenţă asupra topicii. . er wollte nichts davon hören. d) Numai în propoziţia secundară. wohl. er arbeitet auch rasch. cu sensuri extrem de vari­ ate şi avînd. ( = .

Mein Freund ist sowohl klug als auch fleißig. E r sieht schlecht a u s . Ich weiß nicht. desto. zum Teufel auch ! (dă-i dracului !) . Fiind camuflate. fiind sinonim cu selbst. Auch das kleinste Tier ist ein Meisterwerk der Natur. K o m m t er auch. f) î n interiorul propoziţiei principale. . adesea pe lîngă aber. Conjuncţiile je . negativ : nici. sogar. Wenn er auch kommt. în aceste propoziţii se omite wenn sau ob. je . um so sînt totdeauna urmate de cîte un comparativ. nicht heute. în interiorul propoziţiei interogative sau optative prin­ cipale sau secundare. traducerea: doar. . Sie müssen etwas für Ihre Gesundheit tun. sinonim cu gewiß. wir machten unseren täglichen Spaziergang. asupra topicii. bestimmt. wirk­ lich. verbul conjugat ocupînd primul loc (prin inversiune). Der Genosse wurde heftig kritisiert. cu siguranţă. ob ich mich auch darauf verlassen kann. traducerea: într-adevăr. Conjuncţiile nämlich. . h) Neaccentuat. cu sens cauzal. fără influenţă. fără influenţă asupra topicii. sogar . pe lîngă con­ juncţiile wenn. als auch leagă între ele numai părţi de propoziţie. auch das noch ! (asta a mai lipsit!) 7. g) î n propoziţia principală şi cea secundară cu funcţia de cuvînt determinativ apozitiv cu sens de întărire. K 42 8. . er war auch krank. traducerea : chiar. chiar şi . Ob es auch schneite und stürmte. i) Ironic-depreciativ în interiorul unei propoziţii principale sau secun­ dare. so k o m m t er doch. de sigur. nici măcar. fără influenţă asupra topicii. intraductibil. . Sport treiben und viel Spazierengehen.CONJUNCŢIA 447 e) î n interiorul propoziţiei secundare. desto (utn so) rascher werden Sie die deutsche Sprache erlernen. daß auch er das behauptet h a t t e . Je fleißiger Sie sind. er verdiente es aber auch. K 43 . traducerea: chiar. ob. Alle wußten. fiind sinonim cu selbst. Kommt er auch ? Versprochen h a t er es. nu şi propoziţii. Das ist auch etwas Schönes! j) î n anumite expresii: wenn auch ! (ei şi ! ) . cu sens concesiv. sowohl . so kommt er doch nicht heute. nämlich mehr schlafen. accentuare. Auch das Einfachste darf m a n nicht oberflächlich behandeln. şi. cu adevărat. . daß er kommt.

) . oder du fährst mit dem Autobus. . da klingelte plötzlich das Telefon. K 46 11. După conjuncţia sondern urmează de obicei o propoziţie contrasă (vezi N 151). . kann man ihm nichts vorwerfen. (subordonator = fiindcă. noch h ä t t e ich es vermutet. seitdem (coordonator = de atunci) E r kam vor drei Jahren nach Bukarest. noch Du kommst nicht mit. da er immer wieder gestört wurde. insofern. sondern der meines Bruders. trotzdem K 47 (subordonator = obwohl = deşi. . Weder er noch ich haben davon etwas gewußt. insoweit. trotzdem da Er da Er (coordonator = atunci. . Entweder gehst du zu Fuß. . also muß ich allein gehen. doch ich bin nicht hingegangen. daß . weder . seitdem (subordonator == de cînd) Seitdem er in unserem Betrieb arbeitet. 12. oder du fährst mit dem Autobus.448 MORFOLOGIA K 44 9. oder. ordinea cuvintelor este influenţată de con­ juncţiile : also. insoweit (coordonator = într-atît. deoarece} konnte nicht arbeiten. Weder habe ich davon gewußt. insoweit (subordonator = în măsura în care) Insofern (insoweit) ich im Bilde bin. im Falle. doch. Wenn cu accepţia dacă introduce propoziţii condiţionale. E r h a t mich eingeladen. (în caz c ă . Also es bleibt dabei. E r war nicht mein Kollege. Cîteva conjuncţii pot fi atît coordonatoare cît şi subordonatoare: da. insofern (insoweit) können Sie ihm vertrauen. wenn (dacă) — ob (dacă) Wenn (condiţional = dacă) nu trebuie confundat cu ob ( = dacă). cu toate că) E r ging aus. . acolo) arbeitete angestrengt. K 45 10. seitdem. fiind sino­ nim cu falls. De cele mai multe ori. trotzdem es heftig regnete. trotzdem ging er aus. E r h a t mich eingeladen. insofern. . ist er immer pünktlich und gewissenhaft. Entweder du gehst zu Fuß. . doch bin ich nicht hingegangen. indessen entweder . cu toate acestea) E s regnete heftig. du kommst mit. insofern. . jedoch. seitdem arbeitet er in unserem Betrieb. pînă aici) E r ist ein ehrlicher Mensch. trotzdem (coordonator = dennoch == totuşi.

. und zwar. a n d e r e n ­ teils. als (auch). immer­ hin. ^9 — Gramatiea practica a liaabii gerwia*e .CONJUNCŢIA 449 Ob ( = dacă) introduce propoziţii secundare subiective. Im Falle.. wie (auch). sowohl . . . zweitens . erstens . an­ d e r e r s e i t s . w e d e r . . d o c h . servaţi» Subordonatoare - 2 disjunctive - 3 adversative während 4 locale Ofe - Conjuncţiile tipărite cursiv a u influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie. weniger etc. Dacă (în caz că) plouă. . allein. ob es regnen wird. hingegen. n o c h etc. bald. ja. halb . daß . sowie. . indessen. ob nu poate fi înlocuit prin falls sau im Falle. teils. sowohl . . nichtsdestoweniger. indes. erst . bleibe ich zu Haus. sonst etc. jetzt.. bald .. halb. dahin. außerdem. . zudem. . e n t w e d e r . sondern auch. jetzt . . drittens . . wenigstens. . sondern. etc.. dann. . . da. ..) CONJUNCŢIILE Coordonatoare 1 copulative auch. desgleichen. . . . daher. completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă. teils . Niemand kann jetzt sagen. . da­ gegen. . (Nimeni nu poate să spună acuţii ducă va ploua. o d e r . dessenungeachtet. . daß) es regnet. weiter. . einesteils . rămîn acasă. dorthin etc. fer­ ner. nicht nur . andernfalls. . hinwieder (um). um. und. Wenn (Falls. hernach. Terbul conjugat poate sta atît pe primul cît şi pe al doilea loc. .. j e d o c h . aber. zuletzt etc. . gleichwohl.. oder. einerseits . . După conjuncţiile tipărite epaţiat. dennoch.. .

nachdem. somit. nun (da). soviel. wofern obgleich. selbst wenn. . sobald. sofern. obwohl. ob . ohne zu. sonst allerdings. . seitdem. weil. sowie. damit. ungeachtet. zumal (da) also. gleichwie. wenn. (umso). (auf) daß. w o h l . des­ halb. infolgedes­ sen. bis. trotz­ dem. (in)wiefern. daß. s t a t t zu als. dazu andernfalls. indem. Subordonatoare als. auch. ohne daß. während. doch. dennoch. als ob. obschon. zwar. (in) soweit (in)sofern. indessen. sowie. kaum daß. folglich. . •wie. sonach (als) daß. desto indem. dann. wohl.MORFOLOGIA Coordonatoare 5 temporale da. . obzwar. . wie. weit. wiewohl dadurch. u m so. so . aber g) instrumen­ tale 8 âe pură subor­ donare sintac­ tică - - daß. darum. . . selbst auch. wie. . so daß damit. . n u r daß (inwie­ 7 cauzale a) cauzale propriu-zise b) conclusive denn. wenn. wie wenn je . wie etc. aber. deswegen. je . indem daß. so . genauso. demnach. nämlich da. (desto) . c) consecutive d) finale e) condiţionale f) concesive darum. bevor. . vordem. u m . darauf. wie. zuvor etc. also. je nachdem (in) sofern. wenn. wenn anders. seit. selbst. trotzdem. ohne daß. . daher. zwar. vorher. wenngleich. 6 modale a) modale propriu-zise b) compara­ tive c) de măsură progresivă (proporţio­ nale) d) restrictive als. s t a t t daß. ja. . wenn schon. indes (sen). ehe. . . sooft. mithin. . . zu falls (im Falle daß). freilich. hernach. als wenn.

. du trägst es später in die Bibliothek. . . nicht nur . bessere Noten wird er bekommen. a n d e r e r s e i t s : a) . . . Anna studieren in Bukarest. . ist es zu spät. . Completaţi cit conjuncţiile corelative entweder . . aber. . . um das Experiment noch einmal durchzuführen. einerseits . nirgends gefunden. . . . oder: a) Schiller . . . Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare: und. es .. . . . alles sauber ge­ schrieben. . . . . . . . . nicht an derselben Fakultät. h) . . sie war für beide Dichter. sondern a u c h .EXERCIŢII 451 EXERCIŢII 1. fleißiger er arbeitet. c) Komme ich am Nachmittag zu dir. . besuche meinen kranken Freund. f) er. b) E r h a t alle Probleme gelöst. . c) Der faule Schüler h a t t e . . i) . ist der Film zu langweilig. . . . je . ist . . j) Peter. mit der Übersetzung noch nicht fertig. .. . . . . . . darum gehe ich nicht ins Kino. weder . . du bleibst allein zu Hause. von größter Bedeutung. g) . . . . e) .. . . Goethe waren gute Freunde. . ist er zu müde. . . wir haben zum Erfolg beigetragen. mehr wirst du verdienen. . Radu konnte das schwere Problem lösen^ . . Papier. . f) Peter . . noch . besuchst du mich am Abend ? d) Am Nachmittag gehe ich ins Kino . habe ich viel zu lernen. ich habe keine Zeit mehr. kommst du mit. . . besser du arbeitest. . Tinte . 2 . Schillers Freundschaft m i t Goethe dauerte nur einige J a h r e . . oder . . desto . e) E r h a t das Buch überall gesucht. .. . . . b) E r arbeitet heute schon lange. . gibst du mir das Buch. d) .

deswegen: a) Du lernst nicht immer so fleißig. . . Ich werde dich anrufen. Completaţi cu conjuncţiile aber. gebe ich es dir für drei Tage. alle Karten waren ausverkauft. infolgedessen. Auch ich brauche das Buch. Er besucht mich. ging er in die Stadt. Paul es durchführte. . . a) b) c) er das d) e) f) g) h) i) Ich wollte auf die Bärenjagd gehen. . . . sooft. E r will nicht ins Kino gehen. deshalb. . deinem kleinen Bruder helfen. antworten. Completaţi cu una din conjuncţiile modale (an)statt daß. . temporale als. . Ich habe dir das Buch bringen wollen. indessen. Peter wollte ins Theater gehen. 5. . . . hörte der Regen auf. E r fährt immer sonntags nach Sinaia. unsere Freunde mit dem Autobus fuhren. könntest du noch eine Viertelstunde warten. er ein eigenes Auto hat. . c) E r ging weg. . . dennoch. ohne zu. E r ging schließlich in die Staatsbibliothek. 6. sondern : coordonatoare adversative allein. E r ist sehr müde. Du bist müde. . . ohne daß. . . . es zu spät ist. . . also. auch dort fand Buch nicht. während. . . doch. sobald : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) . darum. zu Hause vergessen. ich ihn bemerkte. . g) . . sie ihn zuerst grüßten. waren alle schon im Saal. . . E r brachte mir seinen Regenmantel. . . statt z u : a) Der Assistent grüßte die Studenten zuerst. . . . . . will er an der Sitzung teilnehmen. . . 4. . Du sollst nicht spielen. seitdem. . . bleiben. . ich kam. . . naehdem. ins Theater.452 MORFOLOGIA 3. werde ich Sie besuchen. . bevor. . Schreib schnell die Übung ab. Ich werde dich anrufen. wenn. ich ankomme. . . . . es . grüßen. . Wir gingen zu Fuß. . . . er nach Bukarest kommt . . . d) Peter führte das Experiment durch. . . hast du auch schlechtere Noten als dein Freund. b) E r ging an mir vorbei. Completaţi cu conjuncţiile ehe. diese sie einge­ laden hatte. . mir fehlte die Zeit. . Ich bringe dir das Buch zurück. . immerhin. . . . . . . ich wieder in Bukarest bin. . e) Marianne ging zu ihrer Freundin Helene. . Completaţi cu una din conjuncţiile cauzale daher. . f) Der Student setzte sich. zu Hause . . . ich zu dir komme. . . ich es gelesen habe.

. . 9. . . helfen.EXERCIŢII 453 b) Ich will die Gemälde von Grigorescu sehen. zu a) Ich brauche das Buch unbedingt.. 8. . . a) Das Wetter ist sehr schlecht. auch nur ein Wort seine Aufregung verriet. gehe ich in die Nationalgalerie. . . . gehe ich in die Bibliothek der Akademie. gehe ich für ein paar Minuten in den Klub unserer Fabrik. damit. . / ) Mein Freund Max geht immer zu Fuß. . e) I n Kronstadt stiegen die Gäste aus.. besichtigen. . d) Die Profitgier der Unternehmer war während der bürgerlich-guts­ herrlichen Zeit maßlos. . so daß : a) Dieber warte ich noch einige Minuten. c) E r sprach ruhig. b) Das Wetter war so schlecht. aber. . . die S t a d t . trainiert der Sportler auch heute stundenlang. . . . selbst wenn. c) Es wurden viele Wohnblocks gebaut. . . b) Es ist sehr spät.) : zwar . Completaţi cu una din conjuncţiile finale darum. . . d) Unsere Studentengruppe fährt aufs Dand. werde ich meinen kranken Freund besuchen. b) Unser Freund lud uns alle ein. ich bei solchem Wetter zu Fuß gehe. . Completaţi cu una din conjuncţiile consecutive als daß. wir seine neue Wohnung sehen. keine Straßenbahn k a m mehr. c) .). . . . das Spiel interessiert mich sehr. .". . daß. . wir den Ausflug nicht mehr machen konnten. verloren Hunderte Kumpel Arbeit und Brot. . ich zu Fuß gehen mußte. obgleich (obwohl). . (auf) daß. . der Weg zur F a k u l t ä t ziemlich lang ist. . d) . . Completaţi cu una din conjuncţiile concesive dennoch. bin ich sehr müde. ohne daß. . um . e) Ich gehe ins Stadion. c) Dieser Student hat ausgezeichnet geantwortet. .. das Wetter heute so schlecht ist. trotzdem (subord. . . . die Familien der Werktätigen bequemer wohnen. . . d) Es war schon spät. den Bauern bei der E r n t e . . bekommt er die beste Note. . es regnet. . . trotzdem (coord. . . 7. . . . .

. es regnete in Strömen. . . nachdem. . / ) Zuerst werden die Studenten ein Museum besichtigen. heute ins Kino zu gehen. . Freunde . du Zeit hast. arbeitet er noch gern im Garten. . . Ich rufe dich an. er sie gelesen hat. . Dust. . .. b) die Studenten. komm zu mir. e) Er hatte in dieser Stadt . . k) Der kleine Peter ist sehr intelligent. . . Komm zu mir. d) Ich habe . Zeit . die Ausstellung. Hans bringt uns die Bücher. . um den Text so rasch zu übersetzen. . . . m) . hat er jetzt keine Zeit. . I) . . . ich Zeit habe. ihre Kitern nahmen an der Feier teil. . . . a) b) c) d) e) f) Ich besuchte Peter in Braşov. . . tanzten die Jungen und Mädchen. ich weggehe. j) . lachte das Mädchen. . . e) Erich hatte eine Eidechse gefangen . weinte es. kam mein Freund zu mir. .. er war zu müde. . . ich dort war. . . sangen sie schöne Volks­ lieder. . i) . . . gingen sie zu Fuß. (. wird die Arbeit begonnen. . . . . . b) Frau Meyer kaufte Himbeeren. . Verwandte. . . 12.. . . .. . . . . . . bevor. . d) Sie beeilten sich nicht. brachte sie ins Terrarium. sobald. . Completaţi cu una din conjuncţiile copulative corespunzătoare: a) Mein Freund sprach gut Deutsch. . . . er ist ziemlich faul. h) Peter konnte gestern .. . . . ist mein Großvater schon alt. für die Indu­ strie.. . .. sie wollte Marmelade kochen. c) Erich benötigte einen Rucksack.. c) Die ausländischen Touristen interessierten sich . .454 MORFOLOGIA 10. . . . g) Zuerst wird geplant. .. .. .) für die Kunst unseres Landes. . es war noch sehr klein. Completaţi während. . . seinen Freund besuchen . . hat er mir seine Hilfe versprochen. . /). . . ich an den Übungen arbeitete. . . . er hatte das Deutschheft ver­ gessen. . ich will dir etwas erzählen. . wenn : cu conjuncţiile temporale subordonatoare als. Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare corespunzătoare : a) Andrei lief schnell nach Hause. ruf mich gegen 10 Uhr an. . . ins Kino gehen. ging er zu seinem Freund Heinz. Ich schreibe dir. . .. . 1 1 . .

ging er in den Park. Traduceţi în limba germană : a) Martin şi Andrei sînt studenţi silitori şi talentaţi. . . E r fragte. voi merge la gară. . well: a) b) c) d) e) hatte. Der Schüler schämte sich vor dem Lehrer. . die Reise sehr schön war.EXERCIŢII 455 g) Es regnete fast täglich. . . ci la teatru. h) . . . pentru a procura biletele. es regnete. . căci este foarte bun. pentru a-1 conduce pe unchiul meu. . d) Mi-a spus că nu vrea să meargă la cinema. e) După ce a vizitat expoziţia. Ich erfuhr. Das Wetter war schlecht. . . die Sonne scheint. k) Pe cînd studiam la Bucureşti. . de aceea voi merge în oraş. trotzdem. Ich weiß nicht. . . . . . Completaţi cu conjuncţia a) b) c) d) e) f) g) Er fragte mich. . cu atît vei face mai mari progrese. . . daß sau o b : ich zu ihm gehen muß. o) Cu cît vei învăţa mai mult. c) Ştiu că ai mult de lucru. . blieben wir zu Hause. ich das Wörterbuch gefunden habe. wir diese Angelegenheit besprechen. Ich weiß nicht. . ich morgen Zeit habe. 15. . . . er das Buch gelesen hat. h) Vreau să văd filmul acesta. g) î n d a t ă ce vin la Bucureşti. totuşi ai mai putea să faci şi traducerea aceasta. ich in Sinaia war. j) Deşi este tîrziu. f) Mai înainte de a vedea o piesă. nach Hause kam. damit. . . E r lud mich zu sich ein. i) . ist es kalt. i) A trecut pe lîngă mine. er schon seit einer Woche in Bukarest weilt. I) E i au mers în oraş şi şi-au cumpărat cartea. fand ich den Brief auf dem Tisch. so daß. . Erich a scris u n interesant referat. er sich verspätet E r h a t mir das Buch nicht gebracht. m) l-am telefonat prietenului meu şi acesta mi-a spus că va veni ime­ diat la mine. 14. . . . das Buch in der Bibliothek zu finden ist. Peter erzählte.. t e voi vizita. . o citesc atent. dar n-am avut timp. fără să mă vadă. 13. Sag ihm. b) Am v r u t să v ă d acest interesant film. wir zu Hause bleiben mußten. .. . . f) Es regnete immer stärker. Completaţi cu una din conjuncţiile obwohl. lasen oder spielten Schach. n) După ce am vizitat expoziţia. ne-am mai plimbat o oră. . . ich nicht ins Kino gehen will. l-am cunoscut pe fratele tău. .

• tili. nu au funcţie sintactică. L 1 PRINCIPALELE INTERJECŢII L 4 1. hurra. Interjecţii care arată senzaţii fizice. o(h) f) de mîngîiere: ti. nostalgie: ach. eiapopeia . heisa. sensul lor precis reiese numai din context. sentimente. manifestări de voinţă sau se pot reproduce anumite sunete şi zgomote. (heißa). sentimente a) de plăcere: ah b) de bucurie sau entuziasm: ei. L 2 Interjecţiile nu sînt cuvinte propriu-zise. juchheisa (juchheißa) c) de aprobare: aha.INTERJECŢIA (Das Ausrufewort—Das Empfindungswort) Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă. stări sufleteşti. nu au recţiune şi pot să stea lingă nume la orice caz. cu valoare exclamativă cu ajutorul căreia se pot exprima senzaţii. L 3 Există interjecţii propriu-zise care nu au nici o legătură cu alte părţi de vorbire şi interjecţii provenite din alte părţi de vorbire. De multe ori. nu exprimă noţiuni. topp d) de satisfacţie: aha e) de dor. hei. hm. juchhe.

desconsiderare : bah. igitt. mîhnire: ha. hoho. ironizare : ätsch r) de teamă. ciudă. hallo. hm. autsch. miez. weh. ach weh. ojemine. ach. oh. oje. oho n) de dezaprobare. miez. oha. auweh. herjemine. put. oha. spaimă : hu. sch. . huhu. oho. heda. papperlapapp q) de batjocură. huhu 1) de căldură: puh m) de supărare. he. hoho. na h) de mirare sau de surprindere: ah. put. na j) de neplăcere. puh p) de dispreţ. hott. uh 2. na. holla b) pentru exprimarea îndemnului de a sta liniştit: basta. pscht. nanu i) de îndoială. de nesiguranţă: hm . refuz: ach (was). na o) de greaţă: ah. aha. na. bäh. de durere: ach. o weh k) de frig: hu. o(h). pfui.INTERJECŢIA 457 g) de liniştire: na. herrje. au. Interjecţii care exprimă o manifestare a voinţei sau a unei dorinţe L 5 Cele mai frecvente sînt: a) pentru chemarea unui om: ahoi (a'h'0). hu. brr. st c) pentru chemarea şi oprirea unui animal: brr. hm . oje. pst. ho.

muh (vaca) . summ (albina) . summ. Cele mai frecvente interjecţii onomatopeice sînt: a) în legătură cu omul: ah (ezitare. uff (respirînd greu).458 MORFOLOGIA L 6 3. Interjecţii onomatopeice Aceste interjecţii reproduc anumite sunete. hops. gack (găina) . miau (pisica) . pauză în vorbire) . quiek (purcelul) . tack. hopsa (săritură. ta-tü (vehicul cu sirenă). hopp. kuckuck (cucul) . kikeriki (cocoşul) . iah (măgarul) . tapp (paşi greoi) . ticktack (ceasor­ nicul). paff (armă de foc). ta-tü. hoppla. bum. fie alte sunete. bum (toba m a r e . b) în legătură cu animalele: bäh (oaia) . husch (viteza). pardauz. klirr. Mingelingeling (clopoţel) . gach. fie însoţitoare ale unor acte fiziologice ale omului sau ale unor animale. tack (mitraliera). tschilp (vrabia). hui. nah (căscat). meck (capra) . tack. knacks (spargerea unui obiect) . hick (sughiţ) . c) în legătură cu diferite zgomote: bim. dideldum (muzica) . piep (pasărea) . mäh (oaia) . tunul) . poticnire). plitsch (revărsarea unui lichid). quak (broasca) . krah (corbul) . . ham (clopote) . tapp. krach (explozie) . plumps (cădere). hatschi (strănut) . piff.

fi iSW. .SINTAXA I . .

.

Wohin gehen Sie ? Kommen Sie! Fertig! Definiţia de mai sus. Cunoscutul lingvist Derch susţine că pînă în prezent existăjpeste 200 definiţii date acestei unităţi sintactice. predicat M 3 . propoziţiile se studiază : după structura. dată propoziţiei. o anumită atitudine faţă de o anumită situaţie : Der Frühling kommt. O definiţie atotcuprinzătoare nu există. Die Blume subiect blüht. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR M 2 De regulă. nu este completă. unitatea care exprimă.PROPOZIŢIA 9 (Der Satz) Propoziţia este unitatea de bază a vorbirii. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ STRUCTURĂ După structură. gramatica tradiţională deosebeşte: propoziţia simplă şi fraza. M 1 printr-un cuvînt sau prin mai multe cuvinte aflate în diferite raporturi sintactice. Propoziţia simplă este formată numai^din cei doi termeni de bază: subiect şi predicat. după aspect. Bs ist spät. după scopul comunicării.

atribute) se numeşte propoziţie dezvoltată. mai există şi părţi de propoziţie secundare (complemente. interogativă. circumstanţial Sie k a m fröhlich nach Hause. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ SCOPUL COMUNICĂRII ^f 10 î » funcţie de scopul comunicării. complement E r wohnt in Bukarest. pe lîngă părţile de propoziţie principale. atribut Ich schreibe Jl 8 Prin îmbinarea a două sau mai multe propoziţii legate între ele prin conţinut se formează îraza {vezi N 1). subiect multiplu Das Kind spielt und tanzt. imperativă şi optativă. predicat multiplu sînt considerate ÜE 7 Propoziţia în care. . suplimentar Der Bruder des Freundes ist Student. majoritatea propoziţiilor sînt bimembre. adică ambele părţi principale sînt exprimate: înyăţ = Ich lerne. M 9 O treaptă intermediară între propoziţie şi frază o constituie propozi­ ţiile cont?ase (vezi N 151). Lern! Lernt! jl 6 Propoziţiile cu subiect sau cu predicat multiplu propoziţii simpli: Andrei u n d Helga spielen. în limba germană.462 SINTAXA M 4 Spre deosebire de limba română. elemente predicative suplimentare. exclamativă. propoziţia poate fi: enunţiativă. einen Brief. dement pred. circumstanţiale. 1 5 Ca propoziţie monomembră poate fi considerat în limba germană imperativul (persoana a Ii-a singular şi plural).

propoziţia enunţiativă exprimă o îndoială. în propoziţia interogativă totală întrebarea se referă la predicatul M Iß* propoziţiei. o afirmaţie. ob ich schon lange Deutsch lerne. E r fragte mich. J o h a n n Wolf gang Goethe wurde im Jahre 1749 geboren. întrebarea depinde în propoziţia interogativă indirectă de un cuvînt cu sens de informare (de cele mai multe ori. -wie ich heiße. o nesiguranţă. Propoziţiile interogative pot fi totale sau parţiale. un verb) : E r fragte mich. o posibilitate sau un ordin: E r dürfte es gesagt haben. Uneori.PROPOZIŢIA 463 PROPOZIŢIA (Der Aussagesatz ENUNŢIATIVĂ — Der Feststelhmgssatz) Propoziţia enunţiativă exprimă o constatare. în cazul acesta este M 14 vorba de o propoziţie interogativă directă. Der Schnellzug fährt um 7 Uhr ab. Sie könnte besser lernea. . de a cunoaşte ceva. Propoziţiile interogative directe sînt propoziţii principale: Wie heißen Sie ? întrebările pot fi reproduse de vorbitor. Interogativa totală directă nu este introdusă primtr-un cuvînt . Propoziţiile interogative indirecte sînt propoziţii subordonate. PROPOZIŢIA (Der INTEROGATIVĂ Fragesatz) Propoziţia interogativă exprimă dorinţa de a afla. Du sollst mehr üben. o observaţie M 11 sau o simplă comunicare: Die Tanne ist ein Nadelbaum. M \% Prin propoziţia interogativă se formulează deci întrebări: Kommen Sie heute zu mir ? Wann können Sie kommen ? întrebările pot fi adresate direct interlocutorului. o M 12 presupunere. în cazul acesta este vorba M 15> de o propoziţie interogativă indirectă (vezi N 23).

adverb pronominal interogativ sau adverb interogativ.: Wie schön sie i s t ! Welch ein herrliches W e t t e r ! Das h ä t t e er nicht t u n dürfen! PROPOZIŢIA (Der Aufforderungssatz IMPERATIVĂ — Der Befehlssatz) M 20 Propoziţia imperativă exprimă un ordin. nein. în funcţie de această intonaţie. doch etc. M 17 J n propoziţia interogativă parţială întrebarea se poate referi la ori­ care parte de propoziţie. I^a o interogativă retorică nu se aşteaptă nici un răspuns: Georg kam herein. afară de predicat. Răspunsul se poate da prin ja. denumite interogative retorice. indignare etc. (Sau: Sie trifft heute ein. propoziţia^îmbracă forma interogativă numai pentru a accen­ tua o constatare. se folosesc pentru realizarea unor efecte de stil.) Elementul introductiv al interogativei totale indirecte este conjuncţia ob: Er fragte mich. este un cuvînt interogativ (pronume interogativ. Propoziţiile imperative pot fi rostite cu intonaţie foarte variată. un sfat. o rugăminte. Elementul introductiv al interogativei parţiale. Seghers) zum Teufel hat er PROPOZIŢIA (Der EXCLAMATIVĂ Ausrufesatz) M 19 Propoziţia exclamativă exprimă stări afective: admiraţie. un îndemn. sau printr-o propoziţie enunţiativă: Trifft die Delegation heute ein? — J a . „Warum alles der Frau erzählen müssen?" (A. o dispoziţie. pot fi redate mai multe nuanţe.) Kommen Sie morgen ? — Nein. o recomandare. uneori precedat de o prepoziţie). (Sau: Ich komme morgen nicht.464 SINTAXA interogativ. Aceste propoziţii. Die beiden traten schnell auseinander. fie directe. ob die Delegation heute eintreffe. bucurie. . Wer ist gekommen ? Woran denken Sie so angestrengt ? Wo arbeiten Sie in der letzten Zeit ? Mit wem waren Sie in der Stadt ? M 18 Uneori. fie indi­ recte. un adevăr incontestabil.

cu valoare de imperativ. 3. uneori mai categoric. o obligaţie morală: :''.. Vă rog faceţi linişte. pentru a exprima o necesitate subiectivă.. prin imperativ: Komm zu mir ! . să mergem mai bine pe jos \) E s ist s p ä t . Ordinul (în sensul larg al cuvîntului) poate fi exprimat: 1. alteori mai politicos. Se traduce în româneşte.••• Sprechen Sie bitte langsamer! M 21 2. Să fie linişte. printr-un verb modal sau verbul lassen şi infinitivul unui verb predicativ: a) prin verbul modal sollen. wir wollen uns verabschieden ! (B tîrziu.'••'• ' Sie sollen mehr arbeiten ! M 24 b) prin verbul modal müssen. armat de un verb la con­ junctiv. 4. în special participiul perfect al verbelor perfective. prin hai. wollen Sie Platz nehmen. • Wollen wir lieber zu F u ß gehen! (Hai. pentru a exprima o necesitate obiectivă. mult mai categoric decît ordinul exprimat prin imperativ. prin infinitivul prezent activ : Schlafengehen l Bitte einsteigen ! Nicht hinauslehnen ! M 22 Ordinul exprimat prin infinitiv are un caracter impersonal şi este. prin participiul perfect: Rauchen verboten ! A ufgestanden 1 • M 23 Se întrebuinţează. c) prin verbul modal wollen. pentru a exprima un îndemn. de obicei. să ne luăm rămas bun!) Bitte. (Vă rog. în acelaşi timp. •<. luaţî l ö t ) 30 — Gramatica practică a limbii germane .. 0 constrîngere: Sie müssen auf eine richtige Aussprache achten! • .PROPOZIŢIA 465 Astfel: Ruhe! poate însemna : '•:• Vă poruncesc (ca) să fie linişte.

deseori avînd ca subiect pronumele nehotărît man) : ^ Man nehme diese Arznei dreimal täglich ein ! Man schäle die Äpfel pfel und entferne das Gehäuse.„„ „ „ . prin indicativul de politeţe) : viitor (persoana a II-a singular şi plural şi forma Du wirst sofort herkommen! Ihr werdet sofort herkommen ! Sie werden sofort herkommen! M 27 7. Uneori se întrebuinţează şi la persoana I [vezi N 192). pentru a exprima un îndemn categoric: Laßt uns keine Zeit verlieren ! (Să n u pierdem timp!) mai 5.. (Sa mergem !) Gehen wir! J M 26 6. uneori cu inversiune: Du kommst sofort h e r ! Ihr kommt sofort h e r ! Sie kommen sofort h e r ! Wir 6 sehen ! 1 . prin haben sau sein -\. pentru a exprima o rugăminte.) puţin M 25 g) prin verbul lassen. prin conjunctivul prezent (persoana a III-a. atenuat (mai ales în vorbirea indirectă. J.466 SINTAXA d) prin verbul modal dürfen cu negaţie. 9. persoana a I i . prin indicativul prezent. er möge ihn später anrufen.a singular şi plural. Sie können gehen ! (Puteţi merge !) pentru a exprima un îndemn. M 29 Conjunctivul prezent cu valoare de imperativ exprimă un ordin mai puţin categoric decît imperativul. prin pasivul impersonal : Jetzt wird nicht mehr gesprochen! E s wird gearbeitet! . prin forma de politeţe ca şi prin persoana I plural. la imperativ. vezi N 181) : Er b a t seinen Freund. (El 1-a rugat pe prietenul său să-1 cheme mai tîrziu la telefon. un un sfat: ordin f) prin verbul modal mögen.zu -\. în special cînd se interzice ceva : Ihr dürft nicht laut sprechen ! (Nu aveţi voie să vorbiţi tare !) e) prin verbul modal können.infinitiv Du hast zu folgen ! I h r habt zu folgen ! Der Text ist zu übersetzen ! : M 28 8.

M 34 zabile: Lang lebe unser lieber V a t e r ! Conjuctivul imperfect se foloseşte pentru a cărei realizare este nesigură sau imposibilă: Käme er doch rascher! Wenn er nur käme! exprimarea unei dorinţe M 35 Conjunctivul mai mult ca perfect se foloseşte în cazul unei dorinţe nerea. nerealizabilă sau nerealizată: Wäre er hier! Wäre er hier gewesen! M 32 Propoziţiile optative se întrepătrund cu propoziţiile exclamative şi cu cele imperative. Propoziţiile optative se construiesc cu conjunctivul prezent. prin propoziţii eliptice: Kopf hoch ! Kein Wort mehr ! Keinen Schritt weiter! Der nächste bitte ! v M 30 Uneori. wenig.PROPOZIŢIA 467 10.M 31 stens: Folg mir doch ! Seien Sie wenigstens aufmerksam! PROPOZIŢIA (Der OPTATIVĂ Wunschsatz) Propoziţia optativă exprimă o dorinţă realizabilă. Conjuctivul prezent se foloseşte pentru exprimarea unei dorinţe reali. nur. imperfect M 33 sau mai mult ca perfect.Bl 36 Uzate: Wäre er nur gekommen! Wenn er nur gekommen wäre I . ordinele sînt întărite prin adverbe modale ca doch.

Prin propoziţia afirmativă se afirmă. Astfel. heute nicht. M 38 poate fi atît enunţiativă cît şi exclamativă. PROPOZIŢIA (Der bejahende AFIRMATIVĂ Satz) M 40 statt. propoziţia: Mit dem Ausflug ist's jetzt aus. î Î negaţie. U n a şi aceeaşi propoziţie poate cumula mai multe funcţii. î n vorbire. Giordano Brunos Hypothesen über die Bewegung der Gestirne haben sich als richtig erwiesen. unul din mijloacele cele mai sigure de a distinge propoziţiile este intonaţia. (Satzverneinung): . PROPOZIŢIA (Der verneinende NEGATIVĂ Satz) M 41 M 42 M 43 Prin propoziţia negativă se neagă sau se respinge c e v a : E r kommt. se confirmă sau se adevereşte ceva : Der I X .468 SINTAXA Observaţie M 37 Uneori nu se pot delimita precis categoriile de propoziţii. în funcţie de context. Aspectul negativ al propoziţiilor se realizează prin î n propoziţiile negative negaţia se referă la predicat Er kommt heute nicht. Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei fand im Monat Juli 1965 Eminescu ist der größte rumänische Dichter. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ ASPECT M 39 După aspect propoziţia poate fi! afirmativă sau negativă.

>~hî. ( = Ich komme nicht. ca răspuns negativ la o interogativă totală afirmativă sau negativă: Haben Sie ihn gesehen? — Nein. E r wird das nicht ungern t u n . Ich finde den Schlüssel nirgends. î n cazul acesta însă propoziţia nu mai este considerată negativă. .. Sie war nie (niemals) bei mir. . M 45 1 î n limba germană. . er h a t das Buch nicht.) Kommen Sie nicht? — Nein. nimmer.se pot întrebuinţa pe lîngă alte negaţii. Ş-"••'•*.:• . spre deosebire de limba română.(= Ich komme heute.) Doch este răspunsul pozitiv la o întrebare totală negativă: Kommen Sie nicht? — Doch. keinesfalls. . M 46 tt 41 • • .)•: M 50 . N-am auzit niciodată de el.PROPOZIŢIA 469 Negaţia se poate referi numai la uncuvînt din propoziţie (WortverM 44 neinung).: E r kommt nicht heilte. Î Î CUVINTELE D E N E G A Ţ I E D I N U M B A GERMANĂ Cuvintele de negaţie mai frecvent folosite s î n t : adverbele nicht. nirgends. Ich habe ihm nichts zu sagen.•. y? M 47 Observaţie J a . ( = Ich komme. nein.•• |f . sondern morgen. (= Ich habe ihn nicht gesehen..) : Nein este o negaţie exclamativă care înlocuieşte o propoziţie întreagă. . Sie haben keinesfalls (keineswegs) recht. . este răspunsul pozitiv la o întrebare totală afirmativă: M 48 M 49 Kommen Sie heute? -r. verbul poate fi însoţit numai de o singură negaţie : Ich habe nie von ihm gehört. Excepţie Prepoziţia cu sens negativ ohne şi cuvintele formate cu prefixul negativ un.Ja. nichts. . ' * Ich gehe nicht ohne Sie ins Theater. . keineswegs: Hat--ei das Buch? — Nein. nie.\>Wi • : .

irgendwo atunci nicht şi cel d doilea cuvînt se înlocuiesc în felul u r m ă t o r : nicht ein (er)— jemandetwas irgendwannirgendwo — -». keine. ich sehe niemand(en). | M 54 Negaţia nicht se menţine. {însă: Ich gebe dieses Buch keinem 1 Zeit habe ich nicht. M 53 Kein. n înlocuieşte prin kein. j Î M 52 Dacă adverbul nicht este u r m a t de articolul nehotărît ein. . sondern mein Freund.) M 55 Ein. jemand. [însă: Ich habe keine Zeit. precedat de negaţia nicht. nu este subiect şi stă pe locul I al p : ziţiei: Einem Kind gebe ich dieses Buch nicht. J Î Ich habe nicht ihn. heute ins Kino zu gehen? — Nein. Nein. I t Nicht ich habe ihn gesehen. ein folosit ca numeral.niemand -*. eine. keine. ich habe nichts in der Mappe. er schreibt keinen Brief. Nein. wir haben keine Butter.470 SINTAXA M 51 Nicht este o negaţie sintactică care poate nega atît t o a t ă propoz: cît şi orice cuvînt din propoziţie: Ich habe ihn heute nicht gesehen. kein se întrebuinţează şi în faţa substantivelor cai mod obişnuit stau fără articol (nume de materie şi substantive abstrai Haben wir Butter zu Hause ? — Nein. dacă substantivul. irgendwann.nie(mals) ~— nirgends Schreibt er einen Brief ? Siehst du jemand(en) ? Haben Sie etwas in der Mappe ? Treibt er irgendwann Sport ? zu finden ? I s t dieses Modell Nein. er treibt nie(mals) Sport. fie însoţit de ar Iul nehotărît ein. Nein. Haben Sie I/ust (Zeit). fie nearticulat. Nein. kein: I n diesem J a h r habe ich nicht Tag gefehlt. ich habe keine Lust heute ins Kino zu gehen. t ein sau de etwas. dieses Modell ist nirgends zu finden.kein(er) -». sondern semen Freund gesehen.nichts -*.

keine. schlaîlos M 60 M 61 Negaţia poate fi întărită. Cuvintele cele mai des folosite pentru întărirea negaţiei sînt durchaus.PROPOZIŢIA 471 î n cazul acesta atît nicht cît şi ein sînt accentuate. zu : M 58 b) Prepoziţia ohne: Kommen Sie ohne Ihren Bruder ? M 59 E x i s t ă şi prefixe şi sufixe de negaţie : «»aufmerksam. . Dieser Schüler ist sehr fleißig. gar. SUBIECTUL (Das Subjekt — Der Satzgegenstand) Subiectul denumeşte persoana sau obiectul despre care se vorbeşte în M 62 propoziţie.einige Freunde angerufen . . El exprimă autorul unei acţiuni sau stări. kein ci nicht : Raufen Sie Schlittschuh ? — Nein. niemand h a t nach Ihnen gefragt. keines si niemand {vezi F 112): sînt pronume substantivale M 57 Ich habe . Ungeduld. . purtătorul unei carac­ teristici sau unei însuşiri: Mein Freund arbeitet in einer großen Fabrik. ganz und gar) nicht möglich. H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein. keine... Alte cuvinte de negaţie sînt : a) Conjuncţiile weder . ohne daß ich es wußte. ganz und gar: "Bis ist durchaus (überhaupt. ich laufe nicht Schlittschuh. Das Kind schläft. ohne Er h a t weder gestern noch heute angerufen. gar. Die Tanne ist ein Nadelbaum. noch. überhaupt. mühelos. keiner war zu Hause. ohne mich vorher anzwrufen. î n faţa substantivelor care intră în componenţa locuţiunilor verbale nu se foloseşte kein. ohne daß. Meine Freundin war krank.. M 56 Pronumele keiner. Mein Freund kam zu mir.

W. •-'•• '•-•"'' ' d) printr-un pronume: I m großen und ganzen sind wir uns einig. . . S%e fahren ans Meer J Der Brief liegt auf dem Tisch. : . Brecht) Ein jeder leidet. c) printr-un adjectiv: Ehrlieh währt am längsten. (J. Aller guten Dinge sind drei. .f Wer fährt aus Meer? ct . Goethe) M 70 (Pentru exprimarea subiectului prin pronumele nehotărît man vezi -) e) printr-un numeral: • f) printr-un verb: (a) la infinitiv: Zwölf ist ein Dutzend. b) prin orice parte de vorbire substantivizată . • M 66 î n limba germană subiectul poate fi exprimat: 1. — Was fällt I h n e n noch schwer ? M 64 M 65 ':'t'. --. ::. . Wer baute das siebentorige Theben ? (B. Dieser Alte b a t mich u m Auskunft. Goethe) Heute fehlt niemand. Numai în unele expresii subiectul apare la genitiv : Meines Bleibens ist nicht länger. ) Was l i e ^ a u f d e I n Tisch ? Z>«s Übersetzen aus dem Rumänischen ins Deutsche fällt mir noch schwer. und das heißt ein Kämpfer sein. Das Heute unseres Landes ist schön. Die Drei fährt an unserem Fenster vorbei..*• . Die Meinigen lassen dich herzlich grüßen. W. (J.. printr-un singur cuvînt : a) printr-un substantiv: Der Junge besucht die Schule. ' . î n propoziţiile cu wer? sau te>as? ca subiect. .472 SINTAXA M 63 \ Subiectul stă de obicei la nominativ şi răspunde la întrebările wer ? (referitor la persoane) şi was ? (referitor la lucruri sau noţiuni abstracte) : Er fährt ans Meer 1 . ''~r "•••"•.. .. der nur für sich selbst tiandelt. Irren ist menschlich. 1 Die Briefe liegen auf dem Tisch. Dieser ist ein Mensch gewesen. predicatul este la singular.

