P. 1
Gramatica-Practica-a-Limbii-Germane

Gramatica-Practica-a-Limbii-Germane

|Views: 14,867|Likes:
Veröffentlicht vonrobert_mohanu

More info:

Published by: robert_mohanu on Mar 14, 2011
Urheberrecht:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2013

pdf

text

original

Sections

  • INTRODUCERE
  • ALFABETUL (ORTOGRAFIC AI,) LIMBII GERMANE A 8
  • A 10 SEMNELE DIACRITICE SUPLIMENTARE
  • A 12 CANTITATEA VOCALELOR GERMANE
  • CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 13
  • PRONUNŢAREA VOCALEI INIŢIALE
  • DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE $5
  • BESPME CONSOANELE LIMBII GERMANE
  • ASURZI REA CONSOANELOR SONORE [b], [d], [g]
  • CLASIFICAREA SUBSTANTIVELOR DUPĂ SENS
  • SUBSTANTIVE CONCRETE ŞI ABSTRACTE
  • DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR
  • DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR MASCULINE
  • DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR NEUTRE
  • GENUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE
  • GENUL SUBSTANTIVELOR FORMATE DIN INITIALE SAU DIN FRAGMENTE
  • SUBSTANTIVE CU GENURI DIFERITE
  • SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMĂR
  • FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR
  • CAZURI SPECIALE DE FORMARE A PLURALULUI
  • DECLINAREA TARE, SLABĂ ŞI MIXTĂ
  • CELE PATRU REGULI PRACTICE PENTRU DECLINAREA SUBSTANTIVELOR '/H
  • SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE LA NOMINATIV SINGULAR
  • SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE DE DECLINARE
  • DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRII
  • DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ
  • DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE NEPRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME
  • DECLINAREA ALTOR SUBSTANTIVE PROPRII
  • CARACTERISTICILE ŞI FUNCŢIILE CELOR DOUĂ ELEMENTE COMPONENTE
  • FORMAREA SUBSTANTIVELOR COMPUSE
  • SUBSTANTIVE FORMATE DIN INIŢIALE SAU FRAGMENTE
  • PRONUMELE PERSONAL
  • DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL
  • FUNCŢIILE PRONUMELUI ES
  • PRONUMELE REFLEXIV
  • PRONUMELE RECIPROC
  • DECLINAREA PRONUMELUI POSESIV
  • ÎNTREBUINŢAREA PRONUMELUI POSESIV
  • ACORDUL PRONUMELUI RELATIV
  • FORMAREA NUMERALELOR CARDINALE
  • DECLINAREA NUMERALELOR CARDINALE
  • ÎNTREBUINŢAREA NUMERALELOR CARDINALE
  • SUBSTANTIVIZAREA NUMERALELOR CARDINALE
  • EXPRIMAREA APROXIMAŢIEI NUMERICE
  • FORMAREA NUMERALELOR ORDINALE
  • ÎNTREBUINŢAREA NUMERALELOR ORDINALE
  • VERBE REFLEXIVE
  • VERBE PERSONALE ŞI IMPERSONALE
  • VERBE PERFECTIVE, IMPERFECTIVE ŞI ITERATIVE
  • VERBELE NEREGULATE
  • CONJUGAREA VERBELOR
  • FORMELE FINITE
  • DIATEZA ACTIVĂ
  • PERFECTUL ŞI MAI MULT CA PERFECTUL
  • VIITORUL ŞI VIITORUL ANTERIOR
  • TIMPURILE SIMPLE
  • PREZENTUL
  • IMPERFECTUL
  • TIMPURILE COMPUSE
  • FORMELE PERIFRASTICE
  • FORMAREA IMPERATIVULUI
  • IMPERATIVUL NEGATIV
  • DIATEZA PASIVĂ
  • CONSTRUCŢII CU SENS PASIV
  • VERBELE COMPUSE
  • VERBELE COMPUSE SEPARABIL
  • VERBELE COMPUSE INSEPARABIL
  • ÎNTREBUINŢAREA TIMPURIILOR INDICATIVULUI
  • ÎNTREBUINŢAREA CONJUNCTIVULUI
  • CAZURI SPECIALE DE ÎNTREBUINŢARE A VERBELOR MODALE
  • FORMELE INFINITE (NOMINALE) ALE VERBULUI
  • FORMELE INFINITIVULUI
  • ÎNTREBUINŢAREA INFINITIVULUI
  • TRADUCEREA INFINITIVULUI
  • PARTICIPIUL I
  • SENSUL PARTICIPIULUI I
  • ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI I
  • TRADUCEREA PARTICIPIULUI I
  • PARTICIPIUL II
  • SENSUL PARTICIPIULUI II
  • ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI II
  • TRADUCEREA PARTICIPIULUI II
  • MODELE PENTRU CONJUGAREA VERBELOR
  • COMPARAŢIA ADVERBELOR
  • TRADUCEREA ADVERBELOR PRONOMINALE
  • SENSURILE PREPOZIŢIILOR1
  • CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR
  • PRINCIPALELE CONJUNCŢII1
  • PRINCIPALELE INTERJECŢII
  • PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ
  • PROPOZIŢIA EXCLAMATIVĂ
  • PROPOZIŢIA IMPERATIVĂ
  • PROPOZIŢIA OPTATIVĂ
  • PROPOZIŢIA AFIRMATIVĂ
  • PROPOZIŢIA NEGATIVĂ
  • CUVINTELE DE NEGAŢIE DIN UMBA GERMANĂ
  • SUBIECTUL
  • SUBIECTUL NEDETERMINAT ŞI SUBIECTUL IMPERSONAL
  • M 73 DUBLAREA SUBIECTULUI
  • OMITEREA SUBIECTULUI
  • PREDICATUL
  • ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL
  • ACORDUL VERBULUI FINIT
  • CAZURI SPECIALE DE ACORD
  • ACORDUL NUMELUI PREDICATIV
  • ATRIBUTUL
  • ATRIBUTUL GENITIVAL
  • ATRIBUTUL PREPOZIŢIONAL
  • ELEMENTUL PREDICATIV SUPLIMENTAR
  • COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL
  • FRAZA FORMATĂ PRIN SUBORDONARE
  • FORMA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE
  • POZIŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE
  • FUNCŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE
  • PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
  • FORMA PROPOZIŢIILOR COMPLETIVE
  • FORMA PROPOZIŢIILOR CIRCUMSTANŢIALE
  • PROPOZIŢIILE SECUNDARE PRESCURTATE
  • CONSTRUCŢII PARTICIPIALE
  • ATRIBUTUL DEZVOLTAT
  • TRADUCEREA ATRIBUTULUI DEZVOLTAT
  • ELIPSA
  • ELIPSA PROPRIU-ZISĂ
  • PERIOADA
  • TRANSPUNEREA VORBIRII DIRECTE ÎN VORBIRE INDIRECTĂ
  • ORDINEA CUVINTELOR ÎN PROPOZIŢIE
  • LOCUL PREDICATULUI
  • LOCUL VERBULUI CONJUGAT
  • LOCUL ELEMENTELOR NEPERSONALE ALE PREDICATULUI ŞI AL NUMELUI PREDICATIV
  • PARANTEZA SINTACTICĂ
  • PARANTEZA VERBALĂ
  • PARANTEZA PROPOZIŢIEI SECUNDARE
  • LOCUL SUBIECTULUI
  • LOCUL COMPLEMENTELOR
  • LOCUL COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANŢIALE
  • LOCUL ELEMENTULUI PREDICATIV SUPLIMENTAR
  • LOCUL ATRIRUTULUI
  • LOCUL NEGAŢIEI NICHT
  • PROPOZIŢIA PREDICATIVĂ
  • PROPOZIŢIA ATRIBUTIVĂ
  • ORTOGRAFIA SUNETELOR
  • VOCALELE SCURTE
  • DIFTONGII
  • CONSOANELE
  • REGULI GENERALE
  • REGULI SPECIALE
  • VERBUE CA ELEMENT DE BAZĂ
  • ADJECTIVUL CA ELEMENT DE BAZĂ
  • ADJECTIVUL, SAU PARTICIPIU!, PRECEDAT DE NICHT
  • CUVINTE DE ORIGINE GERMANĂ
  • CUVINTE SIMPUE
  • CUVINTE DE ORIGINE NEGERMANĂ (NEASIMILATE)
  • CUVINTE COMPUSE
  • DENUMIRILE STRĂZILOR (PIEŢELOR)
  • APOSTROFUL
  • PUNCTUL COMBINAT CU ALTE SEMNE DE PUNCTUAŢIE
  • VIRGULA
  • VIRGULA ÎN CADRUL PROPOZIŢIEI
  • VIRGULA ÎN CADRUL FRAZEI
  • VIRGULA COMBINATĂ CU ALTE SEMNE DE PUNCTUAŢIE
  • PUNCTUL ŞI VIRGULA
  • SEMNUL EXCLAMĂRII
  • SEMNUL EXCLAMĂRII COMBINAT CU ALTE SEMNE DE PUNCTUAŢIE
  • GHILIMELELE
  • GHILIMELELE COMBINATE CU ALTE SEMNE DE PUNCTUAŢIE
  • PARANTEZELE ROTUNDE COMBINATE CU ALTE SEMNE DE PUNCTUAŢIE
  • PUNCTELE DE SUSPENSIE 719
  • PUNCTELE DE SUSPENSIE
  • PUNCTELE DE SUSPENSIE COMBINATE CU ALTE SEMNE DE PUNCTUAŢIE
  • TABEL DE VERBE TARI ŞI NEREGULATE S 1
  • S 66 VERBE CORESPONDENTE
  • TABEL DE ADJECTIVE ŞI PARTICIPII ADJECTIVIZATE CU RECŢIUNE SPECIALĂ

EMILIA SAVIN M BASiLÎUS ABAGER • ALEXANDRU ROMAN

GRAMATICA PRACTICĂ A LIMBII GERMANE

oo
EDITURA ŞTIINŢIFICA
BUCUREŞTI. 1W6

CUPRINSUL

Cuvînt introductiv

17

\ FONETICA (A 1 Introducere

49) 21 22 23 24 30 30 30 31 31 32 32 33 35 35 36 37 39 '. . 40 43 45 45 47

Alfabetul ortografic — sunetul — a l f a b e t u l f o n e t i c Alfabetul (ortografic al) limbii germane Alfabetul fonetic. E x t r a s din Alf a b e t u l f o n e t i c i n t e r n a ţ i o n a l (API) Semnele diacritice suplimentare Despre vocalele limbii germane Cantitatea vocalelor germane Calitatea vocalelor germane Corelaţia între cantitatea şi calitatea vocalelor germane Vocalele cu Umlaut (ä. ö, ii) Diftongii germani (au, ei, ai, cu, äu) Pronunţarea vocalei iniţiale Despre consoanele limbii germane Aspirarea consoanelor (p), (t), (k) Asurzirea consoanelor sonore [b], ,[d], [g] Coarticularea consoanelor Accentul în cuvînt şi în propoziţie .

Accentul în cuvînt Accentul în propoziţie (accentul sintactic) Intonaţia Intonaţia în interiorul propoziţiei. Urcarea şi coborîrea tonului . . . Intonaţia la sfîrşitul propoziţiei. Cadenţa finală

CUPRINSUL

Pronunţarea literelor alfabetului (ortografic) german îri cuvintele de origine germană şi în cele de origine negermană mai frecvent folosite Exerciţii

49 80

MORFOLOGIA Părţile de vorbire (B 1 — 21) Substantivul (C 1 - 203) Clasificarea substantivelor după sens Substantive, concrete şi abstracte (Geniu substantivelor determinarea genului substantivelor Determinarea genului substantivelor masculine Determinarea substantivelor feminine Determinarea genului substantivelor neutre Genul substantivelor compuse Genul substantivelor formate din iniţiale sau din fragmente . . . Substantive cu geriuri diferite Substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural dar cu i u ţ e l i ; diferit x . Substantive cu aceeaşi formă la singular, dar cu înţeles diferit şi ev. forme de plüxal diferite Substantive de gen oscilant -Humăful substantivelor^ _.>. 103 107 107 107 109 110 110 112 113 115 116 117 117 117 1 ÎS HS 119 122 122 124 12S 125 126 123 1-7 128 131 134 135 136 137 137 137

Substantive defective de număr Formarea pluralului substantivelor tele f f f r u p e de plural N^azurm speciale de formare a pluralului Njjubstaţiţive cu pluralul dublu Substantive cu înţeles diferit la plural iiiv ' Substantive cu acelaşi înţeles la plural *Declinatfä\substantivelor Declinarea'.substantivelor comune Declinarea tare, slabă şi mixtă Cele\ patru reguli practice pentru declinarea substantivelor . . . . RapoVtul. între cele trei declinări şi cele patru reguli Substantive\.caţe nu se încadrează în cele patru reguli Substantive cu'forme duble la nominativ singular Substantive cü forme duble de declinare ^Oeclinarea substantivelor proprii Declinarea numefor de persoană

CUPRINSUL

'//Declinară a numelor de persoană neprecedate de articol sau pronume #;/Declinar£ a numelor de persoană precedate de articol sau pronume i pDeclinare a numelor de persoană precedate de u n titlu fceclinarea nui iqlorlgeografice y P Declina« a numelor geografice neprecedate de articol sau pronume © D e c l i n a « a numelor geografice precedate d e . a r t i c o l sau pronume Declinarea alter substantive proprii Substantive co npuseţ V ^ E l e m e n t e ţ e ţ c o m p o n e n t e ale substantivelor compuse Caracteristicile şi funcţiile celor două elemente componente . . . Formarea! substantivelor compuse Substantive formate din iniţiale sau fragmente Exerciţii

137 139 140 140 140 141 142 143 143 143 146 149 150

Declinarla articolului . întrebuiatkrea articolului hotărît . . . Întrebuinţarea articolului nehotărît . . întrebuinmrea articolului nehotărît negat Omiterea anticolului Contopirea Wticolului hotărît cu prepoziţii Exerciţii . . Adiu.ct.ivul CB 1 - 74.L întrebuiiitarea adjectivului Declinare^ adjectivului atributiv CSCeleltrei reguli de decimare a adjectivelor Adjectivul atributiv nedeclinat Cazuri speciale de decimare a adjectivului atributiv . AdjecÄve folosite numai atributiv sau numai predicativ Alte părţi de vorbire declinate ca adjectivele atributive Comparaţia adjectivelor PozitivuM Comparativul . Superlativul "Cazuri speciale de comparaţie .-...Exerciţii -Pgftaumi-ltt fF 1—-mf—~~~~~r~7~T~r-". Pronumele personal Declinarea pronumelui personal Funcţiile pronumelui es Pronumele reflexiv Pronumele reciproc

163 164 166 166 166 169 170
-»6 176 178 178 180 181 182 183 184 184 185 186 U 190

. .—.'. .~T . ,, 7"T~~~r~r--r-^ =3 ^J99 200 201 203 205 207

•',

CUPRINSUL

Pronumele d e m o n s t r a t i v Pronumele p o s e s i v Declinarea pronumelui posesiv Întrebuinţarea pronumelui posesiv Pronumele i n t e r o g a t i v Pronumele r e l a t i v Acordul pronumelui relativ Pronumele n e h o t ă r î t Pronumele nehotărîte folosite numai substantival Pronumele nehotărîte folosite substantival sau adjectival Exerciţii Numeralul (G 306 - 331) Numeralele c â r d i n a l e Formarea numeralelor cardinale Declinarea numeralelor cardinale Întrebuinţarea numeralelor cardinale Substantivizarea numeralelor cardinale Exprimarea aproximaţiei numerice Numeralele o r d i n a l e Formarea numeralelor ordinale Întrebuinţarea numeralelor ordinale Numeralele o r d i n a l e a d v e r b i a l e Numeralele f r a c ţ i o n a r e Numeralele d i s t r i b u t i v e Numeralele v a r i a t i v e ( s p e c i a l e ) Numeralele m u l t i p l i c a t i v e Numeraele de r e p e t i ţ i e Exerciţii Verbul (H 1 - 352) împărţirea verbelor Verbe predicative şi auxiliare Verbe tranzitive şi intranzitive Verbe reflexive Verbe personale şi impersonale Verbe perfective, imperfective şi iterative împărţirea verbelor după conjugare Verbe tari Verbe slabe Verbe care oscilează între conjugarea tare şi cea slabă Verbe neregulate Conjugarea verbelor Formele finite Diateza activă

208 215 215 218 219 222 225 226 226 230 242 259 260 261 263 264 267 268 268 269 270 271 271 273 274 274 275 275 231 2S1 2S1 2S" 285 286 287 287 2S8 290 29U 292 293 295 295

Indicativul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Perfectul şi mai mult ca perfectul Viitorul şi viitorul anterior Conjunctivul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Formele perifrastice '

295 295 295 299 302 302 306 307 307 307 308 310 311 312 312 314 314 314 317 317 319 319 321 321 322 322 322 326 328 333 334 334 334 336 338 338 339 339 339 340 341 345 346 347

Imperativul Formarea imperativului Imperativul negativ Diateza pasivă Diateza pasivă a acţiunii Diateza pasivă a stării Construcţii cu sens pasiv Verbele compuse Verbele compuse separabil Verbele compuse inseparabil Verbele compuse atît separabil cit şi inseparabil întrebuinţarea modurilor şi timpurilor

v

-. . ,

întrebuinţarea indicativului întrebuinţarea timpurilor indicativului întrebuinţarea conjunctivului Sensul, traducerea şi întrebuinţarea verbelor modale şi a verbului lassen Cazuri speciale de întrebuinţare a verbelor modale Formele infinite (nominale) ale verbului Infinitivul Formele infinitivului întrebuinţarea infinitivului Traducerea infinitivului Participiul Participiul I Sensul participiului I întrebuinţarea participiului I Traducerea participiului I Participiul I I Sensul participiului I I întrebuinţarea participiului I I Traducerea participiului I I

Participiile adjectivizate Modele pentru conjugarea verbelor Exerciţii Adverbul (I 1 - 69) Adverbele de 1 o c Adverbele de t i m p Adverbele de m o d Adverbele de c a u z ă Comparaţia adverbelor Adverbele p r o n o m i n a l a Adverbul pronominal i n t e r o g a t i v Adverbul pronominal d e m o n s t r a t i v Adverbul pronominal r e l a t i v Traducerea adverbelor pronominale Adverbele relative Exerciţii Prepoziţia (J 1 - 53) Recţiunea prepoziţiilor Prepoziţii cu g e n i t i v u l Prepoziţii cu d a t ' " v u i Prepoziţii cu recţiune v a r i a b i l ă Prepoziţii cu a c u z a t i v u l Prepoziţii cu d a t i v u l ş i a c u z a t i v u l Poziţia prepoziţiilor Sensurile prepoziţiilor Exerciţii Conjuncţia (K 1 - 47) Clasificarea conjuncţiilor Clasificarea conjuncţiilor după f o r m a i o r . . . . ! Clasificarea conjuncţiilor după f u n c ţ i a l o r Principalele conjuncţii Clasificarea conjuncţiilor după i n f l u e n ţ a l o r a s u p r a . t o p i c i i Observaţii privind întrebuinţarea unor conjuncţii Tabelul conjuncţiilor Exerciţii Interjecţia ( 1 / 1 — 6 ) Principalele interjecţii

348 349 367 386 387 390 391 392 393 394 394 395 396 397 39S 39S §06 4Ü7 407 408 408 411 411 412 413 431 439 439 441.' 441 444 --; 44S 451 456 456

SINTAXA Propoziţia (M 1 - 250) Clasificarea propoziţiilor Clasificarea propoziţiilor după s t r u c t u r ă Clasificarea propoziţiilor după s c o p u l c o m u n i c ă r i i Propoziţia enunţiativă Propoziţia interogativă Propoziţia exclamativă Propoziţia imperativă Propoziţia optativă Clasificarea propoziţiilor după a s p e c t Propoziţia afirmativă Propoziţia negativă Cuvintele de negaţie din limba germană Subiectul Subiectul nedeterminat şi subiectul impersonal Dublarea subiectului Omiterea subiectului Predicatul Predicatul v e r b a l Predicatul n o m i n a l Acordul predicatului cu subiectul Acordul verbului finit Cazuri speciale de acord Acordul numelui predicativ Atributul Atributul a d j e c t i v a l ..• Atributul s u b s t a n t i v a l Atributul genitival Atributul prepoziţional Apoziţia Atributul c o n j u n c ţ i o n a l Atributul v e r b a l Atributul a d v e r b i a l ' Elementul predicativ suplimentar Complementul ..-., Complemente cazuale -:, Complementul la a c u z a t i v Complementul la d a t i v Complementul la g e n i t i v Complementul p r e p o z i ţ i o n a l Complementul i n f i n i t i v a 1 Complemente m u l t i p l e . . . 461 461 461 462 463 463 464 464 467 468 468 468 469 471 473 474 474 475 476 478 480 480 481 486 487 488 489 489 491 492 495 496 496 496 497 499 499 501 504 505 508 508

Complementul circumstanţial Circumstanţialul de 1 o c Circumstanţialul de t i m p Circumstanţialul de m o d Circumstanţialul de c a u z ă Exerciţii Fraza (N 1 - 232) Fraza formată prin coordonare Fraza formată prin subordonare Forma propoziţiilor subordonate Poziţia propoziţiilor subordonate Gradul de dependenţă al propoziţiei subordonate Funcţia propoziţiilor subordonate Propoziţia s u b i e c t i v ă Propoziţia p r e d i c a t i v ă Propoziţia a t r i b u t i v ă Propoziţiile c o m p l e t i v e Propoziţia completivă directă Propoziţia completivă indirectă Propoziţia completivă prepoziţională Forma propoziţiilor completive Propoziţiile circumstanţiale . • • Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e l o c Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e t i m p Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e m o d Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e c a u z ă Forma propoziţiilor circumstanţiale Propoziţiile secundare prescurtate Construcţii infinitivale Construcţii participiale Atributul dezvoltat Traducerea atributului dezvoltat Transformarea atributului dezvoltat într-o propoziţie relativă Elipsa Elipsa propriu-zisă Elipsa în sensul mai larg al cuvîntului Propoziţia contrasă Perioada Vorbirea directă şi indirectă Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă întrebuinţarea modurilor şi timpurilor în vorbirea indirectă întrebuinţarea modurilor in propoziţia principală

510 511 512 514 516 517 530 53 u • 533 534 537 538 539 539 540 541 542 543 543 544 544 545 545 545 548 551 556 556 557 560 561 562 atributivă 564 565 565 5^5 567 569 569 571 572 577

. . .

••

întrebuinţarea timpurilor conjunctivului în propoziţia principală întrebuinţarea modurilor în diferite tipuri de propoziţii secundare . . O dinca cuvintelor şi a propoziţiilor Oidinea cuvintelor în propoziţie Locul predicatului Locul verbului conjugat Locul elementelor nepersonale ale predicatului şi al numelui predicativ Paranteza sintactică Paranteza verbală Paranteza propoziţiei secundare Locul subiectului Locul complementelor Locul complementelor circumstanţiale Locul elementului predicativ suplimentar Locul atributului Locul negaţiei nicht Schemă rezumativă pentru locul negaţiei nicht determinat de anu­ mite părţi de propoziţie Ordinea propoziţiilor în frază Ordinea propoziţiilor secundare . . , » . . . . Propoziţia subiectivă , Propoziţia predicativă Propoziţia atributivă Propoziţia completivă Propoziţia circumstanţială Influenţa propoziţiei secundare prepuse asupra topicii propoziţiei principale Exerciţii

578 579 584 584 584 584 589 590 591 593 595 600 602 603 603 605 607 608 609 609 609 610 610 611 612 612

ORTOGRAFIA (P 1 - 321) Ortografia sunetelor Vocalele lungi Vocalele scurte Vocalele cu U a l a u t Diftongii Consoanele Scrierea cu iniţială majusculă sau minusculă Scrierea in cuvinte despărţite şi într-un cuvînt Reguli generale Reguli speciale Verbul ca element de bază Adjectmil ca element de bază 631 631 632 633 635 635 647 659 659 660 660 672

Adjectivul sau participiul precedat de nicht. Adverbe, prepoziţii şi conjuncţii formate din grupuri de cuvinte, ca element de bază Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte de origine germană Cuvinte simple Cuvinte compuse Cuvinte de origine negermană (neasimilate) Cuvinte simple Cuvinte compuse Denumirile străzilor (pieţelor) Apostroful

673 674 675 675 675 677 678 678 679 679 681

PUNCTUAŢIA (R 1 - 2 0 2 ) Punetul Punctul combinat cu alte semne de punctuaţie Virgula Virgula în cadrul propoziţiei Virgula în cadrul frazei Virgula combinată cu alte semne de punctuaţie Punctul şi virgula Două puncte Două puncte combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul întrebării Semnul întrebării combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul exclamării Semnul exclamării combinat cu alte semne de punctuaţie Linia de dialog şi de pauză Linia de pauză folosită în locul altor semne de punctuaţie Alte întrebuinţări ale liniei de pauză Linia de dialog şi de pauză combinată cu alte semne de punctuaţie Ghilimelele Ghilimelele combinate cu alte semne de punctuaţie 687 689 690 690 695 703 704 705 706 707 708 709 711 711 712 713 714 714 716

. .

Parantezele Parantezele rotunde combinate cu alte semne de punctuaţie Punctele de suspensie Punctele de suspensie combinate cu alte semne de punctuaţie . . . .

717 718 719 720

ANEXE Tabel de verbe tari şi neregulate Tabel de verbe cu recţiune specială şi de verbe reflexive S 2 —66 . . . Tabel alfabetic al verbelor cuprinse în anexa S 2 — 66 Verbe corespondente Tabel de adjective şi participii adjectivizate cu recţiune specială Tabel alfabetic al adjectivelor şi participiilor cuprinse. în T 1 —15 . . . Cheia exerclţiilor Indice de materie Bibliografie 723 734 778 792 794 805 811 893 911

CUVÎN T

INTRODUCTIV

Interesul mereu crescînd ce se manifestă la noi pentru studiul limbii germane, ca limbă de circulaţie mondială, face necesară elaborarea unor lucrări care să ajute la însuşirea acestei limbi precum şi la perfecţionarea celor care au deja dobîndite cunoştinţe de limbă germană. în seria acestor cărţi se încadrează şi prezenta ,, Gramatică practică a limbii germane". în lucrarea de faţă sînt tratate mai amplu acele probleme care prezintă importanţă deosebită pentru folosirea practică a limbii germane, renunţînduse la multe chestiuni de amănunt (de exemplu construcţii rar folosite sau pe cale de dispariţie etc.), precum şi la probleme legate de istoricul limbii germane sau în legătură cu dialectele acesteia etc. S-a insistat în mod deosebit asupra acelor particularităţi gramaticale prin care limba germană se deosebeşte de limba română şi care, prin urmare, creează dificultăţi speciale. în ceea. ce priveşte terminologia folosită, precum şi în formularea unor reguli gramaticale, s-a făcut, de multe ori, apel la ,, Gramatica limbii române", ediţia a Ii-a, editată de Academia Republicii Socialiste România. Autorii au fost însă nevoiţi uneori să folosească termeni care nu apar în gramatica limbii române, dat fiind faptul că unele fenomene gramaticale germane nu au echivalent în limba română. Astfel, la capitolul Fonetică se vorbeşte despre „cadenţa finală ascendentă sau descendentă" care prezintă interes pentru rostirea corectă a unor propoziţii; la Articol apare denumirea de „articol nehotărît negat" (kein — keine — kein); la Pronume se foloseşte ter­ menul de „pronume reciproc" (einander); la Adverb se întîlneşte denumirea de „adverbe pronominale" etc.; la Sintaxă se folosesc termenii de: complement cazual, prepoziţional, infinitival etc. Majoritatea acestor termeni caracteristici gramaticii germane sînt de mult cunoscuţi la noi, intraţi în circulaţie prin intermediul manualelor de limbă germană. Alţi termeni, cum ar fi „verbe preteritoprezente", „atribut dezvoltat" şi, în mod special, termenul mai recent folosit de germaniştii noştri „propoziţia secundară camuflată" sînt mai puţin cunoscuţi. La locul respectiv din lucrare s-a dat definiţia feno­ menului şi s-a explicat — dacă a fost nevoie — termenul folosit. Pentru lămurirea fiecărei probleme, autorii s-au străduit să dea exemple care cuprind aspectele esenţiale ale fenomenului gramatical respectiv. Exem2 — Gramatica practică a limbii germane 17

18

CUVINT INTRODUCTIV

piele sînt formulate într-o limbă simplă, fără prea mari greutăţi lexicale. Rareori s-au folosii ca exemple citate din opere literare germane la care s-a recurs în special atunci cînd acestea ilustrează o anumită tendinţă nouă în limbă sau un anumit fenomen gramatical în stilul beletristic. Exemplele sînt însoţite de explicaţii. De la caz la caz, s-a dat tradu­ cerea în limba română a exemplelor, mai ales a acelora care ilustrau o carac­ teristică a limbii germane sau o diferenţă între modul cum o anumită construc­ ţie gramaticală apare în limba germană faţă de limba română. 'Pentru înţelegerea mai bună a fenomenelor prezentate, s-au folosit diferite mijloace de evidenţiere grafică, semne, scheme etc. După fiecare capitol urmează o serie de exerciţii prin care cel care lucrează cu această carte se poate convinge imediat şi practic, dacă şi în ce măsură şi-a însuşit materialul. Ţinînd seama de faptul că problemele de gramatică sînt prezentare linear şi nu concentric, la alcătuirea exerciţiihr, autorii s-au străduit să evidenţieze cît mai pregnant fenomenul gramatical respectiv, evitînd construcţiile prea complicate. Exerciţiile se adresează, în primul rînd, celor ce se află la începutul studiului limbii germane. Cheia exerciţiilor, aflată la sfîrşitul cărţii, permite verificarea imediată, rapidă şi sigură a felului în care au fost executate exerciţiile. De cele mai multe ori sînt date numai acele elemente care trebuie rezolvate, nu întregul text al propoziţiei sau al frazei. Sperăm că această lucrare va fi de folos tuturor acelora care învaţă limba germană, sau care o vor consulta pentru a lămuri şi a aprofunda anumite probleme de gramatică.
AUTORII

FONETICĂ

INTRODUCERE

Cunoaşterea temeinică a limbii germane presupune cunoaşterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum şi aplicarea unor reguli de pronunţare, fără de care vorbitorul ar risca să fie înţeles greşit sau să nu fie înţeles de loc. Este cert că limba germană nu prezintă aceleaşi dificultăţi fonetice ca multe alte limbi, de exemplu, limba engleză; totuşi există şi în limba germană o serie de probleme şi dificultăţi fonetice, mai ales cînd cel care o învaţă porneşte de la imaginea ei g r a f i c ă , de la l i t e r ă , în loc să aibă ca punct de plecare, s u n e t u l . Este suficient să amintim că în limba germană doar 7 % din cuvinte se rostesc aşa cum se scriu 1 , pentru a demonstra că studiul sistematic al acestei limbi este de neconceput fără cunoaşterea principalelor ei carac­ teristici fonetice, mai ales a acelora prin care ea se deosebeşte de limba română. Este evident că cel care vrea să înveţe limba germană ca limbă s t r ăi n ă, trebuie să se ghideze consecvent după regulile pronunţării l i t e r a r e (Hochlautung). Dialectul este, din punct de vedere fonetic, nu numai incom­ parabil mai dificil decît limba literară, ci ar fi totodată o piedică în dorinţa firească de a se putea înţelege cu t o ţ i acei care cunosc limba germană, nu numai cu acei care vorbesc dialectul respectiv. î n viaţa de toate zilele, regulile pronunţării literare nu sînt aplicate cu toată stricteţea, faţă de limba riguros reglementată a teatrului, a radiou­ lui, a şcolii etc. Toate aceste abateri, concretizate în limba uzuală (Umgangs­ sprache), constau, în esenţa lor, în aplicarea mai puţin consecventă a anu­ mitor reguli de pronunţare ale limbii literare. Oricine doreşte să vorbească limba germană corect, trebuie să cunoască şi să aplice consecvent nu numai regulile morfologiei şi sintaxei, ci şi pe cele ale fonologiei limbii germane literare.
1

A 1

A 2

A3

A 4

Weithase Irmgard: Kleines

Vortragsbuch, 2. Aufl., Weimar, 1955, p. 8.

ALFABETUL

ORTOGRAFIC - SUNETUL FONETIC

-

ALFABETUL

Alfabetul ortografic, totalitatea literelor folosite pentru redarea sune­ telor unei anumite limbi, diferă de la o limbă la alta. Â 5 Alfabetul ortografic g e r m a n nu a fost creat în funcţie de speci­ ficul fonetic al limbii germane ci se bazează pe alfabetul l a t i n la care s-au adăugat cîteva litere şi combinaţii de litere. Acest împrumut de la vechii romani a avut ca urmare faptul că alfabetul ortografic german ajută numai într-o anumită măsură la pronunţarea corectă a sunetelor limbii germane; în unele cazuri — de exemplu la pronunţarea diftongilor — orto­ grafia induce chiar în eroare printr-o imagine grafică diferită de pronunţare. Principala lipsă a alfabetului ortografic german constă în faptul că aceleiaşi litere îi corespund sunete diferite, şi, invers, aceluiaşi sunet îi cores­ pund litere diferite. Astfel, în fiecare din următoarele cuvinte, literei e îi corespunde un a 11 s u n e t : în geben, primul e este lung şi închis, cel de-al doilea însă slab (corespunde cu ă din măr), în Geld, e este scurt şi deschis, în der (neaccentuat), scurt şi închis. Grupul de litere eh se pronunţă altfel în ich decît în acht; scriem d în cuvintele du şi und, însă îl pronunţăm o dată sonor (ca în dungă) şi o dată t surd (ca în crunt) etc. Invers, sunetul fricativ palatal Ii (pronunţat ca în Miîmea) poate fi redat prin grupul de litere eh (ich), dar şi prin litera <j (de exemplu în wenig). Sunetul t (ca în tutun) poate fi redat prin t, tt, th, d. A 7 Pentru a putea reda cu precizie sunetele fiecărei limbi, independent de inexactităţile şi capriciile ortografice, Asociaţia fonetică internaţională a creat un Alfabet fonetic internaţional, în care fiecărui semn îi corespunde un singur sunet — şi invers, fiecărui sunet doar un anumit semn. Acest alfabet fonetic este de un deosebit folos nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi acei care doresc să-şi însuşească o limbă străină, mai ales atunci cînd nu au posibilitatea de a se ghida după exemplul permanent al unui profesor competent. De sigur, folosirea alfabetului fonetic cere un efort în plus, multă stăruinţă şi atenţie, însă avantajele lui se resimt chiar din prima etapă a studiului limbii străine. Pentru a înlesni înţelegerea valorii fonematice a sunetelor limbii ger­ mane, dăm mai j os alfabetul ortografic al acestei limbi (cu transcrierea fone-

A 6

M a ä b c d e f s h i j k 1 m 3 4 o ö p q r s ß t u ü v [o:] [0-] [a:] [=:] [be:] [tse:] [de:] [e:] [ef] [ge:] [ha:] [i:] [pt] [ka:] [si] [an] [sn] O Ö P Q R S T U Ü V [pe:] [ku:] [«] [ES] [es t s e t ] [te:] [u:] [y:] [fao] [ve:] [Iks] [ypsibn] [tset] W w X Y Z x y z N 1 A î n această carte. t< xte transcrierile fonetice sînt trecute în paranteză dreaptă.) LIMBII GERMANE Litera (majusculă şi minusculă) Denumirealiterei în transcriere fonetică 1 2 Litera (majusculă şi minusculă) Denumirea literei în transcriere fonetică A 8 1 A Ä B C D E F G H I J K I. . ALFABETUL (ORTOGRAFIC AI.tică a denumirii fiecărei litere) şi apoi. un extras din alfabetul fonetic cu exemple cît mai apropiate (ca valoare fonematică) din limba română şi cîte un exemplu din limba germană.

deschis ä. sehr [ze:r] der (neaccentuat) _der_. e scurt. aa. ră (oclusivă [Vldar] dentală) africată sonoră dseh. bb ră (oclusivă bilabială) consoană surdă eh. (prepalatală) Gentleman ['d. Mahl [ma.5 sntlman]. Heyse [haeza]. ai. See [ze:]. i (ger.A 9 ALFABETUI.l] hat [hat] drei [drae]. (în anumite gingaş) Gin [dzlu] cuvinte de origine en­ gleză) e lung. Ebbe [ : sba] consoană sono­ b. Bär [bs:r]. äh e scurt. ah rior) a scurt (anterior) a diftong ei. Mayer ['maearj August [ao 'gUst ] bin [bin]. gähnt [gs:nt] hält [hslt]. (fricativă palatală) ÎI [?J h (Mihnea) ich [Ic]. închis c. ee. Geld [ g d t ] Tage ['ta. Dschungel ['dsUgal]. g + e . wenig [Ve:nlc] > [d] [d3] d (doldora) dort ['dort]. FONETIC EXTRAS DIN ALFABETUL FONETIC INTERNAŢIONAL (API) Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 Semnul fonetic 1 ta:] [a] [ae] [ao] [b] a lung (poste­ a.ga] [e:] [e] [ei] Ce] [3] e lung. eh închis e e (lege) e (mers) her [he:r]. Saal [za:l). i ö + e. Widder consoană sono­ d dd. e e e slab c (adverb) . ey a r J diftong au a (lapte) ai (mai) au (augur) b (bubuie) Tag [ta:k]. deschis ä. Mai [mae].

offen ['ofan]. Tag [ta:k]. Dandy ['dendi] in [In]. fî. kk. latal-velară) mai în anu­ cort. c (nu­ a. gorun. u) (cal.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 5 [f] consoană surdă î. Clown [klaon] . Philosoph [filo'zo:f] [g] Garn [garn]. ieli. ih haben ['ha:ban] [i:J [i] [I] i (în cîteva cuvinte: ie. v. e (urmat de (oclusivă pa. închis i. f (fanfară) (fricativă labiodentală) ph (în anumi­ te cuvinte de origine ne­ germană) consoană sono­ g. u) (ga­ ră. Akkord [a'kort]. o. y) i scurt. E 9 9 e ['sg 3 ! [h] consoană frica­ h tivă laringală i lung. vier [fi:r]. ie. 99. die (neaccentuat) [di]. deschis i (în cîteva i (pic) cuvinte : ie) consoană sono­ j ră (fricativă prepalatală) i (iarbă) wir [vi:r].9. gg ră (palatal-velară) g (urmat de a. sieht [zi:t]. ihn [i:n] Diplom [di'plo:m]. o. Biene ['bi:na]. eggt [ekt]. cum) mite cuvinte de origine negermană) kalt [kalt]. ck. Hacke ['haka]. gumă) h (hangar) Ofen ['o:fen]. vierzehn ['flrtse:n] ja [ja:] [j] [k] consoană surdă k. închis i scurt.

ră (nazală. K a m m [kam] n (iias) nennen ['nsnan] [n] [ü] consoană sono­ ng. 8fa. Mohn [mo:n] November no 'v embar 1: Chaussee [Jo'se:] [o:] [o] [3] închis o. închis ö 1 8 scurt. deschis o. cu (în anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) ö scurt. Höhe ['110:3] . pa. oh Ofen ['orfan]. Boot [boit]. m m lă (bilabială) consoană sono­ n.găt. n urmat Q urmat de lang [lan]. au (în anumite cu­ vinte de ori­ gine france­ ză) o scurt. n n ră (nazală. Ingenieur [In5eni'0:rj Ökonomie [izkoiio Uli: ] Löffel ['keihlj [0] [ce] . bancă) tului) o lung. Chauffeur [Jo'f0:r] [0] böse ['b0:z9].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător l Semnele cores­ I Sunetul corespunzătoare ale Ipvmzător din lim ba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 2 0 [1] consoană sono­ 1. dort [dort] . închis o.K latal-velară) cina cuvîn. Welle ['vela] [m] m (Mamaia) Mond [mo:nt].de k(în rădă­ y sau c (dan­ jDaîiiv oar. den­ tală) î (lulea) lesen ['le:zan]. o scurt. 11 ra (dentală) consoană naza­ ni. deschis 8 5 hing. au (în o (forfotă) anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) închis o. oo.

schrubbt [jrUpt] [pf] [r] africată surdă pf Kampf [kämpf] consoană sono­ r. feb p (purpură) (oclusivă. rr. s ( + t ş (şoşon) sau p) t. prepalatală) con oană surdă (oclusivă. Theater [ t e ' a : t a r ] . ol. starr [Jtar]. dentală) scli. hatte [ h a t a ] . stellen ['Jtslan]. rrh r (rar) ră (vibrantă) Mat [ra:t]. Nestroy [ ' n s s t o 0 ] ahoi [a 'ho0 ]. Boykott [Txw'kot] [P] consoană surdă p. essen ['ssan]. Gruß [gru:s] schon [Jo:n]. Rhythmus [' rYtmUs ]. Weib [vaep ]. 1! dă (fricativă) s (sesizare) i—i m w consoană surdă (fricativă. bilabială) Fappel ['papal]. în cîteva cuvinte germane şi în anumite cuvinte ele origine en­ gleză) neun [no0n]. th. pp. tt. d t (tutun) . und [Unt] consoană sur­ s. oy (în nume proprii. rh. Spiel [Jpi:l] Tat [ t a : t ] . ä u . b. Fräulein ['fro0laen]. ss. K a t a r r h [ka'tar] das [das].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 [0] diftong eu.

ou anumite cu­ vinte de ori­ gine franceză) Musik [mu'zi:k~ . Ruhe ['raia] . November [no'vsmbar] .• Tourist [ t u r i s t ] Runde ['rUnda" . Journalist [sTJrna'Hst] [v] consoană sono­ w. v ră (fricativă. labio-dentală) v (vorbă) wer [ve:r]. deschis u. zz (semioclusivă. uh. Route ['ra:ta] [U] u scurt. ou (în anumite cuvinte de origine fran­ ceză) tun [tu:n~. chartern [ 'tJartarn ] [«:] u lung. tz. închis u. i (dentală) anumite cu­ (ceai) vinte de origine en­ gleză) Tscheche [ ' t j s c a ] . închis u. ou (în anu­ mite cuvinte de origine franceză) (în u scurt. eh (în c + e. dentală) ţ (ţurţure) zwei [tsvae]. Katze [ k a t s a ] .Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 1 2 [ts] consoană surdă z. Skizze ['skltsa] [tj] africată surdă t s c h .

deschis ii. y (în anu­ mite cuvinte de origine negermană) füllt [fYlt] . Physik [fy'ziik] [Y] ii scurt. iili. Büro [by'ro:] . Physiker ['fy:zikar] [y] ii scurt. y (în anu­ mite cuvinte de origine ne­ germană) für [fy:r]. închis ii. anumite cu­ palatală) vinte de 0rigine fran­ ceză) Ingenieur[In3eni' Genie [je'ni:] 0:1]. . dentală) z (zumzet) sausen ['zaozan] [3] consoană sono­ g + e. fühlt [fy:lt].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 M consoană surdă eh (fricativă velară) h (ahtiat) Bach [bax] [y:] ii lung. i (în j (Jar) ră (fricativă. y (în anumite cu­ vinte de 0rigine neger­ mană) închis ii. Hymne [ h Y m n a ] M consoană sono­ s ră (fricativă.

A 10 SEMNELE DIACRITICE SUPLIMENTARE [:] = vocala precedentă este lungă. ['mlt/arbaet] = Mitarbeit [~] = vocala se pronunţă nazal. Max Hueber Verlag. H a r t h : Deutsche Sprechübungen. Dudenverlag des Bibliographischen Instituts. [fsr'li:ran] = verlieren Observaţie Acest semn nu se foloseşte în cuvintele monosilabice . : noch [nox]. fie în vocale lungi şi sermlungi (Wörterbuch der deutschen Aussprache. . în Duden. de ex.a. 1961). (Despre accent vezi A 62 — 96) A 12 CANTITATEA VOCALELOR GERMANE Prin împărţirea lor în vocale lungi şi scurte. München. ' î n unele lucrări de fonetică. 1964). Hermann Böhlaus Nachfolger. Volk und Wissen. s. Deosebirea cantitativă între vocalele germane lungi şi cele scurte este deci mai mare decît deosebirea cantitativă între vocalele accentuate şi cele neaccentuate ale limbii române.I . in K. Vocalele lungi ale limbii germane sînt mai lungi decît cele accentuate ale limbii române. iar vocalele germane scurte sînt mai scurte decît voca­ lele româneşti care sînt neaccentuate. 195S. Berlin. . de ex. Leipzig. Mannheim. care se găseşte şi în lucrarea clasică a lui Siebs: Deutsche Hochsprache. de ex. Aussprachewörterbuch. : [ta:k] = Tag ['] = silaba următoare are accentul principal. He în vocale lungi şi foarte lungi (Carl und Peter Martens: Phonetik der deutschen Sprache. in Caristiaa Zaeliariass Kleine praktische Phonetik. VEB Bibliographisches Institut. Weimar.m. : [ba'/arbaetan] = bearbeiten. Walter de Gruyter. ne-am mulţumit cu împărţirea cantitativă în două grupe mari. vocalele lungi se subîmpart. : ['koman] — kom­ m e n . Avînd în vedere obiectivele practice ale lucrării noastre. 1962. de ex. 1961. [/] = vocala care urmează nu se leagă de sunetul precedent (vezi A 2 4 ) . : [/a :sa] = Chance A 11 BESPKE VOCALELE LIMBII GERMANE Cele două criterii de bază pentru împărţirea vocalelor limbii germane sînt: a) cantitatea : vocale lungi — vocale scurte1 b) calitatea: vocale închise — vocale deschise. 1964. de ex. vocalele limbii germane se deosebesc de cele ale limbii române în care nu există decît vocale de durată medie (în silabă accentuată) şi vocale puţin mai scurte (în silabă neaccen­ tuată) . Berlin.

a rostirea vocalelor deschise. Iva vocala a. hält [helt] . vocalele i. geht [ge-t] . căci adesea sensul (şi ortografia) unui cuvînt se schimbă în funcţie de cantitatea vocalei: Schaf [Jarf] (a lung) = oaie — Schaff (Jaf] (a scurt) = ciubăr Stahl [Jta=l] (a lung) = oţel — Stall [ftal] (a scurt) = grajd kam [ka:m] (a lung) = venea — K a m m [kam] (a scurt) = pieptene CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 13 Vocalele închise se rostesc cu buzele cît mai apropiate una ie alta. er [neaccentuat) [er] sage ['zajga]. totodată. stellt [Jtelt].] h a b t [ha^pt] sagt [za=kt] K a h n [ka^nj Ahle ['a-ls] a scurt [a] h a t [hat] Sack [zak] kann [kan] alle ['ala] A 15 Dintre toate vocalele. der [neaccentuat) [der]. în anumite cuvinte se rosteşte e scurt închis. CORELAŢIA ÎNTRE CANTITATEA ŞI CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 14 Există o anumită corelaţie între cantitatea şi calitatea vocalelor ger­ mane : î n silabă accentuată. befrage [ba'fra=ga] A 16 . buzele sînt îndepărtate una de alta. iar limba este mai îndepărtată de cerul gurii. importanţă practică are numai valoarea ei cantitativă: a lung si a scurt: a lung [a. See [ze:]. există un e slab (oarecum asemănător cu ă românesc) . la e apar cele mai multe v a r i a n t e : e lung poate fi atît închis cît şi deschis. maxi­ larul inferior este coborît. L. Cele 5 variante ale vocalei e sînt deci: 1) e lung închis [e°] 2) e lung deschis [£•] (redat ortografic totdeauna prin ä) 3) e scurt deschis [s] (redat ortografic prin e sau ä) 4) e scurt închis [e] 5) e slab (neaccentuat) [a] Weg [ v e i ] . li sînt în general închise cînd sînt lungi. Bär [bs=r]. o. komme ['kama]. în silabă neaccentuată. o.î n vorbire trebuie să se acorde multă atenţie cantităţii vocalelor. u. limba şi maxilarul inferior fiind ridicate. şi deschise cînd sînt scurte. zählt [tssdt] . des­ chiderea gurii fiind deci mai mare decît la vocalele închise .

Primul element vocalic. fie lung. A 18 b) ö (o Umlaut) [0]. Fiecare diftong german este format din două elemente vocalice care trec nemijlocit. Täler ['tedar]. [Y] ii se rosteşte cu buzele rotunjite ca la u închis. zwölf [tsvoelf]. ä lung [ > ] ä scurt [s] Bär [betf]. unul într-altul. ä seamănă cu primul e din „mere". hält [helt]. ö. Mädchen ['me^Şan]. laut [laot]. neaccentuat: au = [a -> o] Exemple: auch [aox]. a) Diftongul au [ao] Diftongul au [ao] se produce prin trecerea glisantă de la un a scurt. Durata rostirii unui diftong german este egală cu aceea a unei vocale lungi. ö poate fi lung sau scurt. închis sau deschis: ü hmg închis \y--~\ Rübe ['ryba]. ü poate fi lung sau scurt.st] . ö scurt deschis [oe] können ['koenan]. fällt [feit]. la un o foarte scurt. ei. eu. Löffel ['lcefal]. A 19 c) ü (u Umlaut) [y:]. Kälte ['kslta]. A 21 . Calitativ. Maus [maos]. limba ridicîndu-se DIFTONGII A 20 GERMANI (au. Gürtel ['gYrtal]. auf [aof].VOCALELE A 17 CU UMLAUT (ä. ü) a) ä (a Umlaut) [s:]. ü scurt deschis [Y] füllt [fYlt]. üben ('y:ban] . iar limba se ridică aproape pînă în poziţia lui e închis. accentuat. este ceva mai lung decît cel de-al doilea. aşa cum se pronunţă în graiul tran­ silvănean. Tüll [tYl]. trüb [try-p]. löst [l0. [ce] ö se rosteşte cu buzele rotunjite ca la o închis. totodată pînă aproape de poziţia lui i închis. Accentul cade pe prima parte a diftongului. ai. glisant. äu) Redarea ortografică a diftongilor germani poate să inducă în eroare. hört [h0rrt]. închis sau deschis: ö lung închis [a--] böse ['ba--zs]. rostirea lor corectă fiind cu totul alta decît scrierea. deşi scurt. fie scurt. [e] ä se rosteşte totdeauna ca un e deschis. închis.

fie din acelaşi cuvînt. die schöne. ey A 22 . A 24 . închis. ey. fie din cuvîntul premergător./alte/Uhr (nu : die schöne. întrerupem curentul fonator al sunetului precedent prinir-o pauză cit de scurtă. eine/arme. la un e foarte scurt. ai. ay [ae] ei. : dieser von allen geachtete Arbeiter). a vocalei ini­ ţiale accentuate. în silabă accentuată î n limba literară vorbită (Hochlautung). c) Diftongul eu. neun [noan] . ay redau ortografic acelaşi diftong. Astfel se va pronunţa corect: der / Abend (nu : der Abend) . /oberste/Ast (nu: der erste. a y / Exemple: Ei [ae]. sein [zaen].. Der Be/amte be/achtete/alles (nu : Der Beamte beachtete alles). Pentru a realiza această pronunţare specific germană. unbeholfene Alte) .e] ai. Zäune ['tS30na]. Saite ['zaeta]. PRONUNŢAREA VOCALEI INIŢIALE 1. > = [o->0] Exemple : heute ['hD0ta]. accentuat la u n ö foarte scurt. b) Diftongul ei. die/Arbeit (nu : die Arbeit) . el se produce prin tre­ cerea glisantă de la u n a scurt. ey. Heyse f'haezs]. nicidecum ca hiatul au din automobil [ a . apoi îl reamitem brusc la pronunţarea vocalei. neac­ centuat : ei. drei [drae]. . augur. Leute [ l o a t a ] . läuten ['loatan]. H a u t e ['hoaţa]. . dieser von/allen ge/achtete/Arbeiter (nv. ) = [a . deschis. der/erste.Observaţie Diftongul german au se pronunţă asemănător cu diftongul românesc au din august. äu [00] A 23 Atît eu cit şi äu reprezintă ortografic un diftong care se produce prin trecerea glisantă de la u n o scurt. autor [a-utor] etc. Mai [mae]./unbeholfene/Alte (nu : eine arme. accentuat. ] . alte Uhr). Rain [raen]. neaccentuat: eu . Mayer ['maear]. Ki'/innere/ihn/an die/Arbeit! (nu: Erinnere ihn an die Arbeit!). vocala de la începutul unei silabe cu accent principal sau secundar nu se leagă de sunetul precedent (consoană sau vocală). ai.u t o . închis. oberste Ast) . eins [aens].

Theater. Astfel de cuvinte s î n t : a) adverbele pronominale demonstrative (compuse cu dar-) şi cele inte­ rogative respectiv relative (compuse cu wor-) : daran (nu: dar/an). reagieren. caracteristică mai ales pentru teritoriul lingvistic nord-german. A 33 î n cuvintele compuse însă. worüber etc. Reaktion. în silabă neaeeentuată Vocala iniţială a unei silabe neaccentuate se leagă în general de sunetul precedent: bauen (nu : bau/en).34 FONETICA Observaţie A 25 Adesea se cere ca vocala iniţială accentuată să fie pronunţată explo­ ziv. A 26 A 27 A 28 b) adverbele de loc compuse cu her. worin. heraus.. A 31 e) anumite cuvinte de origine negermană la a căror pronunţare nu se mai ţine cont de etimologia lor s t r ă i n ă : Abiturient. woran (nu : wor/an). realistisch. Reaktionär. lauern. für/einander. daraus. Logarithmus. vollends. poetisch. darauf. A 32 2. însă nicidecum obligatorie. cele două A 30 d) anumite compus: cuvinte compuse care şi-au pierdut caracterul de cuvînt allein. şi einander. ca un fel de zgomot surd (Knacklaut. Poesie. vor: A 29 c) pronumele reciproc einander [nu : ein/ander). . este posibilă. hinunter etc. Bauer. Initiale. herauf (nu : her/auf). darüber etc. coup de glotte). pentru a evita confuzii. vorüber etc. Numai în anumite cuvinte vocala accentuată de la începutul silabei se leagă fără pauză de sunetul precedent al cuvîntului. uneori şi vocala de la începutul silabei neac­ centuate trebuie articulată după o scurtă întrerupere a curentului fonator. întrucît nu în ea constă adevărata caracteristică a vocalei iniţiale accentuate ci în întreruperea fonaţiunii înaintea vocalei şi în reemiterea bruscă a curentului fonator la rostirea ei. worauf. hinauf (nu : hin/auf). mit/einander etc. hinaus. hin. trauen. voraus (nu : vor/aus). hauen. Interesse. theatralisch etc. bei/einander. woraus. Poet. herein. darin. Observaţie î n cuvintele compuse formate din prepoziţie elemente componente nu se leagă: an/einander. herunter etc. Realist. Poem. Realismus. real. hinein. warum. Adept.. interessant. O astfel de pro­ nunţare dură.. Trauer etc.

ertragen. A 37 d) în cuvintele de origine negermană înaintea unei vocale neaccentuate: A 38 Krokodil. verklingen. în silaba neaccentuată din interiorul cuvîntului. kommen. trinken. Kran. plündern. la începutul silabei accentuate: empor. klingen. Sack. în her (übersetzen. prangen Tau. Pronunţîndu-se însă un [p] aspirat l e ex. u n ci. BESPME CONSOANELE LIMBII GERMANE ASPIRAREA CONSOANELOR [p]. atît accentul cît şi pronunţarea nelegată ne ajută să evităm confuzia cu heruber-setzen. [t]. A ^o c) la sfîrşitul cuvîntului. b) în interiorul cuvîntului. Mantel. ift}> PL \k~\ sînt aspirate mai puternic a) la începutul cuvîntului: A 35 Paar. thun (cu t aspirat. aspiraţia este mult mai slabă sau lipseşte: Ampel. u n [p] neaspirat (în Pavel). al). Tee. Ente. Gepolter. R a u p e . kennen. brit aprins. Pronunţîndu-se de ex. Astfel se pronunţă Waul (cu p aspirai. [Ii] Un fenomen caracteristic pentru limba literară vorbită este aspirarea A 34 consoanelor surde [p]. nu se stinge. ţinut în faţa gurii. erkranken. mai ales înaintea unei pauze: Iaimp. Peter. Theater. Schaukel. vertiefen bekommen. 1 Brin*r-b experienţă foarte simplă. [k] în anumite poziţii. se poate demonstra deosebirea dintre pronunţarea aspirată ş : . trüb kann. ertönen. kommen (cu k aspirat. Rampe. [k]. pochen. Rat. wanken. zerplatzen betonen. [t]. Kreis. emisiunea acestor trei consoane fiind întovărăşită de o emisiune de aer care se aude ca un foarte uşor [h]. [t].DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE $5 î n substantivul compus Eijersatz de pildă cele două elemente compo­ nente nu se leagă (deşi al doilea element începe cu o vocală neaccentuată) pentru a evita o eventuală confuzie cu Eier-satz. spre deosebire de t neaspirat din tunet). chibritul se A 39 . erkennen. aspirată a consoanelor [p]. Paul. în . knattern. spre deosebire de p româ­ nesc neaspirat din Pavel). spre deosebire de c românesc neaspirat din comoară)1.

g se observă adesea o alternanţă între pronunţarea sonoră şi cea surdă. dacă urmează o altă consoană: gibt [gbpt]. liebst flippst]. [t]. c) în interiorul silabei. sind [zlnt]. quetschen ['kvetjan] [ks] . g redau ortografic consoanele surde [PL [ t ] . Wegbereiter ['veibaraetar]. -sei) b. Pseudonym [psaedo'nyiin. adesea aspiraţia lipseşte chiar complet. -sam. d. Tagarbeit ['tai/arbaet]. [k]: a) la sfîrşitul cuvîntului: ah [ap]. -sal. -lieh. lag [lai]. Psychologe [psygol'o^ga] [ts] . [ t ] . î n această poziţie. mag [ m a i ] . Bindfaden ['blntfa:dan]. zwei [tsvae]. [p]. b. lieb [li:p]. [p]. g se p r o n u n ţ ă [p]. Tag [ t a i ] . g î n interiorul cuvîntului şi al silabei. Kinds [klnts]. Kind [klnt]. Wanduhr ['vant/u*]. Vogt [foit]. Winds [vlnts] . Quelle ['kvela]. [d]. [kv] : sechs [zeks]. î n a i n t e a sufixelor care încep cu o consoană sonoră (de ex. [k] neaspirat. în funcţie de schimbarea poziţiei: [b] [P] A 43 A 44 A 45 A 46 A 47 leben ['le^ban] lieben ['li^ban] rauben ['raoban] [d] lebt [le=pt] liebt [li:pt] raubt [raopt] [t] binden ['blndan] des Kindes ['klndssl Länder ['lendar] [g] bind [blnt] Kind [klnt] Land [lanţ] W legt [leit] sagst [zaist] Tag [ t a i ] legen ['leagăn] sagen ['za:gan] Tage ['ta^ga] . Pîahl [pfaJ]. leibeigen ['laep/aegan]. literele b. : -bar. Tscheche ['tjsca]. Magd [ m a i t ] . -ling. Leib [laep]. [ t ] . la sfîrşitul silabei : abändern ['ap/endam]. Mund [mUnt].36 FONETICA A 40 [p]. [tj] : zu [tsu=]. [ t ] . [k] (redate prin literele b. Weib [vaep]. [k] se aspiră (vezi A 37) b) în interiorul cuvîntului. Qual [kvad].]. -lein. g se pronunţă [p]. wagt [ v a i t ] . [t]. -nis. Katze ['katsaj . [k]. raubt [raopt]. d. d. Jagd [iakt]. g) sînt numai slab aspirate . î n cuvintele cu literele b. weglaufen ['veklaofsn]. seid [zaet]. [g] A 42 I n anumite poziţii. d. [k] nu se aspiră în următoarele combinaţii cu alte consoane : [pf] . [ps] : Pfeîd [pfetft]. ASURZI A 41 REA CONSOANELOR SONORE [b]. Xaver ['ksa^var] . Windmühle ['vlntmyda]. d. Farbton ['farbtooi].

g. Halle ['hals]. Schleppboot ['Jlepbo't] (b) [t . essen ['esan]. k1. t. wegkommen . fiecare cu valoarea ei fonematică : Arzt [asrtst]. Abprall ['appral]. k) ambele se pronunţă cu o singură închidere şi deschidere a canalului vocal (deci ca pentru pronunţarea unei singure consoane). în cuvintele simple a) consoane identice (dublarea consoanelor) Consoanele b. a) Dacă se alătură două consoane explozive (oclusive) (b. rennt. consoana dublă din rădăcina unui cuvînt se pronunţă la fel ca o consoană simplă. [rsnt]. intervalul dintre închidere şi deschidere (explozie) fiind însă mai mare decît la pronunţarea unei singure consoane oclusive : (a) [p . d. în cuvintele compuse Cu totul diferită este situaţia. Dampf zuckst [tsUkst]. glänzt • A 49 consoanele diferite se pronunţă [kUnst]. pronunţarea este alta. Druckknopf ['vskge^an].p ] . Bann [ban]. [ l l p a ] . Kunst 2. z2 pot fi dublate în radă« « « cuvîntului dacă vocala precedentă este scurtă. [k . î n loc de zz — tz. [t . Deşi la alăturarea consoanelor identice imaginea grafică este aceeaşi ca la dublarea consoanelor în rădă­ cina cuvîntului. f. Sackgasse ['zakgasa]. schwitzt [JVItst]» [glsntst]. dacă prin compunerea cuvintelor se A 50 alătură consoane identice sau asemănătoare. [dampf]. p. Amme ['ama]. m. s. zerrt [tsert]. Freundinnen.d] Raddampfer ['mlttum] ['ra. 1. î n loc de kk se scrie de obicei ek. d. g — p» A 51 t. mittun A 58 (c) [k . Lippe •» * " b) consoane diferite Fiind alăturate în cuvintele simple. Wandtafel ['vanttatfal]. Această dublare este numai ortografică şi nu are nici un rol fonetic.DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE 37 CO A R TIC ULA REA CON SO A NELOR 1. precedată de o vocală scurtă 3 .tdampfar]. 3 Acelaşi rol pur ortografic îl are dublarea lui n la pluralul substantivelor feminine deri­ vate cu sufixul -In : Genossinnen. [p ~ b ] A 52 Abbau ['apbao]. hofft [hoft]. n. Spre deosebire de alte limbi (de exemplu italiana). Luftdruck ['lUftdrUk].g] weggehen ['drükknopf].k ] .t ] . r. 2 x A 54 ['vekkoman]. Bett [bst].

Sessellehne ['zssalle : na]. intervalul între închidere şi deschidere fiind însă mai mare decît la pronunţarea unui singur [p] : Sie gab Peter ein Buch. Fleisefastand sehiff ['loefjlf]. einnehmen ['aenne=răan]. A 60) sînt valabile şi pentru acele cuvinte necompuse din cadrul unei propoziţii care sînt strîns legate în vorbire.ffa-tar] Baummarder Stroiamesse ['Jtrormmesar] A 5S (d) [n ['TJnna=xzIctIc] n] Annahme ['annaans]. Stiefvater ['Jti . Analog. [J] se dublează ^>mi compu­ nere. creşte din nou. adică cu o singură închi­ dere şi deschidere a canalului vocal. Astfel în propoziţia Er kam am Morgen.1] Saallampe ['vaOlokaâ] ['zaJlampa]. adică fără întreruperea curentului fonator. intensitatea lui descreşte după articularea con­ soanei şi creşte apoi din nou. 111 ] ['baommardar]. fără să se producă însă vreo întrerupere în emisiune: (a) [1 . Schiffahrt ['JI££ă=rt]. emisiunea curentului fonator se prelungeşte (în comparaţie cu pronun­ ţarea consoanelor simple) . Raummangel ['raomnianal].38 FONETICA A 55 A 56 b) Dacă consoanele [f]. [1]. fără nici o întrerupere. [m]. [n]. Spielleiter ['JjpMlaetar]. hinneigen ['hlnnaegan]. [p] final din gab şi [p] iniţial din Peter se pronunţă la fel ca în Abprall. Wahllokal A 57 A 58 (b) [f Auffahrt (c) [m - f] ['aoffatftj. Waschschüssel ['vajTYsal] ['fiaejjtant]. Raumoieter ['raonmiefei ]. Fiscbschuppe ['flJJUpa]. [in] final din am şi [m] ini­ tial din Morgen se pronunţă la fel ca în substantivul compus Raummangel. deoarece sensul propoziţiei nu cere o pauză între ele. auffallen ['aoffalan]. lungindu-se prin aceasta consoana: E r kam am Morgen. . în propoziţia Sie gab Peter ein Buch. unnachsichtig A 60 (e) [J .13 Büschschwein ['bTJJJvaen]. intensitatea emisiunii descreşte după articularea lui [m] şi în continuare. Lösch- COARTICULAREA CONSOANELOR ÎN PROPOZIŢIE A Cil Indicaţiile pentru coarticularea anumitor consoane în cuvintele com­ puse (vezi A 50.

dacă aceasta este scurtă. iar diftongii accentuaţi sînt evidenţiaţi prin cîte o linioară dede­ s u b t u l fiecărui element component în p a r t e . Excep ţie: leben. în limba germană accentul este mai puternic decît în celelalte limbi europene. fiindcă adesea prin mutarea accentului se modi­ fică înţelesul cuvîntului: Abteilung = separare 1 Konsum = cooperativă (de consum) übersetzen = a trece (pe celălalt mal) Abteilung = secţie. raion Konsum = consum übersetzen = a traduce Spre deosebire de limba română. Un accent muzical bazat pe înălţimea sunetului există doar în anumite dialecte germane. pe de alta. Arbeiterschaft. Arbeiter. El trebuie respectat întocmai. Leben. accentul fix). . accentul german este fix: atît în A 63 cursul flexiunii cît şi în derivări el se menţine pe aceeaşi silabă: Arbeit. care nu sînt transcrise fonetic. însă : lebendig. dacă aceasta este lungă. parteiisch. accentul se bazează pe intensitatea curentului A 62 fonaior (accent dinamic). Accent mobil au : A 64 a) substantivele masculine de origine negermană terminate în sufi­ xul neaccentuat -or: der Professor — die Professoren. der Major — die b) unele familii de cuvinte al căror cuvînt de bază este un nume geo­ grafic (de continent sau ţară): Afrika Amerika Asien Europa Arabien Prankreich Italien Kanada Portugal — — — — — — — — — Afrikaner Amerikaner Asiate Europäer Araber (Araber) Franzose Italiener Kanadier Portugiese — — — — — — — — — afrikanisch amerikanisch asiatisch europäisch arabisch französisch italienisch kanadisch portugiesisch. Partei. pe de o parte ca o caracteristică a limbii germane. sufixul -or este accentuat. der Sektor — die Sektoren. accentul principal este indicat printr-itn punct sub vocala accentuată. x î n cuvintele. arbeitete. Parteilichkeit parteilos. (însă: Majore. parteilich.ACCENTUL ÎN •CÜVINT ŞI IN PROPOZIŢIE 3S ACCENTUL ÎN CUVÎNT ŞI ÎN PROPOZIŢIE în limba literară vorbită. Arbeiterin. Arbeiterinnen. arbeiten. printr-o subliniere a vocalei accentuate.

Marlene. Cuvinte simple şi derivate a) î n cuvintele simple şi derivate se accentuează în general {prima silabă) : rădăcina Erde. accentul nu Fontane . Hofnisse. cade pe prima silabă : atît simple cit şi compuse. cel secundar pe primul element al cuvîntului de bază : Kraftwagenbe. Straßenbahnhaltestelle. Steinkohlenbergwerk. Glasur. Â 66 b) Numai în cîteva cuvinte simple de origine germană pe rădăcină: Forelle. Schnellzug. accentul nu cade A 67 c) î n cuvintele formate cu sufixe negermane. Leben.eisenbahn. Mathilde. Cuvîntul determinativ este simplu. heute. Berlin. Werkzeugausgabe.schaffner. Andreas. accentul secundar pe primul element component al cuvîntului de b a z ă : Dampfschiffahrt. î n t r . Atît cuvîntul determinativ cit şi cel de bază sînt compuse: (1 + 2) + + (3 + 4). Friederike.' Garten. Straßenbahn . Schreib­ tisch. Saarbrücken. Wohnblock. großartig. în special cu -ei şi -ier. P a r t e i . Haltestelle. Holunder. dunkelblau.3. Kindheit. Monat. Hermelin. accentul cade pe sufix: Bücherei.u n astfel de cuvînt accentul principal cade pe cuvîntul determinativ. ' î n transcrierile fonetice.m ACCENTUL FONETICA ÎN CUVîNT A 65 1. Heilbronn. cel de bază este simplu: (1 + 2) -j. Hannover. adesea. Malerei. W o c h e . î n acest caz.standteii. Accentul principal cade pe primul element component al cuvîn­ tului determinativ. accentul secundar1 pe cuvîntul de b a z ă : Fahrkartenschalter. Bremerhaven. Eisenbahn. musizieren. Eigenschaft. în exemplele noastre îl indi­ căm prin seninul: Eisenbahnstation. P a r t i e . Roswitha. A 89 2. brauchbar. seltsam. A ßH d) î n numele proprii. Wissenschaft. Elisabeth. accentul principal cade pe primul element component al cuvîntului determinativ. Marje. Wacholder. A 70 b) cu trei sau mai multe elemente componente Cuvîntul determinativ este compus. Cuvinte compuse a) cu două elemente componente: Accentul cade pe primul element component (cuvîntul determinativ) : Bergwerk. Zweigstellen leiter. Verkehrsflugzeug. accentul secundar nu se notează. lebendig. meister haft. s t u d i e r e n . Staats. . Fahrkarte. cel de bază compus: 1 + (2 -f.3). Lieferant.

accentul secun dar pe al treilea : Dreilei . Untiefe. mausetot. Untat. zurückkommen. Aussicht. übersetzen. Fünfmarkschein.) mißhellig. annehmen. blitzblank. Nachsehen. schwarzrotgold. weggehen. Sechsjam^plan. tuat: un- A 79 de obicei accen­ Abgafoe. schwarzratgold s a u : blaugelbrot. Mißartung. aus-.münze. ein-. an-. mißgünstig. . umgehen. Mißgunst. mit-. {însă : mißartet.ACCENTUL ÎN CUVlNT ŞI IN PROPOZIŢIE 41 Adjectivele compuse care exprimă o comparaţie între elementele cornponente. A 72 în compunerile triple în care primul element nu este o prepoziţie. A 78 d) particule accentuate şi particule neaccentuaie (a) Sînt totdeauna accentuate: ab-. einsehen. mißlingen. mitnehmen. mißmutig. Mißverständnis. auf-. A 76 verbului A 77 mißachten. mißglücken. wiederholen. mach-. mißfallen. stockfinster. A 75 (c) Verbele formate cu miß­ miß + verb simplu : Accentul cade pe rădăcina miß + verb compus Accentul cade pe miß: mißgestalten. mißverstehen. au 2 sau chiar 3 accente principale aproape egale ca intensitate: aalglatt. Dreikäsehoch. bei-. blutjung. weg-. Mißerfolg. accent u l principal cade de obicei pe al doilea element component. A 71 Adjectivele compuse formate prin alăturare au accentul pe fiecare element component sau numai pe ultimul: blaugelbrot. mißbrauchen. unmenschlich^ unmöglich. (b) inseparabil Accentul cade pe rădăcina verbului: durchbrechen. weggehen. mutterseelenallein. mitkommen. însă: Fünfuhr tee. Observaţie Accentul pe miß îl au de asemenea substantivele şi adjectivele formate cu acest prefix: Mißbrauch. vollziehen. A 73 c) verbele compuse (a) separabil: Accentul cade pe particula separabilă: -^ *'* aufstehen.

Vollmacht vorgehen. Über­ legung. mißgünstig. Untertan vollaufen. überdenken. untergehen. Mißartung obliegen. hinstellen. widersetzlich. ge-. erhalten. imstande. Darstellung durchbrechen. hinter-. Überblick. hier-. voll-. Vollzug voran. ent-. um-. zer-. verzichten. emp-. ver-. vortrefflich. unter-. in-. obüber- übergreifen. Insassen. hinter­ treiben. Wider­ legung. Vorzug widerhallen. miß- mißgestalten.42 FONETICA A 80 (b) Sînt totdeauna neaccentuate: he-. Umfrage. inwiefern. wieder-. Mißbrauch. er-. dar a iif. unter­ werfen. Durchgabe. durchsehen. voreilig. umwerfen. Unterricht. überführen. miß-. Umsicht unterbringen. empfangen. mißlingen. widerklingen. Hintergehung inindem. Widerspruch. Vorsicht. Vollendung. Widerruf. ob-. Unterhaltung. Widerstand um- unter- vollvor- wider- . unterentwickelt. Unterredung vollbringen. Gebrauch. umhalsen. durchleben. widerspenstig. Durch­ querung herstellen. Obsorge. Inschrift inwendig Inland. hinterlistig. Mißverständnis obliegen. Umschwung. Umfahrung unterscheiden. voraus. umfallen. untersuchen. Überzeugung umfrieden. Überlastung. Obhut obwalten. Widerrufung herüber herbringen. Obacht. vorzeiten widerfahren. widersetzen. hiermit hinauf. Bericht. hergeben. hin-. vollmachen. darüber durchbrechen. dagegen. widerspiegeln. hinaus. überreden. un­ tersinken. wider-. hinterlassen. Untergang. Zerstörung A 81 (c) Pot fi accentuate şi neaccentuate: da-. Überbau. unterwegs. hierauf. instand. vor-. Mißerfolg. her-. vollkommen. damit daran. Neaccentuai dafür. Überstunde umbringen. hinunter hinterbleiben. vollziehen. mißartet. zuA ccentuat dadardurchherhierhinhinterdableiben. untertags. umgarnen. obwalten überbieten. Widerhall. vorher. Entlohnung. überlaufen. über-. durch-. heraus. mißverstehen. um­ stritten. widerlegen. Überforderung. vollfüllen. vorhanden vorhin. vorbei. vollenden. herab. -widerrufen. vorzeigen. dar-. inwieweit mißachten. vorstellen. vorläufig. darstellen. Durchsicht Herstellung hierbleiben. Hingabe hinterrücks. Hinterland inständig. dasein. mißbrauchen. Dasein darbringen. herauf. widerwärtig. hierher hingeben.

pe o anumită silabă. zuerst. wiederaufnehmen. î n orice propoziţie germană. Viertelstunde (însă: viertelstündig) A 82 3. Jahrtausend. S-Bahn ['esba:n]. Wiederaufbau. zufrieden. Zufall. UNO [ W o ] [însă: UNESCO [u'nssko]) A 84 c) în cuvintele formate din literă şi cuvînt accentul cade pe litera citită cu denumirea ei alfabetică: D-Zug ['de:tsu:k]. U-Bahn ['u:ba:n] A 85 4. wiederbeleben. nicidecum pe înălţimea sunetului. Wiederkehr. cade totodată şi accentul A 88 A 83 . Prescurtări a) în prescurtările citite cu denumirea alfabetica a fiecărei litere accentul cade pe ultima literă: R K P [srka='pe=-].ACCENTUL ÎN CUV1NT ŞI IN PROPOZIŢIE 43 •miedet'- •wiederbekommen. Jahrzehnt. neasimilate Pentru aceste cuvinte nu se pot da reguli în privinţa accentului. accentul se bazează pe intensitatea mai mare a curentului fonator. D D R [desder/'sr]. ZK [tset'ka*]. la fel ca în cuvînt. Accentul sintactic principal î n propoziţie. Lebewohl. einander. A 87 ACCENTUL ÎN PROPOZIŢIE 1. adesea accentul coincide chiar cu o coborîre a tonului. Nume duble î n numele duble accentul principal cade pe al doilea element component: Schleswig-Holstein A 86 5. Wiederwahl zufallen. zugeben. Wiedergabe. fie cît de scurtă. Se va consulta un dicţionar. stromabwärts. zugute. purtătoare a accentului principal al cuvîntului. wiederaufbauen. Accentul în propoziţie şi ridicarea tonului p o t . wiederherstellen. A 83 b) în prescurtările citite cu valoarea fonetică a fiecărui sunet accentul cade în general pe prima silabă: NATO ['nartq]. tagaus-tagein. Cuvinte de origine negerniană. Jahrfünft. Jahrhundert. Zulauf. landeinwärts. zugrunde. DKW [slka^'ve:]. Wiederholung zudem. F D G B [sfde:ge='beO. zuletzt. zumeist. dar nu trebuie să coincidă. wiederkommen. zunächst e) Cuvinte compuse în care accentul nu cade pe primul element: allein. Zunahme zukommen.

anumite părţi de vorbire. să merg (pe jos. = = = = Eu Eu Eu Eu vreau vreau vreau vreau să merg în oraş (nu altul). Criteriul pentru determinarea accentului principal în propoziţie este cel al importanţei cuvîntului pentru ceea ce vrem să spunem. Ä 92 2. care articulează corect şi vorbesc fără greşeli gramaticale. x î n exemplele noastre referitoare la această problemă. î n propoziţie. ca articolele. A 93 A 94 3. Ich will in die Stadt gehen. gehen. Din această cauză orice parte de propoziţie. *~~* Insuficienta scoatere în evidenţă a accentului sintactic principal face ca adesea străinii. = Eu vreau să merg în oraş (nu în altă parte). Silabele neaccentuate Afară de cuvintele cu accent sintactic principal sau secundar. de cele mai multe ori. gehen. Accentul sintactic secundar Pe lîngă accentul sintactic principal există în propoziţia germană însă şi unul sau mai multe accente secundare. Următorul exemplu demonstrează cît de mult se poate modifica sensul unei propoziţii prin schimbarea accentului sintactic principal 1 : leii Ich Ich Ich will will will will in in in in die die die die Stadt Stadt Stadt Stadt gehen. chiar dacă accentul principal rămîne acelaşi. să merg în oraş (nu în altă parte). cuvintele cu accentul al propoziţiei sînt tipărite aldin. gehen. Modificarea accentului secundar al propoziţiei duce. diferenţa de intensitate dintre accentul principal al cuvîntului şi silabele neaccentuate este mult mai mică decît în cuvintele cu accentul sintactic principal sau secundar. Cuvîntul care exprimă reprezentaţia dominantă. orice parte de vorbire afară de pronumele relativ poate să primească accentul principal al propoziţiei. principal . î n limba germană diferenţa de intensitate între silaba cu accentul sintactic principal şi restul silabelor (fie accentuate. afectiv sau voliţional al propoziţiei are accentul sintactic principal. de asemenea la modificarea sensului. de intensitate medie. cele cu accentul secundar sînt tipărite cursiv. (nu trebuie) să merg în oraş. nu cu un vehicul) în oraş. să fie totuşi cu greu înţeleşi de către germanii obişnuiţi cu evidenţierea sonoră a elementului sintactic central. accentul acestor cuvinte este slab . prepo­ ziţiile. = Eu vreau să merg (pe jos) în oraş. nucleul logic. ale cuvintelor din propoziţie. mai există cuvinte care nu au o importanţă deosebită pentru ceea ce spunem. Accentul secundar al propoziţiei — ca şi cel principal — poate să cadă numai pe o silabă cu accentul principal al cuvîntului respectiv. Complet neaccentuate în propoziţie sînt silabele neaccentuate ale cuvin­ telor. fie neac­ centuate) este mai mare decît in orice altă limbă europeană. lob will in die Stadt gehen.44 FONETICA Â 90 Â 91 sintactic principal. aceasta înseamnă că silaba respectivă este mai puter­ nic accentuată decît toate celelalte silabe cu accente principale. cu aju­ torul cărora se scot în evidenţă ideile secundare auxiliare ale propoziţiei.

^puternic -mai slab -slab . Intonaţia corectă uşurează în mare măsură înţelegerea celor spuse. fără accent INTONAŢIA Prin intonaţie se înţelege linia melodică a propoziţiei vorbite. şi în propoziţie. mai ales în frazele cu o construcţie gramaticală mai complicată. în cadrul propoziţiei. Orice accent. O intonaţie necorespunzătoare poate să ducă chiar la confuzii. 1 Prin nivel normal sau de indiferenţă al tonului se înţelege acel ton care cere cel mai mic efort muscular în cursul vorbirii. b) Accentele principale ale cuvintelor nu au. fie cu cealaltă deviere de la nivelul normal al tonului. neaccentuate. felul speci/ic limbii respective în care se ridică şi se coboară tonul în timpul vorbirii. secundar sau slab în propoziţie) se face în funcţie de importanţa relativă a cuvintelor. se pot da următoarele reguli pentru accentul în propoziţie : a) Atît accentul principal cît şi cel secundar al propoziţiei pot să . Silabele neaccentuate ale cuvintelor rămîn. Cu cît este mai mare această diferenţă de nivel. trebuie să coincidă fie cu una.adă numai pe silaba care p o a r t ă accentul principal al cuvîntului.'de indiferenţă"1 al tonului nostru.. acelaşi grad de intensitate. p u t e m urca sau coborî tonul în cursul vorbirii. . A 95 A 98 Importanţa cuvîntului în propoziţie tccentul în propoziţie : în cuvhif: \ (a) Nucleul propoziţiei (noţiunea centrală) (b) Noţiuni secundare (auxiliare) (c) Fără importanţă deosebită (d) Silabe secundare. A 97 INTONAŢIA ÎN INTERIORUL URCAREA ŞI COBORÎ REA PROPOZIŢIEI TONULUI A 98 Pornind de la nivelul normal sau .INTONAŢIA 45 î n concluzie. Diferenţierea lor (accent principal. prepoziţii (de obicei) • principala • secundar— • slab­ • fără accent ei principal. articole. corespunzînd unei perfecte stări de destindere psihică. cu atît mai mult este scos în evidenţă accentul. principal sau secundar.

accentul care coincide cu o coborîre a tonului dă vorbirii o nuanţă mai calmă. dimpotrivă. (Categoric. (Mai puţin categoric.) (Calm. cuvîntul se rosteşte totdeauna cu urcarea tonului.46 FONETICA î n limba germană nu se pot da — decît cu o singură excepţie — reguli general valabile pentru urcarea sau coborîrea tonului în interiorul propo­ ziţiei . Er hat es getau.) .) A 102 c) Partea propoziţiei cuprinsă între primul si ultimul ei accent trebuie să difere ca nivel al glasului de ambele accente. Â 100 a) Dacă propoziţia începe cu un cuvînt purtând accentul principal al acestei propoziţii. (Şi mai categoric. sagte Er E r sägte es mir.) es mir. Wir Wir gellen Wir S«ien heute in die StddL (Categoric. ea are un caracter subiectiv. nici de punctuaţie. mai imperativ. mai obiectivă sau chiar de indiferenţă (dacă diferenţa de nivel este foarte mică). această diferenţă de nivel melodic va fi cu atît mai mare cu cît mai mult dorim să scoatem în evidenţă accentele. pentru a intona potrivit spiritului limbii germane. heute in die Stadt. Wer h a t es se­ Â 99 Tu tân? bitt Ä 101 b) Accentul cu urcarea concomitentă a tonului are un caracter mai ener­ gic.) sagte E r sägte es mir. Fiind supusă dorinţei de exprimare a vorbitorului.) (Indiferent. (Indiferent. Totuşi. Er es mir. trebuie să ţinem seamă de următoarele.) (Calm. gehen Wir geilen heute in die Stâdt.) heute in die Stadt. chiar vehement (dacă diferenţa de nivel este foarte mare) . obiectiv. aici intonaţia nu depinde nici de structura gramaticală a frazei.

cadenţa descendentă se foloseşte pentru a da unei întrebări : ä r ă cuvînt interogativ o nuanţă fie de obiectivitate pronunţată.INTONAŢIA 47 INTONAŢIA LA SFÎRŞITUL PROPOZIŢIEI CADENŢA FINALĂ De deosebită importanţă în exprimarea orală este cadenţa finală a rircărei propoziţii. Cadenţa finală nu are un caracter atît de subiectiv ca intonaţia din interiorul propoziţiei. imperaHve. Cadenţa descendentă se foloseşte în propoziţiile enunţiative. de constatare obiectivă şi calmă. fie de •upărare sau chiar ameninţare (vezi însă A 105). . dar şi de nuanţa specială pe care vrem să i-o dăm. cadenţa finală poate să fie : a) descendentă b) ascendentă c) uniformă > > * A 103 1. După conţinutul propoziţiei. Cadenţa finală descendentă A 104 Această cadenţă dă propoziţiei un caracter de încheiere definitivă a gîndurui exprimat. adică linia melodică cuprinsă între ultima silabă cu accent sintactic şi sfîrşitul propoziţiei. ea este în funcţie de conţinutul propoziţiei. exclamative şi în cele interogative e u cuvînt interogativ : Uneori.

48 FONETICA A 105 2.) (Mai calm. cadenţa uniformă este foarte frecventă în construcţiile . menţinerea tonului la acelaşi nivel este u n indi­ ciu că enunţul este incomplet.) Hause.) inte­ Cadenţa finală ascendentă se mai foloseşte însă şi în acele propoziţii enunţiative san imperative cărora vrem să le dăm o nuanţă fie de subliniere categorică. Cadenţa finală uniformă Această cadenţă este caracteristică pentru propoziţiile în care nu este dusă pînă la sfîrşit. Din această cauză. nach bald nach Sie kommen bald Platz! bitte Platz! Nehmen Sie bitte (Şi mai categoric. însă A 104). fie de deosebită politeţe. întrebările fără cuvînt rogativ (vezi. Hause ? Kommen Sie bald nach bald Kommen Sie (Mai insistent. gesund ? Br ist schon gesund ? schon Br ist (Mai insistent.] A 106 3.) Hause ? nach (Mai calm. (Şi mai categoric. fiind doar o pregătire pentru ceea ce urmează.) Hause. (Categoricj«^ Sie kommen Nehmen Sie Numai cadenţă finală ascendentă au propoziţiile interogative fără cuvînt interogativ şi cu topica propoziţiei enunţiative. Cadenţa finală ascendentă Această cadenţă caracterizează în general.) (Categoric.

Kun-de. Photograph ['zUlta'. Max [maks].) Genossen und Genossinnen ! Wir be > PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI (ORTOGRAFIC) GERMAN ÎN CUVINTELE DE ORIGINE GERMANĂ ŞI ÎN CELE DE ORIGINE NEGERMANĂ MAI FRECVENT FOLOSITE Litera sau grupul de litere Pronunţarea a Se pronunţă [a:] A 107 1. Ma-gen) şi închisă dacă se termină în consoană (Gar-ten. st. in silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. s.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 4S sintactice mai complicate — frazele prin co.n]. 2. dacă în flexiune. R a t [ra:t]. x). [foto'gra:f].) Gramatica practică a limbii germane . scli. Frage ['fra:gş]. in afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh.' Ich weiß eines: Das ist nicht (Mai calm. Sultan 1 Silaba este deschisă dacă se termină în vocală (ha-beti. fal-len. Tat [ta:t]. Gilbe [ga:ba]. Ich. lo-ben. deschisă1. în formulele de adresare sau anunţare. însă: Bach [bax]. seh. apar forme în care a este în silabă deschisă Tag [Ta-ge) [ta:k]. weiß eines : Das ist > nicht (Energie. haben ['haibsn].şi subordonare —. în silabă accentuată. rasch [raj]. apathisch [a'pa:tlj"].

Insă: H a ß (Hasses) [bas]. Barsch [ba:rj]. Natrium ['na:triUm]. artig f'aartlcj. zart [tsa:rt]. -nam. Gemach [ga'ma:x]. saß (saßen) [za:s]. Harz. Papst [pa:pst]. Leichnam ['larjza:m]. Tags [ t a k s ] . sprach [Jpra:x} Sprache [Jpra:xa]. B a r t [ba:rt]. 12. de obicei în sufixul (neaccentuat) -ian Baldrian ['baldria:n]. f + 1 sau r Adler ['a:dlsr]. 4. [hairts]. în anumite cuvinte a) accentuat: J a g d [ja:kt]. 10. grupul de litere „ .50 FONETICA Litera sau . însă: Stachel ['Jtaxal]). -sal. naß (nasser) [nas]. 5. Jaguar ['ja:gua:r]. dacă rădăcina are (conform 1 şi 2) a lung [a:] h a b t (rădăcina hab-) [ha:pt]. t. Heimat ['haema:t]. k. ja [ja:]. dacă urmează ß. 7. în anumite cuvinte în care este urmat de r + consoană Art [a:rt]. în anumite cuvinte în care este urmat de eh brach [bra:x]. în anumite cuvinte înainte de tsch Bratsche ['bra^Ja]. g. Schmach [Jma:x]. numai în silabă accentuată da [da:]. Tratsch [tra:tj]. Bnzian ['entsia:n]-. ratsam ['ra:tza:m]. Arzt [a:rtst]. în sufixele (neaccentuate) -bar. 9. -sam Nachbar ['naxba:r]. b) neaccentuat: Februar ['fe:brua:r]. Watsche [va:tja]. Papa [pa'pa:]. nach [na:x]. stach [fta:x]. 6. înaintea mai multor consoane. Magd [ma:kt]. menţinut în flexiune înainte de -e Maß (Maße) [ m a s ] . Heirat ['haera:t]. (însă: barsch [bar/]). Januar ['janua:r]. ['laecna:m]. langsam 8. . înaintea grupurilor de consoane formate din b. La sfîrşitul cuvîntului. fragst [fra:kst]. Pronunţarea 3. Grobian ['gro:bia:n]. d. 11. p. watscheln [Vartjgln]. Schwarte ['JVa:rta]. Schicksal ['JIkza:l]. Afrika ['a:frikä].

b) dacă este %irmat de x sau de două consoane Borax ['boaraks]. am [am]. înaintea unei singure consoane. -sam şi (în general) -ian precum şi a cuvintelor indicate la A 107. b Dollar ['dolar]. în alte forme ale cuvîntului. 6. Thema ['te:ma]. kann [kan]. dramatisch[dra'martlX] (însă: ['dra:rna]).it era sau . lassen 4. -sal. Monat ['mo:nat]. 9) Dampf [dampf]. das [das]. H a x e ['haksa] 2. dacă silaba următoare începe cu eh. [bax]. s {vezi însă A 107. în silabă închisă. Krach 5. Gsst [gast]. Spalt [Jpalt] . dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane. (msă: Chaos ['ka:os]. Laster [ l ă s t a r ] . man [man]. 1) . 12. Katze ['katss]. hatte ['hata]. H a ß [has] (Hasses). K a m m [kam]. Harald ['ha:ralt]. în silabă deschisă. lasch [laf]. în silaba finală neaccentuată a) la sfîrşit Aula ['aola]. chaotisch [ka'o:tIJ]. Sache ['zaxo]. Paß [fas] (Passes). Drama 7. an [an]. . în eh. 3. -nani. Magda ['niakda]. Masche ['majs]. în orice silabă neaccentuată afară de ultima Akademie [akade'mi:]. conform A 107.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFAEETULUI GERMAN 51 I. Max [maks]. Akkusativ ['akuzati:f]. Drama ['dra:ma]. tz fallen ['falgn]. x lachen [ l a x a n ] . Raster ['rastsr]. st. Komma ['koma]. machen ['maxan]. prin ss: Baß [bas] (Basses). dacă este urmat de o consoană dublă. lax [laks]. cu excepţia sufixelor neaccentuate -bar. seh. backen ['bakan]. daß [das]. de ck. Kasten ['kastan]. c) dacă este urmat de o singură consoană. waschen ['va/an]. R a n d [rant]. înainte de ß dacă acesta este înlocuit. grupul de litere „ Pronunţarea Se pronunţa [a] A 108 1. seh. Karre ['lasan]. Tolpatsch ['tolpătj]. Bach [krax]. rasch [raj]. ['karg]. was [vas]. dacă nu există forme în care a apare în silabă deschisă ab [ap].

5. A 109 a» Se pronunţă întotdeauna [a:] Aal [a:l]. (însă: Wal [va:l]).-far]. ca Gebärde [ga:be:rda]. Mädchen ['nis:tcanl. Tram [tram].•] accentuată deschisă Äther ['s:tar]. säst [zs:st]. Gräte [ r gre:ta]. Observaţie Fac excepţie cuvintele în care silaba următoare sch. în silabă [s :. nächst [netest]. Kosak [ko'zak]. nämlich rätst [rs:tst]. Städte [ ' f t e t a ] . tz Hämmer ['hsmar]. Walnuß ['valnüs]). sprächst [ / p r e i s t ] (sprach) [fpra:x]. Paprika ['paprika]. Gäste [-'gssta]. gemäß Rätsel ['rertsal]. 4. (însă: nach [na:x]). Spätzin [ J p s t s l n ] . Januar ['jarmair]. Grammatik [gra'matlk]. gemäß [ga'msts]. Nachbar ['naxba:r]. . grupul de litere -r. dacă în flexiune apar forme cu ä în silaba deschisă Bär [bs:r]. 2. h ä t t e ['hsta]. Bäcker ['beksrj. kämst [ks:mst]. i Pronunţarea 8. A 110 ä Se pronunţă 1. h a t [hat].'an]. ca: Ananas ['ananas]. Walfisch ['valfIX]. Männer ['menar]. înaintea mai multor consoane. ['nE-. Atlas ['atlas]. Waage ['va:ga]. hast [hast]. Käfer ['ks.52 FONETICA I/itera sau . säen ['ze. Gemälde [ga'mxtlds]. în silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. Wäsche [Vefa]. s t : lächeln ['lscaln]. Gefäß [ga'fes]. Aas [a:s]. Mär [niE'-r]. Fiaker [fi'akar]. [ga'ms:s]. In anumite cuvinte. K a p [kap]. 3. bräche ['breica] (brach [bra:x]). începe cu eh. dacă un cuvînt înrudit are forme cu [ a : ] Barte ['bs:rta] (Bart [ba:rt]). dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă. sch). în anumite cuvinte. de ck. dacă rădăcina are [s :] Bärchen ['be:rcan]. A 111 Se pronunţă [s] 1.mlIţ]. Nässe ['nesa] .

Se -pronunţă [e :] în anumite cuvinte de origine franceză Baisse ['bs:sa]. Rain [raen]. Hain [haen]. Sauce ['zo:sa]. t a i e ['laea]. A 113 A 114 Se pronunţă [s:J sau [e:] în anumite cuvinte de origine engleză fair [fear].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. ca gräßlich ['grssllc]. în anumite cuvinte. A 115 Se pronunţă [o:] în silaba accentuată din cuvinte de origine franceză de  116 A 117 Hausse ['ho:sa]. läuten ['lo0tsn]. traumatisch [trao'ma:tIJ]. äu Se pronunţă [00] ['tro0ma]. A 118 Häuser ['hojäzsr]. Dämpfer ['deropfar]. Se pronunţă [o] sau [o] în silaba neaecentuată a cuvintelor origine franeeză Chauvinist [Jovi'nlst] . Mainz [maents]. häßlich ['hesllc]. au Se pronunţă [ao] în cuvintele germane şi în cele mai multe cuvinte de origine greacă sau latină Auto r'aoto]. Main [maen]. Chauffeur [Jo'f0:r]. Hai [hae]. Mai [mae]. Träume . în orice silabă neaecentuată [pr£pa'ra:t]. Archäologe [arcso'lorga]. bauen ['baogn]. dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane diferite hältst [h'eltst]. Kaiser ['kaezgr]. 3. Trainer ['trs:nar] sau ['tre:nar]. Waise ['vaezg]. Präparat [prszi'dsnt]. Präsident Äquator [s'kva:tor]. H a a s [haos]. ai Se pronunţă [ae] în cuvintele germane şi în anumite origine negermană cuvinte de A 112 Bai [bae]. 4. Saite ['zaets]. Kai [kae].

2. Erlebnis [sr'le:pnls]. Liebling ['li:pllrj]. hübsch. 2) Büblein ['by:plaen]. Klub [kTDp]. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei ab [ap]. . Laubwald ['laopvalt]. A 120 b Se pronunţă [b] 1. 3) ebnen ['e:bnan]. r (vezi însă A 121. Mayer ['maear]. Rofefee ['roba]. Malaya [ma'laea]. verbrennen (ver-brennen) [fsr'brenan] Garbe ['garba]. înaintea consoanelor surde gibt [gi:pt]. A 12Î Se pronunţă [p] 1. schrubb ! [JrUp]. înaintea sufixelor care îneep cu o consoană (sonoră sau surdă) (vezi însă A 120. 2. bleiben ['blaebsn]. Gablung ['ga:bIXJn]. A 122 bb Se pronunţă [b] în rădăcină între două Yoeaie Ebbe ['eba]. A 123 Se pronunţă [p] 1. lebst [le:pst]. übrig ['y:brlc]. Erbse (Brb-se) ['srpss]. bin [ b i n ] .. h a b t [ha:pt]. [hYpJ-]. n. abändern ['ap/endsrn]. schreibt [jraept].54 FONETICA Litera sau grupul de litere A 119 ay Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană Bayern ['baesrn]. 3. la începutul cuvîntului vocale şi al silabei precum şi înaintea unei Baum [baom]. löblich ['l0:pllc]. înaintea sufixelor precedate de 1. gelb [gelp]. krabbeln ['krabaln]. la sfîrşitul cuvîntului robb ! [rap]. Taubheit ['taophaet].

Küche ['kYcs]. Cherusker [ce'rUskar]. ii. dacă este urmat de e. i. r Cafe [ka'fe:]. Cupido [ku'pi:do]. mancher ['mancar]. ich [Ic]. Croupier A 1*» Se pronunţă. . 4. o sau u Cäsar ['tse:zar]. y Ceeii [SÎSI].a]. Clown [klaon]. ['ko:z. y • A 129 mächtig ['msctlc]. i. Chiria ['ci:n. [ts] în anumite cuvinte de origine latină sau greacă. ©. Reich [raec]. după ä. eueh [30c]. welelier [ V s l c a r ] .PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 55 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. o. räuchern ['ro0csrn]. e. Laubbäume ['laopb30rno]. schrubbte Se pronunţă [p] + [b] {vezi A 52) în cuvintele compuse în care două elemente componente se termină. dacă este urmat de o altă vocală decît a..ă consoane Böttcher f'boetţar]. la începutul cuvîntului dacă este ürmat de e sau i Chemie [ce'mi:]. horchen ['horcsn]. Cicero f'tsitsero]. u sau î. A 127 Se pronunţă [t|] în cuvintele de origine italiană A l'M Cicerone [tjitj'e'rpme]. după toţi diftongii în afară de an Laich [laec]. franceza şi spaniolă. Mechaniker [me'cauiikar]. A 128 Se pronunţă [s] în anumite cuvinte de origine engleză. Raubbau ['raopbao]. A 124 alăturate e Se pronunţă [k] în anumite cuvinte de origine negerniană dacă este urmai de a. 2. 8. înaintea consoanelor surde ['JrUpto] robbst [ropst]. Chirurg [ c i r U r k ] . psychisch ['psyiclj]. Köebin ['koecln]. Chatice [Jă:sa]. Centavo [sen'ta:vo]. Cosima [fcrupi'e:]. G?«/.ima]. eh Se pronunţă [c] 1.. respectiv încep cu î> abbauen ['apbaoan].

r Chaos ['ka:os]. o. Charakter [ka'raktsr]. în sufixul A 130 -ehen Frauchen ['fraocsn]. Chlor [klo:r]. Christoph f'krlstof]. f . Se pronunţă [x] 1. Raucher ['raoxar]. o. Chrom [kro:m]. început de element component al unui cuvînt compus sau început de sufix. 3. după a. 2. grupul de litere Pronunţarea 5. Melancholie [melar^ ko'li:]. I n Buchseite ['bu: xzaeta). dacă este urmat de a. deci se pronunţă [daxs].a sing. wachsen ['vakssn]« A 132 Observaţie: N u trebuie să confundăm pronunţarea lui eh urmat de un s * din rădăcină [ks] cu cea a lui eh urmat de un s care nu face parte din rădăcină. s face parte din rădăcină.a a verbului wachen [Vaxan]. sechs [zsks]. dacă este urmat de s în rădăcina unui cuvînt germaiî Achse ['akss]. deoarece s face parte din desinenţa st. Chronik ['kro:nIk]. (du) wachst se scrie şi persoana a I i . în anumite cuvinte de origine greacă. Mädchen ['me:tgan]. persoana a I i . ci este desinenţă. u Bach [bax]. ind. Cherson [xsr'son]. în ambele cuvinte se pronunţă deci [x] + [z]. Epoehe [e'poxa]. după diftongul 3. Ochse ['oksa]. I. Charta ['karta]. anumitor nume proprii de origine slavă.56 FONETICA litera Sau . deci se pronunţă [daks] . Charkow ['xarkof]. în wachsam [Vaxza: m ] început de sufix. Se pronunţă [k] 1. Christian ['kr-Iştian}. (a da cu ceară) s de asemenea face parte din rădăcină. genitivul substantivului Dach [dax] se formează prin adăugarea desinenţei s (Dachs). s este început de element component. Chor [ko:r]. Cholera ['ko:lera]. Buch [bu:x]. î n Dachs. la începutul A 131 au auch [aox]. Dachs [daks]. pronunţîndu-se însă [vaxst]. prezent este (du) wachst [vakst] . A 133 2. î n verbul wachsen. în anumite nume proprii Chiemsee ['ki:mze:].

urmai de o consoană {în afară de x) lädst [ls:tst]. widmen [VCtmart]. . r {vezi însă A 138. în prefixul Adjunkt ['at'jUrjkt]. A 137 2. Dschungel ['dzUnall. îiaekt [hakt]. Se pronunţă [t] 1. 2) ad. Gaucîio ['gaotjo]. A 139 addieren [a'dkrgn]. 3) ['handlürj]. 4. dort[dort]. Redner ['re:dnor]. Kinds [klnts]. wandern ['vandorn]. Rock [rok]. Se pronunţă [d] 1. Adler ['a:dlar]. Widder schno d drig [Jn odrl c ]. A 134 A 135 ck Se pronunţă totdeauna [k] A 136 Ecke ['eksl. Bad [bart]. Paddel fpadal]. în general. la sfîrşitul cuvîntului A 138 sau al silabei ['vlntfarj]. dd Se pronunţă. [d] ['vîdar]. Mädchen [ ms:tc3n]. la începutul euvîntului şi înaintea unei vocale drei [drae]. Lands [lants]. randlos ['raatlos]. n. und [Unt]. înaintea r consoanelor surde sufixelor care încep cu o consoană {vezi însă A 137. Paddler ['padlor]. înaintea 3. golden ['goldan]. Ordnung ['ordnUrj]. Windfang Geldbeutel [ l geltb"o0t'äl]. în general.P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N 57 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 0 bşer va ţ ie [k] se pronunţă şi în substantivul Oreliester [br'kestar] Se pronunţă [tj] în cele mai multe cuvinte de origine engleză şi în cuvintele de origine spaniolă chartern ['tjartarn] . Handlung niedrig ['ni:drlc]. 2. Geld [gslt]. niedlich ['ni:tllcj. înaintea sufixelor precedate de i. Advokat [atvo'ka:t].

'Jţe:ta]. mai rar între» Aloe ['a:loe]. x). st. Republik [repu'bli:k]. Dante ['dante]. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. wert [ve:rt]. elegant [ele'gant]. A 141 e Se pronunţă [e : ] 1. Pronunţarea A 140 dt Se pronunţă [t] beredt [bs're:t]. Melancholie [melarjko'li:]. je [je:]. er (accen­ tuat) [e:r]. erster ['e:rstsr]. Efeu ['e:fo0]. Mecklenburg ['metklsnbXJrk]. Hexe ['hskss]. în anumite cuvinte. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [e: ] cuvîniului. Schleswig ['Jleisylc]. grupul de litere T. . Theodor ['te:odo:r]. 4. gestern ['gestern]. x beben ['be:bsn]. Mephisto [me'flsto]. ß. Weg [ve:k]. Wermut [Ve:rmu:t]. Beschwerde [bs'JVe^ds]. 5. Insă: Rechen ['rscsn]. seh. Herde ['hetrds]. şeh. werden [Veirdan]. A 142 Se pronunţă [e] numai în silabă neaecentuată 1. Wert [ve:rt]. Dresden ['dre:sdan]. Herd [he:rt]. Elefant [ele'fant]. Pferd [pfe:rt]. la sfîrşitul Ade [a'de:]. 2. Schwert [JVe:rt]. wer [ve:r]. Städte [. Faksimile [fak'zi:mile]. numai în silabă accentuată bebte ['be:pte] (beben ['beibsn]).şi re (de origine latină) detonieren [deto'ni:rsn]. legst p. schwer [JVe:r]. deschisă dacă silaba este Chemie [ce'mi:]. Kescher ['ksjör]. wandte [Vandte]. Theater [te'a:tsr].58 FONETICA Ditera sau . der (accentuat) [de:r].e:kst]. Wegs [ve:ks]. Keks [ke:ks]. 2. 3. ca dem (accentuat) [de:m]. Erz [e:rts]. 3. den (accentuat) [de:n]. . Erde ['e:rds]. lädt [ls:t]. Melodie [melo'di:]. (însă: chemisch ['ce:mlj]). Esel ['e:zsl]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane (în afară de eh. Kamel [ka'me:l]. la sfîrşitul buinţate unor cuvinte de origine negermană. nebst [ne:pst]. Krebs [kre:ps]. în cuvintele asimilate de origine negermană. verwandt [f sr'vant]. beredt [bs'rett]. de obicei în prefixele de. Regen ['re:gan]. erst [e:rst]. dacă în flexiune e apare în silabă deschisă bequem [ba'kveim]. Reparatur [repara'tu:r]. Zos ['tso:e]. her [he:r]. în silabă accentuată.

besser ['besar]. erzählen [hsr'aen]. [rsj]. [ 3 ]. dacă urmează o consoană dublă. sprechen ['Jprecan].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 50 litera sau grupul de litere Pronunţare: 4. arbeitete ['arbaetata]. Infinitivul terminat în -igen [-Igan] şi diminutivele în -eben [-can] se pronunţă însă totdeauna cu [a]. fragten ['fra:ktanj. nennen ['nsnan]. Männer ['menar). Kern [kern]. Zerfall [tser'fal]. weg [vek] (insă: Weg [ve:k]). Sowjet [zo'vjst]. mai ales în cuvintele de origine latină şi greacă Debet ['de:bst]. er ['le:ban]). în cb 5 seh. der (neaccentuat) (neaccenuat) [er]. [x]. [c]. kommende ['kamanda]. [s]. Sokrates ['zo:krates]. ca dem (neaccentuat) [dem]. den (neaccentuat) [den]. în anumite cuvinte. Hexe ['heksa]. 3. Retter ['rstar]. des [des]. Se pronunţă [a] numai în silabă neaccentuată în silabă finală şi în desinenţe aber ['abar]. lebendig [le'bsndlc] (însă: leben [der]. Wagen ['va:gan]. 4. Becher ['bscar]. în anumite cuvinte. 2. Rebhuhn ['rephu:n]. [k]. Elend ['e:lsnt]. tz hell [hsl]. ver-. Hebel ['hefbal]. er-. ent-. [f]. Eurpides [o0'ri:pidss]. [z]. Hermelin [hsrtna'lim]. [J]. [ts] : lesen poate fi pronunţat [ p le:zn]. Herzog ['hertso:k]. her-. jedoch [je'dox]. es [es]. sau de [v]. Lexikon ['lsksikon]. A 145 . Maschine [ma'Jimal. Atem ['a:tam]. [pf]. în prefixele neaeeentuate emp-. ca Chef [Jsf]. se termină în două sau mai multe consoane. zer[Et't»ţ:lan]. Verfall [fsr'fal]. laufen ['laofn]. Deci se p r o n u n ţ ă : berichtigen [ba'rlctjgan] şi Kindchen ['klntcan]. ß. [p]. setzen ['zstsart]. la sfîrşitul cuvîntului. 5. Se pronunţă [e] A 143 1. Herberge ['herberga]. 3 poate fi omis în terminaţiile -eî şi -en dacă ele sînt precedate de [b]. wes [ves]. [g]. keß [kes]. în silabă neaccentuată. resch Dreß [dres]. [d]. x Geld [gelt].^rapidă. [t]. enthalten [ent'haltan]. dacă rădăcina. Elen ['e:len]. Ecke ['eka]. sauberer ['zaobarar]. înaintea unei con­ soane. Hauses ['haozas]. herein empfinden [emp'flndan]. Hotel [ho'tsl]. ck. A 144 Observaţie î n vorbirea uzuală.

Pronunţarea  146 ee Se pronunţă [e:] în silabă accentuată Allee [a'le:]. geben ['ge:bân].63 FONETICA I4tera sau . Meer [me:r]. Heu [ho0]. Teer [te:r]. fünf [fYnf]. . sau [0] (neaccentuat) [redak't0:r]. A 149 eu Se pronunţă [00] în cuvintele de origine germană şi greăeă euch [o0c]. Schi« [Jli]. . Idee [i die:]. Frikassee [frika'se:]. A 152 g Se pronunţă [g] 1. Porree ['pore]. drei [drae]. Gras [gra:s]. la începutul cuvîntului sau al silabei. I<eute ['lo0tb]. für [fy:r] . bei [bae]. Zeus [tsa0s]. în interiorul cuvintelor înaintea nnei vocale biegen ['bi:gan]. grupul de litere T-. Redakteur A 151 f. Komitee [komi'te:]. Rheuma ['ro0ma]. Gmünd [gmUnt]. dacă este urmat de o vocală sau de o consoană sonoră Gabe ['ga:ba]. Lage [la:ga]. A 150 Se pronunţă [0:] (accentuat) de origine franceză Ingenieur [In5eni'0:r]. A 148 ei Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană şi în cele mai multe cuvinte de origine negermană Bäckerei [bska'rae]. Lüge ['ly'-gö]. Europa [o0'ro:pa]. Euripides [o0'ri:pidss]. A 147 Se pronunţă [e] în silabă ncaeeentuată Kanapee f'kanape]. Milieu [past0ri'zi:rt]. neun [ n o 0 n ] . îî Se pronunţă [f] auf [aof]. See [ze:]. în cuvintele pasteurisiert [mili'0:]. nein [naen]. schaffen ['Jafan]. gleich [glaeg]. Frau [frao]. rigoros [rigo'ro:s]. Gnu [gnu:]. leeren [leiran]. ein [aen]. Eidetik [ae'de:tlk]. Affe ['af3) . 2. hofft [hoft].

r I» cuvintele Agronom [agro'no:m]. [5] în cuvintele de origine franceză dacă este urmat A 155 Gărage [ga'raiga]. Sieg [zi:k]. wenig ['tsvaej"pra:xlc]. 4. Se pronunţă de e. regnen ['reignan]. lioggen ['togan]. Zugbrücke [ J tsu:kbrYka]. i Se pronunţă Gin [ d j l n ] . Magma ['magma]. Tag [ t a i ] . männiglich ['msiilkllc]. Äuglein ['o0klaen]. înaintea unei consoane (dacă nu este urmat de sufixul o silabă cu [c]) -lieh sau vereinigt [fsr'/aenlct]. A 157 2. Wagnis ['va:knls]. Insă: Königreich ['k0:nlkraec].4 PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 61 Litera sau grupn] de litere Pronunţarea 3. tragbar ['tra:kba:r]. Se pronunţă [k] la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei (şi înaintea încep cu o consoană) lag [lak]. Diagnose [dia'gnorzs]. Dogge ['doga]. n. weg [vsk]. tagaus—tagein [tak'/aos — t a k ' / a e n ] . Signal [zl'gna:!]. Se pronunţă 1. Feigling ['faekllrj]. regsam ['re:kza:m]. wenigstens ['ve:nlcstans]. înaintea unui sufix precedat de I. Feigheit ['faekliaet]. r de origine latină şi greacă A 153 sufixelor care begegnen [bs'geignaa]. . zwanzig 2. înaintea unui 1 sau r din rădăcină Schmuggler ['JniUglar]. möglich ['m0:kllc]. m . [Vemlc]. între vocale Bagger ['bagar]. Egge f s g a ] . Weg [ve:k]. la sfîrşitul [9] în sufixul cuvîntului -ig ['tsvantsle]. flaggen ['flagan]. zwanzigste ['tsvantslcsts]. weglaufen [Vsklaofsn]. [d~ ] în unele cuvinte de origine engleză A 156 cjg Se pronunţă [g] 1. segle ['ze:gls]. zweisprachig A 154 gnädig ['gns:dlc]. Girant [31'raiitJ. înainte de 1. Aggressor [a'gresor]. n.

th = [t] dacă ele fac parte din aceeaşi silabă a anumitor cuvinte de ori­ gine negermană Philosophie [filozo'fi:]. Zahl [tsa:l]. Gehart ['ge:/a:rt]. Historiker [hIs'to:rikar]. înaintea unei consoane surde eggte ['skta]. Johannes [jo'hanas]. rrh = [r]. Zähigkeit ['tss:Ickaet]. rh = [r]. A 159 S n S'e pronunţă [nj] în cuvintele de origine franceză Champagner [Jam'panjsr]. eggbar ['skba:r]. în interiorul cuvîntului la începutul silabei. i sau u neac­ centuat E h e ['e:sj. sehen ['ze:sn] . flaggst [flakst]. între vocală şi consoană geht [ge:t]. Verzeihung [fer'tsaeUrj]. o h o ! [o'ho:]. gehen ['ge:an]. Zither f t s l t a r ] . i sau u neaccentuat a h a ! [a'ha:]. Insă: Uhu ['u:hu].$2 FONETICA Ivitera sau grupul de litere Pronunţarea  158 Se pronunţă [k] 1. sieht [zi:t]. Verleihung [fer'laeTJij]. A 16® k Se pronunţă [h] 1. 2. sieh! [zi:]. Ahorn ['a-. la îneeputul cuvintelor de origine germană şi al celor mai multe cuvinte de origine negermană haben ['ha:ban]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei egg [ek]. între două vocale dacă este urmat de e slab [a]. A 162 este mut în grupurile de litere ph = [f]. hier [hi:r].horn]. ahoi! [a'ho0]. s t e h ! Lfte:]. 2. 3. Katarrh [ka'tar]. . fähig [ffe'If]. Mahagoni [maha'go:ni]. . după voeală. Theodor ['te:odo:r]. Haus [haos]. behalten [bg'haltsn]. Kognak ['konjak]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei g e h ! [ge:]. Hund [hUnt]. dacă este urmat de o voeală în afară de e slab [a]. ruhig ['ru:l9]. Vehikel [ve'hi:ksl]. A 161 este mut si indică lungimea vocalei precedente 1. R h y t h m u s ['rytmUs]. Hotel [ho'tsl]. 2. steht [Jte:t]. flagg [flak].

Kali ['ka:li]. J u n i ['ju:ni]. în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. Fabrik [fa'bri:k]. Kuppin [r"ü'pi:n]. Aspirin [aspi'ri:n]. 2. dacă. în silabă accentuată. însă: Nische [ r ni:Ja]. ß. Gummi ['gXJmi]. Fibel ['fi:bal]. Kredit [kre'di:t]. Diplom [di'plo:m]. 3. nisten ['nlstsn]. la sfîrşitul cuvîntului. Tiger ['ti:gar]. Kritik [kri'ti:k]. Fiber ['fi:bar]. Portion [portsi'om].PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI GERMAN 63 Litera sau grupul de litere Pronunţarea i Se pronunţă [i:] A 163 1. în silabă neaccentuată deschisă din cuvintele de origine negerinană brachial [braxi'a:l]. Juli ['ju:li]. Kolloquium [ko'lorkviUm]. widrig ['vi:drlc]. x). 4. în silabă accentuată. deschisă. însă: Kapitel [ka'pltal]. Se pronunţă [I] A 165 1. Erwin ['srvi:n]. în flexiune i apare în silabă deschisă Appetit [ape'ti:t]. dacă rădăcina are [i: ] gibst [gi:pst]. în silabă accentuată. . direkt [di'rskt]. dacă silaba următoare începe cu eh. deschisă. st. în anumite cuvinte. Nische ['ni:Ja]. Musik [mu'zi:k]. înaintea mai multor consoane. sch. înaintea unei singure consoane (afară de eh. intim [In'ti:m]. Igel ['i:gal]. Idee [i'de:]. st. Zitrone [tsi'tro:na]. Kiste ['klsta]. Titel ['ti:tal]. Livree [li'vre:]. E u t i n [o0'ti:n]. în numele proprii terminate în -in (accentuat sau neaccentuat) Berlin [bar'lim]. wischen ['vljari]. în silabă neaccentuată Alibi ['a:libi]. 6. seh. ca dir [di:r]. Â 164 2. Schi [Ji:]. sch. Alwin ['alvi:n]. Politik [poli'ti:k]. x sicher ['zlcar]. x Biber ['bi:bar]. la sfîrşilul cuvîntului (numai în silabă accentuată^ Kroki [kro'ki:]. 5. Se pronunţă [i] 1. Mineral [mine'ra:!]. mir [mi:r]. Distel ['distal]. wider [Vi:dar]. Mixer ['mlksar]. wir [vi:r].

freundlich ['fro0ntllc].niar].. în sufixele -lieh neaccentuate : -ieht. Lehrerin ['le:rsrln]. Fisch [flf]. immer ['Irnar]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. sie [zi:]. Spielerei [fpr.lia]. vierzig ['flrtslc]. hin [hin]. -im. wie [vi:].64 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. bist [bist]. mit [mit]. sitzen ['zltsan']. Nix [nlks]. . dacă în celelalte forme ale cuvîntului i n u apare în silabă deschisă bin [bin]. tz billig ['blllc]. Defizit ['de:fitslt]. A 170 ier Se pronunţă (iar) cînd este sufix de origine germană Armenier [ar'niemiar]. A 167 Se pronunţă [i] în silabă neaccentuată die (articol. -ig. wird [vlrt]. A 169 Se pronunţă [ia] în silaba finală neaecentnată a acelor cuvinte de origine latină. 3. pronume relativ) [di]. -iseh. ich [Ig]. -ik. Ferien ['ferrian]. Kanadier [kana'diar]. Pilgrim ['pligrlm]. -in. x este urmat de două sau mai multe consoane binden ['blndsn]. die (pronume demonstrativ) [di:]. dick [dlk]. 4. dacă în rădăcină seh. A 168 Se pronunţă [I] în cuvinte ca Viertel ['flrtsl]. în silabă închisă. Iltis [Iltis]. vierzehn ['flrtse:n]. Spanier [Jpa'. A 166 ie Se pronunţă cu ei [ i : ] în silabă accentuată şi în substantivele derivate. in [In]. sieht [zi:t]. trügerisch ['trygarlj]. Kind [klnt]. dich [die]. liegt [li:kt].ng]. Dickicht ['dlklct]. freudig ['fro0dlg]. Birke ['blrka]. -it. gratis ['gra:tls]. Mitte ['raita] . List [llst]. vielleicht [fi'laect]. vier [fi:r]. în care -ie a provenit dintr-un i a : Familie [fa'rnr. Poetik [po'eitlk]. bis [bis].ls'rae]. Biene ['bi'. -is. înaintea unei singure consoane. ß. Biß [bis]. 5.