41) : M 68 SUBIECTUL NEDETERMINAT ŞI SUBIECTUL IMPERSONAL î n limba germană. An die zwanzig Leute waren anwesend. man hier rauchen ? liest bei uns gern Heines Gedichte. M 67 b) părţi de vorbire de acelaşi fel coordonate între ele (în cazul acesta subiectul este multiplu) : Helga und Andrei laufen gerne Ski. Dacă însă subiectul nu este cunoscut. printr-o propoziţie subordonată(propoziţie Was Sie sagen. M 69 de regulă.<. printr-un grup de cuvinte format din a) diferite părţi de vorbire : Selbst getan ist bald getan. ist richtig. 3. E s war nicht leicht. Das Wenn und Aber machte ihn unentschlossen.PROPOZIŢIA 473 ' (b) la participiul II (perfect) : Aufgeschoben heißt nicht aufgehoben. se întrebuinţează C' '•. Sein Für und Wider ärgerte mich.. subiectul trebuie.-:.• . -o prepoziţie. kann man dort die Freizeit verbringen? ".••: . eine Lösung zu finden.' a) pronumele man pentru a exprima un subiect nedeterminat {vezi M 70 F 121): Man Darf Man Wie soll nicht bei schlechtem' Licht lesen. spre deosebire de limba română. subiectivă.->. Seit regiert den Dativ. . vezi N. o interjecţie: Vorwärts ist unsere Losung. o conjuncţie. Oh drückt eine Überraschung aus. 2. g) printr-un adverb.-. exprimat {vezi M 4). Und ist eine beiordnende Konjunktion..

freut mich. ist (wird) warm. Welches ist dein Atlas ? M 73 DUBLAREA SUBIECTULUI Dacă în propoziţia enunţiativă principală vrem să scoatem în evidenţă subiectul. das. la persoana a I i . (vezi F 21) : . M 72 Caracter impersonal pot avea şi pronumele dies. r OMITEREA SUBIECTULUI M 75 î n limba germană subiectul se poate omite numai rareori. welches în legă­ tură cu verbul auxiliar sein (vezi F 45.a : Sprich lauter! Sprecht lauter! . Es — verb conjugat — subiectul T I Es kommt heute auch mein Ţ Freund. läutet. Das war ein schöner Urlaub. El lipseşte 1. astfel propoziţia de mai sus ia forma u r m ă t o a r e : Auch mein Freund kommt heute. Sie kennenzulernen. . l propriu-zis: M 74 Dacă pe primul loc trece o altă parte de propoziţie. iar subiectul trece în urma verbului. în propoziţia imperativă cu verbul la imperativ. F 87). es dispare. gibt hier viele Sehenswürdigkeiten. începem propoziţia cu pronumele es.474 SINTAXA M 71 b) pronumele es pentru a exprima un subiect impersonal Es Es Es Es Es regnet. sau: Heute kommt auch mein Freund.

în anumite expresii: Bitte. M 76 M 77 W.PROPOZIŢIA 475 Subiectul se pune însă chiar în aceste propoziţii dacă vrem să-1 scoa­ tem în mod deosebit în evidenţă: Bürg du für dich. în limbajul poetic: War so jung und morgenschön. Subiectul impersonal es se omite dacă o altă parte de propoziţie M 78 ocupă primul loc în propoziţie: a) pe lîngă verbele impersonale care exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală şi se construiesc cu un complement la dativ sau acuzativ: Mich friert. = Es graut mir vor der Kälte. adică format dintr-un verb cu conţinut noţional (cu un înţeles de sine stătător) la o formă finită. verbal. Bedaure. M 79 î n funcţie de părţile de vorbire prin care este exprimat. cum este sau ce este subiectul. Es wurde ausführlich über diese Frage gesprochen. . Schiller) 2. (J. b) pe lîngă un predicat la diateza pasivă impersonală: Über diese Frage wurde ausführlich gesprochen. Danke schön. Verbele cu conţinut noţional se numesc verbe predicative [vezi H 3). uneori. = Es friert mich. . und deinen eignen L e i b ! (Fr. Goethe) 3. Diese Schülerin ist sehr fleißig. PREDICATUL (Das Prädikat — Die Satzaussage) Predicatul este partea principală de propoziţie prin care se exprimă ce face. Mein Bruder liest die Zeitung. Sein Freund ist Ingenieur. 4. predicatul M 80 poate fi: 1. Mir graut vor der Kälte. . Ich erwartete dich vor dem Stadttheater.

(H. Ich weiß nicht. Daß ich so traurig bin. M 8.:>. . adică format dintr-un verb copulativ (vezi H 5 ... Das Telegramm muß sofort aufgegeben werden. M 88) la o formă finită şi un nume predicativ: Das Goethehaus ist der größte Anziehungspunkt Weimars. predicatul simplu.rtiai multe elemente: E r hat fließend Deutsch gesprochen. •'••'•'.Sprechen Sie l a u t e r ! -• . Heine) . adică predicatul format din.' H :. Predicatul verbal simplu poate fi exprimat printr-un: a) verb la prezent (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : Das Kind spielt. • b) verb la imperfect (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : E r arbeitete in einer Fabrik.' t. pro­ numele reflexiv făcînd parte integrantă din predicat:. J. 'Vi 2. Răspunde la întrebările: Was tut das Subjekt ? Was geschieht mit dem Subjekt ? Sie besichtigen die vor kurzem eröffnete Ausstellung. o acţiune sau o stare.-••. Verbele reflexive propriu-zise pot forma predicate verbale simple.'.476 SINTAXA 2. adică predicatul format dintr-un singur element: Wir bewunderten die herrliche Aussicht. Man werfe einen Blick » u n s e r e schöne Zukunft. de regulă. -• .1 Din punct de vedere al formei deosebim: 1.> . Diese Wohnblocks werden den Werktätigen zur Verfügung gestellt.•' : '"••'•. Eulenspiegel machte sich aus dem Staub. -.-'•-. Wenn sie nur heute käme! c) verb la imperativ Lernft) fleißig! . predicatul compus. •'.. E r beeilt sich. 1. was soll es bedeuten. nominal. M 83 Predicatul verbal poate fi simplu sau compus. > > i& PREDICATUL VERBAL (Das verbale Prädikat) ' '• • M 82 Predicatul verbal exprimă.

c) printr-un verb modal sau verbul lassen + Ich will Ihnen etwas Interessantes erzählen. mai mult ca perfect sau viitor) : E r hat lange auf Sie gewartet.' Angriff. Wir werden mit dem Zug und nicht mit dem Plugzeug reisen. E r pflegte wöchentlich ins Theater zu gehen. Treiben Sie Sport ? finită. . brauchen. haben. übergab er es dein Vorsitzenden. scheinen. împreună. Sie scheint die Regel nicht verstanden zu haben. Predicatul verbal compus poate fi exprimat I I 84 a) printr-un verb la un timp compus (perfect. -finfinitivul unui verb predicativ precedat de zu : E s beginnt zu schneien. heute geprüft. b) printr-un verb la diateza pasivă : Mein Bruder wird (wurde) Kr ist geprüft worden. Observaţie Locuţiunile verbale sînt grupuri de cuvinte alcătuite din verbe şi alte M 85 părţi de vorbire. Ist diese Übung zu schreiben ? . au adesea alt sens decît părţile componente luate fiecare în parte. în special substantive care. Bitte nehmen S-'e Platz. pflegen. Sie stellt Ihnen ihr Buch zur Verfügung. Wir haben diesen Text bi r morgen zu übersetzen. sein etc.PROPOZIŢIA 477 2. E r braucht nicht zu eilen. Sie lassen dich herzlich grüßen. Wer mag das wohl sein ? Wer soll es ihm gesagt haben ? Dürfte ich Sie um eine Zigarette bitten ? E r muß es gewesen sein. Wann nehmen Sie Urlaub ? Sie nehmen sich alles zu sehr zu Herzen. Nachdem er das Protokoll aufgesetzt hatte. Ich stehe Ihnen jederzeit zur Verfügung. Sie wird schon gekommen sein. Von morgen an nehmen wir dieses Problem in Der Klavierspieler halt nicht Takt. Wir halten mit unserer Zeit Schritt.-\ e) printr-o locuţiune verbală cu verbul la o formă E r nimmt zu dieser Frage Stellung. Halten Sie mich nicht zum Narren. infinitiv: d) prin verbele beginnen.

E r dünkt sich sehr geschickt. preisen şi rufen la diateza pasivă : E r wird Peter genannt. Observaţii II 90 1. J u n g etc. dar şi alte verbe ca bleiben. Sie heißt Helga. Das Buch k a m mir abhanden. Ca verbe eopulative se folosesc în special verbele sein şi werden. Astăzi unii lingvişti (Glinz. wird gesund. Predicatul nominal răspunde la întrebările: \Wie ist? sau Was ist das Subjekt ? Sie ist fleißig.) consideră verbele copula­ tive verbe predicative şi numele predicative ca parte de propoziţie inde­ pendentă. M 87 M 88 Predicatul nominal este întotdeauna compus. Er M 89 Ca verbe copulative apar şi verbele nennen. Br ist Lehrer.478 SINTAXA Unitatea lexicală a locuţiunilor verbale se manifestă deseori şi prin faptul că substantivele care intră în componenţa lor se scriu cu iniţială mică sau se scriu într^un cuvînt cu prepoziţia care le precedă. heißen. bleibt gesund. 2. sich dünken: ist gesund. scheinen. Verbele copulative se întrebuinţează uneori ca verbe predicative : E r ist ( = wohnt. . Seine Sprachkenntnisse kamen ihm dabei sehr zug PREDICATUL NOMINAL (Das nominale Prädikat) M 86 Principala funcţiune a predicatului nominal constă în caracterizarea subiectului prin calificarea sau identificarea acestuia. scheint gesund. Sie haben recht. befindet sich) seit einem Monat in Bukarest.

e) un pronume Das Buch ist mein. M 91 b) un Substantiv la genitiv (mai rar. . Wir waren guter Dinge (Laune). M 98 g) un adverb Der Unterricht war um 12 Uhr aus. Bist du anderen Sinnes geworden ? „Elisabeth ist meines Stammes. M 93 Dieses Problem ist von großer Wichtigkeit Seien Sie ohne Furcht (Angst). în limba germană adjectivul predicativ este. j) o construcţie infinitivală Sein sehnlichster Wunsch war. c) o construcţie prepoziţională (adică substantiv precedat de prepoziţie): (Bedeutung). i) un infinitiv Das heißt arbeiten. M 99 M 100 M 101 M 102 studieren. Spre deosebire de limba română. în special în construcţii fixe) : E r ist rumänischer Herkunft. de regulă. meines Geschlechts u n d Rangs. Schiller) . Medizin zu k) o propoziţie subordonată {vezi N 44) M 103 Er wird. Sie sind gleichen Alters. d) un adjectiv sau un participiu E r ist immer lustig. Sie ist reisend. M 95 M 96 M 97 f) un numeral Wir waren zu dritt. was sein Vater war. E r ist der erste. Sie heißt wie ihre Mutter. invariabil {vezi E 26). E r ist derselben Meinung (Überzeugung) wie du." M 92 (Fr. adjectivizat: M 94 Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît aceea de nume predicativ {vezi B 29—32).PROPOZIŢIA 479 Funcţia de nume predicativ o poate a v e a : a) un substantiv la nominativ: Die Zeitung Neuer Weg ist das Organ der Volksräte der Sozialistischen Republik R u m ä ­ nien. h) o construcţie cu als sau wie E r gilt als tüchtig.

aveţi dreptate. .und Entwicklj Î lungsroman. . I T Die „Lehrjahre" Goethes sind der bedeutendste deutsche Erziehungs. dacă articolul hotărît face parte din titlu sau îl precedă: . . \ / \ Sie haben recht. / ]_ ţ \ (. b) Verbul conjugat stă la singular.Wilhelm Meisters Lehrjahre" | Mannesalter. indiferent dacă acesta se referă la o singură persoană (putînd fi tradus prin d-ta) sau la mai multe persoane: Lieber Freund. j . Was hast du besichtigt ? I î Î I Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum.. a) verbul conjugat stă la plural.. Drama. Was habt ihr besichtigt ? L M 105 î Î { Verbul finit stă totdeauna la persoana a IlI-a plural. dv. .Die Räuber" ist ein Jugendwerk Schillers. . d-ta ai dreptate. muzicale etc. I j Der Roman „Wilhelm Meisters Lehrjahre" vereint Elemente von Goethes Jugendentwick- t lung und Mannesalter.480 SINTAXA ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL ACORDUL M 104 VERBULUI FINIT cu subiectul: Verbul finit se acordă de regulă în număr şi persoană Ich besichtigte gestern das Dorfmuseum.) M 106 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv la plural care repre­ zintă titlul unei opere literare.Die Räuber" sind ein Jugendwerk Schillers. dacă articolul nu intră în compo­ nenţa titlului şi nici nu-1 precedă: . vereint Elemente von Goethes Jugendentwicklung und T Este recomandabil ca în astfel de propoziţii titlul să fie precedat de un substantiv {Werk.1 (.): Das Drama . aveţi dreptate. / Liebe Freunde. Gedicht etc. dacă subiectul este exprimat prin pronumele personal de politeţe Sie. Roman. .. . dv.

. muzicale etc. Regula de bază pentru realizarea acordului în număr dintre verbul M 108 conjugat şi subiectul multiplu este: în propoziţia cu un subiect multiplu — indiferent dacă termenii lui sînt la singular sau la plural .. 3 1 — Gramatica practica a limbii germane . î n propoziţia cu subiect multiplu verbul conjugat stă la singular: M 109 a) dacă termenii subiectului sînt la singular şi sînt consideraţi ca for­ năind o unitate logică: Arbeit und Fleiß führte ihn zum Erfolg. M 107 CAZURI SPECIALE DE ACORD Acordul în număr al verbului conjugat cu un subiect multiplu. dacă dorim să accen­ tuăm că termenii subiectului exprimă o pluralitate : Freund werden. Das Sprechen und Erzählen in einer fremden Sprache fiel ihm anfangs nicht leicht.PROPOZIŢIA 481 La indicarea timpului ca şi în operaţiile aritmetice verbul conjugat stă la singular : E s ist drei Viertel zwölf (Uhr). und Feind waren sich in dieser Hinsicht einig: Der Krieg mußte beendet c) dacă termenii subiectului sînt la singular. Jung und alt verfolgte die Spiele mit Spannung. Lehrer und Schüler der Mittelschule . Zeit und Geld fehlte ihm nicht. X. sînt legaţi prin und şi reprezintă titlul unei opere literare. b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi reprezintă o expresie fixă: Groß und klein aß mit Appetit. Drei mal drei ist neun. Caragiale" machten einen Ausflug ans Meer. Verbul conjugat se întrebuinţează însă la plural.. d) dacă termenii subiectului sînt infinitive (indiferent dacă sînt sau nu sînt substantivizate) : Helfen und raten ist die Pflicht aller anständigen Menschen. .verbul con­ — jugat stă de obicei la plural: Vater und Mutter fahren morgen ins Gebirge. Hermann und Dorothea ist ein hervorragendes Epos Goethes. I .Max und Moritz" ist ein beliebtes Kinderbuch.

nicht ich. de regulă.482 SINTAXA M 110 î n propoziţia cu subiect multiplu. Nicht nur mein -Freund. Mädchen. la singular sau la plural. beziehungsweise) verbul conjugat se acordă cu acel termen care stă pe Ungă el: Mircea oder seine Schwestern werden heute der Mutter helfen. verbul conjugat se foloseşte. seine Charakterstärke soll der Jugend Vorbild sein. der Parteisekretär. M 111 î n propoziţia cu subiect multiplu. verbul conjugat poate sä stea atît la plural cît şi la singular: a) dacă verbul finit stă înaintea termenilor la singular ai subiectului multiplu: und Mit dieser Frage beseliäftigtc(n) sich der Direktor. Entweder die Schwestern oder Mircea wird heute der Mutter helfen. . hat ihm geholfen. nicht nur — sondern auch. sondern auch seine Frau haben (hat) uns gestern besucht. entweder — oder. verbul finit se acordă. el se acordă cu termenul care îl precedă: Vater arbeitet und I T Mutter auch. der Gruppen-verantwortliche. de la caz la caz. teils — teils Weder Vater noch Mutter haben (hat) ihm das gestattet. j î Sein Bruder. Er winkte und seine Frau und die I Î Die zwei Jungen 1 sangen und das kleine Î c) Dacă unul din termenii subiectului multiplu este negat. Kinder. Jeder Arbeiter und jede Arbeiterin werden (wird) diese Neuerung begrüßen. sînt legaţi prin und şi precedaţi de kein sau jeder: Kein Schüler und keine Schülerin dürfen (darî) unpünktlich sein. der Chefingenieur b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi legaţi prin conjuncţiile copulative weder — noch. c) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular.. b) Dacă verbul conjugat este intercalat între doi termeni ai subiec­ tului multiplu. a) Dacă termenii subiectului multiplu sînt legaţi printr-o conjuncţie coordonatoare disjunctivă (oder. cu termenul pozitiv : Nicht seine Abenteuer.

Dacă propoziţia relativă se referă la un astfel de subiect din regentă şi urmează imediat după el. Dacă însă propoziţia relativă nu urmează imediat după subiect.M 112 maticale diferite. acor- . I ţ Entweder lesen sie das Buch oder ihr. I Î ' Nur ich oder du kannst das Paket beheben. Dacă între termeni există un raport de coordonare disjunctivă (oder. I Î Nur du und sie wart gestern bei mir. ~-~r—~ ~—y~j\ 11 t L M 114 2. M 113 sowie. j ri î 2. entweder — oder. hättest es mir sagen müssen. acordul verbului finit se face în funcţie de raportul dintre termeni: 1.a asupra per­ soanei a I l I .a .). weder — noch etc.PROPOZIŢIA 483 Acordul în -persoană al verbului conjugat cu un subiect multiplu Dacă termenii subiectului multiplu sînt exprimaţi prin persoane gra. sowohl — als auch.a : Nur ich und du (er) waren gestern im Theater. verbul conjugat se acordă cu termenul care stă pe Ungă el: Nur du oder ich kann das Paket belieben.a şi a I l I . reluarea pronumelui personal în propoziţia relativă este facultativă. pronumele personal (la persoana I sau a Ii-a) se reia de obicei în propoziţia relativă. Dacă între termeni există un raport de coordonare copulativă {und. wir wissen es genau. iar persoana a I i . I Î Adesea cele două subiecte exprimate prin persoane gramaticale dife­ rite sînt cuprinse într-un al treilea subiect la p l u r a l : Ich und du (er). beziehungsweise). I Î Entweder liest du das Buch oder ich. Acordul verbului conjugat din propoziţia subiect de persoana I sau a Ii-a din regentă relativă care se referă la un M 115 1. persoana I are preponde­ renţă asupra persoanelor a I i . ihr könnt nichts dagegen tun. der du es wußtest. verbul conjugat se acordă în acest caz cu pronumele personal r e l u a t : Du. Du und sie.

verbul conjugat stă. verbul conjugat stă la singular. i r (Corect. substantivul cu 3..484 SINTAXA dul se face fie cu pronumele personal reluat. Dacă înaintea propoziţiei relative se află pronumele es. de obicei. der heute am schönsten gesprochen hat. acordul verbului finit făcîndu-se cu pronumele relativ: Du warst es. verbul conjugat stă la plural dacă substantivul determinant este la plural şi dacă punem accentul pe el. .) M 120 4. . la singular fu acţia de subiect exprimă un număr precis : Ein Ein Paar Strümpfe kostet 20 Lei. : „-^ I M 119 T dacă. Menge. Reihe la singular 1. nu pe substantivul care exprimă cantitatea: Eine Menge Bücher befanden sich im Schrank. Haufen. verbul conjugat stă la singular. Wie kann ich dir raten. E m Dutzend Bier kosten. dacă punem accentul pe substanti­ vul care exprimă cantitatea şi nu pe substantivul determinant: Eine Menge Bücher befand sich im Schrank. ^ ^ ratlos ist. ! : î Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o cantitate printr-un substantiv M 117 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Anzahl. I Î Eine Menge von Büchern befand sich im Schrank. pronumele personal de persoana I sau a I i . | Dutzend Î Eier kostet nicht viel.. ! M 116 | 3. I Î . I Î M 118 2. dar mai puţin frecvent: Ein Paar Strümpfe kosten . fie cu pronumele relativ (dacă cel personal nu a fost reluat) : der ich selbst ratlos bin. . dacă substantivul determinant este precedat de un adjectiv atributiv sau de prepoziţia von: Eine Menge interessanter Bücher befand sich im Schrank.a nu se mai reia.

Î I Acordul se mai face cu numele predicativ. ! M Î25 î ! Welches ist dein Platz ? Î l Welches sind eure Plätze ? T I . verbul conjugat stă de obicei la singular. was sau welches şi. es are funcţia de pronume demonstrativ şi este urmat de verbul sein . dies. der jetzt spricht. indiferent la ce număr este folosit substantivul determinant: 1 Kilogramm Birnen hostet 4 Lei. Gramm. Tonne la singular. die dort sprechen. I î M 122 2. verbul conjugat stă de obicei la plural: Fünf Liter M i l c h kosten zehn Lei fünfzig. es ! schläft. dacă subiectul este exprimat prin das. Kilomcter. Ţ 2. M 124 ! l Es sind meine Freunde. acordul se face regulat fia singular): Schläft das Kind ? — Ja. Dacă subiectul este exprimat printr-un astfel de substantiv la piural. es are funcţia de pronume personal şi este subiect propriu-zis. I Î Acordul verbului conjugat cu subiectul exprimat prin pronumele es M 123 1.PROPOZIŢIA 433 Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o măsură sau o greutate printr-un substantiv M 121 1. urmat de verbul sein: Das ist mein bester Freund. Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Meter. acordul verbului conjugat se face cu numele predicativ : Es ist mein Freund. T I Das sind meine besten f Was ist Gold? Î I Was sind Schätze ? Freunde.

/ sînt \ Ele / \ harnice. h) dacă este exprimat printr-un adjectiv la superlativ precedat de articolul h o t ă r î t : Seine Arbeit war die beste. Mein Bruder ist Beamter. I M 127 î acor­ 4. /harnic. M 130 2. Numele predicativ exprimat printr-un substantiv vorbire substantivizată se acordă cu subiectul a) în număr şi caz: Bukarest ist die Hauptstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. M 131 M 132 El este variabil n u m a i : a ) dacă subiectul propoziţiei trebuie încadrat într-o categorie anumită : Diese Aufgabe ist keine leichte. M 129 b) uneori şi în gen. şi este subiect impersonal.). E \ l Sie sind fleißig. ! î it ACORDUL M 128 NUMELUI PREDICATIV sau o parte de 1. invariabil: \ Sie-^ J5S / ist fleißig. dar : Sie ist Minister.486 SINTAXA M 126 3. es dublează subiectul propriu-zis al unei propoziţii principale. ! î Es fror sie. Ea / \ harnică. . dacă există forme speciale pentru genul respectiv: Sie ist Lehrerin (Schneiderin etc. de regulă. >este<. es are funcţia de pronume impersonal acordul se face regulat ('la singular) : Es regnet. spre deosebire de limba română. dul verbului conjugat se face cu acesta şi n u cu es : Es kommen dort einige junge Leute. în limba germană. Ei \ / harnici. Numele predicativ exprimat printr-un adjectiv sau altă parte de vorbire cu valoare de adjectiv este.

M 136 wieviel? etc. M 133 M 134 d) dacă adjectivul poate fi întrebuinţat numai într-o formă declinată (adjectivele în -er. Sie h a t erst jetzt angerufen. Liebknecht) Hast du. un numeral sau un adverb.PROPOZIŢIA 487 c) dacă este exprimat printr-un numeral ordinal: Er ist der zweite. ATRIBUTUL (Das Attribut — Die Beifügung) Atributul este partea de propoziţie secundară care determină un substantiv sau pronume. da muß jeder sich abmühen u n d klettern. Heäga. M 135 Atributul răspunde la întrebările welcher?. industrialisiertes Land verwandelt. was für ein?. Felurile atributului se stabilesc după părţile de vorbire prin care este M 137 exprimat. doppelt şi völlig) : Sein Einfluß war ein besonderer. Zwei seiner Freunde nehmen an dem Wettspiel teil. Alle Bürger der Sozialistischen Republik Rumänien haben das Recht zu atributul adverbial (das adverbiale Attribut — die umstandswörtliche fügung) Haben Sie die Zeitung von gestern ? Bei­ . Astfel deosebim: atributul adjectival (das adjektivische Attribut — die eigenschaftswörtliche Beifügung) Rumänien h a t sich in ein modernes. Zur Wissenschaft gibt es keine gebahnte Heerstraße. auch wenn er den besten Führer hat. nach mir gefragt ? Er trägt einen gut genähten Anzug. wessen?. (W. atributul substantival (das substantivische Beifügung) Geben Sie mir eine Schachtel Zigaretten ! Attribut — die hauptwörtliche atributul verbal (das verbale Attribut — die zeitwörtliche Beifügung) studieren. mai rar un adjectiv (respectiv participiu).

pronume adjectivale : Welches ist Ihr Lieblingsschriftsteller ? Darf ich Ihnen meine Schwester vorstellen ? H 142 4. numai uneori în urma acestuia {vezi O 109—O 117). ab und m e i n t e . am Ausflug teilzunehmen. Bredel) printr-o propoziţie secundară {vezi N 48) : Die Erzeugnisse. numerale adjectivale : Bitte. Das ist eine modern eingerichtete Wohnung. eine Fahrkarte zweiter Klasse nach Sinaia! Das „Stadion der 23. sind sehr gesucht. adjective: was für ein! Bukarest ist heute ein großer Garten und wird von Tag zu Tag schöner dank der uner^ müdlichen Arbeit Tausender von Werktätigen. . Atributul adjectival este în general variabil {vezi E 13—E 15). printr-o construcţie participială {vezi N 136): trocknete sich gründlich Brenten. .488 SINTAXA Atributul poate fi exprimat şi printr-o construcţie infinitivală {vezi N 128): Er hatte die Möglichkeit. ATRIBUTUL ADJECTIVAL (Das adjektivische Attribut — Die eigenschaftswörtliche Beifügung) M 138 M 13S A t r i b u t u l adjectival răspunde la întrebările welcher!. angenehm berührt von der ihm beigelegten Bedeutung. August" faßt über 100 000 Zuschauer. Atributul adjectival stă în limba germană. . die diese Fabrik herstellt. de obicei. participii : Er ließ den ruhenden Freund allein. M 143 M 144 M 145 Observaţii Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît pe aceea de atribut {vezi B 27). Haben Sie das neuerschienene Buch ? M 141 3. înaintea sub­ stantivului. wieviel? Atributul adjectival poate fi exprimat prin 1. (W. M 14i 2.

. printr-un substantiv la genitiv: atributul genitival (das Genitivattribut). 3. genitivul posesiv se înlocuieşte deseori şi pentru evitarea unor confuzii printr-o construcţie prepoziţională cu von: Hier liegt Helgas Buch. . . mai rar. = Hier liegt das Buch von Helga. Der Sieg des Friedenslagers liegt uns allen am Herzen. 2. din verbe tranzitive. calitatea (genitivul calitativ) : .PROPOZIŢIA 489 ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL (Das substantivische Attribut — Die hauptwörtliche Beifügung) Atributul substantival poate fi exprimat M 148 1. . printr-un substantiv la acelaşi caz cu substantivul determinat: apoziţia (die Apposition). ATRIBUTUL GENITIVAL . . printr-un substantiv precedat de als sau wie: atributul eonjuncţional (das Konjunktionalattribut). apartenenţa (genitivul apartenenţei) : statt. printr-un atribut 4. printr-un substantiv cu prepoziţie: atributul prepoziţional (das Prăpositionalattribut). (Das Genitivattribut) Principalele raporturi exprimate de atributul genitival sînt 1. 2. M 148 M 149 Unsere Vorlesung findet heute in einem R a u m des obersten Stockwerkes 3. E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts: Genitivul calitativ se înlocuieşte astăzi de obicei prepoziţional: E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts:. autorul acţiunii (genitivul subiectiv) : M 150 Genitivul subiectiv se foloseşte în special pe lîngă substantive verbale derivate din verbe intranzitive sau reflexive. . M 147 î n limbajul uzual. 4. . E r erhielt einen Brief mit folgendem Inhalt:. posesia (genitivul posesiv) : Das ist die Mappe eines Kollegen.

o parte dintr-un tot (genitivul partitiv) : Cuvîntul determinat de genitivul partitiv poate fi a) un adjectiv la comparativ: Die jüngere seiner Schwestern ist Ärztin. Klasse. die Beantwortung des Schreibens —*• Man beantwortet das Schreiben. Pe lîngă unele^ verbe tranzitive se poate folosi atît genitivul subiecţi cît şi cel obiectiv.490 SINTAXA Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul subieci poate fi transformată într-o propoziţie cu sens activ în care substantiv verbal devine predicat şi genitivul subiectiv subiect (de unde provi şi denumirea de genitiv subiectiv) : die Strahlen der Sonne —ţ Die Sonne strahlt. obiectul acţiunii (genitivul obiectiv) : Genitivul obiectiv se pune în special pe lîngă substantive vate din verbe tranzitive : die Entdeckung Amerikas verbale de Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul obiectiv poa fi transformată într-o propoziţie în care substantivul verbal devine pr dicat. M 152 6. . werden wi > derholt. b) un adjectiv la superlativ: Die meisten unserer Kollegen nahmen am Ausflug teil. = Der Text wird übersetzt. activă sau subiect al unei propoziţii pasive: die Wiederholung der Wörter — Man wiederholt die Wörter. = Das Schreib wird beantwortet. iar genitivul complement al unei propoziţii cu predicat la diate. = Die Wörter. c) u n pronume nehotărît: Sein Bruder ist einer der besten Schiller der 9. M 151 5.» M a n übersetzt den Text. das Auftreten des Schauspielers -> Der Schauspieler t r i t t auf. > die Übersetzung des Textes . î n cazul acesta genitivul subiectiv exprimă o persoane genitivul obiectiv un obiect sau o noţiune abstractă: die Übersetzung des Kollegen — Der Kollege übersetzt. d) u n numeral cardinal: Zwei meiner Landsleute sind verdiente Eehrer. die Erfindung des Gelehrten —^Der Gelehrte erfand. e) un numeral ordinal: Der zweite der aufgerufenen Schüler ist ihr Bruder. Einige meiner Fragen blieben unbeantwortet.

Heine) Prepoziţia cu care se construieşte atributul prepoziţional este deseori identică cu prepoziţia cerută de verbul care stă la baza substantivului regent: Die Antwort auf die Frage möchte ich hören.PROPOZIŢIA 491 î n locul genitivului partitiv se pot folosi: 1. 2.dativ einer der besten Studenten = einer von den besten Studenten M 153 b) uneori unter -f dativ E r kaufte den teuersten der Anzüge. cînd substantivul determinat exprimă u n grup bine definit sau o categorie precisă. (Antworte auf die Frage !) Sein Interesse für Literatur ist groß. construcţii prepoziţionale : a) von -+.' ein Teller heiSer Suppe dar şi ein Teller heiße Suppe însirarea de atribute genitivale (lanţul bil {vezi M 165).. M Î57 . = E r kaufte den teuersten unter den Anzügen. (H. cînd este precedat de u n adjectiv: ein Glas saurer Mileh dar şi ein Glas saure llileli. M 154- Construcţia unter + dativ în locul genitivului partitiv se foloseşte» în special. ein Teller Suppe . cînd substantivul exprimă o măsură sau o greutate : determinat Kilogramm î l 155 eine Flasche Wein . (Er interessiert sich für Literatur). ein Mehl g Genitivul p a r t i t i v este mai des întrebuinţat. apoziţii: acestea se întrebuinţează. eine Tasse Milch . ein Glas Wasser . genitivic) nu este recomanda­ ATRIBUTUL (Das PREPOZIŢIONAL Präpositionalattribut) Atributul prepoziţional se exprimă printr-un substantiv precedat de o M 156 prepoziţie: Ein Märchen aus alten Zeiten> £>as kommt mir nicht aus dem Sinn.

M 165 Dacă am s p u n e : Die Bilder Theodor Amans. sau -z : „Das K a p i t a l " von Marx (în loc de Marx' „Kapital") M 158 M 180 2. aar şi : die Meinung von fünf guten Freunden. în special dacă este terminat în -s. dem Leiter unseres Ausflugs. dacă atributul genitival este un nume Die Straßen von Bukarest geografic: Straßen). Aman. î n limba romînă. dacă vrem să evităm u n lanţ genitivic [vezi M 155): Das Endspiel der Schulmannschaften von Ploieşti ( = der Stadt Ploieşti). sind sehr belebt (în loc d e : Bukarests 11 161 M 162 3. dacă atributul genitival are un caracter nehotărît: Das scheinen Hefte von Schülern zu sein (în loc d e : Hefte der Schüler. s-ar putea înţelege şi că este vorba de tablouri aflate în posesia lui Th.492 SINTAXA Atributul prepoziţional construit cu prepoziţia von se foloseşte din ce în ce mai des în locul atributului genitival. 6. ) . de regulă. . dacă înaintea substantivului neprecedat de articolul hotărît se află un numeral cardinal care nu se întrebuinţează ia genitiv: die Meinung von fünf Freunden M 163 M 164 Dacă atributul este precedat de un adjectiv se poate renunţa la von: Die Meinung fünf guter Freunde. -ß. la cazul nominativ. 4. apoziţia stă. dacă vrem să evităm o confuzie : Die Bilder von Theodor Aman. Am d a t mersul trenurilor lui Paul. . .159 1. -x. A (Die POZIŢIA Apposition) Bi 166 Apoziţia este un atribut substantival care se acordă în general în caz cu substantivul sau pronumele determinat. conducătorul excursiei noastre. întrebuinţarea atributului prepoziţional cu von în locul atributului genitival este îndreptăţită M . indiferent de cazul termenului determinat: I c h gab den F a h r p l a n Paul. dacă atributul genitival este un nume de persoană. 5.

Ist Professor denumirile (Doktor. wurden in den letzten Apoziţia poate fi 1. d) substantivele apelative Genosse. e) denumirile. poreclele date unor personaje istorice: Stephan der Große herrschte von 1457 bis 1504. Frau. epitetele. b) determinate de alte demente sintactice : I n Bukarest. Bitte zwei Flaschen dunkles Bier. neizolată faţă de termenul determinat. Kollegen. Herrn. Mit solchen Übungen wie Lesen. Mircea der A Ite . Sprechen wird er die Sprache hoffentlich bald erlernen. Ingenieur. Frau. g) substantivele care înlocuiesc un genitiv partitiv Bitte ein Glas Tee.PROPOZIŢIA 493 Apoziţia poate fi exprimată p r i n : substantive sau părţi substantivizate a) nedeterminate de alte elemente sintactice: de vorbire M 167 Ich ging zu meiner Kusine Helga. omiterea ei ar îngreuna sau ar face imposibilă înţelegerea comunicării: Mihail Eminescu. Ihr Bruder studiert an der Universität Bukarest ( = in Bukarest). Heinrich der Vierte war einer der bedeutendsten Herrscher Prankreichs. Übersetzen. Kollege. Er studiert an der Universität Bukarest. 2) : . profesiunilor: Direktor) Popescu zu sprechen? c) denumirile gradelor de rudenie : Herr. Genossin. Kollegin. b) titlurile. {vezi M 155. der Haupstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. Fräulein) Marinescu an. Fräulein : Bitte rufen Sie Genossen (Genossin. Onkel Emil ist leider nicht gekommen. Direktor Marinescu M 188 Cele mai frecvente apoziţii neizolate s î n t : a) Erika Werner ist meine Freundin. în acest caz ea este strîns legată de acest termen şi are caracter determinativ . f) substantivele (vezi M 146) : care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional Familie Popescu ( = des Kollegen Popescu) ist verreist. Professor lonescu. Jahren zahllose moderne Wohnblocks errichtet.

şi apoziţia izolată.) von Weltruf. Kollege.494 SINTAXA M 169 2. b) titlurile. Apoziţia poate fi legată de termenul determinat prin conjuncţiile als sau wie (apoziţia conjuncţională). M Î7Î înaintea cuvîntului determinat stau următoarele apoziţii neizolate: a) prenumele. de regulă. mai ales dacă ea determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Mannes. izolată faţă de termenul determinat. einen Pianisten nen. are caracter explicativ şi poate fi considerată o propoziţie secundară p r e s c u r t a t ă : Ich lernte im vorigen J a h r diesen jungen Menschen. Freund. ken­ M 170 O apoziţie izolată postpusă unei zile: Sie ist am Sonntag. Fräulein. dem 7. Ich besuchte Erich. Cele mai importante s î n t : î. Apoziţia izolată postpusă. Vorkämpfer der Arbeiterbewegung in unserem Lande. ( = der ein Pianist von Weltruf ist. Frau. Legătura apoziţiei M 173 cu elementul determinat 1. în acest caz ea este despăr­ ţită de acesta prin virgulă sau linie de pauză. d) substantivele apelative: Genosse. c) denumirile gradelor de rudenie. geboren. epitetele date unor personaje istorice. wird unver­ gessen bleiben. M 172 In urma elementului determinat stau următoarele apoziţii neizolate : a) denumirile. März este şi data care urmează după numele 1959. Tot în urma elementului determinat stă. denumirile profesiunilor. altele în urma elementului determinat. neprecedată de articol. b) apoziţiile care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional. Tante Ilse wird uns morgen besuchen. Locul apoziţiei Unele apoziţii stau înaintea. . Abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat M 175 Există numeroase abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat. Genossin.Apoziţia poate fi alăturată termenului determinat fără nici o con­ juncţie (apoziţia juxtapusă). Ich beriet mich mit ihm als meinem ältesten und erfahrensten Ich sprach zu ihm wie einem Bruder. poate sta la cazul nominativ. Herr. c) apoziţiile care înlocuiesc un genitiv partitiv. M Î74 2. den Bruder meiner Kollegin.

wird als ausgezeichneter Fachmann anerkannt. determină un substantiv sau pronume la dativ : Ich sprach zu ihm als meinem besten Freund. wird unvergessen bleiben.) d e m e n t predicativ suplimentar (. daca apoziţia cu als. de obicei. . Dacă atributul conjuncţional determină un adjectiv sau participiu M 182 (deci nu este apoziţie).) element predicativ suplimentar Ingenieurs . (Fiul. M 176 b) dacă prin lipsa acordului s-ar produce o confuzie: Der Sohn meines Freundes. dacă ea este precedată de articol: Die Arbeit dieses Gelehrten als des eigentlichen Schöpfers der neuen Theorie wurde von allen Fachleuten geschätzt. neprecedată de articol.PROPOZIŢIA 495 Apoziţia izolată postpusă care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta a) dacă apoziţia este precedată de articol: Die Arbeit dieses Mannes. nu fiul!) Der Sohn meines Freundes. nu sînt admisibile abateri de la regula acordului. nu prietenul este medic!) M 177 2. (Der Ingenieur ist als ausgezeichneter Fachmann bekannt. la nominativ. mai ales dacă apoziţia determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Lehrers als (verständnisvoller) Erzieher der Jugend trug reiche Früchte. eines Vorkämpfers der Arbeiterbewegung in unserem Lande. Arztes am Krankenhaus lue Pintilie. M 179 De asemenea. Arzt am Krankenhaus Hie Pintilie. î n apoziţia conjuncţională cu als. substantivul neprecedät de articol. . stă. dacă ar fi element pre­ dicativ suplimentar (vezi M 185): Die Erklärung des als ausgezeichneter Fachmann bekannten (anerkannten) war richtig. el stă la cazul la care ar sta. Die Anstellung seines Sohnes als (stellvertretender) Direktor der Fabrik freute meinen Freund sehr. M 180 A TRIB U T UL CONJ UNC ŢIONA L (Das Konjunktionalattribut) Atributul conjuncţional se exprimă printr-un substantiv sau pronume M 181 legat de elementul determinat prin conjuncţiile als sau wie. el are funcţia de apoziţie şi se acordă de obicei în caz cu elementul determinat (vezi M 166). ist ein erfolgreicher Forscher. Dacă atributul conjuncţional determină un substantiv sau pronume. Apoziţia cu als care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta. (Prietenul este medic. ist ein bedeutender For­ scher. M 178 însoţit sau neînsoţit de un atribut.

Verbot. . Wunsch. Eifer. Ich habe die Absicht. Gewohnheit. Substantivele folosite mai des cu atribute verbale sînt: Absicht. Möglichkeit. Augenblick. b) printr-un substantiv precedat de un adjectiv: E r t r a t guter Laune ins Zimmer. E r saß schweigend im Sessel.496 SINTAXA / ) M 183 ATRIBUTUL VERBAL (Das verbale Attribut — Die zeitwörtliche Beifügung) Atributul verbal se exprimă printr-un verb la infinitiv precedat de prepoziţia zu. Genehmi­ gung. M 18G Elementul predicativ suplimentar se exprimă a) printr-un adjectiv sau participiu : E r ging heiter weg. ELEMENTUL M 185 PREDICATIV (Der prädikative Zusatz) SUPLIMENTAR Elementul predicativ suplimentar ocupă un loc intermediar între pre­ dicat şi atribut. Ver­ gnügen. Ich trinke den Tee heiß. Entschluß. Neigung. simultană cu acţiunea predicatului: E r kam fröhlich nach Hause. Lust. die Einladung anzunehmen. c) printr-un adjectiv precedat de o prepoziţie : Er h ä l t ihn für klug. Spaß. Zweck etc. Pflicht. întrucît însoţeşte un verb conjugat şi exprimă în acelaşi timp o caracteristică a subiectului-sau complementului. Gelegenheit. Bewilligung. ATRIBUTUL ADVERBIAL (Das adverbiale Attribut — Die umstandswörtliche Beifügung) M 184 Atributul adverbial se exprimă printr-un adverb cu sau fără prepoziţie. Kennst du das Ergebnis des Wettspiels von gestern ? Das Gemälde dort rechts ist ein echter Grigorescu. Der Tisch nebenan ist besetzt. Zeit.

E r stand. traurig este dement predicativ suplimentar. } kam lachend zurück = _ > s-a întors rîzînd. D a s ist ihm bekannt. Sie kam krank zurück. Hut und Stock in der Hand. die Augen voller Tränen. Er kam ins Zimmer. in der Tür. T Uneori este greu de făcut o delimitare între elementul predicativ suplimentar şi circumstanţialul de mod. în limba germană elementul pre­ M 187 dicativ exprimat prin adjectiv sau participiu este întotdeauna invariabil : E r kam krank zurück. Astfel. früher zu kommen. Spre deosebire de limba română. î n prima propoziţie traurig se referă la subiect. 2. pe cînd în propoziţia: E r kam rasch ins Zimmer. = E a s-a întors bolnavă. e) printr-o construcţie participială eliptică: Sie kam herein. E s war mir nicht möglich. = Bl s-a întors bolnav. o stare sau o însuşire. rasch este complement circumstanţial de mod. dar Er } El 1 ~. COMPLEMENTUL (Das Objekt — Die Ergänzung) Complementul este partea secundară de propoziţie care determină M 188 •un verb sau un adjectiv predicativ (respectiv participiu) indicînd asupra cui se îndreaptă sau cui i se atribuie^o acţiune. = E r kam ins Zimmer. 32 — Gramatica practică a limbii germane . E r war traur în propoziţia a doua rasch lămureşte mai de aproape predicatul verbal.PROPOZIŢIA 497 d) printr-un adjectiv sau substantiv precedat de als: Man h a t ihn als gesund entlassen. adjectivul respectiv exprimînd felul în care subiectul a intrat în cameră. Observaţii l. este deci foarte apropiat de un nume predicativ. E r kam als Arzt zu mir. Ich treffe ihn. în propoziţia: E r kam traurig ins Zimmer.

Complemente la acuzativ (Akkusativobjekte — Ergänzungen im Wenfall): Ich traf gestern einen Kollegen. 3. daß ich mehr lernen m u ß . M 192 complemente prepoziţionale (Präpositionalobjekte — Verhältnisergän­ zungen). : a) o construcţie prepoziţională: E r nahm an der Versammlung teil. printr-un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată: Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum. Ich begegnete gestern einem Kollegen. 4. Complemente la dativ (Dativobjekte — Ergänzungen im Wemfall)'. adică complemente însoţite de prepoziţii: Sie gehört zu unserer Familie. printr-un adverb pronominal: Wir werden Sie demnächst besuchen. M 190 Complementul poate fi exprimat: 1. adică complemente neînsoţite de prepoziţii. daß er einen schönen Ausflug gemacht habe. Wir alle freuen uns darauf. a. printr-un infinitiv : Mit sieben Jahren lernen die Kinder lesen und schreiben. Ich erwog noch einmal das Für und Wider. Der Lehrer war mit dem Aufsatz des Schülers zufrieden. Der Junge half dem Alten beim "Überqueren der Straße. 6. 2. printr-un pronume: Ich bin mir dessen bewußt. ş. E r enthielt sich der Stimme. o propoziţie secundară : Mein Freund erzählte mir. b) o construcţie infinitivală : E r hofft.498 SINTAXA Raportul de dependenţă dintre complement şi verb sau adjectiv se numeşte regim sau recţiune. Complementele cazuale la rîndul lor se împart în: 1. die Prüfung zu bestehen. Complemente la genitiv (Genitivobjekte — Ergänzungen im Wesfall)'. . 3. M 191 î n limba germană deosebim: complemente cazuale (Kasus objekte). 5. printr-un grup de cuvinte. M 189 2.

indicînd. Er gratuliert Ihnen zu Ihrem Geburtstag. (Was schreibt der Vater?) într-o propoziţie. . Du mußt dir an deinem Bruder ein Beispiel nehmen. Der Schüler wird vom Lehrer gefragt. la genitiv (vezi M 235). I Î Verbele care au complement la acuzativ sînt de obicei tranzitive. complementul la acuzativ al pro­ poziţiei active devine subiect al propoziţiei pasive tyezi H 155) : Der Lehrer fragt den Schüler. adică complemente exprimate prin infinitive: E r wünscht zu ruhen. adică două sau chiar trei complemente pe lingă unul şi acelaşi verb : Ich schrieb meinem Freund einen Brief. COMPLEMENTELE CAZUALE (Die Kasusobjekte) COMPLEMENTUL (Das Akkusativobjekt LA ACUZATIV im Wenfall) M 194 — Die Ergänzug Complementul la acuzativ (sau direct) determină de obicei verbe tran­ zitive. pe lîngă un complement la acuzativ mai poate sta M 196 de multe ori şi un complement la dativ {vezi M 234).PROPOZIŢIA 499 complemente infiniţi vale (Infinitivobjekte — Nennformergänzungen). La transformarea unei propoziţii cu predicatul la diateza activă într-o M 197 propoziţie cu predicatul la diateza pasivă. obiectul asupra căruia se exercită nemijlocit o acţiune sau care este rezultatul unei acţiuni. un complement prepoziţional (vezi M 237) sau infinitival (vezi M 239).M *«"» plementul la acuzativ care se referă la verbe tranzitive se numeşte şi com­ plement extern. Com. Complementul la acuzativ răspunde la întrebările wen? sau was? M 195 Der Lehrer fragt den Schüler. în majoritatea cazurilor. (Wen fragt der Lehrer?) Der Vater schreibt einen Brief. un alt complement la acuzativ (vezi M 236). M 193 complemente multiple (M eingliedrige Objekte).

Brecht) M 202 Se poate întîmpla ca un complement la acuzativ să determine un verb impersonal (permanent sau ocazional). luată izolat. auslassen. î n limba română acelaşi complement direct poate fi exprimat de două ori: o dată prin substantiv şi a doua oară prin pronumele > neaccentuat . setzen. spricht alle Wörter richtig aus. (A. ca şi anumite verbe care exprimă direcţia unei mişcări. h a t einen Satz ausgelassen. cere dativul. aussprechen sînt tranzitive : Ich dar Ich Er Sie komme aus der Stadt : arbeitete den Plan aus. statt Endlich bin ich den Husten los. über-. müde. (B. Complementul intern exprimă conţinutul acţiunii şi se realizează a) din aceeaşi rădăcină cu verbul : Er kämpfte einen harten Kampf. er-. chiar dacă prepoziţia. Breitenhof er) E s hagelt Schläge. gewahr. zer-. stellen etc. legen. M 203 Pe lîngă adjective. b) din sfera semantică a verbului respectiv: Da zog der Soldat seine Konsequenz und starb den Heldentod. Complementul la acuzativ determină verbe impersonale a) cînd exprimă subiectul logic : Es wundert inieh. complementul la acuzativ apare destul de rar. gewohnt. daß er nicht gekommen ist. Observaţii M 204 1. daß er nicht gekommen ist. durch-. nötig. de ex. ver-. deşi prepoziţia aus cere dativul. M 200 Unele verbe compuse cu prepoziţii pot cere un complement la acuzativ. Adjectivele pe lîngă care îl întîlnim mai frecvent sînt : los. ceva neobişnuit: E s regnete Eisenstücke. Astfel. M 199 M 201 Uneori complementele la acuzativ pot determina şi un verb intran­ zitiv.500 SINTAXA Tranzitive sînt numeroase verbe compuse inseparabil cu parti­ culele be-. b) cînd vrem să exprimăm ceva extraordinar. hinter-. sau : Mieh wundert. verbele ausarbeiten. în cazul acesta complementul la acuzativ se numeşte complement intern. Koks und Erz. um-. {vezi S 68).

care în limba română cer u n complement la dativ. ori prin forma accentuată şi cea neaccentuată a aceluiaşi pro­ nume . ob er das Buch hat. p o t cere în limba germană u n complement la acuzativ: Te ajut = Ich helfe dir. Complementul la dativ răspunde la întrebarea wem ? M 207 Das Kind antwortete der Mutter. M 205 se construiesc în limba germană cu un complement la dativ sau prepozi­ ţional. sie_ habe ich nicht gesehen. (vezi S 2) î Î COMPLEMENTUL (Das Dativobjekt LA im DATIV Wemfatt) — Die Ergänzung Complementul la dativ indică în general obiectul căruia i se atribuie M 206 o acţiune sau o însuşire. Ich fragte meinen Freund. (Wem ist der Junge ähnlich ?) într-o propoziţie. î T îţi telefonez = Ich rufe dich an. (Wem antwortete das Kind ?) Der Junge ist dem Vater ähnlich. Pe el /-am văzut. pe ea n-am văzut-o Ich habe ihn gesehen. în limba germană însă complementul la acuzativ nu se dublează. î î Te aştept = Ich warte auf dich.PROPOZIŢIA 501 corespunzător. . Unele verbe. 2. pe Ungă un complement la dativ. Gehen Sie ihm voran. Există însă şi verbe pe lîngă care nu poate sta decît un singur comple­ ment la dativ (vezi S 19): E r kam mir zuvor. Ich komme Ihnen gleich nach. das Buch. întrucît nu există forme neaccentuate ale pronumelui personal: L-am întrebat pe prietenul meu dacă are cartea. ori în folosul sau în detrimentul căruia se săvîrşeşte acţiunea exprimată prin verb. care în limba română cer un complement la acuzativ. şi invers verbe. poate sta deseori M 208 şi un complement la acuzativ (vezi M 234) sau un complement prepozi­ ţional [vezi M 237) : E r gibt mir morgen Ich danke Ihnen für Antwort.

E r m u ß t e die Beleidigung widerrufen.502 SINTAXA M 209 Complemente la dativ sau la dativ şi acuzativ cer multe verbe compusd cu particulele a) bei-: beistehen. M 211 Dintre adjective se construiesc cu dativul: a) multe adjective formate cu sufixele -lieh: ähnlich. entgegnen Dieses Wort ist mir entfallen. Man h a t ihn feierlich beigesetzt. gleichgültig Wieviel bin ich Ihnen schuldig ? -bar: dank&«r. Die Kinder brachten den Eltern vollstes Vertrauen entgegen. M 210 Dacă verbul de bază este tranzitiv. e) wider-: widersprechen. d) nach-: nachgehen. peinlich Das ist mir leider nicht möglich. möglich. beiwohnen Mein Freund stand mir bei." c) entgegen-: entgegenfahren. Ich entgegnete i t u n : „Ihre Begründung ist falsch. zusagen Einem solchen Redner hört man immer gern zu. Fange Zeit trug er dem Freund diesen Streich nach. . / ) zu-: ^hören. undankbar E r ist dem Freund dankbar. entgegengehen Mein Bruder kam mir entgegen. nachlaufen Wir müssen der Saehe nachgehen. -ig: schuldig. verbele compuse cu aceste particule cer — dativul şi acuzativul: Dem Argument des Vorredners hielt er folgendes entgegen. — numai acuzativul: Ich nahm den Brief entgegen. Werden Sie der Feier beiwohnen ? b) ent-: entfallen. widerstehen E r widersprach mir.

verbe şi adjective care exprimă o apropiere sau o îndepărtare : a) ausweichen. gleichen Der Rasen glich einem grünen Teppich. bekommen. schmeicheln. nützlich. b) angenehm. schaden etc. widersprechen. o asemănare sau o deosebire : a) ähneln. schädlich. ergeben. fie care îţi place? M 213 .PROPOZIŢIA 503 b) adjective din construcţii impersonale. zugetan. trauen. entgehen. mißfallen. b) ähnlich. sich nähern etc. 3. complementul la dativ (analog cu cella acuzativ). gefallen. nützen. entfliehen. zuträglich: Schmetterlinge sind den Bäumen schädlich. überlegen. verhaßt. . helfen. entkommen. o afecţiune sau ostilitate: a) drohen. bequem. nu poate fi reluat (vezi M 204). un folos sau o pagubă : a) behagen. folgen. Mir gefällt dieser Stoff. de exemplu: lîs geht ihm gut (schlecht). î n limba germană. Observaţii 1. E s t u t mir wohl (wehe). mißtrauen. feindlich. 4. nah Dieser Gedanke ist mir fern. Diese Speise behagt (bekommt) mir. nahen. b) behaglich. begegnen. o înclinaţie. entge­ genlaufen. heiß). zunicken Sie glaubt ihm alles. vorwerfen. Verbele şi adjectivele (respectiv participiile) care cer un complement M 212 la dativ pot fi împărţite în cîteva grupuri semantice: 1. welcher gefällt dir ? Mie îmi place stofa aceasta. gewacheen. entfallen. gleich Das ist mir gleich. entgegenkommen. zugetan: Er ist der Aulgabe gewachsen. Wir nähern uns dem Zentrum der Stadt. gewachsen. E s fällt mir leicht (schwer). 2. b) fern. Es ist mir warm (kalt.

complementul la dativ din limba germană corespunde unui complement direct din limba română : Ich rate dir. = Te cred. complementul genitival se înlocuieşte adesea prin complementul prepoziţional. M 217 Astăzi. = Şi-a adus aminte de promisiunea sa. sich vergewissern etcr Bei dieser Übersetzung müssen Sie sich des Wörterbuchs bedienen. harren etc. Ich glaube dir. De"multe ori. Complementul la genitiv răspunde la întrebarea wessen? Dieser Arzt erfreut sich eines großen Ansehens. sich bemächtigen. gedenken. Ich helfe dir gern. sich enthalten> sich entsinnen. b) cîteva verbe reflexive permanente sau ocazionale : sich annehmen. în loc de: sich erinnern + genithr sich freuen + über + acuzativ . sich besinnen. M 218 Mai bine s-a menţinut complementul genitival pe lîngă a) cîteva verbe intranzitive: bedürfen. . sich bedienen. c) cîteva verbe tranzitive (vezi S 3) : Man enthob den nachlässige» Beamten seines Amtes. = Te ajut cu plăcere. = Te sfătuiesc. sich erbarmen. entbehren. COMPLEMENTUL (Das Genitivobjekt LA GENITLV im Wesfall) — Die Ergänzung M 215 Un număr relativ mic de verbe şi de adjective pot fi determinate de un" complement la genitiv.an + acuzativ. Der Kranke bedarf der Ruhe. Astfel se întrebuinţează din ce în ce mai mult: sich erinnern -|. Vor Aufregung war mein Kollege keines Wortes mächtig. sich erfreuen. M 216 în limba română complementul la genitiv din limba germană este redat printr-o construcţie prepoziţională : E r entsann sich seines Versprechens. ermangeln. E r freute sich über den Erfolg — în loc d e : E r freute sich des Erfolgs. în loc de: sich freuen + genitiv:. sich rühmen.504 SINTAXA M 214 2. Ich erinnere mich an Sie — în loc d e : Ich erinnere mich Ihrer.

aller Sorgen ledig sein etc. der Ruhe pflegen. müde.M 222 regativ şi prepoziţia cerută de verbul respectiv: Ich erinnere mich an ihn. jeder Grundlage entbehren. E r beschreibt eine Reise. mächtig. este însă legat de elementul determinat prin prepoziţii: Complement cazual Ich erwarte den Freund. gewiß. Complement prepoziţional Ich warte auf den Freund. (un)kundig. E r ist zum Verrat nicht fähig. ca şi cel cauzal. M 21^ COMPLEMENTUL PREPOZIŢIONAL (Das Präpositionalobjekt — Die Complementul prepoziţional depinde. ledig. — An wen erinnern Sie sich ? . = îl aştept. Ich warte auf ihn. Astfel în loc de : se întrebuinţează: fähig + genitiv fähig -\.jf 220 tive sau participii adjectivizate. de verbe. teilhaftig. würdig etc. Mein Kollege war so überrascht. Er schreibt über seine Reise. folosind cuvîntul inte. satt. verdächtig. = Mă gîndesc la el. sich eines Besseren besin­ nen.genitiv schuldig -J. Aflăm complementul prepoziţional al persoanei. Ich denke an ihn. eingedenk.dativ satt + genitiv satt -~ acuzativ f schuldig -j.zu -\. fähig. wert. habhaft. sicher. gewärtig. gemäß. adjec. Complementul prepoziţional pătrunde treptat şi în locul complementutui genitival de pe lîngă adjective. jeder Beschreibung spotten.dativ E r ist des Verrats nicht fähig. fie printr-un complement cazual. überdrüssig.an -f.PROPOZIŢIA 505 d)"cîteva adjective: bar. bedürftig. daß er keines Wortes e) cîteva construcţii fixe: seines Amtes walten. Complementul prepoziţional din limba germană este redat în limba JJ 221 română fie printr-o construcţie prepoziţională.

^ erkennen -f. = Credem în victoria p ă c i în t o a t ă lumea. Woran erinnerst du dich ? Wir sind mit dem Ergebnis zufrieden. M 225 Prepoziţiile cu recţiune bicazuală se folosesc fie cu dativul fie cu acuza­ tivul — în funcţie de verbele sau adjectivele respective — cu excepţ prepoziţiei über.. verliebte sich in eine ärgerte sich über den Schauspielerin. Er Er Er Er Acuzativ wandte sich an Sie. Womit sind Sie zufrieden ? M 224 Cazul complementului prepoziţional este determinat de prepoziţii. = E l nu se răzbună pe nimeni.an -f.dativ = a participa la . Seine Arbeit besteht im Übersetzen.an -f. = El vă recunoaşte după voce..) (sich) gewöhnen -f. Fehler. E r besteht auf seiner Meinung.. a adjectivului sau a parti­ cipiului.. Das Kind erschrak vor dem großen Hund. (Er rächt sich an niemandem.an -f.. De exemplu: glauben -J. formate cu prepoziţia cerută de verbul respectiv k I 52-54): Ich erinnere mich an den Inhalt des Romans. \ dativ = a (se) răzbuna pe .acuzativ = a (se) obişnui cu .. folosind adverbe pron' minale interogative. şi prepoziţiei vor care cere numai dativul: Dativ Ich erkenne ihn an seiner Stimme. iar prepoziţia depinde de recţiunea verbului. (Wir glauben an den Sieg des Friedens in der ganzen Welt.acuzativ == a crede în .) (sich) rächen + an.. = E l participă la şedinţă. = Copiii trebuie obişnuiţi cu ordinea.. este necesar ca fiecare verb şi adjectiv prepoziţional german să fie învăţat cu recţiunea corespunzătoare.) teilnehmen -f. Avînd în vedere că multe dintre verbele şi adjectivele prepoziţionale din limba germană nu au în limba română aceeaşi recţiune. (Er erkennt Sie an der Stimme.506 SINTAXA M 223 Aflăm complementul prepoziţional al lucrului. care se construieşte aproape numai cu acuzativul..an + dativ = a recunoaşte după .) . wartet auf Sie. (Er nimmt an der Sitzung teil.. (Kinder müssen an Ordnung gewöhnt werden.

) bestehen + aus + iafeV — a se compune (a consta) din .dativ = a trece (pe jos) pe Ungă ..in + dativ = a consta în .acuzativ = bucuros de .2 8 . .. prepoziţionale sau fără complement: bestehen -(. . (Das Wesen der Sprache besteht nicht nur in Wörtern..acuzativ De obicei. S 31-62) Complementul prepoziţional se întrebuinţează din ce în ce mai mult. — Wir schreiben an die Firma. (un examen) (Er bestand die Prüfung..) bestehen a exista (Dieser Betrieb besteht seit zwei Jahren. cu sens schimbat a) cu diferite complemente prepoziţionale: sich freuen + auf + acuzativ == a aştepta cu bucurie (Ich freue mich auf den Ausflug. — A trecut prin faţa mea..acuzativ schreiben + dativ ": F3 schreiben -f.) M 228 sich freuen -j. uneori se folosesc paralel ambele feluri de recţiuni: în loc de: '| se foloseşte aproape exclusiv: lachen + genitiv ^% lachen -f...1 8 .) .über -f.) existent. b) cu complemente cazuale. .. S 2 2 .dativ = a insista asupra (Er besteht immer auf seiner Meinung. M 226 în dauna complementelor cazuale. fie prezent : (Ich /rewe mich über das Buch.-:i verzichten + a«/ + acuzativ — a renunţa la ..) 2. . cw aproape acelaşi sens cu complement prepoziţional sau cu complement cazual: Ich antworte auf Ihre Frage. . . prin faţa (Er ging an mir vorbei. /ro/j -f w&ey rf. {vezi S 4 . I c h verzichte »w/ die Reise. unul şi acelaşi verb sau adjectiv poate avea numai o anumită M 227 recţiune: ->. pe Ungă mine. M 229 . Există însă şi verbe şi adjective care por fi întrebuinţate 1. .über + acuzativ = ^ a se bucura de ceva fie trecut.acuzativ = a reuşi la . bestehen -f.PROPOZIŢIA 507 vorbeigehen + an -j.) bestehen + auf -f. .an -f. (Unsere Familie besteht aus drei Personen. Wir schreiben der Firma. . . — Ich beantworte Ihre Frage.

infinitivul prepoziţional (precedat de zu). S 22—29. Ich hin ungeduldig zu erfahren. pe cînd complementele circumstanţiale se află cu ajutorul adverbelor: wo ?. woher?. cu verbele compuse cu prepoziţii (vezi H 167). wie? etc. Verb prepoziţional: Verb compus cu prepoziţie: hören -f. Complement prepoziţional: Br wartet auf Sie. (Auf wen wartet er?) Complement circumstanţial : E r wartet auf der Straße. wie es Ihnen ergangen ist. Die Kinder spielen verstecken. M 231 De asemenea.508 SINTAXA M 230 Nu trebuie confundate verbele cu complement prepoziţional (verbele prepoziţionale {vezi S 4—18. Der Direktor des Betriebs berichtete den Gastes von der Entwicklung seiner Einheit. sehen + an ~~-f dativ Man sieht an den Wolken. Erst jetzt hoffe ich zu verstehen. S 31 — 62). trebuie făcută o delimitare între complementele pre­ poziţionale şi cele circumstanţiale. ansehen E r sah die Bilder an. (Wo wartet er ?) COMPLEMENTUL INFIMTIVAL (Das Infinitivobjekt — Die Nennformergänzung) M 232 Complement infinitival se exprimă prin : infinitivul simplu (fără zu).auf + acuzativ aufhören (Schüler sollen auf ihre Lehrer hören. wann?. COMPLEMENTE MULTIPLE (Mehrgliedrige Objekte — Mehrgliedrige Ergänzungen) M 233 Se poate întîmpla ca un verb să fie determinat de două sau chiar de trei complemente : Eine Gruppe Jugendlicher überreicht den Gästen Blumen.) Hoffentlich Kört der Regen bald auf. Complementele prepoziţionale răspund la întrebări formulate cu ajutorul prepoziţiilor. . (Pentru întrebuinţarea infinitivului simplu şi a infinitivului precedat ie zu vezi H 233-240). wohin?. daß ein Gewitter kommt.

Diese Arbeit h a t mich viel Mühe gekostet. besichtigen. gefragt. entheben. heißen ( = befehlen). gefragt. stiften. kaufen. Aceste două complemente sînt cerute de anumite verbe din domeniul juridic: anklagen. complementul la acuzativ exprimă persoana. kosten etc. verkünden. widmen. zustecken etc. borgen. 2. etwas) und das (etwas). . dies. Complement la acuzativ + complement la genitiv M 235 în construcţia aceasta. Verbele acestea au un complement al persoanei şi un complement al lucrului: E r lehrt mich Geschichte. überführen etc. berauben. spendieren. ent­ ledigen. întîlnim acuzativul dublu în special după: a) lehren. Complement la acuzativ + complement la dativ M 234 în construcţia aceasta complementul la acuzativ exprimă lucrul. : Du mußt dir das Rauchen abgewöhnen. complementele multiple se combină în felul următor: 1. befehlen. : Der Lehrer erzählte den Kindern eine lustige Geschichte. iar complementul la dativ persoana : Er gibt Ihnen morgen das Geld. Complement la acuzativ + complement la acuzativ M 236 Cîteva verbe pot fi determinate simultan de două complemente la acuzativ (acuzativul dublu). Freund (ihn) nach Ihrer Adresse eine Unterredung. beschuldigen. Construcţia cu complementul la acuzativ + complementul la dativ se întrebuinţează adesea a) după verbele de declaraţie: beantworten. b) fragen şi bitten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu numai dacă com­ plementul lucrului este exprimat printr-un pronume nehotărît sau demon­ strativ : Ich Er dar Ich Er habe meinen b a t mieh dies : habe meinen b a t mich um Freund (ihn) vieles (das. Die Großmutter steckte ihrem Enkel fünf Lei zu. iar complementul la genitiv lucrul: E r versicherte mich seiner Freundschaft.PROPOZIŢIA 509 Cel mai frecvent. Vor­ fragen etc. leihen. 3. {vezi S 3). berichten. b) după verbele care exprimă că se dă sau se ia ceva: abgewöhnen. schenken. entbinden. bewilligen. erzählen.

Complement prepoziţional + complement prepoziţional Complementul prepoziţional poate fi combinat şi cu un alt complement prepoziţional. M 238 5. schelten este adesea interpretat ca element predicativ suplimentar..dat. befördern zu. a) heißen.dat. . schelten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu dacă ambele com­ plemente" exprimă aceeaşi persoană: Sie heißt Helene.zu + dat.' gratulieren + dat.. erkennen an. warnen vor etc.acuz. M 237 4. erklären für. + bei + dat. spüren Ich fühle den Frühling kommen. einladen zu. + auf + acuz. COMPLEMENTUL (Das Adverbiale CIRCUMSTANŢIAL — die Umstandsbestimmung) — Die Adverbialbestimmung M 240 Circumstanţialul (complementul circumstanţial) este partea secun­ dară de propoziţie care exprimă in ce împrejurări se săvîrşeşte o acţiune sau există o însuşire. beglückwünschen zu. E r sprach m i t mir über dieses Problem. M 239 ca: 6. hören. raten -f. behüten vor. Complement eazual + complement infinitival Această construcţie este astăzi restrînsă la un număr redus de verbe.dat. sehen. hindern an.. -\. nu numai cu unul eazual: Ich m u ß mich bei ihm für das Buch bedanken. b) la cîteva verbe intranzitive: antworten + dat. complementul persoanei este la acuzativ. helfen -f. lassen. + zu + dat. -). Complement eazual + complement prepoziţional Această construcţie se întîlneşte a) la un număr destul de mare de verbe tranzitive : abschreiben von. rufen. . c) nennen. b) verbele percepţiilor sensoriale: fühlen.für -f. aber man nennt sie Lenchen. beneiden um. dar : Sie nannte mir seinen Namen. danken -j. etc. lehren. machen E r heißt mich kommen. rufen. belohnen für. Al doilea acuzativ după nennen.510 SINTAXA î n ambele situaţii. lernen.

Die Kinder laufen bis zum Wald. unul dintre acestea lămurind pe celălalt: Hier oben ist es schön. M 242 2. direcţia sau limita în spaţiu a unei mişcări. Circumstanţialul de loc poate fi exprimat 1. 3. . Sie geht nach Hause. circumstanţialul de timp (die Adverbialbestimmung der Zeit Temporalbest' Vor Sonnenuntergang brachen wir auf. punctul de plecare. întrebarea: wo? E r verbrachte seinen Urlaub in Sie ist zu Hause. wie weit ? E r fährt nach Predeal. circumstanţialul de cauză (die Adverbialbestimmung des Grundes—die Kausalbestimmung): Der Ausflug findet wegen des schlechten Wetters nicht statt. întrebările : wohin ?. într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale" de loc. Predeal. întrebarea : woher ? Sie kommt vom Bahnhof. printr-un adverb de loc (vezi J 9) - M 243 . E r s t a m m t aus dem Banat. CIRCUMSTANŢIALUL DE LOC (Die Adverbialbestimmung des Ortes — Die Lokalbestimmung) Circumstanţialul de loc exprimă : 1.PROPOZIŢIA 511 Distingem următoarele feluri de circumstanţiale: M 241 circumstanţialul de loe (die Adverbialbestimmung des Ortes — die Lokalbestimmung) : E r wohnt in Bukarest. circumstanţialul de mod (die Adverbialbestimmung der Art und Weise —die Modalbestimmung): E r ging langsam hinaus. locul propriu-zis unde se desfăşoară acţiunea.

frecvenţa acţiunii. 2. printr-o propoziţie secundară {vezi N 63) : Rechts führte die Treppe in den zweiten Stock hinauf. momentul acţiunii. (Th. M 245 într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale de timp. bis wann ? Einen Augenblick war es still. Mann) des Kon­ CIRCUMSTANŢIALUL DE TIMP (Die Adverbialbestimmung der Zeit — Die Temporalbestimmung) M 244 Circumstanţialul de timp exprimă : 1. E r wohnt Bahnstraße 25. unul dintre acestea lămurindu-1 pe celălalt: Gestern früh fuhr er ins Gebirge. . 2. adesea în legătură cu un adverb: Wir stiegen den Berg hinauf. E r lernt seit einem Jahr Deutsch. întrebările : wie lange ?. Bis heute hielt sie sich i n Bukarest auf. printr-un substantiv a) cu prepoziţie : Wir wohnen in einem neuen Stadtviertel. wo die Schlafzimmer suls und seiner Familie lagen. întrebarea: wann? E r steht täglich um sechs Uhr auf. seit wann ?. (b) la genitiv (genitivul local): Wohin (Woher) des Weges ? Geh deines Weges ! 3. întrebarea: wie oft ? Wir gehen manchmal auch während der Woche ins Theater. b) fără prepoziţie : E r wartet draußen auf Sie. b) fără prepoziţie : (a) la acuzativ (acuzativul local).512 SINTAXA a) cu prepoziţie: Von weitem sahen wir den Zug kommen. durata acţiunii. 3.

des Abends -J. de regulă. Acuzativul temporal este uneori întărit prin hindurch. April seinen Geburtstag. 4. E r feierte am 76. a a v u t sau va avea loc o acţiune. numerale) : Er bleibt einen Monat bei seinen Eltern.PROPOZIŢIA 513 Circumstanţialul de timp poate fi exprimat 1. M 246 b) fără prepoziţie : Verstehen Sie jetzt sein Benehmen ? 2. mache ich weniger Fehler beim Sprechen. Genitivul temporal exprimă un moment neprecis în care are. 33 — Gramatica practică a limbii germane . durata unei acţiuni. printr-o propoziţie Seitdem ich Grammatik secundară (vezi N 64) : lerne. Das ganze Jahr hindurch arbeitete er an einem Wörterbuch. Den ganzen Tag über regnete es. besuchte die Delegation das Dorfmuseum. deseori însoţit de determina­ tive (adjective. printr-uri adverb de timp (vezi J 26) a) cu prepoziţie : Seit gestern regnet es ununterbrochen. b) fără prepoziţie (a) la acuzativ (acuzativul temporal). (b) la genitiv Eines (genitivul temporal) : Tages wird er es erfahren. Die Besprechung dauerte zwei Stunden. 3. des Morgens -» morgens. printr-o construcţie participială (vezi N 137) : In Bukarest eingetrojjen. über etc. x Prin acuzativul temporal se exprimă. Unele forme ale genitivului temporal au devenit adverbe de timp : des Vormittags -* vormittags.abends etc. printr-un substantiv a) cu prepoziţie: In einem Jahr beendet er sein Studium.

Dieser Teppich kostet 3000 Lei. materiei). întrebările : wie ?. . 6. E s ist heute um 5 Grad kälter als gestern. intensitatea (circumstanţialul de măsură). valoarea. b) de inegalitate: Er ist jünger als ich. wie sehr ?. Sie spricht fließend Deutsch. 5. ohne was?. felul în care se desfăşoară o acţiune sau se prezintă o stare (circum­ stanţialul de'mod propriu-zis). materia din care este făcut u n lucru (circumstanţialul î n t r e b a r e a : woraus ? Dieser Anzug ist aus Wollstoff. E r geht nie ohne seine Frau ins Kino. 2. unter welchen Umständen ? Kommen Sie mit Ihrem Bruder zu uns. Hoffentlich ist morgen schönes Wetter. î n t r e b ă r i l e : wie?. womit?. lucrul sau împrejurarea care însoţeşte acţiunea (circumstan­ ţialul sociativ). wie stark ?.5U SINTAXA CIRCUMSTANŢIALUL DE MOD (Die Adverbialbestimmung der Art und Weise — Die Modalbestimmung) M 247 Circumstanţialul de mod exprimă : 1. fiinţa. gradul. Wahrscheinlich wird es heute regnen. întrebările: mit wem?. măsura valabilităţii unei comunicări: Vielleicht besuche ich euch morgen. Er t u t es ohne Interesse. 3. măsura. E r antwortete mit einer Verbeugung. aufweiche Weise? E r antwortete laut. o comparaţie cu alte obiecte sau acţiuni (circumstanţialul Comparaţia poate fi a) de egalitate : E r spricht Deutsch wie ein Deutscher. Meines Erachtens haben Sie recht. ohne wen?. Für einen Anzug braucht man drei Meter Stoff. wieviel ?. comparativ). 4. in welchem Grade ? Sie kämpften auf Tod und Leben.

o propoziţie secundară: Br ging zum Katheder. un adjectiv sau un participiu Das Kind ist beinahe gefallen. 4. {vezi J T 75) (Th. teils. Sie sagte es mit b) cu conjuncţie (eventual şi prepoziţie) : Flug. printr-un a) cu substantiv prepoziţie: Bedauern. indem er den Kopf in schnellem Wechsel hob und senkte. d) la genitiv (genitivul modal). în special în expresii: Ich meine es allen Ernstes. printr-un grup de cuvinte. însoţit de regulă de un numeral: Das Kind ist erst einen Monat alt. ohne sich von mir zu caracterul lor de (vezi N 131 — N 132) : verabschieden.PROPOZIŢIA 515 Circumstanţialul de mod poate fi exprimat 1. N 138) : Die Pioniere zogen. S Mann) . Unele dintre genitivele modale şi-au pierdut substantive. 3. E r saß. Die Zeit verging mir wie im c) la acuzativ (acuzativul măsurii). şi anume a) o construcţie infinitivală lîr fuhr weg. Meines Wissens verhält sich die Sache anders. Br folgte langsamen Schrittes. ein Lied singend. printr-un adverb. b) o construcţie participială (vezi N 137(b). Sie sang bezaubernd. M 248 : 2. Diese Zeitschrift kostet einen Leu. Sie ging unverrichteter Dinge weg. durch die Straßen der Stadt. den Kopf in die Hände gestützt. und starrte vor sich hin. de exemplu: anfangs. Sprechen Sie bitte lauter.

516

SINTAXA

CIRCUMSTANŢIALUL DE CAUZĂ *
(Die Adverbialbestimmung des Grundes — Die Kausalbestimmung)

M 249

Circumstanţialul de cauză exprimă : 1. cauza reală a unei acţiuni, stări sau însuşiri (circumstanţialul cauzA propriu-zis). întrebările: warum?, weshalb?, weswegen?, aus welchem Gründern
Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. Aus Trotz wollte er nicht antworten. Schmerzen. Der Kranke stöhnte vor

2. consecinţele pe care le^ are sau le poate avea o acţiune sau staisj (circumstanţialul consecutiv). î n t r e b ă r i l e : wie ?, mit welcher Folge ?
Der Schüler löste die Aufgabe zur größten Zufriedenheit des Lehrers. Auf das Telegramm hin kehrte er nach Hause zurück.

într-unele gramatici, circumstanţial de mod.

circumstanţialul

consecutiv

este

considerat] întrebările:

3. scopul unei acţiuni (circumstanţialul wozu?, zu welchem Zweck?
Die Kinder fuhren zur Erholung an die See. Wichtige Maßnahmen wurden zur Ausweitung

de scop sau final)

unserer

Handelsbeziehungen

getroffen.

î n locul circumstanţialului consecutiv şi al celui de scop, se întrebuin­ ţează frecvent propoziţia consecutivă (vezi N 101), respectiv cea finali (vezi N 102). 4. o condiţie de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii sau stării (circumstanţialul condiţional). întrebările: unter welchen Bedingungen?, in welchem Falle ?
Bei gutem Wetter machte die ganze Familie Ausflüge. Ohne Anstrengung können wir nichts erreichen.

5. un obiect sau o situaţie care ar putea să împiedice realizarea unei acţiuni sau unei stări (circumstanţialul concesiv). î n t r e b a r e a : trotz welchen Umstandes ?
Ungeachtet seiner Müdigkeit setzte er den Weg fort. Der Ausflug fand trotz des schlechten Wetters statt.

EXERCIŢII

517

6. mijlocul sau instrumentul prîa care se realizează acţiunea stanţialul instrumental). î n t r e b ă r i l e : wodurch?, womit?
Der Boden wird bei uns mit modernen Maschinen bearbeitet. Durch Aufmerksamkeit wurde der Fehler rechtzeitig bemerkt.

(circum­

7. subiectul logic al acţiunii exprimate printr-un verb la diateza pasivă, legat de verb prin prepoziţiile von sau durch (circumstanţialul de agent):
Ein interessanter Vortrag wurde von dem Direktor des Betriebs gehalten.

Circumstanţialul de cauză poate fi exprimat 1. printr-un adverb cauzal {vezi J 38) :
Er kam zu spät, aber ich war deshalb nicht böse.

M 250

2. printr-un substantiv 3. printr-un infinitiv :
Geh lernen !

precedat

de prepoziţie :

Wegen des Regens konnte der Ausflug nicht stattfinden.

4. printr-un grup de cuvinte, şi anume a) o construcţie infinitivală (vezi N 129) :
E r kam zu uns, um sich zu verabschieden.

b) o construcţie participială 5. printr-o propoziţie

(vezi N 137) (vezi N 97) :

Die Sache so angesehen, hat er recht.

secundară

Weil es schon spät war, mußten wir uns beeilen. Der Nebel war so dicht, daß wir nichts sehen konnten.

EXERCIŢII

1. Formaţi propoziţii

enunţiative .'

a) In, das Kino, laufen, ein Film interessant. b) Erich, wollen, der Film, sehen, und, gehen, zu, die Kinokasse. c) Er, wollen, sein Freund Peter, mitnehmen. d) Erich, gehen, an, das Telephon, abnehmen, der Hörer, und, die Xummer, wählen.

518

SINTAXA

e) f) g) h)

Niemand, antworten, denn, Peter, nicht, zu Hause, sein. Erich, gehen, allein, in, das Kino. Der Film, sein, interessant, sehr. Am Abend, Erich, kommen, guter Laune, nach Hause.

2. Formaţi propoziţii

interogative totale directe :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)

Inge, mit, der Autobus, fahren ? du, mit, dein Freund, in, die Ausstellung gehen? Karl, heute, schreiben, seine Mutter? der Student, antworten, auf, die Frage, der Professor, richtig? die Kinder, dürfen, in, dieser Film, gehen? Werner, begleiten, der Vater, zu, der Bahnhof, können? der Professor, halten, heute, die Vorlesung, in, der kleine Hörsaal ? wir, können, in, diese Buchhandlung, auch, Bücher, deutsch, f i n d e » du, lesen (la perfect indicativ), der Roman, neu, dieser Schriftsteller ? die Studenten, in, die Ferien, ans Meer, fahren (viitor I indicativ) lj

3 . Formulaţi

propoziţii

interogative

parţiale

referitoare

la cuvintele

tipărite

curs

a) b) c) d) e) f) g) h) i) •j) k) I) m) n) o) f>) r) s) t) u)

Die Sitzung findet am Abend statt. An der dritten Haltestelle steigt er aus. Ich begleitete den Gast auf den Bahnhof. Morgen werde ich ihn wieder anrufen. Dort hängt der Regenschirm des Lehrers. Der Professor zeigt den Studenten herrliche Bilder aus der ganzen Welt. Der Student denkt an den schönen Ausflug von Sonntag. Ich besuchte die Schule in dieser Stadt. Peter arbeitete in der letzten Zeit in den ,,Autobuzul" — Werken. E r sprach gestern mit unserem Lehrer über den geplanten Ausflug. Wir arbeiten alle für die Steigerung der Produktion. Walter muß heute in die Bibliothek gehen. Peters Vater ist Dreher und arbeitet in der Maschinenfabrik. Ioana kauft sich einen hellen Stoff. E r kann nur 1,20 m hoch springen. I n diesem Regal stehen zehn Romane und nur drei Gedichtbände. Der Lehrer erzählte heute in deutscher Sprache eine Anekdote. Mein Freund braucht das Wörterbuch für eine Übersetzung. E r überraschte uns mit seiner Nachricht. Ich bleibe drei Tage im Gebirge.

EXERCIŢII

519 imperative, folosind imperativul sau

4. Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii forme perifrastice ale imperativului:

a) I h r seid diszipliniert und arbeitet fleißig. b) Du arbeitest jetzt im Obstgarten. c) Du übernimmst die Deitung der Gruppe. d) Sie (forma de politeţe) berichten in der Sitzung über die Erfolge der Gruppe. e) Ihr helft dem neuen Studenten bei der Übersetzung. f) E r ist jetzt aufmerksamer. g) Du gehst am Nachmittag nicht ins Kino. h) Ihr kommt sofort zurück. i) Wir fahren jetzt, denn sonst wird es zu spät. j) Wir gehen jetzt, denn der Freund wird schon ungeduldig sein. k) Du hast Geduld. I) Du bist aufmerksam.
5. Transformaţi wenn: propoziţiile afirmative în propoziţii optative, folosind eventual conjuncţia

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j)

Der Vater kommt jetzt nach Hause. Ich finde das Buch in der Buchhandlung. Der Vortrag ist nicht zu lang. Der Ausflug findet am Sonntag statt. E r kommt auch zum Wettspiel. Peter arbeitet immer sorgfältig. Ich habe jetzt mehr Zeit. E r liest schöner und ausdrucksvoller. Du kannst am Nachmittag zu mir kommen. E r hat einen schönen Aufsatz geschrieben.
cuvintele de negaţie corespunzătoare :

G. Traduceţi în limba germană, folosind

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j) k)

Niciodată nu l-am văzut aşa de agitat. Nimeni nu lipseşte de la conferinţa profesorului. Nu am adus nici o carte. El nu are, în nici un caz, dreptate. Ernst n-a fost niciodată la mine. N-am făcut niciodată fără fratele meu o excursie. N-am nimic de spus aici. N-am găsit cărţile dorite nicăieri. Prietenul meu nu vine azi cu noi. Azi nu am timp să citesc această carte. Andrei nu este niciodată nepoliticos.

520

SINTAXA

l) m) n) o) p)

Nu te-a chemat nimeni la telefon. Niciodată nu voi uita ce mi-ai spus. Nu veni, fără a-mi telefona dinainte. El nici nu mi-a telefonat, nici nu mi-a scris (ceva). Aceasta este absolut imposibil.