Papillote [papI'jo:tg]. Â 173 Se pronunţă 1. k. [x] în cuvintele de origine spaniolă Don Quijote [don ki'xo:te]. II Se pronunţă [1]. Zoll [tsol]. Kind [ k l n t ] . Kajüte [ka'jy : t s ] . brillant [brll'jant]. Wald [valt]. nehmen ['neimsn]. je [je:]. Mahl [ m a l ] . Rentier [rsnti'e:]. kennen ['kengn]. kommt [komt]. klein [klaen]. [5] in cuvintele de origine franceză Journalist [gUrna'lIst]. Juan [xu'an]. Amme [a'mg]. Turnier [tTJr'ni:r]. Zimmer ['tslmar]. krumm [krUm] . Portier [porti'e:]. kk Se pronunţă [k] A 177 kalt [kalt]. John [dgon]. Juwelier [juve'li:r]. A 174 A 175 A 176 2. însă: Rentier ['rsnti:r]. Atelier [atoli'e:]. Akkumulator [akuniu'la:tor]. ( = renticr).PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Litera sau grupul de litere Pronunţarea Se pronunţă [i :r 1 sau [i:e:] în cuvintele de origine franceză A A 171 172 a) [-i:r] : Barbier [bar'bi:r]. Se pronunţă [1] • r A 178 bleiben ['blaebân]. cu excepţia anumitor sau spaniolă cuvinte de origine franceză A 179 alle [ala]. Koje ['ko:js]. Scharnier [Jar'ni:r]. Akkord [a'kort]. leben [ le:bgn]. j Se pronunţă [j] cu excepţia cuvintelor de origine franceză. ( = ren). 3. soll [zoi]. m m Se pronunţă [m] A 180 Baum [baom]. Kavalier [kava'li:r]. fällt [feit]. ni. laut [laot]. Jackett [ga'ket-]. engleză sau spaniolă ja [ja:]. b) [i'e:] : Bankier [barjki'e]. Okkasion [okazi'o:n]. [gtg:] in cuvintele de origine engleză Job [d30b]. Kamarilla [kama'rllja]. v/arm [varm] . Jagd [ja:kt]. 5 — Gramatica practică a limbii germane . Offizier [ofi'tsi:r]. Akkordeon [a'kordeon].

Ungarn ['Ungarn]. cuvîntului bang [bag]. Zeitung ['tsaetUg]. Weinglas ['vaengla:s]. sau de g . U n t e r ­ bringung ['UntarbrlgUg]. in-. U n g u n s t ['UngUnstl. eng [sg]. syn- enklitisch [sn'kr^tlj]. în prefixele en-. Wunsch [vUnJ]. la sfîrşitul A 183 de o consoană Angst [agst]. dehnt [de:nt]. Ingrimm ['Ingrlm]. inkonsequent ['InkonzekvEîit]. dacă este urmat de e slab [a]. danke ['dagkaj. Gong [gag]. singen ['zlgan]. A 184 Se pronunţă [ng]. fungieren [fUg'gi:ran]. [rjks] în rădăeină ['vlgksr]. x în rădăcina cuvintelor de origine ne­ germană Band [bant].. Delinquent Bank [bank]. Ding [dig]. Kongo Mangan [mag'ga:n]. 2. Linse [ i l n z a ] . Se pronunţă nx [ţjk]. vocală decîf e slab [a]. Angriff ['angrlf]. Winker [dellţj'kvsnt] . Engadin ['sggadiin]. nqu. dacă [n] şi [g] s-au alăturat prin compunere angeben ['ange:ban] (an + geben). ungleich ['Unglaec]. klingt [kllnt]. Se pronunţă [îjg] în rădăcină dacă este urmat de o altă. sinkt [zinkt]. [okv]. abhängig ['aphcglc]. dacă este urmat 3. A 185 nk. Phalanx ffadaijks]. Gunst [gUnst]. q u . Zunft [tsUnft].. k . 2. ['koggo]. A 182 ng Se pronunţă [ri] în rădăcina cuvintelor de origine germană şi a anumitor cuvinte de origine negeraiană 1. de i sau u neaecentuat bringen ['brlijslij.dacă nu este urmat de g sau k în rădăcina cuvintelor de origine germană. kon-. Manguste [mag'gUsta]. p n e u m a ­ tisch rpiio0'ma:tlj]. Sprung [JprUg]-. S y n ­ kope [zyn'ko:pa]. Junge ['jUga]. dringt [drlrjt].66 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea A 181 n Se pronunţă [n] l. Gnu [gnu:]. Sphinx [sflrjks]. . Kongreß [kon'gres]. i sau u neaccentuat Angina [ag'gi:na]. England ['sglant].

hoch [ho:x]. vor [vo:r]. x Boa ['bo:a]. droben ['dro:bsn]. din cuvintele de origine negermană Anatomie [anato'mi:]. Philosophie [filozo'fi:]. Boden ['bo:dan]. Photograph [foto'gratf]. Mond [mo:nt]. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. Proletariat [proletari'a:t]. o Se prommţă [o:] 1. Dozent [do'tssnt]. dacă în flexiune o apare în silabă deschisă Brot [bro:t]. Ostern ['oistsm]. seh. deschisă. 3. A Î88 2. holen ['hoign]. înaintea mai multor consoane. 5. unklug ['Unklu:k]. Ton [to:n]. x). loben ['lorban]. Floß [flo:s] (Floßes). Herzog ['hertso:k]. în anumite cuvinte. ca Almosen ['alnio:zsn]. kennt [ k s n t ] . groß [gto:s] (große). Montag f'mo:nta:k]. Kloß [klo:s] (Klöße). t o n t [to:nt]. Steinquader ['Jtaenkva^sr]. Poem [po'e:m]. dacă rădăcina în silabă accentuată are [o :] holst flio'lst]. Dom [do:m]. [filo'zo:f]. Hallo [ha'lo:].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 67 Litera sau grupul de litere Pronunţarea nk şi nqu se pronunţă [nk] şi [nkv]. lobte ['lo:pta]. la sfîrşitul cuvîntului. wenn [vsn]. 4. dacă sunetele respective s-au alăturat prin compunere ankommen ['ankarnsji]. Ofen ['o:fan]. Weinkeller ['vaenkslsr] . Philosoph rot [ro:t]. Los [lo:s]. Kleinod ['klaeiio:t]. Borat [bo'ra:t]. de eh. Woge ['vo:gs]. dacă acesta nu este înlocuit în alte forme ale cuvîn­ tului prin ss bloß [blo:s] (bloße). Trost [tro:st]. st. Ozean ['o:tsea:n]. Zoologie [tsoolo'gi:]. în silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară seh. 6. schon [Jo:n]. înainte de ß. în silaba neaeeentuată. Büro [by-'ro:]. dekorieren [deko'ri:rsn]. Botse [io:tsa]. Vogt [fo:kt]. A 189 . Protest [pro'test]. în silabă accentuată. A Î86 jin Se pronunţă [n] A 187 Banner ['baiiar]. Katalog [kata'lotk]. Hotel [ho'tel]. Se pronunţă [o] 1. Kloster ['kkxstsr].

deschisă. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. ['zoka] 4. noch [nox]. 6. Möwe töricht ['t0:rlct]. sch. erröten [er'r0:tan]. 2. Wort [vort]. Groschen ['grofan]. ca Brombeere ['brombe:ra). vorwärts ['vorvsrtsj (însă: vor [fo:r]). hören ['h0:ran]. . ori de eh. ['m0:va]. dort [dort]. sportlich ['fportllc]. erlosch [er'loj]. dacă o nu apare în alte forme ale cuvîntului în silabă deschisă ob [op]. Toane ['tonal. Wolle ['voia] . Rotte ['rota]. Kino ['ki:no]. la sfîrşitul cuvîntului în silabă neaeeentuata. 3. kosten ['kostan]. Log [lok]. Sproß [Jpros] (Sprosses). Höhe ['h0:a]. la sfîrşihil cuvîntului. Omnibus ['omnibUs]. Socke Schmarotzer [Jma'rotsar]. tz kommen ['koman]. seh. în anumite cuvinte. doch [dox]. vom [foni]. Troß [tros] (Trosses). st. Â 190 Se pronunţă [o] 1. desto ['desto]. Grog [grok]. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. Hochzeit ['hoxtsaet] (însă: hoch [ho:x]). înaintea unei singure consoane. seli.68 FONETICA Litera sau . 5. x sau ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului prin ss Doktor ['doktor]. însă: Doktoren [dok'to:ran]. în silabă neaeeentuată Auto ['aoto]. deschisă. x Woche ['voxa]. zornig ['tsornlcl . von [fon]. dacă este urmat de o consoană Bischof fbljof]. în silabă închisă. Doktor ['doktor]. J o t [jot] (însă: Jod [jo:t]). în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. Boxer ['boksar]. st. A 191 ö Se pronunţă [0:] 1. în silabă accentua tă. x böse ['b0:za]. Pronunţarea 2. în silabă accentuată. Box [boks]. Portal [por'ta:l]. grupul de litere „ . Vorteil ['fortael]. dacă silaba următoare începe cit eh. deschisă. o din -oren fiind în silabă accentuată.

dacă în flexiune ö apare în silabă deschisă Erlös [er'l0:s]. dacă acesta nu este înlocuit prin sg. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ck. löblich ['l0:pll9]. 2. sch Knöchel f'kncecsl]. schöpfen wörtlich ['vcertllc]. Se pronunţă [0] 1. hörst [h0:rst]. Ö1 [0:1]. 2. înaintea de ß. trösten ['tr0:st9n]. la sfîrşitul Bö [b0:]. ca Behörde [ba'h0:rds]. Österreich ['0:staraec]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane. grupul de litere _. în silabă neaeeen t u a t ă deschisă a cuvintelor de origine A 192 negermană [konfode- Komödiant [korn0di'ant [Însă: Komödie [ko'm0:di3]). völlig ['fcellc]. graziös [gratsi'0:s]. Ökonomie [0kono'mi:]. rösten ['r0:stan]. . Röcke ['rceka]. möglich ['m0:kllc]. înaintea mai multor consoane. 4. Götze ['geetss]. la sfîrşitul cuvîntului Malmö ['malm0]. Iz Böller ['bcelsr]. möblieren [m0'bli:r3ii]. în anumite cuvinte. Körper ['koerpar]. Söldner ['zceldnar]. Böschung ['bceJUrj]. în silabă accentuată dc-sehisă. dacă în rădăcina este urmat de două sau mai multe consoane fördern ['feerdsrn]. können ['kcsnsn]. Frisör [fri'z0:r]. Konföderation ratsi'om]. plötzlich ['picetsllc]. ['Tcepfsn]. 3. öffnen ['cefnsn]. dacă silaba următoare începe eh. ['heekar]. dacă rădăcina are [O:] sau [0:] höchst [h0:cst]. Pronunţarea 2.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 69 Litera sau . . zwölf [tsvcelf]. 5. Köcher ['keeesr]. cuvîntului în silabă accentuată 6. Höcker 3. în alte forme ale cuvînluhii stößt [Jt0:st] (infinitivul: stoßen).] 1. în silabă neaeeentuată f\ Se pronunţă [ce. Gehöft [g3 r li0:ft]. Löscher 193 cu ['lcejsrl.

A 199 Se pronunţă [u:] în cuvintele de origine engleză Tooping ['lu:plrj]. deschisă. Voigtländer ['fo:ktlsndgr]. Ragout [ra'gü:]. A 198 00 Se pronunţă [o:] cu excepţia cuvintelor de origine engleză Boot [bo:t]. deschisă. Se pronunţă [o'a :] sau [oa] în cuvintele de origine franceză Boudoir [budo'a:r]. B. din cuvintele de origine franceză Boulevard [buîa'vair].70 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 4. . Schlößchen ['Jlcesşgn] (Schlösser). Goetze f'gcetss]. Zoo [tso:]. Boiler ['bo0l3r]. din cuvintele de origine franceză Bravour [bra'vu:r]. în anumite nume germane Goethe f'gerta]. Se pronunţă [o:] în unele nume germane Voigt [fo:kt].radoir [budo'arf]. zoologisch [tsoo'lo:gIJ]. Route ['ru:ta]. A 201 Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. în anumite cuvinte de origine străină Diarrhoe (sau: Diarrhöe) [dia'ra:]. A 194 oe Se pronunţă ca şi ö 1. Zoologe [tsoo'kKga]. Moor [mo:r]. ale cuvîntului Rößlein ['rceslaen] (Rosse). A 195 oi A 196 A Î97 Se pronunţă diftongul [00 ] în cuvintele care nu sînt de origine franceză ahoi [a'ho0]. Toilette [toa'leta]. înainte de ß dacă acesta este înlocuit prin ss în alte form. Tourist [ t u ' r l s t ] . Moos [ m o s ] . A 200 ou Se pronunţă [u: ] în silaba accentuată. 2. Insă: Zoologie [tsoolo'gi:]. Konvoi ['kanvojŞ}.

Journalist [sUrna'lTst]. Peter ['pe:tar]. grupul d e litere T. în cuvintele de origine engleză Boy [bo0]. Teltow ' t r s p t o ] . Suworow [su'vorof]. A 208 Clown [klaon]. închisă. . Suppe ['zUpa]. neppen ['nspan]. ['telto].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 71 Litera sau . pp Se pronunţă [p] A 209 Apfel ['apfsl]. Rippe ['rlpa]. Se pronunţă [oaj ] în cuvintele de origine franceză A 208 loyal [loa'ja:l]. Slowfox Se pronunţă [ao] în anumite cuvinte de origine engleză ['käobo0j. Boykott [ b o 0 ' k o t ] . Se pronunţă [o :] în unele cuvinte de origine engleză ['slo:foks]. din cuvintele de A 4***" ow Se pronunţă [o] în silaba neaeeentuată clin numele germane de origine slavă Tützqw ['lYtso]. 2. Pronunţarea Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. . în numele proprii A 207 germane Boye ['bo0a]. Wespe [Vespa] . Cowboy <oy Se pronunţă [00] 1. Croy [kra0]. rülpsen ['rYlpsanj. Pankow ['parjko]. Hoyer ['ho0ar] . Oybin [o0'bi:n]. Virchow ['vlrţo sau 'flrcoj. Treptow ['tre:pto sau A 203 Se pronunţă [of] în transcrierea germană a numelor ruseşti A 2Ö4 Asow [a'zpf]. Tappen ['lapan]. origine franceză Bourgeois [bUrgo'a]. A 20b Bowle ['bo:la]. p. Oper ['o:par].

Katarrh [ka'tar]. Rhetorik [re'to:rIk]. Qual [kva:l]. lose ['lo:za]. Amsel ['amzal]. precum şi între consoanele sonore 1. Rhein [raen]. 3. n. Robert ['ro:bert] . pinseln f'plnzaln]. Physik [fy'zi:k]. Rheuma ['ro0ma]. La începutul cuvîntului. dacă este urmat de o consoană în afară de p sau t Skala ['ska:la]. mühsam ['my:za:m]. între vocale. Se pronunţă [r] (în cuvinte de origine negermană. [kVar'ta:!]. Karren ['karan]. Terror ['tsror] .72 Ditera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 210 ph Se pronunţă [f ] în rădăcina anumitor cuvinte de origine negermană Geograph [geo'gra:f]. Mühsal ['my:za:l]. Szene ['stse:n3]. Slawe ['sla:va]. sausen Else ['elza]. A 212 Se pronunţă [k] în cuvintele de origine franceză şi spaniolă Quai [ke:]. Quartal Quelle ['kvsla]. Diarrhoe [dia'rö:]. sucliens 2. r şi o vocală Base ['batza]. Schicksal ['Jlkza:!] . Quirl [kvlrl]. Riese ['ri:za]. la începutul cuvîntului. gerade [ga'ra:da]. A 214 s Se pronunţă [z] 1. quitt [ k v l t ] . Barren ['baren]. Smaragd [sma'rakt]. f'gra:flk]. Philosoph A 211 qu Se pronunţă [kv]. rr. Quantum ['kvantXJm]. în interiorul cuvîntului. A 215 Se pronunţă [s] 1. Graphik [filo'zo:f]. Besen ['be:zan]. Rhinozeros [ri'no:tserDs]. achtsam ['axtza:m]. cu excepţia cuvintelor de origine franceză şi spaniolă bequem [ba'kve:m]. Ferse ['fsrza]. m. sind [zlnt]. înaintea unei vocale Saal [za:l]. ['zaozan]. harren ['haran]. quer [kve:r].) rh5 rrîl R a d [ra:t]. Philister [fi'llstar]. sauber f'zu:xan]. Skrupel ['skru:pal]. Don Quixote [don ki'xo:te]. Skizze ['skiltsa]. Swing [svln]. sehr [ze:r]. Narr [nar]. langsam ['larjza:m]. în sufixele -sal. Sonne ['zona]. -sam Drangsal [ r drarjza:l]. Rhythmus ['rYtmtJs]. . ['zaobar]. A 213 t.

bist [ b i s t ] . Bestand [ba'jtant]. Wurst [vUrst]. stellen ['Jţelan]. 3. H a u s [haos]. 5. Rätsel ['tetsal]. Glasarbeiter ['gla:s/arbaetar]. | 0 : n ] . în interiorul şi la sfîrşitul cuvîntului daca este urmat de p sau t Espe ['espaj. Raspel ['raspel]. sprechen ['jprscan]. Strumpf [TtrTJmpf J. cu excepţia anumitor cuvinte de origine negermană r A 217 Asche ['ala]. ausarbeiten ['aos/arbaetanj. Röslein ['r0:slaen]. Durst [dUrst]. 4. das [das]. după h. seh Se pronunţă[j]. Gans [gans]. alăturare în care atît s cît şi eh îşi păstrează valoarea Haus -f ehen = Häuschen Maus + clien = Mäuschen ['hooscan] ['mo0scan] Se pronunţă [sk] în anumite cuvinte de origine italiană A 210 Scherzo ['skertso] . Laster ['lăstar]. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei als [als]. ek. dürsten ['dYrstan].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Pronunţarea 2. es [es]. Kopfsprung ['kopfjprürj]. Röschen [r0:scan]. Häcksel [ keksal]. în interiorul cuvîntului. lösbar ['k>:sba:r]. dacă. p. rasch [raj]. Stein [Jtaen]. Buseli [bUJ]. Kekse [ r ke:ksa]. t Erbse ['srpsa]. Wespe ['vespa]: bester ['bsstar]. Se pronunţă [|] la începutul cuvîntului şi al unui element component dinir-un cuvînt compus. bis [bis]. k. Krebse ['kre:psa]. Stahl [|ta:l]. schön [tsljt]. este urmat de p sau t Spalt [fpalt]. Häuschen ['ho0scan]. ist [Ist]. înaintea sufixului -ehen A 216 Hälschen ['hslscan]. Peitsche ['paetja]. zischt Observaţie Grupul de litere seh = [J] nu trebuie confundat cu grupul consonantic rezultat din alăturarea unui s din rădăcină la eh [c] din sufixul -ehen. Angst [agst]. klecksen [kleksen]. Wir­ belsturm ['vlrbalJtTJrm]. waschen ['vajan]. Häuschen ['hoescan]. falls [fals]. Zeugnis ['tsoeknls]. Zeitspanne ['tsaetjpana]. lispeln ['llspalnl. Mannes [ m a n a s ] . Versprechen [fsr'/prscan]. schlaksig ['jlaikslc]. Fenster ['fenstar]. Speer [|pe:r]. aus [aos]. Spur [fpu:r].

74 FONETICA Pronunţarea A 219 A 220 ss. mußte ['mUsta]. Wette [Vata]. Station [Jtatsi'o:n]. Schule ['ju:la]. bieten [rbi:tan]. Schuster [ju:star]. Tomate [to'ma:ta]. Thymian ['tymia:n]. Wort [vort]. A 221 t Se pronunţă [t] Art [a:rt]. Süße ['zy:sa]. sitzt [zltst]. suchen ['zu. Mitte ['mita]. These ['te:za]. ißt [Ist]. A 226 u Se pronunţă [u : ] 1. küssen ['kYsan]. Demokratie [demokra'ti:]. Gasse ['gaşa]. Straße ['Jtraisa]. Diphtherie [dlfte'ri:]. witzeln ['vîtsalnj. partiell [partsi'el]. Gruß [gru:s]. tertiär [tsrtsi's:r]. A 225 tz Se pronunţă [ts] Katze ['katsa]. A 224 tt Se pronunţă [t] bitten ['bltan]. d Dschungel ['dsUnal]. Kuchen ['ku:xan]. Portion [portsi'o:n].] Se pronunţă [s] essen ['esan]. hatte ['hata]. Dschunke pdjfTJjjka. Diphthong [dlf'ton]. A 223 th Se pronunţă [t] în afară de cazul cînd t şi h s-au alăturat prin compunere Athlet [at'le:t]. exceptînd cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu x [ks] Blume pbhi:ma]. Bruder ['bruidar]. müssen fmYsan] . Thomas ['to:mas]. în silabă accentuată. Thron [tro:n]. deschisă. trete» ['tre:tan]. . trotz [trots]. Theater [te'a:tar]. satt [zat]. zärtlich ['tfertlljc}: A 222 Se pronunţă [ts] în cuvintele de origine latină dacă este urmat de i neaeeentuat plus vocală Nation [natsi'om]. Wucher ['vu:sar]. Ufer ['u:far]. daß [das]. ß Se pronunţa [5] dacă precedă. Kuß [kUs].xah].

Gruß [gru:s] (Grüße). la sfîrşitul cuvînlului.P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N Litera sau grupul •de litere Pronunţarea 2. Zentrum ['tsentrUm]. in silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară ele sch) dacă în flexiune u apare în silabă deschisă Betrug [bg'trudc]. Fluch [flu:x]. Ruß [ru:s] (Riilles)- 5. Peru [pe'ru:]. . wusch [vu:J]. Rum [rUm]. dacă în flexiune silabă deschisă A 228 u nu apare în Autobus faotobUs]. Stipendium [jti'pîiidiUm]. 8. zu [tsu:]. Kautschuk ['kaotfUk]. Fiskus fflskUs]. Mut [mu:t]. u:rba:r]. Wachstum 7. înaintea unei singure consoane. Altertum [ ' a l t a r t a m ] . 2. 3. în sufixul -turn ['vakstu:ni]. Duplikat [dupli'ka:t]. Wuchs [vu:ks]. Kanu ['kä:nu]. Urwald însă: Urteil ['Urtael]. Klub [klUp]. gut [gu:tj. Masik [mu'zi:k]. 4. fußen ['fu:s9ii]. Medium ['me:diUm]. Blut [biu:t]. nun [nu:n]. ruchlos ['ru:xlo:s]. desehisă. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [u :] bucht [bu:xt]. dacă este urmat de ß -f e sau de II menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e Fuß [fu:s] (Fußes). Wust [vu:st]. Ursache ['uirzaxs]. Kakadu ['kakadu]. [i'8r'ru:xtj. Buch [bu:x]. Geburt [ga'bu:rt]. in -prefixul accentuat ururalt ['u-r/alt]. ['u:rvalt]. Lapsus ['lapsUs]. Kulisse [ku'llsa]. wuchs Se pronunţă [u] A 227 1. Uniform [uni'form]. Schrifttum ['|rlfttu:m]. Sirup ['zi:rUpj. Gnu [gnu:]. în silaba neaccentuată. urbar [ . în anumite cuvinte. 6. ca în silabă accentuată du [du:]. verrucht [vn:ks]. la sfîrşitul cuvînhtlui în silabă neaccentuată ['u:hu]_ Emu ['e:mu]. Uhu Se pronunţă [U] 1. Universität [univErzi't£:t]. fluchte [fhiixtah suchst [zu:xst]. din cuvintele de origine îicgemiana aktuell [aktü'el]. Tueli [tu:x]. fluid [flu'i:t].

Vestibül [v£Sti'by:l].e sau ß menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e grüßte [gry:sta] (grüßen). dacă urmează ß -f. A 229 ii Se pronunţă [y : ] 1. minus ['mi:nUs]. um [ U m ] . şeii? tz. Molekül [mole'ky:l]. înaintea mai multor consoane. dumm [ d u m ] . Luxemburg ['lUksambUrk]. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. ori ß înlocuit în celelalte forme ale cuvîntului. Luxation [lUksatsi'o:n]. ca für [fv:r]. kuschen ['kUJan]. Lust [ l ü s t ] . huschen ['hU/an]. Kostüm [ko'stymi]. prin ss bunt [bUnt]. Wurst [vTJrst]. hüsteln ['hy:staln]. Tür [ty:r]. schwül [JVy:l]. süß [zy:s] (süße). dacă rădăcina are [y:] Gemüts [ga'myrts]. deschisă Bücher ['by:car]. lügst [ly:kst]. Nüstern ['ny:starn]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane. übte ['y:pta]. Brust [brUst]. Geruch [ga'rUx]. 5. Verdruß [fer'drUs] (Verdrusses). Nuß [nUs] (Nüsse). 3. Urteil ['TJrtael]. plus [plus]. muß [mUs] (müssen]. Muster ['mUstar]. în anumite cuvinte. dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă sau de ck. dacă în fle­ xiune ü apare în silabă deschisă Gemüt [ga'my:t]. x Bulle ['bUla]. üben ['y:ban].76 Litera sau grupul de litere FONETICA 2. Kunst [kUnst]. Luxus ['lUksXJs]. Durst [dXJrst]. Füßchen ['fy:scan] (Füße). înainte de e. Wüste ['vy:sta]. Butter ['bUtar]. Ruck [ r U k ] . 4. Hund [hUnt]. Busch [bUJ]. übrig ['y:brl9]. zucken ['tsUkan]. Pfuscher ['pfUJar] (insă: wusch [vu:J]). Kuß [kTJs] (Kusses). Küchlein ['ky:claen]. müde [my:da]. Futter ['f U t a r ] . lügen ['ly:gan]. drüben ['dry:ban]. Putz [pTJts]. wüst [vy:st]. düster [ r dy:star]. ca Bruch [brUx]. 3. Spruch [JprUx] . Plüsch [ply:J]. Zunft [tsünft] . 2. Tücher ['ty:c'ar]. 4. Flüche [ r fly:ca]. în anumite cuvinte. în silabă accentuată. Nutzen ['nUtsan]. .

Villach ['fllax]. stützen ['JtYtsan]. iz brüllen ['brYlan]. Schlüssel ['JiYsal]. Volk [folk]. vor [fo:r] . dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. [nsrf]. în rădăcina. Sprüche ['JprYcs]. voll [fol]. küssen ['kYsanj. rüsten ['rYstsn]. Düster ['iYstar]. schütteln [fYtaln]. clacă. viel [fi:l]. Barve ['larfs]. brav [bra:f]. e. în cuvintele mai noi de origine negermană.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 77 litera sau grupul de litere Pronunţare. drücken ['drYkanj. van Beethoven [fan 'be:tho:fan]. dürr [dYr]. Vogt [fo:kt]. însă: E v a ['e:va] sau ['e:fa]. Küche ['kYca]. din cuvintele ele origine negermană kostümieren [kosty'mi:ran]. mündig ['mYndlţ]. ca Brüche ['brYca]. Se pronunţă [f] A 232 1. Gürtel ['gYrtal]. 2. mürbe ['îiiYrbal. Brüste ['brYsta]. verzückt [fer'tsYkt] . Wilhelmshaven [vilheims'ha:fan]. lüstern ['lYstarn]. Se pronunţă [y] A 239 în silaba neaceentuaiă. Stativ [fta'ti'f]. precum şi la sfîrşitul silabei sau al cuvîntului aktiv [ak'titf]. Vers [fsrs]. vier [fi:r]. Küste ['kYsta]. Kutte ['riYta]. gebürtig [ga'bYrtlş] (însă: Geburt [gş'bu:rt]). A 231 2. Grütze ['grYtsaJ. von [fon]. Vesuv [ve'zu:f]. üppig ['Yplc] . Rücken ['rYkan]. Veilchen ['faelcan]. Würde ['vYrda]. Rüstung ['rYstXJrj]. de origine negermană (inclusiv numele proprii). în orice poziţie Frevel ['fre:fal]. înaintea unei con­ soane surde. dacă urmează ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului. nervig ['nsrvlc] sau ['nsrflc]. Dativ ['da:ti:f]. în cuvintele de origine germană şi în cele asimilate. Bremerhaven [bre:mar'ha:faii]. Stück [JtYk]. Hannover [ha'no:far] (însă: Hannoveraner cu [f] sau [v]). deschisă. Bürde ['bYrda]. David ['da:flt]. Se pronunţă [y] 1. müßte ['rnYsta] (müssen). înainte de 4. prin ss Fliißchen ['flYscan] (Flüsse). flüstern ['flYstarn]. Vater ['fa:tar]. parfümieren rparfy'nrhran]. in anumite cuvinte. Mütze ['mYtsa]. 3. Würfel ['vYrfsl]. este urmat de două sau mai multe consoane Büchse ['bYkss]. Devkoje [lsf'ko:ja]. 1'eit [faet]. . Pfütze ['pfYtsa]. flüchtig ['flYctlş]. Nerv olivgrün [o'li:fgry:n]. Vogel ['foigal].

Möwlein ['m0:vlaen]. Se pronunţă Don Ouixote [don ki'xotte]. Ximenes [xi'menes]. Wein [vaen]. Vase [Va:za]> Verbum ['vErbUm]. bravo ['bra:vo]. Sklave ['şkla:vs]. Juwel [ju'ved]. zwölf [tsvoelf]. lax [laks]. Olive [o'li:vs]. Wald [vait". Vasall [va'zal]. Stative [Jta'tirvo]. Pankow ['parjko]. Violine [vio'lirria]. . Villa ['vila]. nervös [nsr'v0:s]. November [no'vEinbsr". Nu se pronunţă în terminaţia -ow a numelor germane de origine slavă (şi în cuvintele derivate) Bülow ['by:lo]. 2. înaintea sufixelor care încep cu o consoană Lö wehen ['l0:ican]. A 237 wh Se pronunţă [v] în cuvintele de origine engleză Whisky [Vlski]. Xerxes PkSErksES]. Xaver ['ksatvsr]. dativisch [da'tirylj]« Klavier [kla'vi:r].78 FONETICA Litera sau . Trep­ t o w ['treipto]. Gewehr [ga've:r]. . unei vocale înainte* Aktivist [akti'vlst]. braver ['bra:var]. Luxus ['lUksUs]. Vokal fvo'ka:!]. P a n k o w s ['parjkoar]. Novelle [noVels]. grupul de litere _ . Virtuose [vIrtu'o:zs]. în terminaţia A 236 -ow a numelor ruseşti transcrise în germană Asow [a'sof]. Lützow ['lYtso]. A 234 w Se pronunţă [v] la începutul şi în interiorul cuvîntului Gewebe [gs've:bs]. wo [vo:]. zwei [tsvae]. Löwe ['l0:Va]. A 235 Se pronunţă [f] 1. Pronunţarea A 233 Se pronunţă [v] în cuvintele mai noi de origine negermană. A 238 A 239 x Se pronunţă [ks] [x] în cuvintele de origine spaniolă Hexe ['liaksal. I w a n o w [iva'nof].

Lyzeum [ly'tse:Llm]. Asyl [a'zy:l]. Sherry ['Jsri]. A 246 . Se pronunţă [j] în anumite cuvinte de origine negermană. Zypern ['tsy:parn]. Physiker ['fy:zikar].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 79 Litera sau . Hyäne [hy'sma]. deschisă Analyse [ana'ly:za]. Hypothese . Hygiene [lrygi'ema]. Physik [fy'zi:k].tlls].füsj. y apare în silabă Se pronunţă [y] în silabă neaceeiituată. Pyramide [pyra'mi:da]. Hypnose [hYp'mxza]. Byzanz [by'tsants]. Rowdy ['raodi]. Sylt [zYit]. Zypresse [tsy'prssa]. System [zYs'te:m]. Se pronunţă [Y] A 242 1. [y] sau [Y] în cuvintele de origine greaeă Se pronunţă [y : ] 1. A 240- 2. Hymne ['hYmnal. Synthese [zYn'te:za]. grupul de litere Pronunţarea y Se pronunţă [ y : ] . cu excepţia celor de origine greacă Rayon [re'jo:]. Beryll [be'rYi]. în silabă finală neaceentuată înaintea Onyx ['omYks]. Ysop ['i:zop]. Se pronunţă Ti] la sfirşitul cuvintelor de origine engleză *** Bandy ['dsndi]. Zyklus ['tsyiklTJs]. *» silabă accentuată. Mythus ['my. psychisch [psy:clj]. 2. Gynäkologie [gynskolo'gi:]. Mystik ['mYstlk]. dacă este urmat de două sau mai niulte consoane Ägypten [s'gYptan]. Yankee ['jferjki]. Se pronunţă [i: ] în cuvinte.hypo'te:za]. Libyen ['li:bysn]. ca A 245' Ysenburg ['i:sanbLrk]. Gymnastik [gYin'nastlk]. deschisă A 241. lyrisch ['ly:rl|]. Labyrinth [Laby'rlnt]. Typhus ['ty. înaintea unei singure consoane dacă în flexiune deschisă anonym [ a n o ' n y m ] . unei consoane Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine engleză A 243' A Nylon ['naelon]. York [jark]. Psychologie [psycolo'gi:]. Symbol [zYm'botl]. Satyr ['za:tYr].

80 Litera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 247 z Se pronunţă [ts] Arzt [a:rtst]. A 249 zz Se pronunţă [ts] Bajazzo [ba'jatso]. [i:j. [u:] . [e ]. [u. Fiţi foarte [a:]. [a:].J. [ u : ] . [i:]. [o:]. [i. [e:]. Panzer ['pantssr]. [ e : ] . [a ].9]. Flöz [Ö0:ts]. [e:]. [i:]. [a:]. (vezi: A 13—15) ale alfabetului fonetic. A 248 Se pronunţă [z] şi [s] în anumite cuvinte ie origine negermană Gaze ['ga:za]. [o ]. [o:].:] [a:]. Zahn [tsa:n]. [o:]. Razzia fratsia]. duzen ['duttssn]. [e:]. bronzieren [bro's^rsn]. Skizze ['skltsa]. beizen ['baetssnj. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. sozial [zotsi'a:!]. [u ji [u]'. Bronze ['bro:sa]. [o:] [e:]. [i:] ft:]. EXERCIŢII Vocalele şi diftongii Vocalele lunsi si închise 1. ganz [gants]. [a:]. [o:]. zwanzig ['tsvantsl.

Haar. wir Brief. [6]. 166. 198. zu U h r . liier. Moor.EXERCIŢII SI vocalelor. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. 109. ihr [o:] (vezi: A 188. See. 161) o oo oh groß. kam. wem. Rat. [a]. n u r . [U] 6 — Gramatica practică a limbii germane . lehrt. [ a ] . [o]. Tee e h r t . fuhr. Knie. nie. sehr. (vezi: A 1 3 . ja A a l . Maat. Huhn. Jahr. sie sieht. mehrt. I^os. Citiţi cuvintele cu glas tare. [a]. [ s ] . Mehl. Tohn. rot. da. R u h m . wahr. 2. Schuh. [s] [e]. klar. Tor. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea [a:] a aa ah (vezi: A 107. [ U ] . Zahl. Sohn. 161) bar. [e]. Vieh ihm. [o] [s]. wen. [e]. Mohn. 161) i ie ieh ih dir. mir. Tier. Meer. du. wer. kahl. [e] [U]. K a h n [e:] (vezi: A 141. w a r . [o]. 161) e ee eh erst. Mahl. Schnee. [U]. [a]. tief. so Boot. Floh [u:] (vezi: A 226. lieh. Saal fahl. Moos Ohr. K u h Vocalele scurte şi deschise 3. [ I ] . [o]. hohl. 14) foarte [a]. her. tot. Hohn. [I]. Mohr. fehl i : ] (vezi: A 163. [I] [o]. ihn. E r z . 161) u uh Brut. [a]. Tat. Keks leer. [D]. Fiţi atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. [I]. gut. [e]. nun. Teer. Ton. 146.

fett. im. Herr [I] (vezi: A 165) i ich. Citiţi cuvintele cu glas tare. in. [£••]. [0-1 [y:]. noch. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea vocalelor.82 FONETICA 4. [y-l [y-l [ 0 : ] . hell. dort. dich. H. gern. Fell. Schuß Vocalele eu Umlaut (vezi: A 17—19) Lungi 5. Durst. [0] oa 6. ist. daß. hat.. naß» dann. satt. [0 O.:]. ernst. Brust. Kunst. Bucht. Citiţi cuvintele cu glas tare! Fiţi foarte atent la pronunţarea vocalelor cu Umlaut! [e:] (vezi: A 110. Faß. voll. Kuß. Tisch [o] (vezi: A 190) o oft. das.. sich. [y:]> [ y : ] . Fläz. Nuß. nicht. matt. [0:] [*:]> [*:]. kann. bunt. Horn. des. 161) ä Bär. [£:]> [*. am. vom. [ y : ] . Korn. bist. es. Dorn. trüg . Rostiţi vocalele cu Umlaut redate prin semnele corespalfabetului fonetic. [ = : ] . fast. von [U] (vezi: A 228) u um. muß. mit. an. [0-1 [0 0 . spät. Fisch. [s:j [0:] [s:]. Narr [s] (vezi: A 143) e elf. vorn. uns. Volk. doch. hast. Dast. Mast. Ort. [a] a {vezi: A 108) ab. Fluß.

161) o Sil öd. [ao]. [ao] [00]. jäh [0:] {vezi: A 19. [00]. löst. [ce]. schön. [ae] . [e]. Ö h r . Fiţi foarte atent la pronunţarea ! [e] J (»«*: A 111) j rci ä hält. dröhnt. [J0] . [e]. Rostiţi diftongii redaţi prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic.EXERCIŢII 83 aii fahrt. könnt. C**i/» CM g/as tare. bös. höhnt. kühn 7. [ae].1. 161) u iih Scurte für. schwül. [Y]. brüsk. [00]. z ä h l t . [Y]. zwölf [Y] (vezi: A 231) u brüllt. [ce]. dürr. grüßt. [Y]. späht. Stück. drückt. [Y]. 8. Rostiţi vocalele cu Vmlaut redate prin semnele alfabetului fonetic. [ao]. höchst. füllt. [00] . [ao] . zückt Diftongii {vezi: A 2 0 . [Y]. [s]. wäscht [ce] {vezi: A 193) ö gönnt. spült fühlt. [s]. [ao]. Bö . [e] .2 3 ) 9. küßt. M. [ae] [ao]. [ae] . [Y]. [te]. dünn. kühl. fällt. [s]. [ae]. [ae]. [ce]. [[ce]. Müll. [oe]. loscht. kühlt. Mönch. Stör. Ö l . [oe] [e] [ce] [ce] vocalelor cu Umlaut. stöhnt [y:]j {vezi: A 229. [ae]. [e]. Gör. rückt. süß. Glück. t ö n t . Tüll.

Mai Bey May (nume propriu) [ao] {vezi: A 21. währen. eins. haben. Esel. 112. Tage. Traum. 118) eu äu euch. sagen. (ich) gäbe. Atem. Frage. neu. I. (ich) läge. leben. Citiţi cuvintele cu glas tare. neun. Ware. Mainz. 144) 11. drei Hain. Ähre. Paul. Baum. läh­ men. klein. tagen. Maid. ein. Kai. Gläser. weit. Brei. Zähne. Waagen. aus.dal]. Heu. mein. Tränen. Gabe. Flaum. nähreu. feucht. kein. Aale. Wein. zählen. Bein. Bai. Eis. Bauch. 115) au Au. Haare. nein. Fiţi foarte atent la pronunţarea fiecărei vocale. [e:] [9] eben ['e:ban]. Raum. auch. I^aib. Tau. zagen. Hai. Fähre. Rain. lau. Frau. Rebe. fräsen ['frs:zan]. Rabe. geben. grau. legen. baden. schälen. Maut. Fiţi foarte atent la pronunţarea diftongilor. Täler. blau. räumt. Sau. Sage. kaum. deutsch. Nabe. neben.84 FONETICA 10. Schau. Ei. fein. Main. Segel. Käfer. traut. fahren. heut. zahlen m . Stein. zäumt. Saum. treu bräunt. -wählen. . jäten. flau. Adler ['a:dlar]. Pfau. mahlen. laut. laben.[a] Bären ['be:ran]. rauh [30] {vezi: A 23. Wagen. 119) ei ai ey ay Eid. [ae] {vezi: K22. Nu daţi pe [9] cu [e] sau [e] ! confu [a:] - [a] aber ['a:bar]. faul. Lage. Bräu Vocalele urmate de e slab [a] {vezi: A 16. Bau. Maul. Streu.aich. Säge. edel [V. (ich) käme. Gaul. atmen. seit. täuscht. Citiţi cuvintele cu glas tare. träge. säen. bei.

böse. Schüler. Weise. Rüge. Biber ['bi:bar]. Türen. Wiege. Droge. Geier. löten. [0:] - [3] öde ['0:da]. Boden. Riese. Titel.gal]. weilen. preisen. Lehne. Kleider. Bohlen. Boote. Tore. Drohne. Bluse. Feier. wohnen. Moder. nieder. Köter. wegen. Löwe. viele. Güte. rösten. führen. Lüge. leider. meiden. Tiegel. Schuster. üben ['y:banj . Blume ['blmma]. stöhnen. Oper. tönen. Moose. Mühle. Eile. Tiere. (des) Ruhmes [y:] - [3] übel [y:bal]. Muße. . Fuhre. zeigen. Seite. (sie) fuhren. Fibel. Schule. Blüte. Heide. ruh ten [ae] [a] Eier ['aear]. Süden. kühler. Führer. keine. Söhne. Zeiger. wider. Möwe. einer. beide. pusten. teilen. Bogen. Sucher. oder ['odar]. lehnen. Lehrer. ohne. Fehler. schulen. Köder. fluchen. Tiger. Glieder. lösen. Toren. fehlen. W u c h e r . W o g e . Mode. Triebe. nehmen [i:] - [3] Igel [T. Buche. Mieder. Husten. Seele. reisen. Löhne. trügen. Bruder. Flieder. zieren [o:] - [a] oben ['cxbanj. bohren. Öse. Öfen ['0:fan]. Eifer ['aefar]. sieben. mögen. zögern. suchen. Beere. neiden. Kohle. werden. wüten. höhnen. Wüste. I tu-'] [3] | Ufer ['u:far] . lohnen. Fiber. Fieber. Kuchen. lieben. Kaiser. dröhnen. Meere. eigen. Vogel. Zug* . Bühne. Kröte. kühlen. bluten. Ziege. wieder. Düse. brüten. Fühler. löhnen. lehren. ködern. Ohren . toben. frönen. Bohne. Öle.EXERCIŢII 85 Wege. Hügel. Leere. Weiber. fügen. Riegel. Moore. Hobel. bieder. fühlen. Eimer. Seide. wiegen. hören. müde. Drüse. Bohrer. Busen. deine. Lehre.

Bett. bleiben. Häuser. aceste semne indică n u m a i cantitea vocalei. Freunde. Brille. Träume. Maurer. R ü b e . iar u n punct dedesubtul vocalei a r a t ă că aceasta este accentuată şi scurtă. Buch. Zäume Consoanele Consoanele [b] — [p]. B l u t . Beute. dauern. Dauer. täuschen. Klaue.!o0ganj. binden. Block. räumen. b u n t . taugen. Bau. Citiţi cuvintele cu glas tare. säubern 1 Sublinierea unei vocale a r a t ă că vocala este accentuată şi lungă (diftongii accentuaţi sînt. blenden blblind. Fiţi foarte atent la pronunţarea tatea si calitatea vocalelor1. laufen. î n cuvintele m o n o ­ silabice. blau. Kräuter. Deute. braten.în cuvintele compuse ausbreiten. . Eugen [. Ball. lauern. taumeln. deuten. Mauern. freuen. [00] [3] euer ['o0ar]. Häupter. dar şi la canti­ 12. Scheibe. rauben.be. Eule. Mauer. bräunen. Feuer. Beule. trauen. loben. glauben. toben. Verbraucher -baber. Bayern [ao] [a] Auge ['aoga]. 122) Bahn. breit. Daumen. eben. Freude. braun. äugeln . H ä u t e . [g] — [k] consoanelor. sieben. Waise. neben. Daube. heute. n o t a ţ i prin cîie o Unioară sub cele două elemente componente). brbrüllen. Auster. läuten. [b] b- {vezi: A 120. haben.. bläu­ lich . B r u n n e n . außer ['aosar]. böse. zeugen . bellen. E u t e r . Trauer. Bräutigam b. B ü h n e . bauen. Bäume. Rückblick. Traufe. Bayer. B l ü t e . verbringen. Waldbrand. Dau. [d] — [ t ] . kauen. Zeuge. brennen. Buben. Saite. Möbel. beugen. bei. lieben. blasen. Brom. Brösel. teuer. sauber. Lauge. de asemenea. Beutel. Blätter. Mäuse. bläuen. Gaumen. S t u b e n . Boden. Maier (nurne propriu) . blöken. Beulen. zurückbleiben. Meute. faulen.FONETICA Daie. Bär. bauen-. bin. Stäbe. Bote. brät. Treue. Bauer. kauern.

h o b t . Lampe. peilen Pfad. doppelt. rupfen. prima. betäubt -»b-frsufix Stäubchen. Pelz. vergilben Arbeit. Pfau. reparieren. grub. Wipfel. Weibchen. pökeln. Preußen Psalm. Knäblein. Erlebnis. 121. geworben. Pfahl. Plüsch. T r u p p e . Stümper -pfApfel. gelber. pflegen. Laubwald. Dieb. Bübchen. Puls. Schnupfen. pneumatisch Pracht. Pinsel. robbt. köpfen. lieblich. lüpfen -mpfDampfer. Pferd. Klub. grob. plätten. Ebbe. Süppchen Tip ab."Pfeil Pflaster. gebt. web !. Weib -lb . hüpfen. prüfen. abmachen. Erlaubnis. Staub. Rappe. Garbe. Hopfen. Pfänder. leiblich. Pleuel Pneu. plaudern. gelb . liebst. Körbe. Leibwächter. Plombe. -rb halb. Rupert (nume propriu) . Laub. Pflicht Plage. Leibschmerzen. foppen. prächtig. Paprika. pünktlich. Pappel. Kampfer. p l u m p . Peter. werben. tapfer. Psychologie Papagei. Pirsch. plötzlich. lobst. Pfirsich. ob. Sieb. Post. Pfört­ ner. Pfuschen. Pause. Rapier. mürbe Krabbe. Pfund. löblich. Pfennig. Lum­ pen . Pfand^ Pfeffer. starb. piepen. P r u n k . Liebling. lebst. dämpfen. Pol.EXERCIŢII 87 -lb-rfo-bb- Album. leb !. läppisch. Pforte. schiebst. Grab. Korb -b în cuvintele compuse ableiten. 49. Rüpel. kämpfen -b-f. Taubheit -b + s E r b s e > Krebs -bh-\-consoană surdă robbst. schrubbst -ppLappen. Tropfen. Lupe. Pächter. Raupe . 123) ppfpfl~ plpnprps-p- Paar. stampfen. schrubben [p] {vezi: A 209. prahlen. Plebejer. Klöppel. Pleite. Leib. Pfuhl. habt. übst. Paket. Sippe. Plakat. ü b t . proben. weiblich. Wappen. Oper.consoană surdă gabst. Preis. pressen. Robbe. verstaubt. IJrbe. Turban . P u n k t . Planet. Gipfel. -p -b . Schnepfe. Psyche. Pfosten. Pfütze. tippen. Pfeil. gäbst. schrubbt. Pfote. Papier.

maulte. jeder. bieder. du. gescholten. Paddel. trinken. treten. Tür. richtig. suchte . Titel. Troddel. Orden. schnoddrig -ddaddieren. Tau. tragen. 224. Theorie. -d+ln-\-sufix [r Adler. obgleich. Ränder. Wälder. Tal. Mode. Triebwagen r o b b ! . Trubel. Schote. T ü t e . droben. treiben. Thron. t r ü b e n . gülden . beide. teuer. öfter. tosen. wieder. P u d d i n g [t] ttrth- (vezi: A 221. Bude. weilte. Daumen. heute trachten. Schauder. draußen. Thusnelda. drinnen. Taten. Trauer. Träger. leiten. möchte» t ü c h t i g . Trommel» Tropfen. dem. dich. Dänemark. Teich. Halde. Wade. geschäftig. Thomas. Raubtier. Kinder. T r u n k . Süden. heulte. dir. dröhnen. These. halten. Redner. Barde. Adler. Nudel. 138. Ordner. Täler. Tee. löten. bedürftig. Dochte. dräuen Dschungel. Wandlung. senden. Paddler. d r ü b e n . Staubsauger. Täter. P u l t e . gereimt. Handlung. Ton. Teil. m u t i g . dünn. trösten. Thrazien. dein. Thüringen. das. Grete. I^äden. Teufel traben. werden. Widder. Köder. deutsch Draht. W ü r d e . Radler. obschon. Gutes. obwohl. Gebärde. bieten. Obdach. Obhut. sämtlich. golden. Note. Freunde . Thorax. Kladde. Feuchte saftig. raten. 140) Tafel. melden. w u r d e n .gg FONETICA -bb lobgierig. G u t e . drunten. Behörde. lîdda. Ordnung . Tiger. heftig. den. brauchte. Freude Helden. dürfen . Lernte. edel. Soda. D u f t . Trödler. dösen. Tuch. Täter. brächte. Dächer. t u n . triefen. Geschlechter. Gulden. Treppe. W u n d e . doch. Thermophor. giftig. Dörfer. drei. drehen. Bande. Sünder. reichte. töricht. gelten. dort. amtlich. Tor. geräumt -t-cht-ft-lt-mt- . tausend. Teller. schrubb! [d] (vezi: A 137) ddrdsch-d-ld -nd -rd da. luftig. treten. 223. träumen Theater.

lustig. Not. Rost. gilt. währt. Bund. Rad. Verwandter -&-\-sufix kundbar. Gerät. Torte. Schutt Stadt. Werte. ' hätte. Rädlein. Wind. Gurte . Wild. Göpel. Hirt. kreischte -ttPlatte. Gast. heult Amt. redselig. hält. scheint. rosten. Faust. Gift. raunt. sind. Kindchen. k u s c h t . Geschäft. Motte. Gesundcare începe heit. und ward. Geld. wähnt. Glied. Kindlein. nehmt. lädt. hauste. schadlos. Herd. Docht. Lied.. mischt. kindlich. Gäulchen . feindlich. P u l t . Ritt. Rest. betten. geben. Gift. Freundschaft -t -cht -ft -lt -mt -nt -rt -st -seht -tt -dt -d -ld -nd -rd -d în cuvinţele compuse Rat. Boot. hört. Gier. Gehöft. W e i d mann. Mädchen. Handarbeit. Gurke. Gote. Geständnis. Gäste. v e r d ü n n t . gesandt. Neid bald. consoană Bildnis. tödlich. B r u s t . Geriicht. wörtlich. Wert. Wand. F u r c h t . wandte. verwundbar.. gerächt. wetten.. mault. Ratte. läuft kalt. holt. kommt. Beet. Zelt. Gärten. gären. kund. fett. Licht. kennt. statt. v e r s t u m m t . Mutter . führte basteln. Gold. Geläut acht. W ü s t e . Günter : Gau. Wundarzt. mit. Gestüt . rund. führt Gast. bitter. tauschte. taucht^ leicht. hofft.. feucht Saft. Wildnis. weit. kreischt matt.' T o d . geistig. H ü t t e -dtStädte. Feindschaft. geil. Bett. Gitter. verwandt Bad. Gesandter. Findling. höhnt. Bord Bindfaden. Götter. Weste. lind. Gondel. keift. G u r t . dort. duldsam. gut. südlich. Garten. löscht. Schrott. heilt. echt. schleust. hascht. lohnt. nimmt. laßt. b u n t . tauscht. Geist. Kind. ist. Kiste. Geld. L u f t . Gold. Futter. kauft. Gewitter. Landmann.. Kindheit. steht. gestern. rosten. bildsam. w ü h l t . Schild. kuschte. reimt. Feld. sott. räumt Fant. g r ü ß t . R o t t e . höhlt. löschte. Mond. beredt. Schädling. Wahl. M u t . g u t . Wildfang -rt-st- [g] 9" (vezi: A 152) Gabe. n ä h m t . Fäuste -sehthaschte. Land. Hirten. Stündlein. mischte. sandte. Tat. Schuld Hand. stündcu o lieh. Gurt. Leid. Heft. litt. laut. wird. randlos.EXERCIŢII 89 Garten. eingezäunt Art.

Koffer. Keil. Regen. segnen. legen. Korn. Knöchel. kreuzen c—\-a. Gruppe. Chiemsee. r (în cuvinte de origine greacă) şi în anumite nume proprii . kräftig. kraus. Kneipe. R ü g e . klaren. Cholera. regnen. Kugel. Grütze. 125. Kuchen. crescendo [kre'Jsndo] eh. kaufen. Egge. Gräte. Chrom. chronisch.. Kröte. Chry­ santheme Chemnitz. k n u r r e n . Knauf. K r ü c k e . Käfer. Chronik. Flagge. Knie. Chur (nume geografice) Chlodwig. baggern. Glied. Kiel. klopfen. Klöppel. gläubig gnGnade. Träger. u. Ekel. gnädig . Komma.urmat de a.l]. Glut. begegnen. Chaos. Glaube. Schmuggel. Greis grGras. kneten. Chlor. Chor. Schmuggler. Eugen su ix . Kunde. grob. Fischgräte gl- -g- -y+L+ f fragen. kaum. L. Gläser. Kleider knKnabe. schmuggeln.90 FONETICA Glas. Chloroform. greifen. K ü s t e . Knäuel krKragen. Krone. Gnom. Brokat. klauben. pökeln. Pauke. Vogel. Kater. l. Krebs. o. Clique ['kllka]. Kegel. flaggen. Cupido. tragen. mögen. Kehle. Camping ['ksmplrj]. Knopf.uke. 153. Choral. Christian. o. eingehen. . k r u m m . Jugend. eigen. Kör­ per. 136. 131. eggen. Kragen. Fuge. Kiste. Segnung -Qţţ+vocala Bagger. Segen. (sich) ereignen. Große. kleben. Christoph -k- Haken. Segler. Klümpc h e n . greulich g-în cuvintele compuse Ausgabe. Kreide. Klingel. Krieg. Auge. Choleriker. Dogge. Waggon "[va'gö:] [k] k(vezi: A 177. Gletscher. gleiten. Chronist. Gnu. r. Cosima ['ko:zima]. Kettle klKlage. grau. Grete. Clown [klaon]. k l u g . Pike. Kind. knüpfen. Cocktail ['kokte'. Carmen. Glocke. Grille. în anumite cuvinte de origine negermană Cafe. 158. Woge. Roggen. Bogen. Hausgarten. streiken häkeln. Taschengeld. Koma. K u n s t . Knäblein. 185) kahl. l. Glöcklein. Charakter. Charta. glück­ lich.

-g în cuvintele compuse Taglöhner. trugt. Hexe. Nixe. regt. stecken. Xaver. Rücken -kkAkkord. Steg. Feigling. Krieg. ticken. lag. zwecks. Häcksel Achsel. 138. Büchse. sieg­ los. Höcker. Gliiekspilz . leg.[gk] danken. Block. Dünkel -rkharken. Kalk. flaggt -fj urmat de un sufix care începe cu o consoană unsagbar. Zugführer [ks] (vezi: A 238. karg. Deck. knicksen. Tag. K u c k u c k . flagg !. Schurke. wog. Werk Frack. eggst. Türke -g. ducken. Birke. lögst. legst. Deichsel. Bänke. Knicks . Akkordeon. feixen . Teig. Stück -II. log. Berg. zeigst. siegt. Wolke. Sakko -lkBalken. Stärke. Okkasion. t r ü g t . Wegweiser. -gg Hag. 177. wechseln. Sack. Borke. Wecker.EXERCIŢII 9î ~ek- backen. sägst. schräg. egg !. s ä u g t . gg urmat de o consoană surdă lagst. Xylophon schlaksig knacksen. Weg. Deck. wogst. möglich. Bug. 0C^-Se> Buchse. Magd. trägt. Xerxes. -ks -cks Schlaks. regsam -eh. boxen. ulken -nk. säugst. trinken. Burg . Flugzeug. Zucker. merken. Taktik. Hacke. Onkel. klug . trügst. Buxus . Zicklein. sieghaft. melancholisch. Orchester -k -ek Erotik. Reek.. Blick. Bock. bocken. 131) x-ks-cks-ehs-xXanthippe. okkult. zeigt. Feigheit. sägt. bäckt. Koks stracks. denken. Xylograph. Zeugnis. flaggst. Dank [dank]. Balg. stark. trunken . Keks. Zeug . (des) Tags. flugs. saugst. Akkreditiv. eggt. wichsen. Akkusativ. liegst. Xenia. Wäglein. Nelke. Sieg.în anumite cuvinte de origine negermană Melancholie. Weichsel Faxen. Glück. b u k . lögt. klecksen. Okkupant. Sarg. saugt. links. welk. hocken.