7. Scoateţi subiectele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

A. a) Mein Vater arbeitet in einer Maschinenfabrik. Die Arbeit macht ihm große Freude. E r erzählt uns oft von seiner Arbeit. b) Schwimmen macht mir immer große Freude, darum fahre ich gern ans Meer. c) Hans und Peter halfen einem alten Mann. Der Alte dankte ihnen und schenkte den Jungen einige Briefmarken. d) Ich habe große Eile, und die Zwölf h a t wieder Verspätung. e) Peter begleitete den Vater zum Bahnhof. Auf dem Bahnsteig war ein ständiges Kommen und Gehen. f) Niemand erzählt so schön wie Otto. g) Man s a g t : ,,Irren ist menschlich", aber jeder muß immer aufmerk­ sam sein, wenn er etwas unternimmt. h) Es war ihm schwer, den kranken Freund allein zu lassen, aber die anderen Kollegen warteten auf ihn. i) Darf man hier rauchen ? Nein, das Rauchen' ist hier verboten. j) Es läutet. Die Stunde ist zu Ende. B. Als Alkibiad.es an der Spitze, der Reiterei an das Dornenfeld kam, sah er, wie eine Rotte von Fußsoldaten einen dicken Mann auf den Schul­ tern trug. Sein Pferd anhaltend, erkannte er den Sokrates in ihm, und die Sol­ daten klärten ihn darüber auf, daß er die wankende Schlachtreihe durch seinen unerschütterlichen Widerstand zum Stehen gebracht hatte. Sie trugen ihn im Triumph bis zum Train. Dort wurde er, trotz sei­ nes Protestes, auf einen der Fouragewagen gesetzt, und umgeben von auf­ geregt schreienden Soldaten gelangte er nach der H a u p t s t a d t zurück. Man trug ihn auf den Schultern in sein kleines Haus. Xanthippe, seine Frau, kochte ihm eine Bohnensuppe. Vor dem Herd kniend und mit vollen Backen das Feuer anblasend, schaute sie ab und zu nach ihm hin. E r saß auf dem Stuhl, in den ihn seine Kameraden gesetzt hatten. (B. Brecht)
8. Traduceţi în limba germană :

a) î ţ i prezint pe prietenul meu. El este cel mai bun prieten al meu. b) Plouă foarte tare şi excursia noastră nu mai poate avea loc. c) î m i pare rău, dar aici fumatul este interzis.

EXERCIŢII

521

d) Tot ce spuneţi dumneavoastră e adevărat, dar vîsîitul este după părerea mea cel mai frumos sport. e) Bătrînul acesta are nevoie de ajutorul nostru. Vrem să-1 ajutăm. / ) Nu l-am p u t u t găsi pe prietenul nostru, căci pe peron era u n con­ tinuu du-te vino. g) A traduce ( = infinitiv-substantivizat) din română în germană este pentru mine destul de greu, de aceea am nevoie de un bun dicţionar. h) Vrei să mă ajuţi ? Cu plăcere, dar acum n-am timp. Vino mai tîrziu, atunci te ajut cu plăcere. i) Trei ( = tramvaiul) circulă din nou pe un alt traseu. j) Ai mei îţi trimit multe salutări. k) Klaus şi Werner lucrează de două ore, dar nu este uşor să afle soluţia. I) Bate cineva la uşă, du-te şi deschide! m) Vino la Bucureşti, te voi conduce prin oraş. Aici sînt multe lucruri demne de văzut.
9. Formaţi propoziţii — la prezent — la imperfect cu predicate simple :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I)

der Fahrgast, der letzte Zug, mit Mühe, erreichen. der Student, die Erklärung, der Professor, verstehen. der Direktor, täglich, viele Briefe, unterschreiben. der Herr, die Dame, beim Aussteigen, helfen. der Vater, das ungehorsame Kind, mit, der Finger, drohen. die Studenten, der Vortrag, der Professor, anhören. die Großeltern, die beste Gesundheit, sich erfreuen. der Junge, die Großeltern, sich erinnern, an. diese Studentin, sich beschäftigen, die Kunstgeschichte, mit. der Fremde, bitten, der Beamte, eine Auskunft, um. der Autofahrer, fragen, nach, nächster Weg, zu, das Opernhaus. die alte Großmutter, denken, an, oft, ihre Kindheit.

10. Formaţi propoziţii şi forma de politeţe) :

cu predicate simple, la imperativ

(persoana

a II.-a sing, şi

plur.

a) nehmen, der Bleistift, und, schreiben, die Wörter, unbekannt, in, das Heft. b) arbeiten, fleißig. c) wiederholen, der Satz, richtig. d) lernen, die Wörter, für, die nächste Stunde. e) sprechen, lauter, der Satz.

522

SINTAXA

f) g) h) i) j)

aufmachen, die Tür. aussteigen, an, die nächste Station. aufstehen, morgen, u m 7 Uhr. aufsetzen, der H u t . zuknöpfen, der Mantel.

1 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu Gerhard m-a vizitat ieri şi am mers împreună la cinema, (la imperfect). b) Noi locuim de trei ani în acest bloc. c) Profesorul spuse: — Vorbiţi mai tare, nu vă aud. d) Iy-am aşteptat o oră, apoi m-am dus singur la cinema, căci repre­ zentaţia urma (= sollen) să înceapă peste (în) zece minute. e) Vom face această excursie cu un autobuz. f) E a trebuie să fi venit, căci v ă d că ferestrele camerei sînt deschise. g) Prietenul îi spuse: — Nu-ţi mai pune şi t u totul la i n i m ă ! h) Azi îmi trebuie dicţionarul, dar mîine vi-1 pot pune la dispoziţie. i) Vă place să patinaţi ? — Da, dar şi mai mult îmi place (lieber) să schiez. j) Tună, apoi începu să plouă. k) P u t e m să aşteptăm aici, nu-i nevoie să ne grăbim. I) Paul pare să nu fi înţeles explicaţia profesorului, de aceea nu poate ţine pas cu grupa la traducerea acestui text. m) Ce avem de scris pentru mîine ? — Avem de scris aceste exerciţii. n) Aveţi dreptate, dar mi-am pierdut lista cu exerciţiile şi n-am p u t u t să scriu decît o parte.
12. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele construcţii :

Abschied nehmen; einen Entschluß fassen; kein E n d e nehmen; in Angriff nehmen ; W o r t halten ; Schi laufen ; Sport treiben ; Hilfe leisten ; zum Ausdruck bringen; Platz nehmen.
13.. Scoateţi predicatele nominale din textele de mai jos şi arătaţi prin ce este exprimai predicativ : numele

a) Dort kommt Peter. E r scheint vergnügt. Er ist immer fleißig gewe­ sen und h a t nur gute Noten. b) Mein Freund ist deutscher Herkunft, darum spricht er so gut Deutsch. c) Wir machten einen Ausflug; alle waren bester Daune. d) Ich gehe mit Andrei gern spazieren, denn er ist immer lustig. e) E r ist mein bester Freund, darum besuche ich ihn sehr oft.

EXERCIŢII

523

f) g) h) i) j)

Unser neuer Kollege heißt Hans. Deine Arbeit ist von großer Bedeutung für unser Institut. H a s t du sie gesehen? — J a , sie waren zu viert. Wer ist der fleißigste? — K u r t ist der fleißigste. Die Vorstellung war schon um 10 Uhr aus.
ca atribute. Respectaţi caşul :

14. Completaţi cu adjectivele din paranteză, folosindu-le

a) Ich half meiner (beste) Freundin bei der (schwer) Übersetzung. b) Auf das (letzte) Haus in einem (klein) Dorf stand ein Storchennest. c) Die Storchenmutter saß im Nest mit ihren (klein) Jungen. d) Diese streckten den Kopf mit dem (klein, schwarz) Schnabel heraus. e) Ein (klein) Stück davon stand der (groß) Storchenvater. f) Der Assistent brachte den (neu) Studenten die (letzt) Schallplatte, die sie noch nicht gehört hatten. g) Nach (lang) Warten, verließ er den (schön) Park, denn es war schon spät. h) Die Studenten sitzen im (groß) Hörsaal und schreiben einen (lang) Aufsatz. i) Else bildet nur (kurz) Sätze. j) Später besprach der Assistent mit den Studenten die (schwieriger) Sätze.
15. Scoateţi atributele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

a) Mein Freund brachte mir das neuerschienene Buch. b) Der alte Herr betrachtete die spielenden Kinder. c) Hinter dem kleinen Haus ist ein schönes Gärtchen. d) Mit diesem Studenten habe ich einen schönen Ausflug gemacht. e) Der Arbeiter dort h a t eine schwere Arbeit. f) Der alte Großvater liest im warmen Zimmer die neueste Zeitung. g) Meine Schwester fährt mit ihrem Mann in einem modernen Auto nach Predeal. h) Die neuen Wohnblocks haben rnoderne Einrichtungen. i) E r löst eine Fahrkarte erster Klasse und fährt mit dem Schnell­ zug 103 nach Predeal.
16. Completaţi cu cuvintele din paranteză, la cazul corespunzător :

(ein

a) Fetei wollte seinem Kollegen, . . . , bei der Übersetzung helfen. ausländischer Student) b) Anna wollte ihren Kollegen, . . ., bitten, ihr bei der Ü b u n g zu helfen, (ein deutscher Student)

524

SINTAXA

c) Die Arbeit dieses Studenten, . . ., ist ausgezeichnet, (der fleißigste Student unserer Gruppe) d) Der Vorschlag des Direktors, . . . , wurde begeistert angenommen. (ein begeisterter Neuerer) e) Die Schildbürger, . . ., bauten einst ein neues Rathaus, (die Bewoh­ ner der Stadt Schiida)

17. Completaţi cu cuvintele din

paranteză

a) Ich nicht die keine Absicht . . . (Spazierengehen). b) E r hat die Möglichkeit . . . (studieren). c) Jeder Student h a t die Pflicht . . . (lernen). d) Mein Freund zeigt die Neigung . . . (dichten). e) Anna äußerte ihren Wunsch, . . . (gehen, in, das Kino). f) Alle Kinder haben jetzt Gelegenheit, . . . (Sport treiben). g) Wir haben heute keine Dust, . . . (Schlittschuh laufen). h) Er faßte den Entschluß, sich auf alle Prüfungen . . . (gründlich vorbereiten).

18. Completaţi cu atributele adverbiale potrivite :

a) b) c) d)

Die Die Das Die

Bank . . . ist besetzt. Kraftwagen . . . sind aus der DDR. Wettspiel . . . war sehr interessant. Touristen . . . bewundern das Bukarest

von gestern von heute nebenan dort dort rechts

e) Das Gebäude . . . ist unsere neue Schule.

19. Completaţi eu cuvintele

din

paranteză

a) b) c) d) e) f) g) Plan, h) i)

Der Bauer bestellt . . . (der Boden). Der Gärtner pflückt . . . (die Frucht, pl.) Dieser Student übersetzte . . . richtig (der deutsche Text). Ich begleitete . . . zum Bahnhof (mein Vater). Anna rief . . . an (die gute Freundin). Die Studenten grüßen . . . (der Lehrer, vorübergehend). Der Ingenieur arbeitete . . . aus und gab . . . dem Direktor (der er). Ich erwarte . . . auf dem Bahnhof (mein bester Freund), Wir besuchten gestern . . . (der kranke Kollege).

EXERCIŢII

525

20. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) /) g) h) i)

Am cumpărat ieri o carte interesantă. Azi nu-1 pot însoţi pe Walter la gară. Cartea aceasta am citit-o acum o lună. Profesorul îl laudă pe studentul silitor. Nu pot face această traducere. Te rog, închide fereastra! î i luăm cu noi şi pe colegii noştri. Acest arheolog dezgroapă o adevărată comoară. El îşi scoate (= abnehmen) pălăria şi îl salută politicos pe profesor.

2 1 . Răspundeţi,

folosind

cuvintele din paranteză :

a) b) c) d) e) f)

Wem Wem Wem Wem Wem Wem

erklärt der Lehrer das neue Thema ? (die Studenten) ähnelt der Bruder? (die Großmutter) begegnetest du gestern? (mein alter Freund) hilft der Student ? (sein kleiner Bruder) dankt er? (der Freund) widerstanden die Soldaten? (der Feind)

22. Completaţi cu cuvintele dirn paranteză :

a) E r näherte sich . . . (das alte Haus) und betrachtete es aufmerksam. b) Peter kam . . . (dÄe Bitte) des Freundes nach und ging m i t . . . (er) bis zur Haltestelle. c) Eine große Gefahr drohte . . . (die Stadt). d) Das kleine Mädchen ähnelt . . . (die Mutter). e) Der Vater erzählte . . . (seine Kinder) eine Geschichte. f) Kaltblütig wich er . . . (die Gefahr) aus. g) Wir wohnten gestern . . . (ein Vortrag) bei. h) Die Reise ist . . . (er) gut bekommen. i) Der Freund kam . . . (ich) freudig entgegen.
23. Traduceţi în limba germană :

a) Băiatul îi seamănă tatălui, iar fata cea mai mică îi seamănă bunicii. b) O plimbare la cîmp mi-ar prii. c) Anna Seghers povesteşte despre u n luptător antifascist, care eva­ dase dintr-un lagăr de concentrare. d) î ţ i place acest costum? e) îţi plac aceşti struguri ?

526

SINTAXA

f) g) h) i) j) k)

El n-a vrut să-i cedeze prietenului. Ana o ajută cu plăcere pe colega sa Helga. Petre nu-1 contrazice niciodată pe tatăl său. * Studenţii ascultă foarte atenţi pe profesorul lor. Mie nu mi-e egal dacă (el) vine sau nu. Pot să vă fiu de ajutor? Da, îmi puteţi ajuta mult.

24. Completaţi cu cuvintele din paranteză, respectînd cazul cerut de verb sau de adjectiv :

a) Mein Freund ist krank, er bedarf . . . (die Ruhe). b) Wir gedenken . . . der Arbeiterklasse (die Helden). c) Bei der Übersetzung bediene ich. mich . . . (das gute Wörterbuch). d) Dank seinen schönen Leistungen erfreut sich mein Freund . . . (ein großes Ansehen). e) Erinnerst du dich, Peter, noch . . . (unser alter Professor) ? / ) Martin rühmte sich . . . (seine gute Leistung). g) Hans ist sich . . . bewußt (seine Pflicht). h) E r ist . . . fähig (keine solche Tat). i) Durch sein Benehmen wurde er . . . würdig (unser Vertrauen).
25. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e)

(Noi) Ne amintim de eroii poporului nostru. Hans şi Peter erau conştienţi de marea lor răspundere. Zelul tău, dragă prietene, ar fi demn de o cauză mai b u n ă ! Soldatul rănit nu mai era capabil de nici un cuvînt. Bătrîna femeie era obosită de veşnicele ei griji pentru copilul bolnav.
din paranteză şi prepoziţia corespunzătoare :

26. Completaţi cu cuvintele

a) Mein lieber Freund, die Entscheidung in dieser Sache hängt nur . . . (du). b) Kinder, ihr müßt . . . achten (die Verkehrszeichen). c) Till Eulenspiegel, der Schalk, gab sich einmal in einer Stadt . . . aus (ein Arzt). d) Mein Freund befaßt sich am liebsten . . . (die Mathematik). e) E r besteht immer . . . (seine Meinung). f) Ich denke oft . . . (meine schöne Reise). g) E r hat sich . . . entschieden (ein Buch von Sadoveanu). h) Das kleine Mädchen erschrak . . . (der Hund). i) Obwohl es dunkel war, gelangte er noch . . . (die richtige Adresse), j) Mein Freund Peter interessiert sich . . . (das neue rumänische Fernsehgerät). ab

EXERCIŢII

527

k) Die Alte sorgte wie eine Mutter . . . (die Kinder der Nachbarin). I) Der Professor wird auch . . . teilnehmen (diese Sitzung), m) Der Professor wandte sich . . . und zeigte ihnen die Bilder (die Studenten). n) Wir fuhren . . . vorüber (das Haus der Scînteia). o) E r freute sich . . . (die Erfolge dieser Gruppe). p) Darf ich dir . . . zusehen (die Arbeit)? r) Der Vater erzählte den Kindern oft . . . (seine Arbeit).

27. Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu R a d u fu ales responsabil de grupă. b) D-am recunoscut imediat după glas. c) Cu ajutorul meu, el a tradus textul din germană în română. d) Ai auzit ceva despre acest nou roman ? e) Dan a fost numit director al uzinei,— f) Noul învinge totdeauna vechiul. g) Construirea universităţii bucureştene se leagă de numele lui A Ţ I . Cuza. h) Aici este vorba de o nouă descoperire. i) N u mă tem de examenul la literatură. j) Studenţii aşteaptă cu bucurie (sich freuen auf) vacanţa de vară. k) Pentru care facultate te-ai decis ? I) Sîntem mîndri de frumoasa noastră capitală. m) Profesorul este mulţumit de lucrările studenţilor săi. n) Studentul Martin era fericit de rezultatul experienţei sale. o) Pentru că are mult de lucru, renunţă la călătorie.

28. Răspundeţi

folosind

cuvintele

din paranteză,

cu prepoziţiile

corespunzătoare:

a) Wo wohnt ihr Bruder Karl ? (ein neues Stadtviertel) b) Wo arbeitet der Vater, und wo arbeitet die Mutter ? (ein großes Werk, eine Textilfabrik) c) Wo studieren Sie ? (das Polytechnikum) d) Wo ist jetzt der kranke Bruder ? (das Haus) e) Woher kommen Sie? (die Bibliothek) f) Woher haben Sie das Buch genommen ? (der offene Bücherschrank) g) Wohin gehen wir am Abend ? (das neue Kino) h) Wohin fährt der Student Peter in den Sommerferien ? (das Meer, dann, das Gebirge) i) Wohin macht die Klasse mit dem Lehrer einen Ausflug ? (die Deut­ sche Demokratische Republik; Berlin ; das Banat; die Moldau).

528 29. Traduceţi în limba germană :

SINTAXA

a) Aici afară la lac este foarte frumos. b) L-am văzut pe prietenul meu de departe. c) Prietenul meu locuieşte în noul cartier. d) Blse locuieşte în strada Bminescu nr. 8. e) Mîine plec la Constanţa. Voi rămîne acolo o săptămînă, apoi voi pleca cu familia la Predeal. f) La dreapta şi la stînga vezi lanuri bogate.
30. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wann beginnt der Vortrag? (fünf Uhr) b) W a n n kommen Sie wieder nach Bukarest? (der zehnte April) c) Wann haben wir Literaturseminar? (der Morgen) d) Wie lange bleiben Sie în Bukarest ? (der ganze Monat Mai) e) Wie lange muß ich hier warten? (ein Augenblick, drei Stunden) f) Seit wann besuchen Sie das Fremdspracheninstitut? (das Jahr, drei Monate) g) Bis wann brauchen Sie das Wörterbuch? (die nächste Woche) h) Wie oft nehmen Sie von dieser Arznei? (dreimal täglich) i) Wie oft gehen Sie ins Theater? (jede Woche) j) Wann besuchen Sie Ihre Eltern? (die Ferien)
3 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Ieri după amiază l-am vizitat pe colegul meu bolnav. Rămîne în spital pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare. b) De o săptămînă, vremea este foarte frumoasă. Duminică vom face o excursie la Predeal. c) Acum am un dicţionar foarte bun, ţi-1 pot împrumuta şi ţie după examen. d) Sosită în Bucureşti, delegaţia studenţilor germani a vizitat Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. e) într-o zi voi veni totuşi la tine.
32. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wie arbeiten die Studenten dieser Gruppe ? (fleißig, angestrengt, das große Interesse) b) Mit wem kommen Sie am Abend ? (der Kollege Peter, die Freundin, der jüngere Bruder)

/

EXERCIŢII

529

stift,

c) Womit haben Sie diese Zeichnung gemacht ? (dieser bunte Blei­ pl.J d) Wieviel Meter Stoff brauchen Sie für dieses Kleid ? (2 1/2 Meter) e) Wie spricht er jetzt nach einen ganzen Studienjahr ? (ein Deutscher)
33. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Vă rog să vorbiţi mai rar, nu vă pot înţelege. Studenţii primiră entuziasmaţi propunerea lui Martin. E l citi cartea cu mult interes. A plecat ieri seară, fără a-şi lua rămas b u n de la noi. Pionierii trecură prin oraş cîntînd cîntece frumoase. î l privi întrebător şi aşteptă curios răspunsul său. Poate vii şi t u cu noi la teatru. După părerea mea, ea are cel mult 18 ani.
la întrebări, folosind cuvintele din paranteză :

3<î. Răspundeţi

a) Warum findet der Ausflug nicht mehr s t a t t ? (das schlechte Wetter) b) W a r u m bleibt er allein zu Hause? (Trotz) c) Warum wird morgen die Straßenbahn 26 nicht verkehren ? (der technische Grund) d) Zu welchem Zweck fahren viele Werktätige unseres Landes ans Meer? (die Erholung) e) î n welchem Falle kann man viel erreichen ? (der gute Willen) f) Trotz welchen Umstandes half er den Kollegen ? (seine schwere Herzkrankheit) g) Unter welcher Bedingung kann das Schispringen stattfinden ? (das günstige Schneeverhältnis) h) Von wem wird die Übersetzung gemacht werden ? (der Student Paul) i) Wie können wir zu einem höheren Eebensstand kommen ? (die Steigerung der Produktion)
35. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Din cauza ploii nu p u t e m merge azi în parc. Cu toată vremea rea, echipa noastră a învins echipa oraşului Piteşti. Din motive tehnice reprezentaţia nu mai poate avea loc azi. De emoţie, Ana n-a p u t u t răspunde la cele mai simple întrebări. Cu bunăvoinţă se pot obţine multe. Textul a fost tradus de către prietenul meu Mihai. El rămase m u t de mirare în faţa tabloului. Din cauza frigului serbarea are loc în sala de festivităţi, nu în parc.

34 — Gramatica practică a limbii germane

FRAZA
(Der zusammengesetzte Satz)

Fraza — o unitate sintactică superioară propoziţiei — serveşte la exprimarea unor idei mai complexe. E a este formată din îmbinarea a două sau mai multe propoziţii. îmbinarea propoziţiilor într-o frază se poate realiza prin raporturi de coordonare sau de subordonare. De aci urmează împărţirea frazelor î n : fraze formate prin coordonare şi fraze formate prin subordonare.

N 1

FRAZA

FORMATA

PRIN
— die

COORDONARE
Satzreihe)

(Die Satzeverbindung

Fraza formată prin coordonare este alcătuită din propoziţii care nu depind gramatical de alte propoziţii, adică din propoziţii principale.
Karl V. war ein starker und aufgeklärter Geist, aber vielleicht ein desto schlimmerer Mensch; Philipp I I . war ein beschränkter und schwacher Kerl, aber er war gerechter. (Fr. Schiller)

NM

Coordonarea poate fi realizată : 1. prin juxtapunere, adică prin simpla alăturare a propoziţiilor, fără întrebuinţarea unor conjuncţii.
Der Staatsrat der Sozialistischen Republik Rumänien ist das höchste Organ der S t a a t s ­ macht mit ständiger Tätigkeit; er ist der Großen Nationalversammlung untergeordnet.

N 3|

2. prin conjuncţii
Sie gingen langsam und vorsichtig, denn seit gestern war Tauwetter eingetreten, und sie wollten doch mit reinen Stiefeln draußen ankommen. (H. Hesse)

N ^

FRAZA

531

Adverbele cu ajutorul cărora se realizează, uneori, coordonarea au valoare de conjuncţii; graniţa dintre adverbe şi conjuncţii de altfel nu este fixă (vezi K 4). în fraza prin coordonare raportul între propoziţii poate fi: copulativ, disjunctiv, adversativ, local, temporal şi cauzal. a) în cazul coordonării copulative propoziţiile sînt de aceeaşi valoare. Propoziţiile copulative sînt fie juxtapuse, fie legate prin conjuncţii copulative, de ex. außerdem, und, sowohl . . . als (auch), weder . .. noch (vezi K 12).
E s pfiff, die Lokomotive antwortete, der Zug setzte sich sanft in Bewegung. (Th. Ich h a t t e heftige Kopfschmerzen, außerdem war ich sehr nervös. Weder h a t er angerufen, noch ist er gekommen. Mann.)

N 5. N 6 N 7

b) în cazul coordonării disjunctive conţinutul unei propoziţii exclude conţinutul celeilalte. Coordonarea disjunctivă se exprimă prin conjuncţii disjunctive de ex. : oder, entweder . . . oder, sonst (vezi K. 13) :
Ich gehe zu ihm, oder er kommt zu mir. Entweder gehe ich heute zu ihm, oder er kommt morgen zu mir. Heute verspätet sich unser Kollege, sonst ist er sehr pünktlich.

N 8

Observaţie Conjuncţia sonst serveşte şi la exprimarea raportului cauzal (vezi N 17). c) î n raportul de coordonare adversativă conţinutul unei propoziţii este opus conţinutului celeilalte. Coordonarea adversativă se exprimă, de regulă, prin conjuncţii adver­ sative ca aber, jedoch, sondern (vezi K. 14) :
Der Junge hielt das Buch auf den Knien, aber er las keine einzige Zeile. Wir gehen heute nicht zu unseren Eltern, sondern die Eltern kommen zu uns.

N 9

Dacă raportul adversativ dintre propoziţii iese clar în evidenţă, coordonarea se poate realiza şi fără conjuncţii:
Ich will dein Leben nicht, ich will den Schuß. (Fr. Schiller) în loc de : Ich will nicht dein Leben, sondern ich will den Schuß.

J 10 V

Dacă sondern leagă două propoziţii cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat, în propoziţia a doua nu se mai repetă nici subiectul nici predicatul (vezi N 152, 3):'
Wir lernen nicht für den Lehrer, sondern wjr_JerfTen für uns.

Nil

532

SINTAXA

N 12

d) Raporturi locale se exprimă mai rar prin fraze prin coordonare. De altfel, cuvintele cu ajutorul cărora se realizează acest fel de r a p o r t u r i : da ( = aici), dorthin, daher etc. au mai de grabă caracter de adverb decît de conjuncţie [vezi K 15) :
Seit Jahren wünschte er sich sein Heimatsdorf zu besuchen; dorthin führte jetzt sein Weg.

N 13

e) Prin fraze prin coordonare se pot exprima şi raporturi temporale: (a) raporturi de simultaneitate, acţiunea dintr-o propoziţie petrecîndu-se în acelaşi timp cu acţiunea exprimată în propoziţia a doua {vezi K 16) :
Ich ging zu ihm, mittlerweile kam er zu mir.

(b) raporturi de posterioritate, acţiunea din prima propoziţie avînd loc în urma acţiunii indicate în propoziţia a doua (vezi K 16) :
J e t z t ist er Ingenieur ; vorher war er Dreher.

(c) raporturi de anterioritate (vezi K 16), acţiunea din prima propo­ ziţie avînd loc înaintea acţiunii exprimate în propoziţia a d o u a :
Ich schreibe meinen Eltern, dann gehe ich in die Bibliothek.

Conjuncţiile care servesc la exprimarea raporturilor temporale mai m u l t caracter de adverbe decît de conjuncţii. N 14

au

f) î n cadrul coordonării cauzale deosebim (a) raportul cauzal propriu-zis: propoziţia a doua cuprinde motivarea logică a primei propoziţii. Coordonarea cauzală propriu-zisă se realizează de obicei — prin conjuncţii (vezi K 21) :
Br mußte einige Mal läuten, denn drinnen war der Lärm sehr groß.

— prin juxtapunere iese clar în evidenţă:

(mai rar), cînd raportul cauzal dintre propoziţii

I c h m u ß weggehen, ich werde erwartet. în loc de : Ich muß weggehen, denn ich werde erwartet.

Dacă două propoziţii legate prin denn au subiectul comun, acesta trebuie repetat.
E r bleibt zu Hause, denn er h a t heute viel zu t u n .

N 15

(b) raportul conclusiv: propoziţia a doua exprimă o concluzie, o urmare care decurge din acţiunea exprimată în prima propoziţie. Coordonarea conclusivă se realizează prin conjuncţii (vezi K 22);
E r ist krank, also muß er vertreten werden. E r war beschäftigt, deshalb (daher, darum, deswegen) kam er nicht zu dir.

FRAZA

533

Fraza prin coordonare în care este exprimat un raport cauzal propriuzis poate fi transformată într-o frază prin coordonare în care să fie expri­ m a t un raport conclusiv:
Ich bleibe zu Hause, denn ich habe zu lernen. Ich habe" zu lernen, darum bleibe ich zu Hause..

(c) raportul final: prima propoziţie indică scopul care poate fi atins prin acţiunea din propoziţia a d o u a ; coordonarea finală se realizează prin conjuncţii finale (vezi K 24) :
Ich will mir die neuerschienene Literaturgeschichte kaufen; dazu gehe ich jetzt in die Stadt.

N 16

(d) raportul condiţional: prima propoziţie indică condiţia de îndeplinirea căreia depinde realizarea acţiunii din propoziţia a d o u a ; raportul condiţional se realizează prin conjuncţii (vezi K 25):
Dieser Kranke muß gut gepflegt werden, sonst wird er nicht mehr gesund.

N 17 \

(e) raportul concesiv: o împrejurare exprimată în prima propoziţie ar fi trebuit să oprească realizarea acţiunii din propoziţia a doua, dar n-a reuşit s-o împiedice. Raportul concesiv se realizează prin conjuncţii (vezi K 26) :
Zwar weiß ich viel, doch möcht' ich alles wissen. (J. W. Goethe)

N 18

FRAZA

FORMATĂ
(Das

PRIN
Satzgefüge)

SUBORDONARE

Fraza formată prin subordonare este alcătuită din cel puţin o propo- N 19 ziţie principală şi una sau chiar mai multe propoziţii subordonate (secun­ dare). Propoziţia subordonată (secundară) depinde gramatical de altă propo- N 20 ziţie, aşa numita propoziţie regentă, şi îndeplineşte în frază, de regulă, func­ ţia unei părţi de propoziţie. Propoziţia regentă poate fi: — o propoziţie principală :
Wir kamen erst nach Mitternacht an, propoziţia principală regentă weil der Zug Verspätung hatte. propoziţia subordonată

534

SINTAXA

— o propoziţie subordonată :
Es war dem Lehrer nicht entgangen, propoziţia principală regentă daß der Schüler, d e n e r p r ü f t e , ins Buch schallte. \ prop. subord. propoziţia subordonată regentă/

Propoziţiile subordonate se analizează^de obicei d u p ă : forma lor, poziţia lor, gradul lor de dependenţă, funcţia lor.

FORMA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE N 21 După forma lor, propoziţiile subordonate pot fi: 1. de celernai multe ori introduse, adică legate de regentă prin cuvinte introductive. î n propoziţiile subordonate introduse, verbul conjugat stă pe ultimul loc {vezi însă O 42):
Der Schneider sagte mir, daß mein Mantel in einer-Woche fertig sein werde. Wenn er länger in Bukarest geblieben wäre, h ä t t e er sie besucht.

N 22

2. camuflate sau neintroduse, adică juxtapuse faţă de regenta lor. î n propoziţiile subordonate neintroduse, verbul conjugat stă a) pe locul doi :
Der Schneider sagte mir, mein Mantel werde in einer Woche fertig sein.

b) pe locul întîi :
Wäre er länger in Bukarest geblieben, so h ä t t e er sie besucht.

N 23

N 24

Propoziţiile subordonate introduse se împart, în funcţie de cuvîntul lor introductiv, î n : — propoziţii conjuncţionale, — propoziţii relative, — propoziţii interogative indirecte. a) Propoziţiile conjuncţionale sînt introduse prin conjuncţii subordonatoare c a : daß, ob, weil, nachdem etc. (vezi K 14—K 30).
Wir alle wissen, daß die Kommunistische Organisation der Gesellschaft die höchste F o r m der Gesellschaftsordnung ist. Ich lerne Deutsch, weil mir die deutsche Sprache gefallt. I c h ging weg, nachdem wir alles besprochen h a t t e n . Die Frage, ob er Sie besuchen wird, bleibt offen.

FRAZA

535

b) Propoziţiile relative sînt introduse prin (a) pronume relative: der, die, das — die (vezi F 99), welcher, welche, welches—welche (vezi F 100—101), wer, was (vezi F 102—104)
I n der Sozialistischen Republik Rumänien gehört die ganze Macht dem Volke, das frei und Herr seines Schicksals ist. Mihail Eminescu, welcher der größte rumänische Dichter ist, wurde im J a h r e 1850 geboren. Wer es Ihnen erzählt h a t , war nicht genau unterrichtet.

N 25

(b) adverbe pronominale relative: woran, worauf, womit etc. (vezi I 62-64)'.
Das ist etwas, woran er oft denkt.

(c) adverbe relative: wo, wohin, woher (vezi I 67—69):
Sie zeigte mir das Haus, wo sie ihre Jugend verbracht hatte..

Pronumele relative nu sînt numai elemente de legătură între propo­ ziţia regentă şi propoziţia relativă, ci şi părţi de propoziţie:
der mir das Wörterbuch brachte. subiect dessen Bücher immer in Ordnung sind. atribut dem ich gestern begegnete. complement la dativ den ich gestern getroffen habe. complement în acuzativ auf den ich gewartet habe. complement prepoziţional

E r ist der Schüler,

c) Propoziţiile interogative indirecte sînt introduse: (a) în cazul interogativelor parţiale (vezi M 17) prin acelaşi cuvînt intro­ ductiv ca şi interogativele directe, şi anume prin — pronume interogative: wer ?, was ?, welcher ?, was für ein ? (vezi

N 26

F 77-95)
Interogativă directă Interogativă indirectă E r fragte mich: ,,Wer h a t angerufen?" E r fragte mich, wer angerufen habe.

— adverbe interogative : wann ?, warum ?, wie ?, wohin ?, woher ? etc.
directă E r fragte m i c h : „Wann wird Andrei wieder anrufen?" Interogativă indirectă

E r fragte mich, wann Andrei wieder anrufen werde.

536

SINTAXA

— adverbe pronominale interogative : woran ?, worin ?, worauf?, aus ?, wobei ?, womit ? etc.
Interogativă directă Interogativă indirectă

wor­

E r fragte mich: ,,Woran arbeitet P e t e r ? "

E r fragte mich, woran Peter arbeite.

întrucît interogativele parţiale indirecte sînt introduse prin aceleaşi cuvinte ca şi interogativele parţiale directe, ne putem da seama după topica lor sau adesea după modul folosit, dacă este vorba de o propoziţie princi­ pală sau de una subordonată. î n propoziţia principală verbul stă pe locul doi şi este la indicativ, iar în propoziţia subordonată pe locul ultim şi este adesea la conjunctiv. (b) în cazul interogativelor conjuncţia ob :
Interogativă directă

totale (vezi M 16) prin
Interogativă indirectă

Ich fragte i h m : „Waren Sie gestern beim V o r t r a g ? "

Ich fragte ihn, ob er gestern beim Vortrag gewesen sei.

fltf 27

N 28

Propoziţiile subordonate camuflate (neintroduse) depind, ca şi pro­ poziţiile subordonate introduse, de o propoziţie regentă, dar au topica pro­ poziţiilor principale. Pot fi camuflate, în special, propoziţiile subordonate a) completive (vezi N 61) :
Er sagte mir, er sei im Gebirge gewesen. (în loc de : Er sagte mir, daß er im Gebirge gewesen sei.)

b) condiţionale

care precedă regenta (vezi N 121) :

Hätte er sich geschont, so wäre er jetzt nicht krank. (în loc d e : Wenn er sich geschont hätte, wäre er jetzt nicht krank.)

c) concesive (vezi N 119) :
War sie auch keine Schönheit, so machte sie doch auf alle Eindruck. (în loc d e : Wenn sie auch keine Schönheit war, machte sie doch auf alle Eindruck.)

d) comparative ireale (vezi N 86):
Er benahm sich so, als wäre er allein im Zimmer. (în loc d e : E r benahm sich so, als ob er allein im Zimmer wäre.)

N 29

Propoziţia subordonată, atît cea introdusă, cît şi cea camuflată, poate avea în regentă un cuvînt corelativ, care are rolul fie de a atrage atenţia

FRAZA

537

asupra subordonatei, fie de a servi drept legătură între subordonată şi regentă :
Obwohl es spät war, blieb er dennoch bei uns. J e weiter wir gingen, desto schöner wurde der Weg. Er spricht so leise, daß ich kein Wort verstehe. Das ist etwas, was Sie wissen müssen. Es ist mir unangenehm, daß Sie sich meinetwegen bemüht haben. Ob es wirklich so war, das kann ich nicht wissen. Wäre er in Bukarest gewesen, so h ä t t e er Sie angerufen.

POZIŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE

î n limba germană subordonata poate sta 1. înaintea propoziţiei regente (propoziţia subordonată

prepusă) :

N 30

Obwohl sich das Kräfteverhältnis in der Welt zugunsten des Sozialismus, der Demokratie und des Friedens verändert hat, bleibt der Imperialismus eine schwere Bedrohung des Friedens der Völker.

2. intercalată între părţile propoziţiei regente (propoziţia subordonată intercalată) :
Jedes Volk, das den Sozialismus eine internationale Aufgabe. aufbaut, erfüllt eine nationale und gleichzeitig auch

N 31

3. în urma

propoziţiei regente (propoziţia subordonată

postpusă) : Jj 32

Der Kommunismus steht nur zum Kapitalismus in Gegensatz und nicht zu den Völkern, die früher oder später alle zum Kommunismus gelangen werden.

Observaţie Propoziţia intercalata nu trebuie confundată cu propoziţia incidenţă Pe cînd propoziţia intercalată depinde de propoziţia regentă, propoziţia incidenţă este o propoziţie independentă:
Der Schüler, der gerade vorbeigeht, h a t den ersten Preis erhalten.

N 33

i

prop. intercalata Der Schüler — er heißt Karl Schulz — h a t den ersten Preis erhalten. prop. incidenţă

I

538

SINTAXA

GRADUL DE DEPENDENTA AL PROPOZIŢIEI SUBORDONATE N 34 N 35 O propoziţie subordonată depinde de o propoziţie principală sau de o altă propoziţie subordonată. 1. Propoziţia subordonată care depinde nemijlocit de o propoziţie principală este considerată propoziţie subordonată de gradul 1 :
Ich kenne diese Regel, weil wir sie schon durchgenommen

Prop. principală

i
Prop. subord. gr. 1

N 36

2. Propoziţia subordonată care depinde de o subordonată de gradul 1 este considerată propoziţie subordonată de gradul 2 :
Hr wünschte, daß ich ihm erzähle, wie ich meine Ferien verbracht habe.

Prop. principală Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 2

N 37

3. Subordonata care depinde de o subordonată de gradul 2 este con­ siderată propoziţie subordonată de gradul 3 şi aşa mai departe.
Ich rufe ihn an, damit er mir sagt, ob ich auch für ihn Theaterkarten kaufen soll, wenn ich noch welche finde. Prop. principală

Prop. subord. gr. 1

Prop. subord. gr. 2

Prop. subord. gr. 3

FRAZA

539

De una şi aceeaşi propoziţie regentă pot depinde două şi chiar mai N 38 multe propoziţii subordonate de acelaşi grad:
E r schrieb mir, daß er morgen kommen wolle und daß ich ihn auf dem Bahnhof solle. Prop. principală erwarten

I
Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 1

Raportul dintre propoziţiile de grad diferit este de subordonare, iar raportul dintre propoziţiile de acelaşi grad este de coordonare.

N 39

FUNCŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE După funcţia pe care o îndeplineşte în frază, propoziţia poate fi subiectivă, predicativă, atributivă, completivă şi circumstanţială. N 40

PROPOZIŢIA
(Der Subjektsatz — Der

SUBIECTIVA
Satzgegenstandssatz)

Propoziţia subiectivă îndeplineşte funcţia de subiect al propoziţiei N 41 regente. întrebările: wer?, was?
Wer nicht pünktlich prop. subiectivă Der Unpünktliche subiect Daß du unpünktlich bist, ist unhöflich. (Was ist unhöflich ?) ist, \ /
s o 1 1 tddbt

«Httammen, ( « W soll nicht mitkommen?)

în propoziţia regentă apare deseori pronumele es drept cuvînt core- N 42 lativ:
Es ist unbestreitbar, daß er ein fleißiger Junge ist.

După formă, propoziţia subiectivă poate fi: 1. introdusă a) conjuncţională :
Baß er nicht kommt, ist ausgeschlossen.

N 43

540

SINTAXA

b) relativă:
Wer fremde Sprachen nicht kennt, weift nichts von seiner eigenen. (J. W. Goethe) Was Ihnen gesagt wurde ,stimmt nicht.

Propoziţii subiective introduse prin pronume relative he întîlnim adesea în proverbe:
Wer den Pfennig nicht ehrt, ist des Talers nicht wert. Wer zuletzt lacht, lacht am besten. Wer nicht warten kann, muß laufen.

apar frecvent.

c) interogativă indirectă :
Es ist nicht zu erfahren, wo er wohnt. Es ist noch nicht sicher, ob er kommt.

2. camuflată

(neintrodusă) :

E s wird behauptet, er hätte es gesagt.

Pentru construcţii infinitiv ale subiective vezi N 125.

PROPOZIŢIA
(Der Prädikativsatz

PREDICA

TIVĂ

— Der Satzaussagesatz) •

N 44

Propoziţia predicativă îndeplineşte funcţia de nume predicativ al pro­ poziţiei regente. întrebările : wer sau was ist (wird) das Subjekt ?
. . . , was er sich wünschte. prop. predicativă E r wurde < A t T (Was wurde er ?) Arzt. nume predicativ

N 45

Predicatele verbale nu pot fi redate prin propoziţii subordonate. î n propoziţia regentă apare deseori un cuvînt corelativ es, der, der­ jenige, so :

Ji 46

Er war es, der die Übersetzung gemacht hat. Er ist der (derjenige), der mir geholfen hat. Die Sache ist die, daß ich ihn nicht erkannt hatte. Alles war so, wie ich es mir vorgestellt hatte.

FRAZA

541

După formă, propoziţia predicativă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională:
Das Besorgniserregende ist, daß er von Tag zu Tag mehr abnimmt,

N 47

b) relativă:
Er bleibt, was er war.

2. camuflată

(neintrodusă) :
unschuldig.

Die Tatsache ist, du bist am ganzen

Pentru construcţii infinitivale

predicative

vezi N 126.

î n cazul unor difilcultăţi la delimitarea dintre propoziţia subiectivă şi cea predicativă, trebuie să ne orientăm după ordinea cuvintelor din frază :
Daß regelmäßig gelernt wird, das ist das Wichtigste. prop. subiectivă Das Wichtigste ist, daß regelmäßig gelernt wird. prop. predicativă

PROPOZIŢIA
(Der Attributsatz — Der

ATRIBUTIVĂ
Beifügungssatz)

Propoziţia subordonată atributivă îndeplineşte în frază funcţia de atribut. întrebările : welcher ?, was für ein P
Hier ist das Buch, das ich dir versprochen habe. (Welches Buch ist hier?)

N 48

Funcţiile subordonatei atributive pot fi de a) atribut adjectival; în cazul acesta, propoziţia este atributivă tivală (adjektivischer Attributsatz) :
Da liegt der Text, der übersetzt wurde. prop. atributivă adjectivală Da liegt der übersetzte Text. atribut adjectival

adjec-

N 49

b) atribut substantival; stantivală (substantivischer

în cazul acesta propoziţia este atributivă Attributsatz):

sub­

Da liegt das Buch, das Peter gehört. prop. atributivă substantivală D a liegt Peters Buch. atribut substantival

542

SINTAXA

N 50

După formă, propoziţia atributivă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională :
Die Behauptung des Arztes, daß es dem Kinde besser geht, beruhigte die Eltern.

b) relativă:
Die Arznei, die der Arzt verschrieben hatte, wirkte sofort.

c) interogativă indirectă :
Die Frage, wer es ihm gesagt hatte, blieb offen.