Flocke. schweigen. Frost. wählen. Konversation. Pho­ netik. [z] — [s] 13. Revier. Faust. Zwerg. faul. wir. Dachs. Völker. Philister. fix. zwölf. schwer. fehlen. Ventil. wöchentlich. Juwel. 233) v- Wald. jeweils. Folge. fein. Schwüle . Vokabel. Wuchs Max. Wolf. frösteln. Fleck. Flaum. F u g e . Fieber. vier. geschworen. Physiologie . vibrjeren. nervös -w- -v- [f] -f (vezi: A 151. Fleisch. galvanisch. Flur . Fläche. Fuchs. Welt. Flügel. Zweifel. Vieh. fräße. Vokal. sechs. finden. Phlegma . Schwund. wann. Väter. wo. Fuchs. L ö w e . Zwieback. 232. v o r . Fohlen. wer. Vers. Veilchen. Vlies Phantasie. Diwan. Wurst. Citiţi cuvintele cu glas tare. investieren. zwei. wie. fünf. schwimmen. Feder. Föhre. schwärmerisch. Vulkan K r a w a t t e . Vaseline. fahren. F r u c h t . Phosphor . feudal. Phönix. Lawine. Schwester. was. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [v] şi [/] [v] w- {vezi: 234. weiß . schwören. S c h w u r . wringen Vasall. K u v e r t . Zweck. Kaviar. Schwärm. Phrase . Fin­ ger. schwarz. früh Vater. W ü s t e . Novelle.92 FONETICA -chs -X Lachs. zwar. 210) flfrvph- Fabrik. Klavier. Phase. Box. Fleiß " Frage. Korvette. privat. fliegen. Violine. Oehs. Feuer flach. schwin­ den. ge­ zwungen . Wjnd. Weg. vulgär. Inventar. geschwollen. Wunde. Veit (nume propriu) . Philanthrop. frech. November. zwan­ zig. Wrack. J u x Consoanele [v] — [f]. färben. Woche. Vene. Phiole. Feier. fällen. frivol. Universität. voll. Fall. frisch. Zweig Bravo. fühlen. Schweiß. Phänomen. flößen. fertig. Fex. Phantom. fördern. zwicken. W u t . zwischen.

reif. Gelse. sieben. Häuser umhalsen. Skorbut. aktiv. Delphin . salopp. Käfer. Käufer. Pause. Hof. Küfer. Semestar. Prophet. emsig. Hilfe. schärfen. Larve. so. Subjekt. Semi­ nar. suchen. Schlaf. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [z] şi [s] -i -rf -v ~ph [z] s- (vezi: A 214) Saal. Bilsenkraut. Skelett. hausen. Vesuv. Sketch. Photograph (sau Fotograf). treffen. Pinsel. S u p p e . K u r s u s .. Slawe. Hafen. Efeu. Substanz. säubern. skandieren. Dativ. niesen. Sklave. Neffe. Skepsis. Symphonie . böse. 220) Skala. Griff. Skorpion.EXERCIŢII 93 A-lf-rf -v-ph- Affe. Slalom. scharf. Eisen. Nase. leise. Schiffe . Elfe. Wurf brav. Musik. Schleuse. Slowake. sein. Sphinx Schaf. Ofen. morsen. H a n n o v e r . laufen. Skrupel. Söhne. sozial. Nerv Geograph. Lauf. Busen. Hülse Amsel. seufzen Asien. Säge. losen. Summe. schroff. werfen. Skandal. Geographie. Sensation. Seil. Hose. Stufe. Süden. sauber. Signatur. Levkoje. Stativ. sehr. Smaragd. Färse. schief. schürfen Beethoven ['be:tho:fan]. Ruf. rufen. smart. September. Graphik. steif Bedarf. offen. Briefe. bimsen. Phonograph. Nerven Aphorismus. Wölfe Harfe. Frevel. Ferse. Risiko. Huf. geholfen. Philosgph 14. Sommer. auf. Super­ lativ. läse. Hase. See. einsam Arsen. D ü s e . Öfen. Skulptur. sie. Smoking. Esel. Teufel hälfen. kaufen. Telegraph (sau Telegraf). dürfen. Graphologe. Sozialismus. Slowene. lesen. Pensum. David. schlafen. Snobis­ mus . Sekretär. Besen. Seuche. Snob. sagen. pulsen. Riese. Salat. Eifer. bumsen Franse. Citiţi cuvintele cu glas tare. Philosophie. Dorf. Skizze. Börse -s-ls-ms-nsj-rs- [s] s- (vezi: A 215. Seife.

knus­ pern $ (sich) räuspern. Deiche. manch. Moos. Mechaniker. Stör­ che. wispern. ich. Haß. Bisse. Raspel. Seuche Kelehe. Muße. Fässer. lispeln. was. mich . Cherusker. bester. Kreis . m u ß . Los. bis. Storch. wenigstens. Spieß. reich. grüßen. gratis. sicher . richtig. durch dreißig. Kiste. Citiţi cuvintele cu glas tare. mächtig. Mädchen. Soße ['zo>]. 154) Chemie. Biß. rächen. Elch. Gans daß. Feste. Eis. Gas. Haus. Tücher . Obus . Dolche. Stündchen. verständigt. Kleister. häßlich. Feuchte. wes. Meehanik. gießen. welcher. H a l s . wöchentlich. München Barchent. Riß. Maus. Chirurgie Becher. frech. Chirurg. Milch. Schoß. essen. s ü ß . Schöße. Paste. ehemisch. Lärche. Veilchen beglaubigt. Frechheit. Dolch. des. Eerche. Bücher. dich. basteln. Tantehen.94 FONETICA -s- -ss-ß- Aspirjn. keß. Fluß. Boß. Schlösser. es. Knospe. Häuschen. China. aus. Wüste . F u r c h e . lästern. Chemiker. vereinigt. husten. Dichter. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [ş] şi [ x ] . R o s s e . -s -ß Aas. [5] eh- {vezi: A 129. Autobus. flechten. küssen Maße. Roß. das. Fäuste fassen. Märchen. Küste. Dächer. Preußen. Wespe. rosten. Zeugnis. draußen. euch . kosten. Deich. tüchtig . flüchtig. reichen. Kessel. büßen. Childerich (nume pro­ priu). Kuß. saßen. ewig. Schuster . schnarchen. horchen. (der) zwanzigste -eh- -Ich-nch-reh-chen (sufix) -ig-fco»soană -eh -ig Blech. als. Flosse. Gefäß'. Gasse. Espe. welch. Meister. solche mancher . dreißig. solch. heiß 15. Hündchen. fürchten Frauehen. wissen. Kelch. laiehen. Eiste. chinesisch. Strolch. Baß. Knöchel. Fleiß. . Kindehen. Chinese. fließen. Mönche.

drangen. Hangar. Drohung. Z u n g e . Nei­ gung. Mangan. Ungarn [nk] (vezi: A 185) -nk Bank. bangen. Bauch. Drang. Schlange. nach. gelungen. Gemach. Langobarden. lange. Fink. Joch. Sprößling. t a n k e n . Hunger. klangen. Ordnung. Zwilling . Citiţi cuvintele cu glas tare. Range. Taueher -eh ach. Z a n k . acht. sinken. tangieren. Kuchen. Ingrid. Runge. winken. Henkel. Ahnung. betrunken -nk- . Zink Banken. tunken. Unke. Macht. danken. verschlungen ijg] (vezi: A 183) -ng- Angina. flach. schlank. Wange. Stange. unken. gelang. Dschun­ gel. lenk!. Teilung. Jüngling. Fiţi foarte atent la pronunţarea grupurilor consonantice [rjg] şi [ţjk]. trink !. Gesang Feigling. Schwank. Tangente. Schlauch consoanei nazale [g] şi a 16. Achtung. Fach. hauchen. Woche. zwangen. Junge. krachen. t r ä n k e n . Meinung. doch. Ding. gezwungen. blinken. lang. Tunke. Flamingo. Wucher. fauchen. hoch. Rauch. Zwang. lochen. lenken. Ring. Bach. Klang. Singapur. langen. pochen. Zeitung -ng- bange. krank. Singular. kränken. Dank.EXERCIŢII 95 [X] (vezi: A 130) -eh- Achat. Rauch. Mongole. Fenker. Fang. Kranke. gedrungen. trinken. Gang. Tank. pachten. Dach. Hang. Kongo. Raucher. Anglist. Hauch. n o c h . Angola. Buche. Zange. Drachen. l i n k s . schwanken. Enkel. Rechnung. lachen. Hering . Pranken. Funke. Angorakatze. wuchtig. Heilung. kochen. Frühling. funken. [rj] (vezi: A 182) -ng bang. fangen. buchen. hangen.

Segen — sägen. R a t t e — Rotte. laben — loben. Tier — Tür. Stete — Städte. Eehne— Bohne. Tanne — Tonne. sehen — säen. Affen — offen. Hindin — Hündin. Riege — Rüge. heben — höben. kehre—Chöre. Hehler—Höhle. Wagen — Wogen. sagen — sogen. sieben — üben. First — Fürst. dienen. Maß — Moos. birgt — bürgt. spielen — spülen. brieten — brüten. Bart — bohrt. — Dünen. mehren — Mähren. Beete — bäte. Wache — Woche. Rabe — Robert. redlich — rötlich. Citiţi FONETICA următoarele perechi de cuvinte diferenţiind foarte atent vocalele şi diftongii" [a:] - [o:] aber — Ober.96 17. Wanne — Wonne [I] [Y] bist — Büste. Grieß — grüßt. Fie­ ber — über. b a t — Boot. Rast — Rost. Ziege — Züge [e:] [0:] Besen — Böse. Fall — voll. legen — lägen. Gericht — Gerücht. Kinder — Künder. K a m m — Komma. lesen—lösen. vier — für. zagen — zogen [e:] [s:] Beeren — Bären. Brille — brülle. Acker — Ocker. Kiste — Küste. schielen — Schüler. liegen — lügen. Kehle—Köhler. diese — Düse. Sehne — Söhne [a] [D] ab — ob. wallen — wollen. haben — hoben. stehlen — stählen. satt — sott. Schatten — Schotten. Seele — Säle. sieden — Süden. schaben — scho­ ben. Ast — Ost. Riemen — rühmen. Falke — Volk. Sack — Socke. Dach — doch. Rasen — Rosen. Elen — Ölen. Reeder — Räder [i:] - [y:] Biene — Bühne. mieten — Mythen. Heere — höre. Matte — Motte. baden — Boden. Ger — Gör. Eiste — . Meere — Möhre. Saal — Sohle. Meere — Mähre. walken — Wolken. Ader — oder. Ehre — Ähre. rieben — Rüben. lesen — läsen. Trieb — t r ü b . geben — gäben.

floß.J o t [u:] [U] Buch . Moos — Most. H u h n — Hund. Buhle . Kerbe — Körbe. stehlen — stellen. bieten — bit­ ten. Saat — satt. Ahn — an. raten — Ratten. J o d . wir — wirr. Eos — Schloß. S t a a t — Stadt. K a h n — kann. wichtig — tüchtig. ihn — in. Eotse — Dotter. ticken — Tücke. R u h m — R u m .Bulle. kennen — können. Sohlen — sollen. Elfen — Wölfe. Urwald . Miene — Minne. lecken — locken. groß — Gosse. Robert — Robbe. Obst . Keks — keck. ihr — irr. her — Herr. scharen — scharren. kam — Kamm. nach — Nachen. fahl — Fall. siezen — sitzen.Bruch.Tusch. vier — vierzehn. wohne — Wonne. Wärter — Wörter Ca:] [a] Aale — alle. Droge — Dogge. Schloße — Schloß. Weg — weg. Rogen — Roggen. Rechen — röcheln. habe — hat.ob. sticken — Stücke. sie — sich.F u r t . Schote — Schotte. Floß . Gruß . fuhrt . Mächte — möchte. h a b t —hast. bahnen — bannen. Haken — hacken. stecke — Stöcke.Urteil 7 — Gramatica practică a limbii germane . Bienen — binnen. Kehle — Kelle. nisten — Nüstern. strafen — straffen. Miete — Mitte. fehlt — Feld. Maat — m a t t .Kuß. ruchlos — Geruch. Sehne — Senne. Wohl — Wolle. Koma — Komma. wohl — voll. Bier — Birke [o:3 - [o] 1 Ofen — offen. Sohn — Sonne. Tuch . Iren — irren. Bohne — Bonne. rote — Rotte < hoch — Hochzeit. Mist — müßte. Recke — Röcke. Helle — Hölle. spricht — Sprüche. wen — wenn [i:] [I] ihm — im. wirft — Würfel [s] ~ Ece] bellen — Böller. Ekel — Ecke. prusten — Brust. Muße — muß. Stil — still. Schnee — schnell. Rist — rüsten. Ton — Tonne. legt — leckt. vor — Vorteil.EXERCIŢII S7 Düste. ihnen — innen. elf — zwölf. schief — Schiff. Stahl — Stall. schlief — Schliff. Hof — hoffen. W a h n — Wanne [e:] - M eben — Ebbe.

logen sogen wogen — lögen — liegen — lügen sägen — Segen — sögen — siegen wägen — wegen — wögen — wiegen heben — höben — Hiebe Träger Fähre leben . Feier — Feuer.. Seile — Säule. heilt — heult.98 FONETICA [ae] [00] Beile — Beule. beim — Bäume. Taut — Häute. heiser — Häuser.. lauft —läuft. Saum — Säume. frei — Freude. Fiţi foarte atent la diferenţierea voca­ lelor şi diftongilor. freien — freuen. Zaun — Zäune. heiter — Häute.[a:] lagen sagen wagen haben. Reihe — Reue. .h o b e n trügen — trugen -. regen Rebe käme sät — seht [ao] Aue Augen Baude faul Faust Kieme sieht [00] euer Eugen Gebäude Fäulnis Fäuste [ae] Eier eigen beide feil feist lieben Riegel— rügen Rübe trögen Hubert. Citiţi următoarele serii de cuvinte. F r a u — Fräulein. leiten — läuten. Keile — Keule. Traum — Träume.Leute. laut — läuten. blau — bläulich. Meise — Mäuse. tragen fahren laben . Geleit — Geläut. Eile — Eule.t r o g e n führen — fuhren loben Rogen Robert Koma -- . cu glas tare.. Haus — Häuser. Braut — Bräute.. Eiter — Euter. Faust — Fäuste. rauben — Räuber.. reiben — Räuber. drei — treu. kam Saat B... ragen . Rabe . haut — heute.. Eier — euer. E a u t . eigen — Eugen. sau­ — ber — säubern. 18. Raum — Räume. [>. zeigen — zeugen [ao] — [00] Baum — Bäume. feil — Fäulnis.] lägen [e:] — legen >:] ti:] [y:] [u:] [o:] .

vocalele! diferenţiind [b] [p] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) haben laben Rabe Waben neben sieben Rübe liebe oben stauben rauben Bein Beil — — — — — — — — — — — — Happen Lappen Rappe Wappen neppen Sippe Rippe Lippe stoppen Staupe Raupen Pein peilen [d] [t] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) Lade Made Schaden Wade Feder Reeder reden weder Leder bieder Flieder wieder Mode oder Fuder Weide Seide — — — — — — — — — — — — — — Latten Matte Schatten Watte Vetter Retter retten Wetter Letter bitter Flitter Gewitter Motte Otter Futter Weite Seite [s] [g] [k] [zj Vocală lungă Vocală scurtă Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) (sau diftongi) nagen ragen wagen zagen — — — — Nacken Racker wacker zacken Gase Hase lasen Rasen — — — — Gasse hassen lassen Rassen . Citiţi următoarele perechi de cuvinte.EXERCIŢII 99 Frau Frauen grau Haus laut Maus rauben rauchen Raum Schauer - Fräulein freuen gräulich Häuser läuten Mäuse Räuber räuchern Räume Scheuer - frei freien greinen heiser leiten Meise reiben reichen Reime scheinen foarte atent atît consoanele cît si 19.

Windfang — Wild. Rindfleisch — Wind. lieb. Kindheit — Rind. unwegsam . sag. gehabt. [d]. Tagarbeit — Weg. wagt. fraglich sagst. Habsucht — gibst. [b] haben geben leben lieben Leiber — Weiber > [p] — habt. [z] în anumite poziţii. leb. trug. häuslich — Preis. lesbar — Glas. gab — lebst. Preisaus­ schreiben [g] — > fragen sagen tragen wagen Tage Wege — fragst. unerträglich — wagst. fragte. lies. Glasfabrik — Maus. Mäuschen — Haus. Blasinstrument — liest. geliebt. Wildspur > [s] — bläst. Citiţi următoarele serii de cuvinte şi fiţi foarte atent la asurzirea consoanelor sonore [b]. blies. täglich. [g].190 FONETICA legen Regen Säge Stege wegen fliegen siegen stiegen rügen Krüge — — — — — — — — — — lecken Recken Säcke stecken wecken flicken sickern ersticken Rücken Krücke Besen Wesen äsen fräsen Riese Biese Wiesen Geisel Meise Weise — — — — — — — — — besser wessen essen fressen Risse Bisse wissen Geißel Meißel weiße 20. (zu) Lebzeiten — liebst. Wagnis — Tag. Liebling — Leib. Radkranz — Land. ländlich — Kind. trag. leiblich — Weib. unsäglich — trägst. weiblich [k] [d] Räder Länder Kinder Rinder Winde wildern [z] blasen lesen Gläser Mäuse Häuser preisen > [t] — Rad. lebt. gibt. hab.

MORFOLOGIA .

.

dieser.er numeralul (das verbul (das adverbul (das prepoziţia (das Zahlwort): eins. articolul (das der. an. gut pronumele (das Fürwort): ich. lernen. denn. aber. gehen hier. kein adjectivul (das Eigenschaftswort): fleißig. schön. Kind. numite părţi de vorbire. für. ein. heute.P A S T I L E DE VORBIRE (Die Wortarten) Cuvintele limbii germane se grupează — ca şi în limba română — de regulă în zece clase. Genossin. jed. Acestea s î n t : substantivul (das Hauptwort Genosse. wegen conjuncţia (das und. immer in. aus. mein. der erste. interjecţia (das o ! ach ! o weh! — das Dingwort) : Bl Geschlechtswort): . halb Zeitwort): Umstandswort): Verhältniswort): Bindewort): darum Empfindungswort): arbeiten. er.

das erste B 5 Distingem două numere: a) singular (Einzahl) b) plural (Mehrzahl) der Mann — die Manner . Adverbul (vezi B 12) Prepoziţia Conjuncţia Interjecţia şi numeralul îsi modifică î n limba germană există trei genuri: a) masculin (männlich): der Mann.104 MORFOLOGIA B2 Unele părţi de vorbire îşi modifică forma pentru a exprima diferite raporturi şi nuanţe gramaticale. es. articolul. der erste — die ersten î n limba germană există patru Cazul Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ (Nominativ-Werfall) (Genitiv-W esfall) (Dativ-W emfall) (Akkusativ-Wenfall)l cazuri: întrebarea corespunzătoare wer? was? (cine? ce?) wessen? (al. der gute Arbeiter— die guten Arbeiter. gute Arbeiterin. eine. der. adică sînt neîlexibile. adică sînt flexibile. altele nu. Substantivul. cui?) wem? (cui?) wen? was? (pe cine? ce?) B 6 . der — die . Părţile de vorbire p o t fi deci clasificate în două mari grupe : Părţi de vorbire flexibile Părţi de vorbire neflexibile Substantivul Articolul Adjectivul Pronumele Numeralul (vezi B 11) Verbul B 3 B 4 1. das ein gutes Kind. die erste c) neutru (sächlich): das Kind. număr şi caz. die. ale. forma după gen. der erste b) feminin (weiblich): die Frau. er. ai. ich — wir. sie. a. ein guter Arbeiter. adjectivul.

între diferitele părţi de vorbire nu sînt graniţe fixe. pe lîngă formele determinate de gen.sg. I pers. kürzer c) gradul superlativ (Höchststufe): der schönste.PĂRŢILE DE VORBIRE 105 Modificarea substantivului. adjectivului.) er fragt (indicativ) — er frage (conjunctiv) ich frage (prezent) — ich fragte (imperfect) ich frage (activ) — ich werde gefragt (pasiv) B îl B 12 B 13 Modificarea verbului după persoană. timp şi diateză se numeşte conjugare (die Konjugation) Părţile de vorbire neflexibile se numesc particule (în sensul larg al cuvîntului).sg. der kürzeste 3.I. a III-a ich du er — wir. Unele adverbe îşi modifică forma după gradele de comparaţie : a) gradul pozitiv: gem b) gradul comparativ: lieber c) gradul superlativ: am liebsten 6.Lsg. g 14 B 15 B Î6 .) ich frage (pers. Verbul îşi modifică forma d u p ă : a) b) c) d) e) persoană număr mod timp diateză ich frage (pers. a II-a pers. — sie.II-a. trecerile de la o parte de vorbire la alta fiind foarte frecvente în limba germană. Adjectivul suferă pe lîngă modificările de formă determinate de gen.pl.a. des ersten altele nu suferă nici un fel de modificări: einerlei 5. pronumelui şi numeralului după cazuri se numeşte declinare (die Deklination — die Beugung).I. La unele pronume deosebim. şi forme determinate de persoană: pers. mein dein sein — unser — euer — ihr B 7 B 8 B 9 B 10 4. articolului. 2. kurz b) gradul comparativ (Mehrstufe): schöner. — ihr. număr. număr şi caz.) — wir fragen (pers. mod. Unele numerale suferă modificări de formă: der erste. Părţile de vorbire declinabile se mai numesc şi noniina (singular: notnen).) — du fragst (pers. număr şi caz şi modificări cerute de gradele de comparaţie: a) gradul pozitiv (Grundstufe): schön.

verbe la participiu etc. fenomen numit adjec­ tivizare : reizend.das Ich essen -* das Essen fünf -> die Fünf aber -*• das Aber b) Participiüe se întrebuinţează.. während es regnete conjuncţie = în timp ce ploua statt einer Antwort prepoziţie = în locul unui răspuns .. Participiul prezent: lächelnd — das lächelnde Kind Participiul perfect: übersetzt — der übersetzte Text Din verbele la participiu se pot forma adjective. poate îndeplini funcţia de prepoziţie sau de conjuncţie: während des Regens prepoziţie = In timpul ploii .. de multe ori.sg.... ca adjective... se pot forma prepoziţii sau conjuncţii: der Dank (substantiv) -> dank (prepoziţie) während (participiul prezent al verbului währen) ->. fără să-şi modifice forma. ausgezeichnet c) Din substantive la o formă declinată se pot forma adverbe: (des) Abends (G..106 MORFOLOGIA B 17 De exemplu: a) din orice parte de vorbire se pot forma substantive.sg. statt zu antworten conjuncţie = în loc să răspundă seit einem Jahr prepoziţie = de un an .während (conjuncţie) e) Unul şi acelaşi cuvînt. de la der Morgen) ->• morgens d) Din substantive. spannend. de la der Abend) ->• abends (des) Morgens (G. seit ich hier bin conjuncţie = de cînd sînt aici B 18 B 19 B 20 B 21 . fenomen numit substantivizare: alt ->• der Alte ich ->.

die Müdigkeit. die Freundschaft C 1 CLASIFICAREA SUBSTANTIVELOR DUPĂ SENS SUBSTANTIVE CONCRETE ŞI ABSTRACTE (Konkreta — Gegenstandsnamen und Abstrakta — Begriffsnamen) Substantivele eonerete denumesc fiinţe şi obiecte care în generai pot fi percepute cu ajutorul simţurilor: die Mutter. Observaţie î n limba germană toate substantivele se scriu cu iniţială majusculă (vezi P 138) : . der Sohn C 2 Substantivele concrete se subîmpart în substantive proprii şi comune. der Franzose C 3 — nume de evenimente istorice : der 23. das Übersetzen. die Bank. der 30. der Sturm. August. das Buch. die Schule. der Deutsche. der Tisch. Dezember . acţiuni. fenomene din natură. relaţii între oameni. stări. însuşiri. das Kind. Substantivele proprii (Eigennamen) denumesc numai anumite categorii de fiinţe şi lucruri.SUBSTANTIVUL (Das Substantiv — Das Hauptwort — Das Dingwort) Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe. 1. lucruri. de exemplu: — nume de popoare: der Rumäne. der Sohn. spre a le deosebi de altele din aceeaşi cate­ gorie.

das Dorfmuseum — nume de străzi.. die Butter mai mici C 8 Substantivele abstracte exprimă — în opoziţie cu cele concrete — : — acţiuni: das Gehen. das Lernen. Peter. reviste. Bukarest — numiri ale întreprinderilor şi instituţiilor: die Eisenbahnwetkstătten . Vasile Alecsandri. die Universität . fiinţa sau obiectul izolat numindu-se altfel decît totalitatea : die Geschwister ( = Bruder und Schwester) das Heer ( = viele Soldaten) das Gebirge ( = viele Berge) £ 7 c) nume de materii sau substanţe (Stoffnamen) . der Baum C 6 b) nume colective (Sammelnamen) . die Milch. ele se referă la o categorie de obiecte sau fiinţe.Rot Grivifa". das Singen . de acelaşi fel. Substantivele comune se subîmpart î n : a) nume apelative (Gattungsnamen) . Friedrich Schiller — numele lunilor anului: (der Monat) April. fenomene etc. der Wald. ele se referă la o pluralitate de fiinţe sau obiecte identice. die Donau. die Karpaten. : die Bahnhof Straße. Erlkönig — nume de clădiri: das Goethehaus. der Platz des Palastes der Republik C 4 C 5 2.108 MORFOLOGIA — nume de persoane: Anna. Neue Berliner Ilhistrierte. opere literare: Neuer Weg. pieţe e t c . der Hund. considerate ca un întreg. das Eisen. sau la un singur obiect sau o singură fiinţă din categoria respectivă: das Tier. Substantivele comune (Gemeinnamen) denumesc fiinţe. August — numiri geografice: Rumänien. părţile ale obiectului poartă denumirea întregului: das Leder. Mai.Bukarest" — titluri de ziare. das Obst. lucruri. das Wasser..

genul neutru (das Neutrum das Kind. kein Haus — das sächliche Geschlecht): I n limba germană există doar puţine reguli precise privind determi. das Schwesterchen. ein Vater. de exemplu. absolut necesar ca fiecare substantiv să fie învăţat cu articohil său. kein Lehrer ^ Geschlecht): w 2.C 10 narea genului gramatical al substantivelor. deşi t o a t e trei denumesc obiecte. de aceea. Este.. das Weib etc. das Messer de gen neutru. de genul neutru substantive c a : das Brüderchen. iar der Teller este de gen masculin.SUBSTANTIVUL 109 — stări: die Freude. Numai cu oarecare aproximaţie se poate determina genul substantivului după înţeles sau după terminaţie — căci regulile acestea comportă multe excepţii. die Tugend. genul masculin (das Maskulinum — das männliche der Mann. deşi desemnează fiinţe. ein Mädchen. genul feminin (das Femininum die Frau. die Zufriedenheit. die Schönheit — relaţii între fiinţe sau obiecte: die Ähnlichkeit GENUL SUBSTANTIVELOR î n limba germană există trei genuri gramaticale : 1. keine Tochter — das weibliche Geschlecht): 3. eine Mutter. . die Teuerung — însuşiri psihice : die Klugheit. De multe ori lipseşte chiar concordanţa dintre genul natural şi cel gramatical. die Tapferkeit — însuşiri fizice : die Kraft. Astfel sînt. die Gabel de gen feminin. das Fräulein.

der Rumäne. die Frühe C 14 C 15 C 16 C 17 d) . C 12 b) nun^iß--amMm^maLQZL. das Söhnchen. (dar: der Rabe etc. der Tau. Excepţii: die Nacht. după înţeles a) în general. der Westen e) numele fenj)mgndor_jnaturii: der Regen. der Frühling. der April etc. der Granit. der Brocken. der Abend etc.numele punctelor cardinale: der Norden. der Sommer. der Basalt. der Passat (dar: die Bora) g) numele mineralelor şi ale rocilor: der Glimmer. pentru mascul şi femelă. der Morgen. Paul. der Frost f) numele vînturilor: der Föhn. der Tischler. der Schnee. der Taifun. der Quarz. der Kalk Excepţie: die Kreide C 18 h) cele mai multe nume de munţi: der Moldoveanu. der Mittwoch etc. der Osten. der Süden. der Großglockner . der Feldspat. der Herbst. der Mittag. der Blitz. der Montag. der Winter Excepţie: das Frühjahr C 13 c) numele hmil^ der Januar. der Dienstag. der Donner. die Drohne etc. der Student.110 MORFOLOGIA DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR MASCULINE C 11 De genul masculin sînt: 1. der März. der Hund. der Ivöwej der Hahn. der Hagel. numele proprii sau comune denumind fiinţe de sex băr­ bătesc : ~~~-—-——_^__ der Mann. der Wolf.

der Offizier. die Lira.făcînd p a r t e ' d i n rădăcină) der Schnaps.) der Arbeiter. das Schreiben. -l. der Böge». der Trolley&ws der Subtrahe««". Acestea sînt '^să fără excepţie de genul neutra: das Lernen. der Forint.asZ der Autobus. der Philharmoniker -Ismus : der Kommunis-MMS. der Käfjg (dar: das Reisig) der Tisch/er. das MitteZ. der Ball. das Zeiche« etc. der KünstZer. der Schilling. der Lew. C 19 2. der Juvelier -ier [ie] : der Bankier.) der Rege«. der Amateur. der Teller (dar : die Butter. der Kranich der Honig. der Rubel. das Zimmer. pentru substantivele ter­ minate în -ment vezi C 47) . der HimmeZ. der Sozialism«s. der Wagen (dar: das Kisse». die KugeZ. der Gulden. der Vortier -iker : der Mechaniker. der Organismus 1 In -e» se termină şi infinitivele substantivizate. der Franken (dar: die Mark. der Vulkan. der Divide»«! der Stude»Z. der Fahr«'. der Kontine«Z. der Essig. der Schwips b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană • C 21 der AdfflîraZ. der PokaZ (dar : das MateriaZ) der Ozean. das Pfund Sterling). după terminaţie a) cele mai multe substantive -ee : -el: -en 1 : -er : -iefa : -ig : -Ier : -ling : -s : terminate în: C 2( der Kaffee. der KanflZ. der Bottich. das Fenster etc. die Krone. der Schnee. der Graphiker. der Tee der ArtikeZ. der WissenschaftZer der Frühling.) der Teppich.'der Lehrer. der Sperling. der Archivar der Sekretär. der Klee. der AspirawZ. der HobeZ (dar: die GabeZ. der Konsona»Z der Bibliothekar.SUBSTANTIVUL 111 i) multe nume de monede: der Leu. das SiegeZ etc. deoarece sufixul este -ing. der Orkan der Kapitä» der Summa«« 1 der Afrikaner der 'Musikant. der Schädling (dar: die Reling. der Dollar. dxr Klaps. der Frisewr -graph : der Geograph -ier[i:r] : der Pionier. der Pfennig. der See. -et: der PlaneZ -eur: der Ingenieur. der Frank. der Residenz (dar : das PatenZ. die Feder. der Realismws. das Lesen. der Aktionär. der Kavalier. -a!: -an : -an : -and : -üner : -unt r -ar : -är : -ard : -ast: -bus : -end : -ent: . der Parlamentär (dar : der sau das Militär) der Kommunard der Kontras/.

Demokrat Philologe. die Fünf . pentru mascul şi femelă . das Mädchen) C 23 b) multe nume de arbori: die Fichte. die Rose. die Taute. der Flieder. die Nelke (dar: das Veilchen. die Orgel. der Artist. der Astronom Professor. das Saxophon) C 28 g) numerale cardinale substantivizate: die Eins. die Maus. das Fdelweiß) d) majoritatea numelor de fructe : die Birne. die Erle. der Kasws (dar: das sau der 'Virus) der Jurist DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR FEMININE C 22 De genul feminin sînt: 1. die Kastanie Excepţii: i der Apfel. der Regulator Fhilosoph Modws. după înţeles a) în general. die Geige. der Holunder) C 24 C 25 c) multe nume de flori : die Tulpe. die Hündin. die Traube. die „Bremen" f) numele unor instrumente muzicale: die Bratsche. der Motor. die Trommel (dar: das Klavier. der Pfirsich C 26 C 27 e) cele mai multe nume de vapoare: die „Transilvania". die Eiche. die Flöte. die Löwin.1Î2 -ist: «krat: -löge : -nom: -or: -soph : -us : der der der der der der der MORFOLOGIA Kommunist der Sozialist der Optimul. die Tochter. das Fräulein. die Mandoline. die Zehn. numele proprii sau comune ale fiinţelor de sex feminin: die Frau. die Tinde (dar: der Akorn. die Wölfin. die R a t t e etc. die Tanne. die Buche. die Rumänin. die Lilie. Anna. die Henne (dar: die Ameise. der Gt&phologe Agronom. die Schlange. das Akkordeon. das Weib.

die Broschüre C 30 DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR NEUTRE De genul neutru sînt: 1. die Freundlichkeit "Schaft: die Freundschaft. die Pupille Kabine. die Höflich&eif. die Eleganz. die Schokolade Garage. die "Nahrung b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană : -a : -ade: -age : . die FakuUäL die Qualität Natur. 29 germană: "de: die JS-vm. die Prokura (dar : das Sofa) Brigade. das Fohlen. die Aula.SUBSTANTIVUL 113 2. die Ära. die Plaudere«. die "Etikette. die Familie. die "Fontane. die ~Emaille. die Übung. die "Margarine Kulisse. die Eigenschaft. die "Pinzette Geographie. die Kombine. die "Erde. die Liebe. die 'Kindheit. die Reportage. die Justiz. die Kultur. die Fabrik. die Toilette. die Lehren«. die Treue (dar: das Auge. die "Literatur. die Spielerei "heit: die Scliönheit. die Fremde. die Verwandtschaft "ung : die Acntung. die Defensive Miliz. die Lotterie (dar: das Genie) Materie. die Musift. die Morelle Audienz. die "Narzisse Alternative. die Figur "Lektüre. die Kanaille Wigräne. die Einheit "in (neaccentuat) : die Genossi«. die Kalorie. die Bildung.a ü l e: -üne : -anz : -eile : -enz : -ere : -ette: -ic : -ie [fe] : -ik : -ille : -ine : -isse : -ive : -iz : -ose : -sis : -(t)ion: -tat: -(t)tH': -tire : die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die Kamera. die "Union Universi/äi. die "Sektion. die Marmelade. die Garderobiere. die Bürde (dar: das Unde) "e : die Höhe. die Zitadelle. după terminaţie a) substantivele cu următoarele sufixe de origine C. die Ballade. die Etage Medaille. die Moräne "Bilanz. die Freque«^. die Furunkulose (dar : der Matrose) Basis. die Noti^ Neurose. die "Portiere Zigarette. die Dista«^ "Bagatelle. die Physik Kamille. die Studenţi» "keil: die Fruchtbar/îeii. die Gravüre. das Lamm S — Gramatica practică a limbii germane tinere: € 31 . die Differe«.de. das Erbe) "ei: die Bücherei.? Misere. die Wunde. die Tuberkulose. die Prämisse. după înţeles a) în general numele fiinţelor das Kind. die "Folie Politik. die Dosis "Nation.

das Schaf. das H u h n c) multe nume colective (în special cînd sînt formate cu prefixul geşi terminate în -e): das Gebirge. der Schwefel. das Banat. das moderne Bukarest C 36 C 37 Excepţii: 1. die Volksrepublik Polen. das Sechstel. das Gehen.114 MORFOLOGIA C 32 C 33 b) numele de animale domestice (folosite pentru mascul şi femelă): das Pferd. de regiuni şi de localităţi ca: der Balkan. die Sowjetunion C 38 C 39 c) unele nume de ţări şi de regiuni ca: die Schweiz. der Sudan. das Schlechte li) numeralele fracţionare : das Drittel. das Gold. -ie. exprimînd o noţiune abstractă: das Neue. das Blei. das Schöne. das Silber. die Lausitz. das Brom (dar: der Stahl. majoritatea numelor de ţări. die Dobrudscha b) numele de ţări în a căror componenţă intră substantivele Republik. de regiuni şi de localităţi: das alte Europa. das Helium. die Ukraine. das Singen g) adjectivele substantivizate. die Normandie. die Krim. das Schwein. -e. die Bronze) C 35 e) numele continentelor. die Adria 2. Se folosesc numai la plural: Unele nume de ţări şi de grupe de insule ca: die Niederlande. das neue Rumänien. das Gute. das Viertel . die Türkei. (der) Haag C 40 3. Sînt de gen masculin: Unele nume de ţări. das Geflügel C 34 d) cele mai multe nume de metale şi cele de elemente chimice: das Eisen. (der) Jemen. die Moldau. die Deutsche Demokratische Republik. das Rind. die 'Vereinigten Staaten (von Amerika). die Antillen C 41 C 42 C 43 f) infinitivele substantivizate: das Lernen. (der) Iran. -a : die Tschechoslowakei. Union: die Sozialistische Republik Rumänien. (der) Irak. das Getreide. Sînt de gen feminin: a) numele ţărilor şi ale regiunilor terminate în -ei.

das Album. după terminaţie a) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine germană: -ehen -lein : -ais : -sal: -sei: -tel: -tarn : das das das das das das das Mädchen. der Irrtum b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană: -em: das Poem. das Argument. das Häcksel (dar: der Stöpsel) Viertel Altertum. das Eigen?«?»! Excepţii: die Drangsal. das' Drama -ment: das Dokument. das Mütterchen C 44 C 45 C 46 j) numele literelor alfabetului şi ale notelor muzicale : das A. das Daboratorium. die Erlaubnis. das B ü n d e l t e « Vräulein Ereignis. das Labs«/. das Z. das Scheusal Rats«/. das Fakt«m -ut: das InstitwZ C 47 GENUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE Substantivele compuse primesc genul substantivelor de bază (vezi C 185) : C 48 der Augenblick die Volksuniversität das Warenhaus (das Auge + der Blick) (das Volk + die Universität) (die Ware + das Haus) . das Hüiett -id : das Oxitf -in (accentuat) : das Benzi«. die Empfängnis. das hohe D. două substantive terminate în -tum sînt de genul masculin: der Reichem. die Fäulnis. das Aquarium -ma: das Komma. das Gefängnis Schicks«/. das Segment ~ol: das KarboZ -um : das Musewm. das Dogma. das Theore» -ett: das Menuett. das Amulett.SUBSTANTIVUL 115 i) diminutivele : das Väterchen. die Mühsal. das Cis 2. die Finsternis. das Nikotin -inro : das Stipendium. das Thema. die Trübsal. die K e n n t n i s .

se întrebuinţează şi la genul neutru.(=_^jg_Rumänische Kommunistische Partei) VdKJ {— deZ-Ygrband der Kommunistischen Jugend) DDR [= die Deutsche Demokratische Republik) Akku ( = der Akkummulator) Lok (— die Lokomotive) Labor (= das Laboratorium) O-Bus ( = der Oberleitungsomnibus — der Trolleybus) C 55 Excepţii: das Foto deşi cuvîntul care stă la bază este die Fotografie S . Großmut. 2. der Nachteil.116 MORFOLOGIA C 49 Excepţii: 1. Cuvintele compuse cu Meter sînt: a) de genul masculin dacă exprimă o unitate de măsură: der Kilometer b) de genul neutru dacă arată un instrument de măsurat: das Barometer.die der die der die das der RKP . Numele de oraşe — substantive compuse — sînt de genul neutru. altele — mai puţine la număr — sînt de genul neutru. chiar dacă cuvintele lor de bază sînt de alt gen [der Berg. das Thermometer GENUL SUBSTANTIVELOR DIN C 54 FORMATE DIN INITIALE FRAGMENTE SAU Substantivele formate din iniţiale sau din fragmente au genul substan­ tivului care stă la baza prescurtării (vezi C 214—221) : . deşi cuvîntul de bază este der Mut Observaţie C 50 Substantivuk. deşi cuvîntul de bază este die Woche Abteil.Td£. . der Anteil)*.das Kino deşi cuvîntul care stă la bază este der Kinematograph . die Furt) : das alte Wittenfeei'^. das bekannte Erfurt € 51 < C 52 C 53 3. unele substantive compuse cu Teii sînt de genul masculin (de ex. \ ^ i -i fdeşi cuvîntul de bază este der Teil GegenteilJ y •——•. Din această cauză. Cîteva substantive izolate : der das j das die Mittwoch.: der Vorteil.

Jungen Jungen Kunden Kunden Momente Momente Seen Seen Verdienste Verdienste Weisen Weisen SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMĂ EA SINGUEAR DAR CU ÎNTEEES DIFERIT SI CU FORME DE PEURAE DIFERITE Singular ier Band das Band das Band Plural C 58 volumul. deşi au aceeaşi formă.SUBSTANTIVUL 117 SUBSTANTIVE CU GENURI DIFERITE C ^6 Există în limba germană un număr de substantive care. clip? uns Moment împrejurarea (fie See marea der See lacul der Verdienst cîştigul das Verdienst meritul der Weise înţeleptul die Weise melodia Plural die die die die die die die die die die die die etc. uniunea die Bünde das Bund mănunchiul die Bunde .die Bände legătura. lanţul -die Bande legătura materială sau ab­ stractă . SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMA EA SINGULAR ŞI PEURAE C 57 DAR CU ÎNŢEEES DIFERIT Singular der Junge băiatul 'itlgg^Junge puiul (de animal) Ber Kunde clientul jjie Kunde vestea <ier Moment momentul. panglica . uneori chiar şi acelaşi înţeles. -dAe Bänder der Bauer ţăranul die Bauern das (mai rar der) Bauer colivia die Bauer der Bund alianţa. tomul . au totuşi genuri diferite.

corul corul (loc în biserică) moştenitorul moştenirea coridorul cîmpul. volanul nebunul poarta die Chöre die Chöre. Zubehör . cîmpia conţinutul.118 der *-der /der Vas «der die der das der die ^^v. Chore die Erben — die die die die die die die die die die die Flure Fluren Gehalte Gehälter Hüte _ Kiefer Kiefern Leiter Leitern Mark..r . Markscheine — die Maste(n) die Masten — die die die die die die die Reiser Schilde Schilder Steuern Steuer Toren Tore i ff C 59 SUBSTANTIVE DE GEN OSCILANT der der der der der das der das der sau sau sau Sau sau sau sau sau sau die das das das das der das der das Abscheu Bonbon Dotter sau die Dschungel Filter Gelee Gong Gummi Katheder der der der der das das der der das sau sau sau sau sau sau sau sau sau etc. volumul salariul pălăria paza maxilarul pinul conducătorul scara marca (moneda) măduva catargul îngrăşarea (vite) orezul mlădiţa." > der die der die die das der die der das der das die das der das Chor sau das Chor Erbe Erbe Flur Flur' Gehalt Gehalt Hut Hut Kiefer Kiefer Leiter Leiter Mark Mark Mast Mast Reis Reis Schild Schild Steuer Steuer Tor Tor MORFOLOGIA •«-»_~. . vreascurile scutul firma. emblema impozitul cîrma. das das das das der der das das der Keks Knäuel Kompromiß Lampion Liter Meter Plaid Rada. die Markstücke.

das Getreide. das Publikum C 62 C 63 Observaţie Numele colective se întrebuinţează şi la plural cînd exprimă o plura litate limitată. August b) multe nume colective: das Geflügel. das Fleisch. pluralul (der Plural. die Mehrzahl). die Butter. î n mod obişnuit. das Laub. Numai la singular se întrebuinţează: a) în general numele proprii [vezi C 3) : — denumiri geografice : Rumänien. un substantiv are o formă pentru singular şi o formă pentru plural: der Mann die Frau das Kind — die Männer — die Frauen — die Kinder jj . die Donau C 61 — nume de persoane: Mihail Eminescu. adică substantive care se întrebuinţează fie numai la singular. SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMĂR 1. în limba germană distingem două n u m e r e : singularul (der Singular. das Gold. Friedrich Schiller (vezi C 161. das Leder C 64 . das Vieh. C 60 Există însă un însemnat număr de substantive defective de număr. die Einzahl). fie numai la plural. C 162) — denumiri ale evenimentelor istorice: der 23. das Obst. individualizată : das Regiment — die die Familie — die Regimenter Familien c) nume de materie întrebuinţate cu înţeles general: die Milch.SUBSTANTIVUL 113 NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR Ca şi în limba română.

Dacă aceste substantive exprimă obiectul concret ca a t a r e fără să indice măsura sau cantitatea. vier Paar Schuhe. das Gehen. dacă sînt precedate de un numeral cardinal (mai mare decît 1) sau de un numeral nehotărît: zwei Fuß breit.120 MORFOLOGIA C 65 d) în general substantivele abstracte: die Ehrlichkeit. C 72 2. întrebuinţate cu înţeles concret se pot folosi şi la p l u r a l : der Tanz (dansul) — die Tänze die Grausamkeit (actul de cruzime) — die Grausamkeiten die Schönheit (aspectul sau elementul frumos: femeia frumoasă) — die Schönheiten C 67 C 68 e) infinitivele substantivizate : das Lernen. drei Glas Bier. der Fleiß Observaţie C 66 Substantivele abstracte. das Gute. Die Säcke werden gesondert berechnet. das Glück. An der Rampe stehen zwei Waggons mit Eisenerz. Einige Paare drehten sich noch im Kreise. die Güte. C 7§ g) substantivele de genul masculin sau neutru care exprimă măsuri şi cantităţi. ele se întrebuinţează şi la p l u r a l : Der Tisch hat vier Füße. Dutzends von Arbeitern besuchen den Klub der Fabrik. einige Schritt weiter Observaţii €71 1. das Streben f) adjectivele substantivizate dacă sînt de genul das Schöne. das Wissen. zwanzig Sack Zement. das Böse neutru: Observaţie C 69 Denumirile culorilor se întrebuinţează şi la plural pentru a exprima diferite n u a n ţ e : Die zwei Rot ergänzen sich. die Liebe. Substantivele de gen feminin se întrebuinţează şi la p i u a i : zwei Flaschen Bier drei Tonnen Eisenerz vier Portionen Eis fünf Schachteln Streichhölzer drei Tassen Tee care exprimă măsuri sau cantităţi . zwei Waggon Eisenerz. drei Dutzend Taschentücher. Hier sind zwei Gläser mit Bier. zehn Blatt Kohlepapier.

SUBSTANTIVUL 121 li) denumirile monedelor germane şi ale anumitor monede negermane care nu se termină în -e. însă. Substantivul die Mark E r breitete die Markstücke are pluralul Markstücke sau Markscheine. die Kosten. . die fünf ^ '^ 2. die Niederlande. die f) anumiţi termeni comerciali: die Aktiva. die Flitterwochen c) unele denumiri de boli : die Meseni. die Eltern. die Passiva. la plural cînd ne referim la fiecare monedă sau bancnotă în parte. die Chemikalien. die Apenninen. 3. ca o unitate distinctă. nu la valoarea globală : Br betrachtete aufmerksam die fünf Pfennige Pfunde). die Gebrüder de persoane: C 77 C 70 C 79 b) substantivele care denumesc anumite perioade de timp: die Ferien. die Geschwister. Der Preis betrug nur einige Rupien. în -e. L 75 C 76 und Markscheine vor sich aus und prüfte sie aufmerksam. di Einkünfte. Vereinigten Staaten von Amerika die Pyrenäen. fiind totodată precedate de un numeral cardinal rnai mare decît 1 sau de un numeral nehotărît: Das kostet fünfzig Pfennig (zwei Mark. Der Preis beträgt zwei Rubel (drei Dollar. Aceste denumiri de monede se întrebuinţează. Denumirile monedelor care se termină plural chiar atunci cînd exprimă valoarea: Das Buch kostete drei Kronen. se întrebuinţează la 2. die Rauchwaren. die Musikalien. die Spirituosen. denumirile plante şi animale: die Amphibien. die drei Vollars. die Kurz­ waren. die Selbstkosten. die Finanzen. die Pocken. die Spesen. (die Schillinge. die Lebensmittel. die Röteln d) de cele mai multe ori. C 73 Observaţii 1. die Alpen. die Weichtiere ştiinţifice pentru categorii de c es C 81 e) unele numiri geografice: die Karpaten. die Zinsen (numai r a r : der Zins) C 82. drei Schilling). mehrere englische Pfand). die Altwaren. die Anden. Numai Ia plural se întrebuinţează: a) substantivele care denumesc grupe die Leute.

dar numai la plural în limba română apar substantive ca: die Nudel der Rogen die Brille — die Nudeln — die Rogen — die Brillen tăiţeii icrele ochelarii C 87 La plural şi la singular în limba germană.122 MORFOLOGIA Observaţie C 83 Uneori substantivele defective de număr din limba germană sînt defec­ tive de număr şi în limba română. dar la singular şi la plural în limba română apar substantive ca: die Einkünfte die Ferien die Zinsen venitul — veniturile vacanţa — vacanţele dobînda — dobînzile C 1S6 La singular şi la plural în limba germană. der Mut curajul. öÄe Ehrlichkeit cinstea. în funcţie de felul în care îşi formează pluralul: . substantivele pot fi grupate în cinci grupe. der Honig mierea C 84 Numai la plural apar substantive ca: die die die die die Karpaten Pyrenäen Anden Vereinigten Staaten von Amerika Niederlande Carpaţii Pirineii Anzii Statele Unite ale Americii Ţările de Jos C 85 Numai la plural în limba germană. dar numai la singular în limba română apar substantive ca: die Erbse — die Erbsen die Bohne — die Bohnen mazărea fasolea FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR CELE CINCL GRUPE DE C 88 PLURAL î n limba germană. Numai la singular apar substantive ca: die Eile graba.

Substantivele feminine derivate cu ajutorul sufixului -in (neaccentuat) dublează pe n la p l u r a l : die Genossin. Substantivele derivate cu sufixul -nis dublează pe s înaintea unei desinenţe: das Zeugnis. Cele mai multe substantive din grupa a V-a sînt de origine străină. des Zeugnisses. die Zeugnisse C 89 2. C 92 . u sau diftongul au formează pluralul cu Umlaut.a care au în rădăcină vocalele a.SUBSTANTIVUL 123 PLURALUL SUBSTANTIVELOR Grupa I — fără desinenţă . 3.-f Umlaut der Wagen. Toate substantivele grupei a I I I . o. — die Wagen der Vater der Tag + Umlaut die Bank das Kind _ -f-Umlaut totdeauna fără Umlaut totdeauna fără Umlaut das Buch der Junge — die Väter — die Tage — die Bänke — die Kinder — die Bücher — die Jungen Grupa a Ii-a — cu desinenţa -e Grupa a IlI-a cu desinenţa -er f cu desinenţa Grupa a IV-a { [ -n sau -en der Mensch -— die Menschen Grupa a 1 cu desinenţa V-a \ ! -s das Radio — die Radios Observaţii 1. die Genossinnen C 90 C 91 4.

Uneori este necesar ca numele de materie să fie folosite şi la plural. die Eheleute = soţul şi soţia C 95 2.Î24 MORFOLOGIA CAZURI £ 93 SPECIALE DE FORMARE A PLURALULUI -mann- 1. în special pentru denumirea sorturilor din materia respectivă. î n acest caz se adaugă pe lîngă numele de materie fie -sorten fie -arten: das Obst — die das Getreide — die Obstsorten Getreiăearten C 96 3. der Sports-mann der Schneemann — die Bergleute — die ~Kauileute — die Staatsmänner [die St>orts/««te — [die Sportswä»M«c — die Schnee»jä»»2£r Observaţie C 94 Substantivul der Ehemann deosebit: are la plural două forme. Substantivele de plural: abstracte folosite cu sens concret pot avea şi forme erhalten. Cîteva substantive (de origină negermană) au forme proprii de plural. Ich habe heute einige Schreiben . „ . substantivele terminate la nominativ singular î n : a) -ium sau -um formează pluralul înlocuind pe -um prin -en: das Stipendiww — die Stipendien das Museum — die Museen Observaţie C 98 Substantivul das Stadion terminate în -ium: formează pluralul la fel ca substantivele das Stadicm — die Stadien C 99 b) -a formează pluralul înlocuind terminaţia -a prin desinenţa -en das Drama — die Dramen . Majoritatea substantivelor compuse cu -cuvmtul"de' bază formează pluralul cu -leuie: "%-"der Heigmann der 'K. Astfel.aaimann dar : der Staatsmann . C 97 4. dar cu înţeles die Ehemänner = bărbaţii căsătoriţi.

lanţul banca (pe care se stă) banca (instituţie) vizuina clădirea. SUBSTANTIVE CU Î N Ţ E L E S D I F E R I T EA P E U R A E das Band / die Bänder y die Bänke panglica . deşi au aceeaşi formă la singular. cordonul legătura. uneori cu înţeles diferit. construcţia b u ş t e a n u l . der Globus — die Globusse C 102 SUBSTANTIVE CU PLURALUL DUBLU C 193 Există în limba germană un număr de substantive care. blocul blocul (de casă) \ die Bande die Bank \ die Banken der Bau / die Baue \ die Bauten der Bloch s die Blöcke > die Blocks . alteori cu acelaşi înţeles.SUBSTANTIVUL 125 sau adăugind desinenţa -s das Sofa — die Sofas -us formează pluralul cu desinenţele germane -e sau -en: der Kurs«s — die Kurse das (der) Virws — die Viren c ioe sau cu desinenţa negermană -i: der Modws — die Modi sau fără desinenţă : der Kasus — die Kasus d) -bus dublează la plural pe -s la care se adaugă şi desinenţa -e: der Autobus — die Autobusse C 101 Observaţie Substantivul Globus formează pluralul în două feluri: der Globus — die Globen. cătuşa. au totuşi forme diferite la plural.

consiliul sfatul (dat struţul buchetul vorba. arcul coala (de liîrtie) lucrul. die Bögen ^ die Bogen c u r b a .126 MORFOLOGIA der Bogen / die Bogen. cotitura.( die JKapitaleX das Kapital / die Kapitalien j der Karton (\ die Kartons ] die KartonejCj das Karussell / die Karusselle^] die Karussells das Komma (f die Kommas x. die Kommata ] virgula căluşeii cartonul | capitalul cheiul globul balconul balonul . cuvîntul (în context) cuvîntul (izolat) cuiva) das Ding y die Dinge \ die Dinger das Gesicht y die Gesichte \ die Gesichter die Mutter y die Mütter \ die Muttern der Rat y die Räte \ die Ratschläge der Strauß y die Strauße \ die Sträuße das Wort y die Worte \ die Wörter C Î04 SUBSTANTIVE CU ACELAŞI ÎNŢELES LA PLURAL der Ballon •{ die Ballons die Ballone"'' der Balkon 7 die Balkons? 4 ] die Balkone J der Globus / die Globen V ) dje Globusse [ der Kai / die Kaie ] die Kais>. obiectul lucrul (fleacul) viziunea faţa mama piuliţa consilierul.

SUBSTANTIVUL 127 / die Numeralien 1 das Numerale { > \ die Nmneralia J das Polio s die Portos 1 \ die Porti y das Pronomen ' \ . . genitivul. die Visa 1 \ die Visen | j ! viza trustul toastul tema testul spectrul greva DECLINAREA SUBSTANTIVELOR DECLINAREA SUBSTANTIVELOR COMUNE Deklination der Gemeinnamen Prin declinarea unui substantiv se înţelege trecerea lui prin toate cazurile C 105 gramaticale. die Schemas schema N die Schemata j das Spektrum / der Streik \ der Test \ das Thema / die Spektren ] \ > die Spektra j / die Streiks j die Streike ] / die Teste 1 die Tests f • die Themen 1 \ die Themata j der Toast y die Toaste I \ der Trust \ das Visum die Toasts / die Truste die Trusts . dativul şi acuzativul. der Schal \ das Schema j numeralul t a x a posti die Pronomen ] \ die Pronomina J die Schale ) | ] pronumele şalul die Sehais . în limba germană există patru cazuri: nominativul.

G.-ş sau -es. SLABĂ ŞI MIXTĂ Substantivele germane se grupează în mod tradiţional în substantive de declinare tare. feminine şi neutre. slabă şi mixtă. C 110 ^ J / a dativ plural__£!&h^l££rfâx[&Lm^^ -n. celelalte Trefc&z^^ C 111 Fac~*excepţie substantivele al căror nominativ plural se termină în -en sau -s deoarece la acestea toate cazurile pluralului sînt identice.ehrer Gärten Gärten Gärten Gärten Mütter Mütter Müttern Mütter .ehrer L. D.ehrer der des dem den die der der die Garten Gartens Garten Garten Mutter Mutter Mutter Mutter Plural die der den die die • der den die die der den die L. Din dselmarea tare fac parte substantive masculine.. A. N. acuzativul şi nominativul singular au deci aceeaşi formă. Fiecare din cele trei declinări se caracterizează prin felul în care substan­ tivele formează genitivul singular şi nominativul plural. B. C 112 EXEMPLE DE DECLINARE TARE Singular N. der I/ebrer -v des I.Î28 MORFOLOGIA DECLINAREA C 196 TARE. A. C 108 Substantivele masculine şi neutre de declinare tare nu primesc la acu­ zativ singular nici o desinenţă. ~ejv-Ş Toate substantivele care primesc la plural Umlaut (cu sau fără desinenţă fac parte din declinarea tare. C 169 La dativ singular aceste substantive pot primi desinenţa -e. D. dacă la genitiv singular primesc desinenţa -es. G. G. A. ori desinenţele -e.ehrer Lehrern L. N. C 107 1.r iar la nominativul plural ori aici o desinenţă. Acestea primesc la genitivul singular desinenţa . în afară de snhst&ntivele-feminine care nupzimesciasmgulur~nivi~crdesi-neniă.ehrers \ dem I/ehrer-^ den L.

III şi V. G.SUBSTANTIVUL 129 Singular N. A. Substantivele masculine primesc la toate cazurile. G. D. Din declinarea slabă fac parte substantive masculine şi feminine. N. iar la plural au la toate cazurile desinenţa -n sau -en. afară de nominativul singular. II. A. D. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o desinenţă. j EXEMPLE DE D ECLINARE SLABĂ C 113 C 114 Plural Singular N G D A N G D A N G D A der des dem den der des dem den die der der die Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen Frau Frau Frau Frau die der den die die der den die die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Menschen Menschen Menschen Menschen Frauen Frauen Frauen Frauen 9 — Gramatica practică a limbii germane . N. desinenţa -n^sau -en. D. der des dem den das des dem das das des dem das Tisch Tisches Tisch (e) Tisch Kind Kind(e)s Kind(e) Kind Auto Autos Auto Auto Plural die der den die die der den die die der den die Tische Tische Tischen Tische Kinder Kinder Kindern Kinder Autos Autos Autos Autos Observaţie Din declinarea tare fac parte substantivele care se încadrează în grupele de plural I. G. A. 2.

D. substantivul primeşte la toate cazurile aceleaşi desinenţe: -n sau -eu. I^a plural. C 137 . slabă sau mixta . A. dacă la genitivul singular a avut desinenţa -es. are totdeauna aceeaşi formă ca şi nominativul singular. der des dem den das des dem das Staat Staat(e)s Staat(e) Staat Auge Auges Auge Auge die der den dei die der den die Plural Staaten Staaten Staaten Staaten Augen Augen Augen Augen Observaţie Mixt se declină un număr foarte redus de substantive masculine din grupa a IV-a de plural (C 88 . Din cele de mai sus rezultă că : C 119 a) Substantivele masculine pot fi de declinare tare. G. : das Auge. EXEMPLE DE DECLINARE MIXTĂ C 116 C 117 C 118 Singular N. N. C 139) precum şi toate substantivele neutre din aceeaşi grupă (de e x . desinenţa -e. în mod neobligatoriu. b) Substantivele feminine nu primesc desinenţa la nici unul din cazu­ rile singularului. Deelinarea m i x t ă se caracterizează prin genitivul singular al decli­ nării tari (desinenţa -s sau -es) şi nominativul plural al declinării slabe (desinenţa -n sau -en) Substantivul la acuzativ singular neprimind. das Bett). D. A. C 115 3. substantivele masculine şi cele neutre de declinare tare C 120 .nici o desinenţă.130 MORFOLOGIA Observaţie Din declinarea slabă fac parte cele mai multe substantive masculine şi t o a t e substantivele feminine din grupa a IV-a de plural. G. substantivele feminine se pot declina tare sau slab . la dativ singular pri­ meşte. substantivele neutre se pot declina tare sau mixt.

A. -en feminine: -n. . La plural. -es feminine: - Slabă masculine feminine Genitivul singular masculine: -n. G. Singular N. se recomandă următoarele p a t r u reguli cu ajutorul cărora declinarea substantivelor limbii germane poate fi însu­ şită uşor şi rapid 1 . D.SUBSTANTIVUL i 131 sau mixtă au la singular la genitiv desinenţa -(e)s. nu este însă satisfăcătoare pentru toţi acei care învaţă limba germană ca limbă străină. neutre : -s. die der der die Frau Frau Frau Frau eine einer einer eine Frau Frau Frau Frau keine keiner keiner keine Frau Frau Frau Frau C 122 1 Pentru a putea aplica cele patru reguli. aşa cum a fost expusă pînă acum. substantivele masculine de declinare slabă primesc la toate cazurile (afară de nominativul singular) desinenţa -n sau -en. cu excepţia substantivelor al căror nominativ plural se termină în -n sau -s. -es Nominativul plural (cu sau fără Umlaut) -n. este necesar să cunoaştem genul substantivului respectiv şi forma sa la nominativ plural. toate cazurile singularului avînd deci aceeaşi terminaţie. genitiv şi acuzativ sînt totdeauna identice. cazurile nominativ. dativul primind desinenţa -n. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o deşinenţă. *"*"" Regula I. -en (fără Umlaut) -s. la dativ uneori desi­ nenţa -e şi acuzativul identic cu nominativul. Din punct de vedere practic. -en (fără Umlaut) CELE PATRU REGULI PRACTICE PENTRU DECLINAREA SUBSTANTIVELOR '/H împărţirea declinărilor. SCHEMA CELOR TREI DECLINĂRI C 121 Mixtă masculine neutre Declinarea Genul substantivelor Tare masculine feminine neutre masculine.

-en sau -s. substantivele primesc desinenţa -n. precum şi toate substantivele neutre primesc la genitivul singular desinenţa -s sau -es. A. Substantivele masculine. der des dem den das des dem das Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus ein eines einem einen ein eines einem ein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus kein keines keinem keinen kein keines keinem kein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus C 125 Regula a IV-a. G. Substantivele de orice gen au la plural trei cazuri identice: nominativul. Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular pot primi la dativ singular desinenţa -e: der Schüler — die Schüler das Haus — die Häuser Singular N. D. genitivul şi acuzativul.3. N. G. care nu primesc la nomina­ tivul plural desinenţa -n sau -en. A. care primesc la nominativ plural desinenţa -n sau -en. D. N. A. aceste substantive au aceeaşi terminaţie la toate cazurile pluralului. G. der des dem den der des dem den Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen ein eines einem einen ein eines einem einen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen kein keines keinem keinen kein keines keinem keinen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen C 124 Regula a Iu-a. dativ şi acuzativ singular. cu excepţia sub­ stantivelor care se termină la nominativ plural în -n. der Junge — die Jungen der Mensch — die Menschen Singular N. A. G. primesc această desinenţă şi la cazurile genitii. D. dativ plural. D. .132 MORFOLOGIA C 123 Regula a Ii-a. Substantivele masculine. 1.

-er G. D. masculine care primesc la N. D. -en III Subst. -en. -n. -en. -(e)n (a) N. A. toate subst. Schüler Schüler Schülern Schüler Autos Autos Autos Autos die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Autos Autos Autos Autos keine keiner keinen keine Jungen Jungen Jungen Jungen die der den die keine keiner keinen keine SCHEMA DECLINĂRII SUBSTANTIVELOR DUPĂ CELE PATRU REGULI PRACTICE C 126 Regula Categoria substanti­ velor I Toate substanti­ vele femi­ nine II Subst. — G. G. -. -e. -n. G. das Auto — die Autos Plural N. D. -(e) A. - IV Toate subst. -n. -n. neutre Singular N. -(e)n A. G. pi.-s D. -(e)n D. en. die der den die Schüler Schüler Schülern Schüler keine keiner keinen keine N. 1 Singular N. -ern A. -(e> D. -e.-s A. -er (b) N . -er D. -en. -n. masculine care nu pri­ mesc la N. -e. — G.SUBSTANTIVUL der Schüler — die Schüler. -n. der Junge — die J u n g e n . -. -. -n. pi. A. la plural Desinenţele celor patru cazuri Singular N. -en. A.-s G.-s . -en.

slabe şi mixte de oricm gen îi corespunde regula a I\ka. -lein: des Gürtels. des Gartens. des Schuhs. des Sitzes. des Wochentags. -eu. ß. 4. des Putsches C 132 b) de obicei. -eben. des Reflexes. des Fisches. z. des Gemüts. Desinenţa -e la dativul singular: a) o pot primi numai substantivele care au la genitivul singular desi­ nenţa -es.s t : des Tages. Desinenţa -es o primesc la genitivul singular (masculin şi neutru: : C 131 a) totdeauna substantivele care se termină într-o consoană sibilantl (s. Declinării la plural a substantivelor tari. des Arbeiters. Desinenţa -s o primesc: a) totdeauna substantivele terminate în -el. des Schnees. Desinenţa -e la dativul singular este pe cale de dispariţie. cele care se termină într-o vocală sau vocală -f. cele care au accentul pe ultima silabă. t o t u ş i : zu (nach) Haus sau Hause . des Mastes C 133 C 134 2. des Vorteils.134 MORFOLOGIA RAPORTUL ÎNTRE CELE TREI DECLINĂRI ŞI CELE PATRU REGULI Comparînd cele trei declinări cu cele patru reguli practice. Declinării tari şi slabe a substantivelor feminine îi corespunde r-egala-t. 3.A ortografic: des Abends. des Fräuleins b) de obicei substantivele care nu au accentul pe ultima silabă (deci. 3. însă: aus Holz . C 136 b) Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular nu primesc desi­ nenţa -e la dativul singular. Declinării IHlrTRr a suostantivelor masculine îi corespunde iregula a Ii-a. x. -er. dacă sînt nearticulate şi depind de o prepo­ ziţie : C 135 des Holzes. des Atems. tseh): des Hauses. C 127 C 128 C 129 C 130 Observaţii 1. des Dampies. tz. substantivele compuse). des Mädchens. des Maßes. însă: mit Gemüt. constataşi următoarele: 1. -em. Declinării tari şi celei mixte a substantivelor masculine şi neutri îi corespunde regula a Ill-a 2. . des Stolzes. substantivele de origine germană care sînt monosilabice. sau se termină în trei consoane ori în -sch. în primul rînd. des Gemütes.

prin accentul lor m o b i l : der Traktor — die Traktoren C 138 2. des Konsuls — die Konsuln Lorbeer.SUBSTANTIVUL 135 SUBSTANTIVE CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE PATRU REGUEI Există un număr destul de redus de substantive care nu se încadrează în cele patru reguli de declinare a substantivelor. des Strahls — die Strahlen Vetter. des Vetters — die Vettern Zins. terminate la C 137 nominativ singular în -or neaccentuat şi cu desinenţa -en la nominativul plural se declină după regula a IlI-a (deci cu desinenţa -s la genitivul singular). des Nervs — die Nerven Schmerz. Substantivele din această categorie sînt totdeauna neregulate. A. Astfel. des Schmerzes — die Schmerzen See. des Dorn(e)s — die Dornen Gevatter. Alte Substantive masculine. der des dem den Motor Motors Motor Motor der des dem den Professor Professors Professor Professor Observaţie. des Sees — die Seen Staat. des Stachels — die Stacheln Strahl. des Gevatters — die Gevattern Konsul. der Professor — die Professoren etc. D. 1. deşi după gen şi desinenţe ar trebui declinate conform regulei a Ii-a: der Motor — die Motoren. substantivele masculine*'de origine negermană. G. Singular N. sînt: der der der der der der der der der der der der der Dorn. care se declină după regula a IlI-a. des Lorbeers — die Dorbeeren Muskel. deşi după gen şi desinenţe se încadrează în regula a Ii-a. des Muskels — die Muskeln Nerv. des Staates — die Staaten Stachel. des Zinses — die Zinsen C 139 .

136 MORFOLOGIA SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE LA NOMINATIV SINGULAR C 146 Anumite particularităţi de declinare prezintă următoarele substantive mas­ culine care au forme duble la nominativ singular: F o r m a uzuală der Friede F o r m a mai rar î n t r e b u i n ţ a t ă der Frieden Declinarea des Friedens dem Frieden den Frieden des Funkens dem Funken den Funken (rar) des Gedankens dem Gedanken den Gedanken des Glaubens dem Glauben den Glauben des Namens dem Namen den Namen des Samens dem Samen den Samen des Willens dem Willen den Willen der Funke der Funken der Gedanke der Gedanken der Glaube der Glauben der Name der Namen der Samen der Same der Wille ' der Willen €141 Asemănător se declină şi substantivul neutru das Herz — die Herzen Singular N. D. das des das Herz Herzens Herz dem Herzen . G. A.

Hildes Heft Goethes Gedichte.s : Alexanders Buch. de un titlu etc. de un pronume. La declinarea numelor proprii trebuie ţinut seama de faptul dacă acestea sînt sau nu precedate de articol. Numele de persoană atît cele masculine cît şi cele feminine la genitivul singular desinenţa . Numele de persoană -feminine terminate în -e pot forma genitivul şi în -ns: Luisens Bruder. Mariens Mutter C 14» . die Dramen Schillers primesc C 144 Observaţie 1. c 14$ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ NEPRECEDATE D E ARTICOL SAU P R O N U M E 1.SUBSTANTIVUL 137 SUBSTANTIVE CU F O R M E D U B L E D E D E C L I N A R E Cîteva substantive din limba germană oscilează între două declinări: Singular der Bauer der Buchstabe der Nachbar der Oberst der Untertan des Bauern des Bauers (mai rar) des des Buchstabens Buchstaben Plural die die die Bauern Buchstaben Nachbarn C 142 des Nachbarn des Nachbars des Obersten (mai vechi) des Obersts (mai recent) des Untertanen des Untertans (mai vechi) (mai recent) die Obersten die Untertanen DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRII (Deklination der Eigennamen) Declinarea numelor proprii diferă în oarecare măsură de declinarea numelor comune.

se declină atît substantivul cît şi adjectivul sau numeralul: Die Bedeutung Stephans des Großen. numele trebuie să preceadă substantivul determinat) : Hans' Bruder ist Max' Freund. Mutter ruft Otti zu Tisch. la genitiv. -x. Lehrer prüft Hans. Numele de persoane terminate în -s. în locul acesteia se foloseşte: a) un apostrof (procedeu mai vechi. numele propriu neprimind nici o desinenţă (este cel mai frecvent procedeu. dar: Der Freund Peters kommt heute nicht. Ich Ich Der Die begegnete gestern Peter. € 154 Dacă numele propriu este format dintr-un substantiv şi un adjectiv sau numeral. genitivul numelui propriu stă înaintea substantivului pe care îl determină.ax.138 MORFOLOGIA € 146 2. în cazul acesta. C 149 b) o construcţie prepoziţională cu von. este precedat de un atri­ but adjectival: des Meinen Hans C 152 I/a dativ şi acuzativ. C 153 Dacă numele propriu este compus din două sau mai multe substantive. (des Vierzehnten) C 155 Dacă numele de familie este legat de prenume prin prepoziţia „von". -st. C 147 € 148 2.ens Freund d) uneori substantivul propriu. Deseori. numele propriu stă totdeaunm în urma substantivului determinat) : Der Bruder von Hans ist der Freund von Max. se declină numai ultimul substantiv: Ich lese Vasile Alecsandris Gedichte.. numele de persoană nu primesc nici o desinenţă. -z. se declină numele de familie: die Opern Karl Maria von Webers C 156 Dacă al doilea nume este considerat nume de localitate. € 150 C 151 c) mai rar o desinenţă veche a genitivului: -ens: Hanse»s Bruder ist ~M. -tz nu pot primi desinenţa -s. helfe Helga. -ß. der Luxus König Ludwigs XIV. posibil numai în scris. atunci" se declină: . substantivul determinat nu are articol: Peters Freund kommt heute n i c h t .

C 158 Observaţii Numele de persoane pot fi însoţite de articol: 1. Die Arbeit der Hilde ist auch gut. dacă acesta este urmat de determinant: Wir studieren Wolfram von Eschenbachs Werk. . Wir besuchten die Schmidts. der Schülerin 2.SUBSTANTIVUL 139 a) prenumele. dacă este vorba de toţi membrii unei familii: Gestern waren die Webers bei uns. î n cazul acesta ele pri- C 180 Observaţii Numele de persoane se întrebuinţează la plural: 1. în vorbirea familiară: cazului: Dort ist das Buch der Helga. DECUINAREA NUMELOR D E P E R S O A N Ă P R E C E D A T E D E ARTICOD SAU P R O N U M E Numele de persoane precedate de un articol sau de un pronume nu primesc. la singular. 3. der kleinen Hilde C 159 un substantiv: Hilde des Schülers P e t e r . dacă numele propriu este precedat de : un adjectiv : des kleinen P e t e r . . dacă acesta este precedat de von Eschenbach. dacă este vorba de mai multe persoane. purtînd acelaşi n u m e : die Grimms (die Brüder Grimm) C \Q\ 2. mese desinenţa -s : Die Webers fahren in diesem Sommer ans Meer. Wir wohnten eine Woche bei den Schmidts. Uneori numele de persoane apar şi la plural. determinant: C 157 Wir studieren das Werk Wolframs b) numele de localitate. nici un fel de desinenţă: Die Arbeit des Peter ist sehr gut. pentru indicarea precisă a Dem Alexander gab Peter das Buch.

Substantive ca Genosse. fie toate titlurile: Die Arbeit des Akademiemitgliedes Professor (sau Professors) Weber ist sehr interessaat. adică primesc la genitiv singular desinenţa -s (vezi C 144): Die Hauptstadt Rumäniens ist Bukarest. Herrn) Weber ist interessant. Herr folosite ca apoziţie pe lîngâ un nume propriu se declină totdeauna: Genossen (Kollegen. DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE NEPRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME C 168 Numele geografice neprecedate de articol sau de pronume urmează regulile declinării numelor de persoane. se declină toate titlurile: Die Arbeit des Direktors und Ingenieurs Ionescu ist sehr interessant. C 165 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri legate prin und.ţii 1. Kollege. Die Frage des Genossen (Kollegen. Substantivul Doktor folosit ca titlu rămîne invariabil: die Frage des Doktor Weber Doktor Webers Frage C 167 2. . C 166 O b s e r v a.149 MORFOLOGIA DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANE PRECEDATE DE UN TITLU C 162 Dacă numele de persoană este precedat de un titlu nearticulat se declină numai numele de persoană: Der Ingenieur verstand Direktor Wehers Frage nicht. se declină fie numai primul. Berlins Straßen sind breit. C 163 Dacă un nume de persoană este precedent de un titlu articulai se declină numai titlul: Die Frage des Direktors "Weber war nicht leicht. C 164 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri articulate. Herrn) Webers Frau ist Lehrerin.

-z. urmează regulile C 173 Numele geografice de gen masculin şi neutru. Die Fresken von Kloster P u t n a sin d weltberühmt. C 176 . formează genitivul atît cu desinenţa -s cît şi fără această desinenţă: die Brfolge des sozialistischen die Erfolge des sozialistischen R u m äniens Rum änien C 174 dar numai fără desinenţa -s (vezi C 169): die Straßen des alten Paris Numele geografice. precedate de un adjectiv atributiv. C 175 Ich zeige dem Freund die Sehenswürdigkeiten der Stadt Dacă numele geografic este precedat de un substantiv nearticulat. precedate de articol sau pronume. numele precedînd substantivul d e t e r m i n a t : Paris' Straßen sind schön. C 169 C 170 b) o desinenţă veche a genitivului: -ens (procedeu învechit): Parisens Museen sind sehenswert.SUBSTANTIVUL 141 Numele geografice terminate în -s. se procedează ca la numele de p e r s o a n e : se declină numai numele geografic. î n locul ei se foloseşte : a) un apostrof (ca procedeu mai rar folosit. Wir bewundern die Schönheit unserer Karpaten. posibil numai în scris). C 171 C 172 c) o construcţie prepoziţională tivul determinat) : die Straßen von Paris cu von (numele urmează după substan- D E C L I N A R E A N U M E L O R GEOGRAFICE P R E C E D A T E ARTICOE SAU P R O N U M E DE Numele geografice. -tz nu pot primi desinenţa -s. nu Bukarest. adesea se foloseşte construcţia prepo­ ziţională cu von: Kloster Putnas Fresken sind weltb erühmt. -x. substantivul rămînînd n e s c h i m b a t . -st. precedate primesc nici o desinenţă: de un substantiv apelativ cu articol. -ß. declinării substantivelor comune : Prag ist die H a u p t s t a d t der Tschechoslowakei.

-— eine Deutsche. urmează regula decli­ nării adjectivelor {vezi E 13. August. der Deutsche« etc. Feuchtwanger die Klassenkräfte der kor­ rupten bürgerlichen Demokratie. ] die Deutsche. -— ein Deutsche»". einer Deutsche« etc. C 179 Numele proprii indicate la C 178 sînt invariabile. dacă sînt precedate de un substantiv apelativ: Willi Bredel ist der Verfasser des Romans „Die Väter". (zehnten) September C 183 Cînd se indică o zi festivă. der Deutsche« etc. Die architektonische Gestaltung des „Platzes des Palastes der Republik" ist meisterhaft Der Beschluß des Komitees für die Verteidigung des Friedens wurde allgemein b e g r ü ß t Ich habe Schillers „Räuber" gelesen. numele străzilor. i die Deutsche«. clădirilor urmează regulile declinării substan­ tivelor comune. constelaţiilor. organizaţiilor. publicaţiilor sau operelor de artă. cît şi fără ea: des 1. m. C 182 Numele lunilor formează genitivul atît cu desinenţa -s. indiferent dacă stau între ghilimele sau nu: I n den Gestalten des „Erfolgs" zeichnete L. Dezember . T~ der Deutsch«. E 15) m. numele lunii rămîne invariabil: des 23. şi f. des Engländers — die Rumänen — die Engländer Observaţie C 181 Der Deutsche. eines Deutsche« etc. des Deutsche« etc.142 MORFOLOGIA C 177 Numele geografice cu o terminaţie neobişnuită în limba german". fiind un adjectiv substantivizat. C 180 Numele de popoare urmează regulile declinării substantivelor comune: der Rumäne. -— Deutsche.sg.etc. (ersten) Septembers des 10. cît şi fără desinenţă: der Lauf des Mississipi(s) der Lauf des Kongo (s) DECLINAREA C 178 ALTOR SUBSTANTIVE PROPRII Titlurile cărţilor. Deutsche». mează genitivul atît cu desinenţa -s. des Rumänen der Engländer. des 30.pl.

este neaccentuat: der L. la rîndul său. numele lunilor rămîn. este totdeauna un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată.das Zimmer (profesorul) (camera) —* das Tiehxerzimmer (cancelaria profesorilor) C C C C C 186 187 188 189 190 . Er kommt Ende Mai.. P r i m u l element component al unui substantiv compus este cuvîntul determinativ (das Bestimmungswort). Ende. substantive din limba germană sînt formate prin ELEMENTELE COMPONENTE ALE SUBSTANTIVELOR COMPUSE Cu excepţia anumitor compuneri speciale {vezi C 208—212). Wir fahren Mitte September ins Gebirge. . dintre care fie­ care. • se declină şi formează pluralul substantivului compus. determină genul substantivului compus. de C 184 Ich komme Anfang August nach Bukarest. invariabile : Mitte. a) b) c) d) e) Cuvîntul de bază exprimă totdeauna noţiunea care stă la baza substantivului. compus.SUBSTANTIVUL 143 Dacă sînt precedate de Anfang. (das Grundwort): Muttersprache / \ cuvînt determinativ cuvînt de bază £ 185 CARACTERISTICILE ŞI F U N C Ţ I I L E CELOR D O U Ă E L E M E N T E COMPONENTE 1. asemenea. SUBSTANTIVE COMPUSE (Zusammengesetzte Substantive) Foarte multe compunere. cel de-al doilea este cuvîntul de bază. orice substantiv compus constă din două elemente componente.ehrer -f. poate fi compus.

xa.144 Singular N. G.gen (zgîrcitul) r * der Faulpelz (leneşul) este de egală importanţă pentru sensul substantivului compus ca noţiunea de bază: die Butter (untul) das Hemd (cămaşa) der Strich (linia) + + + das Brot (punea) -* das Butterhtot (felia de pîine cu unt) die Hose -*• die Hemdhose (pantalonul) combiuezonul-chilot der P u n k t (punctul) -* der Strichpunkt (punctul şi virgula) C 192 Cuvîntul determinativ poate fi un substantiv sau o altă parte de vorbire: Cuvînt determinativ Substantiv das Haupt Adjectiv groß -f cuvînt de bază -*• substantiv + die Stadt + die Stadt -*• die compus Hauptsta.der Kragen (gulerul) + der Pelz (blana) -*• der Geizk. A. D. subordonată) modifică noţiunea de bază: der Geiz (zgîrcenia) faul (leneş) -\. das l&htetzimmer des "Liehxerzimmers dem "Liehxetzimmer das Ijehtctzimmer MORFOLOGIA 1 Plural die der den die Tiehietzimmer Jjehxetzimmer liehterzimmem Tjehrexzimmer hoch + das H a a s -»• das Hochhaus [înalt] [casa] [blocul turn] N.it -*• die Großstadt . A.der Satz (propoziţia) -*• der Nebensatz (propoziţia secundară. G. das Hochhaus des [Hochhauses dem Hochhaus das HochÄaws die HochAäaser der Hochhäuser den Hochhäusern die HochMwser C 191 2. D. Cuvîntul determinativ exprimă o noţiune care determină noţiunea de bază: die Frage (întrebarea) neben (lîngă) + das Zeichen -+ das Fragezeichen (semnul) (semnul întrebării) -f.

Verbele care intră în compunere avînd funcţia de cuvînt determi­ nativ pierd desinenţa infinitivului: wohnen stehen waschen + das Zimmer + der Platz + die Maschine das Wohnzimmer der Stehplatz die Waschmaschine C 193 2.SUBSTANTIVUL 145 Pronume wem? Verb wohnen Numeral zwei Prepoziţie vor Adverb + + + + + + der Fall das Zimmer das R a d die Stadt der Schritt der Satz ->• der Weml&ll -*• das Wohnzimmer —y das Zweirad -*• die Forstadt — der > Fortschritt fort Conjuncţie daß -> der dajS-Satz Observaţii 1.a»gerweile C 195 C 196 Cuvîntul determinativ este accentuat: C 197 die Stadt + das Viertel -*• das Stadtviertel die Freundschaft + der Dienst -> der Freundschaftsdienst 10 — Gramatica practică a limbii germane . pierzînd însă primul -n-: zeichnen rechnen trocknen -f Heft = 4. Multe verbe terminate în -nen precedat de o consoană păstrează desinenţa infinitivului.Aufgabe = + Boden = Zeichenheft Rechenaufgabe Trockenboden C 194 Cuvîntul determinativ este invariabil: (Vezi exemplele de la C 192) Numai într-un număr mic de substantive compuse se poate declina şi cuvîntul determinativ (de obicei u n adjectiv): die Langeweile (mai r a r : Langweile) . / Langeweile wegen der ' ° \ Langenweile / \ Langeweile X.

intercalarea 2.» das Wörterbuch die Briefmarken + das Album — das Briefmarkenalbum > C ^0§ singular: 2 . die Viertelstunde FORMAREA SUBSTANTIVELOR COMPUSE C 199 Substantivele compuse se formează p r i n : 1. -ling. -keit. N u există reguli general valabile cînd poate şi cînd nu poate fi folosit acest s. se omite adesea vocala finală -e a cuvîntului determinativ: das H a u s die Erde + die Aufgabe -> die Hausaufgabe -f die Kugel -* die Erdkugel b) cuvîntul determinativ este la plural. s apare : ( a ) î n substantivele ale căror cuvinte determinative sînt infinitive substantivizate: der Lebenslauf C 202 (fo) j n substantivele derivate cu sufixele -heit. -tat. das Jahrhundert. alăturarea elementelor componente. urnă sunet sau a unei silabe de leaătuvă. -(e)s-: Cuvînt determinativ : die das die der Maus Instrument Geburt Freund Sunet sau silabă i Cuvînt de de legătură : \ bază: + + + + -e-en-s-esSubstantiv compus: — — — — das der der der Mauseloch Instrumentenbau Geburtstag Freundeskreis -(e)n-. der Genossenschaftsbauer. cuvîntul de bază la die Wörter + das Buch . der Tapferkeitsbeweis.e « . A Itertumsîorscher. C 212 — accentul nu cade•••pe cuvîntul deferminativ ci pe cel de bază: das Jahrzehnt.146 MORFOLOGIA C 198 Numai în cîteva cuvinte compuse — făcînd abstracţie de compune­ rile speciale arătate în C 2 1 0 . das Jahrtausend. -ion. -sehaft. a) De regulă. -ung: die Schönheitspflege. intercalarea unui sunet sau a unei silabe de legătură . der . + + + + das der der der Loch Bau Tag Kreis C 201 Astăzi. die Universitätsbibliothek. die Leistungsschau . das Unionsgesetz. consoana s se foloseşte din ce în ce mai mult ca element de legătură. -tum. der Lieblingsschület. fără intercalarea unui sunef sau a unei silabe de legătură: a) ambele elemente sînt la singular .

Compunerea multiplă se realizează în diferite feluri: a) Cele două elemente componente ale unui substantiv compus sînt la rîndul lor cuvinte compuse: (a) Cuvînt determinativ compus -f.die Liebe — die Vaterlandsliebe > C 208 (b) Cuvînt determinativ simplu + cuvînt de bază compus: die Kohle + das Bergwerk — das Kohlenbergwerk > (c) Ambele demente componente sînt compuse: die Eisenbahn + die Fahrkarte — die Eiseiibamifahrkarte > . die Fleischsappe. der Werîall. -seh.Reisfleisch.SUBSTANTIVUL 147 b) Nu se intercalează -s. die Herzkrankheit. die Gn*/?botschaft.cuvînt de bază simplu: das Vaterland -f. fie altul) : Namengedächtnis — Namensgedächtnis Tabakvergiftung — Tabakspfeife — Tabak(s)papier Mannweib — Mannentreue — Mannestat — Mannsbild C 206 d) Intercalarea consoanei s poate servi la diferenţierea sensului între anumite substantive compuse formate din aceleaşi elemente componente: der Landmann (agricultorul) die Tagarbeit (munca de zi) — der Landsmann (compatriotul) — die Tagesarbeit (munca unei zile) C 207 I n limba germană există numeroase substantive formate printr-o com­ punere multiplă. role. -z. -ß. die Platzkarte C 204 (c) cuvintele determinative exprimate prin adjective. das Viereck. pronume.după (a) substantivele determinative feminine monosilabice die Uhrzelt C 203 dacă s î n t : bisilabice terminate în ~e die Kältewelle de origine străină terminate în -ur sau -ikder Naturîrexmă. die Musikschule (b) substantivele determinative terminate în -s. -tz: das . adverbe sau prepoziţii: der KüUschrarrk. das Nebenzirmner nume- C 205 c) Unul şi acelaşi cuvînt determinativ poate să apară în diferite substantive compuse cu sau fără element de legătură (fie s.

(der) C 212 în aceste substantive compuse accentul cade. dacă primul element nu este o prepoziţie: der Dreikäsehoch. accentul cade de obicei pe al doilea cuvînt. însă: Reißaiis (nehmen) . (der) Saufbruder. der Fünfleischein. b) Substantivul compus constă din trei sau mai multe cuvinte simple: C 209 (a) Substantivul se formează prin alăturarea unui substantiv şi a unui grup atributiv de cuvinte: sauere Gurken I atribut + Zeit Saueregurkenzeit atribut zwei Zimtner + "Wohnung — Zweizimmerwohnung > I atribut î atribut C 210 în cuvintele formate prin alăturarea a trei cuvinte simple. (der) Störenfried. dar şi enunţiative eliptice de subiect cu verbul la persoana I singular) : (das) Rührmichnichtan. accentul cade pe aceasta: die Nachkriegsentwicklung. Taugenichts. das Unterseeboot. de obicei.148 MORFOLOGIA Observaţie Este recomandabil să se evite substantivele compuse din mai mult de patru cuvinte. pe primul cuvînt {vezi exemplele de mai sus). (der) Tunichtgut (das) Stelldichein. die Vorkriegszeit C 211 (fr) Substantivul compus este format din cuvintele alăturate ale unei propoziţii (de cele mai multe ori imperative. die Rotkreuzschwester însă: der Fünfuhrtee Dacă primul cuvînt este o prepoziţie.

ca de altfel şi în limba română. prin omiterea unui element al unui cuvînt compus.C. prin trunchierea unui cuvînt mai lung: die Uni (în loc de die Universität). se folosesc din ce în ce mai multe cuvinte formate din iniţiale şi din fragmente.sporte) Osram ( = Osmium + Wolfram) .uftfahrtausstellung) î n limba germană se folosesc adesea cuvinte formate din iniţialele unor cuvinte negermane: U S A ( = Vnited States of America — die Vereinigten Staaten von Amerika = Statele Unite ale Americii) die U N O ( = Vnited fiations Organisation — die Organisation der Vereinten Natio­ nen = Organizaţia Naţiunilor Unite) Spre deosebire de limba română. cu valoarea fonetică a fiecărei litere (vezi A 9) die IIa (— die Internationale l. das Eisen (în loc de das Bügeleisen) c) a unui element situat între alte două elemente : der Füllhalter (în loc de der Füllfederhalter). das Labor (în loc de das Laboratorium) C -19 C —0 3. das Taxi (în loc de das Taxameter) C 218 b) a cuvîntului determinativ: die Platte (în loc de die Schallplatte).R. prin compunerea din fragmente ale mai multor cuvinte care formează o unitate lexicală : DEUTRANS ( = -Deatsche 7>a«. în limba germană nu se pun puncte între elementele cuvintelor formate din iniţiale: die R K P = P. legat.SUBSTANTIVUL 149 SUBSTANTIVE FORMATE DIN INIŢIALE SAU FRAGMENTE (Initialwörter und Kurzwörter) î n limba germană. Cuvintele din iniţiale se rostesc: 1. Substantivele formate din fragmente se alcătuiesc : 1. Fernsprechteilnehraerverzeichnis) das Fernsprechverzeichnis (în loc de das 2. şi a n u m e : a) a cuvîntului de bază : der Ober (în loc de der O&erkellner). Substantivele formate din iniţiale sînt alcătuite din iniţialele mai multor cuvinte care constituie o unitate lexicală. cu denumirea alfabetică a fiecărei litere (vezi A 8) der V d K J (= der Verband der Kommunistischen Jugend) C 213 C 214 C 215 C 216 C 217 2.

der Traktor. sie habe den Pelzkragen von einer Freundin für fünf Mark gekauft. die Karpaten. Bredel) . die Gruppe. die U-Bahn S-Bahn ( = die Schnellbahn) Observaţie Pentru genul cuvintelor formate din iniţiale şi fragmente vezi # 5 4 B EXERCIŢII 9 l. das Mehl. die der D-Zug ( = der Durchgangswagenzug). die Tinte. Budapest. das Metall. das Banat. Max. der Bauer. das Erdöl. das Benehmen. der Wolf. die Stein­ kohle. das fernen. der Kalk. Till Eulenspiegel sah eines Tages auf der Landstraße einen Fuhr­ mann mit einem Wagen und zwei Pferden. Der Mann gab sich mit dieser Erklärung zufrieden. der Zug. Am Abend dieses friedlichen Ereignisses gingen sie zu viert ins Theater. Grupaţi substantivele de mai jos după sens (abstracte — concrete. der Rhein. der Gast. Anna. das Obst. die Zufriedenheit. Ihrem über diesen Erwerb erstaunten Mann war die Fabel aufgebunden worden. Frieda Brenten trug einen braunen Fuchspelzkragen. das Singen. der Stolz. Der Mann hatte große Eile. der Freund. das Kind. die Taube. Otto. das Salz. der Reichtum. das Geflügel. die Belegschaft. der Lehrling. der Dreher. der Meister. Luise. die Bevölkerung. die Fabrik. Homer. das Haus. proprii nume apelative. die Butter. das Gewässer. das Buch. (W.150 MORFOLOGIA C 221 Unele cuvinte sînt formate prin îmbinarea de c u v i n t e : unor iniţiale cu fragmente ( = die Untergrundbahn). die Straße. Meyer. E r fragte Till: „ K a n n ich noch bis zum Abend in die Stadt k o m m e n ? " B. der Stahl. Scoateţi substantivele precedent) : din textele de mai jos şi grupaţi-le după sens (ca în exerciţiul A. 2. die Ehre. die Wachsamkeit. colective şi de materii) : — comune . die Uhr. das Fenster.

. wie sich inzwischen herausgestellt hatte. Aufmerksamkeit. Verbindung. Lehrling. Käse. Fenster und Waschbecken scheuernd. Buche. Kohl. die F u r c h t sei zu groß. b) Eigentum. Leid. Sommer. Seghers) 5. einen Knaben von zwölf Jahren. Auge.EXERCIŢII 151 apoi grupaţi-le pe genuri: 3. Schau­ spieler. Huhn. Brüderschaft. E r habe Vertrauen zu ihr.das der das der das der das Buch Lehrer Glas Stuhl Kind Tisch Autof der Löffelt der das der der die der das die Student |j/-v Fenster \i Wald » " T Mann ÖMt*/ Klasse fy Genosse ij/ Kino (57 Hand H die das das der die der der der Vorlesung Brotf* Mädchen Baum Stadt Freund Monat Hafen das das der der die der die das Jahr Zimmer Garten Park Suppe Hof Woche Dorf . Mongolei. Astro­ nomie. Hochmut. Der Knabe habe. Sperling. Basalt. •*•'*. Tanne. Ironie. sie habe ihn auch frühmorgens in ein kleines Cafe "gebracht. Der Deutsche habe ein Kind. Die eigene Wirtin fürchte sich sehr vor den Deutschen u n d sei erbost über die Flucht des Knaben. es sei leicht. Sie habe geglaubt. Weib. Anmut. Puneţi articolul hotărît al următoarelor substantive. den K n a b e n unterzubringen. Blindheit. Mond. Laboratorium. Station. Irrtum.öwe. Kamerad. Bekanntschaft. . (nach A. Wüste. . Gedanke. L. a) Onkel. Taube. Kaufmann. Schule. Weisheit. Dummheit. clasificîndu-le pe grupe de formare a pluralului : . c) Meinung. wie meistens bei den Fremden. Treceţi substantivele de mai jos la plural. Knäblein. die Verhältnisse seien undurchsichtig. aus einem deutschen Konzentrationslager vor einigen Jahren entflohen war. heimkommend von der Schule. Schweiz . Heiterkeit. . Rubin. Herrschaft. der sich im Hotel als Elsässer eingetragen. jedoch. Blei. die Mutter sei tot. Annette. doch bisher habe sie immer nur Nein gehört. daß gestern mittag die Gestapo einen Mieter verhaftet habe. H a h n . Diener. Theater. die Verhaftung des Vaters stumm ohne Tränen zur Kenntnis genommen. Freund. Sonne. Determinaţi articolul hotărît al substantivelor din textul următor şi grupaţi-le pe genuri: Sie erzählte. Wagen. er habe sie in der Nacht um Hilfe gebeten. Mädchen. D a sitze er nun und warte. Aktion. . Salz.

einen Bleistift.) b) Der Lehrer prüft . " . D. ein Buch (der Schüler. (der Bauer. \/ . die Schülerin. cu articolul nehotărît negat. . . a) Ich gebe .) Schrank. ist gut. D.• •-. . ins Kino (die Freundin. der Junge. der Student. • VAAV .) Der Verkäufer gibt . die Tante. der Junge. G. das Mädchen. . (das Kind. D. . Ji.) cazul indicat.ist groß. . Der Verkäufer gibt dem Jungen einen Bleistift. .. .) Tisch. Model: (Respectaţi D. .) e) Otti geht mit . \ j) . die Mappe. . das Kind. (A./-'" v d) gU^Student Walter ist Otto^ Freund. . . următoarele substantive: der Laden das Fenster das Feld Declinaţi. cu articolul nehotărît următoarele substantive : der Student. . die Lehrerin. .'7)""ötti öffnet 0KjagioQ& Fenster|ltW Speisesaal^ g) Ötto= stellt â/d Bücher in (XJÜb(A. der Hof das Heft die Tafel der Student der Wald das Kino der Kollege das Auto die Uhr la singular. . der Arbeiter.152 MORFOLOGIA "h Declinaţi. der Kollege.'.• : a) Hier w o h n t ö ^ t S t u d e n t W a l t e r / ' r< b) Das ist/&Ü'Mappe mfc/Studenlă/ Walter.Declinaţi. das Buch L Completaţi eu substantivele din paranteză la singular. h) Brich bringt jetzt ß&lGläs-ßt ':''•" i) ÄClMappe $$U Lehrers ist dort. . k) | p t Studeril$fciesen dort Zeitung.) • h '. la singular şi la plural. I / \e) | p # S t u d e n t i n Brika bringt ein.. / Klub räum . următoarele substaniitel der Hund. (der Junge. die Studentin. (der Schüler. die Frau. . -c) / ^ P r o f e s s o r .) . dU Kollegin. d) Die Mutter ruft . das Fräulein . die Genossin.und Zeitschrift? . cu articolul hotărît. . la singular şi la plural.) f) Die Arbeit . K -vSv Completaţi cu articolul hotărît şi cu desinenţele substantivului: \ . der Bruder.prüft JfeiStudentguWalter. (der Schüler. Studentenheim. das Mädchen.) c) Der Arbeiter antwortet . A. Buch und legt es auf .

das Brett + die W a n d . fratele. studentul. Die Mappe (der Student) liegt auf dem Tisch. ein Brief). (prietenul.das Gestell. . (profesorul. der Mann + der Chor. (Der Freund) h a t (der Brief) noch nicht gelesen. studenta) este luminoasă şi curată. copilul. din următoarele grupe de cuvinte şi determinaţi-le genul.die F a b r i k . . studentul) citeşte o carte.. . (fata.EXERCIŢII 153 Folosiţi substantivele din paranteză.der Apparat. der Mann + die Abtei­ lung . Studentul arată . . Profesorul întreabă . das Dand + der Mann. studentul. das Telefon -f. . Dieser Student besucht (der Professor) oft.die Far­ ben -f. Ich gebe (der Freund. ein Füllhalter). die Blume -fder G a r t e n .das H e i m . Camera . B. la cazul potrivit: a) b) c) d) e) /) g) Ich erfülle (die Bitte. studenta). der Tee -f die Tasse. . la nominativ plural) das Kind + der G a r t e n . Das Studium fällt (die Studentin) leicht. das Buch -f. der Regen + der Schirm. der Teer -f. (colegul. Ich schreibe (der Freund. der Vater + das D a n d . prietenul. . (elevul. . der Student -f.das Mädchen . das Kind -f. fratele) sala de lectură. Traduceţi 1 în limba germană. colegul). das Haus + die Tür -f der Schlüssel. d a s Kind + der W a g e n . . die Speise + das Zimmer. . das Glas -f.der Halter. folosind substantivele din paranteză la cazul potrivit: a) b) c) d) e) Studenţii salută . . y^a^-Formaţi substantive compuse Traduceţi-le în limba română. die Mutter + die Sprache. . der Freund). das Buch + die K u n d e . (primul subst. die Zeit + die Schrift. A. der Keller -f das F e n s t e r . das Haus + die T ü r . der Schlaf + der S a a l .

14. Bild. Produktionsgenossenschaft. Hausnummer. die Produktion + der P l a n . Completaţi cu numele propriu dhi paranteză. Wassersport. . Schriften. Rednergabe. (cu intercalarea lui -s-) die Leistung -f.der Ablauf. . Bücherschrank. .] Freundin studiert Medizin. .die Beratung. die Freundschaft -f. . die Tapferkeit -f. Haus­ frau. (Heine) . Determinaţi genul următoarelor substantive compuse. (Erika) g) Anna ist . . Dramen. die Freiheit + der Kämpfer. g) I m Süden (?) D D R befinden sich (?) Harz. die Ver­ gnügung + die Reise. die Produktion -f. /)'. das Eigentum -f das R e c h t . cu articolul hotărît: a) (?) Bukarest liegt an (?) Dîmboviţa.die Medaille. . Kollegin. . . Zeitschrift.der Dienst. Geburtstag. Anschrift nicht. (der Dichter Eminescu) d) I n der Bibliothek finden wir .154 MORFOLOGIA C. Traduceţi-le. . . Arbeitsbedingung. der Lehrling + die Ausbildung. i) (?) Bonn liegt am linken Ufer (?) Rheins. die Freiheit + das Lied. die Meisterschaft -f. (Schüler) b) Der Professor zeigt uns . Kopftuch. die Produktion 4. die Freundschaft + der Beweis . c) (?). . / ) (?) Berlin ist (?) Haupstadt ( r ^ D D R . . . {?) Erzgebirge und (?) Eibsandsteingebirge. e) I m Norden grenzt (?) D D R an (?) Ostsee. Jugendverband.das Spiel. der Lehrling -+. b) Italien ist das Geburtsland von (?) Boccacio und (?) Dante. Epos „Tristan und Isolde". Completaţi. große Dichter Goethe lebte viele J a h r e in (?) Weimar. . Wasserleitung. Literaturseminar.die Fähigkeit. (Professor Schulze) . (Maria) h) Ich habe . la cazul genitiv : a) Der Student liest . das Altertum + die Kunde. dacă e cazul. (Friedrich Schiller) e) Wir studieren . . (?) Neckar und (?) Mosel.das Heim . d) Viele Touristen besuchen (?) schöne Weimar. . Warenhaus. Schwester kennengelernt. (Paul) i) I n diesem J a h r studieren wir. Kopfzerbrechen.'. das Eigen­ tum + der Anspruch. . Ortsangabe. Dramen. Platzanweiser. (Goethe) cJ^Liese liest ein Gedicht .. (Gott­ fried von Slraßburg) j) Ich kenne . (?) Thüringer Wald. h) Die Nebenflüsse (?) Rheins s i n d : (?) Main.

Muzeele Romei sînt renumite în lumea întreagă. . Ghidul arată vizitatorilor noile blocuri ale oraşului Piteşti. . . . . . sind nicht immer blau. (Stephan der Große) m) Das Buch . . . Studentul Alexandru îl vizitează adesea pe colegul său Hans. (der Main . . Poeziile lui Eminescu sînt foarte frumoase. . . werden immer schöner. sind sehr hoch. . . . (der Nil) j) Am rechten Ufer .EXERCIŢII 155 k) . (das alte Rom) . die Elbe. (der Professor • und Ingenieur Meyer) 17. R a t hat dem K r a n k e n geholfen. . (die Donau) g) Einige bedeutende Flüsse . (der Professor Meyer) n) . Gedichte werden auch heute gern gelesen. . . (Doktor Schmidt) o) Der Sohn . . . Umgebung ist wunderschön. . î n acest an citim (noi) opera lui Wolfram von Eschenbach. . . . liegt die Vaterstadt . (der Kollege Müller) p) Der Abänderungsvorschlag . sind der Rhein. . . . ist Washington. . Petre un volum de Mihail Eminescu. Completaţi cu numele geografice din paranteză. haben ein Kulturheim gebaut. (Europa) h) Die Bewohner . wurde angenommen. Soţia colegului Müller este vînzătoare. . Ai văzut opera „Oedip" de Enescu ? Am citit „Fraţii J d e r i " de Mihail Sadoveanu. ist sehr interessant. die Weser und die Donau. la cazul genitiv : a) b) c) d) •e) Die Städte . (das Dorf Muncel) i) Ägypten verdankt seine Fruchtbarkeit den regelmäßigen Über­ schwemmungen . (Predeal) Die Berge . (Rumänien) Die Ruinen . . . Johann Wolfgang von Goethe) 15!. Tatăl dăruieşte micului. ist Ingenieur geworden. Studenţii conservatorului studiază operele lui Karl Maria von Weber. (die Vereinigten Staaten von f) Die Wellen . Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Camera lui Alexandru este mare şi luminoasă. . (Vasile Alecsandri) l) Wir bewundern die T a t e n . (die Schweiz) Die H a u p t s t a d t . Ieri a fost familia Müller ( = au fost Minierii) la noi. (Noi) Admirăm blocurile noului Bucureşti. . sind interessant. Prietena Anei locuieşte la Constanţa. . . .

die Schwester. ein Junge) g) Wem gibst du das Buch ? {ein Professor. ein Bleistift. das Kind) f) Wen sehen wir im Garten? (der Bauer. respectînd cazul cerut de întrebare : Model: substantivele din paranteză la numărul Wer kommt vom Bahnhof ? (der Reisende) Die Reisenden kommen vom Bahnhof. ein Freund. die Genossin) fährt dort ? (das Auto. ein Wörter­ buch) l) Was schreibt der Junge ? (ein Brief. eine Frau)] b) Wer studiert an der Universität Bukarest ? (ein Freund. ein Mädchen. der Bruder. Răspundeţi la întrebările de mai jos. eine Studentin) c) Was liegt hier? (ein Buch. der Text. eine Assistentin) h) Wem schreibt er einen Brief ? (eine Freundin. der Schüler) d) Wem hilft Anna ? (die Kollegin. a) Wer sitzt hier? (ein Junge. der . eine Freundin) k) Was hast du dort? (ein Füllhalter. die Kollegin) ruft Peter ? (der Kollege. der Gärtner. ein Bekannter. die Studentin. ein Kollege) i) Wem dankst du für den Brief? (ein Mädchen. die Mutter. a) b) c) d) chen) e) Wer Was Wem Wen arbeitet in der Fabrik? (der Genosse. ein Junge. eine Übung. der Wagen) hilft Otto ? (das Mädchen. das Gedicht. a) Wer bestellt den Boden? (der Bauer) b) Was schreiben Sie jetzt ? (die Übung) Nummer 18 c) Wessen Arbeit liest der Lehrer? (der Student. die Straßenbahn. eine Freun­ din. eine Zeitung) d) Wessen Buch liegt hier ? (ein Student. eine Zeitschrift. die Rechnung) B. ein Mädchen) e) Wessen Zeugnis ist das ? (eine Studentin. ein Satz) 20. punînd plural. ein Freund. ein Mädchen. das Kind) g) Was schreibt Peter ab ? (das Gedicht. das Mäd­ Aufsatz) I Was schreiben die Schüler ab? (die Übung. eine Schülerin. Răspundeţi al singularului : Model: MORFOLOGIA la următoarele întrebări. der Junge. A. punînd substantivele din paranteză la cazul potrivit Wer liest ein Buch ? (der Schüler) Der Schüler liest ein Buch. ein Schüler) f) Wessen Ball liegt hier? (ein Kind. ein Student. eine Kollegin) j) Wen besuchst du oft? (ein Kollege. der Bruder. das Mädchen. ein Freund. der Arbeiter.156 19. der Bruder) e) Wem zeigt die Mutter das Bild? (der Junge.

(N. . der Leiter) Genosse Müller ist jetzt der Leiter des Werkes. d) Am frühen Morgen liegt . Die . .) Tau auf den Gräsern und Blättern. (der Band. . das Wort) f) Am Lachen erkennt man die . die Bank) d) Kinderreiche . . . organisierten eine schöne Feier. .) Leiter. (die Leiter.) Leiter dieser Fabrik ist ein tüchtiger Ingenieur. . . Die Angestellten der . erhalten in unserem Land eine Unterstützung. . n i c h t ! " Der Lehrer sagte : „Schreibt für morgen alle unbekannten . (das Tor. .) Kunden. der Kulturheime organisierten einen Wettbewerb. der Stadt. b) . . des Werkes. a) Schmale . . . . . . (die Bank. .) Kunde von dem Erfolg unserer Mannschaft machte uns große Freude.. (N. (das Wort. i) Ich nehme . Am Abend sah Till Eulenspiegel vor sich die . (N. Otto stellt . . . . der Tor) g) Der Wolf h a t starke . . Genosse Müller ist jetzt . . die Mutter) e) Der Vater sagte dem J u n g e n : „Vergiß meine . . . . . . das Band) b) Die Feuerwehr brachte hohe . Auch im Winter sind die . . F ü r diese Maschinen brauchten wir viele Schrauben und . . . Otto stellt die Leiter an die Wand. . (N. (D.) Steuer des Autos. . . . schmückten den H u t . . . . (der Kiefer. . (A. h) Der Verkäufer bedient . .) Messer dient zum Schneiden. . . f) . (A. c) . . an die Wand. Completaţi propoziţiile Model: — — — — de mai jos cu substantivele potrivite. . steige hinauf und pflücke die Äpfel. . . .) Bodensee wird von vielen Reisenden besucht. g) . .) Tau ist ein sehr dicker Strick. .EXERCIŢII 157 la plural: 21. (die Mutter. e) . die Leiter) c) Man stellte neue . Completaţi cu articolul corespunzător la singular: a) Der Fahrer sitzt an . (der Leiter. . . noch immer grün. Die Gesamtausgabe der rumänischen Klassiker beträgt jetzt jährlich Millionen . . (N. . in den Saal. (N. aus dem Text h e r a u s ! " . . . die Kiefer) i 22.

b) Am Kaffeetisch saßen zwei F r a u -und sprachen über die letzten Erzählung.. f) Ist (?) Braten auch schmackhaft zubereitet ? g) Ich esse gern (?) Hering mit (?) Salat.der Mensch.eines jungen Schriftstellers. und eine große Freude erfüllte die Herz. c) Die Kind. 24. (?) Brot ist aber auf dem Tisch.sah ich einige alte Feder. d) Zum Nachtisch habe ich (?) Kompott bestellt.strahl­ ten vor Freude. m) Gib mir bitte ein Glas (?) Wasser. i) Die Kind. k) Er saß allein im Zimmer und blätterte eifrig in den alten Zeit­ schrift. (?) Braten und (?) Gemüse. . k) Hier verkauft man (?) Milch. gib mir. (?) Butter (?) Fleisch und (?) Fisch. I) (?) Fisch von gestern war sehr gut. f) Die Name.158 MORFOLOGIA 23. und (?) Kaffee und (?) Zucker sind in der Speisekammer.kennt jetzt das ganze Volk.dieser Held. bitte. n) Willst du (?) Bier oder (?) Wein? o) Ich ziehe (?) Kognak (?) R u m vor. d) Schnell schrieb er die Bestellnummer der Buch. ein Sttick( ?) Zucker.. g) Viele Mensch. und ihre Auge. j) I n seinem letzten Werk stellt der Schriftsteller das Deben der Bauerin unserer Zeit dar. h) I n diesem J a h r abonniere ich vier rumänische Zeitung.besuchen die Abendschule. b) (?) Kaffee ist nicht süß..aus dem Katalog.besuchen diese interessanten Vorlesung..sangen bei der Schulfeier ein Friedenslied. h) (?) Rostbraten ist versalzen.und drei deutsche Zeitschrift. Puneţi articolul hotăfît — dacă este necesar — înaintea substantivelor nume de materii a) (?) Butter auf dem Tisch ist ganz frisch.erblickten die neuen Spielsache-. c) Geh in die Bäckerei und kaufe dort (?) Brot. e) (?) Fleischsuppe schmeckt mir gut. Completaţi cu desinenţa pluralului: a) Viele Genosse. ej In den Fächer.. i) Zum Mittagessen h a t t e n wir (?) Reissuppe. j) (?) Käse und (?) Butter sind im Kühlschrank.

J i) Alle (der Kollege. 27.) aus Stroh.) Paul gab mir das Buch nur für heute. A.) c) Früher waren in unseren (das Dorf.) b) (der Pionier.) (das Dach. omis articolul înaintea substan­ tivelor tipărite cursiv (Vezi şi D 23—39). was ihr auf dem Herzen habt. A. A. N. A. mein Junge.) (der Baum. junge.) kranken Paul gefiel das Märchen. A.) und (das Feld. das ihm (?) (N. b) Weißt du was. respectînd cazul a) Der Vater sah (?) (A. wer von Ihnen kommt zu Professor Mej r ers Vortrag? / ) Fährst du auch aufs Dand. Mutter ? g) Du hast Goethes Gedicht nicht gut studiert. morgen gehst du nicht ins Theater. . Vater i Hast du die heutigen Zeitungen gelesen ? d) Denken wir auch an unsere Kinder. a) Nun.) Ausflug. respectînd cazul indicat: a) I m Herbst fliegen viele (der Vogel.) schwachen Marie fiel diese Arbeit schwer.) Alexander zum Abendessen eingeladen. c) Guten Tag. D. Completaţi — dacă e necesar — cu articolul.) kleine Vera streng an.) e) Insekten und Würmer fressen (das Blatt. N) mit Milch gefüllt. d) I n diesem Konzert sangen die Künstler schöne (das Lied.EXERCIŢII 159 indicat: 25. Kollege. Kollegen.j glücklichen Alex und drückten ihm herzlich die Hand.) in wärmere (das Land.) kamen zur Versammlung. ca sau fără articol. Pvtneţi substantivele din paranteză la plural. N. N. g) Tragen sie die neuen (das Wort.J kranke Paul im Bett und dachte au (?} (A. b) Am Abend lag (?) (N. f) (?) (D. N. e) Genossen. Sie dürfen im Sommer nicht in der Stadt bleiben. sagt. d) (?) (D. h) Sie haben mir nichts geantwortet.) f) I m Kühlschrank standen unsere (das Glas. A.) Otti half ihr nach Kräften. 26. Kinder. c) (?) (N. G. Citiţi următoarele propoziţii şi explicaţi pentru ce s-a. g) Ich habe auch (?) (A.J (das Haus. e) Wir gratulierten (?) (D.) in Ihr Vokabelheft ein! h) Literatur und Geschichte sind meine (das Lieblingsfach. N. G.) kleine Marie erzählt hatte.) unternehmen einen Ausflug und wandern durch (der Wald. und (?) (N.

Trad uceţi în limba germană : a) S t u d e n ţ i i mulţumesc profesorului.) an erster Stelle.) ans Me er. ziare şi reviste. A.) besucht? 29. s) N . d) Der Student hat (Wort. n) Clientul vine în magazinul cu autoservire şi cumpără ce doreşte. . Ei au numit această navă u n excelent laborator. m) Vestea despre succesele echipei noastre s-a răspîndit repede. era deja în largul mării. d) Dan vizitează o întreprindere. D.) unseres Randes stolz. dar panglica nu-mi place. A. c) Studentul Alexandru scrie prietenului o scrisoare. i Prietena Anei este studentă. A. /) Mihai ia scara şi culege merele.) für das Kleid deiner Tochter gekauft? c) Auf vielen Gebieten der Wissenschaft stehen unsere (Fachmann. h) Mariana dă prietenei lui Alexandru o carte. h) Viele Bewohner unserer Republik fahren mit ihren eigenen (Auto.) sehen. t) Cosmonauţii au lăudat pe constructorii navei cosmice.a m mai văzut vasul.) die schönsten Blumen.) deines Vaters. i) M a n k a n n den neuen Film in mehreren (Kino.) von Schillers Werken. A. A. b) Prelegerea profesorului este foarte interesantă.) nicht gut gelernt. D. g) I m Sommer blühen in unseren (Park. A. Puneţi indicat: substantivele MORFOLOGIA din paranteză la plural (cu sau fără articol). / ) Biblioteca universităţii oraşului Bucureşti este foarte mare. j) Străzile oraşului sînt largi şi lungi. D. j) H a s t du schon unsere (Museum. v) Dezvoltarea industriei este posibilă numai pe temeiul ştiinţei pro­ gresiste. N. respectînd cazul a) Ich gehe in die Bibliothek und nehme zwei (Band. r) F r i c h şi-a cumpărat o pălărie nouă.160 23. b) H a s t du schon weiße {Band. g) Studenţii citesc acolo cărţi. o) Dimineaţa se vede rouă pe frunze şi pe iarbă. u) Oamenii noştri de ştiinţă şi inginerii au obţinut mari succese în domeniul automatizării producţiei. k) Conducătorul acestei întreprinderi este un inginer capabil. p) F u r t u n a a rupt parîma vasului. e) Prietenul lui Andrei are multe cărţi. e) Vergiß nicht (Wort. die er dir vor deiner Abfahrt sagte! f) Wir sind auf (Reichtum.

eine — nu există — n. /• n.ARTICOLUL (Der Artikel — Das Geschlechtswort) Articolul este partea de vorbire flexibilă care însoţeşte şi determină un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată. n. das Kind 11 — Gramatica practică a limbii germane Väter ' Mütter Kinder . /. Plural der"H die — — die das _ Articolul m. Substantive cu articolul hotărît Plural m. der Vater / . D1 1 hotărît Singular m. ein nehotărît negat Singular Plural kein ( = nicht + ein ) keine (== nicht + eine) — — keine kein ( = nicht -j. die Mutter n.ein ) 1. î n limba germană deosebim: articolul hotărît. Articolul \ 1 nehotărît Singular Plural m. articolul nehotărît si articolul nehotărît negat. ein ~ / .

fiind sudat cu sub­ stantivul pe care-1 determină: der Schüler Singular die Schülerin das Kind — elevuZ — eleva — copiluZ die Schüler Plural \ die die Kinder — elevi« — copiii Schülerinnen — elevefe D 3 Articolul este. în limba germană. enclitic. keine Mutter n. das Lernen . ein Vater Kind Plural Väter Mütter Kinder eine Mutter 3. n. unul dintre elementele distinctive ale substantivului şi ale substantivizării: der > Student die eine keine > Studentin kein das Kind der Reisende. nehotărît şi nehotărît negat sînt întotdeauna proclitice şi neaccentuate. die Alte. Substantive cu articolul nehotărît Singular m. ein /.162 MORFOLOGIA 2. Observaţie î n limba română articolul hotărît este. kein Kind Plural ~~ Väter — Mütter Kinder D 2 în limba germană. Substantive cu articolul nehotărît negat Singular m. kein Vater / . articolul hotărît.

der der die n. eine Schülerin — Schülerinnen. die der den die nu există1 Articolul nehotărît negat m. A. keines keiner keines D. dem das. Plural y. G. A. D. Singular N.ARTICOLUL 163 DECLINAREA ARTICOLULUI D 4 Articolul hotărît nehotărît m. A. m. keine keiner keinen keine 1 Substantivele precedate la singular de articolul nehotărît plural fără articol: ein Schüler — Schüler. ein Kind — Kinder. der des dein den /• die. n. keinem keiner keinem A. kein keine kein G. eines einem ein _ Plural N. ein • eines einem einen /• eine einer einer eine ein. N. das des. G. se întrebuinţează la D5 . D. keinen keine kein / • nicht + ein = kein dar N.