2. camuflată

(neintrodusă) : .
war richtig.

Unsere Vermutung, er sei nicht in Bukarest,

Pentru construcţii infinitiv ale atributive vezi N 128. Pentru construcţii participiale atributive vezi N 136. Cel mai frecvent se folosesc propoziţiile atributive relative, î n ceea ce priveşte acordul pronumelui relativ, vezi F 105. Propoziţia relativă stă, de regulă, nemijlocit după cuvîntul determi­ nat {vezi O 151 — 155).

PROPOZIŢIILE
(Die Objektsätze — Die

COMPLETIVE
Ergänzungssätze)

N' 51

Propoziţiile completive îndeplinesc în frază
Ich sehe J . . ., daß er kommt. P r °P- completivă ihn. complement (Was sehe ich?) (Wen sehe ich?)

funcţia de corn

N 52

După complementul a cărui funcţiune o îndeplineşte, propoziţia com­ pletivă este: completivă directă care corespunde complementului la acuzativ ; completivă indirectă care corespunde complementului la dativ şi la genitiv ; completivă prepoziţională care corespunde complementului prepozi­ ţional.

FRAZA

543

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ D I R E C T Ă
(Der direkte Objektsatz)

Propoziţia completivă directă răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementul la acuzativ : wen ?, was ?
Ich frage, wen ich will. (Wen frage ich?) Ich. nehme an, daß er noch kommen wird. (Was nehme ich an?) Was ich mit den Händen greife, glaub' ich gern. (H. v. Kleist) Ich weiß nicht, wie sein Benehmen zu erklären ist.

N 53

Propoziţiile completive directe depind în special de verbe de informare :
Dieser junge Wissenschaftler teilte mit, daß er seine wissenschaftliche Arbeit werde. veröffentlichen

N 54

Vorbirea indirectă apare, de regulă, ca propoziţie completivă directă [vezi N 159)
Vorbire directă E r s a g t e : „Ich hin krank." Vorbire indirectă sei. E r sagte, daß er krank

N 55

prop. completivă întrebare directă E r fragte : „Wann findet das Wettspiel s t a t t ? " Ich fragte i h n : „Gehen Sie ins Stadion ?" întrebare indirectă

t

Er fragte, wann das Wettspiel stattfinde. Î prop. completivă Ich fragte ihn, ob er ins Stadion gehe. Î prop. completivă

PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ
(Der indirekte

INDIRECTĂ

Objektsatz)

Propoziţia completivă indirectă înlocuieşte un complement la dativ sau la genitiv şi răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementele cores­ punzătoare : wem ?, wessen ?
Ich gebe das Buch, wem ich will. (Wem gebe ich das Buch ?) Wer einmal lügt, dem glaubt man nicht, und wenn er auch die Wahrheit spricht. (Wem glaubt man nicht ?) Des rühme der blut'ge Tyrann sich nicht, Daß der Freund dem Freunde gebrochen die Pflicht.. (Fr. Schiller) (Wessen rühme sich der blutige Tyrann nicht ?)

Jjf 56

544

SINTAXA

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ P R E P O Z I Ţ I O N A L Ă
(Der präpositionale Objektivsatz)

N 57

Propoziţia completivă prepoziţională înlocuieşte un complement pre­ poziţional, î n t r e b ă r i l e : woran?, worauf?, womit?, worüber?, wovon? etc.
Sie freuten sich, daß sie eine schöne Reise machen werden. (Worauf freuten sie sich ?)

N 58

î n propoziţia regentă apare deseori un adverb pronominal cU funcţia de cuvînt corelativ:
Die Kinder dürfen sich nicht darauf verlassen, daß ihnen die Eltern bei der Arbeit helfen.

N 59

La unele verbe prepoziţionale poate lipsi cuvîntul corelativ din regentă, la altele el este obligatoriu. Astfel, cuvîntul corelativ nu poate lipsi pe lîngă verbele: beitragen, dienen, sich kümmern, sich verlassen etc.
Er trug dazu bei, daß die Arbeit unter den besten Bedingungen beendet wurde. Die Talsperre dient dazu, daß Wasser gespeichert wird. Sie müssen sich darum kümmern, daß das Kind regelmäßig ißt.

N 60

Cuvintele corelative se pun facultativ pe lîngă: sich bemühen, sich erinnern, sich freuen, sich hüten, klagen, sich wun­ dern etc. :
Unser Lehrer bemüht sich sehr (darum), daß wir Fortschritte machen. Erinnern Sie sich (daran), daß er Ihr Buch genommen h a t ? Wir freuen uns sehr (darüber), daß unsere Mannschaft gesiegt hat. Sie müssen sich (davor) hüten, daß Sie sich erkälten. Ihre Mutter klagte (darüber), daß Sie ihr selten schreiben. Er wunderte sich (darüber), daß du ihn nicht von deiner Verlobung verständigt h a s t .

FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R COMPLETIVE N 61 După formă, propoziţiile completive pot fi 1. introduse a) conjuncţionale
Er weiß nicht, daß Sie nach Bukarest übersiedeln.

b) relative:
Kauf dir, was dir besser gefällt.

c) interogative indirecte :
E r fragte mich, wo mein Bruder wohne.

FRAZA

545

2. camuflate

(neintroduse):
angerufen.

Sie sagte, sie habe zweimal

P e n t r u construcţii infinitivale

completive vezi N 127.

PROPOZIŢIILE
(Die Adverbialsätze

CIRCUMSTANŢIALE
— Die Umstandssätze)

Propoziţiile circumstanţiale îndeplinesc în frază funcţiile complementelor circumstanţiale din propoziţie. Deosebim propoziţii circumstanţiale de loc, de timp, de mod şi de cauză.

N 62

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E DOC
(Der Adverbialsatz des Ortes — Der Lokalsatz)

Propoziţia circumstanţială de loc îndeplineşte funcţia unui complement circumstanţial de loc. întrebările : wo ?, wohin ?, woher ?
. . ., / Ich lebe < \ wo ich geboren bin. prop. circum. de loc , * . ~ -. , . in meinem Geburtsort. circum. de loc. (Wo lebe ich ?) * '

M 63

Propoziţiile circumstanţiale de loc se introduc prin adverbele relative wo, wohin, woher. Pentru precizarea ideii de loc se folosesc adesea în propoziţia princi­ pală adverbe corelative:
Ich arbeite noch irnnier dort, wo Sie wissen. Der Weg führte dorthin, wo der "Wald begann.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALA D E TIMP
(Der Adverbialsatz der Zeit — Der Temporalsatz)

Propoziţia circumstanţială de timp^ îndeplineşte în frază funcţia unui complement circumstanţial de t i m p . întrebările : wann ?, seit wann ?, bis wann?, wie lange?, wie oft?
Während man ißt, prop. circiunst. de tirnp uz-? J i -c Wahrend des hssens compl. circumst. de tirnp 35 — Gramatica practică a limbii germane \ y soll man nicht sprechen. [Wann soll man nicht sprechen?) / r ... . * r i

N 64

546

SINTAXA

N 65

Raportul temporal pe care-1 exprimă propoziţia circumstanţială d e timp poate fi : a) de simultaneitate, cînd acţiunea din subordonată se desfăşoară în acelaşi timp cu cea din regentă. Pentru a exprima raportul de simulta­ neitate, propoziţiile circumstanţiale de timp sînt introduse prin conjuncţiile als, wenn, indes, wie, während etc. {vezi K 16)
Als die Aufführung zu Ende war, klatschte das Publikum laut Beifall. Immer wenn es läutet, gehe ich die Tür öffnen. Während wir uns unterhielten, klingelte das Telephon.

N 68

b) de posterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece după cea din. regentă. Pentru a exprima raportul de posterioritate, propoziţiile circumstan­ ţiale temporale se introduc prin conjuncţiile bevor, ehe, bis :
Bevor (ehe) ich komme, rufe ich Sie an. Wir warten, bis Sie kommen können.

Observaţie N 67 Bis poate fi atît conjuncţie, cît şi prepoziţie şi adverb {vezi J 25).. c) de anterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece înaintea celei din regentă. Pentru a exprima raportul de anterioritate, propoziţiile circumstanţiale de t i m p se introduc prin als, nachdem, seit, seitdem, wenn, kaum, daß, sobald etc. {vezi K 16). Pentru a exprima raportul de anterioritate trebuie respectată în limba, germană, o anumită corespondenţă a timpurilor, şi a n u m e :

Propoziţia subordonată perfect •

Propoziţia principală: • prezent • viitor • imperfect

mai mult ca perfect-

/ Nachdem er die Übungen gemacht hat,

lernt er die Wörter.

wird er die Wörter lernen. Nachdem er die Übungen gemacht hatte, lernte er die Wörter.

0 bservaţii: N 68 1. Această regulă este valabilă în deosebi pentru conjuncţia nachdem. I^a celelalte conjuncţii care exprimă anterioritatea, este posibilă folosirea aceluiaşi timp în regentă şi subordonată, mai ales atunci cînd se accen-

FRAZA

547

tuează continuarea acţiunii sau dacă cele două acţiuni sînt foarte apropiate una de alta. 2. Conjuncţiile sobald şi kaum daß se folosesc cînd acţiunea din subor­ donată se desfăşoară nemijlocit înaintea acţiunii din regentă :
Ich. schrieb, kaum daß ich mich zum Schriftsteller erkannt sah, über die Würde, die Pflichten, Rechte und Bedürfnisse des Schriftstellerstandes. . . (G. Keller)

N 69

3. Conjuncţiile als şi wenn pot fi uşor confundate, ambele fiind traduse N 70 prin cînd. a) Conjuncţia als se foloseşte pentru a exprima o acţiune din trecut, N 71 încheiată, nerepetată.
Als ich im vorigen J a h r in Sibiu war, besichtigte ich das Brukenthalmuseum.

b) Conjuncţia wenn se întrebuinţează pentru a exprima (a) o acţiune atît repetată cît şi nerepetatâ în prezent sau viitor:
Immer wenn er nach Bukarest kommt, besucht er mich. Wenn Sie zu mir kommen werden, erfahren Sie alles.

N 72

(b) o acţiune repetată în

trecut:

Immer wenn er nach Bukarest kam, besuchte er mich.

/

aeiiiine " N

nerepetată repetată prezentă —. ____^prezentă viitoare '• £ ["wenn | ^~-— viitoare t r e c u t ă - r | als | ^~~~~~~— trecută 4. De asemenea, trebuie evitată confuzia dintre conjuncţiile als şi wenn pe de o parte, şi adverbul wann — care se traduce t o t prin cînd — pe de altă parte. Adverbul interogativ wann? introduce propoziţii interogative par­ ţiale, fie directe, fie indirecte:
Întrebări directe: Wann kommen Sie zu mir ? — Wenn ich Zeit habe. Wann sahen Sie ihn zum letztenmal ? — Als er in Bukarest war. întrebări indirecte : Ich fragte ihn, wann er mich besuchen wird. Die Frage, wann der nächste Vortrag stattfinden wird, blieb unbeantwortet.

N 73

''""

I introduce prop. temporale — . : , f prop. interogative directe - w a n n - introduce j p r o p _ ' intewgative indirecte

548

SINTAXA

N 74

5. Conjuncţia wenn poate introduce şi propoziţii condiţionale {vezi K 25). î n cazul acesta se traduce prin dacă.
Wenn er das Buch hätte, würde er es Ihnen geben.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E MOD
(Der Adverbialsatz der Art und Weise — Der Modalsatz)

N 75

Propoziţia circumstanţială de mod îndeplineşte funcţia ţialului de mod. î n t r e b ă r i l e : wie?, in welcher Weise?
. . . , indem sie sangen. „. „. , , .. „, / prop. circumst. de mod Die Kmder begrüßten uns <~ r r \ singend. compl. circumst. de mod

circumstan­

v

(Wie,

in welcher

Weise

begrüßten uns die Kinder ?)

Unora dintre propoziţiile modale, cum sînt propoziţiile comparative ireale (vezi N 86) nu le corespund complemente circumstanţiale de mod. N 76 Propoziţii circumstanţiale de mod se împart, de regulă, în propoziţii modale propriu-zise, restrictive, comparative şi de măsură progresivă. 1. Propoziţia modală propriu-zisă exprimă a) felul în care se desfăşoară acţiunea din propoziţia regentă; ea se introduce prin wie sau indem :
Br sprach so schön, wie ich ihn noch nie habe sprechen hören. E r kleidete sich an, indem er jedes Kleidungsstück sorgfältig wählte.

Observaţii N 77 N 78 Conjuncţia subordonatoare indem are mai multe funcţii de care depinde traducerea e i : 1. conjuncţie modală; nu are corespondent în limba română. Predi­ catul propoziţiei modale se traduce printr-o construcţie gerunzială ; indem nu se t r a d u c e :
Sie spielte die Melodie, indem sie langsam Note für Note entzifferte. (Ba cînta melodia, descifrînd rar n o t ă cu notă.)

N 79

2. conjuncţie temporală: indem se traduce prin în timp ce, pe sau nu se traduce, folosindu-se o construcţie gerunzială :
Indem er das Zimmer betrat, grüßte er höflich alle Anwesenden. î n timp ce intră (Intrînd) în cameră, îi salută politicos pe t o ţ i cei prezenţi.

cînd,

FRAZA

549

Dacă conjuncţia indem este folosită modal sau temporal, atît regenta cît şi subordonata trebuie să aibă acelaşi subiect. 3. conjuncţie instrumentală; indem se traduce prin prin faptul că, prin aceea că sau prin construcţii gerunziale.
Indem die Partei konsequent die Politik der sozialistischen Industrialisierung des Landes verfolgte, wurden die Voraussetzungen für den Aufbau des Sozialismus gesichert. (Prin faptul că partidul a urmărit consecvent politica de industrializare socialistă a ţării, s-au asigurat premisele pentru construirea socialismului.)

N 86

b) lipsa sau suplinirea unei acţiuni însoţitoare din regentă; se introduce prin ohne daß, ((an) statt daß):
E r gab mir das Buch, ohne daß ich es von ihm verlangte. Er kommt zu mir, (an)statt daß ich zu ihm gehe.

N 01

Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale modale vezi N 131 — 132. 2. Propoziţia restrictivă exprimă o restrîngere a acţiunii exprimate N 82 în propoziţia principală; se introduce prin (in)sofern, (in)soweit, soviel, nur daß :
Soweit ich es verstanden habe, muß die Arbeit morgen übergeben werden. Insofern ich sie kenne, kann man zu ihr Vertrauen haben.

3. Propoziţia comparativă arată, pe baza unei comparaţii, cum se desfăşoară acţiunea din regentă. Propoziţiile comparative pot fi a) reale; comparaţia se face printr-o acţiune reală. Se foloseşte modul indicativ; conjuncţiile introductive sînt — în caz de egalitate wie, — în caz de inegalitate als:
Das Gewitter war rasch rascher vorüber, wie als es gekommen war.

N 88 j j 84

Propoziţiile comparative de egalitate au adesea, în regentă, corela­ tivele so, ebenso :
Man soll so sprechen, wie man denkt. Man soll ebenso handeln, wie man spricht.

Propoziţiile comparative, exprimînd o comparaţie reală sau foarte apropiaţă de realitate, construite cu indicativul, mai pot fi introduse prin als wenn, wie wenn ; verbul din regentă este de obicei la prezent, numai rareori la un timp t r e c u t :
Man kann diesem Jungen keinen größeren Dienst erweisen, als wenn man ihn auf seine Fehler aufmerksam macht. Das klingt, wie wenn Hagel an die Fenster trommelt. Direktor Wulicke stieß einen I,aut aus, wie wenn die tiefste Saite des Kontrabasses angestrichen wird. (Th. Mann)

Jjf 85

wenn) se o m i t : Mir ist. verbul conjugat trece pe locul I şi este precedat de als. acţiunea exprimată în subordonată este ireală sau proba­ bilă. . Dutzend Freunde helfen er lacken. E r lauschte. als ob es regne. î n acest caz. celelalte conjuncţii (ob. als ob er schon müde wäre. de regulă. als hätte sie von nichts gewußt. dacă acţiunea este simultană cu acţiunea din regentă : E r geht so langsam. als ob du schon allen Mat\vexlirfst\verlieren N 90 conjunctivul din regentă : mai m u l t ca perfect. wie wenn) sie von nichts gemußt hätte. als wäre er krank gewesen. Propoziţiile comparative ireale se construiesc cu conjunctivul şi se introduc prin als ob. als wüßte sie nichts. wie. indicati­ Sie bewegte die Lippen. als Mir ist.' aX^hJÜfen. als ob ein Gewitter kommen würde. condiţionalul I. als wenn. cu N 91 î n propoziţia comparativă ireală se mai p o t folosi: conjunctivul prezent — dacă conjunctivul imperfect este identic cu indicativul. E r nahm H u t und Mantel. sau o formă perifrastica wollen. Sie t u t . als wollte er weggehen. ca propoziţii subordonate camuflate. Jf 88 î n propoziţiile comparative ireale se foloseşte. ]V 87 Propoziţiile comparative ireale apar adesea. als ob (als wenn. als höre er ein fernes Lied. E r sieht aus. fljf 89 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale vului sau sînt învechite. ele se înlocuiesc prin condiţionalul I : Er machte ein Gesicht. wie wenn. a\s\j&eftte\würde Laut Die Arbeit ging ihnen rasch und leicht von der Hand. conjuctivul viitor (rar). dacă acţiunea este anterioară celei E r beantwortete keine einzige Frage. als ob (als wenn. aber man hörte kerne». als wäre ich krank. conjunctivul şi a n u m e : conjunctivul imperfect. Sie schwieg. Sie tut. als ob er sich nicht vorbereitet h ä t t e . Laß nicht den Kopf sinken. — dacă dorim să subliniem probabilitatea comunicării: Man hört ein Rauschen. würden ihnen ein würdest.550 SINTAXA N 86 b) ireale. dacă acţiunea este posterioară celei din r e g e n t ă : Der Himmel wurde plötzlich so schwarz. wie wenn) ich krank wäre. als ob sie \anjn^srte^e\ antworten würde.

. căreia îi corespunde. Ich sehe alles so klar vor Augen. N 98 . desto schönere Fortschritte werden Sie machen. prop. în propoziţii cauzale propriu-zise. cauzală E r zitterte <f ^ vor Kälte. finale. circumstanţial de cauzä N 97 (Warum zitterte er ?) Propoziţiile circumstanţiale de cauză se împart. concesive şi instru­ mentale. de regulă. . în regentă. condiţionale. N 98 P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E CAUZĂ (Der Adverbialsatz des Grundes — Der Kausalsatz) Propoziţia circumstanţială de cauză îndeplineşte în frază funcţiunea circumstanţialului de cauză: . propoziţia de măsură progresivă exprimă proporţia în care se desfăşoară acţiunea din regentă. Je weiter wir gingen. cuprind cîte un adjectiv sau un adverb la comparativ.) şti N 93 Conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect din propoziţiile comparative ireale se traduc prin condiţionalul-optativ perfect: E r tut. um so (desto) dichter wurde der Wald. als habest du sie eben erst gesprochen. als ob er davon nichts wüßte (wisse). = El se comportă ca şi cum n-ar fi ştiut nimic de(spre) aceasta. circ. . consecutive. N 92 Conjunctivul prezent şi conjunctivul imperfect din propoziţiile comparative ireale se traduc în limba română prin condiţionalul-optativ prezent: Er tut. corelativul desto sau um so : Je mehr Sie lernen. N 94 4. Topica din aceste propoziţii diferă de topica din celelalte propoziţii subordonate.FRAZA 551 conjunctivul perfect — pentru a sublinia caracterul probabil al comunicării: I m m e r wieder denke ich an deine Worte. weil es ihm kalt war. N 95 Propoziţiile de măsură progresivă ca şi regentele lor. . Se introduce prin conjuncţia je. atît în regentă cît şi în sub­ ordonată forma la comparativ a adjectivului sau a adverbului stă nemijlocit după conjuncţie. als hätte (habe) er davon nichts gewußt. = (Ei se comportă ca şi cum n-ar nimic de(spre) aceasta. als sei es gestern gewesen.

Adverbul da — în primul loc al propoziţiei principale — cere numai inversiunea dintre subiect şi verbul conjugat (vezi O 61) : Da es spät war. deshalb. weshalb?. Grund ? Propoziţiile cauzale pot fi introduse prin weil. mußt. adverbul zu : Sie spricht so leise. Er ist zum Arzt gegangen. N 100 Elementului introductiv al subordonatei îi corespund adesea în regentă. aus welchem. Observaţie Ji 99 Trebuie evitată confuzia dintre conjuncţia da (mtrucît. Conjuncţia da introduce propoziţii s u b o r d o n a t e . als daß ich noch ausgehen soll. adverbul so. Propoziţia consecutivă exprimă consecinţa sau rezultatul unei acţiuni sau unei stări arătate în propoziţia. daß. deoarece) şi adverbul da (aici. adverbe pronominale (daraus. atunci). drept corelative diferite conjuncţii (darum. er könne mir noch keine Antwort geben.). deswegen) zu mir gekommen. weswegen?. E r kam zu mir. als daß die Kinder an den Strand gehen können. prin daß. daß ich ihm das versprochene Buch gebe* . dafür. auf daß (învechit) : Ich warte auf Sie. Da ist er.552 SINTAXA 1. î n t r e b ă r i l e : warum?. regentă. deswegen etc. iar drept corelativ al propoziţiei intro­ duse prin als daß. so daß du vor der Prüfung keine Angst haben Heute bin ich zu müde. daß„ als daß : Du bist gut vorbereitet. se foloseşte în regentă. weil er mich um etwas bitten wollte« N 101 2. Propoziţia cauzală propriu-zisă exprimă cauza acţiunii sau stării din propoziţia regentă. zu welchem Zweck? mit welcher Absicht? Propoziţiile finale sînt introduse prin conjuncţiile:. damit wir zusammen weggehen. weil er sich nicht gut fühlte.Propoziţia finală indică scopul pentru care se îndeplineşte acţiunea exprimata de regentă. î n t r e b ă r i l e : wozu?. davon etc. Da ich pünktlich an Oft und Stelle sein wollte. Drept corelativ al propoziţiei consecutive introduse prin daß. E s ist draußen zu kalt. K 102 3. Da sagte er mir. brachen wir auf. adverbul so : E r ist deshalb (darum. daß ich sie kaum verstehe. mai rar. damit. da şi. de obicei. întrebarea: mit welcher Folge ? Propoziţiile consecutive se introduc prin conjuncţiile so daß.) sau. verbul conjugat ocupă deci locul ultim. ging ich früh von zu Hause weg.

î n cazul acesta verbul conjugat stă pe locul I : Wäre er zu Hause. auf «laß die Vorgänge auf der Bühne besser beleuchtet seien. de care depinde îndepli. (L. Condiţia exprimată prin propoziţia condiţională poate f i : a) realizabilă. falls etc. introdusă prin wenn (în majoritatea cazurilor). condit. propoziţia condiţională apare c a : 3\T 104 a) propoziţie conjuncţională. Corelativele dann şi so se folosesc în propoziţia condiţionată. cît şi în regenta ei (propo­ ziţia condiţionată) : E s wäre sehr freundlich von ihm. so ginge ich zu ihm. Würde er mich das fragen. . I Wenn er gewissenhafter wäre. (vezi K 25) : Wenn er zu Hanse wäre. dann. b) propoziţie camuflată.FRAZA 553 Die Zuhörer . . întrebarea: unter welcher Bedingung ? După formă. ginge ich jetzt spazieren. alsdann: regentă corelaţi- N 105 Wenn das Fieber nicht fällt. gesetzt daß: Gesetzt. würde er mehr arbeiten. begleite ich Sie. ginge ich zu ihm. so (dann) würde ich ihm sofort antworten. cînd propoziţia condiţională este camuflată. numai dacă ea precedă regenta. Feuchtwanger) Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale finale vezi N 129. verloren sich in dem weiten Saal . N 107 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale indicafivului imperfect sau dacă formele respective ale conjunctivului nu se mai tolosesc în mod curent. Conjuncţiilor condiţionale le corespund adesea în vele so. condiţ. . dann geben Sie ihm noch eine Tablette. ele se înlocuiesc prin forme perifrastice ale conjunc­ tivului Wenn es nicht regnen würde. daß es so war. N 186 reală şi b) irealizabilă sau nerealizată. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse şi prin im Falle daß. de obicei. . wenn er mir das Wörterbuch brächte. 4. der nur mäßig erhellt war. I N 108 . î n cazul acesta propoziţia este condiţionată se construieşte cu indicativul : Wenn Sie es mir gestatten. î n cazul acesta. propoziţia este condiţio­ nală ireală şi se construieşte cu conjunctivul sau cu forme perifrastice ale conjunctivului (vezi H 132) şi a n u m e : Pentru exprimarea unei acţiuni prezente se foloseşte conjunctivul imperfect atît în propoziţia condiţională ireală.N 103 nirea acţiunii din regentă (propoziţia condiţionată). h ä t t e n Sie nachgeben müssen. Propoziţia condiţională exprimă condiţia.

deoarece conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare de timp haben şi sein (cu care se formează mai mult ca perfectul) nu coincide cu indicativul şi este folosit în mod curent. î n special.e mod. wenn du wüßtest. atît în propoziţia condiţională ireală cît şi în regenta ei. Se poate întîmpla ca cele două acţiuni (din propoziţia^ condiţională ireală şi din regenta ei) să nu se desfăşoare în acelşi timp. condiţio­ nalul I: Wie groß wäre meine Freude. astfel încît prin menţinerea lui. po­ trivit căreia în propoziţia condiţională nu putea fi folosit în nici un caz. Pe cît posibil se va evita. dar şi mai bine : Wenn ich ihn etwas fragen sollte. N 109 Pentru a exprima o acţiune trecută. se foloseşte. . wenn es ihr nicht erklärt worden wäre. se foloseşte. folo­ sirea concomitentă a condiţionalului în ambele propoziţii. . deci conjuncţia mai mult ca perfect). würde er mir bestimmt gern antworten. so könnte ich jetzt den Text übersetzen ( = acţiune prezentă. . N 110 î n cazul conjunctivului mai mult ca perfect. conjunctivul mai mult ca perfect: Wenn es nicht geregnet hätte. . din considerente de ordin stilistic. ihn etwas fragen würde. so würde er mir bestimmt gern antworten. deci conjunctiv imperfect). würde. Conjunctivul imperfect se înlocuieşte astăzi prin condiţionalul I sau prin forme perifrastice cu verbe modale nu numai în cazul identităţii conjunctivului cu indicativul ci şi atunci. N 111 Pentru a sublinia că o acţiune neîncepută s-ar putea desfăşura în viitor. î n acest caz. î n loc să formulăm ( mai greoi) : Wenn ich. se aplică pentru fiecare din cele două propoziţii. î n germana literară de azi nu mai este valabilă vechea regulă. preţios. fie în propoziţia condiţională ireală. wären wir spazierengegangen. 2. nu se mai pune problema înlocuirii lui prin alte forme. vom formula mai b i n e : Würde ich ihn etwas fragen. Sie hätte es gewiß falsch verstanden. 3. mai ales dacă propoziţia condiţională nu este camuflată. fie în regenta ei. Se recomandă ca modul conjunctiv să fie folosit ori de cîte ori este posibil.554 SINTAXA Observaţii 1. daß es sie kränkt. so würde er mir bestimmt gern antworten. wenn ich recht bald einen Brief von Ihnen lesen Du würdest das bestimmt nicht tun. se va evita condiţionalul verbelor auxiliare de timp şi d. cînd conjunctivul respectiv are o sferă restrînsă de circulaţie. stilul ar deveni afectat. sau: Sollte ich ihn etwas fragen. condiţionalul I („Wenn und würde beißen sich"). regula corespunzătoare: Wenn ich das Wörterbuch gekauft hätte ( = acţiune trecută.

ob schon. wennschon. în cazul acesta ele sînt introduse prin N 115 — conjuncţiile obwohl. wenn. E r ist spät. Propoziţia concesivă indică u n obiect sau o situaţie care. Propoziţiile concesive apar ca a) propoziţii conjuncţionale. — ireale: Wenn er auch hier wäre. nu trebuie confundată cu conjuncţia coordonatoare trotzdem (= den­ noch) accentuată pe prima silabă. trägt er keine Brille. wenn . Ich verständige Sie. könnte er es falsch auffassen. ireală sau ipotetică. Das I/icht brennt noch bei ihm. atunci nu trebuie să influenţeze ordinea cuvintelor din propoziţia principală (vezi O 172) : Wie groß auch seine Wohnung ist. hätte er es gern noch besser. Was immer er auch sagen mag. atunci posibilitatea se exprimă prin conjunctivul imperfect (sau o forma perifrastică în propoziţia condiţională). . Trotzdem es kalt war. auch flj 117 . Dacă propoziţia concesivă rela­ tivă este prepusa. trotzdem (= obwohl) es spät ist. mir ist es ganz gleichgültig. Piedica faţă de acţiunea din regentă este reală. es w~ird kaum genügend Platz sein. realitatea prin indicativei prezent sau imperfect: Wenn jemand es gut hat. de regulă. trotzdem. şi pot fi — reale: Wenn er auch müde war. obgleich. . totuşi n-a împiedicat-o. . . Wie energisch er auch wäre. wenn ich von ihm ein Schreiben erhalten sollte. deşi ar N 113 fi p u t u t împiedica realizarea unei acţiuni din regentă. man merkte es ihm nicht an. wiewohl şi sînt propoziţii concesive propriu-zise. b) propoziţii relative introduse prin pronume sau adverbe relative. Observaţie Conjuncţia subordonatoare trotzdem (= obwohl). presupusă sau N 114 ireală. machte ich einen langen Spaziergang. 5. . könnte er dir nicht helfen.VRAZA 555 Dacă una din cele două propoziţii ale construcţiei condiţionale exprimă N 112 o anumită posibilitate care se deosebeşte de realitatea exprimată în cealaltă propoziţie. wenn . accentuată pe silaba a doua. reale : Obwohl mein Freund kurzsichtig ist. (= dennoch) brennt das Licht noch bei ihm. întrebarea : trotz welchen Umstandes ? Propoziţia concesivă poate exprima o piedică reală. obzwar. N 116 — prin conjuncţiile auch. auch. . Wenn wir es ihm nicht sagen. wenn etc. N 118 . diese Aufgabe könnte er nicht lösen. în legătură cu conjuncţiile auch sau so. . trotzdem. schon.

P R O P O Z I Ţ I I L E SECUNDARE PRESCURTATE (Die verkürzten Nebensätze) N 122 Propoziţiile secundare prescurtate constituie o formă intermediară între partea secundară de propoziţie şi propoziţia secundară: . so könnte er das nicht vollbringen. .. E r sieht so schlecht aus. N 120 Propoziţiile concesive şe construiesc cu indicativul (vezi N 225) şi cu conjunctivul (vezi N 226). propoziţiile circumstanţiale s î n t : 1. b) relative: Was es auch sei. avînd în regentă corelativele dadurch sau damit : Er rettete sich dadurch. als wäre er krank. Schiller) 2. damit er sich erholt. Propoziţia instrumentală exprimă mijlocul prin care se realizează acţiunea exprimată de predicatul regentei. conjuncţionale: Wenn ich das Wörterbuch mithätte. um sich zu erholen. könnte ich diesen Text sofort übersetzen. ăaB er rechtzeitig aus dem Wagen sprang. secundară finală . prop. de scop) / . . camuflate (neintroduse) (vezi N 27—28) : Wäre das Wetter schöner gewesen. Piedica faţă de acţiunea din re­ gentă este reală. iar verbul conjugat stă pe locul I. 6. Propoziţiile instrumentale se introduc prin conjuncţiile indem sau daß. conjuncţia wenn se omite. ipotetică sau ireală.556 SINTAXA TU 1 1 9 c) propoziţii secundare camuflate. î n propoziţia regentă se foloseşte adesea corelativul so : War ihr Gesicht auch schon alt. .. secundară prescurtată \ (construcţie infinitivală finală) \ . P e n t r u construcţii infinitivale Pentru construcţii participiale modale vezi N 129—132. modale vezi N 137 — 139. zur Erholung. /(cireumst. ich denke noch immer an sie. ihre schönen Augen glühten noch immer. î n acest caz. so hätten wir mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. dein Leben sicher' ich dir. Sei sie mir auch noch so fern. Wäre er auch der tüchtigste. Er fährt nach P r e d e a l ^ prop. introduse a) de regulă. (Fr. . N 121 FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R CIRCUMSTANŢIALE După formă. .

infinitivală (b) dacă propoziţia secundară exprimă o stare sau o acţiune în general şi în propoziţia regentă nu există nici u n fel de complement: i — '. . constr. N 124 N 125 subiectivă * Sie wiederzusehen. infinitivul precedat de zu în legătură cu încă cel puţin o parte de propoziţie. identic cu cel din propoziţia regentă. im Meer zu schwimmen. •. CONSTRUCŢIILE (Die Infinitivkonstmktionen INFINITIVALE — Die satzwertigen Infinitive) Construcţiile infinitivale apar sub următoarele forme : 1. Această construcţie e s t e : a) subiectivă. Forma verbală a predicatului din propoziţia secundară apare la infinitiv (construcţie infinitivală). . propoziţiile secundare prescurtate sînt denumite grupe de cuvinte cu valoare de propoziţie (satzwertige Wortgruppen). subiectivă L schwimmt. cînd are valoarea unei propoziţii subiective introduse prin daß. Caracteristicile propoziţiilor secundare prescurtate s î n t : N 123 Subiectul nu se pune. / ±5s ist angenehm. predicative introduse N 128 . de regulă. el este. < \ daß ieh prop. / Es freut mich. constr.FRAZA 557 î n unele gramatici. cînd are valoarea unei propoziţii p r i n daß.. infinitivală b) predicativă. L Sie wiedersehe. Conjuncţia sau pronumele care introduce propoziţia secundară lipseşte total sau parţial. la participiu (construcţie partieipiaîă) sau lipseşte cu desăvîrşire (construcţie partieipiaîă eliptică). . Construcţia infinitivală subiectivă se foloseşte (a) dacă subiectul propoziţiei subiective este complement în pro­ poziţia regentă: / „ c . ( \ r daß m a n ' im Meer prop.

128 prin d) atributivă. completivă mich zu besuchen. dacă predicatul propoziţiei regente este exprimat printr-un verb de declaraţie. Se va putea spune deci n u m a i : E r Sagt. (b)Tdacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă : daß er Ich bat ihn. constr. constr. introduse prin daß. daß er t r a n k sei. infinitivală (c) dacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă: daß wir E r schlug (uns) vor. completivă Sie hier zu treffen. prop. predicativă Chemie zu studieren. prop. ' Construcţia infinitivală completivă se foloseşte: (a) dacă subiectul propoziţiei subordonate este identic cu subiectul regentei: daß ich Ich bin überrascht. completivă das Museum zu besichtigen. infinitivală Prescurtarea nu poate avea loc. cînd are valoarea unei propoziţii daß: atributive introduse . prop. Sie hier treffe. das Museum besichtigen. » Î27 c) completivă. constr. infinitivală studiert. Museum subînţeles prop. infinitivală N . mich besucht. cînd are valoarea unei propoziţii completive. constr.558 SINTAXA Construcţia infinitivală predicativă se foloseşte dacă subiectul p r o ­ poziţiei predicative apare sub o oarecare formă în propoziţia r e g e n t ă : daß er j Chemie Der Wunsch meines Sohnes war.

. infinitivul precedat de u m . b) consecutivă cînd are valoarea unei propoziţii consecutive introduse prin als daß. ( \ hier auf sie warten. allzu. .FRAZA 559 Construcţia infinitivală atributivă se foloseşte dacă subiectul poziţiei atributive este identic cu subiectul propoziţiei regente: daß er Er h a t t e die Absicht. . zu. Construcţia infinitivală finală se foloseşte dacă subiectul propoziţiei finale este identic cu subiectul propoziţiei regente: d a m i t wir Bleiben wir stehen. cînd are valoarea unei propoziţii finale introduse. -•>•'"•''/ Er war zu müde. Construcţia infinitivală consecutivă se foloseşte în caz de identitate a subiectului propoziţiei secundare cu cel din propoziţia regentă. genug etc.) : als daß er r. Construcţiile acestea se numesc construcţii infiniţi vale modale. infinitivală. 2. consecutivă Um mitkommen zu constr. . ( \ die Ferien im Banat verbringt. . dacă o propoziţie cu predicat nominal cuprinde un adjectiv precedat de un adverb de intensitate (So. zu. zu Această construcţie este :j a) finală. 3. infinitivală warten. Ele se folosesc dacă subiectul propoziţiei modale este identic cu subiectul propoziţiei regente: a) în locul unor propoziţii modale introduse prin ohne daß : ohne Er fuhr weg. infinitivală können. za sau de ( a n ) s t a t t . prin damit. < \ ro N 131 daß er modalä sich von uns verabschiedete P P' ohne sich von uns zu constr. pro­ " "' die Ferien im Banat zu constr. infinitivul precedat de ohne . N 12$ V Vu m hier auf sie zu constr. verbringen. infinitivală verabschieden. . . de regulă. < V L r N 130 h ä t t e mitkommen kc prop.

mai rar la u n complement al acesteia. Nachdem wir in Bukarest angekommen In Bukarest angekommen.^ L waren Deutsche. das Dieses Vierte! vor kurzem erbaut.560 ' SINTAXA I T 132 S b) în locul unor propoziţii modale introduse prin (an)statt (an) s t a t t . --von uns erwartet. Construcţia cu participiul I are valoarea unei propoziţii secundare cu un predicat la diateza activă exprimînd o acţiune în desfăşurare. infinitivală fahren. predicatul exprimă o acţiune încheiată. Construcţiile participiale cu participiul I şi I I se întrebuinţează uneori : a) în locui propoziţiei atributive introduse prin pronume relative. dacă subiectul propoziţiei relative este identic cu subiectul propoziţiei regente : die Die Ausländer._ activă: ^•besuchten wir unsere Freunde. b) un verb intranzitiv perfeciiv la diateza waren. Construcţiile participiale se referă îndeosebi la subiectul regentei. modală an)statt ins Gebirge zu constr. Construcţia eu participiul II are valoarea'ünei propoziţii secundare al cărei predicat este : a) un verb tranzitiv la diateza pasivă. vor kurzem erbaut wurde ^ ' ist herrlich. . 1. / prop. sau la participiul I I . deci neîncheiată : indem er Er t r a t ins Zimmer eine Zigarette rauchend. determinat de alte elemente sintactice. CONSTRUCŢII ( Partizipialhonsiruktionen PARTICIPIALE — Satzwertige Partizipien) fi 133 m 134 Construcţiile participiale sînt alcătuite dintr-un verb la participiul I (uneori subînţeles). m 135 2. N 136 î n ambele cazuri.j a ß er daß: ins Gebirge fährt. von uns erwartet wurden. eine Zigarette rauchte.

Ins Zimmer tretend.. ^___——-—^ rief er Sie.-——' " Da er (d) condiţionale etc. halten sau sein : Die Hefte in der Hand (habend).j Nachdem er Zu Hause zu Hause angekommen war. stieg er in die Straßenbahn ein.-— (c) uneori cauzale : über seine eigenen Worte erschrocken war. < ^ ^_____üdurch den Park. ^eine gefaltete Zeitung in der Hand (haltend)?*^*~^ Bank.y ^__^nachdenklich auf einer .FRAZA 581 b) în locul propoziţiilor (a) temporale : Als er ins Zimmer circumstanţiale: N 137 trat^ P^iarA er dort seinen Vater. j$r 139 ATRIBUTUL (Das erweiterte DEZVOLTAT Attribut) Atributul dezvoltat este grupul de cuvinte format dintr-un parti. Er s c h r i t t . angekommen. ^__-—_--i-könnt ihr die Menschheit nicht hassen. Euer Volk Hebend. ^____—~-! hielt er an.N 148 capiu sau (mai rar) un adjectiv atributiv. betrat der Lehrer die Klasse.indem er eine Zigarette rauchte. ^""^-eine Zigarette rauchend. jtg ţ g g Construcţia participiaîă eliptică se -foloseşte în special în locuî unor I ropoziţii circumstanţiale: y indem er eine gefaltete Zeitung in dar Hand hielt. Eines Sinnes mit seiner Mutter (seiend). rîndul său de unul sau mai multe elemente sintactice. . Er saß. Das Kind auf dem Arm (haltend). Construcţia partieipială' eliptică constă din*r-o îmbinare de cuvinte in care se subînţelege participiul prezent al verbelor haben.-—- (b) modale introduse prin indem: ^^. Erschrocken über seine eigenen Worte. euer Volk liebt. determinat la.' jWenn ihr 3. folgte er ihren Ratschlägen.