Observaţii D 10 1. pentru desemnarea unei fiinţe cunoscute ori amintite anterior. Otto und Anna gehen in die Schule. înaintea celor de gen masculin: der B a l k a n . î n limba română — spre deosebire de limba germană — substantivul precedat de prepoziţie sau precedat de articolul nehotărît este.înaintea unor nume de ţări. 2. = E u merg într-un parc. Der Junge heißt Erich. Die Bücher u n d die Hefte liegen auf der Bank. sau a unui obiect cunoscut ori amintit anterior: Der Vater meines Kollegen ist Lehrer. în vederea evitării unei confuzii: I c h ziehe Wein dem Bier vor. la gradul superlativ (atributiv D 9 4. înaintea adjectivelor şi predicativ) (vezi E 56—58): Peter ist der beste Schüler. său: D 8 3. = E u merg azi în oraş. der Haag . Hier ist ein Junge. pentru precizarea cazului. nearticulat: Ich gehe heute in die Stadt. D 11 5. E r ist der fleißigste. în general. de regiuni şi de localităţi după cum urmează: a) de cele mai multe ori.164 MORFOLOGIA D 5 ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT Articolul hotărît se întrebuinţează în limba germană: 1. D 12 6. D 6 D 7 2. după prepoziţii (de obicei) : Ich komme aus der Stadt. pentru desemnarea unui obiect unic în jelui Die Sonne scheint. der S u d a n . I c h gehe in einen Park. După prepoziţia bis nu se pune articol: Ich brauche das Buch bis Dienstag. de obicei.

Ende) August nach Bukarest. das Elsaß 7. în vorbirea familiară înaintea numelor de persoană: Der Paul kommt heute nicht. Ich habe die Marie gesehen. die Alpen D 14 9. die Sowjetunion. D 16 10. Observaţie Numele lunilor precedate de A nfang. înaintea numelor de munţi şi ape: der A l t . adjectivele respective rămînînd invariabile: Dieses Buch findet man in ganz Bukarest. Mitte sau Ende rămîn nearticulate: E r kommt Anfang (Mitte. Das Fest sollte Ende Juli stattfinden. genitival sau prepoziţional) : das der das das schöne Bukarest kleine Peter Rumänien des 19. Jahrhunderts Bukarest von heute D 15 Observaţie Numele geografice precedate de adjectivele ganz sau halb nu primesc articol. d) înaintea cîtorva nume de ţinuturi de gen neutru: das B a n a t . die D o n a u . die Türkei. înaintea numelor lunilor: Die ersten Tage des August(s) waren sehr schön. der K o n g o . dacă este necesară precizarea cazului : D 13 Ich ziehe Hans dem Peter vor. D 17 D 18 11. înaintea numelor de persoane. . die Moldau Excepţie: Antarktika c) totdeauna înaintea celor întrebuinţate numai cu formă de plural: die Niederlande.) 8. die Schweiz. die E l b e . der R h e i n .ARTICOLUL 165 b) totdeauna înaintea celor de gen feminin: die Sozialistische Republik Rumänien. înaintea numelor proprii determinate printr-un atribut (adjectival. die Vereinigten Staaten von Amerika •. der Mississipi. die K a r p a t e n . die Tschechoslowakei. (însă: Ich ziehe ihn Peter vor. E r bereiste halb Rumänien.

Br h a t Kinder. Martha und Hans arbeiten im Garten. D 19 D 20 2. o stare. în general: Fleiß nützt immer.166 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT Articolul nehotărît se întrebuinţează: 1. nedeterminate printr-un atribut: Mein bester Freund heißt Emil. D 24 \2^\ înaintea numelor de persoane. Ich habe keinen Bleistift bei mir. Ich habe keine Zeit. cînd fiinţa sau obiectul sînt amintite pentru prima dată: Ein Genosse antwortete mir. ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT NEGAT Articolul nehotărît negat se întrebuinţează: 1. D 21 D 22 2. Br h a t keine Kinder. cînd substantivul are un sens general: Die Tanne ist ein Nadelbaum. Wir bleiben bis Mitte Oktober hier. o acţiune sau o noţiune de timp. pentru negarea unui substantiv precedat de articolul nehotărît: Ich habe einen Bleistift bei mir. pentru negarea substantivului neprecedat de articol: Ich habe Zeit. Arbeit macht uns froh. . OMITEREA ARTICOLULUI Articolul se omite: D 23 yj) înaintea substantivelor abstracte care exprimă o însuşire. Krankheit kommt oft unerwartet.

Excepţie: die Rechte (plural): E r studiert die Rechte. geben Sie mir bitte die Zeitung! K o m m mal her. aparte- " 28 Vlyînaintea denumirii materiilor de studiu: " 29 Wir haben heute Rumänisch. Sie ist Lehrerin. folosite în sens general: D 30 Diese Bank ist aus Holz und Mein Kind ißt gern Obst. Rumänien wird von zahllosen Touristen besucht. [9/ înaintea substantivelor folosite ca formule sau chemări: Kollege. Deutsch und Geschichte. E r ist Kommunist. D 25 D 26 ( 4 ^ dacă substantivul (de cele mai multe ori nume propriu) este precedat de uîi atribut genitival: Ottos Brüder (însă: die Brüder Ottos) Des Kaisers neue Kleider (J. Andersen) (1y înaintea numelor continentelor şi a celor mai multe nume de ţări. predicativ care indică naţionalitatea. Mein Freund studiert Philosophie. profesia: Wir sind Rumänen. provincii şi localităţi: Der höchste Berg Europas ist der Montblanc.ARTICOLUL 167 Observaţie Pentru numele de persoane. (§/ înaintea substantivelor nume de materii. Junge! Zeitungen I Hilfe ! Feuer! de adresare. însoţite de atribut (vezi C 159). Seine Großeltern leben in Siebenbürgen. *** \ßj înaintea substantivelor care indică grade de rudenie: Und dann waren Mutter Pauline und Fritz allein. Wir machen am Sonntag einen Ausflug nach Predeal. exclamări D 31 . Eisen. Chr. " 27 f 6 / înaintea numelui nenţa politică.

substantivului. — Wir machten Ausflüge. Bonbons. » 34 / l 2 ^ în enumerări. dacă la singular substantivul ar fi fost însoţit de arti­ colul nehotărît: * Wir machten einen Ausflug. Platz nehmen. de toţi şi amîndoi. (Was gab er dem Kind?) (Bl i-a dat copilului cele p a t r u mingii. Observaţie î n limba română. D 39 15. (Wieviel Bälle kaufte er?) (Kl a cumpărat patru mingi) Observaţie D 37 Dacă numeralul cardinal e subordonat. zu Mittag (Abend) essen. în locuţiuni verbale (cu şi fără prepoziţii)*: zu Fuß gehen. acesta se foloseşte cu articolul hotărît. Fräulein) Müller Grammatik der deutschen Sprache D 33 \\Aj la plural. : T Î n Genossen R a d u Ionescu' An Herrn (Frau. titluri etc. D 35 pus: Observaţie Dacă substantivele sînt enumerate la singular. din punct de vedere logic. Klavier spielen. dacă accentuăm numărul sau cantitatea (întrebarea corespunzătoare fiind: wieviel)? Wir haben zwei Stunden. nu la număr sau cantitate: E r gab dem Kind die vier Bälle. . Schokoladentafel.:. Dieser Schüler ist sehr fleißig. este articulat. î n acest caz între­ barea se referă la substantiv. [Wieviel Stunden haben wir?) E r kaufte vier Bälle. Sport treiben. Beide Mädchen freuten sich. dacă substantivele sînt la plural: Die Geschenke wurden auf dem Tisch ausgebreitet: Bananen. D 36 ^3/ înaintea numeralelor cardinale. Äpfel. la fel substantivul urmat de pronumele de­ monstrativ. Alle Kinder sind schon da. înaintea pronumelor întrebuinţate atributiv (de obicei) : Hier ist mein Buch. atunci articolul trebuie Ich kaufte mir ein Euch.163 MORFOLOGIA D 32 f lOJîn adrese. eine Feder und einen Bleistift.) D 38 14. substantivul însoţit de pronumele posesiv.

înaintea unor grupe de substantive. în expresii idiomatice şi în proverbe: Über Stock und Stein Stein und Bein schwören Lügen haben kurze Beine. Tag für Tag besuchte der Arzt den Kranken. Röslein sprach: „Ich steche dich" . j> 41 18. W. alles gut. Eile mit Weile! Ende gut.ARTICOLUL 169 16. alle t u n ihre Pflicht. Goethe) D 42 19. . Arbeiter und Wissenschaftler. . Sommer und Winter ist die Landschaft gleich reizvoll. D 40 17. în stilul beletristic: Knabe sprach: „Ich breche dich" . . . (J. für in um über vor an bei hinter in über unter von vor zu Articolul der Prepoziţia + articolul zur ans aufs durchs fürs ins ums übers vors am beim hinterm im überm unterm vom vorm zum D 44 das • dem f ' . legate de obicei prin und sau o prepoziţie: Männer und Frauen. la simpla numire a unui substantiv: Was bedeutet Definition ? Was versteht man unter Kybernetik ? ß 43 CONTOPIREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT CU PREPOZIŢII Articolul hotărît se contopeşte adeseori cu unele prepoziţii: Prepoziţia zu an auf durch.

Stadt sind breit. Schwester ein Heft. . Stadt. b) G. . . Heft. . . Blume. . . articolul nehotărit. Bücherei. c) D. Häuser naß. Lampe. . Schülerinnen singen ein Lied. . Fabrik. . — Kind. . Korb. Hand. Hof. . Bruder. . . Die Mutter hängt . Die Aufgaben . . Singular a) N. E r ging in das Zimmer.170 MORFOLOGIA D 45 Formele contopite se realizează mai rar atunci cînd substantivul este determinat de un atribut (sau de o propoziţie atributivă). dessen Tür offen stand. Schule. Buch. Mädchen. . Messer. Arbeiter. . . — Vater. d) A. Bild. Mappe. Ofen. Zimmer. . Kleid. Lehrling. Wald. . B. . Nach dem Regen sind die Dächer . E r zeigt . . . De exemplu: însă: Br ging ins Zimmer. Schüler. Lehrerin. . Studenten lernen fleißig. Tisch. Das Buch . Prüfung. Wagen. Otto öffnet die Fenster . Auge. . n. Schwester. Bank. Die Farbe . . . . — Mutter. Haus. Mutter kocht das Bssen. Hauses. . Fenster. . Mappen ist schön. singular următoarele substantive precedate de A. Wand. Bleistift. f. . Schüler sind gut. Häuser der Stadt sind schön. . Der Vater gibt . B. Pferd. m. Plural a) N. Citiţi şi apoi scrieţi la nominativ articolul hotărît. . EXERCIŢII 1. Schrank. Stuhl. . . Die Straßen . C. articolul nehotărit negat. Blatt. Aufgabe. Ich gebe . . Anna schreibt . . Kind ein Buch. die Wand. Completaţi cu articolul hotărît corespunzător genului şi numărului substantivului A. . . . . Vater arbeitet. Bruder die Bilder. . Bild an. Der Lehrer prüft . Bruders ist dort. 2. . Garten. b) G. Holz. Baum. Bild hängt an der Wand. Straße.

Schülerin geht in die Schule. . Die Mutter hilft . Schüler. . . . Ich sehe dort das Licht . Lampe. Meine Schwester heißt Helene. . . Otto nimmt . Fenster. E r öffnet die F e i s t e r . . . . Unsere Prüfung findet Ende Mai statt. Mädchen arbeitet im Garten. . . Mädchen Kuchen. . de mai jos. Bleistift liegt auf dem Tisch. . gibt . Schülers. . Das Buch . . Die Mutter bringt . . Mappe. Der Student h a t . . . . . . . Zimmers. . d) A. atricolul nehotărît. Schülers liegt dort. Das Buch . . Schülerin. Traduceţi în limba română şi explicaţi pentru ce s-a omis. Kind das Buch. înaintea substantivului a) Wer arbeitet im Garten ? b) Was liegt auf dem Tisch ? c) Wessen Buch liegt dort ? d) Wem antwortest d u ? e) Wen ruft die Mutter? f) Was kaufst du j e t z t ? . . în propoziţiile articolul substantivelor tipărite cursiv: Ich bin t i s Mittwoch fertig. . substantivului 3. . . b) G. Buch. . Jungen. . . Gärtner arbeitet im Garten. Mädchens liegt dort.. . Jungen den Weg. Răspundeţi la %wmătoarele întrebări. Anfang September fahre ich ins Gebirge. . . . Die Mutter ruft . Das Buch . . . . Studentin. Der Lehrer prüft . . Hier ist Ottos Heft. I c h antworte Freund. . . Schwestern im Garten. . Otto d) A. . . Aufgaben. Hier sind die Bücher . Kollegin.. . . . Student fehlt heute. . Feder. . . Ich antworte . . . . Ich kaufe jetzt . Ich kaufe jetzt . 5. Bleistift. Der Lehrer zeigt . . . . Der Vater gibt . . Die F r a u zeigt . Buch. Füllhalter. Die Mutter ruft . Buch liegt auf dem Tisch. . . . . . 4. . Solche Wohnblocks sehen wir jetzt in ganz Bukarest. Completaţi cu articolul nehotărît corespunzător genului şi cazului a) N. . Die Mutter ruft . Ich antworte . . Anna und Otti schreiben . . . . . Studentin liegt dort. Kind.EXERCIŢII 171 c) D. Schülern ein schönes Bild. . Mädchen. Kind spielt im Garten. Bäuerin arbeitet im Garten. Ich kaufe jetzt . Die Mutter öffnet . punînd articolul hotărît. . c) D. Blume liegt auf dem Tisch. Der Bruder hilft .

Mein Freund studiert Geographie. Ich fahre mit Vater ins Gebirge. Mein Fren«B arbeitet jetzt in Siebenbürgen. neben dem Buch liegt ein Heft. antwortete dieser. f) „Kommst du mit?" fragte Hans den Paul. Bredel) h) Kurz bevor die Alster in die Elbe mündet. Jahrhunderts. Explicaţi de ce substantivele tipărite cursiv sînt folosite cu articolul hotărît: a) Ich schreibe mit dem Füllhalter. Er bleibt aus Bequemlichkeit zu Hause. (W. „ich bin zu müde. Ich sehe dort vier Jungen und fünf Mädchen. Als Begleiter bekam er den Soldaten Bader mit. d) Sehr viele ausländische Touristen besuchen das schöne Rumänien.172 MORFOLOGIA Mircea ist Student. Die kleine Anna ißt gern Kuchen. Paul Rüscher hockte abseits am Küchenherd. fließt sie an zwei archi­ tektonisch grundverschiedenen hohen Granitbauten vorbei. 6. Sehr viele ausländische Touristen besuchen Bukarest. Bredel) i) „Der Gefreite Meyhof" hatte sich schon das dritte Mal freiwillig auf Beobachtung gemeldet. (Erich Weinert) . „Nein".Die~e Brücke ist aus Stein. In Asien leben viele Völker. e) Das Bukarest von heute ist viel schöner als das Bukarest des 19. Mein Junge spielt gern Violine. c) Der kleine Karl ist sehr fleißig." g) Die Rüscher lag in ihrem Bett. Der Schrank ist aus i7o/z. b) Das Buch liegt auf dem Tisch. (W.

EXERCIŢII

173

rV? Completaţi cu articolul nehotărît negat kein:

a) Wir haben ein gutes Wörterbuch. Wir haben f*tfo gutes Wörterbuch. b) Der Student Paul braucht einen neuen Füller. Der Student Paul braucht &&& neuen Füller. c) Ich kann schreiben. Ich habe Tinte. Otto kann nicht schreiben. E r hat / ^ * * Tinte. d) Der Professor prüft heute einen Studenten. Der Professor prüft heute /*WAStudenten. e) Peter und Mihai haben saubere Vokabelhefte. Otto und Anna haben jt&in^auberen Vokabelhefte. f) Die Studentin Helga hat eine neue Aktentasche. Diese hat /v&.'v neue Aktentasche.

lö. Contopiţi prepoziţia

cu articolul :

a) b) c) d) e)

In dem Garten sind viele Bäume. Peter geht heute in das Kino. ***£ Emil und Otto stehen an dem Fenster. (**** Hans geht auch an das Fenster. (Wt'''* Anna und Monika spielen in dem Garten, WM.

174

MORFOLOGIA

f) g) h) i) j) k)

E r war gestern bei dem Arzt. Marie fährt heute zu der Großmutter. Der Bruder fährt morgen auf das IyandAnton wirft einen Stein in das Wasser. Hinter dem Haus ist ein großer Garten. Ich habe dieses Buch von dem Vater.

11. Completaţi cu articolul corespunzător. Unde este cazul, contopiţi prepoziţia cu articofaiî

A. ăl Soldaten biwakierten auf . . . Acker; Saint-Just und . . . Sergeant gingen von . . . Gruppe zu . . . anderen. Gewehre wurden gereinigt, . . . zerissenen Kleidungsstücke ausgebessert; . . . älteren Soldaten erteilten . . . jüngeren Kameraden Unterricht in . . . Behandlung und in . . . Laden . . . Gewehrs. Viele Soldaten h a t t e n aber auch alle Viere von sich gestreckt und schliefen. Saint-Just fragte, was für einen Streit es gegeben hatte, vorhin, als er vorbeigekommen war. . . . Offizier Claude Reboux wollte mit . . . Antwort nicht recht her­ aus. Schließlich verstand Saint-Just, daß . . . Soldat . . . Essen aus W u t umgeschüttet hatte. „Aus W u t ? " wiederholte . . . Kommissar verwundert. „ . . . S o l d a t ? " „Ach", erwiderte . . . Sergeant, dem es peinlich war, darüber zu sprechen, „Jacques Vidal ist magenkrank; er kann unser Essen nicht vertragen." (W. Bredel) B. Kiki erkennt . . . Freund. Er kann nicht mehr mit . . . Schwanz wedeln, aber er zieht ganz deutlich . . . Oberlippe ein wenig, hinauf, daß . . . weißen oberen Zähne blinken. Kiki lacht zum letztenmal. Dann schließt er . . . klugen, schönen, hellbraunen Augen. . . . ganze Nacht nimmt . . . Baracke Abschied von Kiki. Immer fünf bis zehn Mann schleichen über . . . nächtlichen Hof. . . . halbe Nacht liegt . . . Baracke wach und spricht von Kiki, . . . toten Kameraden. Peppa erfährt über Kikis Tod erst an . . . folgenden Mittag.In . . . Nacht ist sie an . . . Stacheldraht. Wir werfen ihr . . . kleinen Sack hinüber. Sie h a t Kiki draußen in . . . Freiheit begraben. Sie h a t uns versprochen : . . . Tages wird sie uns . . . Grab zeigen. (Fr. Wolf)

12. Traduceţi

în limba

germană:

a) Studenţii învaţă acum germana. b) Otto face o traducere. El nu are (nici) un dicţionar. c) Ana scrie o scrisoare. E a nu mai are cerneală şi lasă scrisoarea neterminată.

EXERCIŢII

175

d) e) f) g) h) i) j)

Vezi acolo copiii? Da, ei se joacă în grădină. Nici un student şi nici o studentă nu lipsesc azi. Micul Anton este acum în Moldova la bunici. Acest sportiv este cunoscut în întreaga Buropă. El pleacă la mijlocul lui septembrie la munte. Oltul şi Şiretul sînt afluenţi ai Dunării. Mihai studiază istoria, Anton filozofia, iar Paul dreptul.

ADJECTIVUL
(Das Adjektiv — Das Eigenschaftswort)

E 1

Adjectivul exprimă o caracteristică, o însuşire a unei fiinţe sau a unui lucru.

E 2

ÎNTREBUINŢAREA ADJECTIVULUI Adjectivul se întrebuinţează: atributiv:
der fleißige Freund (vezi M 139)

ca nume predicativ:
Der Freund ist fleißig, (vezi M 94)

cu funcţie de complement circumstanţial:
Mein Freund lernt rasch, (vezi M 248)

ea element predicativ suplimentar:
Mein Freund lernt fleißig, (vezi M 186)

substantivizat:
Der Alte (bătrînul) — die Alte (bătrîna) — das Alte (vechiul)

E 3

1. Adjectivul atributiv este variabil, acordîndu-se cu substantivul pe care-1 determină:
der fleißige Freund — das fleißige Kind ein fleißiger Freund — ein fleißiges Kind

ADJECTIVUL

177

2. Adjectivul întrebuinţat ca nume predicativ, neprecedat de articol, E 4 spre deosebire de limba română, este invariabil.
Mein Freund Meine Freundin Meine Freunde 1 . ist | \ Prietenul meu Prietena mea 1 / \ este j \ / \ \ harnic. harnica. harnici. harnice.

fleißig.
1 / \ sind Meine Freundinnen j Prietenii mei j \ sînt Prietenele mele J

Adjectivul cu funcţia de nume predicativ se acordă însă cu subiectul în gen, număr şi caz, dacă e precedat de articol.
Deine Ansicht ist eine ziemlich merkwürdige. Dein Fall ist ein recht interessanter. Diese Bücher sind die interessantesten.

E 5

Această întrebuinţare a adjectivului ca nume predicativ precedat de articol este destul de rară. 3. Adjectivul întrebuinţat cu funcţia de complement circumstanţial E 6 este invariabil:
Der Schüler Die Schülerin Die Kinder Die Schüler antworten antwortet > richtig.

4. Spre deosebire de limba română, adjectivul întrebuinţat ca element E 7 predicativ suplimentar este invariabil:
] J kam Das Mädchen j Die Jungen kamen Die Mädchen j ' Der Junge Băiatul i froh nach Haus.
J

Fetiţa _ „ . ... Baieţu Fetele

] / ? a venit •, N j \ > I / } au venit \ I \

\ ' voioasă I . . voioşi voioase

voios

5. Adjectivele substantivizate urmează regulile declinării adjectivelor E 3 atributive (B 13, E 14, E 15):
der Alte — die A l t e n ; ein Alter — zwei Alte

Adjectivele substantivizate de gen masculin şi feminin persoane:
der Alte (bătrînul die Alte ("bătrîna) der Fremde (străinul) die Fremde (străina)

denumesc E 9

Adjectivele substantivizate de gen neutru exprimă noţiuni abstracte: E 10
das Neue (noul, tot ce este nou) das Schöne (frumosul, tot ce este frumos) 12 — Gramatica practică a limbii germane

178

MORFOLOGIA

DECLINAREA ADJECTIVULUI ATRIBUTIV EH Adjectivul atributiv stă de obicei în faţa substantivului pe care-1 deter­ mină şi se acordă cu acesta
a) în gen: y ein guter Kollege. Das ist ^— eine gute Kollegin. \ ein gutes Kind. b) în număr : Das • c) în caz: trotz schönen Wetters bei schönem Wetter ohne schönes Wetter ist mein guter Kollege, sind meine guten Kollegen.

E 12

Desinenţele adjectivului atributiv mai depind şi de faptul dacă ad­ jectivul este precedat sau nu de un cuvînt determinativ, cu sau fără desinenţele articolului.

CELE TREI REGULI DE DECLINARE

A

ADJECTIVELOR

Regula I pentru deelinarea adjeetivului atributiv {Declinarea slabă) E jq Adjectivul atributiv precedat de articolul hotarît sa*u de un pronume cu desinenţele articolului hotărît primeşte la nominativ singular masculin, feminin şi neutru precum şi la acuzativ singular feminin şi neutru desinenţa -e, iar la celelalte cazuri ale singularului şi la toate cazurile pluralului, desinenţa-en. (Pronume cu desinenţele articolului hotărît sînt: dieser, jener, jeder, wel­ cher, solcher, derselbe, derjenige, alle (ftl.), beide etc.) Singular m. N. G. D. A.
-e-

Plural n.
—e

/-e-

m. N. G. D. A.

/•

-e

ADJECTIVUL

179

Singular m. N. G. D. A. der des dem den fleißige fleißigen fleißigen fleißigen Schulet Schülers Schüler Schüler Plural m. N. G. D. A. die der den die fleißigen fleißigen fleißigen fleißigen Schüler Schüler Schülern Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder) die der der die

/•
fleißige Schülerin fleißigen fleißigen fleißige das des dem das

n. fleißige fleißigen fleißigen fleißige Kind Kindes Kind Kind

Regula a II-a pentru declinarea adjectivului atributiv [Declinarea mixtă) Adjectivul atributiv precedat de articolul nehotărît de articolul nehotărît negat kein sau de pronumele posesiv adjectival [mein, dein, sein etc.) primeşte la cazurile nominativ şi acuzativ singular desinenţele articolului hotărtt, iar la genitiv şi dativ singular şi la toate cazurile pluralului desi­ nenţa -en. Singular N. G. D. A. m. -er /e r^-en -e
m. N. G.
~D. A.

n. —es -es
Singular

Plural m. f. N. G. D. A.

n.

/•
Bruder Bruders Bruder Bruder Plural m. f. | Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, n. Kin< 1er) Kinc1er) Kin< lern) Kim 1er) meine meiner meiner meine

n. Kind Kindes Kind Kind

mein meines meinem meinen

kleiner kleinen kleinen kleinen

kleines kleine Schwester mein meines kleinen kleinen meinem kleinen kleinen mein 'kleines kleine

N. G.
T>. A.

meine meiner meinen meine

kleinen kleinen kleinen kleinen

Brüder Brüder Brüdern Brüder

180

MORFOLOGIA

Regula a IÎI-a pentru declinarea adjectivului atributiv (Declinarea tare) E 15 Adjectivul atributiv neprecedat de articol sau de un pronume cu desi­ nenţele articolului precum şi adjectivul atributiv precedat de andere, einige, etliche, mehrere, verschiedene, viele, wenige primeşte la singular şi plural desinenţele articolului hotărît, afară de genitivul singular masculin şi neutru care primeşte desinenţa -en. Genitivul singular masculin şi neutru primeşte însă şi el desinenţa articolului hotărît (-es) dacă substantivul are desinenţa -en. (Pronume fără desinenţele articolului hotărît sînt: etwas, nichts, manch, solch, welch etc.) Singular m. /• -er -e -er |-en[(-ßs) -er -em -e -en n. -es |-en| -em -es
Singular m. N. G. D. A. fleißiger fleißigen fleißigem fleißigen Schüler Schülers Schüler Schüler

N. G. D. A.

N. G. D. A.

Plural m.f.n. -e -er -en -e

/•
fleißige Schülerin fleißiger fleißiger fleißige

n. fleißiges Kind fleißigen Kindes fleißigem Kind fleißiges Kind

Plural. m. fleißige Schüler fleißiger Schüler fleißigen Schülern fleißige Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder)

N. G. D. A.

ADJECTIVUL ATRIBUTIV NEDECLINAT E 16 1. Adjectivul atributiv apare uneori nedeclinat. în cazul acesta el stă în general după substantiv, mai rar înaintea lui. Forma nedeclinată a adjectivului atributiv se întîlneşte:

ADJECTIVUL

181

a) în limbajul poetic, în cîntecele populare, în basme, legende, expresii, proverbe:
Röslein rot (Goethe), bei einem Wirte wundermild (XJhland), kein schöner Land (cîntec popular), Jung Siegfried (cîntecul Nibelungilor), auf gut Glück (expresie), Gut Ding will Weile haben (proverb).

E 17

b) în limbajul comercial, reclame etc.:
I n unserem reichen Sortiment: Wintermäntel, dunkelblau, geschnitten und preiswert. grau und schwarz, modern

E 18

c) în substantivele compuse:
Jungfrau, ^[Ömarkt, Schnellzug, Schwarzmeerküste.

E 19 E 20

d) în grupurile de două sau mai multe adjective atributive strîns legate prin înţelesul lor şi unite în scriere prin cratimă sau formînd chiar un adjectiv compus; în acest caz se declină numai ultimul adjectiv, celelalte rămînînd totdeauna nedeclinate:
Ich benötige ein deutsch-rumänisches Wörterbuch. Wir sind uns der historischen Bedeutung der marxistisch-lexumstisciien Lehre bewußt. Das Mädchen hatte ein blau-rotes Band im Haar. Zahllose Patrioten kämpften und siegten unter der blau-gelb-roten Fahne unseres Vater­ landes.

2. Invariabile, indiferent de poziţia şi funcţia lor, sînt adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
beige ['bs:g9], chamois [J amo'a], creme ['kre:m], lila, oliv, orange [o'răgs], rosa etc.: Sie trug ein elegantes rosa Kleid. Das Haar wurde von einer lila Schleife zusammen­ gehalten.

E 21

CAZURI SPECIALE ADJECTIVULUI

DE DECLINARE ATRIBUTIV

A

1. Dacă substantivul este precedat de mai multe adjective atributive, toate se declină la fel {vezi însă E 20) :
Er ist ein lieber, fleißiger, braver Junge mit schönen, vielseitigen Anlagen.

E 22

2. La adjectivele terminate în -el vocala e se omite în cursul declinării; la adjectivele terminate în -en şi -er ea se omite în special în limbajul poetic :
dunkel: ein dunkles Zimmer; eitel: ein eitler Mann offen: mit off(e)nen Augen; heiter: mit heit(e)rer Miene

E 23

182

MORFOLOGIA

E 24 E 25

3. î n cursul declinării adjectivului hoch, eh devine h:
Der Baum ist hoch — Ein hoher Baum steht vor dem Fenster.

4. Adjectivul atributiv precedat de articolul contopit cu o prepoziţie se declină la fel ca adjectivul precedat de articolul hotărît (regula I) :
im neuen H a u s ; am richtigen P l a t z ; zur rechten Zeit

E 26

5. Adjectivul care determină un alt adjectiv sau un participiu şi nujun substantiv este invariabil:
ein unbeschreiblich schöner Anblick ein freundlich lächelndes Mädchen von ständig wachsender Bedeutung

ADJECTIVE

FOLOSITE SAU NUMAI

NUMAI ATRIBUTIV PREDICATIV

i

E 27

1. Adjectivele folosite numai atributiv sînt: a) adjective care caracterizează un substantiv după poziţia sa în spaţiu sau în timp; ele sînt adesea derivate cu sufixul -ig din adverbe de loc sau timp:
die heutige Zeitung; der gestrige Anruf; das hiesige Museum; die linke {rechte) H a n d ; die obere (untere) Stufe

E 28

b) adjective care exprimă materia din care este făcut un obiect sau care indică originea lui; ele sînt de obicei derivate cu ajutorul sufixelor -en, -ern, lieh, -isch:
der goldene (silberne) Bing, die hölzerne Tafel, der väterliche R a t , die siebenbürgische L,andschaft

E 29 E 30 E 31 E 32

2. Adjectivele folosite numai cu funcţia de nume predicativ sînt: a) adjective de origine negermană ca:
prima, futsch, quitt

b) adjective provenite din substantive ca:
angst, bange, barfuß, brach, feind, gram, leid, not, schade, schuld, wohl

c) expresii idiomatice ca:
gang und gäbe, klipp und klar, null und nichtig, recht und billig

d) anumite adjective ca:
abhold, eingedenk, gar, getrost, gewillt, habhaft, irre, teilhaftig, zugetan etc.

ADJECTIVUL

183

Observaţie Dacă sînt folosite cu înţeles figurat, adjectivele de la 1 a) pot avea şi funcţia de nume predicativ:
Sein B e n e h m e n war hölzern. (Purtarea sa era stîngace.) Br war sehr väterlich zu dem J u n g e n . (Se p u r t a cu b ă i a t u l ca u n părinte.)

E 33

ALTE

PĂRŢI DE VORBIRE DECLINATE ADJECTIVUL ATRIBUTIV

CA

Ca adjectivul atributiv se mai declină: 1. Numeralul ordinal: Regula I
Singular N. der G. des D. dem A. den zweite zweiten zweiten zweiten Wagen Wagens Wagen Wagen

E 34
zweites zweiten zweiten zweites Buch Buches Buch Buch

Regula a II-a
ein eines einem ein

2. Participiul I (prezent) şi II (perfect), folosit atributiv sau substantivizat: Regula a II-a
Singular N. G. D. A. der des dem den spielende spielenden spielenden spielenden Reisende Reisenden Reisenden Reisenden Junge Jungen Jungen Jungen ein eines einem ein ein eines einem einen spielendes spielenden spielenden spielendes Reisender Reisenden Reisenden Reisenden Kind Kindes Kind Kind

E 35

Singular

N . der G. des D. dem A. den

Regula a III-a
Plural N. G. D. A. die Reisenden der Reisenden den Reisenden die Reisenden Reisende Reisender Reisenden Reisende

I,a fei:
Singular Plural der Angestellte — ein Angestellter die Angestellten — viele Angestellte

184

MORFOLOGIA

E 36

3. Adjectivele

substantivizate: Regula I Regula a
das des dem das Schöne Schönen Schönen Schöne ein eines einem einen

II-a
eine einer einer eine Fremde Fremden Fremden Fremde

Singular

N. G. D. A.

der des dem den

Deutsche; Deutschen; Deutschen ; Deutschen;

Deutscher; Deutschen; Deutschen; Deutschen;

Regula a
Plural N. G. D. A. die der den die Deutschen Deutschen Deutschen Deutschen Deutsche Deutscher Deutschen Deutsche.

Ill-ct

COMPARAŢIA ADJECTIVELOR
(Steigerung der Adjektive)

E 37

Adjectivul poate lua anumite forme pentru a arăta eä e însuşire există în grade diferite la două sau mai multe obiecte sau chiar la acelaşi obiect (în momente deosebite). Gradele acestea — numite gra.de de comparaţie -= Se exprimă p r i n : pozitiv, comparativ şi superlativ.

POZITIVUL
(Die Grundstufe)

E 38

Gradul pozitiv

reprezintă forma de bază a adjectivului:

P e t e r ist fleißig Else h a t ein schönes Bild.

Cînd intervine un raport de comparaţie la gradul pozitiv, elementele comparaţiei se leagă prin (eben) so (tot atit) . . . wie (cit, ca) şi stau la ace-' laşi caz:
Andrei ist (eben)so fleißig wie du. Ich habe ein (eben)so schönes Bild wie du. Ich sehe ihn (eben) so gut wie dich.

ADJECTIVUL

185

Pozitivul întărit prin außerordentlich, äußerst, besonders, höchst, sehr, überaus, zu are valoare de superlativ (vezi E 52) :
E r ist außerordentlich gewissenhaft. Sie hat ein sehr schönes Bild.

E 39

COMPARATIVUL
(Die Mehrstufe)

Comparativul arată gradul mai mare sau mai mic al însuşirii unui E 40 obiect faţă de aceeaşi însuşire a altui obiect sau a aceluiaşi obiect, în împre­ jurări diferite:
Bukarest ist größer als Konstanza. Bukarest ist heute größer als vor zehn Jahren. Konstanza ist kleiner als Bukarest.

Comparativul se formează din adjectivul la pozitiv
schön + er — schöner jung + XJmiaut + er -

( + Umlaut)

+ er:

Umlaut primesc multe adjective care au vocalele a, o sau u în rădăcină.
pozitiv : comparativ : lang, länger, groß, größer, kurz kürzer

E 41

Nu primesc Umlaut la comparativ : 1. Adjectivele terminate în -bar, -c, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lieh, -sam şi în diftongul -au:
pozitiv :
comparativ : pozitiv • comparativ : dankbar dankbarer boshaft boshafter los« loser artig artiger dunkel dunk(e)ler txmlich tunlicher oiîen off(e)ner aufmerksam aufmerksamer mager mag(e)rer schlau schlauer

E 42

2. Adjectivele de origine negermană :
logisch logischer

E 43 E 44 E 45

3. participiile întrebuinţate ca adjective:
passend passender

4. anumite adjective monosilabice c a :
barsch, blank, brav, bunt, dampf, fahl, falsch, flach, froh, hohl, kahl, klar, knapp, lahm, matt, morsch, platt, plump, rasch, roh, rund, sacht, sanft, satt, schlaff, schlank, schroff, starr, stolz, straff, stumpf, toll, voll, wahr, wund, zahm, zart

186

MORFOLOGIA

E 46

Observaţie Unele adjective oscilează între forma cu şi cea fără Umlaut, de exemplu :
banger sau bänger, blasser sau mai r a r : blässer, frommer sau frömmer, gesünder sau mai r a r : gesander, glatter sau mai r a r : glätter, karger sau mai r a r : kärger, krummer sau mai r a r : krümmer, nasser sau nässer, schmaler sau schmäler

E 47

La comparativul adjectivelor terminate în -el, se omite totdeauna vocala -e-:
dunkel — dunkler

L,a comparativul adjectivelor terminate în -en, -er, vocala -e- se omite adesea:
heiter — heit(e)rer trocken — trock(e)ner

La comparativ, adică atunci cînd e vorba de o inegalitate, termenii de comparaţie se leagă între ei prin als (decît). E 49 Ca şi la pozitiv, termenii de comparaţie stau şi la comparativ la acelaşi caz:
Er ist älter als ich. Ich sehe ihn besser als dich.

E 48

E 50

Comparativul poate fi întărit prin noch, ungleich, viel, weit etc.
E r spricht noch rascher als sie. Unsere H a u p t s t a d t ist heute viel größer als vor dreißig Jahren.

E 51

Adjectivul la comparativ, întrebuinţat atributiv, urmează regulile declinării adjectivelor la pozitiv:
der des schönere schöneren etc. ein schönerer eines schöneren etc. Roman Romans Roman Romans schönere schöneren etc. eine schönere einer schöneren etc. die der Geschichte Geschichte Geschichte Geschichte das des schönere schöneren etc. ein schöneres eines schöneren etc. Mädchen Mädchens Mädchen Mädchens

SUPERLATIVUL
(Die Höchststufe)

E 52

Superlativul arată gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut al însuşirii unui obiect:
Bukarest ist die größte Stadt unseres Vaterlandes. Das ist der kürzeste Weg zum Bahnhof.

ADJECTIVUL

187

Superlativul se formează din adjectivul la pozitiv (-f- Umlaut) + (e)st:
schön -\- st = schönst jung + Umlaut -f st «= jüngst­ süß -\- est = süßest-

,

şi la

Primesc Umlaut la superlativ comparativ.

numai acele adjective care îl primesc

E 53 E 54

Vocala e se intercalează la superlativ totdeauna la adjectivele monosilabice terminate în : -d, -s, -ß, -st, -t, -tz, -x, -z precum şi la polisilabicele cu aceleaşi terminaţii, dacă sînt accentuate pe ultima silabă:
süß dreist pozitiv: fad kraus fadeste krauseste süßeste superlativ: dreisteste spitz fix kurz pozitiv: sanft interessant spitzeste interessanteste superlativ: sanfteste fixeste, kürzeste însă: gefürchtet — gefürchtetste, passend — passendste, reizend — reizendste

Observaţie^ Adjectivul groß, deşi se termină în ~ß, nu intercalează e la superlativ:
pozitiv: superlativ: groß größte

E 55

Superlativul

se întrebuinţează

îndeosebi: hotăE 56

1. atributiv. î n cazul acesta este, de regulă, precedat de articolul rit şi urmează regulile declinării adjectivelor atributive:
der schönste Roman des schönsten Romans etc. die schönste Geschichte der schönsten Geschichte etc. das schönste Märchen des schönsten Märchens etc.

2. circumstanţial. î n cazul acesta este precedat de am şi se termină în -en: am schönsten sau de aufs şi se termină în -e: aufs schönste 3. predicativ. Ca superlativ predicativ se foloseşte: a) superlativul precedat de am b) superlativul precedat de articolul hotărît;
Andrei ist am fleißigsten sau Andrei ist der fleißigste.

E 57

E 58

Superlativul

poate fi întărit p r i n : aller, weitaus, bei weitem etc.

E 59

Das ist die «Weegünstigste I/ösung. E r ist weitaus (bei weitem) der fleißigste Schüler.

188

MORFOLOGIA

CAZURI

SPECIALE

DE

COMPARAŢIE

1. Cîteva adjective formează gradele de comparaţie în mod neregulat:
Pozitiv Comparativ besser mehr minder weniger Superlativ am "besten der, die, das beste am meisten der, die, das meiste am der, am der, mindesten die, das mindeste wenigsten die, das wenigste

E 60 E 61 E 62

gut viel wenig

E 63 E 64

nah hoch

näher höher

am nächsten der, die, das nächste am höchsten der, die, das höchste

E 65

2. Un grup de adjective au numai două grade de comparaţie: pozitivul (după formă comparativ, după sens pozitiv) şi superlativul.
der \ r .. „..__ äußere die —^ äußerste das / der v die — — innere das / innerste der v untere die - ^ unterste das / der \ die das der die das der die das
r _,

obere oberste

der die das der die das

["hintere ' [hinterste

mittlere mittlerste •vordere vorderste

[ niedere niederste

E 66

3. Pentru a compara două însuşiri ale aceluiaşi obiect, se pun înaintea adjectivului la pozitiv: mehr, eher, weniger.
Ich war mehr tot als lebendig. E r ist eher fleißig als klug. Sie ist weniger fleißig als klug.

E 67

.4. Participiile au grade de comparaţie numai dacă sensul lor adjecti­ val predomină sau dacă au devenit adjective:
reizend — reizender — reizendste ausgezeichnet — ausgezeichneter — ausgezeichnetste

J

ADJECTIVUL

189

5. Cu valoare de superlativ (aşa-zise superlative populare — Volkssüperlative-) se întrebuinţează anumite adjective compuse al căror cuvînt deter­ minativ are o valoare expresivă mai m a r e :
Äieyschlank, schneeweiß, uralt

E ß8

6. Adjectivele sau participiile compuse — cu excepţia celor de la punc­ tul 5 — formează gradele de comparaţie: a) prin trecerea cuvîntului de bază la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv •weittragend de însemnătate mare Superlativ -weittragendst de cea mai mare însemnătate

E 69

b) prin trecerea cuvîntului determinativ la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus nu şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv vielhietend care oferă mult Superlativ meistbietenA care oferă cel mai mult

E 70

c) I/a anumite adjective compuse se observă oscilaţii; uneori se trece cuvîntul de bază la gradele de comparaţie, alteori cel determinativ:
Pozitiv weitgehend Superlativ weitestgehend •weitgehendst

E 71

7.jUnele adjective nu au grade de comparaţie: a) Adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
rosa, beige

E 72

b) superlativele populare :
todernst, stockfinster

E 73

c) adjectivele care prin sensul lor nu pot fi supuse comparaţiei:
schriftlich, mündlich, tot, taub

E 74

. . (lieb. Freund. bunt). . c) Dort befindet sich der . . . <h a) Die Kinder sitzen in einem . . Verben \neu.ISO MORFOLOGIA EXERCIŢII i cu adjectivele din paranteză. . „. interessant). Kinder werden gelobt (fleißig). Antwort (falsch) ? / ) Was kostet unser . . . schwach). Sprichwort (deutsch) ? e) Ist das eine . Bild (groß). . . I) In diesem Garten sind nur . . . .. .Blei­ stiften (klein. Zimmer und zeichnen mit. d) Ist das ein . . m) . Hörsaal (groß). . Blumen (rot).. Übersetzung (letzt) ? h) Das ist eine . . . i) Rechts hängt ein . . . . . Zeitschrift. la a) . k) Das sind . . b) Der Lehrer erklärt der . Schrank (neu) ? g) Ist das ihre . Übung (schwer). . Schülerin die Übung mit den . . j) Hier ist dein .. Buch (neu). . Aktentasche (neu). .. Wörter (schwierig). . . . b) Hier ist eine . das ist eine . . .

la cazul potrivit: ' '{Declinaţi la singular urtnătoarele grupuri de cuvinte: der große—Bus. Lehrbücher (alt). g) Aus dem Zug sahen wir . a) Otto wäscht sich am Morgen mit . schön). . d) Otto besucht seinen . Film (interessant. Laboratorium arbeitet ein . . es ist ein . . . . . . . . Wörterbuch bei mir (gut). Wälder und . Ausstellung besuchen (groß). . f) Wir haben dieses Buch mit . . iedes kleine Kind. . Ich arbeite an einem . denn ich habe kein . . Mädchen: „ I m Kühlschrank steht eine Flasche . bekannt). das moderne Warenhaus. . Fehler ? — Nein. e) Mein Freund erzählt viele . e) An . ienes schöne Bild. . neu). dieser ^r ii n pJlW:a I d j g ^ J . Interesse gelesen. . kalt). f) Sein Freund arbeitet an einem . cazul acuzativ: Jfl Completaţi cu adjectivele din paranteză folosind a) Else liest den . . . . . . . . . . . . b) Macht er . d) Die Mutter sagte dem . ich brauche noch meine . *c ••ţi cu adjectivele din paranteză. . . bring dein . . . Fehler mehr c) Brauchst du dein . jeder gute Sportplatz. . . . . er macht keine . .diese lange Straße. . Ich lese meinem . Geschichten (lustig). Freund Otto mit seinem .EXERCIŢII 19Î c) d) e) tapfer). c) Ich trinke gern . . Tee (heiß). die neue Wohnung. Auto aufs L a n d (schön. . Roman (groß. kein kranker Mensch. . . g) Ich kann diesen Prospekt nicht übersetzen. reich). . . . . . Zwergen vor (klein* E r kam zu unserem .<. . neu). neu). Film {neu). . Zeitungsartikel über den . Lehrbuch noch ? — J a . Schreibtisch [bequem). . Felder (grün. gut. Bier (klein. . Konzert zu spät (letzt). f) Wir werden morgen die . . . h) I n diesem . Bücher (krank. b) Ich habe kein . Wasser (kalt). . Tagen fährt mein . . . Professor (modern. . dieser schöne Garten. Sohn ein Märchen mit . . .^ i i sügft „Mannj . Freund und bringt ihm einige . Wörterbuch mit (gut. Wörterbuch. . . . . interessant).

Ich fuhr in ein . . keine alten Häuser. Mit meinem . . jene hohen Wohnblocks Traduceţi în limba germană: a) Ai citit noua carte a acestui tînăr poet? b) Marile păduri ale patriei noastre sînt bogate în animale sălbatice. . und mit . . Läufer (bekanntet* l Die . . Freund machte ich . . Uhr immer am Abend auf (neujb Das . . keine tiefen Stellen. . . Flusses (still. Nicht weit vom Dorfe war ein . Kräften kehrte ich zu meiner Arbeit zurück (frisch). I m Garten blühten viele . Kind eine Arznei (krank)ăM'" Der Arzt untersucht das . C. schön). . Läufer nimmt auch an diesem Wettkampf teil (bekannt^ ]/ Dort steht das Auto des . . .192 MORFOLOGIA Declinaţi la plural următoarele grupuri de cuvinte: meine gnţeri Freunde unsere neuen Filme. . . . e) Am citit traducerea excelentă a acestei silitoare studente. . breit). c) Lemnul moale al mesteacănului nu este aşa de preţios ca lemnul tare al fagului verde. Blumen (duftend). . Das . d) Lemnul bradului verde se foloseşte în industria hîrtiei. A. . Das Haus lag inmitten eines . Dorf lag am Ufer eines . Kind h a t t e hohes Fieber (krankt/ Heute ist der Zustand des . Läufers (bekannten . . . Ich habe mich erholt. . Uhr zufrieden (neujßA/^ I c h ziehe die . Uhr liegt auf dem Tisch (neu$* Das Zifferblatt der . Ich wohnte in einem . Kind (krank)^ ' la cazul corespunzător: J . . . . Tagen ging ich baden (heiß). . Uhr ist sehr klein (neu%& Otto ist mit der . B. inter­ essant. An . yt Die Freunde gratulierten dem . . Haus (schön). folosind cazul potrivit: \ Tr* Completaţi cu adjectivele din paranteză. . . a) b) c) d) a) b) c) d) a) b) c) d) Der . . . / ) Citesc acum scrisoarea bunului meu prieten. . . . Monat hatte ich Urlaub (vorig). . Ausflüge und besichtigte die . Gegend (gut. . diese schönen Jflnţngn. . Gartens (blühend). Kindes besser (krankt Die Mutter gab dem . . . . . Wald (dicht). g) Arăt cu plăcere vizitatorilor frumosul club. . . . . . . f< Completaţi cu adjectivele din paranteză. interesanta expoziţie şi marea sală de festivităţi a uzinei noastre. . . . Läufer zum Sieg (bekannt^ JjS Bin Reporter besuchte den . . I m . Dorf (klein).

. gesund.).. c) Der Betreuer führt . der neue Student). rot. lang . . der junge Leh­ rer. a) das Meer. . b) Die Arbeit .. . . ist fehlerlos (diese fleißige Schülerin. Menschen kämpfen für den Frieden (fortschrittlich^/^ i > b) Viele . groß b) der Bleistift. fest. hölzern.) h) Marie. f) Du hast beim Desen . der Füllhalter. . im Wörterbuch (das unbekannte Wort — la pl. fertig. i) Otto begrüßte voller Freude . lebendig. alt Mein Bruder ist älter als meine Schwester. klug. ü" c) In unserem . trecînd adjectivele la comparativ : mein Bruder. das junge Mädchen. . angenehm. kurz. dicht. . sprachlich. ernsthaft V/7ÎL M 7 Formaţi Model: din cuvintele date propoziţii. ''• d) Der Füllhalter . . . stark. . farbig. eine Zeile übersprungen (diese schöne Erzäh­ lung) . . falsch gesungen (das neue Lied). musikalisch. die alte Dame). der ausländische Tourist. . . modern. liegt auf dem Pult (der junge Lehrer). das kleine Mäd­ chen. g) Wir suchten die Übersetzung . . Theatervorstellun­ gen statt (neu'$interessant)i&ß**" d) V i e l e . du hast die erste Strophe . Darbietungen im Kulturheim (musikalisch^^ [1121 Completaţi propoziţiile de mai jos cu cuvintele din paranteză. dar See.eckig. rund. hoch. »13 J Grupaţi adjectivele de mai jos in: a) adjective care pot fi comparate . Schauspieler treten im Kulturheim unseres Werkes auf (bekannt$ß\j e) Die Arbeiter unseres Werkes besuchen alle . noch nicht (dein kleiner Bruder. . . (Respectaţi cazul): a) Wir kennen . silbern. scheintot. . trocken. dieses berühmte Museum). . fortschrittlich. (sein alter Freund — la pl. meine Schwester. durch die Stadt (la pl. wiedergeben (der deutsche Text). Touristen kommen im Sommer nach Mamaia (auslän­ disch^. . . . schwindlig. . e) Du sollst den Inhalt . Kulturheim finden oft . .EXERCIŢII 193 i ^ţs^Completaţi cu adjectivele din paranteză: a) Alle . b) adjective care nu pot fi comparate. . . gegenwärtig. bunt. . faulig. . .

wichtig.. Ein Mädchen. b) Sie fand in der Bibliothek ein . . Klasse (jung). Formaţi superlativul următoarelor adjective: f interessant. . Eindruck als jener (tief). Ich habe ein besseres Buch fift er. g) (fleißig) Menschen erzielen in ihrer Arbeit (gut) Ergebnisse. .[schwer. meine Mutter. gut. als die Arbeit seiner Kollegen (wichtig). darum wählen sie einen . / ) Wir finden heute in den Eäden unserer Stadt (schön und gut) Waren als früher. Weg (kurz). groß. . . Schwester studiert Mathematik (alt). hoch Stahl. d) Sie beeilen sich. . g) Dieser Film machte auf ihn einen . e) Ich möchte ein (spannend) Buch lesen. groß die Schwester. begrüßte die Delegation. kurz. alt Treceţi adjectivele din paranteză la comparativ. d) Mit einem (gut) Wörterbuch könnte ich auch diesen Text über­ setzen. Completaţi cu adjectivele din paranteză la gradul comparativ: a) Diese Ljnde ist . Buch (spannend). c) Eine (schön) Überraschung konnte sie mir nicht machen. im Sommer."arm. Bruder ist jetzt" erst in der 7. tief. die Tage. f) Meine Arbeit ist . fiţi atenţi la declinarea adjectivului.te wirkt die Tat. der Bruder. a) Der (kurz) Weg führt durch den Wald. . seine Arbeit sei . jung mein Vater. als der Apfelbaum dort (hoch). . Das Boot schoß^chnell Ä^eiru Pfeil davon. . schjank ţîifc&eine Tanne. mächtig . h) Er sagt immer. a) b) c) d) e) Dein Bruder Hans arbeitet mit größerem Fleiß ß~~ du. als deine (schwer). . dein Zimmer. e) Seine . kurz der Hörsaal. . .194 MORFOLOGIA c) d) e) f) g) h) i) das Buch. die Nächte. fleißig. ipK Completaţi propoziţiile următoare cu als sau w i e . hart. c) Mein . der Lesesaal. . b) Er kam auf einem (kurz) Weg. begabt. dick mein Zimmer. klug. Überzeugender ă ^ a l l e Wor. . das Heft. . Eisen.

Negoiul este însă mai înalt decît Ceahlăul.. dar duminică a fost ziua cea mai rece din această iarnă (a acestei ierni). 22. . ist er . comparativ şi superlativ : a) Die Studenten suchen auf der Karte den Weg für ihre Wanderung. b) Fr ist Deutsch£/l. .x Das . erwidert Otto. .. . El este cel mai înalt munte al ţării noastre.i EXERCIŢII 195' UT Completaţi. . Peter sagt: „Wenn wir die Landstraße benutzen. " .folosind la superlativ adjectivele din paranteză: «) b) c) d) e) f) g) Der O . Das Kulturheim ist . . „Ich wette. Sohn studiert Chemie (alt&tfm J* Der Vater erzählt immer fy^(interessant^fyX^ Der Student Peter lernt ffTQpitjM Q#L ' Diese Frage ist Completaţi cu adjectivele date. . ..Andrei locuieşte mai departe şi Paul foarte departe. Alaltăieri a fost mai rece. iunie sau iulie? c) Locuiesc departe.den Rumänen und brachte ihm einige Bücher. însă Mariana scrie cel mai frumos.kennen und führte ihn mit seinem Wagen in die Stadt. Stadt an der Spree ist Berlin (bedeutendste & . i s t ! " ruft Hans (schwer). . d) Am anderen Morgen besuchte der Deutsch. „Mein Rucksack ist aber be­ stimmt . . . b) Care lună este mai lungă. la pozitiv.kam gestern nach Bukarest. . . b) Dieses Haus ist . Aber um den See herum ist er (lang). daß mein Gepäck . ± A Die . . . e) Ceahlăul este înalt. . Completaţi adjectivele şi participiile substantivizate cu desinenţele corespunzătoare: a) Bin Fremd. f) Astăzi este rece. . Fluß Rumäniens ist die Donau (groß). . d) Otto scrie frumos. Ana scrie mai frumos decît Otto. 21« Traduceţi în limba germană: a) Cea mai scurtă lună a anului este februarie.. . (hoch). . Das Schulgebäude ist aber . sagt Peter. ist unser Weg 8 km |* Gehen wir durch den Wald. c) Ein Rumäne lernte den Deutsch. ". c) „Mein Gepäck ist . Kind der Familie ist nur zwei Jahre alt" ( kleinS䣣\i Der .

. ich bin zu meinen Verwandt­ auf Besuch gekommen.und Interessant. .196 MORFOLOGIA e) Haben Sie Verwandtem Bukarest ? Ja. i) Peter sagte: „Ich möchte etwas Kalt. Bătrîna povesti copiilor o istorioară frumoasă.zum Geburtstag! . Acest călător este german.! Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Poeţii cîntă frumosul şi binele. g) Der Fremd?. Băieţii o ajută pe bătrînă să ducă geamantanul la gară.bewunderte die herrliche Natur. înţeleptul nu vorbeşte prea mult. Wir haben einenjfe^Classenlehrer. Klassenlehrer. k) Ich wünsche Ihnen alles Gut. . Klassenlehrer ist unser Deutschlehrer. es gibt nichts Herrlicher. Călătorul îl rugă pe funcţionar să-i dea un alt formular. Unser . Peter mulţumi călătorului pentru informaţie. 25." j) In diesem Museum können wir viel Schön. .trinken.als das Meer!" h) Der Reisend. Medicul prescrie bolnavului un medicament. f) Sein Vater ist Beamt#tin einem Büro in Bukarest. Der Genosse spricht mit unserem .sehen. Noul învinge vechiul. rief: „Glauben Sie mir. în adjective atributive: a) Unser Klassenlehrer ist jung. . Transformaţi adjectivele predicative tipărite cursiv.