_ _ A . substantivul determinat de atributul dezvoltat (cu articolul.) atribui dezvoltat . f. d.erschien in einer Neuauflage.) atribut dezvoltat .) b) dacă este exprimat printr-un participiu II. (Elevii atenţi la oră înţeleg şi' cele mai grele probleme. .) atribut dezvoltat . înaintea unui alt atribut adjectival al substantivului. nucleul atributului dezvoltat (participiu sau adjectiv). e.). e.). printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza activă (exemplul a. de regulă. printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza pasivă sau numai prin participiu (ex. f. pronumele sau numeralul care deter­ mină substantivul respectiv se află înaintea atributului dezvoltat: atribut dezvoltat A Das ' K i n d e r und E r w a c h s e n e g l e i c h e r m a ß e n interessierende) Buch .Junjje ist jetzt wieder gesund. ganz Dieser ' i n u n s e r e m K r a n k e n h a u s behandelte* . _ „ _ _ A r^ »———~-^ ~ — _ _ I n d e r S t u n d e aufmerksame Schüler verstehen auch die schwierigsten Probleme. (Acest băiat t r a t a t în spitalul nostru este acum din nou complet sănătos.) T R A D U C E R E A A T R I B U T U L U I DEZVOLTAT La traducerea atributului dezvoltat se respectă de cele mai multe ori ordinea următoare : 1. elementele determinante ale participiului (sau ale adjectivului) stau înaintea acestuia. 3.562 SINTAXA N 141 Participiul (sau adjectivul) atributiv care formează _ nucleul ^ atribu­ tului dezvoltat stă nemijlocit înaintea substantivului determinat sau. Zwei i n d i e s e m Ausland sehr gesucht.) sau un adjectiv (ex. b . care se t r a d u c e : a) dacă este exprimat prin participiul I. genitival (ex. pronu­ mele sau numeralul respectiv) (vezi exemplele de mai jos). un eventual atribut adjectival (ex. d. 2.). (Cartea care interesează deopotrivă pe copii şi adulţi a apărut într-o ediţie nouă.) sau prepo­ ziţional al substantivului (ex. Jahr A in unserer Fabrik ^ebaute^ Maschinen sind im (Două maşini construite anul acesta în fabrica noastră sînt foarte căutate în străinătate. Articolul (hotărît sau nehotărît).

t r a t a t ă excelent de către profesor a fost înţeleasă de toţi'elevii. prin adjectivul corespondent din limba română sau printr-o propoziţie relativă cu u n predicat nominal. Exemple: atribut dezvoltat 1 a) Die e i n i g e 1 1 Stunden 2 d a u e r n d e * Fahrt war sehr angenehm. tradusă în limba germană.) atribut dezvoltat 1 3 2 k 1 1 b) Die u n s e r e n sind ausgezeichnet.) atribut dezvoltat 1 f) Sie kaufte für die Kinder ein ' d u r c h s e i n e l e b e n d i g e n B e s c h r e i b u n 3 i 2 fesselndes Buch über Afrika.) Atribut dezvoltat 1 f % Ş k 2 c) Ich gebe Ihnen gern das f ü r I h r R e f e r a t notwendige^ Buch.) atribut dezvoltat 1 5 {4 3 2 1 d) Dieses ' v o m L e h r e r " a u s g e z e i c h n e t behandelte mathematische' Problem wurde von allen Schülern verstanden. . _±__A__J L_ __ i AX. Studenten geschaffenen Arbeils-und Lebensbedingungen 1 2 3 (Condiţiile de muncă şi de viaţă (care au fost) create studenţilor noştri sînt excelente. a ) . 3 (Călătoria care a durat cîteva ore a fost foarte plăcută. 1 2 3 4 (Ea a cumpărat pentru copii o carte despre Africa. I 2 3 4 5 (Această problemă de matematică. ' 1 2 3 4 (El citea o carte a fratelui său. captivantă prin descrierile ei vii.) atribut dezvoltat 1 % e) Er las ein ' i n s D e u t s c h e übersetzte Buch seines Bruders. _ 4. elementele determinante ale nucleului atributului dezvoltat în ordine logică. adjectivul respectiv avînd funcţia de nume predicativ (ex. gen .FRAZA 563 c) dacă este exprimat printr-un adjectiv. i 2 3 (Vă dau cu plăcere cartea (care vă este) necesară pentru referatul dumneavoastră.

Dieser Vortrag. die Aufgaben zu erfüllen. Dieser F r a g e n d e r A u ß e n p o l i t i k behandelnde Vortrag war sehr interessant. die. vezi H 285) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. Die Arbeiter.564 SINTAXA TRANSFORMAREA ATRIBUTULUI DEZVOLTAT ÎNTR-O PROPOZIŢIE ATRIBUTIVĂ RELATIVĂ N 143 ln cazul unei astfel de transformări: 1. P a r t e i t a g gewiesenen Aufgaben zu erfüllen. war sehr interessant. Dieser Roman. Timpul se alege în funcţie de context. N 144 Atributul dezvoltat este de fapt o propoziţie prescurtată. atribut dezvoltat —A». die vom I X . Parteitag gewiesen wurden. 2. das (welcher. Wir wollen eine Frage aufwerfen. el nu este izolat de propoziţia regentă ci încorporat în ea. welches) acordat în gen şi număr cu substantivul determinat prin atributul dezvoltat. Subiectul propoziţiei relative este pronumele relativ der. Bauern und Intellektuellen sind mit Begeisterung dabei. der vor kurzem erschienen ist. d) Adjectivul atributiv devine nume predicativ al propoziţiei relative. . Spre deosebire de aceasta. die für uns alle wichtig ist. vezi H 248) devine predicatul verbal la diateza activă al propoziţiei relative. c) Participiul II al unui verb intranzitiv (avînd sens activ. verbul copulativ fiind auxiliarul sein la timpul cerut de context: Wir wollen eine f ü r u n s a l l e wichtige Frage aufwerfen. die T O B I X . h a t großen Erfolg. la un timp trecut al diatezei active: Dieser v o r k u r z e m erschienene Roman h a t einen großen Erfolg. Nucleul atributului dezvoltat se transformă în felul următor: a) Participiul I (care are sens activ. welche. der Fragen der Außenpolitik behandelte. la un timp trecut al diatezei pasive : Die Arbeiter. Bauern und Intellektuellen sind m i t Begeisterung dabei. b) Participiul II al unui verb tranzitiv (avînd sens pasiv. Prin urmare nu este separat prin virgulă. vezi H 284) devine predicatul verbal al propoziţiei relative.

wohin sich das Mädchen geflüchtet JjjatteT eine weibliche Gestalt zwischen den Bäumen erscheinen . nici flj 146 într-o propoziţie sau frază învecinată : a) [Jrfj] Danke sehr. se omite uneori — însă numai în propoziţia secundară introdusă — verbul auxiliar de timp : . Heine) t andere ELIPSA ÎN SENSUL MAI LARG AL CUVÎNTULUI Părţile de propoziţie sau de vorbire omise într-un loc al propoziţiei flj 147 sau frazei apar în altă parte a acestuia. subiectul. de a-i da o anumită nuanţă afectivă etc. pronumele sau adjectivul atributiv care se referă la două N M 8 sau mai multe substantive coordonate nu trebuie repetat. verbul copulativ (exemplul b). wie ihm geschehen I w Ä j Hat alles auf einmal umwandelt gesehn (H.FRAZA 565 ELIPSA Prin elipsă se înţelege omiterea din propoziţie sau frază a unor elemente gramaticale sau lexicale. (Eichendurff) Knabe nicht wußte. numele (exemplul c).or.ff) Da sah er auf der Anhöhe. î n frază se poate omite chiar o propoziţie: Wenn Sie mich schon fragen. Der Berg. Astfel : Articolul. şi complementul (exemplul e). . şi predicatul (exemplul d).. Elipsa este de două feluri: ELIPSA PROPRIU-ZISĂ N 145 Elementele omise nu apar în altă parte a propoziţiei sau frazei. predicativ predicatul ich weiß es nicht î n stilul poetic. von dem ich gesehen "jiatfe"] Jeden Frühling ins Land hinaus . subiectul. dacă substan- . (Eichend. de a-i mări expresivitatea. b) Rauchen p S j verboten c) Sein Bruder--ist 16 Jahre d) [jCojruae-n—Se*] Herein ! e) [jeji_jiaiasehg~Thnen | Guten Tag ' Elementele omise pot fi diferite părţi de propoziţie : subiectul (exemplul a). . Scopul elipsei este de a scurta comu­ nicarea.

celălalt la plural. \ß^S\ Birnen und [jletf | Törtchen mit Appetit zu. dacă unul din ele este la singular. Alle sprachen den Äpfeln. Nerepetarea atît a articolului cît şi a substantivului comun cere multă atenţie. însă : Die alten und ehrwürdigen Ruinen des Schlosses Suceava waren der Hintergrund einer wundervollen Feierstunde. Die blauen [glaatgn"] und die roten Blumen = florile albastre şi cele roşii [două feluri de flori. N 149 Acelaşi substantiv determinat de două sau mai multe atribute nu trebuie r e p e t a t : GroßeIJŞi»CHe|und kleine Fische schwammen munter im Teich. Nu este admisibilă omiterea articolului die înaintea celui de-aî doilea substantiv. Sie studiert deutsche Sprache und Ij^eatstlTe"] Literatur.566 SINTAXA tivele determinate stau la acelaşi număr şi caz şi sînt (numai la singular) de acelaşi Jeder muß die Energie u n d u S i ] Ausdauer dieses Menschen anerkennen. Der Lehrer h a t alle Bücher und[aHejHefte seiner Schüler und[sgkier [Schülerinnen durch­ gesehen. . deoarece poate să ducă la confuzii: Die blauen Vßiatrteh \ und \ßi€\roten Blumen = florile albastre şi totodată roşii {aceleaşi flori sînt caracterizate prin ambele culori) . Weiße|_glum€n^| rote|giarrterT^I blaue|BhMrrerT|und bunte Siumen schmückten den Garten. Deci numai fără elipsă: E r sprach über die Jugend und die Aufgaben der Jugend. articolul poate fi pus o singură dată indiferent de ge substantivelor: Die Jungen und[jjre|Mädchen lachten und scherzten. fiecare caracterizat printr-o anumită culoare). Er ging zu seinem älteren Bruder. Die Jungen und pk£ Mädchen achten ihre Lehrer und[|bre|Lehrerinnen. De aceea se v a formula corect: Die rumänischen und die ausländischen Touristen besichtigten zahlreiche alte Klöster und Burgen. Iva plural însă. Dann kamen seine Freunde undj^gmrre'] Freundinnen. den» bewährten Freund und[ŢieiŢ]_J^ewa^rften| Helfer in jeder Situation.

. fie secundare — să aibă una sau mai multe părţi de propoziţie comune. v. . — articolul se repetă dacă adjectivele se referă îa difertite categorii de obiecte : die rotea [gîăwrinj und die weißen Blumen = florile roşii şi cele albe. der kommunistischen [ j ä t e t e n ) und [d**f| Arbeiterparteien. E v e : Ich soll. dacă cel de-al doilea atribut are funcţia de cuvînt determinativ al unui substantiv compus în care sub­ stantivul nerepetat are funcţia de cuvînt de b a z ă : Gegenwärtig t r i t t . Mein Versprechen will ich l ö s e n . Uneori substantivul nu se repetă.. ) Elipsa nu trebuie confundată cu suspensia adică cu întreruperea voită a comunicării. W a l t e r : Den Beutel hier. . î n cazul acesta nu este necesar ca elementele comune să fie repe- N Î51 . . .-. vorbitorul lăsînd anumite cuvinte sau propoziţii nerostite: Walter: Bleib. . mit zwanzig Gulden! E v e : Wie ? Damit. Kleist) N 150* Pentru omiterea părţilor de propoziţie propoziţii vezi N 151 — N ÎS2. .f weißen Blumen = florile roşii şi (totodată) albe . Nimm diesen Beutel. în special în dialog.FRAZA 567 Deci: I n cazul nerepetării substantivului determinat prin două sau mai multe adjective atributive — articolul nu se repetă dacă adjectivele se referă la o singură categorie de obiecte : die roten )jü«irfen| und [d#. . (. die Rolle der kommunistischen und Arbeiterparteien als Vortrupp <ler breiten Volksmassen im Kampf um Sozialismus und Frieden mehr denn je in den Vordergrund. ? (H. . comune în două sau mai multe PBOPOZIŢIA CONTRASĂ (Der zusammengezogene Satz — Der zusammengefaßte Satz) Se întîmplă adesea ca două sau mai multe propoziţii coordonate — fie principale. .

zu H a u s e t bderfjîrjmacht einen Spaziergang. Ich sah. Ich weiß. e singură dată în prima propoziţie. daß er heute nicht zu uns kommt. fiind folosite o singură dată. Prin nerepetarea părţilor de propoziţie comune în două sau mai multe propoziţii coordonate. sondern[d>8-gf]ins Theater geht.568 SINTAXA t ä t e în fiecare propoziţie. 4. Observaţie Propoziţia contrasă este considerată uneori o elipsă în care elementele omise într-un loc al frazei apar într-o altă parte a acesteia. virgula Er bleibt. legate prin oder. ele se subînţeleg fără.(<jgg] die Mädchen Handball spielten. disjunctivă: contrase. adversativă: contrase. N 152 Se contrag în special propoziţiile principale sau secundare ale frazei care sînt în raport de coordonare 1. conjuncţia comună se p u n e . prin juxtapunere : Die Jungen spielten Fußball. legate prin und. nici o dificultate în t o t restul construcţiei sintactice. daß die Jungen FußbaH [sgptirT|. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. copulativă : Er ging rasch ins Haus 0 u n d [ g | s t i e g die Treppe hinauf. virgula Er kommt heute nicht zu uns. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. La contragerea propoziţiilor secundare. sonderaj^iTj geht ins Theater. 2. se formează propoziţia contrasă. die Mädchen spierfgn Handball. 3.

asimilate categoriei verbelor de declaraţie." N 154 Vorbirea indirectă este redarea cuvintelor sau a gîndurilor unei persoane printr-o propoziţe subordonată unui cuvînt de declaraţie . / \ der Ausflug finde nächste Woche statt. Mein Freund sagte mir. wenn ein Künstler ohne Tugend. wenn ein dünkelvoller Lehrer die Uhren und Vorteile eines hohen Lehramtes innehat und genießt ohne von der Höhe seiner Wissenschaft den mindesten Begriff zu haben und derselben auch nur den kleinsten Vorschub zu leisten. Comunicarea reprodusă se referă la un cuvînt de declaraţie. oder wenn ein Schwindler. so weinen alle diese nicht über sich. / daß der Ausflug nächste Woche stattfinde. N 155 Cuvintele de declaraţie sînt de cele mai multe ori verbe de declaraţie. der einen großen Kaufmannsnamen geerbt oder erschlichen hat. sau sub­ stantive : F r sagte : Er nickte : ^ >iIoh bin einverstanden. aber die Güter seiner Pfründe mit Würde verzehrt. dar din punct de vedere sintactic este independentă de acesta : Mein Freund sagte m i r : „Der Ausflug findet nächste Woche s t a t t . Keller) M 153 VORBIREA DIRECTA ŞI INDIRECTĂ (Die direkte und die indirekte Rede) Vorbirea directă este redarea întocmai a spuselor sau gîndurilor unei persoane. " Seine Antwort w a r : „Ich komme gern. durch seine Torheiten und Gewissenlosigkeit Tausende u m ihre Ersparnisse und Notpfennige bringt. sondern erfreuen sich ihres Wohlseins und bleiben nicht einen Abend ohne auf­ heiternde Gesellschaft und gute Freunde. mit leichtfertigem Tun und leerer Gaukelei sich in Mode bringt und Brot und Ruhm der wahren Arbeit vorwegstiehlt. (G. wenn ein Priester die Lehre seiner Kirche ohne Überzeugung verkündet.FRAZA 589 PERIOADA (Die Periode) Perioada este formată dintr-o împletire plină de măiestrie a unor propoziţii principale cu propoziţii secundare : Wenn ein Fürst Land und Leute nimmt. dar pot fi şi alte verbe." N 156 Seine Antwort war : ' .

vorbirea indirectă este în acest caz redată printr-o subordonată camuflată: „Mein Freund". „Wir müssen links an dieser Mauer vorbei.SINTAXA N 157 Uneori. ließ sie in den Hohlweg hineinkullern. E r fragte mich. ob sie kommt . daß e uns besuchen werde. N 184): E r fragte mich. sagte er." Er sagte. atributivă: E r schrieb mir. Mein Kollege fragte mich: „ K o m m t sie ?" Mein Kollege fragte mich. er solle die Arbeit so rasch als beenden. de obicei. wohne in Bukarest. vorbirea indirectă este. (propoziţie completivă) Es wurde ihm gesagt. „wohnt in Bukarest. (a) Propoziţia interogativă indirectă totală se introduce prin conjunc­ ţia o b : Întrebare directă Întrebare indirectă [komme). cînd sensul lui rezultă clar din c o n t e x t : Er trank die Flasche leer. vorbirea indirectă apare. daß seine Übersetzung die beste sei. sagte er. ca propoziţie subiectivă. propoziţie subordonată introdusă a) propoziţie conjuncţională introdusă prin conjuncţia d a ß : Sie schrieb uns. — să urmeze după comunicare. propoziţia care conţine cuvîntul de declaraţie poate — să freceadă comunicarea: Er sagte : „Mein Freund wohnt in Bukarest. ca propoziţie completivă. de regulă. N 159 După funcţiunea ei în frază. b) propoziţie interogativă indirectă [vezi M 1 5 . (propoziţie subiectivă) Die Antwort auf meine Frage war. o propoziţie subordonată camuflată: „Mein Freund wohnt in Bukarest". daß sein Freund in Bukarest wohne. (propoziţie atributivă) möglich N 160 După formă. Soll) N 158 Atît în vorbirea directă cît şi în cea indirectă. mai rar. vorbirea indirectă apare ca : 1. sagte er. sagte er." Sein Freund. er wisse von nichts. wann Peter nach Bukarest kommen wird (werde). ob Peter in Bukarest ist (sei). —: să fie intercalată în comunicare (ca propoziţie incidenţă) . cuvîntul de declaraţie se omite. predicativă sau. (propoziţie predicativă) Mein Freund erzählte von der Auffordemng." (H. în special în dialoguri. daß sie schon gut Schi laufe. Sein Freund wohne in Bukarest.

întrebare directă întrebare indirectă (wohne). Er sagte zu mir. N 163 b) î n limba literară. E r sagte. verbul conjugat stă deseor^ la conjunctiv şi totdeauna pe ultimul loc. N 161 î n vorbirea indirectă camuflată se omite conjuncţia daß. d) Adverbele şi pronumele de apropiere şi depărtare din vorbirea directă N 166 (da. propoziţie subordonată camuflată (neintrodusă) (vezi N 22). jener etc. Cele mai importante s î n t : a) Propoziţiile principale ale vorbirii directe devin propoziţii secundare. wo ihr Bruder wohnt 2. iar verbul :onjugat se pune pe locul al doilea: Vorbire indirectă introdusă Vorbire indirectă camuflată E r sagte. reflexive şi posesive precum şi verbele din N 165 vorbirea directă se schimbă. în funcţie de persoana la care se referă comu­ nicarea : Vorbire directă Ich sagte : . daß er mich morgen anrufe. Ich fragte sie : „Wo wohnt Ihr Bruder ?" Ich fragte sie.Ich bin mit der Arbeit fertig. indicativul din propoziţiile principale şi secundare N 164 ale vorbirii directe este în general înlocuit prin conjunctiv (vezi N 167)." Vorbire indirectă Ich sagte. du seiest mit der Arbeit fertig." Du sagtest zu m i r : . c) Pronumele personale. hier. er rufe mich morgen TRANSPUNEREA VORBIRII DIRECTE INDIRECTĂ ÎN VORBIRE Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă comportă o serie N 162 de modificări.) se înlocuiesc. Du sagtest zu mir.. prinn antonimele lor şi invers. fiind o propoziţie secundară. dieser.. dort." Er sagte zu m i r : „Ich bin seit einer Woche mit meiner Familie in Sinaia und freue mich über das schöne Wetter.FRAZA 571 (b) Interogativa parţială indirectă {vezi M 15—17) se introduce prin aceleaşi cuvinte interogative ca şi interogativa parţială directă. Spre deo­ sebire de aceasta. dacă situaţia în timp sau în spaţiu a povestitorului .Ich bin mit der Arbeit fertig. în vorbirea indirectă. er sei seit einer Woche mit seiner Eamilie in Sinaia und freue sich über das schöne Wetter. ich sei mit der Arbeit fertig.

în generai. — atitudinea povestitorului iată de conţinutul comunicării relatate. Spre deosebire de alte limbi." (Povestitorul povesteşte în aceeaşi dimi­ neaţă. (Povestitorul prietenul. în limba germană timpul folosit în vor­ birea indirectă este independent de timpul folosit în regentă : E r sagt.572 SINTAXA (din vorbirea indirectă) nu este identică cu aceea a vorbitorului (din vorbirea directă).) Er sagte mir. modul conjunctiv. Er sagte m i r : „Ich bin seit zwei Tagen hier. { { y* (Povestitorul povesteşte altă dată. hat gesagt.) schrieb mir. f (Povestitorul •s Mein Freund ( /«'«kommen. Vorbirea directă Vorbirea indirectă E r sagte m i r : „An diesem Morgen habe ich keine Zeit. daß er ins Gebirge fahre. Indicativul apare numai în anumite situaţii (vezi N 177—180). er sei seit zwei Tagen hier. wird sagen.) 1 E r sagte mir. hatte gesagt. er habe an jenem Morgen keine Zeit gehabt. er sei seit zwei Tagen dort. Timpul folosit în vorbirea indirectă este în funcţie de următorii factori: — timpul acţiunii din propoziţia regentă.) J Mein Freund _ Abkommen.) Er sagte mir. — forma conjunctivului.) E r sagte mir. _ se află în aceeaşi localitate cu Mein Freund schrieb m i r : „Komm sofort her I" schrieb mir. er habe an diesem Morgen keine Zeit. . ich solle sofort se află în altă parte. X j (Povestitorul se află acum în altă parte. . • - Er Er Er Er sagte." (Povestitorul se află în aceeaşi localitate. ich solle sofort \ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR SI ÎN VORBIREA INDIRECTĂ N 167 N 168 TIMPURILOR î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte.

N 172 .conjunctivul Imperfect: Er sagte. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul Er sagt." ^ " .-— —&. daß sie ihn oft sehen [gäSgen] Dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării reiatäte. = El a spus că ei vor veni.— " — ' gewesen sei. daß er ins Gebirge gefahren sei.Ich bin nicht zu Hause" gewesen. N 169 prezent: perîeet: viitor: pentru o acţiune trecută — conjunctivul Er sagt.. Aceste forme identice cu indicativul se înlocuiesc prin forme­ le corespunzătoare ale timpului imediat următor al conjunctivului: Se înlocuieşte : Se foloseşte : conjunctivul prezent: —*». gewesen." N 17# b) Anumite forme ale conjunctivului prezent.FRAZA 573 a) î n situaţia cea mai frecventă. daß er nicht t u Hause „Ich war nicht zu H a u s e . Observaţie Printr-o acţiune trecută în vorbirea indirectă se înţelege o acţiune care poate fi redată. conjunctivul hätten.. perfect şi mai mult ca perfect. Vorbire directă : E r sagte : Vorbire indirectă: „Ich war nicht zu Hause. pentru o acţiune viitoare — conjunctivul Er sagt. daß sie ihn oft gesehen [jmberf] conjunctivul viitor: •• e» condiţionalul I : würden. daß er ins Gebirge fahre. daß sie ihn oft j^şefegn*] sähen. Er sagte. daß er ins Gebirge fahren werde.^ ^ E r sagte. perfect şi viitor coincid cu indicativul. = El a spus că ei au venit. daß sie kommen würden. daß sie gekommen seien. în vorbirea directă.. şi anume dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării relatate ci îl prezintă în mod obiectiv — neutru. prin timpurile imperfect. mai mult ea perfeet Er sagte. . conjunctivului vorbirii indirecte din limba germană îi corespunde indi­ cativul vorbirii indirecte din limba română: Er sagte. N 171 conjunctivul perfect.

N 174 c) Dacă povestitorul îşi manifestă neîncrederea sau îndoiala asupra comunicării relatate sau. a zice: Er sagte. . perfect şi viitor coincide cu indicativul.. . . daß sie bald gekommen wäre. forme ale conjunctivului prezent şi imperfect. conjunctivul prezent. în funcţie de subiect. . la acelaşi timp alternează. daß er Deutsch gesprochen habe. ale con­ junctivului viitor şi ale condiţionalului I . N 17G Uneori îndoiala. Acţiune prezentă : E r sagte. daß sprechen . dacă vrea să arate că ea nu corespunde realităţii. Acţiune trecută : Acţiune . — modul indicativ însoţit de adverbe ca : cică. sie Deutsch würden.. ale conjunctivului perfect şi mai mult ca perfect. o astfel de vorbire . daß sprechen viitoare : er Deutsch werde. daß er Deutsch spreche. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul imperfeet E r sagte. perfect pentru o acţiune viitoare E r sagte. Urmarea este că pentru aceeaşi acţiune. — conjunctivul mai mult ea — würde.. daß er keine Zeit hätte. = El a spus că n-ar fi avînd timp. nesiguranţa sau rezerva povestitorului faţă de con­ ţinutul comunicării se mai exprimă prin folosirea verbelor de declaraţie a pretinde. I din — modul prezumtiv : Er sagte. E r sagte. . . = El a spus că ea ar veni în. daß sie bald kommen condiţionalul I N 175 Conjunctivului imperfect. pentru o acţiune trecută Er sagte. = E l a spus că ea va veni chipurile în curînd.. daß sie bald käme. mai mult ca perfect şi condiţionalului vorbirea indirectă a limbii germane le corespund în limba r o m â n ă : — modul condiţional-optativ : Er sagte. N 177 d) î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte indicativul (a) dacă povestitorul vrea să prezinte conţinutul comunicării relatate ca o realitate obiectivă care nu poate fi pusă la îndoială. daß sie bald käme.. a susţine. daß er immer pünktlich wäre. das sie Deutsch gesprochen hätten. . . a afirma etc. . daß sie bald kommen würde. în locul verbelor a spune. : E r sagte. . daß sie Deutsch sprächen. curînd. = El pretindea că ar fi totdeauna punctual. chipurile etc.574 SINTAXA N 173 Numai la anumite persoane.

. müssen şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. indicativul E foloseşte. conjunctivul: E r sagte. daß es ihr schon viel besser : Observaţie Avînd această funcţie de redare a realităţii confirmate.. se preferă. în vorbirea indirectă explicaţii. N 179 Mein Freund sagte. Dacă aceeaşi comunicare are însă forma unei y.bordonate camuflate." Vorbirea indirectă : Ich sagte meinem Freund. N 180 (c) în vorbirea indirectă liberă (vezi N 183) (e) î n vorbirea indirectă din limba uzuală. propoziţia redă o explicaţie indirecte. er möge mich etwas später wieder anrufen. daß er kommen könne. prin prezentul * 181 I conjunctiv al verbelor modale mögen. în general. de o regentă al cărei verb este la pre­ zint: Er sagt. . N 178 (b) dacă se intercalează c o mpletari ale povestitorului. indicativul pătrunde tot mai mult în locul conjunctivului din limba literară : Er h a t mir gesagt. er wolle eicht kommen. (— Literar : ..) Imperativul se exprimă în vorbirea indirectă. (Literar: Er h a t dir also gesagt. în general. er will nicht kommen.FRAZA 575 indirectă depinde. sollen. sie möchten mich noch einmal anrufen." Ich s a g t e : „Bitte ruft mich noch einmal an. . numai dacă vorbirea indirectă este introdusă prin :onjuncţia daß care indică în mod clar raportul de dependenţă al vorbirii ndirecte faţă de regentă. . daß er sehr viel zu tun hat.) E r h a t dir also gesagt. er habe sehr viel zu t u n . daß dieses Buch — das er von seinem Vater bekommen hat — sehr interessant sei. exprimînd o realitate obiectivă: observaţii. în limba literară. formele conjunctivului prezent al acestor verbe nodale care coincid cu indicativul se înlocuiesc prin formele corespunză­ toare ale conjunctivului imperfect: Vorbirea directă : Ich sagte meinem F r e u n d : „Bitte ruf mich etwas später wieder an. de regulă. daß er kommen kann. es gehe ihr schon viel besser. . Observaţii Folosirea conjunctivului în propoziţia das "rat ar arăta că ea face parte din vorbirea Prin folosirea indicativului se arată că a povestitorului şi nu aparţine deci vorbirii er von seinem Vater bekommen indirectă. .

. Wir alle fragen uns. Indicativul se întrebuinţează: a ) dacă întrebarea indirectă depinde de o regentă cu verbul la prezent şi corespunde unei situaţii prezente. . Autorul se identifică cu eroul său. das war die Höhle mit ihren Schlupfwinkeln. Nur jetzt nicht steckenbleiben.Leg dich sofort schlafen". Die Mutter sagte den Kindern : „Legt euch sofort schlafen. Eis zur Nacht nach Frankfurt. Sein ursprünglicher Plan. welch großer Fehler rechtzeitig vermieden werden konnte.. ob er schon gesund ist. prin sollen un îndemn mai categoric. . ich müsse 5 Lei Strafe zahlen. Aceasta nu este introdusa prin conjuncţie şi nu depinde de u n verb de declaraţie. ihren gewundenen Gängen. concrete : E r fragt sich mit Recht. daß wir je 5 Lei Strafe zahlen müßten. iar prin müssen.5?6 Die Mutter sagte dein K i n d : .. . Observaţie N 183 î n operele literare se foloseşte frecvent vorbirea indirectă liberă. ale cărui gînduri sau cu­ vinte le r e d ă : Georg lag draußen unter dem graublauen Himmel in einer Ackerfurche. wer ihr das sagen kann. Ungefähr hundert Meter von ihm entfernt lief die Chaussee nach Oppenheim." SINTAXA Die Mutter sagte dem Kind. Die entscheidende Frage ist. . Der Wächter sagte zu mir. sie sollten sich sofort schlafen legen. un ordin. gleich hinaus zu Leni. conjunctivul se foloseşte foarte rar dacă verbul propoziţiei regente este la prezent." Der Wächter sagte mir : Sie 5 Lei S t r a f e ! " Der Wächter sagte uns : „Zahlen Sie je 5 Lei Stiafe. . Wußtest du. wohin sie gefahren ist ? E r berichtete. Stadt. was er t u n soll. dacă conţinutul între­ bării indirecte este o realitate obiectivă : Wir alle sehen. . Zu Abend in der Stadt sein. es solle sich sofort schlafen egen." N 182 Prin verbul mögen se redă. N 186 b) indiferent de timpul verbului din regentă. de regulă. wie er arbeitet. (Anna Seghers) 3 184 V N 185 Regulile pentru întrebuinţarea modurilor în vorbirea indirectă {vezi N 167) sînt numai în parte valabile pentru întrebarea indirectă: indicativul se foloseşte foarte frecvent. . mai ales dacă verbul din regentă este la prezent . o rugăminte sau u n îndemn.

• „ . întrebarea este ipotetică sau ireală dacă se arată condiţia de care depinde conţinutul întrebării: Niemand kann wissen. _ . î n astfel de întrebări indirecte timpurile conjunctivului se folosesc ca în vorbirea indirectă (vezi N 169) : ob . îndoielnic. ob er Deutsch sprechen werde. hätten.1 9 3 . această situaţie este evidentă m a i ales. wir Deutsch sprachen. relatat. was er i n d i e s e m F a l l täte. sau N 187 Vertrauen Conjunctivul se întrebuinţează pentru a sublinia caracterul indirect al întrebării ca ceva transmis. w e n u i h m gekommen wäre. . ob er nicht etwa stehengeblieben uäre. ob ihm die Schüler das notwendige entgegenbrachten. dacă nesiguranţa îndoiala este exprimată prin predicatul propoziţiei regente: Wer kann heute schon wissen. mai mult ca perfect şi condiţionalul I se întrebuinţează (ca în vorbirea indirectă. conjunctivul: H 194—197. Astfel de întrebări indirecte depind în general de o regentă al cărei verb nu este la prezent : Er fragte sich immer wieder. ob ob ob er Deutsch spreche. E r schüttelte den Wecker. N 190 Indiferent de timpul verbului din regentă. dacă verbul din regentă nu este la prezent. warum das Plugzeug landen mußte. . 37 . că o simplă presupu­ nere sau ca ceva ireal. das zu Ohren N 191 ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN PROPOZIŢIA PRINCIPALA Indicativul: H 1 8 0 .Gramatica practică a limbii germane . Ich konnte damals noch nicht beurteilen. wie er sich später bewähren wird? 33s war nicht zu erkennen. vezi N 169) în întrebările indirecte al căror conţinut este prezentat ca nesigur. ob er geschwiegen hätte. er Deutsch gesprochen wir Deutsch gesprochen j / Acţiune I habe. ob er das wirklich verstünde. Ich kann nicht beurteilen. Conjunctivul imperfect. um sich zu überzeugen. prezentă Acţiune trecută Acţiune viitoare N 188 N 189 Die Ausländerin fragte. ob wir Deutsch sprechen würden.FRAZA 577 c) indiferent de timpul verbului din regentă.

I n eurem Bunde der dritte. o rugăminte sau constatare politicoasă. modul imperativ neavînd. a IlI-a singular. î n această întrebuinţare conjunc­ tivul are valoare de imperativ {vezi 28). în limba germană. was wolle.W. (Fr. (Aş putea merge într-acolo. un îndemn. persoana I : Ich sei. I singular (mai rar). (D-ar fi aici.) Käme er in Frage? (Ar veni el în consideraţie?) c) o dorinţă a cărei realizare este nesigură sau irealizabilă: Wenn er nur hier wäre. Schiller) — la pers. er käme endlich. er frage etc. condiţionalului optativ prezent din limba română. are deci sens de prezent sau chiar de viitor. 2. gewährt mir die Bitte. Conjunctivul prezent (ich frage. în general. Hilfreich und gut.) Ich wollte.) Ji 194 a Conjunctivul imperfect exprimă: ) o posibilitate. Se întrebuinţează: — la pers. (Aş vrea ca el să vină în sfîrşit.578 SINTAXA ÎNTREBUINŢAREA TIMPURILOR CONJUNCTIVULUI 'îN PROPOZIŢIA PRINCIPALĂ N 192 1. N 193 î n locul conjunctivului se întrebuinţează şi forme perifrastice {vezi H 133-135).) exprimă: a) un ordin. du fragest. Goethe) realizabilă: c) o concesie (conjunctivul concesiv) : E s komme. o dorinţă puternică care se referă la persoana I. o dorinţă etc. Hätte ich nur seine Adresse! (De-aş avea adresa lui.) d) un ordin atenuat. Conjunctivul imperfect (ich käme. o probabilitate: b) o îndoială: I c h könnte hingehen. (J. (Aşa ar fi poate mai bine. Schiller) b) o dorinţă sau o rugăminte Edel sei der Mensch.) corespunde. pentru a exprima un ordin. modestă : So wäre es yielleicht besser. avînd deseori ca subiect pronumele nehotărît man : Man bind' ihn an die Linde d o r t ! (Fr.) . ich fragte etc.

o probabilitate: N 196 Ich hätte heute hingehen können. (în sfîrşit. . daß er recht hat. meine. în ordine. daß sie noch kommen.) Das hätten wir endlich hinter uns.) d) un ordin atenuat: Vielleicht wäre es so besser gewesen. corespunde în general condiţionalului optativ perfect din limba română. daß wir den Versuch machen können. conţinutul subordonatei fiind considerat ca real: Ich Ich Ich Ich glaube. (Aceasta ar fi [este] deci. (M-aş fi p u t u t duce azi într-acolo. zweifle nicht daran. Conjunctivul mai mult ca perfect: ich hätte gefragt. ich wäre gekom. la persoana I).FRAZA 579 De multe ori. predicativă şi completivă introdusă prin daß a) se foloseşte indicativul N 197 (a) dacă verbul din regentă este la prezent (de obicei. Astfel exprimă: a) o posibilitate.) e) o constatare : Das hätten wir also erledigt.JJ 195 n e n etc. (Poate că aşa ar fi fost mai bine.) 3.) b) o îndoială: Wäre er in Frage gekommen ? (Ar fi venit în consideraţie ?) c) o dorinţă nerealizată: Wenn er nur hier gewesen wäre. el are deci sens de trecut: Hätte ich seine Adresse gehabt ! (De-aş fi avut adresa lui!) Conjunctivul mai mult ca perfect se întrebuinţează cu referire la trecut ir majoritatea cazurilor în care conjunctivul II este folosit pentru prezent. (De-ar fi fost aici. daß es ihnen allen gut geht. (Acestea ar fi deci terminate. acest conjunctiv nu mai este decît o formula de politeţe: Dürfte ich Sie um eine Gefälligkeit bitten ? (Aş putea să vă cer u n mic serviciu ?) Könnten Sie mir eine Auskunft geben ? (Aţi putea să-mi daţi o informaţie ?) e) o constatare ca urmare a unui rezultat obţinut anevoie : Das wäre also in Ordnung. hoffe.) ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN DIFERITE TOPURI DE PROPOZIŢII SECUNDARE în propoziţia subiectivă. am scăpat de aceasta.

Ich kenne viele. E r ist ein Mensch. N 204 b) se foloseşte conjunctivul : (a) pentru a exprima o dorinţă realizabilă : Ich erhebe mein Glas auf unseren lieben Vater. Was vor fünfzig Jahren niemand erhofft hätte. steht fest. Wir erkannten. N 200 sau N 201 (b) dacă subordonata redă o ideie'o părere sau o presupunere neconfirmată: (c) în vorbirea indirectă: îndoielnică habe. wurde von allen mit Bedauern festgestellt. Alles. "Wir wußten. . Das Erfreuliche ist. der noch viele Jahre frisch und munter in unserer Mitte weilen möge. Sie antwortete. daß er fähig. aber nicht aufmerksam genug sei. Die abschließende Feststellung war. Immer wieder wurde behauptet. was wir unterwegs sahen. N 205 (b) pentru a exprima ceva posibil. Daß wir einen Fehler gemacht hatten. daß Sie jeder aufrichtigen Kritik zugänglich sind. indiferent de timpul verbului din (a) dacă conţinutul subordonatei este ipotetic sau ireal: regentă: Daß es besser wäre. N 202 (d) dacă aspectul negativ al regentei dă conţinutului subordonatei u n caracter ireal : I n den vielen Schuljahren ereignete es sich nie. daß er noch kommt. N 199 b) se foloseşte conjunctivul. daß er seine Seele dem Teufel verkauft E r sagt. darüber zu sprechen. den ich schon lange nicht gesehen hatte. daß er sich verspätet hätte oder unauf­ merksam gewesen wäre. ipotetic sau ireal: E s gibt keinen Menschen. daß niemand ein besseres Ergebnis hätte erzielen können. der nie eine Unwahrheit sagen würde. daß es noch zu früh war.580 SINTAXA N 198 (b) dacă verbul din regenta este la u n timp trecut. war interessant und reizvoll. ist nun stolze Wirklichkeit geworden. subordonata exprimînd o siguranţă absolută: Ich -wußte. N 203 în propoziţia relativă a) se foloseşte în general indicativul: Gestern besuchte mich ein Freund. daß sie sich die größte Mühe geben werde. die Arbeit sofort in Angriff zu nehmen. der immer recht hätte. daß er krank sei. daß die Verhandlungen ohne die Ruhe und Besonnenheit unseres Delegations­ leiters : u keinem positiven Ergebnis geführt hätten. Fausts Zeitgenossen waren der Meinung. die Arbeit rechtzeitig zu beenden. die gern an seiner Stelle wären.

conjunctivul: Soviel er wisse. ohne daß ich ihn darum gebeten hatte conjunctivul: N 212 Er sagte. de regulă. beginne die Feier um 7 Uhr. (vezi N 64) în propoziţiile circumstanţiale de loc (vezi N 63) şi de timp a) se foloseşte. beginnt die Eeier um 7 Uhr. indicativul : J e besser er sich vorbereitet. das Buch. N 209 în propoziţia modală propriu-zisă (vezi N 75) a) se foloseşte indicativul. N 207 E r sagte. sei sehr spannend. wo meine Heimat ist. so schläft man. rief er mich an. de regulă. sei interessant und reizvoll gewesen. o presupunere se ia atitudine : (d) în vorbirea indirectă: faţă de care nu N 206 Er nannte sie eine fleißige Arbeiterin. er sei nicht zu Hause gewesen. antwortete er. die immer still und bescheiden ihre Pflicht tue. E r erzählte. N 210 b) se foloseşte indicativul sau conjunctivul. die Arbeit fehlerlos zu beenden. în propoziţia comparativă (vezi N 83). N 208 b) Conjunctivul se foloseşte.FRAZA 581 (c) pentru a exprima o idee. este introdusă prin ohne daß sau statt daß: c) î n vorbirea indirectă se foloseşte dacă propoziţia modală (hätte). Er erzählte. wo seine Heimat sei. o părere. gelang es ihm. als man ihn angerufen habe. ohne daß ich ihn darum gebetehn hätte. indicativul: Ich lebe und arbeite. was sie unterwegs gesehen hätten. das ich ihm gegeben hätte. er habe allen Anforderungen entsprochen. Wie man sich bettet. Pentru întrebarea indirectă vezi N 184. a) de regulă. N 215 . în propoziţia de măsură progresivă (vezi N 95) a) se foloseşte. E r sagte. daß er nur dort leben wolle. N 213 N 214 b) în vorbirea indirectă însă. Bevor er zu mir kam. indicativul: Soviel ich weiß. dacă ea este introdusă prin conjuncţiile indem sau wie: Indem er sich anstrengte. desto zufriedener wird der Professor sein. alles. în propoziţia restrictivă (vezi N 82) se foloseşte. er habe mir das Wörterbuch gegeben. indem er sich aufs äußerste angesirengt habe. N 211 Er gab mir das Wörterbuch. dacă propoziţia circumstanţială de loc şi cea de timp fac parte din vorbirea indirectă: Er sagte.

Der Junge ist viel zu klug.582 SINTAXA N 216 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : und Der Lehrer sagte. dorită. N 217 N 218 . dacă conţinutul ei este ireal: Wenn er auch käme. als daß er eine solche Dummheit hätte machen können. IV 219 N 220 în propoziţia consecutivă (vezi N 101) a) se foloseşte indicativul. sau ireală: E s ist so kalt. daß er nicht gekommen sei. indiferent de conţinut. în propoziţia concesivă conjuncţională (vezi N 115). dacă ea exprimă o consecinţă Der Film ist so originell. als daß sie den Marsch fortsetzen könnten. în vorbirea indi­ rectă (vezi M 167) : Sie erzählte. es wäre Winter. N 225 N 22G Pentru propoziţia condiţională (vezi N 106—112). daß alle ihn sehen wollen ! reală: b) se foloseşte conjunctivul (a) dacă consecinţa este posibilă. de regulă. obwohl sie ihn eingeladen habe. . die Ergebnisse eines Schülers seien um so besser. b) conjunctivul se foloseşte în vorbirea indirectă: E r sagte. damit ich ihm das Wörterbuch gäbe. könnten wir die Frage nicht mehr besprechen. realizabilă. obwohl ich ihn eingeladen hatte. b) se foloseşte conjunctivul. Wenn es auch nicht geregnet hätte. consecinţa depinzînd de u n adjec­ tiv sau adverb precedat de zu care dă propoziţiei consecutive un carac­ ter ireal: Die Kinder sind jetzt zu müde. je fleißiger aufmerksamer er sei. b) în vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : Er sagte. der Film sei so originell. indicativul: Er kommt zu mir. daß er zu mir kommen werde. daß ein jeder ihn sehen wolle. în propoziţia cauzală propriu-zisă {vezi N 97) a) se foloseşte. daß man glauben könnte. a) se foloseşte indicativul. m 222 c) g e f 0 i 0 S eşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) E r sagte. so hätten wir den Ausflug doch nicht machen können. de regulă. damit ich ihm das Wörterbuch gebe. N 223 N 224 a) s e în propoziţia finală (vezi N 102) foloseşte. daß er gehen müsse. weil es schon spät sei. indicativul : Ich muß jetzt gehen. N 221 (b) dacă ea este introdusă prin als daß. weil es schon spät ist. dacă conţinutul ei este real: E r k a m nicht. N <Mţ7 c) Conjunctivul se foloseşte.