. Mädchen zeigt seine Hefte. . Mit großem Appetit aß er das . . . . . . . .EXERCIŢII b) Das Mädchen ist fleißig. Das . Wohnblock dort ? Auch hier sehe ich einen . Wir essen gern . . Completaţi cu adjectivele folosite atributiv: a) Der Schüler ist diszipliniert. d) Die Kirsche ist reif. . Die . Tage. . . Anca!" c) Ali« Jungen sind aufmerksam. . . Obst essen. . . Hier ist noch ein . Wohnblock. . . Heute war ein . . und wir können aufs Dand fahren. Mädchen. Der . Ein . . . . . DieXehrerin sagt dem . . . b) Das Mädchen ist eifrig. Jungen zufrieden. . c) Fratele meu mai mic este foarte mulţumit cu noua sa bicicletă. Sehen Sie den. Kirsche ! Ihr sollt nur . d) Der Wohnblock ist groß. Mädchen half gern. . . Schüler half dem Lehrer. Mädchen half bei der Ar­ beit. e) Das Obst ist reif. . JungeiKantworten richtig. . . Schüler standen auf dem Bahn­ steig. . . c) Der Tag ist schön.ßTraducefi în limba germană: a) Duminica viitoare vom merge din nou la operă. . Die . Der Klassenlehrer ist mit den . . . . . . . . Schüler stiegen ein. Anca ist ein . . Mädchen pflückten Kirschen. . . Obst. Mädchen: „Sehr gut. 27. Das . Ein . Tage des Sommers. Tag ist zu Ende. Wohnblock. Tag. . Jungen sind richtig. Bald kommen . . . . b) Oaspeţii străini vor face mîine o interesantă excursie la Predeal. Kirschen ? Gib dem Kind eine . . . Wann pflückt ihr die . Kirschen. Wohnen Sie in dem . Die Übersetzungen der . . . Bald kommen die . . Wohnblock dort ? 26.

îţi doresc toate cele bune de Anul nou 1 Este ceva nou de văzut în această expoziţie? Fiul mai mic al prietenului meu studiază medicina. Ai văzut noul meu televizor? Argintul nu este un metal atît de scump ca aurul. Acest învăţat este convins de justeţea teoriei sale. . Sînt gata de călătorie. Pictorul este îndrăgostit de minunatul peisaj. Iyîngă mine în compartiment stătea un domn mai în vîrstă. Vara trecută am cunoscut-o pe sora ta mai mică. Cîinele acesta este credincios stăpînului său. Sora mea este mai tînără decît mine.198 MORFOLOGIA d) e) -f) g) ft) i) j) k) I) m) n) o) p) r) s) t) u) v) î n acest nou bloc este un foarte bun ascensor. Erika merge la cea mai bună prietenă a sa. Drumul acesta este lat numai de un pas. Ducrările celor mai mulţi studenţi ai grupei noastre sînt bune. Mica fată păli de frică. Aceasta este cea mai înaltă clădire a oraşului. Dragă prietene.

wir etc. pronumele reflexiv (das Reflexivpronomen — das rückbezügliche Fürwort) : sich pronumele reciproc (das reziproke Fürwort) : einander Pronomen — das wechselbezügliche pronumele demonstrativ Fürwort) : dieser. în limba germană distingem opt feluri de pronume : > .PRONUMELE -• (Das Pronomen — Das Fürwort) Pronumele este partea de vorbire care înlocuieşte. du. (das Demonstrativpronomen — das hinweisende pronumele posesiv (das Possessivpronomen — das besitzanzeigende Fürwort) : mein. Er lernt fleißig.F 3 pronumele personal (das Personalpronomen — das persönliche Fürwort) : ich. welcher etc. de obicei.F 1 stantiv. pronumele nehotărît (das Indefinitpronomen — das unbestimmte Fürwort) : man. Das ist Karls Buch. . niemand etc. pronumele interogativ (das Interrogativpronomen — das fragende Fürwort) : wer ? was ? welcher ? pronumele relativ (das Relativpronomen — das bezügliche Fürwort): der. dein etc. jener etc. Der Schüler lernt fleißig. un sub. jemand. Das ist sein Buch.

El desemnează: 1. . persoana căreia i se adresează vorbitorul: singular du 1 . Anumite pronume pot fi substantivizate: Die Meinigen lassen Sie herzlich grüßen. persoana care vorbeşte: singular ich 1 .. } persoana a Ii-a plural w J singular 1 . ? Sie — forma (pronumele) de politeţe 3. Alte pronume pot fi folosite atît adjectival cît şi substantival: Ist dieser Tisch frei? Nein. aber jener ist frei. . . dieser Tisch ist besetzt. persoana despre care se vorbeşte: singular masculin er feminin sie neutru es plural masculin feminin > neutru persoana a IlI-a sie ' . \ persoana I plural mr J 2.. Man h a t uns nicht verständigt.200 MORFOLOGIA F 3 Unele pronume se întrebuinţează numai substantival: Ich sehe niemand. . PRONUMELE PERSONAL (Das Personalpronomen — Das persönliche Fürwort) F 4 Pronumele personal este un pronume folosit substantivat.

ca în limba română: Merg azi în oraş = Ich gehe heute in die Stadt. D. iar la persoana a IlI-a şi după gen. uns ihr euer euch euch Pronumele de politeţe Singular şi Plural N.PR0NUME1E 201 DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL Pronumele personal îşi schimbă forma la persoana I şi a Ii-a după F £ număr şi caz. G. sie. A. N. es *" seiner (sein) ihm es < er seiner (sein) ihm ihn sie ihrer (ihr) ihnen sie F 7 Sie Ihrer Ihnen Sie F 8 . Astfel sie (plural) se traduce. Pronumele personal se declină în felul următor : Singular Persoana I Persoana a II-a m. I^a persoana a IlI-a plural nu se mai face deosebirea de gen. D. G. prin ei sau ele. wir unser uns. ich meiner (mein) mirmich . A. F & Persoana a III-a /• sieihrer (ihr) ihr. Observaţii 1. pronumele personal cu funcţia de subiect nu poate fi omis. G. B. du deiner (dein) dir dich Plural N. A. în funcţie de context. în limba germană. n.

5. .=expiimaţ. wohl aber seine Eltern. besuchte mich gestern. l-am chemat pe celălalt. deoarece pentru fiecare persoană nu există decît o singură formă a pronumelui personal. Spre deosebire de limba română.202 MORFOLOGIA F 9 2. complementul (exprimat printr-un substantiy. — Prietenul meu. dar i-am vizitat pe părinţii lui. mi mir mi-. den ich lange nicht gesehen hatte. ich habe den anderen gerufen. F 11 în limba germană o astfel de dublare nu este posibilă. pronume L-ai vizitat pe prietenul tău > Hast du deinen Freund besucht? — Pe el nu l-am vizitat. ci numai yma jigigimL'i mie îmi. prin forma accentuată a pronumelui personal sau printr-un alt pronume) este adesea dublat printr-o formă neaccentuată a pronumelui personal corespunzător. Ihn habe ich nicht besucht. printr-un pronume personal precedat de o prepoziţie: Gedenke seiner! = Gîndeşte-te Im el! F 13 b) se întrebuinţează în limba germană numai după anumite verbe {vezi S 29) sau adjective (vezi T 3). Genitivul pronumelui personal: F 12 a) se traduce în româneşte de obicei. Mein Freund. -mi. jGomplemen*ttl-es-te--deci-. numai la modul imperativ. în limba germană pronumele per­ sonal nu are o formă accentuată şi alta neaccentuată. în limba germană. la persoana a Ii-a singular şi plural: Komm her ! Kommt her! F 10 3. m-a vizitat ieri. de obicei. î n limba română.o singură dată : prin substantiv. Diesen habe ich nicht gerufen. -mi4. — Pe care dintre cei doi băieţi l-ai chemat ? Welchen der zwei Jungen hast du gerufen ? — Pe acesta nu l-am chemat. pe care nu-/ văzusem de mult. Pronumele personal cu funcţie de subiect se omite.

deinethalben etc. ihr) se scrie cu majusculă. = tidul a condus poporul nostru la Tictorie. wegen : gleichen : seits : willen : meinethalben.PROKUMEtE 203 c) poate forma compuse cu: halben . 7. înainte de -halben. . Par­ 8. -wegen. Ihrerseits etc. cere totdeauna ca predi­ catul să fie la persoana a IlI-a plural: Wohin gehen Sie. meinesgleichen. Se scrie totdeauna cu majusculă. Liebe Freunde! Wie geht es Euch ? . Consoana t se intercalează. . din motive eufonice. fie principală fie secundară. F 14 6. sein se folosesc numai în F 15 anumite expresii şi în limbajul poetic: Vergiß mein nicht! das Vergißweiwicht . unsertwillen. . dein. în scrisori. Traducerea în limba română a pronumelui personal de persoana a F 16 II1-a singular şi plural este în funcţie de genul substantivului 'românesc pe care-1 înlocuieşte: Die Partei führte unser Volk zum Siege. atît cu înţeles de singular cît şi de plu­ ral. neutru. deinesgleichen etc. es poate fi între­ buinţat cu următoarele funcţiuni: * a) Ca pronume personal de persoana a IlI-a singular. singular şi plural F 1§ (du. Karl ? (Vater ? Genosse ?) Kommen Sie. Sie ist die führende Macht im Staate. mata) se F 17 întrebuinţează. -willen. Pronumele de politeţe Sie (dumneata-dumneavoastră. dacă se referă la persoana căreia îi scriem: Lieber Georg ! Wie geht es Dir ? . în orice propoziţie. pronumele personal de persoana a II-a. Genossin ! (Genosse ! Genossinnen !) 9. Ca subiect. . ihrerseits. euertwillen etc. \ F 1§ 1 . ihretwegen etc.. în limba germană. meinetwegen. El este forţa conducătoare în stat. FUNCŢIILE PRONUMELUI ES Pronumele es poate să îndeplinească funcţii extrem de variate dintre care unele sînt limitate la propoziţia principală şi chiar la o anumită topică a acesteia: 1. Formele vechi ale genitivului: mein.

es poate fi omis: Mir graut (es). (b) pe lîngă verbele impersonale ocazionale: — pentru a exprima un subiect nedeterminat : Es klingelt. daß es ums Ganze geht ? Es gibt hier viel zu sehen.) F 20 b) Ca pronume demonstrativ substantival. în expresii impersonale: Es geht ums Ganze.) Wie ist dieses Buch ? — Ich glaube. dacă verbul exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală : Es friert mich. daß *s hier viel zu sehen gibt. . în forma reflexivă impersonală: Es liest sich gut in der frischen Luft. warteten wir nicht länger.204 MORFOLOGIA în acest caz se traduce prin el sau ea. Es graut mir. î n caz de inversiune. în cazul ordinei inverse. daß (es) ihn fror. Hörst du nicht. intraductibil: (a) pe lîngă verbele impersonale permanente (propriu-zise) — care exprimă fenomene ale naturii: — care exprimă stări sufleteşti: Wieder regnet es. (Unde este copilul ? — El este aici. (Ştie el deja aceasta ? — Cred că o ştie. — ca subiect gramatical. principală şi în orice propoziţie % secundară. în propoziţia. daß es interessant ist. daß er es schon weiß. daß es bald regnen wird. Ich weiß. conform genului substantivului românesc căruia îi corespunde : Wo ist das Kind 1 — Es ist hier. Wer meiß nicht. tradus de regulă. în propoziţia principală şi în orice propoziţie secundară. daß es klingelt ? — ca subiect gramatical. folosite imper­ sonal : Es ist schon spät. Alle sehen. Wer weiß nicht. (Cum este această carte ? — E u cred că ea este interesantă. es poate fi omis: Mich fror außerordentlich. Es wurde spät.) F 21 c ) Ca pronume impersonal. Wir sahen. Wir wußten. prin aceasta sau o : Weiß er es schon? — Ich glaube. — ca subiect gramatical. Da es spät wurde. daß (es) ihm graute. pe lîngă verbele sein şi werden. daß es sich im Freien gut arbei­ ten läßt? — ca subiect gramatical.

daß sie morgen kommen.PRONUMELE 205 2. în limba germană. Wir wissen. Es i A. Es I D. Wir wissen. Ich wasche mich. însă: Immer wird hier eifrig gearbeitet. F 23 3. Singular E r -l Sie ) wäscht sich. Ich erhole mich. Plural Sie — waschen sich. cadrul a) verbul Es se întrebuinţează numai în propoziţia principală. daß die Gäste bald kommen. Acordul predicatului se face cu subiectul propriu-zis: J Es kommen bald die Gäste. PRONUMELE REFLEXIV (Das Reflexivpronomen — Das rückbezügliche Fürwort) Pronumele reflexiv arată că acţiunea exprimată prin verb se răsfrînge asupra subiectului propoziţiei: Ich merke mir die Regel. . Plural Sie —: waschen sich die Hände A. Ich wasche mir die Hände. masculin. eminin şi neutru. Insă: Bald kommen die Gäste. ocupînd în acesteia locul I : y^ pentru a dubla subiectul propriu-zis care urmează în acest ca^f după F 22 finit. daß hier immer eifrig gearbeitet •wird. D. Singular E r -l Sie / wäscht sich die Hände. b) ca subiect gramatical al unei diateze pasive impersonale : Es wird hier immer eifrig gearbeitet. la cazul dativ şi acuzativ. N 46) : Es steht fest. Es poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage F 24 atenţia asupra secundarei {vezi N 42. F 25 Pronumele reflexiv are. o singură formă proprie : F 26 JQ ich care se întrebuinţează pentru persoana a IlI-a singular şi plural.

(Ne procurăm biletele. D.) . unser uns uns Persoana a II-a euer euch euch Persoana a III-a şi forma de politeţe ihrer selbst sich sich 0 b s e r v.) Du besorgst mir die Karte. acolo unde formele sînt identice: Pronumele reflexiv la dativ (complementul ţ i subiectul reprezintă una şi aceeaşi persoană) Pronumele personal la dativ (complemen­ t u l şi subiectul reprezintă persoane diferite) Ich besorge mir die Karte. (Iţi procuri biletul.) Ihr besorgt uns die Karten. (Vă procurăm biletele. A. meiner mir mich Persoana a II-a deiner dir dich Persoana a III-a seiner (ihrer) selbst sich sich Plural Persoana I G. (Vă procuraţi biletele.) Wir besorgen euch die Karten.) Du besorgst dir die K a r t e . a ţ i i 1. (îmi procuri biletul. Pronumele reflexiv la genitiv se foloseşte foarte rar.) Ich besorge dir die K a r t e . (îţi procur biletul.) Ihr besorgt euch die Karten. A. D. 2. (Ne procuraţi biletele. (îmi procur biletul. la genitiv. Pronumele reflexiv nu trebuie confundat cu pronumele personal. Singular Persoana I G. rolul pronumelui reflexiv este îndeplinit de pronumele personal la dativ sau acuzativ.208 MORFOLOGIA F 27 La persoana I şi a II-a.) Wir besorgen uns die Karten. dativ şi acuzativ singular şi plural.

) Wir treffen euch. (Te întîlnesc. (Mă întîlnesc cu prietenul meu. Şi în depărtare se gîndeau unul la altul (una la alta). Cu valoarea de pronume reciproc se întrebuinţează adesea şi fironu. (Sie trafen einander.) PRONUMELE RECIPROC (Das reziproke Pronomen — Das wechselbczügliche Fürwort) F 28 F 29 Pronumele reciproc exprimă raporturi de reciprocitate : Wir machten einander Vorwürfe.PRONUMELE 207 Pronumele reflexiv la acuzativ Ich treffe mich mit meinem Freund. pi. (Ne întîlnim cu prietenul nostru. (Vă întîlnim. (Ne întîlniţi. sg. Dativ: Ihr helft einander. * (Vă întîlniţi cu prietenul vostru.) Ihr trefft euch mit euerem Freund. E i s-au vizitat unii pe alţii (Ele s-au vizitat unele pe altele). dativ şi acuzativ. singular şi plural: Genitiv: Auch in der Ferne gedachten sie einander. (Mă întîlneşti. pi. —•»•«__ Sg. Şi în depărtare se gîndeau unii la alţii (unele la altele).) Wir treffen uns mit unserem Freund. Acuzativ: Sie besuchten einander.F 30 mele reflexiv sich. gg. Voi v-aţi ajutat unul pe altul (una pe alta). Pronumele reciproc einander este invariabil. el poate avea funcţia de genitiv.) Pronumele personal la acuzativ Du triffst mich. E i s-au vizitat unul pe altul (Ele s-au vizitat una pe alta).) Du triffst dich mit deinem Freund. pi.) Ihr trefft uns. (Te întîlneşti cu prietenul tău.) Ich treffe dich.) . mai ales cînd caracterul de reciprocitate rezultă din context: Sie trafen sich. Voi v-aţi ajutat unii pe alţii (unele pe altele).

se foloseşte pronu­ mele reciproc propriu-zis : Die Brüder lieben einander. aufeinander. î n asemenea cazuri. auseinander. durcheinander.: Die Brüder lieben sich. zueinander. iE 33 Pronumele demonstrative sînt: der. diese. die. ineinander. se poate i n t e r p r e t a : — Fiecare frate se iubeşte pe sine. dasselbe Du bist derselbe geblieben. jene. dieses Gefällt dir dieser Stoff ? jener. voneinander. hintereinander. . pentru evitarea unei confuzii. gegen­ einander. zwischeneinander etc. Fährst du mit dieser oder mit jener Straßenbahn ? I c h fahre mit jener. untereinan­ der. beieinander. dieselbe. nacheinander. derselbe. das I s t der Tisch frei ? dieser. voreinander. nebeneinander.208 MORFOLOGIA F 31 Pronumele einander se întrebuinţează deseori compus cu prepoziţii: aneinander. El se între­ buinţează atît adjectival cît şi substantival. Observaţie După multe verbe tranzitive întrebuinţarea pronumelui reflexiv sieh cu funcţia de pronume reciproc poate da naştere la confuzii: De ex.) PRONUMELE DEMONSTRATIV (Das Demonstrativpronomen — Das hinweisende Fürwort) JF 32 Pronumele demonstrativ indică apropierea sau depărtarea (în timp sau în spaţiu) a fiinţelor sau lucrurilor la care se referă. E r kommt diese Woche zu mir. — Un frate îl iubeşte pe celălalt. miteinander. (Fraţii se iubesc unul pe altul. füreinander. jenes Mir gefällt jener Stoff besser.

die. F 35 se declină ca articolul hotărît (vezi D 4). das dessen dem das Plural m. derer der die n. mein Buch. das. derer denen die Observaţii 1. atît la singular cît şi la plural: ( mein Freund. die. der sich zu allem bereit erklärt. meine Freundin. diejenige. der dessen jdsar"'/• die deren. selbst (selber) E r selbst (selber) muß sich entscheiden. meine Bücher. întrebuinţat substantival. n. Der (neaccentuat) Schüler lernt. se întrebuinţează F 34 cel mai frecvent. das. A. solche. solcher. die. se poate referi la substantive de orice gen. în timp ce articolul hotărît este neaccentuat.PRONUMELE 209 derjenige. f. der. { 14 Gramatica practică a limbii german« t . pronumele demonstrativ der. N. meine Freundinnen. D. die deren. die. solches Noch ein solcher Füller liegt dort. forma neutră a pronumelui demonstrativ. Pronumele demonstrativ der. G. plural die. El se deosebeşte de articolul hotărît prin aceea că este accentuat. das. die F 36 se declină în felul următor: Singular m. das Pronumele demonstrativ der. die. Der (accentuat) Schüler lernt. dasjenige E r ist immer derjenige. Das. folosit substantival p 37 cu verbul sein. meine Freunde. = Acest elev învaţă. întrebuinţat adjectival. = ElevuZ Învaţă.

Pronumele jener. dieser. f. G. cît şi jener se declină cu desinenţele articolului hotărît: F 43 Singular N. dieses jenes dieses jenes diesem jenem dieses jenes Plural m. Atît dieser.210 MORFOLOGIA F 38 2. Dacă pronumele das este precedat de o prepoziţie. Genitivele dessen şi deren înlocuiesc uneori pronumele posesiv de persoana a III-a. Das poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage atenţia asupra secundarei: Das ärgert mich. F 40 5. es gibt deren noch viele. diese. dieses. deren se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia precedentă: Wir sammelten gestern Himbeeren. m. F 4Î ) 6. 4. Trebuie evitate confuziile între derer şi deren: derer se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia care ttrmează: Gedenke derer. die dir geholfen haben. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal demonstrativ {vezi J 55-61). jenes F 42 Pronumele demonstrativ dieser. diese. jene. dieses şi jener. daß sie immer unpünktlich ist. A. dieser jener dieses jenes diesem jenem diesen jenen /• diese jene dieser jener dieser jener diese jene n. n. pentru a evita anumite confuzii (vezi F 76). diese jene dieser jener diesen jenen diese jene . aceasta) se referă la fiinţa sau obiectul apropiat sau cunoscut. Pronumele substantival das se poate referi la o propoziţie întreagă (pronume demonstrativ de generalizare) : Du mußt pünktlicher und gewissenhafter sein. D. aceea) se referă la fiinţa sau obiectul depărtat sau necunoscut. plural diese (acesta. plural jene (acela. jenes. jene. F 39 3. Das habe ich dir schon oft gesagt.

spre deosebire de acesta.) F 47 Selbst.) din limba română. de aceea se mai numeşte şi pronume de identitate. dies konnte er aber nicht versprechen. dasjenige Pronumele derselbe. ( = Chiar şi eu eram obosit. seZ&siverständlich F 48 • derselbe. Ich b a t ihn zu k o m m e n . stă în urma substantivului sau a pronumelui de­ terminat : Ich selbst sagte es ihm. însuţi etc.) 2. ca adverb. diejenige. Dies (es) şi jenes folosite substantival cu verbul sein se pot referi la un substantiv de orice gen.PRONUMELE 211 Observaţii 1. aceeaşi) F 49 este compus din articolul hotărît der. selber corespund pronumelui de F 46 întărire (însumi. stă înaintea substantivului sau pronumelui deter­ minat : Selbst ich war müde. F 45 selbst. selbe. selber / _ ~ ^ „ Pronumele demonstrative selbst. Această formă se foloseşte mai ales substantival. selbstredend. dieselbe. dar. 2. ich selbst (selber) = eu însumi. jenes euere. die. Selbst. însămi du selbst (selber) = t u însuţi. El arată identitatea unui obiect cu sine însuşi. în locul pronumelui demonstrativ neutru dieses se poate între. ( = lju însumi i-ani spus-o. plural dieselben (acelaşi. das şi pronumele demonstrativ selber. Derselbe Lehrer unterrichtet uns auch heute noch. însăţi Observaţii 1. dasselbe. Trebuie evitată confuzia între selbstpronume şi selbst adverb (=chiar). Wir studieren dasselbe Fach. nu şi selber: S«?S>s<bedienung. atît la singular cît şi la plural: Dies (es) sind meine Bücher. ca pronume. în cuvintele compuse se foloseşte numai selbst.* dasselbe şi derjenige. .F 44 buinţa (la nominativ şi acuzativ singular) forma prescurtată invariabilă dies: Sie sprachen noch dies(es) und jenes. dieselbe. sînt invariabile.

dieselbe. plural diejenigen (acela.212 MORFOLOGIA Observaţie F 50 Este greşită înlocuirea pronumelui personal er. die­ jenige. aceea care). die / dasjenige. dasjenige au declinare asemănătoare. können dasselbe (corect este es) aber nicht annehmen. der ~ = wem denjenigen. F 51 F 53 î n locul pronumelui demonstrativ derjenige. der) andern eine Grube gräbt. die ihm leichter vorkamen. ci numai de o asemănare. es prin derselbe.) Tot greşită este întrebuinţarea lui derselbe cînd nu este vorba de o iden­ titate. dasjenige. în stilul oficial cancelaristic cînd urmează o propoziţie atributivă relativă şi cînd pronumele demonstrativ der ax putea fi con­ fundat cu articolul der: Er machte nur diejenigen Übungen. dar de aceeaşi marcă. Pronumele derjenige. Analog: diejenige. das la ace­ laşi caz. den \ diejenige. (Wir haben Ihr Angebot erhalten. dasselbe. die. Prima parte a acestor pro­ nume (der. dem v derjenigen. diejenige. dasselbe şi derjenige. wen pentru per­ soane şi was pentru obiecte." dieselbe. das diejenigen. das) se declină ca articolul hotărît. ca un adjectiv precedat de articolul hotărît: . în special. este compus din articolul hotărît der şi pronumele demonstraF 52 tiv jener -f sufixul -ig. die \ ' ° ' N = wer diejenigen. die \ / _ F 54 Pronumele demonstrative derselbe. înseamnă că cele două persoane au un singur stilou. aflat la începutul propoziţiei şi urmat de pronumele relativ der. die. Wer (= derjenige. Astăzi se întrebuin­ ţează. se întrebuinţează pronumele relative wer. d e n e n / denjenigen. dasjenige. Corect este: „Mein Bruder und ich haben den gleichen Füllhalter" sau: „Mein Bruder und ich haben Füllhalter derselben Marke". adică cele două persoane au fiecare cîte un stiloul. fällt selbst hinein. greşeală care se face uneori în limbajul comercial. die —p = wen diejenigen. sie. die / demjenigen. diejenige. wem. Dacă se spune: „Mein Bruder und ich haben denselben Füllhalter". partea a doua. Are sens determinativ selectiv.

G. G. keine solche. solche. pl. precedat de articolul nehotărît: ein solcher. A. solche. adesea identitatea. ein). 2. în general. N. solcher solchen (solches) sochem solchen / • Plural n. dieselbe derselben derselben dieselbe diejenige derjenigen derjenigen diejenige solcher. dieselben derselben denselben dieselben diejenigen derjenigen denjenigen diejenigen f. sau de articolul nehotărît negat: kein solcher. solches. pl. derselbe desselben demselben denselben derjenige desjenigen demjenigen denjenigen Plural n. f. A. n solche solcher solchen solche solche solcher solcher solche . solches.PRONUMELE 213 Singular m. solches Pronumele demonstrativ solcher. 3. atare) indică. neprecedat de articol: solcher. D. G. într-o formă prescurtată nedeclinabilă. F 55 o astfel de. kein solches. eine solche. N. N. solches solchen (solches) solchem solches m. urmat de articolul nehotărît: solch (ein. n. A. solche. ein solches. calitatea.F 56 col sau de pronume {vezi E 15): Singular] m. El apare: 1. Neprecedat de articol se declină ca un adjectiv neprecedat de arti. f. solche. eine. keine solchen. dasselbe desselben demselben dasselbe dasjenige desjenigen demjenigen dasjenige m. D. D. plural solche (un.

m. cel mult înaintea genitivului unui substantiv cu desinenţa -en sau -n : Solch« Kranke« Arzt zu sein ist nicht leicht. D. la plural se declină ca atunci cînd este neprecedat de articol (vezi şi schema precedentă). solche. N. n. f. F 58 Precedat de articolul nehotârît sau nehotărît negat se declină ca adjec­ tivele precedate de articolul nehotărît. Solch ein Buch liest man gern. nehotărît negat sau un pronume posesiv: Singular m. F 60 Forma prescurtată solch se întrebuinţează : a) înaintea articolului nehotărît : Solch eine Überraschung lasse ich mir gern gefallen. Observaţie Pronumele solcher. solches se întrebuinţează astăzi în special F 61 adjectival. Numai rareori este folosit şi substantival: Der Kall ist schwer. G. . (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen solcher solchen solchen solchen / • Plural n. Bin solcher interessiert mich.214 MORFOLOGIA Observaţie F 57 Genitivul masculin şi neutru solches se foloseşte azi mai rar. Se declină numai adjectivul. Dacă pronumele solcher este precedat de articolul nehotărît negat. î n acest caz se declină numai articolul. A. keine keiner keinen keine solchen solchen solchen solchen (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine solche solchen solchen solche (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein solches solchen solchen solches Observaţie F 59 Dacă pronumele solcher este precedat la singular de articolul nehotărît. b) înaintea unui adjectiv atributiv: Solch schönes Wetter h a t t e n wir selten. el se declină la plural ca un adjectiv precedat de articolul hotărît.

Nom. I.PRONUMELE 215 PRONUMELE POSESIV (Das Possessivpronomen — Das besitzanzeigende Fürwort) Pronumele posesiv înlocuieşte atît numele posesorului cît şi pe cel al F 62 obiectului posedat. sie Sie er seiner 1 sein pron. pron. număr şi caz cu obiectul posedat: ein \ . meine Heimat. du deiner 4dein III. meiner Gen. Nom. ich II. ihre Tinte. ir mein unser euer ihrer Ihrer 1 1 1 1 i i unser euer ihr Ihr Observaţie Pronumele posesiv de politeţe se scrie cu iniţială mare. pers. es seiner ! 4sein wir IL ihr III. F 63 Fiecărui pronume personal îi corespunde un pronume posesiv: pron. F 64 DECLINAREA PRONUMELUI POSESIV F 65 Pronumele posesiv se acordă în gen. euer Buch Observaţie Noţiunile posesor şi obiect posedat trebuie înţelese în sensul larg al cuvîntului: unser Vaterland. > Bleistift mein / eines \ meines )Bleistifts / eine \ Feder meine / einer \ meiner } Feder / . sie ihrer 1 \ ihr I. pers. pos. Se întrebuinţează în majoritatea cazurilor adjectival: mein Füllhalter. unsere Hauptstadt Pronumele posesiv s-a format din genitivul pronumelui personal.

216 MORFOLOGIA F 66 J^a singular. «x ^ i ~ » mein meines meinem meinen dein deines deinem deinen meine meiner meiner meine deine deiner deiner deine ^ •4 Vi. pers.a pers. pers.a sie Pronume de politeţe: Sie F 69 m. a I l I . -& .> mein —*• dein — • sein > . a I i .f. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului nehotărît: N.a ich du f er sie es Pronume posesiv .te V/^Federn /OHcfte meine*^ N. IS.> ihr — sein > —»• unser -*• euer —*• ihr — Ihr > pi.N. F 68 Alegerea pronumelui posesiv este în funcţie de posesor Posesor sgpers.n. a I i .a ihr pers. mein meines meinem mein dein deines deinem dein wi. die \x>~. 4 « <% DECLINAREA PRONUMELUI POSESnr Singular Plural n. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului hotărît: N. %. ein \ Bruder sein / eines \ seines / 'Bruders F 67 La plural. meine meiner meinen meine deine deiner deinen deine mm ZrjlMi «"• <^*«« i • f. I wir pers. I .BleistiJ. a I l l .

PRONUMELE 217 Singular <m.n. seiner . sein seines seinem sein ihr ihres ihrem ihr sein seines' ' seinem sein unser uns (e) res uns (e) rem unser euer eu(e)res eu(e)rem euer ihr ihres ihrem ihr Ihr Ihres Ihrem Ihr m. seine ^ seiner 2 . sein seines seinem seinen ihr ihres ihrem ihren sein seines seinem seinen unser uns (e) res uns (e) rem uns (e) ren euer eu(e)res eu(e)rem eu(e)ren ihr ihres ihrem ihren Ihr Ihres Ihrem Ihren Observaţie Vocala e din paranteză poate fi omisă.=> seine <% ihre ihrer ihrer ihre seine seiner seiner seine uns(e)re uns(e)rer uns(e)rer uns(e)re eu(e)re eu(e)rer eu(e)rer eu(e)re ihre ihrer ihrer ihre Ihre Ihrer Ihrer Ihre seine seiner seinen seine uns(e)re uns(e)rer uns (e) ren uns (e) re eu(e)re eu(e)rer eu(e)ren eu(e)re ihre ihrer ihren ihre Ihre Ihrer Ihren Ihre . seine seiner seinen seine ihre ihrer ihren ihre y.f. Plutal n.

în cazurilor. Alteori. plural denumeşte de obicei. F 71 Observaţie î n limba germană. se pot între­ buinţa şi formele derivate cu sufixul -ig: Ist das deine Uhr ? Ja.) l/â. pronumele posesiv se întrebuinţează şi predicativ. ein Uns(e)r(ig)er întrebuinţat la singular. ( = Multe salutări de la ai mei. es ist meiner. F 73 3. în cazul acesta se declină ca adjectivele substantivizate şi se scrie cu majusculă: die Uns(e)r(ig)en. pronumele posesiv se întrebuinţează substantival fie: a) neprecedat de articol. F 74 c) în locul formelor : der (die. lucruri personale. Pronumele posesiv adjectival se întrebuinţează. Uneori. seine etc. es ist die meinige. Pronumele posesiv poate fi substantivizat. persoane apropiate: Viele Grüße von den Meinfigjen. rude. deine. denumeşte o persoană apropiată.) . das) meine. atributiv: Mein Lehrer lebt jetzt in Braşor. în cazul acesta se declină ca articolul hotărît: I s t das Ihr Füller ? J a .218 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA jr 70 PRONUMELUI POSESIV majoritatea 1. F 75 4. spre deosebire de cea română. treburi. care rămîne nearticulat: unsere Schule = şcoala noastră mein Buch = cartea mea F 72 2. b) precedat de articol: în cazul acesta se declină ca un adjectiv pre­ cedat de articol: I s t das Ihr Füller ? J a . es ist der meint. î n acest caz este invariabil: Der Bleistift ist mein. pronumele posesiv atributiv se pune înaintea substantivului. ( = Am făcut ceea ce îmi incumbă (este de datoria mea). ocupaţii: Ich habe das Meinige getan.

das. —Maria merse cu Hilda şi fratele acesteia la cinema. cînd genul subiectului este identic cu genul complementului.der beste Schüler ? ein Buch liest du ? ein Buch. die. pentru a înlătura o confuzie posibilă : Maria ging mit Hilde und deren Bruder ins Kino. Was lesen Sie ? Ich lese ein Buch. Observaţie î n prima propoziţie. Wer kommt ? Ein Schüler kommt. Pronumele interogative sînt: wer ? was ? Wer spricht ? Was sagt er ? F 77 F 78 welcher ? welche ? welches ? Welcher Schüler fehlt heute? was für ein? was für eine? was für ein? Was für ein Film ist das ? Wer? was? se întrebuinţează numai substantival. Con­ fuziile acestea apar în special. — Was für eines ? . s-ar fi putut înţelege că este vorba atît de fratele Măriei cît şi de al Hildei. F 79 Welcher? şi was für ein? se întrebuinţează atît substantival cît şi ad­ jectival : Welcher Welches Was für E r liest Schüler kommt ? ist . Maria ging mit Hilde und ihrem Bruder in die Stadt. PRONUMELE INTEROGATIV (Das Interrogativpronomen — Das fragende Fürwort) Pronumele interogativ poate ţine locul unui nume aşteptat ca răspuns la o întrebare. Dacă s-ar fi spus ihrem Bruder. —Maria merse cu Hilda şi fratele ci în oraş. Pronumele posesiv de persoana a IlI-a se înlocuieşte prin genitivul F 76 pronumelui demonstrativ der.PRONUMELE 219 5. pronumele ihren a fost înlocuit prin deren pentru că referirea nu era destul de clară.

Was hast du heute gemacht ? Ich habe ein wenig gelesen. J 54). pl. F 82 Pronumele wer. el se poate referi la naţionalitate. D. adică se referă la o anumită fiinţă sau un anumit obiect. F 81 Pronumele interogativ was? se referă la lucruri sau la o stare. Die Schüler Andrei und Hans fehlen heute. are sens selectiv. Welcher Schüler fehlt heute? Heute fehlt der beste Schüler. Italiener oder Spanier ? E r ist Italiener. de obicei. was se foloseşte adesea adverbial. Was ist er. p 84 2. cu un adjectiv precedat de articolul hotărît. în limba uzuală. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal {vezi J 52. . G. profesie etc. Was ist das ? Das ist ein Buch. Welches Kind weint? Das Meine Kind weint. A. welches. la singular şi la plural. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. welche. I^a propoziţia interogativă introdusă prin acest pronume se răspunde. predicatul stă tot­ deauna la singular: Wer fehlt heute ? Der Schüler Andrei fehlt heute. Die Schülerin Anna fehlt heute.220 MORFOLOGIA wer ? was ? F 80 Pronumele interogativ wer ? se referă la persoane indiferent de gen. wer? wessen ? wem? wen? was? wessen ? was? Plural lipseşte Iftj Observaţii 1. Was ist er von Beruf ? E r ist Arzt. was se declină în felul următor: Singular N. î n propoziţia cu wer ca subiect. welche. cu înţelesul de ce ? sau în ce scop ? F 83 Was wartest du noch? = Warum (wozu) wartest du noch? welcher? welche? welches? F 85 Pronumele interogativ welcher. Welche Schülerin fehlt heute? Heute fehlt die beste Schülerin.

f. Pronumele welch (fără desinenţă) poate fi întrebuinţat şi în *" 89 exclamări: Welch eine Überraschung! was für ein ? was für eine ? was für ein ? Pronumele interogativ was für ein ? was für eine ? was für ein ? pl. welcher ? welches ? welchem ? welchen ? f. F 90 was für ? se referă la calitatea. la singular şi plural: Welches ist der beste Schüler? die beste Schülerin ? das beste Buch ? y die besten Schüler? Welches sind . F 91 La plural se întrebuinţează numai forma was für ?. se întrebuinţează adesea genitivul welchen (in loc de welches) : Die Kinder welchen F r e u n d e ? (însă: Die Kinder welches Genossen?) -F 88 3. A.—. înaintea unui substantiv al cărui genitiv singular are desinenţa -es. La pronumele was für einse declină numai ein (ca articolul nehotărît). G. N. la însuşirile caracteristice ale unei fiinţe sau ale unui obiect. n.die besten Schülerinnen ? \ die besten Bücher? 2.PRONUMELE 221 Declinarea pronumelui interogativ welcher? regulile declinării articolului hotărît : Singular ? welches ? urmează Plural m. welche ? welcher ? welcher ? welche n. Pronumele welches + verbul auxiliar sein se referă la substantive F 87 de orice gen. D. welches ? welches ? welchem ? welches ? Observaţii 1. welche ? welcher ? welchen ? welche ? F 86 m. I^a întrebarea introdusă prin acest pronume se răs­ punde de obicei cu un adjectiv precedat de articolul nehotărît: Was für ein Schüler ist Peter ? — Br ist ein guter Schüler. Was für eine Schülerin ist Helga ? — Sie ist eine gute Schülerin. deoarece ein nu poate fi întrebuinţat decît la singular: .

eine. jQ„_^waş fur? Observaţii 1. N. în limbajul uzual. t Î . de regulă: Was für Holz brauchen Sie ? F 95 4. G.-^ . ist Student. ein urmează regulile declinării arti­ colului hotărît: Was für einer ? v.* V*.'*• • • Was für eine ? Was für eines ? F 92 F 93 F 94 2.. der mich besucht hat. uneori für nu urmează imediat după was: Was machst du für einen Vorschlag ? 3. Pronumele interogativ was für ein! poate fi întrebuinţat şi în excla­ mări : Was für eine Überraschung ! PRONUMELE RELATIV (Das Relativpronomen — Das relative Fürwort) F 96 Pronumele relativ leagă propoziţia subordonată.. n. în faţa numelor de materie. D. G. was was was was für für für für ein? eines? einem? ein? Plural m.222 MORFOLOGIA Singular m. Uneori pronumele interogativ was für ein! se întrebuinţează şi substantival. în cazul acesta ein. de un substantiv (sau pronume) din propoziţia regentă: Der Freund. articolul nehotărît ein se suprimă. pe care o introduce. was was was was für für. für für ein? eines? einem? einen ? was was was was für für für für /• eine? einer? einer? eine? n. f.. A.

D. ist richtig. und wenn er auch die Wahrheit spricht. îndeplineşte şi funcţia unei părţi de propoziţie. der aus seinem Werk vorlas. die deren denen die . D. welche die "Verfasserin des Romans „Das Siebte Kreuz" ist. die. wer Wer einmal lügt. die.PRONUMELE 223 Pronumele relative sînt: der. welche. der dessen dem den ' / • n. das dessen dem das die deren der die Plural m. El provine din pronumele demonstrativ der. G. das. das F 98 Der. die. lebt in der DDR. plural die. G. das Der Dichter. î n acelaşi timp. N. dem glaubt man nicht. N. erntete reichen Beifall. die. welches Anna Seghers. este cel mai vechi şi cel mai frecvent pronume F 99* relativ. A. A. das şi se declină ca acesta. n. was Was du sagst. der. Pronumele relativ are rol de conjuncţie. F 97 welcher. f. cu singura deosebire că la genitiv feminin singular şi la genitiv plural are numai forma deren: Singular m.

pronumele relativ der. nici număr: Wer das gesagt hat. N. welcher dessen welchem welchen /• welche deren welcher welche Plural m. Pronumelui wer ü poate corespunde un pronume demonstrativ din propoziţia regentă: Wer das nicht mit eigenen Augen gesehen hat. azi se preferă.224 MORFOLOGIA welcher. die. welche. welches dessen welchem welches F 100 wer. Se întrebuinţează numai la singular. G. pl. în general. Singular m. fiind o formă greoaie. Se declină ca pronumele inte­ rogative corespunzătoare {vezi F 82). G. welche deren welchen welche n. Pronumele interogativ welcher a fost întrebuinţat abia în secolul al XV-lea. dar se întrebuinţează mai rar. are acelaşi sens ca der. n. cu excepţia genitivului singular şi plural. A. Welcher se declină ca pronumele interogativ. . N. f. h a t recht. el nu exprimă nici gen. welche. cu funcţia de pronume relativ. was F 102 Pronumele relative wer şi was sînt pronume substantivale de generali­ zare. das. welches. D. welche. D. A. der glaubt es nicht. welches Pronumele relativ welcher. F 103 Pronumele wer se poate referi numai la fiinţe. Din limbajul birocratic a trecut în limba F 101 literară .

nichts. dem ich das Wörterbuch gegeben habe. în limba literară. mit mir sprachen. ist richtig. D a s war das Beste. die ' mit mir sprach. 62). (atribut genitival) Der Freund. die ) Die Mädchen. la pronumele demonstrativ neutru (substantival) das: Sie sprachen über das. : alles. printr-un adverb pronominal relativ (vezi J. was Sie sagen. (subiect) Der Freund. 3. de ex. was du t u n konntest. was sie noch. la toată propoziţia regentă: Er antwortet immer rasch und richtig. se înlocuieşte de obicei. « « / dm ich vergebeas wartete. (complement prepoziţional) 15 — GrsoMttica praetieä a ÜMM g i m n e wohnt i a der Nähe. manches. die Das Mädchen. la care se referă: Der Kollege. Cazul pronumelui relativ este determinat de funcţia sa sintactică F 106 în propoziţia relativă (subiect. (complement indirect) Der Freund. fahren morgen in Urlaub. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. complement indirect. der Die Kollegin. was mich sehr freut. die ] Die Kolleginnen. vieles: Alles. der mich besuchte. 5. la un adjectiv neutru la superlativ. das Die Kollegen. la un pronume nehotärit. atribut genitival. ACORDUL PRONUMELUI RELATIV Pronumele relativ se acordă în gen şi număr cu substantivul (sau F 105 pronumele) din propoziţia regentă. den ich gestern anrief. etwas. . (complement direct) Der Freund. direct sau prepoziţional) : Der Freund.PRONUMELE 225 Pronumele was se poate referi: 1. fährt morgen in Urlaub. F 104 2. substantivizat: 4. dessen Kinder mich besuchten. zu t u n hatten.

das poate fi înlocuit prin pronumele relativ welcher> welche. F 110 Numai substantival sînt folosite pronumele : einer. mancher. fără să s specifice* Ele urmează regulile declinării articolului hotărît. sämtlich . fără a da însă o indi­ caţie precisă asupra acestuia. keine. einige — etliche. man.. (def) (dt^) welche die Verfasserin berühmter Romane ist. î n această gramatică se consideră pronume nehotărîte şi numeralele nehotărîte: alle. die. jedweder. lebt in der DDRwelches das Buch bekam. keiner. die. das u r m a t de forme identice ale articolului hotărît der. jemand. eine. niemand. jedes. eines a « se întrebuinţează la p l u r a l : . limita dintre pronumele şi numeralele nehotărîte neputînd fi stabilită cu precizie. Die Gegend. keines. viele. beide. viel. jedwedes. wenige. mehrere. wenig. jedwede. jeder. welches : Anna Seghers. wohin (= in die) er kam. eine. mehrere . keine. Das Kind. einer. manches . jegliche. einige. ein paar . ander. freute sich sehr. eine. welcher der Briefträger einen Brief geben sollte. jegliches . J7 u i Substantival sau adjectival se întrebuinţează p r o n u m e l e : all. F 109 PRONUME NEHOTĂRÎTE FOLOSITE SUBSTANTIVAL NUMAI einer. jeglicher. de pronume PRONUMELE NEHOTĂRÎT (Das Indefinitpronomen — Das unbestimmte Fürwort) Pronumele nehotărît înlocuieşte u n substantiv. etwas. jede. wo (— in dem) er wohnt. altele substantival sau adjectival.226 MORFOLOGIA F 107 Pronumele relativ der. Unele pronume nehotărîte se întrebuinţează numai substantival. nichts . F 108 Uneori anumite adverbe interogative îndeplinesc funcţia relative {vezi J 67—69): Das Haus. ist sehr schön. Die Frau. jedermann. war sehr spärlich besiedelt. manche. ein bißchen . war nicht zu Hause. eines. keiner. eines. beide . keines F 112 Aceste pronume se referă la o persoană oarecare. etliche.

keine keiner keinen keine n. einer von den besten Schülern. -eine der besten Schülerinnen. N. Acesta este u n u l . Die Genossinen warteten eine S t u n d e . A. D. die der den die n. (k) einer (k) eines (k) einem (k) einen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine n. f. schließlich sagte eine: „Wir müssen einen su­ chen. Hast du Kirschen gekauft ? — Ich habe keine gekauft. Acesta este unul dintre cei mai buni elevi. da rief einer au. eines der besten Kinder. f. Pronumele (k) einer. Das ist — —eine von den besten Schülerinen eines von den besten Kindern. dintre cei mai buni copii. F 113 Pronumele einer. eine.PRONUMELE 227 Singular m. A. (k) eines (k) eines (k) einem (k) eines Plural m. G. Es war schon spät. der den Schlüssel h a t . " Keiner sieht gern Ungerechtigkeiten. (k)eine. G. (k) eines stă de multe ori înaintea ünui genitiv partitiv (un substantiv la genitiv plural exprimînd o parte dintr-un tot) sau înaintea unui substantiv la dativ precedat de prepoziţia von. eines poate fi precedat de articolul hotărît) F 114 în acest caz el se declină ca şi adjectivul atributiv precedat de articolul hotărît şi poate fi folosit la p l u r a l : Singular m. einen einen einen einen . der des dem den eine einen einen einen die der der die /• eine eimen einen eine das des dem das n eine einen einen eine Plural m. Keinem kann man so etwas zumuten. denn ich benötige keine. N. D. Aceasta este una dintre cele mai bune eleve. Am­ bele construcţii au acelaşi înţeles: Das ist einer der besten Schüler.

jedermann jedermanns jedermann jedermann Plural m. la dativ şi acuzativ singular pot fi folosite cu sau fără desinenţă: Singular m.228 MORFOLOGIA Precedat de articolul hotărît. n. denn nicht jedermann kann es richtig deuten. Singular m. nedefinit. n. n u are plural. der andere das. jemand. I^a genitiv singular primeşte desinenţa -s. davon wollten die anderen nichts wissen. derartiges zu vollbringen. F 115 Prin compunerea lui einer cu irgend se întăreşte nuanţa de nespecificat. niemand niemand (e)s niemand (em) niemand(en) Plural m. N. D. G. A. D. n. se referă numai la persoane şi are aceeaşi formă pentru toate genurile . n. f. G. f. j emand jemand (e)s j emand (em) jemand(en) f. I. acest pronume poate fi întrebuinţat şi adjectival. f. niemand F 118 Ambele pronume se referă la persoane necunoscute şi au aceeaşi formă p e n t r u toate genurile. el apare foarte frecvent în corelaţie cu pronumele der (die. nu au plural. das) andere: Der eine sagte dies. provenit din jeder + Mann. "Was den einen Genossen gefiel. necunoscut: Wer h a t es ihm gesagt ? — Irgendeiner. Se întrebuinţează numai în stilul beletristic. F 117 im există E s ist nicht jedermanns Sache. jedermann F 116 Acest pronume. N.a genitiv singular primesc desinenţa -(es) . A. nu există . Man darf das nicht jedermann sagen.

"1 J Man soll während der Sitzung nicht rauchen. a) Jemand anders muß das erledigen. F 124 Pronumele man nu are corespondent în limba română. Acest subiect cere totdeauna un predicat la persoana a IlI-a singular : Man klopft an die Tür. Fragen Sie doch jemand(en). F 120 man Acest pronume. Man soll immer seine Pflicht t u n .119 Adesea pronumele jemand şi niemand sînt urmate de anders.F 123 cuit prin cazurile corespunzătoare ale pronumelui einer: Man soll eines gedenken. Pronumelui man îi corespund pronumele reflexiv sich şi cel posesiv sein: Man m u ß sich diese Regel g u t merken. niemandes Freund. um ihn etwas zu fragen. niemand hat nach dir gefragt. I^a cazurile genitiv. pronumele man este înlo. F r ist ein ungeselliger Mensch. b) Ich will mit niemand anders sprechen als mit ihm {vezi şi F 141) F . dativ şi acuzativ singular. b) prin persoana a Ii-a singular: Hier muß man lange warten. F . Bei diesem L ä r m kann man einen nur schwer verstehen. El are un singur caz: nominativul singular. — Ich kann jetzt mit niemand(em) sprechen.PRONUMELE 229 H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein. are funcţia de pronume neliotărît de persoana a IlI-a singular şi se poate referi la una sau mai multe persoane. Einem. niemandes Feind. ist auch nicht zu helfen. indiferent de gen. der sich als wahrer Freund erwiesen hat. deci poate fi folosit numai F 122 cu funcţia sintactică de subiect. provenit din nominativul singular al substantivului F 121 Mann. = Aici trebuie să aştepţi mult. = Acest magazin se deschide la ora 8. denn ich habe keine Zeit. f y ein M a n n \ I man ^— eine Frau I ^ \ ein Kind ' j j man / \ Männer y. Dacă irgend precedă pe jemand. dem nicht zu raten ist. se accentuează nuanţa de necunoscut. . Bl se redă : F 125 a) prin pasivul reflexiv : Dieses Warenhaus öffnet man um 8 TJhr. der das weiß. nespecificat: Irgend jemand k a m zu ihm.

un tot: E r h a t alle Arbeiten gelesen. d) prin cuvîntul lumea : Man erzählt sich. . wenn er zu spät kommt. / Genossen \ / Toţi tovarăşii. = El a citit toată lucrarea (lucrarea întreagă). mai ales înaintea unui subsantiv abstract. aller alles (allen) allem allen /• alle aller aller alle n. . poate să primească însă desinenţa -en. v „ ' . G. alles alles (allem) allem alles Plural m. . = Lumea povesteşte. PRONUME all F 12G NEHOTĂRÎTE SAU FOLOSITE ADJECTIVAL SUBSTANTIVAL Acest pronume se foloseşte mai mult la plural] în acest caz el exprimă totdeauna o totalitate de fiinţe sau lucruri. A. . Alle \ „ .n. D. . / w a r e n anwesend. = Trebuie să fim atenţi la pronunţare. alle aller allen alle .230 MORFOLOGIA c) prin persoana I plural: Man muß auf die Aussprache achten. E r h a t die ganze Arbeit gelesen. . numărul lor complet. El se deosebeşte deci de ganz care exprimă un întreg.f. = Te-a căutat cineva la telefon. „ . dacă substantivul primeşte desinenţa -es: Singular m. E r arbeitete mit aller (= ganzer) Kraft. e) prin pronumele cineva: Man h a t dich angerufen. N. \ Genossinnen / \ Toate tovarăşele. all poate fi folosit cu înţeles de ganz: Aller Fleiß ( = der ganze Eleiß) ist nutzlos. . = Bl a citit toate lucrările. F 127 I^a singular. F 128 Pronumele all se declină cu desinenţele articolului hotărît: genitivul singular masculin şi neutru.

E r kämpfte mit allem Mut. Pronumele ander mai poate arăta faptul că două lucruri sau fiinţe F 134 sînt de calitate sau de natură diferită: Dieser Stoff gefällt Ihnen nicht ? Bitte. E s bedurfte aller Kraft. all die Entbehrungen konnten seinen Mut nicht brechen. Alle Genossen (— toţi tovarăşii) arbeiten motivele). F 135 • - .PRONUMELE 231 Aller Gram. Pronumele all nu este niciodată precedat de un articol. 2. Nach den J a h r e n der Ausbeutung und Unterdrückung kamen endlich andere Zeiten. Alle (all) seine Freunde standen ihm in allen (all) diesen unangenehmen und schwierigen Situationen hilfreich zur Seite. poate să aibă două înţelesuri : F 131 1. Der eine (Genosse) arbeitet an der Drehbank. Un adjectiv substantivizat. precedat de articolul hotărît: der (die-. das) andere = celălalt . de cele mai multe ori near­ ticulat. hier haben wir auch anderen. der anders (Genosse) an der Bohrmaschine. precedat de alles. all seiner Erbitterung beherrschte er sich.substantiv. all das Leid. totul. fleißig. sondern die Arbeit aller z u m Wohle aller. Trotz all seines Zornes. der Lage Herr zu werden. după all substantivul rămîne. Sie haben an alles gedacht. Wir müssen allen Mut. mit aller Entschlossenheit. allen (alles) Mutes. primeşte desinenţele adjectivului atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13). Avînd acest înţe­ les. alle Kraft aufbieten. alle Enttäuschung und alles Leid gingen an ihm spurlos vorüber. folosită substantival. auf sie stolz zu sein. I c h wünsche Ihnen alles Gute. ander apare adesea în corelaţie cu einer. toate: Wir haben alles getan. Nicht der Kampf aller gegen alle ist der Inhalt des Lebens. all poate să F 130 rămînă nedeclinat (în general la singular) sau poate fi declinat (mai ales la All die Not. wir haben allen Grund ( = toate Urmat de articolul hotărît sau un pronume -\. spre deosebire F 129 de limba română. Ander poate fi întrebuinţat: 1. toată lumea: Alles freute sich über den Sieg unserer Mannschaft. toţi oamenii. was möglich war. F 132 ander Cu ajutorul acestui pronume se neagă identitatea unei anumite fiinţe F 133 sau a unui anumit lucru cu o altă fiinţă sau un alt lucru. Forma neutră alles.

N. = Celelalte mărfuri le livrăm pînă la 1 iunie. Juni.232 MORFOLOGIA 2. A. anderer anderen (rar: anderes) anderem anderen /• n. anderen anderen anderen anderen F 139 Precedat de articolul nehotărit: Singular m. G. anderen. (nici) o altă. neprecedat de articol: anderer. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen anderer anderen anderen anderen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine andere anderen anderen andere n. = De o altă marfă nu poate fi vorba. (k)ein anderes — (nici) un altul. D. andere. N. keine keiner keinen keine anderen anderen. D. . Plural m. (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein anderes anderen anderen anderes Plural m. N. = Alte mărfuri nu p u t e m livra. altă Traducerea pronumelui ander este în funcţie de articolul care îl precedă . D. anderenj F 140 Neprecedat de articol Singular m. anderes = alt. Precedat de articolul hotărît: Singular m. andere anderer anderen andere andere anderer anderer andere anderes anderen (rar: anderes) anderem anderes . (k)eine andere. n. A.f. Die anderen Waren liefern wir bis 1. Eine andere Ware kommt nicht in Frage. der des dem den andere anderen anderen anderen die der der die F 138 /• andere anderen anderen andere 1 das des dem das m andere anderen anderen andere die der den die Plural m. G. din păcate.n. F 136 3. precedat de articolul nehotărît sau nehotărit negat (k)ein anderer. f. G. n. Andere Waren können wir bis 1. pînă la 1 iunie.. A. F 137 Declinarea pronumelui ander urmează cele 3 reguli ale declinării adjec­ tivului atributiv (vezi E 13-B 15). f. Juni leider nicht liefern. .

dem andern. = Acest cuvînt trebuie să fie tradus altfel. se traduce prin altfel. niemand formele declinate ale lui ander: Dort kommt jemand anderer. Ich habe mit beiden Jungen gesprochen. beide F 142 Acest pronume se referă la două fiinţe sau lucruri care sînt presupuse ca fiind cunoscute. nimeni F 141 Observaţii 1. = Ich habe niemand anders gesehen. Neprecedat de articolul hotărît. H i e r ist das Zimmer beider Jungen. A. = N-am văzut pe Am primit cartşa de la altcineva. Ich habe das Buch von jemand anders bekommen. jemandem §i anderen . beide beider beiden beide F 144 Substantivul precedat de beide rămîne totdeauna nearticulat: Beide Männer (Frauen. vocala e urmată de -n poate fi omisă: eines andern. 2. se foloseşte adesea în legătură cu jemand şi niemand: Dort k o m m t jemand anders. . f. devenit adverb (anders).! 1. Pe teritoriul lingvistic sudgerman se mai folosesc după j . . n.PRONUMELE 233 Observaţie La declinarea lui ander. die andern. Kinder) saßen auf einer Bank. neprecedat de nici un pronume. D. — Acolo vine altcineva. El poate fi folosit precedat sau neprecedat de articolul hotărît. Ich habe das Buch von jemand anderem bekommen Ich habe niemand anderen gesehen. . beide este accentuat. Dieses Wort muß anders übersetzt werden. (sau . se foloseşte de F 143 cele mai multe ori la plural. m G. declinîndu-se cu desinenţele articolului hotărît: Plural m. Genitivul singular neutru anderes.). Adverbul anders.