Koste es. . sei sie auch keine Schönheit gewesen. wer immer auch komme. sei willkommen. das kannst du nicht von ihm verlangen. so war sie doch eine sehr anziehende Erscheinung. c) se foloseşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) N 232 Er sagte. tun. er ist uns willkommen. so (sei sie) doch eine sehr anziehende Erschei­ nung (gewesen). Was immer es sei. decît conjunctivul: N 228 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul: N 229 Er sagte. în propoziţia concesivă camuflată [vezi N 119) a) se foloseşte indicativul dacă conţinutul ei este real: War sie auch keine Schönheit.FRAZA 583 în propoziţia concesivă relativă [vezi N 118) a) se foloseşte astăzi mai frecvent indicativul Wer immer auch kommt. ich will es gern für dich. ich will es versuchen. was es wolle. N 230 sau N 231 b) se foloseşte conjunctivul irealitate: dacă propoziţia exprimă o posibilitate Sei er auch der beste Freund.

0 3 pe locul 1 : Gehen wir heute ins Stadion ? 0 4 -pe locul ultim: Ich schlage vor. Die Wäscherinnen haben mir später alle diese Hemden mitsamt den guten Lehren vertauscht. daß wir heute ins Stadion gehen. Mein Kollege ist bei der Prüfung \ \ durchgefallen.. 0 5 Ordinea celorlalte părţi ie vorbire depinde în mare măsură de valoa­ rea lor comunicativa. Verbul conjugat are o poziţie fixă şi serveşte ca punct de plecare pentru stabilirea ordinei cuvintelor în propoziţie. de regulă.) . vezi O 42. pe locul ultim.. (Pentru locul verbului auxiliar de timp însoţit de două infi­ nitive.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR (Wortund Satzfolge) ORDINEA CUVINTELOR (Die Wortfolge — Die ÎN PROPOZIŢIE Wortstellung) O 1 Verbul este cel mai important element al propoziţiei germane. LOCUL PREDICATULUI (Die Stellung des Prädikats) LOCUL VERBULUI OG 0 7 CONJUGAT Verbul conjugat (finit) poate să stea: — în propoziţia principală pe locul al 2-lea sau 1: — în propoziţia secundară. în ordine ascendentă spre sfîrşitul propoziţiei: Meine Mutter packte selbst meinen Koffer. uneori pe locul al 2-lea sau pe locul 1. de regulă. Mein Vater war tiefbewegt. elementele mai importante trecînd. (H. Verbul conjugat poate să stea 0 2 ^ locul al 2-lea: Wir gehen heute ins Stadion. Mit jedem Hemde h a t sie auch eine gute Lehre hineingepackt. Heine) / durchgekommen.

locul 1 poate fi o c u p a t : a) de orice altă parte de propoziţie: Ich habe den Artikel heute in der Bibliothek abgeschrieben. nu intră în numă­ rarea părţilor propoziţiei şi nu influenţează locul verbului conjugat: Der Unterricht ist zu Ende. auch. 1 2 — Complement la acuzativ: Den Artikel habe ich heute in der Bibliothek abgeschrieben. 2 0 8 Heute war das Wetter schön.. . dar nu trebuie. 1 \ doch er hat nicht Wort gehalten. nicht nur . jedoch. neîndeplinind nici o funcţie sintactică. sondern auch.W. 2 0 10 b) în propoziţia interogativa parţială Wann besuchen Sie uns ? (vezi M 17) : 0 11 c) în propoziţia imperativă — cu predicatul la indicativ prezent sau — cu predicatul la conjunctivul Er komme sofort! 0 12 viitor: Du bleibst hier ! Du wirst heute nicht ins Kino gehen ! prezent : unui verb — cu predicatul format dintr-un verb modal şi infinitivul predicativ: Jetzt sollen Sie sprechen ! d) în propoziţia optativă. sondern. oder pot. 0 1 2 0 9 Conjuncţiile also. doch. prezent: Edel sei der Mensch. . oder. Hilfreich und gut .indessen. denn. / s doch h a t er nicht Wort gehalten. Conjuncţiile aber. 1 2 — Subiect: 0 14 . Verbul conjugat stă pe locul al 2-lea: a) în propoziţia enunţiativă (vezi M I I ) : Das Wetter war heute schön.. dacă verbul conjugat stă la conjunctivul O 13 Goethe) î n propoziţiile în care verbul conjugat stă pe locul al 2-lea. să influenţeze locul verbului conjugat (vezi K 45) : Er h a t mir das Buch versprochen. allein. . (J. entweder . ja.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 585 î n propoziţia principală 1.. und wir gehen nach Hause.. und.

0 15 b) de o construcţie infinitiv ala sau participială: Statt auf mich zu warten. 2. Verbul conjugat stă pe locul 1 : a) în propoziţia interogativă totală {vezi M 16) : Gehen wir heute ins Stadion ? 1 O 18 0 19 Verbul conjugat ocupă primul loc şi în propoziţia interogativă care are valoarea unei propoziţii exclamative: War das schön ! 1 Spricht er interessant! 1 0 20 b) în propoziţia imperativă. besichtigte die Delegation die Stadt. ging er gleich weg. — Elementul nepersonal al predicatului : Abgeschrieben habe ich den Artikel heute in 1 2 der Bibliothek. 2 Observaţie O 17 Prin locul 1 din propoziţie nu se înţelege numai locul ocupat de primul cuvînt. 1 2 0 16 c) de o propoziţie Nachdem die Delegation secundară: in Bukarest 1 eingetroffen i war. eventual împreună cu atributele ei. 1 2 In Bukarest eingetroffen. besichtigte sie die Stadt. — Complement circumstanţial de timp : Heute habe ich den Artikel in der Bibliothek abge1 2 schrieben.586 — Complement circumstanţial SINTAXA de loc : In der Bibliothek habe ich heute den Artikel abge1 2 schrieben. dacă predicatul stă la imperativ (vezi M 21): Komm Kommt Kommen Sie heute zu u n s ! . ci locul pe care îl ocupă o anumită parte de propoziţie (exprimată printr-un cuvînt. saß er am Tisch. un grup de cuvinte sau o propoziţie). 1 2 Den Kopf in die Hände gestützt.

W. wann sie ihn hat kommen sehen. Der Mantel. E r fragte. pe ultimul loe. (J." „Ich komme morgen".. ob die Ware wird verzollt werden müssen. ist er immer pünktlich. „morgen oder übermorgen. O 25 2. Das. O 26 . Observaţie 1. E r fragte mich. 2. was er erzählt hat. ist äußerst interessant. der sich inmitten dieser gepflegten Herren und Damen . ist morgen fertig. Goethe) O 23 î n cazul acesta. în stilul poetic. sagte er. astfel de predicate se formează : dintr-un verb auxiliar de mod din verbul lassen < a com us dintr-un verb care exprimă o percepţie * n vtlm? P u senzorială +tnfrmhvul unm alt verb Ich wußte. verbul auxiliar stă înaintea infinitivelor ... Uneori. Propoziţia principală precedată de o propoziţie secundară începe.. dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect [vezi M 32) : Wäre er doch hier ! Hätte er das Buch mitgebracht! 0 21 d) în propoziţia incidenţă sau postpusă. ein wenig ungelenk benahm. cu verbul conjugat. verbul conjugat stă chiar în propoziţia enunţiativă pe locul 1 : Sah ein K n a b ein Röslein stehn . den ich mir habe machen lassen. (L. de asemenea. Feuchtwanger) I^ocul verbului conjugat din propoziţia secundară depinde de faptul dacă ea este introdusă sau camuflată.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 587 c) în propoziţia optativă neintrodusă prin conjuncţia wenn. indiferent de forma propoziţiei secundare şi de pozi­ ţia ei în frază (vezi însă N 21) : Obwohl er weit wohnt. î n cazul acesta îl considerăm însă plasat pe locul al 2-lea al frazei. declaraţie {vezi N 158) : dacă ea conţine un cuvînt de 0 22 ..Ich komme". propoziţia secundară fiind privită ca ocupînd locul 1 al frazei (vezi O 170). înaintea altor demente sintactice : a) Dacă propoziţia cuprinde un verb auxiliar de timp şi două infinitive. I c h weiß nicht. sagte er. î n propoziţia secundară introdusă verbul conjugat stă 1. daß Sie ihn haben begleiten wollen. particula separ abilă rămîne legată de verb : O 24 Auffiel ein Mann. wo ich die Schule besucht habe.

predicative. er habe das Euch noch nicht gekauft. wir müssen uns rasch entscheiden. o locuţiune verbală la infinitiv şi un al doilea infinitiv. er sei krank. daß alle pünktlich gewesen seien außer ihm. în propoziţia concesivă camuflată care exprimă o posibilitate (vezi N 119) : Koste es. 0 33 c) în propoziţia comparativă ireală camuflată (vezi N 87) . pe locul al 2-lea: a) în propoziţiile subiective. Unsere Befürchtung. propoziţia comparativă ireală are un element introductiv: als. Ich bin müde. er sei krank gewesen. erwies sich leider als richtig. so würde ich Sie sehr gern besuchen. O 29 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) verbul conjugat stă 1. 0 34 Observaţie Spre deosebire de celelalte propoziţii secundare camuflate. N 4 7 . daß er nur durch einen Prozeß seine Ansprüche wird geltend können. machen O 28 c) Dacă paranteza sintactică este incompletă (vezi O 53). O 31 2. was es wolle. daß er älter ist als seine Schwester. N 61) : E s wurde erzählt. daß Sie zu dieser Frage haben Stellung nehmen wollen. E r beeilt sich. als h ä t t e ich den ganzen Tag gearbeitet. 0 32 b) uneori. Die Sache ist die. . Wäre ich in die Stadt gegangen. Ich hörte. verbul con­ jugat stă înaintea elementelor sintactice scoase din paranteză : Ich weiß. completive şi atributive din care s-a omis conjuncţia daß (vezi N 4 3 . so rufe ich Sie sofort an. er sei mit der Übersetzung des Romans schon fertig. sie wüßten von nichts. wir werden es schaffen. verbul auxiliar de timp stă înain­ tea locuţiunii verbale: Ich weiß. als wäre es schon spät. 0 30 b) în vorbirea indirectă camuflată (vezi N 161) : E r sagte. Der Lehrer sagte. Ich antwortete. so hätte ich mir ein Wörterbuch gekauft.588 SINTAXA O 27 b) Dacă predicatul constă dintr-un verb auxiliar de timp. Hätte ich mehr Zeit. N 5 0 . pe locul 1 a) în propoziţia condiţională camuflată (vezi N 104) Kommt er zu mir.

Sie ist sehr aufmerksam gewesen. wann das sein wird. cu un predicat format din două verbe {vezi M 84) : a) cu verbul conjugat la un timp simplu — infinitivul {cu sau fără zu) stă pe ultimul I o c : Ich will heute in die Stadt genes. iar participiul II are prioritatea faţă de numele pre­ dicativ : Er wird schon zurückgekommen sein.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 589 LOCUL ELEMENTELOR NEPERSONALE ALE PREDICATULUI ŞI AL NUMELUI PREDICATIV î n propoziţia principală 1. Sie ließ ihn eine Stunde warten. 0 36 h) Dacă cele două elemente nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc la sfîrşitul propoziţiei. pentru a exprima o opoziţie etc.. ist er. infinitivul are prioritatea faţă de participiul II şi numele predicativ. Gekauft habe ich das Buch. Ich habe heute viel zu tun. 0 35 Uneori. W a r u m sind Sie gestern zu Hause gebliehen ? Sie ist wirklich außerordentlich tüchtig. Sie hat ihn eine Stunde warten lassen. Q 37 2. elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ se plasează înaintea verbului conjugat: Besuchen werde ich ihn bestimmt. cu u n predicat format cu ajutorul unui singur verb a) Atît cele două elemente nepersonale (infinitivul şi participiul II) cit şi numele predicativ au tendinţa să ocupe ultimul l o c : Wir werden heute ins Kino gehen. Das Buch dürfte sehr interessant sein. pentru a scoate un fapt în mod deosebit în evidenţă. Wir hörten sie spreehen. das läßt sich nicht leugnen. 0 39 . ich weiß aber noch nicht. Wir haben sie sprechen hören. Ich habe heute viel zu tun eehabt. 0 38 b) cu verbul conjugat la un timp compus : — infinitivul (totdeauna fără zu) sau participiul perfect al primului verb ocupă ultimul loc — infinitivul {cu sau fără zu) al celui de al doilea verb stă pe locul pen­ ultim : Ich habe heute in die Stadt gehen wollen. aber auch unbesonnen. nicht geliehen.

fiind eventual precedat de u n participiu perfect. — infinitivul verbului al doilea stă pe locul penultim. wir würden heute i n s K i n o sie sei wirklich außerordentlich tüchtig. daß er bald kommen wird. daß sie krank sein müsse. aceste forme infinite sînt precedate de verbul finit : Ich weiß. .590 SINTAXA O 40 î n propoziţia secundară introdusă a) elementele nepersonale şi numele predicativ conjugat (plasat pe ultimul loc. (vezi O 35. ob et schon gesund ist. ele se plasează înaintea verbului conjugat. denumită şi cadru sintactic. distingem paranteza verbală şi paranteza propoziţiei secundare. O 39) : — infinitivul stă înaintea verbului conjugat. daß die Ware O 43 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) ordinea cuvintelor este aceeaşi ca în propoziţia principală E r sagte. în aceeaşi ordine ca în pro­ poziţia principală (vezi O 3 8 . daß sie noch. Ich weiß nicht. daß sie krank gewesen sein müsse. — participiul II înaintea infinitivului. — numele predicativ înaintea participiului I I : Ich weiß. O 37) PARANTEZA SINTACTICĂ (Die Satzklammer — Der Satzrahmen) î n cadrul parantezei sintactice. 0 42 c) dacă predicatul este format dintr-un verb auxiliar de timp şi două infinitive (vezi O 27). E r sagte. — infinitivul primului verb stă pe ultimul loc. nicht gekommen ist. daß er hat kommen wird wollen. er dürfte schon gesund geworden sein. daß dieser Roman ins Deutsche übersetzt werden soll. wir hätten sie sprechen hören. stau înaintea verbului 0 41 b) dacă cele două d e m e n t e nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc. verzollt werden müssen. E r sagte. Wir wissen. vezi N 21) : Wir glauben.

cu excepţia ace­ leia care precedă paranteza verbală (dacă verbul conjugat stă pe locul al 2-lea).participiul I I : E r hat den Aufsatz geschrieben. 2 Muß er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul copulativ + numele predicativ: Dieser Schüler ist immer fleißig.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 591 PARANTEZA (Die verbale Klammer VERBALĂ Rahmen) — Der prädikative î n propoziţia principală verbul conjugat (aflat pe locul al 2-lea sau 1) şi elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ (aflat la sfâr­ şitul propoziţiei) formează paranteza verbală (cadrul predicativ) în care se încadrează toate celelalte părţi de propoziţie. 2 Wird er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul auxiliar de mod + infinitiv: E r muß den Aufsatz schreiben. 0 44 î p a r a n t e z a verbală Werden Sie auch in diesem J a h r ans Meer fahren ? T Î p a r a n t e z ă verbală î Această includere a părţilor propoziţiei în paranteză verbală (Umklam­ merung) este una din principalele caracteristici ale limbii germane. Er ist dieses J a h r m i t seiner Familie ins Gebirge gefahren. 2 Ist dieser Schüler immer fleißig ? 1 verbul predicativ + particula separabilă : E r schreibt sich die Adresse auf.infinitiv : E r wird den Aufsatz schreiben. 2 Hat er den Aufsatz geschrieben ? 1 verbul auxiliar de timp -f. Paranteza verbală poate fi formată din: verbul auxiliar de timp -j. 2 Schreibt er sich die Adresse auf? 1 .

Î *' 0 46 b) incompletă: după al doilea element al parantezei verbale urmează cel puţin o parte de propoziţie: Heute ist er früher nach Hause gekommen als gestern. . cu excepţia celei care precedă paranteza verbală. Î Î mai 0 47 Paranteza verbală devine incompletă mai ales prin scoaterea din paran­ teză şi plasarea în urma ei (Ausklammerung) a următoarelor elemente sin­ tactice : a) un termen de comparaţie (de egalitate sau inegalitate) precedat de wie sau als: Bald wird auch sie so gut Deutsch sprechen wie ich. Î T Sie will fleißiger sein als ihr Bruder. I Î 0 48 b) o parte de propoziţie precedată de außer: Gestern hat niemand gefehlt außer t Î Ihnen. Î Î Zu arbeiten wird nützlicher sein als zu faulenzen. 2 Nimmt er bestimmt zu dieser Frage Stellung ? 1 verbul predicativ -f infinitiv simplu : Er sah die Straßenbahn kommen. r î Wir werden weniger zu t u n haben als sonst.592 SINTAXA verbul conjugat şi al doilea element al unei locuţiuni verbale: E r nimmt bestimmt zu dieser Frage Stellung. 2 Sah er die Straßenbahn kommen ? 1 verbul predicativ + infinitiv prepoziţional: Er braucht heute nicht zu kommen. sînt cuprinse în p a r a n t e z ă : Wir sind gestern nachmittag eine Stunde mit den Kindern im Park î spaziereiifjefianjjen. 2 Braucht er heute nicht zu kommen ? 1 0 45 Paranteza verbală poate fi: a) completă: toate părţile propoziţiei.

sondern auch als sehr Î Wir haben weder Zeit gehabt. je — desto etc. Î Î d) o construcţie formată fie dintr-un complement prepoziţional. nicht (nur) — sondern (auch). bald — bald. sau o construcţie formată din două ori mai mult complemente prepoziţionale coordonate (adesea o enumerare). wurde. entweder — oder. Der Direktor hat den Arbeitern. den Fleiß und Î Arbeits- t Î willen seiner Schüler. (L. weder — noch. Sie hat sich nicht nur als klug ermiesen. Doch wenn ihn melancholische Erinnerungen kamen. zwar — doch. aber (doch) nicht zu spät. ins Kino zu gehen. teils — teils. între cuvîntul introductiv (conjuncţie. Feuchtwanger) Der Bürger Dalamelle. zwar — aber. 0 49 I ţ Î fleißig. winzingen Freuden und Leiden des Alltags von la Bourbe. dacă prin menţinerea parantezei complete înţelegerea comunicării ar fi îngreunată: Bei ihrer Ankunft aud dem Flugharen Băneasa wurde die Delegation begrüßt von den O 50 Î Î Î Î Genossen Die Jungen und Mädchen waren begeistert von den frohen Ferientagen im Zeltlager an der Küste des Schwarzen Meeres. cuvînt interogativ). scoaterea din paranteza verbală este jus­ tificată. (L. şi predicatul propoziţiei se formează un fel de paranteză în care se inter­ calează toate celelalte elemente sintactice.: "Et soll ebenso tüchtig sein wie bescheiden. wurden sie schnell aufgesogen von t Î den albernen. u r m a t de obicei de subiect. abgerufen inmitten eines jener Reimspiele. T Feuchtwanger) PARANTEZA PROPOZIŢIEI •^(Die Nebensatzklammerj SECUNDARE 0 51 î n propoziţia secundară introdusă. Der Klassenlehrer war erfreut über die ausgezeichnete Disziplin. pronume sau adverb relativ. î in denen er sich so meisterhaft betätigte. Această paranteză sintactică a propoziţiei secundare denumită uneori paranteză conjuncţional-predicativă 33 — Gramatica practică a limbii germane . Technikern und Ingenieuren des Betriebs gedankt für l ihre vorbildlichen Leistungen bei der Erfüllung und Überfüllung des Planes. Î Î E s ist zwar spät geworden. der Advokat.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 593 c) partea de propoziţie precedată de cel de-al doilea element al conjuncfiilor corelative ebenso — wie. noch Lust. (fie dintr-un complement de agent) şi una sau mai multe determinări ale acestora.

er habe sie gestern besticht." Er h a t gezeigt. damit er aufwuchs w i e d a s V o l k . daß er älter isl a l s s e i n e Schwester. secundare.. seinem Bruder gegeben. Alle sagen. daß niemand gefehlt hat a u ß e r m i r . Î Î paranteza prop. sie sei sehr tüchtig. Mann) Ich weiß. ist Chemiker. daß sie nicht nur sehr klug ist. hat sich gefreut jifeef J l r f _(Jese?T6nlc. Greşit : Corect: Greşit: Corect: Ich Ich Sie Sie habe gesprochen rüit seiaefiî yatef. h a t sich über ihr Geschenk gefreut. O 55 î n limba germană contemporană. den Sie bei mir trafen. Trebuie evitată însă scoaterea din paranteză a construcţiilor prepoziţionale scurte sau fără importanţă prin conţinutul lor. wie Greşit : Ich habe das Buch Corect : Ich habe das Buch verbală man löst dieses' P_ioWcîff. I^a fel ca aceasta ea poate fi a) completă Der Genosse. wie Corect. Î Î 0 53 b) incompletă P e n t r u paranteza incompletă a propoziţiei secundare sînt valabile aceleaşi reguli ca pentru paranteza verbală incompletă a propoziţiei prin­ cipale [vezi O 46) : Seine Mutter h a t t e H e n r i einem Verwandten u n d einem Erzieher anvertraut. wann sie wieder ihre Familie in Bukarest besuchen werden. sie müsse schon g e s u n d geworden sein etc. ordinea cuvintelor— deci şi a elementelor nepersonale şi a numelui predicativ — este aceeaşi ca în propoziţia principală : Er sagte. . man dieses Problem löst. Ich glaube. Nu se scoate din paranteza O 56 a) complementul cazual : Greşit: E r h a t gezeigt.594 SINTAXA O 52 corespunde parantezei verbale din propoziţia principală. er werde uns bald besuchen. (H. nicht seiner Schwester. circa 8 0 % din elementele sintac­ tice scoase din paranteza verbală sînt construcţii prepoziţionale. ob mein Freund seinen Urlaub in Predeal vi Ich kann Ihnen nicht sagen. s o n d e r n a u c h s e h r fleißig. Ich weiß nicht. habe mit seinem Vater gesprochen. 0 54 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă). gegeben seinem" ßxaAef. nicht seiner Schwester.

secun- 0 57 LOCUL SUBIECTULUI (Die Stellung des Subjekts) î n propoziţia principală. das muß m a n schon sagen. 2 1 Heine) Ordinea: subiect — verb conjugat se numeşte ordine directă (gerade Wortfolge — Grundstellung). înaintea verbului conjugat: Bie Luft ist kühl und es dunkelt 1 2 1 2 . subiectul (sau grupul atît înaintea verbului conjugat cît şi în urma lui. Ordinea: verb conjugat (eventual precedat de o altă parte de propoliţie decît subiectul) — subiect se numeşte ordine inversă (ungerade Wort'olge — Umstellung). subiectului) poate sta 0 58 2. Sie morgen zu sehen. daß sie gekommen sind. .. nicht aufgestanden. Sie morgen zu sehen. S —V = ordine directă (X—)V — S = ordine inversă Ordinea inversă a p a r e : a) daca primul loc din propoziţie (vezi O 17) este ocupat de o altă parte de propoziţie decît subiectul (complement.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 595 b) Adverbul pronominal cu funcţia de corelativ al unei propoziţii dare sau al unei construcţii infinitivale : Greşit: Ich habe Corect : Ich habe Greşit: Ich habe Corect : Ich habe ihnen gedankt dafür. . darauf gehofft. ihnen dafür gedankt. A u f g e s p r u n g e n ist er.. 1. după verbul conjugat: Und ruhig fließt der Bhem . element predicativ suplimentar. H e u t e war das Wetter schön. nume predicativ. daß sie gekommen sind. (H. 1 0 59 0 60 O 61 S = subiect V = verb conjugat X = altă parte de propoziţie decît subiectul . element nepersonal al predicatului) : I h m helfe ich gern. H ü b s c h ist sie. gehofft daiarfff. complement circumstan­ ţial.

noch. subiectul stă în propoziţia principală pre­ cedată de o propoziţie secundară condiţională sau concesivă înaintea şi nu în urma verbului conjugat: H ä t t e t ihr in diesem Augenblick I. Uneori. Mann) Wie unvermutet und heiß und bestürzend ihr Glück war.. solang er strebt. . ocupînd un loc în propoziţie (vezi K 34). sich einzu­ gestehen. în stilul beletristic. darum müssen wir uns beeilen. 0 63 Observaţii 1. doch. indessen. (Th.596 SINTAXA 'O 62 O parte de propoziţie poate fi exprimată şi printr-un grup de cuvinte (vezi O 15) sau printr-o propoziţie secundară (vezi O 16) : Statt Da z u s p r e c h e n schwieg er. ist sie kräftig und gesund.obgott Piepsams Gesicht gesehen. 0 65 3. După conjuncţiile also. subiectul poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat (vezi K 45). b) dacă primul loc al propoziţiei este ocupat de es cu funcţia de dublare a subiectului (vezi M 73) : E s irrt der Mensch. determină inversiunea: E s ist spät. . Goethe) 0 66 0 67 O 68 c) în propoziţiile interogative totale (vezi M 16) : Wollen Sie uns morgen besuchen? d) în propoziţiile interogative parţiale (vezi M 17). (J. W. (A. . Conjuncţiile adverbiale. Seghers) 0 64 2. jedoch. în care cuvîntul introductiv nu este un pronume la nominativ (cu funcţia de subiect) : W a n n können Sie kommen? W e n haben Sie angerufen ? W a s haben Sie gesehen ? Insă : Wer fehlt heute ? Was steht d o r t ? 0 69 e) în propoziţiile imperative cu predicatul la imperativul de politeţe : Nehmen Sie bitte Platz ! . sie wagte nicht.oder. entweder. weder . ihr wäret tief erschroc­ ken gewesen. 1 unsere Jugend viel Sport 1 t r e i b t .

subiectul este uneori plasat la sfîrşitul propoziţiei. subiectul stă. ich will es versuchen. nemijlocit după verbu conjugat. durch keinen Terror zu beugen. j) în propoziţiile comparative ireale camuflate E r ging so langsam. so verständigen Sie mich bitte. indirectă 0 78 . weil er meiner Schwester ein Buch geben wollte. O 77 î n propoziţia secundară conjuncţională şi interogativă subiectul stă imediat după elementul introductiv a) dacă este exprimat printr-un pronume personal: Er k a m zu mir. între el şi verbul conjugat intercalîndu-se alte părţi de propoziţie: Dort standen.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 597 f) în propoziţiile optative neintroduse. von der Kommunistischen Partei geschult. E r fragte mich. Totuşi. i) uneori în propoziţiile concesive camuflate Sei es auch noch so schwierig. Pentru a accentua subiectul şi a mări expresivitatea stilului.87) : O 72 0 73 O 74 O 75 O 76 Ruft er Sie morgen an. Subiectul stă pe locul al 4-lea sau al 5-lea în propoziţia cu verbul conjugat pe locul al 2-lea. — dacă în propoziţie există unul sau două complemente cazuale exprimate prin pronume. woran sie jetzt arbeite. 1 2 3 4 5 zurück. locul al 5-lea sau chiar locul ultim din propoziţie. î n cazul inversiunii. O 71 h) în propoziţiile condiţionale camuflate (vezi N 104) : (vezi N 119) : (vezi N . N 33) : „Ich komme". subiectul poate ocupa uneori şi locul al 4-lea. wo sie ihren Urlaub verbracht habe. „mit meinem F r e u n d . sagte er. zu jedem Opfer bereit. de regulă. " „Wir werden pünktlich sein". dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect {vezi M 35—36) :' Käme er doch! Hätten sie doch die Bücher gebracht! O 70 g) în propoziţiile incidente si postpuse care conţin un cuvînt de dedaraţie (vezi N 32. als wäre er schon müde. die Arbeiter und ihre Vertrauensleute. — subiectul fiind exprimat printr-un s u b s t a n t i v : Gestern gab m i r mein Freund das Wörterbuch 1 2 3 4 Gestern gab e s m i r mein Freund zurück. weil er mir ein Buch geben wollte. antwortete er.

pentru a evita confuzii. ob ihm der Professor das Buch geliehen hat. 0 80 Subiectul nu stă imediat după elementul introductiv dacă el este exprimat printr-un substantiv şi în propoziţie există un complement cazual exprimat printr-un pronume personal {vezi O 97) : Ist es wahr. respectiv e s . der seit einigen Tagen krank ist. în funcţie de rolul sin­ tactic al pronumelui relativ.598 SINTAXA O 79 b) dacă este exprimat printr-tm substantiv nici un pronume personal: şi în propoziţie nu există I s t es wahr. daß der Professor diese Studenten gelobt h a t ? Ich weiß nicht. 1 Wer anderen eine Grube gräbt. de genul feminin sau neutru. a) Subiectul stă pe locul 1 dacă pronumele relativ este la nominativ şi are funcţia de subiect: Ich will einen Freund besuchen. . compl. iar complementul (sie res­ pectiv es) in urma subiectului: Sie kehrte sich um. subiectul este plasat imediat după elementul introductiv. daß sie der Professor gelobt hat ? Ich weiß nicht. was gesagt wird. fällt selbst hinein. însă: Sie kehrte sich um. woran mein Bruder jetzt arbeite. 2 sau 3. în acest caz. muß grüdlich überlegt sein. şi un complement la acuzativ exprimat prin pronumele personal sie. E r fragte mich. weil die Mutter sie etwas gefragt hatte. 1 - <0 84 b) Tot pe locul 1. dar în urma pronumelui relativ stă subiectul dacă pronumele relativ este atributul genitival al subiectului: Ich gehe zu einem Kollegen. weil sie die Mutter subiect etwas gefragt h a t t e . E r fragte mich. ob der Professor dem Studenten das Buch geliehen hat. wo die Vorlesung stattfinden werde. 0 81 O excepţie de la regula de mai sus apare cînd propoziţia conţine un subiect exprimat printr-un substantiv la singular. 1 Alles. O 82 O 83 î n propoziţia relativă. pe locurile 1. î n limba uzuală există o puternică tendinţă de menţine comple­ mentul exprimat printr-un pronume în locul atribuit complementului prin­ tr-un substantiv. subiect compl. dessen Bruder mein Freund ist. wobei mir mein Kollege geholfen habe. subiectul poate să stea. ori la plural.

1 2 d) ci locul — odată — î n situaţiile arătate la punctul c). 1 2 W a s du nicht willst. d e m ieh zu seinem Geburtstag gratulieren möchte. 1 2 Dort kommt der Genosse. d e n ich zu seinem Geburtstag beglückwünschen möchte. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. Dacă în propoziţia relativă cu pronumele reflexiv sich subiectul este exprimat printr-un pronume personal. 1 2 3 Observaţie 1. m u ß t du gleich helfen. 1 2 Kindern ich ein Geschenk geben will.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 599 Atributul neputînd determina un verb. d e r sich viele Jugendliche mit Begeisterung widme». el îşi păstrează locul şi sich se plasează în urma subiectului: 0 SS . poate ocupa un loc doar în cadrul sferei subiectului. circumstanţialului etc. c) Subiectul stă pe locul al 2-lea (a) dacă pronumele relativ are funcţia de atribut genitival al unui sub­ stantiv la dativ sau acuzativ: Ich gehe zu einem Kollegen.® 87 poziţional: Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. das füg auch keinem anderen zu. w o r ü b e r ich mich sehr freute. I 2 @ 85 ® 86 (b) dacă pronumele relativ are funcţia de complement cazual sau fire. d e s s e n ich mich kaum noch entsinne. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. d e s s e n sich mein Bruder kaum noch erinnert. dessen I 1 Ich gehe zu einem Kollegen. subiectul nu ocupă locul al 2-lea al 3-lea. a u f d e n i«h warte. dacă în propoziţia relativă există pronumele reflexiv sich şi dacă tot­ subiectul este exprimat printr-un substantiv : • 88 Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. 1 2 3 Die Leichtathletik ist eine Sportart. 1 2 E r sagte etwas. complementului. daß man dir tu. dessen I 1 Bruder ich kennenlernen möchte. 1 2 W e m du helfen willst. determi­ nat de el. d i e sich alle Schüler merken müssen. 1 2 3 Das ist eine Regel.

E r ruft seinen Freund aus der Stadt an. Erwarten Sie jetzt einen Gast ? I n diesem J a h r besuchten wir oft Museen. Wir besuchen oft Museen. er sich kaum 2 O 90 H 2 2. ich mich kaum noch. d i e du dir merken mußt. (b) dacă verbul conjugat stă pe locul 1 şi complementul circumstan-i ţial are o valoare comunicativă mai mare decît cel cazual: Helfen Sie dem Jungen gern ? Ruft er seinen Freund aus der S t a d t a n ? O 94 b) în urma complementului circumstanţial. Oft besuchen wir Museen. dacă un eventual complement circum* stanţial are o valoare comunicativă mai mare decît complementul cazual. valoare: comunicativă mai mare decît cel circumstanţial:. dacă verbul conjugat sau o altă parte de propoziţie ocupă locul 1 şi complementul cazual are Q. entsinne. 2 LOCUL COMPLEMENTELOR (Die Stellung der Objekte) O 91 Un singur complement cazual se plasează în propoziţia principala 1. (a) dacă complementul circumstanţial stă pe locul 1 : Gern helfe ich dem Jungen. . dacă complementul cazual are o valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich erwarte jetzt einen Gast. Tot în urma subiectului se plasează pronumele reflexiv pentru persoana I şi a Ii-a dacă subiectul este exprimat printr-un pronume personal : Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. Ich helf dem Jungen gern. cu ordine inversă (vezi O 60) a) în urma subiectului. O 93 2.toö SINTAXA Mein Bruder erhielt diesen Brief von einem Schulkollegen. cu ordine directă (vezi O 59) a) în urma verbului conjugat. d e s s e n 1 Das ist eine Regel. d i e er sich merken muß. 0 92 b) în urma complementului circumstanţial. d e s s e n 1 noch entsinnt. Das ist eine Regel.

î n propoziţia relativă (vezi O 82) complementul stă a) în urma subiectului dacă subiectul este exprimat prin pronumele relativ sau dacă subiectul este determinat prin pronumele relativ la genitiv: Ich gehe zu einem Freund. îwurma complementului la dativ: Ich gebe dem Jungen (ihm) das Heft. Ich weiß. . dacă complementul este exprimat prin pronumele relativ : Ich gehe zu einem Freund. O 100 Dacă într-o propoziţie sînt două complemente. de regulă. daß er Ihn jetzt erwartet. dacă complementul cazual O 98 este exprimat printr-un substantiv şi are valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich weiß. daß er dem Jungen gern hilft. (a) dacă complementul cazual este exprimat printr-un substantiv şi 0 95 are valoare comunicativă mai mică decît un eventual complement circum­ stanţial : Ich weiß. dacă complementul cazual este exprimat printr-un pronume personal. (b) dacă atît complementul cazual cît şi subiectul sînt exprimate prin pronume personale: Ich weiß. iar subiectul printr-un substantiv (vezi O 80) : Ich weiß. Ich gehe zu einem Freund. daß ihn der Freund oft besucht. daß er jetzt einen Gast erwartet. E r freut sich. daß wir sie oft besuchen. den ich schon lange nicht gesehen h a t t e . daß er seinen Freund aus der Stadt anruft. O 101 Complementul la dativ poate fi scos în evidenţă prin plasarea lui în urma complementului la acuzativ : Ich gebe das Heft dem Jungen (nicht dem Mädchen). atunci: a) complementul la acuzativ exprimat printr-un substantiv stă. dessen Bruder mir ein Bild zeigen will. 0 97 Această regulă nu se aplică în situaţia arătată la O 81.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 601 î n propoziţia seeundară un singur complement cazual se plasează a) în urma subiectului. dem ich mein Wörterbuch zeigen will. daß ihm mein Bruder gestern ein Buch gegeben hat. daß mein Freund (er) oft das Museum besucht. Ich sprach mit einem Freund. 0 96 b) între elementul introductiv şi subiect. c) în urma complementului circumstanţial. der mir sein Wörterbuch leihen wird. O 99 b) înaintea subiectului.

(b) în urma complementului circumstanţial. înaintea verbului conjugat: Er wartete eine halbe Stunde an der Straßenbahnhaltestelle auf seinen Freund. daß er gar nicht gern auf jemand wartet. înaintea elementelor nepersonale ale predicatului (vezi O 35) sau. es dem Jungen. genitiv are o valoare comunicativă mai m a r e : E r erinnerte sich später oft der guten Ratschläge seiner Eltern.602 SINTAXA O 102 b) complementul la acuzativ exprimat printr-un pronume este aşezat înaintea complementului la dativ. Er sagte etwas. worüber ich mich sehr freute. LOCUL COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANŢIALE (Die Stellung der Adverbiale) O 107 Topica complementelor circumstanţiale nu este fixă. wie es ihm die Ärzte O 108 De regulă. E r fährt nächste Woche an die See. indiferent prin ce parte de vorbire este exprimat acesta: Geben Sie dem Jungen das Heft ? J a . wird. E r wollte nicht länger als eine halbe Stunde auf den Freund warten. la sflrşitul propoziţiei. O 103 O 104 c) Complementul la genitiv stă (a) în urma complementului la acuzativ: dacă complementul la Er erinnerte sich der guten Batschläge seiner Bitern. ordinea lor este u r m ă t o a r e a : . dacă pronumele relativ sau adver­ bul pronominal relativ are funcţia de complement prepoziţional: Dort kommt der Genosse. locul lor în pro­ poziţie depinzînd în mare măsură de valoarea lor comunicativă (vezi O 5) : Nächste Woche fährt er an die See. Ich weiß. ich gebe es ihm. auf den ich seit zehn Minuten warte. dacă într-o propoziţie sînt mai multe complemente circum­ stanţiale. daß er nicht länger als eine halbe Stunde auf seinen Freund warten Ich weiß. nicht ins Gebirge. O 105 d) Complementul prepoziţional se plasează (a) în urma complementelor cazuale. în propoziţia se­ cundară. O 106 (b) la începutul propoziţiei relative. An die See fährt er nächste Woche und geraten haben.

Begegnet es einem anderen Fahrzeug.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR — Circumstanţialul de timp — circumstanţialul de cauză — circum­ stanţialul de mod — circumstanţialul de loc: Der Schwimmwettbewerb wird heute wegen des schlechten Wetters wahrscheinlich Schwimmhalle stattfinden. hell. înaintea substantivului: Die Fabel von dem fliegenden Holländer ist euch gewiß bekannt. schneidend. o J09 LOCUL ATRIRUTULUI (Die Stellung des Attributs) 1. in der LOCUL ELEMENTULUI PREDICATIV SUPLIMENTAR (Die Stellung des prädikativen Zusatzes) liceul elementului predicativ suplimentar nu este fix. Atributul adjeetival este aşezat. Becher)! O 111 © 112 (b) Tseparat prin virgulăjdefcuvîntul determinat: Nun waren sie nur noch fünfunddreißig mal drei Mann. Bali) . hart gegen die Decke steigend. Aufgeregt s t a n d er vor dem Freund. (H. All meiner Liebe Maß. (H. Atributul adjeetival exprimat printr-un adjectiv sau participiu poate fi uneori postpus şi nedeclinat: a) în stilul beletristic (a) neseparat prin virgulă de cuvîntul determinat: „Du Diebe unermessen. und aus diesem Mullpacken kam eine Stimme. mit wunden Füßen. (H. Heine) O 110 2. die Stimme des Obersten. de obicei. hilflos und frech zugleich. so kommen einige von der unheimlichen Mannschaft in einem Boote herangefahren und bitten. ein müder Zug." (J. das nie in den Hafen gelangen kann und jetzt schon seit undenklicher Zeit auf dem Meere umherfährt. schwitzenden Gesichtern. Mar. ein Paket Briefe gefälligst mitzunehmen.. staubbedeckt. El poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat: E r stand aufgeregt vor dem Freund. Ball) @ 113 .R. Bs ist die Geschichte von dem verwünschten Schiffe..

Uneori. . 0 115 3. în reclame. dar şi înaintea lui. Zweig) verträglichere^ O 116 4. Ordinea atributelor adjectivale exprimate prin diferite părţi de vor­ bire este u r m ă t o a r e a : a) (articol —) n u ni e r a i — a d j e c t i v : Die zwei besten Studenten fehlen heute. Heine). O 117 5. Aceasta înseamnă că între articol. von dem Autobuzul-Werk hergestellten Trolleybusse sind von ausge­ zeichneter Qualität. O 118 Folosit împreună cu u n pronume acestuia: deci : alle meine Freunde dar : sie alle personal. alle se pune în urma O 119 O 120 Atributul substantival apare mai ales după determinatul' său. aber in der deutschen Konversation gebrauchen •wir nur den zehnten Teil dieses Reichtums. în mica publicitate : Zimmer. atributul adjectival declinat este des­ părţit de cuvîntul determinat prin diferite alte părţi de vorbire: Genug Schmiedgesellen kamen durch München und blieben da hängen. şi substantivul respectiv se intercalează toate aceste a t r i b u t e : Wir saßen in dem (seinem) sehr bescheidenen. hell . a) Iyocul obişnuit al atributului genitival este după determinatul său: Die deutsche Sprache an sich ist reich. respectiv pronume. dislocate de substantiv. b) p r o n u m e — n u m e r a l — a d j e c t i v : Meine ( D i e s e ) zwei besten Studenten stammen aus Predeal. Bier.604 SINTAXA O 114 b) în limbajul comercial. în stilul beletristic. faktisch sind wir also spracharm (H. zu vermieten. frisch gemalten Zimmer. d) p r o n u m e jectiv: Alle nehotărît — pronume p o s e s i v — ad­ meine lieben Freunde besuchten mich. eine Flasche 3. c) p r o n u m e d e m o n s t r a t i v adjectiv: Diese —pronume posesiv — meine letzte Arbeitet bereitete mir Schwierigkeiten. fleißigere. (A. Dacă substantivul este precedat de mai multe atribute adjectivale.. Diese bequemen. schön möbliert.50 Dei. nüchternere.. se formează o paranteză nominală (un cadru nominal).

O 131 b) înaintea celui de-al doilea element al predicatului verbale (în propoziţia principală şi în cea secundară) : E r ist heute nicht gekommen. indiferent dacă propoziţia este principală sau secundară. negaţia nicht care neagă predicatul stă cît mai aproape de sfîrşitul propoziţiei sau chiar pe ultimul loc. W. Das eben (sau: Eben das) wollte ich tun. Observaţie Adverbele gerade şi eben pot sta atît înaintea natului : Ihm gerade (sau: Gerade ihm) hätten Sie helfen sollen. negînd astfel t o a t ă propoziţia (vezi O 130). Sie ist nicht Lehrerin geworden. O 121 (b) în stilul beletristic: „Das also war des Pudels Kern. sau la un cuvînt din propoziţie (vezi O 143). de obicei de persoană (vezi C 146) Goethes Faust ist das tiefste und eindruckvollste Werk der deutschen Literatur. Sie h a t t e das Buch nicht. sau al locuţiunii O 132 . de asemenea. Atributul adverbial este. ©127 cît şi în urma determi­ LOCUL NEGAŢIEI NICHT @ 128 0 129 % 130 Negaţia nicht se poate referi: la predicatul propoziţiei. plasat după determinatul Das Gebäude dort ist das Postamt. î n general." (J.ORDINEA CUVJNTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 605 b) atributul genitival poate sta însă şi înaintea determinatului său: (a) cînd este exprimat printr-un nume propriu. Astfel nicht s t ă : a) pe ultimul loc al propoziţiei principale cu u n predicat simplu: Br kommt heute nicht. O 122 poate sta numai după determinat: von gestern? Atributul prepoziţional O 123 lui (vezi M O 124 O 125 său: O 126 Haben Sie noch die Zeitung Apozitia poate sta atît după determinat cît şi înaintea 171-172)' Atributul verbal stă numai după determinatul său: Seine Art zu erklären gefiel mir. Goethe).

) E r erfuhr etwas. Sie ist nieht spät gekommen. zeitig etc. E r freut sich nicht darüber. E r fährt nicht täglich in die Stadt. weil er nieht mit einer solchen Mitteilung gerechnet hatte.: Er k a m nicht sofort. (Corect. (Insă : Sie war enttäuscht. daß er nicht Wort gehalten h a t . E r freut sich darüber nieht. Iyocul negaţiei nicht este însă determinat şi de anumite părţi de pro­ poziţie. spät. Ich weiß. 0 139 d) complementul circumstanţial de timp — care exprimă o durată sau o periodicitate: E r ist nieht bis zum Abendessen geblieben. Ich bedauere.) 0 137 Această regulă nu se aplică în propoziţia relativă în care complementul prepoziţional este exprimat prin pronumele relativ. sofort. E r erhielt ein Buch. E r macht diesen Aussprachefehler nicht jedesmal. Ich freue mich. 0 135 Astfel nicht precedă : a) elementul predicativ suplimentar : E r k a m nicht gesund zurück 0 134 0 136 b) de obicei complementul prepoziţional: E r freut sich nicht über diesen Besuch. womit er nicht gerechnet h a t t e . über das er sich nieht freute.) 0 138 c) complementul circumstanţial de loc sau de mod: Sie war nicht zu Hause. 0 133 c) înaintea verbului conjugat (în propoziţia secundară introdusă care are predicat simplu) : Ich bedauere. . gleich. ca früh. însă mai puţin frecvent: E r freut sich über diesen Besuch nicht. respectiv în care adver­ bul pronominal introduce propoziţia relativă. (însă: E r war sehr überrascht. —care este exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis. immer. E r spricht leider nicht deutlich. daß er nicht krank ist. daß er heute nicht kommt.608 SINTAXA Leider h a t er wieder einmal nicht Wort gehalten. weil er sich nicht über das Buch freute. Sie kann nicht bis morgen fertig werden. daß sie heute nieht kommen werden.

c h t O 144 O 145 2. negaţia nicht se pune în faţa lui. (2) complementul cazual : ^ Wir haben das Kind nicht gesehen. O 143 i 1 i I Wir gehen nicht heute ins Kino (. Er stand nicht auf. ) SCHEMĂ REZUMATIVĂ PENTRU LOCUL NEGAŢIEI NICHT DETERMINAT DE ANUMITE PĂRŢI DE PROPOZIŢIE I Negaţia nicht precedă : 1.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 607 Alte părţi de propoziţie cer postpunerea negaţiei nicht: a) complementul cazual. sondern die Grammatik. de această negare a unui cuvînt se leagă o altă parte de pro­ poziţie introdusă prin sondern: \ I Nicht alle sind heute gekommen (. Pentru a nega un cuvînt din propoziţie. . Sie ist nicht gekommen. Das Kind wird nieht krank (werden). precum şt particula separabila : E r wird nieht kommen. E r erinnert sich seiner nicht. E r h a t mir nicht das Wörterbuch gebracht. daß er heute nicht kommt. O 141 c) de obicei complementul circumstanţial de timp (vezi însă O 139) : O 142 E r kommt heute nicht. Sie arbeitet Sonntag nicht. Wir können an diesem Tag nicht kommen. Sie halfen mir nicht. II Negaţia nicht urmează: (1) verbul conjugat al propoziţiei principale simple : E r schläft nicht. Ich verstehe dieses Problem nicht. cel de-al doilea dement al predicatului sau al locuţiunii verbale. Adesea. O 140 b) complementul circumstanţial de cauză : E r kann wegen des schlechten Wetters nicht kommen. .sondern nur einige). E r e r i m e r t s i c h yner Sie M f e n mir n . Wir können nicht Stellung nehmen. verbul conjugat al propoziţiei secundare introduse : .sondern morgen). . . . (Pentru nicht + ein = kein vezi § . .

608 SINTAXA . vezi însă coloana I. Sie arbeiten jetzt nicht. sondern eine Zeitschrift. daß er nicht aufmerksam schrieb. propoziţie secundară completivă . 5. uns anzurufen... . prepoziţional Wir freuen uns auf seinen Besuch. . . E r h a t nicht das Buch gebracht. 1 I ORDINEA PROPOZIŢIILOR O 146 ÎN FRAZĂ Adesea poziţia propoziţiei secundare în frază corespunde poziţiei părţii de propoziţie respective în propoziţie: compl. 4. daß er nicht das Wort ergreifen wird. . . E r antwortete nicht gleich. Sie hat nicht jeden Tag Deutsch. 4) E r kommt heute nicht. immer. de obicei. . . spät. 6. ca : früh. (4) circumstanţialul de timp (în general. weil er nicht gekommen ist. gleich. circumstanţialul de timp a) care exprimă o durată sau o periodicitate: Er "bleibt nicht bis morgen.. daß nicht er das Buch gebracht h a t . sofort. . Sie ist nicht zu Hause (gewesen).. E r dachte nicht daran. b) exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis. 3. AVir freuen uns. . complementul pre­ poziţional (adverbul pronominal) : Ich warte nicht auf ihn.. circumstanţialele de mod: de loc şi (3) circumstanţialul de cauză: Er k a m wegen des schlechten Wetters nicht. zeitig etc. E r spricht nicht deutlich. orice alt cuvînt dacă nicht se referă la acesta şi nu la predicat: 1 I Nicht er h a t das Buch gebracht.. daß er uns besuchen wird.

Und wenn auch. der Alexander demokratischer Reformen zur Seite stand. beißen nicht.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 609 Multe propoziţii secundare însă nu ocupă în frază locul pe care-1 au în propoziţie părţile de propoziţii corespunzătoare: Atribut Bellende Hunde beißen nicht. propoz. bleibt sie nicht. Ion Cuza bei der Durchführung bedeutender Dacă propoziţia predicativă trebuie scoasă în mod deosebit în evidenţă. atributivă. ea se pune înaintea regentei: Was sie war. Es ist notwendig. 0 147 ORDINEA PROPOZIŢIILOR SECUNDARE PROPOZIŢIA SUBIECTIVĂ Propoziţiile subiective apar de regulă. was sie sagte. foarte rar ca propoziţii intercalate: Wer den Schaden hat. ca propoziţii prepuse sau postpuse. Hunde. locul pe care-1 ocupă numele predicativ în propoziţie: Mihail Kogălniceanu war es. die bellen. Dacă propoziţia subiectivă este postpusă. O 149 PROPOZIŢIA PREDICATIVĂ O 150 Propoziţiile predicative ocupă. Unhöflich ist es. unbedeutend war. daß er sich so oft verspätet. de obicei. 3 9 — Gramatica practică a limbii germane O 151 . în propoziţia regentă se întrebuinţează adesea cuvîntul corelativ es. daß wir die grammatikalischen Regeln beachten. so hörte ich ihr doch aufmerksam O 148 zu. braucht für den Spott nicht zu sorgen.

c) extrem de rar. der. wen er wollte. în majoritatea cazurilor. kleinen Mädchens. Feuchtwanger) hieß. ca propoziţii intercalate : Dort mußte man an einem Wächter vorüber. äußert sich auch in einer immer regeren Teilnahme am politischen Lehen des Landes. Geöchäft'ger Geist.610 SINTAXA PROPOZIŢIA O 152 ATRIBUTIVĂ Propoziţiile atributive stau. deren sich die Frauen in unserem Vaterland erfreuen. h a t t e sie selbst aus sich gemacht.Der du die weite Welt umschweifst. wie nah fühl' ich mich dir. 0 154 Propoziţiile atributive apar numai rareori ca propoziţii prepuse : . 0 156 b) dacă al doilea d e m e n t al predicatului este format dintr-un singur cuvînt: Ich habe ein Buch g e l e s e n .. W. imediat după substantivul j determinat. ob der Zug in Breaza halte. prepuse. das sehr interessant ist. ca propoziţii intercalate. welche die An­ fänge des rumänischen Unterrichts veranschaulicht. fltellllMNlflfr . Goethe) 0 155 Propoziţiile atributive nu stau nemijlocit lîngă substantivul determinat a) dacă acesta este însoţit de unul sau mai multe atribute postpuse: Sem Blick fiel auf das Gesieht s e i n e s daß die Überraschung gelungen war. in dem er las. I m Museum Goleşti wurde eine „pädagogische Abteilung" geschaffen." (J. b) uneori — în special în vorbirea afectivă — ca propoziţii Was sie war. anhalten konnte. de regulă. „ E r setzte eine Antwort a u f . mai rar cai propoziţii postpuse: Die Gleichberechtigung. in welcher er den Sohn willkommen (L. aber auch tadelte." PROPOZIŢIA COMPLETIVA O 157 0 158 0 159 Propoziţiile completive apar a) de regulă. O 153 Ele apar. ca propoziţii postpuse: Ein Reisender fragte mich.

so sah sie mich an.164 Er kam zu mir. „Die Wagentür wurde. (Posibil însă : Damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. ca propoziţii postpuse : Ich singe. (c) propoziţiile cauzale introduse prin da ( = întrucît) : Da ich mich nicht verspäten wollte. în urma regentei stau : (a) propoziţiile modale propriu-zise : Er spricht immer so.) (c) propoziţiile finale : 0. Wir hätten mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. se plasează înaintea propoziţiei (a) propoziţiile temporale: Als ich ihn kennenlernte. daß alle mit ihm zufrieden — De regula. Seghers) Seghers) 0 168 . als Georg hereinkam. wie der Vogel singt. gingen wir ins Stadion. sprach er ziemlich gut Deutsch.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 81i PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA 0 160 Propoziţiile circumstanţiale se folosesc a) mai frecvent. von innen geöffnet. damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. Goethe). — Numai în urma regentei stau propoziţiile consecutive : sind. h ä t t e ich es gewußt. 0 165 — De regulă. W. 0 168 c) mai rar. Wäre er ins Theater gegangen. (Posibil însă: Wie er denkt. als ob sie von nichts wüßte. ca propoziţii intercalate : „Er hatte. dazu kam er zu mir. wenn das Wetter schön geblieben wäre. seine Werkstatt ins Freie verlegt. fuhr er zu seinen Eltern." (A. (Posibil însă: Als ob sie von nichts wüßte. (J. bestellte ich ein Taxi.) b) ca propoziţii prepttse : Obwohl es regnete.) (b) propoziţiile comparative ireale: O 163 Sie sah mich an. 0 161 0 162 Er arbeitet so gut. regente : 0 166 0 167 (b) propoziţiile condiţionale — în special. so spricht er auch." (A. weil der Spätsommer schön war. so h ä t t e ich es gewußt. Nachdem Andrei die Prüfungen bestanden hatte. wie er denkt. cele camuflate: Wenn er ins Theater gegangen wäre.

Die Bäume schlagen aus. măsura progresivă (vezi N 95) : J e höher er kam. propoziţiile condiţionale H ä t t e t ihr in diesem Augenblick Lobgott Piepsams Gesicht gesehen. uneori. nahm er den Vorschlag an. 0 172 2. ihre großen dunklen Augen glühten noch. Mann) EXERCIŢII 1. Die Natur erwacht zu neuem Leben. Bredel) 0 173 3. Formaţi din grupele următoare de propoziţii fraze în raport de coordonare prin punere : juxta­ a) Der Mai ist gekommen. propoziţiile ele. . O 171 Excepţie fac : 1. War ihr Gesicht auch schon recht alt und welk geworden. b) Der Frühling ist gekommen. nahm er den Vorschlag an.612 SINTAXA INFLUENŢA PROPOZIŢIEI SECUNDARE PREPUSE ASUPRA TOPICII PROPOZIŢIEI PRINCIPALE O 170 Influenţa unei propoziţii secundare prepuse asupra topicii din pro­ poziţia principală este identică cu influenţa pe care o exercită partea de propoziţie care ocupă locul I într-o propoziţie asupra restului propo­ ziţiei {vezi O 61) : Nach längerem Zögern. ihr wäret tief er­ schrocken gewesen. desto leichter schien ihm der Aufstieg. Die Zugvögel kommen zurück. uneori. (Th. propoziţiile concesive: Wenn er sich auch anstrengen mußtem er empfand doch Befriedigung bei seiner Arbeit. (W. Nachdem er längere Zeit gezögert hatte.

dann .. d) Peter konnte den Text nicht übersetzen." (J. Du wirst ein Gedicht aufsagen. Er fand es nicht. e) Ihr seid in Gefahr.. E r hatte auch für ihn eine Karte genommen. apoi i n mers cu prietenul meu Anton la cinema (perfect). c) Ţăranii noştri lucrează azi ogoarele cu ajutorul unor maşini perfeciţionate. E r verlangte zwei Karten. e) Hans wollte mich am Nachmittag besuchen. d) „Schließt. . Er las mir seinen Aufsatz über das Buch vor. W. entweder . f) Du wirst bei dieser Feier ein Died singen. dennoeh : a) Erich ging an die Kinokasse. de aceea ei au în fiecare an o recoltă bogată. Ihr müßt fliehen. sich staunend zu ergötzen. h) Else h a t ihrer Freundin nicht geschrieben. denn . euch! Hier ist nicht Zeit. b) Martin ist sehr müde. E r rief mich an. Traduceţi în limba germană: a) Duminică am vrut să facem o excursie la Băneasa. oder . Die Schneeglöckchen läuten den Frühling ein.EXERCIŢII 613 c) l i n d e Lüfte wehen durch das Band. Ich muß das Buch bis morgen lesen. darum . Goethe) 2. weder . b) învingătorii în întrecere au fost nu numai aclamaţi. folosind una din conjuncţiile und . Diesen Film will er unbedingt sehen.. i) Ich komme nicht. auch . d) Pînă la ora şase am scris exerciţiile pentru ora de germană. c) Erich brachte mir das geliehene Buch zurück. aber . Es ist auch sehr interessant. noch . g) Heinrich suchte das gewünschte Buch in allen Buchhandlungen. E r rief seinen Freund Martin an. dar a plouat toată ziua şi a trebuit să rămînem acasă (imperfect). sondern . E r h a t t e kein gutes Wörterbuch zu Hause. ci numele lor iu. 3. Formaţi din următoarele grupe de propoziţii fraze în raport de coordonare. fost trecute pe tabla de onoare a intreprinderii (imperfect).. Sie hat sie nicht angerufen. Augen. außerdem .

. sichern).6Î4 SINTAXA e) Andrei ne-a spus : „Deseară mergem ori la teatru. l) E s . . sein) m) Daß . j) E r a foarte modest. . zu. .. lösen. totuşi aş dori s-o mai citesc o dată. f) î m i pare rău că pleci. krank) Ob . . . . g) De fapt am citit cartea. . arbeiten) Wer . căci este foarte frig. . . dar colegii săi nu-1 puteau auzi din cauza furtunii. lernen) 5. noch. . ori la u n concert. b) E r ist nicht mehr das. (nicht. geht zum Arzt. . stattfinden) Wer . b) Nu este sigur dacă prelegerea va avea loc azi. (sein. daß . (der Kern. 6. . (du. . fehlen) Es war richtig. i) Nu e bine că iese fără palton. . g) î m i e penibil că am întîrziat. wer . . kommen) Daß . bleibt unsicher. (der Erfolg. . sein. ist deine Pflicht. . la imperfect). . . was . erstreben).'' / ) Peter striga tare. . (ein Meister. die rechte bekannt. folosind cuvintele din paranteză : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) Zeit) F r ü h übt sich. la pasiv) Sicher ist. 4. werden. . was übrig bleibt. d) Cine nu e punctual va pierde ocazia să vadă acest film interesant. folosind cuvintele din paranteză : a) Du wirst. muß essen. (nicht. soll auch nicht essen. Formaţi propoziţii predicative. was . gefiel allen. wer . c) Cine nu te părăseşte la nevoie e prietenul t ă u adevărat. sagen. căci mi-a plăcut mult. worüber der Professor heute sprechen wird. Traduceţi în limba germană : a) Cine vede acest film va voi să-1 mai vadă o dată. Wer . . .. h) Mă bucur că vii astăzi la mine. . . kommen. muß die Nuß knacken. (der fleißige Student. (du. . la viitor) Was . Es war ungewiß. . . (der Freund. Produk­ . . was . wundert mich. Numai cine îl cunoştea ştia că el este renumitul inovator. la imperfect). . essen. (vortragen. . (der Professor. (er. was . wollen). . c) Das Erfüllen des Plans ist das. . e) Ceea ce ai spus este foarte corect. k) A învăţa bine este datoria noastră. . I) î m i este acum uşor să traduc o carte din germană în română. (nicht.. (der Ausflug nach Predeal. die tion. (die Aufgabe. . mit Fleiß. wollen) Wer . Formaţi propoziţii subiective. . .

. . e) Ich besuchte meinen Freund. nicht lernen. Aceasta este ce voiam să-ţi spun. propoziţiile de mai jos în fraze cu propoziţii atributive : 9. f) E r ist bei der Prüfung durchgefallen. Du hast das Wörterbuch gestern gekauft. . . Das Haus des Freundes liegt am See. E r h a t t e mit dem Freund eine E n t ­ deckung gemacht. sich wünschen). Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) E u sînt acela despre care ţi-a vorbit prietenul t ă u Karl. den der Vater geschrieben hatte. filmul n-a fost aşa de b u n cum s-a spus. Der Professor k a m in den Hörsaal. werden). b) Anna brachte das Buch. E r h a t t e ihn geprüft. Peter h a t die richtige Übersetzung gemacht. Der Film wurde ihm von seinem Freund empfohlen. g) Gib mir das Wörterbuch. Die Erklärung ist. . a) Erich geht zu einen Film. Wir waren es. i) Die Apfelbäume blühen reich. Der Vater hatte ihn geschrieben. Dragă prietene. (er. (Lehrer. . Transformaţi Model: Er dachte an den Brief. Professor Meyer hält den Vortrag. E r h a t mich angerufen.* Model: Wir halfen ihm. Sein Brief bereitete ihr große Freude. e) Sein Ziel war immer. Dieser Ingenieur h a t die neue Methode eingeführt. la perfect). Sie h a t t e das Buch gelesen. . Das wollte ich eben sagen. . . h) Mein Freund will mit mir ins Theater gehen.EXERCIŢII 615 d) E r wurde endlich. f) E r kam mit seinem Freund. d) Mein Freund kommt nicht zum Vortrag. Sie wurden vom alten Gärtner gepflanzt. was . (er. 7. Transformaţi propoziţiile de mai jos în fraze cu o propoziţie predicativă . die ihm halfen a) b) c) d) e) f) Anna zeigte dem Alten den richtigen Weg. Dorinţa sa a fost să devină inginer. 8. c) Der Professor lobte den Studenten. Er dachte an den Brief.

j) Datoria de a lupta pentru pace o are fiecare dintre noi. . . er wollte. 11. . . 12. trebuie să plece acasă. g) Vestea că prietenul meu vine duminică la noi m-a bucurat mult. . . Gerechtigkeit man vertrauen kann. . e) Bolnavul. . . . b) Scriitorul. man nicht raten kann. 10. . a) Ihre Freundin wird bald nach Bukarest kommen. h) Siguranţa că va învinge i-a d a t putere. pe care l-ai vizitat. sie interessierten. die Übersetzung so schön gemacht hat. keiner von ihm erwartet hatte. al cărui copil e acum bolnav. c) E r ist ein ausgezeichneter Musiker. e) Die Studenten. d) Acesta este acelaşi oraş unde vreau să merg şi eu. pe lingă propoziţiile principale tipărite \) Sie wußte. I) Das las er zwei. i) Presupunerea noastră că el ar fi făcut traducerea aceasta a fost exactă. h) Unser Direktor ist ein Mann. . g) Die Mitglieder unserer Gruppe sprachen über alle Fragen. . . kann man auch nicht helfen. d) Dort liegt das Buch. . auf . Der Professor hatte ihm emp­ fohlen. waren Ausländer. . . . E r verstand nicht gleich. k) I n den Ferien las mein Freund alles. du mir gegeben hast. mit .und dreimal. mit . sich unsere Gruppe beschäftigt. . . ist sehr wichtig. Formaţi cursiv : propoziţii completive directe. b) Mein Freund erreichte alles. . c) Das ist der Student. f) Prietenul meu. din a cărui operă ne-ai citit. Ich bin hier geboren. ich gesprochen habe. Completaţi propoziţiile cu pronumele relative corespunzătoare: a) E r t a t etwas. c) Casa unde a locuit Creangă este acum muzeu.636 SINTAXA j) Ich liebe die Stadt. ne va vizita duminică. poate părăsi spitalul. . f) Menschen. . . . Traduceţi în limba germană a) Oamenii la care am lucrat au fost foarte amabili. i) Das Problem. b) Die Studenten sind zum Vortrag gegangen.

completive directe. . Ia-ţi ce-ţi place. . dem ist nicht zu helfen. Heute wissen wir.EXERCIŢII 617 2) Er bedauerte 3) Man fragte ihn 4) Er glaubte nicht a) Sie muß bald nach Bukarest fahren. Ich fragte ihn. . Verschiebe nicht auf morgen. . b) Bei der Vorbereitung ihrer Feier rechneten die Studenten damit. (der bekannte Regisseur wird ihnen helfen). daß . Dă-mi ce ţi-am cerut. (die Erde bewegt sich um die Sonne). . Ich hoffe. . b) E r h a t jetzt Zeit. L-am întrebat pe Otto dacă merge cu noi la cinema. . b) Die Bücher sind in der Bibliothek zu finden. was . . E u cred că Petre va veni azi la noi. d) E r gab das Buch. wann . . b) Der geplante Wettkampf findet nicht mehr statt. . Profesorul întreabă pe cine vrea el. . Sie fragte den Kollegen. . (er wird bis Sonntag kommen). a) Peter kann kommen. daß . daß . folosind cuvintele din paranteză: 13. (der Ausflug findet statt). Completaţi cu propoziţiile a) Niemand von uns zweifelt daran. (er wird die Prüfling bestehen). (das ist sein Buch). Ai aflat că examenul are loc săptămîna viitoare ? El îl întreabă cînd are loc seminarul de literatură. . c) Der Film ist sehr interessant. . . . (du kannst zu unserer Feier nicht kommen). b) c) d) e) f) g) h) Früher glaubten die Menschen. was . . . (die Sonne bewegt sich um die Sage mir. completive : 15. a) E r studiert schon lange Deutsch. . c) E s hatte an jenem Tage geregnet. . (er haue versprochen). . (du kannst heute besorgen). Traduceţi în limba a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Andrei ne-a spus că va tipări în curînd noua sa carte. . N-am ştiut că a primit o nouă locuinţă. germană: 14. . . . daß . ob . c) Mein Freund nimmt an dem Ausflug teil. Formaţi propoziţii a) Erde). (du hast für heute vorbereitet). ins Kino zu gehen. (ist nicht zu raten). Nu ştiu dacă Otto poate veni cu noi. . daß . c) Wem . . Ich bedauere. wem .

Răspundeţi a) Wann geht man zum Arzt? (krank sein) b) Wann fliegen die Schwalben nach dem Süden?(Bevor Winter beginnen) c) W a n n haben Sie ihn gesehen? (ich in Bukarest. d) Ich bleibe hier.618 IG. c) Überlege. . W e n n ich m i t den Ü b u n g e n fertig bin. a) W a n n b) Wann c) W a n n d) Wann e) Wann Bukarest) f) Wann zündest du das l i c h t an? (es wird dunkel) hast du ihn gesehen? (ich war gestern im Park) fährst du ans Meer? (wir haben Ferien) kommt Peter nach Bukarest? (er hat Zeit) haben Sie Peter zum letztenmal gesehen? (ich studierte machen Sie die Übersetzung? (ich habe den Text folosind als sau wenn : in gelesen) 18. nachdem . (ich schrieb einen Brief). . . sein) 19. .) Ich komme zu dir. sein) d) Wann schrieb Schiller das Drama „Die Räuber" ? (Militärakademie in Stuttgart besuchen) e) Wann pflückt der Gärtner die Früchte? (reif. f) Meine Geschwister waren im Garten beschäftigt. . . . . so oft . wenn ich mit den Übungen fertig bin. während . (die Großeltern besuchten sie). . (die Kollegen wiederholten die Lieder). . Traduceţi în limba germană : SINTAXA a) Anton se bucură că va face duminica viitoare o excursie la Predeal. b) Die Kinder freuten sich. . solange . (das Wetter ist schön). . (der Professor hatte die jungen Künstler vorgestellt). folosind cuvintele din paranteză : Model: Wann kommst du zu mir ? (Ich bin mit den Übungen fertig. . 17. bevor . e) Diese Vorstellung begann. b) Ana se gîndeşte cu ce ar putea răsplăti bunătatea colegei sale. Completaţi propoziţiile temporale : a) Karl und Otto schrieben Losungen. während . c) Acest tînăr inginer este permanent preocupat să-şi adîncească şi să-şi completeze cunoştinţele. lieber Freund. Răspundeţi la întrebări. (du antwortest auf die Frage des Lehrers). komme ich zu dir.

. e) E r half ihr. h) Bevor . e) Cînd ţi-ai cumpărat acest frumos costum ? Cînd am fost la Bucureşti. Otto cînta un cîntec frumos. . c) Noi am mers pe jos în timp ce prietenii noştri mergeau cu autobuzul. . . d) Cînd va avea loc excursia ? Cînd va fi vreme frumoasă. 2 1 . er in einem Monat lesen kann. am făcut şi exerciţiile. die sie brauchte. f) E r nahm mehr Bücher mit. . stellen wir gemeinsam einen Arbeitsplan auf. . . 20. . es nötig war. j) Ori de cîte ori aud acest cîntec. mă gîndesc la frumoasa noastră serbare.EXERCIŢII 619 g) Man soll die Bärenhaut nicht verkaufen. d) Unser Betrieb stellte mehr Maschinen her. d) Er kam die Treppe langsam herauf. h) î n timp ce lucra în grădină. . . / ) După ce am copiat cuvintele necunoscute. Traduceţi în limba germană : a) Am citit ziarul înainte de a merge la acest film. îndată ce voi avea mai mult timp. Completaţi cu conjuncţiile corespunzătoare : a j Das Gewitter zog so schnell ab. der Plan vorsah. . e) E r sprach mehr. E r stützte sich auf seinen Freund. c) Wir erfuhren von ihm mehr. b) Petre s-a bucurat cînd prietenul său i-a înapoiat cartea. Transformaţi a doua propoziţie într-o circumstanţială modală : a) Else singt heute so schön. 22. . . E s hüpfte und klatschte in die Hände. . Ich habe sie noch nie gehört. (wir gehen an die Arbeit). . g) Prietenul meu se foloseşte mereu de dicţionar cînd traduce în Jbnba germană. . b) Emil arbeitete. c) Das kleine Kind zeigte seine Freude. . . b) Der Bruder meines Freundes sah so aus. wir erwartet hatten. i) Voi veni la voi. . . Er kann arbeiten. . bevor. ich ihn mir vorge: 1": hatte. . es gekommen war. . E r brachte ihr alle Bücher. (man hat den Bären nicht).

. fără ca eu să i-1 fi cerut. Sie ging zu ihrer Freundin. Das Buch war so fesselnd. ihn die ganze Sache nicht interessierte. . E r h a t t e mich nicht verstanden. g) Bunicul povestea atît de exact. d) Sie blieb ruhig sitzen. der Junge es nicht weglegen konnte. e) El mi-a dat stiloul.620 SINTAXA g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) E r half dem Freund. ich ihn bemerkte. e) E r kommandierte. Traduceţi în limba germană: a) Prietenul meu traduce atît de corect. E r hatte es sehr eilig. în loc ca eu să mă duc la el. . . h) Cu cît citea mai mult. j) Fratele meu mă privi atît de surprins. ca şi cum m-ar fi văzut pentru prima dată. c) Paul ne-a adus cărţile. Transformaţi corectă a conjunctivului a doua propoziţie : într-o comparativă ireală. d) E l veni la mine. / ) Peter era atît de cufundat în cartea sa. cum nu ne-am aşteptat. . k) E a vorbeşte atît de frumos nemţeşte. ich ihn zuerst grüßte. es sein Kollege wußte. jemand im Hof herumginge. încît nu-1 observă pe t a t ă l său care intră. Es war nichts geschehen. ca şi cum ar fi studiat ani de zile limba germană. b) Norii cei negri s-au retras aşa de repede cum au venit. ca şi cum totul s-ar fi petrecut abia acum cîteva zile. I h m war. 24. E r h a t viel Zeit. Ţineţi seama de folosirea a) E r sah mich an. Karl sah aus. în loc ca noi să le fi adus. cu atît i se părea mai interesantă această carte. i) Cu cît alerga mai repede. c) Peter rannte auf der Straße. er krank w ä r e / 23. dieser ihn u m seine Hilfe bat. diese sie eingeladen hätte. Man soll immer so handeln. . . cu atît mai departe i se părea ţinta. E r ging weg. E r war der Führer der Gruppe. . b) E r blieb immer ruhig. . . Erich nahm das Buch. Anton ging an mir vorbei. E r grüßte zuerst. man denkt.

lucrarea trebuie refăcută. . (es im Zimmer ist hell). cu atît ştii mai multe (lucruri) despre noile îescoperiri. folosind conjuncţiile da. e) E r a atît de linişte. e) Morgen gehe ich ins Kino. . Traduceţi în limba germană. . . (sie kennt dich). folosind cuvintele din paranteză: a) Das Kind schlief lange. b) Karl begann zu sprechen. ca şi cum n-ar fi fost nimeni în toată casa. wird der Ausflug sicher stattfinden. cum eu n-am crezut că poate desena. g) E r besuchte den Freund täglich. Alcătuiţi propoziţii circumstanţiale de măsură progresivă cu je . d) Sie blieben alle im Institut. Du machst die Arbeit schneller. . căci am doar puţin bagaj. g) Cu cît citeşti mai mult. (das Wetter schön sein). weil şi denn : a) Sînt foarte obosit. . (der Vortrag ist interessant). . . weil . 28. . (ich wollte ihm helfen). Es wurde wärmer. c) Alles sah sehr schön aus. . weil . Sie sprechen besser deutsch. . i) Atît cît am înţeles din vorbele lui. I h m wurde leichter zumute. c) Nu am nevoie de ajutor. weil . e) Du stehst früher auf. weil . .. (es müde sein). desto : a) Sie drangen weiter ins Gebüsch. f) El vorbea atît de tare. 26. . (ich Zeit haben). . căci lucrez de o lună la acest proiect. d) El a plecat aşa de repede cum a venit. b) Sie fuhren weiter. 27. h) Da . Die Landschaft wurde schöner. c) Otto näherte sich mehr dem Hause. (er sich an alles erinnern). d) Sie lesen viel in deutscher Sprache. Completaţi propoziţiile cauzale. . cu atît nopţile devin mai scurte. . . i) Weil . (er krank sein). weil . (dieser ist sehr krank). j) Da . ca şi cum ceilalţi ar fi fost surzi.EXERCIŢII 621 25. . b) Deoarece vremea este rea. . . h a t sie dich leicht entschuldigt. weil. weil . Traduceţi în limba germană : a) Otto mi-a făcut o surpriză aducîndu-mi cartea dorită. f) E r kann nicht mitkommen. excursia nu mai are loc azi. machte ich ihm auf seine Fehler aufmerksam. . c) A desenat atît de frumos. . b) Putem învăţa bine o limbă străină citind mult în această limbă. h) Cu cît zilele devin mai lungi. .

. (niemand. e) Er fährt mit dem Autobus. f) Er hatte große Angst. ankamen. că nu-1 poţi înţelege. so daß . că abia pot înţelege ce mi-a scris în ultima lui scrisoare. c) Beide Häuser waren zerstört. e) Maria o vizitează zilnic pe prietena ei. allein. . . . . f) Mă grăbesc. daß .(er. nu la şapte şi jumătate. g) Ana o cheamă la telefon pe Helga. folosind cuvintele din paranteză : a) Man soll alles tun. . jemand.. damit . (er. nicht. . verlassen. d) Das Auto fuhr so schnell. . . (er verspätet sich nicht). b) Die Genossen verlangten eine Versammlung. er). e) Otto scrie atît de neciteţ. (der Plan wird besprochen).• d) Peter este bine pregătit pentru seminarul de literatură. erkennen. fiindcă are mult de învăţat pentru semi­ narul de literatură. . rechtzeitig). . (die Knie zittern. căci are două bilete de cinema şi vrea să ştie dacă aceasta merge cu ea. Traduceţi în limba germană : a) El vorbeşte atît de încet. . . daß . das Krankenhaus. . (wir. . (du machst die Übersetzung). (alle Kinder können lernen). können). können). daß . b) Bacteriile sînt fiinţe atît de mici. Formaţi din cuvintele din paranteză propoziţii consecutive : a) Der Kranke fühlte sich nach der ärztlichen Behandlung so wohl. . b) Sie war mit sich so beschäftigt. sehen). damit . damit . (die Kinder sind glücklich). . încît nu le putem vedea cu ochiul liber. Completaţi propoziţiile finale. konnte). c) Ich habe das Wörterbuch mitgebracht. wohnen. dort. . damit . 30. . căci reprezentaţia începe azi la ora şapte. . deoarece aceasta e foarte bolnavă. că se va vorbi mult de ea.622 SINTAXA d) El nu vine azi la mine. aşa că nu trebuie să se teamă. 3 1 . so daß . . (sie die Freundin. . . c) Această descoperire este atît de însemnată. 29. d) Man baut bei uns viele Schulen. . . damit . e) Das Auto fuhr zu schnell. als daß .

Wir erholen uns nach der Prüfung. ca oaspeţii să vadă şi cursa automobile. Goethe invită la el mai mulţi prieteni. Ich verstehe ihn richtig. 34. c) Anton schickte mir eine schöne Ansichtskarte. pentru ca fiecare student să aibă . wo er seine Ferien verbringt. propoziţii finale: a) Wozu studieren Sie Deustch ? (Ich kann deutsche Bücher im Ori­ ginal lesen. e) Der I^ehrer wiederholte den Satz. Ich fahre mit der richtigen Straßenbahn.) d) Mit welcher Absicht gehst du zu Peter ? (Er hilft mir iei der Über­ setzung. . . Ich weiß. . pentru ca aceştia iâ-1 cunoască pe micul Mendelssohn. d) Ospătarul aşeză masa la fereastră.) 33. ca aceasta să-şi termine mai repede rochia. Ich kann mich für die Reise vorbereiten b) Mein Freund Emil blieb 10 Tage in Bukarest.) c) Wozu soll der Student lauter sprechen ? (Die Studenten der Gruppe hören alles. b) Călătorim cu avionul. c) Odată. Transformaţi a doua propoziţie într-o construcţie finală infinitivală cu um . Ich zeige ihm alle Sehenswürdigkeiten unserer Hauptstadt. Transformaţi cea de-a doua propoziţie într-o propoziţie finală : a) E r schreibt mir gleich. ca să ajungem mai repede la destinaţie.) b) Zu welchem Zweck gab man dem Jungen Geld? (Er kauft eine Zeitung. Traduceţi în limba germană: r a) Profesorul a mai adus alte cărţi. 35. d) E r führte mich zur Haltestelle. e) Ana o ajută pe prietena ei. Ich gebe eine Ansichtskarte auf.EXERCIŢII 623 32.^rtea sa. zu : a) Wir machten einen Ausflug. Răspundeţi la întrebări priv. b) Ich gehe jetzt auf die Post.

. . îţi dau dicţionarul meu. so muß er sofort zum Arzt gehen. c) Könnten Sie die Übersetzung bis morgen machen? E s wäre sehr gut. Formaţi propoziţii condiţionale. e) Ajută-i mamei. . . c) Dacă vrei să-ţi cumperi această carte. . du-te chiar acum la librărie. b) Vino cu mine. Transformaţi Model: prima propoziţie într-o subordonată condiţională ireală : H ä t t e ici. f) Dacă are timp. wenn . d) Anton ging schnell in die Stadt.. Wenn ich ein gutes Wörterbuch hätte. wie ich diese Übung machen soll? Ich wäre Ihnen dankbar. E r brachte mir das geliehene Buch zurück. . kommt er früher zu uns. falls . könnte ich den Text leicht übersetzen. (sie durfte die Kinder beim Spielen beobachten) e) Wir sind schneller am Ziel. ein gutes Wörterbuch 1 Ich könnte den Text leicht übersetzen. 38. (er ist krank) b) Wenn . . folosind cuvintele din paranteză: a) Wenn . nu ştiu dacă o mai găseşti mîine. so kann der Ausflug nicht am Sonntag stattfinden. (es ist nötig). . dacă vrei să vizitezi muzeul de artă.624 SINTAXA c) Mein Freund besuchte mich. . . einen Brief schreiben. dacă vrei să-ţi coasă mai repede rochia cea nouă. . . E r kaufte das neuerschienene Buch.. 36. . . (du willst das schöne Lustspiel sehen) d) Sie war sehr glücklich. . ne conduce la gară. Traduceţi în limba germană : a) Dacă vrei să traduci acest text. m u ß t du dir Karten rechtzeitig besorgen. . a) Könnten Sie mir erklären. (er Zeit hat) g) Du kommst zu spät. wenn . . vin cu plăcere la el azi după amiază. (du dich nicht beeilst) h) Ich werde ihm. (das Wetter ist schlecht) c) Falls . (wir gehen durch den Wald) f) Wenn . wenn . 37. b) H ä t t e s t du bei dieser Übersetzung die grammatischen Regeln in Betracht gezogen! Deine Übersetzung wäre gut. . . d) Dacă Andrei are nevoie de ajutorul meu.

. e) Der Professor empfiehlt dem ausländischen Studenten. . i-aş fi fost recunoscător. . 41. obwohl . obwohl . (sie hatte große Schmerzen). Traduceţi în limba germană : a) Dacă ai avea acum timp. deşi vremea a fost rea. g) Er hatte den Wunsch. daß wir dieses Problem behandelt haben. b) E r glaubt. Cu toate că vremea este rea. . folosind cuvintele din paranteză : a) Jahre b) dreißig c) d) e) brannte Otto hielt ihn für ein kleines Kind. c) Dacă ar fi cumpărat şi pentru mine cartea recomandată. (er war noch keine Jahre alt). (er war schon elf alt). daß er das gewünschte Buch in der Buchhand­ lung findet. Cu toate că plouă. h) Der Student hoffte. Seine Haare waren schon grau. am merge împreună la teatru. . 40. Completaţi propoziţiile concesive. Es war schon lange nach Mitternacht. b) Dacă ai fi făcut sport vara aceasta. . 42.iij — Gramatica practică a limbii germane . spectatorii rămîn în tribune. daß er sich ein gutes Wörterbuch kaufe. Au venit mulţi oaspeţi. daß er sich später zur Prüfung neidet. (das Licht in seinem Zimmer). trotzdem . el găsi drumul prin pădure. August besuchst. Sie lachte. c) Ich bitte dich. Am cumpărat cartea. . deşi o are şi fratele meu. f) Wir können uns nicht daran erinnern. daß er im Sommer ans Meer fahren kann. acum te-ai simţi mai bine. daß ich dich bald wiedersehe. . gehe ich baden. (es ist kalt). obwohl . . . d) Dacă Peter ar fi venit cu tine.EXERCIŢII 625 39. daß er diese Übersetzung allein mache. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) Deşi era întuneric. Transformaţi cea de-a doua propoziţie într-o construcţie infinitivală : a) Ich hoffe bestimmt. daß du mich am 12. . ar fi p u t u t vedea şi el acest intere­ sant film. vom face excursia la munte. Trotzdem . d) Der Professor rät dem Studenten.

Sie erwartete Helga nicht. indem sie schöne Lieder sangen. d) Der Wagen. e) I n einem Hause. sind auslän­ dische Studenten. c) Nachdem er in Bukarest angekommen war. . das von den Studenten unserer Gruppe besprochen wird. die dieser noch unbekannt war. der von meinem Freund gekauft wurde. k) E r fährt aufs Land. besuchte mein Freund die Nationalgalerie. b) Die zwei Studenten. E r schrieb keinen langen Brief. damit er seine Großeltern besucht. 45. j) Wir gehen heute ins Theater. als daß er das Krankenhaus allein h ä t t e ver­ lassen können. . damit sie ihnen bei der Obsternte helfen. die gestern angekommen sind. b) Die Pioniere begrüßten die Delegation. . das unweit unserer Wohnung liegt. fand er ihren Brief. Transformaţi propoziţia atributivă într-un atribut dezvoltat : a) Die Mutter erzählte der kleinen Marie eine Geschichte. indem er in eine Zeitschrift blickte. ist ein Meisterwerk der rumänischen Diteratur. 44. E r schaute nicht ins Wörterbuch. I) Hans und Peter fahren zu den Großeltern. . E r fuhr nicht u m 8 Uhr. zu sau a) E r fuhr erst um 9 Uhr. Transformaţi statt . c) Anna ging allein ins Kino. d) Als er nach Hause kam. Transformaţi propoziţia tipărită cursiv într-o construcţie participială : a) Erich ging an mir vorbei. 43. z u : a doua propoziţie într-o construcţie infinitiv ala cu ohne . ist wunderschön. damit wir eine Vorstellung in deutscher Sprache sehen. wurde eine Ausstellung eröffnet. c) Das Dustspiel. b) Peter übersetzte den Text. der von allen Studenten unserer Gruppe gesehen wurde. e) Geh ein wenig spazieren. schil­ dert den Kampf der rumänischen Bauern.626 SINTAXA i) Otto war zu schwach. d) Der Sohn schrieb der Mutter nur einige Worte. f) Der Film. Sitz nicht den ganzen Tag im Zimmer. .

damit sie daraus lerne. Prescurtaţi propoziţiile subordonate tipărite cursiv : a) Dieser Ingenieur. c) Die von diesem Werk hergestellten Fernsehgeräte sind zu Export­ artikeln geworden. . sondern er geht in die Bibliothek. daß Peter ins Kino geht und daß Marie ins Theater geht. b) Die Studenten unserer Gruppe besprechen eine für uns sehr wich­ tige Frage. d) Indem sie freudig miteinander wetteiferten. daß du pünktlich zum Unterricht kommst. um die Übersetzung für morgen zu machen. Marie las eine Zeitschrift. h) Wir fahren ins Gebirge. 48. f) Die in den Dörfern unseres Landes gebauten Häuser sind schön und groß. die von der Betriebsleitung bis ins einzelne ausgear­ beitet wurden. 47. daß er das Zimmer auch nur vorübergehend verließ. verwen­ dete der junge Chemiker die neue Methode. sondern daß er lieber einen Spaziergang macht. der ein begeisterter Neuerer ist. c) Weil er von den Erfolgen seiner Forschun