A. n. Genossinnea).a singular. Beides primeşte la dativ şi acuzativ singular. măsuri etc. A. auf beides vorbereitet sein. D. Nach der Sitzung sprach ich mit den beiden (Genossen. şi una şi alta etc. die der den die beiden beiden beiden beiden Die beiden Freunde (Freundinnen. desinenţele articolului hotărît. întrebuinţează numai la plural şi se declină ca un adjectiv atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13): Plural m. einig — etlich ~F 147 Pluralul ambelor pronume indică un număr nedeterminat de fiinţe sau obiecte. F 146 2. se foloseşte numai forma substantivală neutră beides. f. ca înţelesul: ambele lucruri (chestiuni). N. Mädchen) verließen die Stadt.234 MORFOLOGIA F 145 I. .neaccentuat se. Precedat de articolul hotărît (die beiden) pronumele este slab accen­ tuat sau . Auf der Straße traf ich den Vater der beiden. F 148 Singularul acestor pronume se întrebuinţează mai ales înaintea substan­ tivelor nume de materie pentru a indica un interval de timp. E s dauerte einige (etliche) Zeit. Sie hatten noch einiges (etliches) zu erledigen. bis wir fertig waren. Der Lehrer sah einige (etliche) Arbeiten durch. Einige (Etliche) Gäste waren noch nicht erschienen. beides beidem beides Beides ist möglich: daß er kommt und daß er nicht kommt. genitivul nu se întrebuinţează: Singular Neutru N. E r h a t t e noch einiges (etliches) Geld und trug es auf die Sparkasse. G. Wir müssen mit beidem rechnen. nu tocmai mare. D. însă mai mare de doi sau trei.

einiger etlicher einigen etlichen einigem etlichem einigen etlichen /• einige etliche einiger etlicher einiger etlicher einige etliche n. G. deosebire de ele este invariabil: Ich habe nur noch ein paar ( = einige. etlichen) Büchern und Heften kam sie aus der Stadt zurück F 151 Observaţie Nu trebuie confundat pronumele nehotărît ein paar ( = cîţiva. Ambele pronume se declină cu desinenţele adjectivelor (vezi E 15) : Singular m. einiges etliches einigen etlichen einigem etlichem einiges etliches F 149" F 150 atributive Plural m. A. Mit ein paar (=einigen. cîteva) cu substantivul ein Paar ( = o pereche).PRONUMELE 235 Observaţie Pronumele etlich are o nuanţă arhaizantă şi se foloseşte tot mai rar. N. das gesteckte Ziel zu erreichen. fiind înlocuit prin einig. Die Antworten einiger waren ausgezeichnet. dar spre. einige etliche einiger etlicher einigen etlichen einige etliche Es bedarf einigen Mutes. etliche) Stunden daran zu arbeiten. f. El este invariabil : Wünschen Sie noch Zucker ? J a . n. Mit einigem Glück bekommen wir doch schönes Wetter. D. ein Paar Schuhe = o pereche de ghete F J52 ein bißchen Acest pronume se referă la noţiuni cunoscute pentru a indica o cantitate mică dintr-un tot. ein paar Acest pronume este sinonim cu pluralul lui einig şi etlich. einiger Anstrengung. Ein paar Schuhe = cîteva ghete. ein bißchen. F 153 .

acesta se substantivi­ zează şi se declină ca un adjectiv atributiv. în stilul solemn. h a t t e aber keine Gelegenheit dazu. G. F 154 F 156 Dacă (irgend) etwas este urmat de un adjectiv. jedweder şi jeglicher sînt sinonime. . de aceea ele nu au forme de plural. jedweder. jedwede?. jede. N. (cît de) mică. jeglicher se foloseşte numai în limbajul poetic. dacă substantivul primeşte desinenţa -(e)s: Singular m. jedweder este mai accentuat decît jeder şi se foloseşte într-un limbaj ales. se deosebesc însă prin valoa­ rea lor stilistică: jeder se întrebuinţează cel mai frecvent şi în orice stil . E r wollte mir (irgend) etwas sagen. A. G. jegliches Aceste pronume individualizează un tot şi indică fiecare unitate inparte. genitivul singular masculin şi neutru poate să primească desinenţa -en. D.236 MORFOLOGIA etwas Acest pronume invariabil indică în mod foarte general o canti-l täte sau parte nedeterminată. Mit etwas Fleiß und Eifer h ä t t e er die Arbeit rechtzeitig beenden können. : . neutru la singular neprecedat de articol: Singular N. jedwede. Jeder. sau un lucru oarecare. F 158 Aceste pronume se declină ca articolul hotărît. jedes. jeglicher. jeder jedweder jeglicher jedes (jeden) jedwedes (jedweden jegliches (jeglichen) /• jede jedwede jegliche jeder jedweder jeglicher jedes jedwedes jegliches jedes (jeden) jedwedes (jedweden) jegliches (jeglichen) n. jegliehe. F 155 Iyipsa de determinare cantitativă poate fi subliniată prin irgend. (irgend) (irgend) (irgend) (irgend) etwas etwas etwas etwas Schönes Schönen Schönem Schönes F 157 jeder.

PRONUMELE 237 Singular m. G. jedem jedwedem jeglichem jeden jedweden jeglichen /• jeder jedweder jeglicher jede jedwede jegliche ti. den Park zu betreten. Sorgfältigste Betreuung jedes (jeden) Besuchers ist gesichert. wie tüchtig sie ist. ein eines einem einen jeder jeden jeden jeden eine einer einer eine /• jede jeden jeden jede ein eines einem ein n. (ein) jeder se poate referi la persoane de orice men. Folosit substantival. E r sprach mit einem jeden. traducerea este : oricine. N. Frauen. F 181 . Es ist jedem (=Männern. einen R a t . . Kindera| gestattet. D. D. war zu jedem freundlich. jedes jeden jeden jedes Jeder Genosse weiß. A. în acest caz el se declină ca un adjectiv atributiv precedat de^articolul nehotărît {vezi E 14) : F 160 Singular m. da jeglicher von der historischen Bedeutung unserer Tage überzeugt ist. • Heute. hatte für (einen) jeden ein gutes Wort. (însă n u m a i : Sorgfältigste Betreuung jedes Genosse» . Wir wollen die Meinung eines jeden anhören und uns dann ein Urteil bilden. Pronumele jeder poate fi precedat de articolul nehotărît.) E s ist Aufgabe jedweden Mannes. jedem jedwedem jeglichem jedes jedwedes jegliches F 159 i'A-M Folosit substantival. dem Schwachen zu helfen. . darf keiner untätig oder gleichgültig bleiben. pronumele jeder nu are^genitiv şi se înlocuieşte cu eines (einer) jeden.

mehrere mehrerer mehreren mehrere . D. manches manches (manchen) manchem manches Plural m. t u t aber viel. G D. so. manche mancher manchen manche Pronumele manch poate fi întărit prin gar. (Gar) (so) manch gefährliches Abenteuer h a t t e er zu bestehen. Mancher spricht wenig. El se întrebuinţează numai la plural şi se declină ca articolul hotărît: Plural m. N. A. un adjec­ tiv atributiv ( + un substantiv) sau un substantiv neutru (numai la nomi­ nativ sau acuzativ) : Mit manch einer Geschichte wußte er die Kinder zu ergötzen. aber nur wenige konnten ihm raten oder helfen. are şi plural: Singular m. F 163 mancher manches (manchen) manchem manchen /• manche mancher mancher manche n. f. Manch Schönes und Interessantes sah er auf seinen weiten Reisen. A. dar spre deosebire de acesta. mehrere F 165 Acest pronume este sinonim cu pluralul einige şi cu ein paar.238 MORFOLOGIA maneh F 162 Se declină ca jeder. F 164 Pronumele manch poate fi folosit nedeclinat (deci invariabil). N. n. dacă după el urmează articolul nehotărît. Die Schüler (so) (gar) mancher Lehrer wissen deren Arbeit erst spät zu schätzen. f. E r wandte sich an (gar) (so) manchen. mai ales în limbajul poetic. n. Manche Kinder mögen keine Süßigkeiten. G.

Wir wußten von nichts.PRONUMELE 239 Mehrere (Jungen und Mädchen) wollten Ball spielen. die Arbeit in Angriff zu nehmen. D. N. Uneori se întrebuinţează (ca all) la singular. Die Eltern mehrerer Kinder kamen in die Schule. sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtlichem sämtlichen . nichts nichts nichts nichts Interressantes Interessanten Interessantem Interessantes Observaţie Cazul genitiv se întrebuinţează foarte rar. El se F 168 referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. E s gibt heute nichts Neues. F 160 nu se poate referi la persoane. G. nichts poate fi întrebuinţat adjectival numai F 167 înaintea unui adjectiv substantivizat. G. F 18$ Plural /• sämtliche sämtlicher sämtlicher sämtliche n. tot) : Sämtlicher Vorrat wurde aufgebraucht. Wenn er nicht fleißiger ist. neprecedat de articol: Singular isr. E s bedarf sämtlicher Entschlußkraft. acesta din urmă declinîndu-se ca un adjectiv neutru la singular. sämtliches sämtlichen sämtlichem sämtliches m. la fel ca acesta. nichts Acest pronume invariabil este antonimul lui etwas şi. n. sämtlieh Acest pronume este sinonim cu alle. A. darum konnten wir nichts erledigen. Ich habe das schon von mehreren gehört. avînd înţelesul lui ganz ( = întreg. um mit dem Lehrer zu sprechen. T>. wird er zu -nichts Besserem kommen. f. Spre deosebire de etwas. A. este însă mai accentuat. Sämtlich se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m.

antonimul său wenig un număr relativ mic. A. Seine sämtlichen Schüler waren pünktlich zur Stelle. A. atît precedate cît şi neprecedate de arti­ colul hotârît sau de un pronume. viel. dacă sînt precedate de articolul hotărît sau de un pronume: Womit befördern wir das viele Gepäck {die vielen Buchet) ? Mit seinen vielen Koffern besetzte er das ganze Abteil. N. D. întrebuinţate adjectival apar : a) declinate. G. die der den die vielen meine meiner meiner meine viele vieler vieler viele mein vieles meines vielen meinem vielen mein vieles vieles vielen (vieles) vielem vieles meine vielen meiner meinen meine viele vieler vielen viele Pronumele viel şi wenig 1. N. glauben Sie. D. Die Erörterung sämtlicher Fragen wurde verschoben. N. Ambele pronume se întrebu­ inţează la singular şi la plural. . das viele des vielen dem vielen das viele SS»"'~*'<îgR fviele vielen vielen viele viele vielen vielen viele m. n. însă niciodată nu poate fi urmat de acestea : Sämtliche Fragen konnten besprochen werden. wenig F 171 Pronumele viel indică un număr relativ mare de fiinţe sau lucruri. daß sämtliche erledigt werden können ? Die sämtlichen Schüler dieser Klasse waren g u t vorbereitet. F 173 der viele des vielen dem vielen den vielen mein vieler meines vielen meinem vielen meinen vielen vieler vielen (vieles) vielem vielen die der der die Plural n. "Viele Fragen stehen auf der Tagesordnung. G.240 MORFOLOGIA F 170 Spre deosebire de all. sämtlich poate fi precedat de articolul hotărit (mai rar) sau de un pronume posesiv (frecvent). G. A. F 172 Pronumele viei şi wenig se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m. f. D.

Viel este totdeauna declinat în expresia: Vielen D a n k ! F 178 F 17D Viel şi wenig pot avea grade de comparaţie. da ist auch. viei şi wenig apar F 174 la singular mai ales nedeclinate (invariabile). la plural însă declinate. E r wünschte mehr Kuchen. F 176 Dacă viel sau wenig sînt urmate de un adjectiv. die Wahrheit zu erfahren. viel Interessantes gesehen. 16 — Gramatica practică a limbii germane . aber viel guter Laune. întrebuinţate substantival apar nedeclinate şi declinate: Ich habe Ihnen viel(es) zu erzählen. acesta se substantivi. Nu trebuie confundat comparativul invariabil mehr {— mai mult) cu pronumele nehotărît mehrere. 2. Wir haben viel Interessantem beigewohnt. E r wünschte mehrere Kuchen. E r h a t t e mit seinen Kindern immer viel Freude und nur wenig Ärger. aber auch weniger Erfolge. forma declinată prin multe.PRONUMELE 241 b) neprecedate de articolul hotărît sau de un pronume. sinonim cu ein paar ( = cîţiva. Bei einer besseren Planung werden sie mit weniger Arbeitskräften mehr erreichen können als bisher. Viele Genossen meldeten sich zum Wort.F 177 zează — deci se scrie cu iniţială majusculă — şi se declină ca un adjectiv neprecedat de articol sau pronume. = E l dorea mai mulţi cozonaci. nur wenige hatten nichts zu sagen. = El dorea mai mult cozonac. Nomi­ nativul singular masculin se întrebuinţează de obicei fără desinenţă [viei. Comparativul este invafiabil şi nu poate fi precedat de articol sau pronume: I h r h a t t e t weniger Arbeit als wir. Sie kamen mit wenig Gepäck. F 175 Observaţie Forma nedeclinată se traduce adesea prin mult. Ich würde viel(es) darum geben. Unsere Landwirtschaft verfügt heute über viel mehr Traktoren als noch vor wenigen Jahren. I n dieser Stadt gibt es nur wenig Sehenswertes. E s gleicht in viel(em) seinem Vater. cîteva). Mit mehr Fleiß h ä t t e er mehr erreicht. Die Ausführungen vieler Genossen waren interessant. weil sie ihre Behauptungen mit vielen Beispielen belegten. viel Schatten. wenig) : Wo viel Licht ist.

was F 183 Wer se întrebuinţează aproape numai substantival. . was atît substan­ tival cît şi adjectival. Kommt heute wer zu uns ? = Vine azi cineva la noi ? Insă: Wer kommt heute zu uns ? = Cine vine azi la noi ? Hast du was in der Tasche ? = Ai ceva în buzunar ? însă: Was hast du in der Tasche ? = Ce ai în buzunar ? Was ich in der Tasche habe ? Was Schönes. corespunzătoare substantivelor tipărite cursiv: î: Der Junge gibt dem Vater ein Buch. . antworteten: .. Wir haben nicht genug Brot zu Hause. Ele au funcţia de sinonime ale pronumelor jemand şi etwas şi se traduc deci prin cineva. F 181 Aproape numai în limbajul uzual se întrebuinţează nehotărîte. = ein bißchen) Mit ein wenig Eifer und Pleiß hätte er mehr erreicht. f/ . <." ]/ i b) Das Kind spielt im Garten. wer. . was. wer. . ceva. . pronumele welcher. ihm a) Der Lehrer fragte: „Peter und Otto J wohin geht ihr j e t z t ? " . gibt . Dort sind Zeitschriften. î n cazul acesta ein nu se declină : (ein wenig.242 MORFOLOGIA F 180 Pronumele wenig poate fi precedat de ein. = Er gibt ein Buch. = Ce am în buzunar ? Ceva frumos» EXERCIŢII Completaţi cu pronumele personale. Trebuie evitată confuzia cu pro­ numele interogative wer şi was. gehen in den Garten. nimm dir welche. wir müssen noch welches kaufen. . . welcher ca pronume F 182 Se foloseşte numai substantival. ein Buch./* ist noch sehr klein. .

. sehr gern. InlocWiţi substantivele tipărite cursiv cu pronumele personal la dativ: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Der Schüler Müller' bringt dem Deutschlehrer eine Kreide.• nicht.'. Die Studenten haben der Assistentin ein Buch gebracht. gab . . er. Das Buch h a t der Assistentin gefallen. . du. Die Schüler zeigen der Lehrerin die Aufgabe für heute. Ich spreche schon seit 10 Minuten. folosind pronumele din paranteză. an das F e n s t e r .. sie — singular. . d) Die Kinder lesen ein Buch ist sehr interessant. ihr) .. Wir übersetzen \ b ft zuerst ins Rumänische. ^ <2> înlocuiţi cuvintele tipărite cursiv cu pronumele personal la cazul acuzativ: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Hier ist mein Federhalter. . \ Der ältere Bruder hilft der Schwester gern. / ) Marie gab der Lehrerin das Buch. . g). . g h) Otti bringt den Stuhl ins Zimmer. . .» •. Die Lehrer loben j IV' *' Kinder. Brauchst du '. . Sie. la întrebările următoare. . ich) .Ldem Lehrer. . . sie — plural) erzählt die Großmutter eine Geschichte? (wir. wo seid ihr? Ich sehe . Wohin hängt ihr I. gab .>. ij >. :• auf den Tisch stellen ? Kollege Weber ist krank.> helfen . 3 .. . er. sie — erklärt der Lehrer alles? (er.. Die neue Lehrerin ist tüchtig und gerecht.v? Die Lampe steht dort.. . ihr) e) Wem antwortet der Schüler ? (er. gibt Otto sein Heft ? (ich... « Mein kleiner Bruder ist sehr fleißig. j h v ' Der Professor erklärt den Studenten ein neues Problem. .jeden Tag. Wir besuchen .. > ? . ..Der Lehrer diktiert den Schülern den Text. stellt . Der Vater gibt der Tochter ein Buch. . Willst du . " " Der Text ist unbekannt. . . 4. . hat eine schwere Arbeit für morgen.Otto und Peter helfen dem Großvater bei der Arbeit im Garten. ..Hörst du K\:1\ "nicht? Ä* .. e) Ein Schüler brachte Kreide. wir) bringt Peter das Buch? (du. die Schüler lieben . Răspundeţi >' a) Wem b) Wem c) Wem d) Wem singular. la cazul dativ.EXERCIŢII 243 c) Der Vater arbeitet im Zimmer. . Das ist ein schönes Bild. Die Besucher übergaben den Arbeitern ein Geschenk. das Buch/ p . . . Alle hörten dem Direktor aufmerksam zu. * . .

Aber glaube .) ganz vergessen habe. . . . .' (N.) gute Besserung und grüße . (N. .244 MORFOLOGIA 5.). Completaţi cu pronumele personale corespunzătoare. ( .. Wie geht es . la cazul indicat: a) Ich sage es nur (du) und (er) (D.'. .. ) habe einen guten F r e u n d . a) Ich . f) Dein Bruder brachte (wir) dieses Buch (D. .).) bald. ( . es gefiel mir sehr. hörtest ein schönes Lied... f. . . .). . sg.. .) einen Monat lang krank warst. . .) zusammen schöne Ausflüge machen. . . . er besucht mich oft.) zu schreiben. es interessiert .Treceţi pronumele singular: tipărite cursiv la persoana a II-a şi a IH-a (masculin şi feminin) A. . er> besucht . . . ) oft. . er besucht . hörte ein schönes Lied. (N. . er) (A. (A. ) 7... hast einen Bruder. ig) Ich habe (Sie) bei der Arbeit geholfen (D. . es gefiel . &)'Ihr ladet (ich) und (er) ein (A. B.) neue Schuhe (D.. . . .) mein neuestes Buch bringen. es interessiert mich.). . ( . . ( . . . er ähnelt . . (Respectaţi cazul indicat. (A. . . . (D. . .. .). du. wirst dieses Buch kaufen. . ) sehr.. .). . . (D. werde dieses Buch kaufen.) Deine Arbeit wieder aufgenommen? Ich werde .). . Antworte ... . . . Du wirst denken. (A.). es interessiert . (D. daß .. . oft. (D. ich denke sehr oft an . . (D. d) Der Lehrer war sehr zufrieden. ) hörte ein schönes Lied . (D. Completaţi cu pronumele din paranteză. (D. . (D. Ich wünsche . c) E r kennt (du) und (er) nicht (A. . Deine jüngere Schwester sagte . . wir.) herzlich. a) Ich . ( . ( . .. es gefiel .Dein Freund Erich 6. . . habe einen Bruder. hast einen guten F r e u n d . sehr.. ..) lange nicht geschrieben. . er ähnelt mir.) in den Sommerferien besuchen.). ) h a t einen Bruder. daß ich . . . Ich werde .. b) Ich . ( . . e) Der Vater kauft (ich) und (sie. . . . er ähnelt . .).) jetzt ? Hast .) Lieber O t t o ! Ich habe .. . ) h a t einen guten F r e u n d . ( . Dann werden . . nur habe ich leider keine Zeit gehabt.. . ) wird dieses Buch kaufen. . . (A. b) Ich . er lobte (ich.

î m i dai cartea lui ? Dumneavoastră aveţi poeziile lui Eminescu ? Daţi-i şi dumnealui un volum! Daţi-ne (dumneavoastră). es) freut . dar pe tine te vede. . aus. . ein schönes Buch aus. El este foarte mare. Wir freuen . . Un vînzător le dă cărţi. î ţ i dau cartea. (Eu) Vă dau (vouă) o carte. Ich suche mir ein schönes Buch aus. El îi dă lui cartea. . E-ai văzut ? Ee-ai invitat şi pe ele ? Dumneavoastră mergeţi azi la cinema ? Aţi văzut-o şi dumneavoastră? "f Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător: a) Ich freue mich auf den Film. . Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) f) g) h) E u locuiesc în Bucureşti. caiete şi creioane. Er (sie.*ein schönes Buch Wir suchen. Er (sie. Pe ea n-am văzut-o.-. L-am vizitat ieri. auf den Film. Sie suchen .. . .'. . vă rog.. Mîine merg cu tine la cinema. Du freust . auf den Film. . Dă-mi şi mie o carte. dar nu ţi-o dau. Pe mine (el) nu mă vede. dar t u îmi dai acum revista.EXERCIŢII 245 ' 8. ein schönes Buch aus. auf den Film. . auf den Film. auf den Film. Du suchst . Traduceţi în limba germană: __/ a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) (Eu) î ţ i arăt magazinul universal. es) sucht . Sie freuen . ein schönes Buch aus.. . ein schönes Buch aus. . Mergem în oraş. Ihr sucht . . . Vino şi t u cu n o i ! (Eu) î ţ i arăt cartea. o carte de acolo! 9. . . . Ihr freut . . b). E a cumpără cărţi şi caiete. . .

. . diese Regel. dein—G. ihr. (seine) (dein) . Completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele din paranteză : Model: I c h sitze nicht auf meinem P l a t z . Mnser — G. unser — A. diese Regel. sg. diese Regel. h) Beschäftigen sie . diese Regel. . .) Wäsche. unser. Wir zeichnen nicht mit eueren Bleistiften. jetzt mit einem neuen T h e m a ? Completaţi cu pronumele posesive din paranteză. nicht. dein. a) b) c) d) e) f) g) Ich schreibe nicht mit meinem Füllhalter. (unser) Ich kaufte das Geschenk nicht für meinen Bruder. lieber an das Fenster.) Zimmers. . .auf eine Kontrollarbeit vor. Du merkst . . d) E r bereitet . sondern auf deinem. euer — D. < e) Ich habe jetzt keine Zeit. E r kommt an die Tafel und korri­ giert meinen Fehler. Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător la dativ : f) a) b) c) d) *) Ich merke . Wir zeigen (unser. Du nimmst das Buch (dein. . . dein. (ihr) Karl liest nicht in seinem Buch.) Bruders Peter. mein — G.a u f jede Vorlesung gründlich vor.246 MORFOLOGIA 11. .) Mutter. Wir merken . mein. auf die Prüfung vor.) Freund aus der Stadt. la cazul indicat: a) b) c) d) e) /) g) I c h kaufe ein Geschenk für (mein. . Ihr merkt . . diese Regel. reflexiv corespunzător: 12. . Sie merken . (mein) E r schneidet die Wurst nicht mit seinem Taschenmesser. Anna ruft (dein. euer. .. diese Regel. Ich sorge für die Sauberkeit (mein. an den Tisch und sieht meine Übungen durch.) Freund das schöne Bukarest. / ) Die Studenten dieser Gruppe beschäftigen Aji/mit der Grammatik der deutschen Sprache. Die Wäscherin sorgt für die Sauberkeit (sein.. . . . . (unser) Mein Freund brachte nicht meine Sachen.. {sein) Otto. Dort ist es hell. . Ich bereite Wk. . . c) I c h setze . (dein) I c h sitze nicht auf meinem Platz. . .) Bruder. Otto kommt mit (unser. g) Alle Studenten bereiten . . . b) Die Lehrerin setzt . Completaţi cu pronumele a) Der Lehrer setzt . sein — A. euer — D.fährt nicht in seinem Wagen. Er merkt . .

) Kameraden nicht ? d) In den Ferien fahre ich mit . (D. . de copiii săi. meine Freundin) b) Wen holst du jeden Abend ab? (mein Vetter. . . (D. . meine Kollegin. (wir) Zimmer ist hell und groß.. copiii săii. f) Er erzählt uns viel von .(du) Schwester ist noch sehr jung. Traduceţi în Hmba germană: a) El îşi iubeşte patria sa.) gemütlichen Zimmer. mein. Răspundeţi la următoarele întrebări. sein Paß. (Respectaţi cerut de întrebare. Die Studenten lernen hier. . .EXERCIŢII 247 prin ^ŞgPCornpletaţi cu pronumele pronumele personal: posesiv corespunzător persoanei indicate în paranteză a) b) c) d) e) /) g) (ich) Tisch steht am Fenster.) Treceţi apoi complementele la plural: cazul a) Wen rufst du so oft an ? (mein Bruder. cu rîurile sale. (D. mein Neffe. (D. (D. c) Mie îmi place acest ţinut cu clima sa. (D.) Freund?" fragte mich der Lehrer. das sind (sie) Bücher.) kleinen Garten.e Nichte) d) Was suchst du hier ? (mein Bleistift. cu locuitorii săi. (N. c) Von wem hast du dich vor der Abreise verabschiedet ? (mein Bruder. (A. . d) (Eu) îl văd zilnic pe prietenul meu. b) Wir verbringen im Sommer mit .) Schwester aufs I^and zu . Sind das (Sie) Bücher. . folosind cuvintele din paranteză. . am Abend treffen wir uns in .) Î 8 . . sein Gummi. mein Kollege. dein Wörterbuch) e) Was darf er nicht vergessen ? (sein Buch. seine Fahrkarte. mein Bruder). . . Genosse Xehrer? Completaţi cu pronumele posesive potrivite. 17. b) Gospodina se îngrijeşte de (sorgt für) familia sa.) Arbeit in der Fabrik. munca sa. ..) Eltern viel Zeit in . e) Sie hat uns heute zum Tee eingeladen. . de bărbatul său. . (ihr) Bücher liegen auf der Bank. Respectaţi cazul indicat: a) „Wartest du hier a u f .) Großeltern. c) Warum schreibt ihr . (er) Heft ist immer sauber.

. folosind: einander. . .. . i) Die beiden Clowns lachen . (Tu) Eucrezi cu plăcere în biroul t ă u ? E i ascultă prelegerea profesorului lor. (Noi) î l iubim pe profesorul nostru. . . . Sie zanken nie . Unde locuieşte unchiul t ă u ? Unde locuieşte prietenul (prietena) dumneavoastră ? aneinander. . Wir sind . Completaţi cu pronumele reciproc corespunzător: die Volksrepublik •. Sie kämpften . 20. e) Wir wußten lange Zeit nichts . . . Wir zanken nicht . folosind pronumele reciproc: a) b) c) Dentru Noi nu ne certăm niciodată (unul cu altul).248 MORFOLOGIA e) f) g) h) i) j) k) I) m) Vara (eu) fac adesea excursii cu familia mea. c) Ich zanke mit dir nicht. aus. . . e) Cäsar kämpfte gegen Ariovist und Ariovist gegen Cäsar. c) Die Züge kamen kurz . Sie lie­ . . gehen. . E l îl vizitează adesea pe prietenul său. . . . und du bist auf mich böse. 21. f) Die Freunde teilten das Geld . b) I n der Schule saßen wir . miteinander. an. . h) Hans und Peter sind gute Freunde. . Completaţi. / ) î n diesem P a r k stehen die Bänke dicht . •acheinander. (Eu) Merg acum la prietenul tău. N-am mai auzit mult timp unul de altul. . g) Nach einem Streit gingen sie böse . . und du zankst mit mir nicht. . beieinander. b) Ich bin auf dich böse. . d) Otto und ich haben alles . Wir standen . Traduceţi în limba germană. und der Sohn liebt den Vater. j) I m Gänsemarsch gehen heißt .. . vereinbart. d) Ich stand neben dir. . . . böse. und du standest neben mir. . . Cei doi prieteni se iubeau mult unul pe altul şi făceau totul u n u l altul. . Emil îl vizitează adesea pe unchiul său. . neben­ 19. voneinander: a) Die Sozialistische Republik Rumänien und Bulgarien grenzen . ben a) Der Vater liebt den Sohn.

Die Lehrerin zeigt . Schülerinnen bunte Bilder. Gib .EXERCIŢII 249 d) e) una în f) g) h) i) j) k) l) Cele trei avioane aterizară unul după altul. . Genossin ist unsere Lehrerin. ^ Wir sehen . neuen Häuser. Singular Genosse ist ein guter Arbeiter. După şedinţă. Warum stehen die Türen . Die Tür . Wohnung zum erstenmal. Studenten immer in der ersten Bank. . Die Arbeit . . Zeig . . nts spatele celeilalte! Fraţii se ajutau cu plăcere (unul pe altul) la lucru. Die Ausflügler bewundern . Kindern den Ball. Wir geben . . . . Pe terenul de sport strigau toţi de-a valma. Schüler dein Buch. aşezaţi-vă acum una lîngă a l t a ! Una lîngă alta. 22. .. Die Tür . Kollegen ist gelungen. . b) (G. Seara stăm adesea unul lîngă altul şi conversăm pînă tîrziu. . Plural . Parks. . Zimmers ist braun. . Wir sehen Otto h a t Buch vom Vater.. . d) (A. Kind lernt immer gut. Die Fenster . neuen Wohnviertel.. . indicat: cu pronumele demonstrative dieser şi jener. .) e) (D. E i se vizitează adesea (unul pe altul). . Kinder spielen oft im Park.. Schüler gern. Kind den Ball. . Studentinnen singen ein Friedenslied. . Schülerin deine Arbeit. .) Die Arbeit . Klasse stand offen.) 4) (A. Zimmer immer offen! Der Lehrer hilft .) a) (N.". B.) . a) (N.)*Idn sehe . . Studenten ist interessant. . Arbeiter erfüllen immer den Plan. . . Ana şi Otti. Rîndunelele stau adesea una lîngă alta pe acoperiş.) b) (G. Gîştele merg una după alta. c) (D. . . oamenii se despărţiră unul de altul. . Respectaţi cazul şi numănip A.. .. I m Sommer besichtigen wir .) Zeig . Wohnungen sind immer sauber. . .

. / ) Braunkohle und Steinkohle sind zwei wichtige Rohstoffe. . . . . i) Die Wohnblocks . . . .) Gartens sind wunderschön. (G. Completaţi indicat: cu pronumele demonstrative derselbe.) ans Meer. (N. (A. . . .) Dorf wurde ein neues Kul­ turheim gebaut.) in Frankreich. (A. .. . h) .) Häuser arbeiten in den „Autobu­ zul-Werken".) Arbeitsleistung erhalten die Frauen in unserem Lande . . Singular a) Ich komme aus Mesteceni. . In . (A.) Genossen hier haben eine schöne Arbeit geleistet. (D. (D. . . . g) „Wilhelm Teil" und „Die Jungfrau von Orleans". . c) Die Wohnungen . . f) Die Teppiche bleiben in . brin­ gen Sie alles morgen in die Werkstatt. (N. . .) Wohnviertels dort haben alle Bequem­ lichkeiten. . dieselbe.) Roman ist von Marin Preda. (A. . sind Dramen von Schiller.) Zimmern gefallen mir sehr. .. . ..) interessante Museum. . (A.) dient überwiegend Heizzwecken. . b) Die gelben Tapeten in . . . . Completaţi cu pronumele demonstrative dieser sau jener respectînd cazul indicat: A. . . . e) Die neuen Einwohner . (N. (A.. 24. . (N. . (A. . d) Durch . .) ist für die chemische Industrie ein wertvolles Ausgangsprodukt.250 MORFOLOGIA 23. (N.) Hause vorbeiging. .(N. respectînd cazul a) Für . waren die Fenster noch immer beleuchtet. . dasselbe.) engen Straßen dort können keine Straßenbahnen fahren. d) . . .) spielt in der Schweiz.) Touristen? j) . . b) Hier sehen Sie das Dorfmuseum.) Dohn wie die Männer. .) Haus wohnt mein guter Freund Peter. (N. . (D. .) Wohnblocks dort haben alle Beqeumlichkeiten. e) In . (D.) Zimmern. .) schöne Schutzhütte hier gehört unserem Sportklub. Die Ausländer besuchen oft . (D. .) Tourist fährt ins schöne Prahovatal. c) . . b) Als ich eine Stunde später an . (N. (G. (N. . B.(N. . (G. . . .) von Petre Vintilă. .) Bildern fertig? h) Bringe mir . Plural a) Wir werden . g) Wann wirst du mit .) Bücher aus dem Bücherschrank! i) Siehst du dort ..) alten Möbelstücke in Ordnung bringen . (D. (G. j) Gehen wir in den Garten! Die Blumen . .

. Die Arbeit eines . . . . . . (D. (N. die ihre Arbeit nicht richtig machen werden. dar aceea trebuie renovată.) Kenntnissen wirst du es weit bringen. pl. d) e) lungen.) Buch ist immer interessant. . Bei einer . . locuiesc în acelaşi bloc. I n eine . (D. . . c) El este acela care mi-a adus cartea.). 25.) Eand stammen. besuchen oft . die nicht rechtzeitig kommen.) Theatervorstel­ lesen . bleiben zu Hause. .) Hörsaal sind viele Plätze. Ich liebe einen . (A. Completaţi cu pronumele solcher.) Wohnung ist sehr bequem. . . wird einen Preis bekommen. c) . b) . Traduceţi. înlocuiţi. Mit . solches. .) Studenten. I n einem . p l j . . (D. d e n n der Zug fährt um 10 Uhr ab. respectînd cazul indicat: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) Ein . .EXERCIŢII 251 c) Hause. acesta este strungar. (A.) Bücher und essen zu Mittag in . die . (D. .) Gaststätte. . (A. . .) haben . die aus . (A. . Wir sind gute Freunde. . . (G. . (A. Eine .) Alter haben. dasjenige. Mit einem . . (N. . cu formele corespunzătoare ale pronumelui wer. .). . die am schönsten singt. gehe ich eine Wette ein. wird der Lehrer eine schlechte Note geben.) Flugzeug möchte ich auch fliegen. (D. . (N:). . d) . . solche. . Altersgenossen sind Menschen. (D. .) Fabrik. Ich möchte auch eine . .) Weg und arbeiten in . . 26. f) g) Mein Freund und ich. . I n einem . (A.) Menschen nicht.) Kälte kann man nicht ohne Mantel ausgehen. sg. corespunzătoare: 27. . die fleißig arbeiten. . respectînd cazul indicat. (D. .) Haus sind viele Zimmer.) Auto möchte auch ich fahren. (N. I n einem . . (N. e) Mit . verdient unsere Anerkennung. . .. diejenige. . Ein . . . der fleißig arbeitet. . . . die in . . f) Stipendien erhalten nur . . (D. (Fiţi atenţi la acord \) a) .) Handtasche kann man alles Nötige hineinlegen. (N. . (N. .) Arbeiter verdient immer große Anerkennung. (D. Zeitgenossen sind Menschen. folosind pronumel* demonstrative Ei a) Această casă este foarte frumoasă.) Zeit leben. wir wohnen seit einer Woche in . b) Karl şi Fritz sînt buni prieteni. . der das behauptet. unde este cazul. (D.J. Completaţi cu pronumele demonstrative derjenige. . acela ţesător.) Arbeiters wird immer gut bezahlt. .) Schule besuchen. Landsleute sind Eeute. (A. (D. . (D. (D.

der Student. medic. un televizor) c) Ce este el ? (strungar. Wessen Gedichte sind schön ? a) b) c) d) e) f) Der Bruder ist Student.252 MORFOLOGIA d) acelaşi e) f) g) h) i) . Petre însuşi te-a văzut ieri în parc. Traduceţi întrebările în limba germană. Răspundeţi. das Kind) Was ist das Schaf? (ein Tier) Wessen Wolle brauchen wir ? (das Schaf) Wem schert der Schäfer die Wolle ? (das Schaf) Was zieht der Bauer auf? (Schaf. care muncesc cu sîrguinţă. Un astfel de profesor este un adevărat model pentru elevii săi. Nu nega. folosind substantivele din paranteză: 29. noi. Asemenea tractoare se fabrică acum şi la noi. Das Buch gehört mir. tu. Peter legt das Heft auf den Tisch. Formulaţi întrebări referitoare la substantivele tipărite cursiv : Model: a) Der Vater ist Dreher. Der Vater gibt dem Kinde einen Ball. profesor) . Die Schwester meines Freundes ist Eehrerin. î m i iau cartea mea şi pe aceea a fratelui meu. Wer ist Dreher ? b) Die Gedichte dieses Dichters sind schön. Prietenul său şi fiul acestuia m-au vizitat adesea. femeile primesc într-un stat socialist salariu ca şi bărbaţii. das Mädchen) Wem gehört dieses Buch ? (der Junge. A. 30. lăcătuş. Ai auzit t u însuţi această noutate ? Aceasta n-o crede nici el însuşi. E u însumi voi duce cartea înapoi la bibliotecă.j) k) I) m) n) o) p) r) s) Pentru aceeaşi muncă. Sînt răsplătiţi totdeauna aceia. 28. ei) b) Ce este acolo? (un tablou. Sora ei şi fiica acesteia nu locuiesc în Bucureşti. Pe o astfel de vreme rămîn mai bine acasă. o vază. Ich rufe den Bruder zu Tisch. folosind a) Cine vrea aceasta carte ? (eu. Astfel de fructe cresc numai în ţările calde. Petre şi cu mine studiem la aceeaşi facultate. Răspundeţi. a) b) c) a) b) c) d) Wer ist der Besitzer dieses Hauses? (der Arbeiter) Wessen Buch liegt dort ? (der Schüler. Petre a mers ieri cu Radu şi cu prietenul acestuia la teatru. B.) cuvintele din paranteză '. die Schülerin. pl.

'i Ich wohne lieber in einer kleinen Stadt. die : a) Die Ausstellung. (A. b) Das ist das beste Buch. g) -Ich kannte früher kaum diesen Schriftsteller. c) Peter ist der Mann. pl. (G.) Werke in der letzten Zeit weltbe­ k a n n t wurden.. interogative was für ein. — Was für ein Schüler ist Peter ? a) b) c) d) e) /) g) h) i) Ich lese gern historische Romane. . (A. d) Das ist ein herrlicher Badeort. Der Vater trägt einen grauen. Die berühmte Sängerin fand einen großen Beifall. was für eine. das.) mir helfen kann. welches: 3 1 . Schwere Lastwagen dürfen hier nicht fahren. .EXERCIŢII 253 d) e) f) g) h) i) Ce faceţi dumneavoastră acum? (desenez. (G. . 32. . . cartea ei) Ce flori vă plac dumneavoastră ? (garoafe şi trandafiri) Ce zi a fost ieri? (sîmbătă.) wir besichtigten. 33. . . pl.. . Das kleine Mädchen hat eine Puppe. die. .) « r lange nicht gesehen hatte. was für: Model: Peter ist ein fleißiger Schüler. . .) Roman ich jetzt mit großem Interesse lese. . . . . Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor »vas für ein. .) ich Ihnen empfehlen kann. Peter ist ein freundlicher. war sehr schön. welcher. duminică) Ce fel de aparat de fotografiat ai? (un aparat mic) Ce fel de om este Anton? (un om prietenos şi săritor). . . citesc. f) Das ist der Professor. (A. Ich wohne in einem kleinen Haus. . (N. .) ich in den Ferien gelesen habe. . (A. welche. Completaţi cu formele corespunzătoare ale pronumelor relative der. . Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor interogative Model: Der fleißige Student h a t immer gute Noten. offener Mensch. Ein hoher Berg bietet eine weite Aussicht. joi. cartea lui. Welcher Student h a t immer gutre Noten? a) b) c) d) e) /) Der berühmte Chemiker entdeckte neue Kiemente. Er ist an jenem Tage angekommen. weichen Filzhut. I m kalten Norden baut man Holzhäuser. e) Der Student begegnete auf der Straße seinem Freund. Ich gehe mit dem ausländischen Studenten spazieren. Ich bin auf dem rumänischen Dampfer gefahren. . marţi. scriu) A cui carte o citiţi ? (o carte de Sadoveanu. Ausländische Touristen besichtigen die Nationalgalerie.

. . iß. Tatăl t ă u ţi-a cumpărat t o t ce ţi-ai dorit (= la imperfect).) Kinder sich gut entwickeln. . b) . h a t t e Verspätung. mit .) Museen viel besucht werden. Completaţi cu pronumele relative wer sau w a s : a) F r ü h ü b t sich. i) Rom ist eine Stadt.254 MORFOLOGIA h) Die Gonossen. . (A. sprich. . ein Meister werden will. .) Buchhandel weltbekannt ist.. (N. A venit studentul căruia i-ai promis cartea. care a venit azi de la Constanţa. gar i s t . wahr ist. . . (D. .) er berühmt gemacht hatte. begraben. j) Leipzig ist eine Handelsstadt. . în care ai urcat. . klar i s t . (G. . . .. . . pl. 34. . d) Erzähle mir alles. . . in . . . m) Der Zug. . Tramvaiul. Aici este cartea pe care ţi-ai dorit-o. . . du in den Ferien erlebt hast. wurde 1883 in dieser Stadt. Traduceţi în limba germană. e) . Studenţii au în acest cămin tot ce le trebuie. . (D. sind Aus­ länder. k) Eltern. . . a cărui carte o citeşti. .) ich gefahren bin.) ich gesprochen habe. kann es morgen in der Bibliothek finden. pl.) jährlich Messen s t a t t ­ finden und . n) Richard Wagner. . N u spune nimănui ce-ţi istorisesc acum. . . . f) Sag mir alles. auf . sich nicht nach der Decke steckt.) wir uns schon jetzt fleißig vorbereiten. mit . . . ich gesehen habe. . (G.. 35. .) durch ihre Schönheit berühmt ist und . dem bleiben die Füße unbe­ deckt. . . . I) Bald kommen die Prüfungen. Ţi-am spus tot ce vroiai să ştii.. (G. du zu sagen hast. (A. . g) . i) Trink. . Cunosc pe scriitorul. pl. ich bei mir habe. Lucrarea pe care o corectează profesorul nu are nici o greşeală. Cunosc cartea. nu merge la gară. pe care o citeşti acum. Camera în care lucrez este mică dar luminoasă. .. . der rostet! h) Das ist alles. das Buch noch nicht gelesen hat. c) Dies ist das Schönste. (D. . . . . (N.) 1876 die Festspiele in Bayreuth begrün­ dete. rastet. . freuen sich. folosind pronumele relative corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) Acesta este tovarăşul. . . .

der mir helfen kann ? Nein. dann kann er was erzählen. denn alles interessierte ihn hier. 36. gehört e) . f) Viele von uns haben in diesem Sommer Wassersport getrieben. n) In der letzten Zeit habe ich viel gelesen. ich habe . . etwas davon gesagt. g) „Haben Sie zu Hause . . i) Goethe ist einer der größten Dichter der Weltliteratur. war im Zimmer. alle saßen im Garten. . Scoateţi pronumele nehotărîte din textele de mai jos: a) Gib mir etwas Zucker. ." s) Als ich kam. . an die Tür geklopft ? Nein. nach mir fragt. t) Das Unglück geschah durch irgendein Versehen. daß Sie wegge­ hen?" „Nein. . b) Kennen Sie . denn manche von uns sind große Musikfreunde und wollen gern Musik hören. der jetzt Zeit hätte. . . o) Jedem gefallen ist eine Kunst.. das Kompott ist zu sauer. . d) Jede Woche schreibe ich meinen Eltern über meine Arbeit. Einige haben auch ihre Musik­ instrumente mitgebracht. Nachricht hinterlassen. g) Besuchen Sie Ihren kranken Freund. .. . die keiner kann. daß ich in einer Stunde wieder da bin. daß jeder so schön singen wird wie du. Beide lernen sehr gut.. geklopft. . p) Ich bekomme alles." 37. . es hat . /). P) Wenn einer viel reist. Completaţi cu pronumele nehotărîte niemand sau jemand la cazul a) Hat . . I) Ich habe zwei gute Freunde. das wird ihm viel Freude machen. . was ich für mein Studium brauche. . öffnete das Fenster und legte etwas auf das Fensterbrett. daß dieses Buch auch einem anderen gefallen wird ? k) Ich glaube nicht. . . d) Von wem hast du diese Neuigkeit ? Ich habe sie von .EXERCIŢII 255 corespunzător. . c) Nur wenige kamen an diesem kalten Wintermorgen auf den Sportplatz. j) Glaubst du. denn es war schönes Wetter. c) Wenn . waren alle schon bei der Arbeit. sag bitte. m) Dort kommen meine Kollegen. ich kenne . h) Keiner von uns wird das Buch so schnell lesen können.. u) Jetzt muß ich in ein paar Stunden alles rein abschreiben. e) Er besichtigte das ganze Gebäude. r) „Wer hat Ihnen das gesagt?" — „Irgendeiner erzählte mir die Neuigkeit.

bitte. . . . . . von euch ein Buch leihen ? Eine gutgelungene Arbeit macht . die Werke von Goethe und Schiller. du irrst dich. . jetzt geht . spät. . . dort ist . wir gehen nach Hause. da kommt . . viel getanzt und gesungen. oft. . Folosiţi cuvintele din paranteză la cazul potrivit. d) Auf dem Bande war . j e) I n der Deutschstunde spricht . . . b) Dieser Professor antwortet (jeder Student) gern. Completaţi cu pronumele nehotărîte corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) K a n n mir . a) Die Arbeitsbedingungen (alle Studenten) sind in unserem Lande ausgezeichnet. M-a căutat cineva ? . klingelt. . ! Nein. în curte nu este nimeni. b) Alle diese Bücher findet . . f) An diesem Abend h a t . . . täglich begießen ! Frage doch . viel Freude. . . . . muß auf eine richtige Aussprache achten ! 4 1 . . schön. . . . . Traduceţi în limba germană. . nach dem richtigen W e g ! E r kaufte sich . darf morgen fehlen! Erzähl uns. c) I n diesem Frühling regnet . meine Freunde haben mich gestern besucht. ." h) . . deinem B r u d e r ? " — „Danke. . c) Ich werde (einige Freunde) in der Ausstellung treffen. machen Sie die Tür auf! i) . . . 39. . Să nu spui nimănui ce ţi-am povestit acum. Schönes! Schau. . . . . . . . . . ihm viel besser. kann keinen Ausflug machen. aber jetzt ist . nehotărîte man sau es: 40. nur deutsch. d) H a s t du es (alle Genossen) gesagt? e) Der Portier spricht jetzt mit (einige Ausländer). Completaţi cu pronumele a) Überall studiert . Ai văzut pe cineva în curte? Nu. g) „Wie geht . folosind pronumele nehotirîte: a) b) c) d) e) N-am văzut pe nimeni. . . Zeitungen. . . . in unserer Bibliothek. . . Blumen muß .256 MORFOLOGIA 38.

. Ich danke . . . d) Sie gingen dann rasch . E r wohnte eine Woche lang bei . . . pe care nu-1 cunosc. avem toate motivele să fim mîndri de ei. recht schön (Sie) ! Wir werden . zum Geburtstag gratulieren (er). (bei) Zeitschrift. m) Tovarăşii noştri lucrează foarte b i n e . Die beiden Mädchen (sich kämmen) vor dem Spiegel. . (sein) Freund. .i) Prietenul meu are doi fii. (mit) ? c) Die Mädchen saßen am Abend . Bruder (sein). in Heimatkunde helfen (ihr — pl). . . . . . I) Prietenul meu Anton este unul dintre cei mai buni studenţi ai institutului nostru. dar în zadar. n-am spus nimănui noutatea. am timp destui. . Completaţi cu pronumele reciproc einatîder sau a) Die Sportler begrüßten . r) Celelalte cărţi le găsiţi numai în biblioteca Academiei. Gramatica practică a limbii germane . p) Nici un altul nu lucrează aşa de bine ca el. 42. k) N u mi-ai dat cartea aceea. unul este strungar. I n der Pause erzählte ich alles .). (ich). . Fritz spielt lieber mit . t) Amîndoi lucrează bine. ihr-pl. Ich lege das Buch fort und (sich setzen) auf meinen LieblingsKomm nach der Stunde zu . v) L-am văzut pe prietenul tău. n) Vă urez de ziua dumneavoastră de naştere toate cele b u n e ! o) Am încercat totul. h) Ce mai este nou în oraş ? Astăzi nu-i nimic nou. e) Karl schlug die Beine . (mein) Freunden. . . . (aus). celălalt ţesător. Venea din oraş cu cîteva cărţi. j) N-a venit factorul nostru. b) Weswegen zanken Sie sich . . . s) Mai dă-mi şi alte c ă r ţ i . a celuilalt în oraş. . . u) Cîţiva studenţi vor merge astăzi la muzeu. . . .EXERCIŢII 257 f) N u te-a căutat nimeni. Ich bin überzeugt. nichts passieren wird (er. ci u n altul. i-am lăudat pe amîndoi. Completaţi cu corespunzătoare la forma potrivită: a) b) c) d) e) f) zlatz. ci o alta. g) Ai spus aceasta cuiva ? Nu. daß . x) Am auzit noutatea deja de la mai mulţi. und blätterten in einer 43. g) h) i) j) Wir wollen . Casa unuia este lingă lac. . . . (über). Schwester als mit . .

.. . căci era foarte rece în acea. căci a m . căci era ceaţă deasă. Din păcate nu te pot vizita în această vacanţă. b) î n camera mea de lucru se află (=stehen) un birou ( = m a s ă de lucru). r) Vino ! Trebuie să ne grăbim. Traduceţi în limba germană: a) Formăm acum propoziţii cu toate pronumele pe care le-am învăţat. L a acest birou lucrez eu zilnic. căruia i-am promis această carte. sollen die Schüler mitbringen ? (was) m) Auf . s) Dragă prietene.. k) Vremea nu e rece. . căci ştiu că acum te pregăteşti p e n t m o lucrare de control. toţi şedeau în grădină. . c) Aici sade sora mea. î ţ i trimit prin fratele t ă u cartea ce ţi-ai dorit-o. d) El se grăbeşte căci prietenul său îl aşteaptă. . j) Muncitorii acestei fabrici au depăşit planul. 44. warten Sie hier im P a r k ? (wer) n) Am Sonntag kamen alle Pioniere mit . was) l) . n) Am trecut unul lîngă altul fără să ne vedem. .. h) Nimeni nu era în casă. e) Prietenul nostru Radu ne povesteşte adesea despre fratele sân Mircea care este foarte silitor şi talentat. f) Te voi chema mîine la telefon.Dacii" trebuie să-şi procure bilete cu trei zile înaintea reprezentaţiei. der es bei der Übersetzung braucht (derjenige). g) î n grupa noastră studenţii se ajută cu plăcere unul pe altul la studiu. aceasta este servieta ei. m) Copacii ale căror ramuri loveau triste în fereastra mea si-au pierdui • ultimele frunze. Prietenul tău. cum ţi-am promis.o lucrare importantă pe care vreau s-o termin la vreme. . o) Cine vrea să vadă filmul românesc . . seară. fi) N u spune nimănui ce ţi-am istorisit acum. Eltern in die Schule (ihrfl o) Geben Sie das Wörterbuch .258 MORFOLOGIA k) . ne aşteaptă în parc la ora 10. . dar plouă aproape zilnic. Multe salutări de la al t ă u prieten Andrei . i) Trebuie să-ţi povestesc ceva important. I) Toţi oamenii se grăbiră spre casele lor. căci în acea zi e a foarte cald. sehen Sie in der Bibliothek ? (wer.

vierfältig etc. Observaţie Numeralele nehotărîte sînt tratate. deosebim: G 2 numerale eardinale (Kardinalzahlen — Grundzahlen): eins. zweimal etc. numerale multiplicative — (Vervielfăltigungszahlen): zweifach. zwei etc. viererlei etc. numerale fracţionare — (partitive Zahlen — Bruchzahlen): ein Fünftel. numerale ordinale adverbiale — (Ordnende Zahladverbien — Eintei­ lungszahlen) : erstens. numerale ordinale (Ordinalzahlen — Ordnungszahlen): der erste. numerale variative — (Artzahlen — Gattungszahlen) : zweierlei. ein Zehntel etc. numerale de repetiţie — (iterative Zahlwörter — Wiederholungszahlen): einmal. în capitolul Pronumele nehotărît. Din punctul de vedere al conţinutului.NUMERALUL (Das Numerale — Das Zahlwort) Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr sau ordinea G 1 numerică a obiectelor. în cea mai mare parte. der zweite etc. je fünf etc. G 3 . numerale distributive — (Verteilungszahlen) : je drei. graniţa dintre numeral şi pronume nefiind fixă. zweitens etc.

Million etc. Wieviel (mai r a r : wie viele) Hefte brauchst du ? — Ich brauche drei Hefte. Numeralele ordinale adverbiale (erstens). ca şi cele distributive (je zwei Schüler) şi multiplicative (die dreifache Arbeit) sînt adjective. Mit wieviel (mai r a r : wie vielen) Freunden (Freundinnen) hast du gesprochen ? Observaţie Nu trebuie confundat adverbul interogativ invariabil: wieviel ? (cît ? cîtă ? cîţi ? cîte ?) cu adverbul wie urmat de numeralul nehotărît accentuat viel (viele. ele au totuşi ceva comun: toate exprimă o cantitate sau o ordine numerică. die Hälfte).260 MORFOLOGIA De fapt numeralul n-ar trebui să constituie o parte de vorbire aparte. astfel: Numeralele cardinale pot fi considerate în general adjective atribu­ tive (zwei Schüler) — care de obicei nu se declină — şi în unele cazuri chiar substantive (Dutzend. Numeralele cardinale răspund la întrebarea invariabilă wieviel ? sau mai rar la wie viel ? Wieviel Uhr ist es ? — Es ist ein Uhr. . adverbe sau substantive. multe) : Wieviel Personen waren im Saal ? = Cîte persoane au fost în sală ? Mit wieviel Personen h a t er gesprochen ? = Cu cîte persoane a vorbit el ? însă: Wie viele Personen waren im Saal! (Cît de multe persoane au fost în sală!) Mit wie vielen Personen h a t er gesprochen! = Cu cît de multe persoane a vorbit el! G 5 0 1 2 3 Numerale cardinale sînt : nuli 4 vier eins 5 fünf zwei 6 sechs drei 7 sieben 8 9 10 11 acht neun zehn • elf . mulţi.). Considerăm totuşi numeralele parte de vorbire separată pentru că indiferent dacă sînt adjective. el întrunind cuvinte din cadrul altor trei părţi de vorbire. Numeralele ordinale (der erste Schüler). Numeralele fracţionare sînt adjective sau substantive (eine halbe Stunde. cele variative (zweierlei) şi iterative (zweimal) sînt adverbe. vieles — viele )= cît de mult (multă. NUMERALELE CARDINALE (Die Kardinalzahlen — Die Grundzahlen) G 4 Numeralele cardinale exprimă un număr sau o determinare numerică a obiectelor.

G 9 Forma eins se întrebuinţează: a) la numărat: eins. avînd valoarea unui numeral ordi­ nal (vezi G . tausendeins. dreihunderteins. das Tausend) exprimă o unitate de măsură şi plu­ ralul o mulţime nedefinită: Der Preis beträgt 25 Lei das Hundert.59) : in Kapitel eins. e) cînd stă în urma substantivului. G S singularul (das Hundert. 33s versammelten sich Hunderte (Tausende) von Menschen. numeralele între 13 G 7 şi 19. cele între zeci şi cele formate cu sute şi mii sînt compuse. zehntausendeins d) cînd nu este urmat de un substantiv : Es ist eins.. G 8 Numeralul 1 (unu) are două forme: eins şi ein. c) in numeralele compuse cînd eins este ultimul element component şi nu este urmat de un substantiv: hunderteins. î n cazul acesta. . sînt numai substantive. . Milliarde etc. Numeralele pînă la 12 (inclusiv) sînt simple. drei . Numeralele Million. b) la calculat: eins und eins ist zwei. FORMAREA NUMERALELOR CARDINALE 1. zwei.NUMERALUL 261 31 einunddreißig 1 001 tausendeins 40 vierzig 1 876 tausendachthundert50 fünfzig sechsundsiebzig 60 sechzig 2 000 zweitausend 70 siebzig 3 316 dreitausenddreihundert80 achtzig sechzehn 90 neunzig 4 000 viertausend 100 hundert 900 000 neunhunderttausend 101 hunderteins 1 000 000 eine Million 200 zweihundert 1 000 Millionen = 1 Milliarde 333 dreihundert1 000 Milliarden = 1 Billion 24 vierundzwanzig dreiunddreißig 1 000 Billionen = 1 Billiarde 30 dreißig 1 000 tausend 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 zwölf dreizehn vierzehn fünfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn zwanzig einundzwanzig Numeralele hundert şi tausend apar şi ca substantive.

262

MORFOLOGIA

G 10

Forma ein se întrebuinţează : a) în numeralele compuse cînd urmează un alt element component:
einund r— dreißig vierzig

b) cînd este urmată de un substantiv
E s ist ein Uhr. hundert««« Bücher.

G 11

2. Numeralele între 13 şi 19 se formează din zehn (zece) precedat nemij­ locit de un număr care exprimă unitatea: vierzehn, fünfzehn, achtzehn, neunzehn Excepţii: 16 = sechzehn (nu: sechszehn) 17 = sishzehn (nu: siebenzehn)

G 12

G 13

3. Zecile se formează prin adăugarea sufixului -zig la unitate:
vier + zig vierzig fünf + zig acht + zig neun + zig

\?

\ /
fünfzig,

\ /
achtzig,

\ /
neunzig

G 14

Excepţii: zwanzig, dreißig, sechzig, siebzig

G 15

4. Numeralele între zeci (adică între douăzeci şi treizeci, treizeci şi patruzeci etc. pînă la 99) se formează, spre deosebire de limba română, din unităţi urmate de zeci. Legătura dintre unităţi şi zeci se face prin und:
dreiundvierzig patruzeci şi trei

Q ig

5. De la o sută pînă la un milion (exclusiv) numeralele se formează din hundert sau tausend etc. precedate de un numeral care arată numărul sutelor, respectiv miilor şi urmate, după cum este cazul, de sute, unităţi şi zeci:
848 = 9 876 = achthundertachtundvietzig neuntaws£»(2achthundertsechsundsiebzig

G 17

6. Numeralele pînă la un milion se scriu într-un cuvînt:
958 644 = neunhundertachtundfünfzigtausendsechshundertdreiundvierzig.

NUMERALUL

263

DECLINAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Unele numerale cardinale pot fi declinate. 1. Numeralul cardinal ein are forme pentru toate genurile şi toate cazurile singularului. E l se declină : a) ca articolul nehotărît (vezi D 4) (a) dacă este urmat de un substantiv. Numeralul se deosebeşte în cazul acesta de articol numai prin faptul că este accentuat:
E r h a t nur einen Tag gefehlt. Sie spielte <mir mit einer Puppe, nicht mit beiden.

G 18 G 19

(b) dacă este urmat de un substantiv la singular şi precedat de hundert, tausend etc. î n cazul acesta se leagă de hundert sau lausend prin und şi se scrie într-un cuvînt ca şi numeralele cardinale nedeclinate:
Ein Buch mit hundertundeiner Seite.

I c h h a b e die Märchen aus T a u s e n d u n d e i n e r N a c h t gelesen.

Observaţie Dacă substantivul precedat de numeral este însă la plural, se declină şi und se omite adesea:
Ein Buch mit hundert (und) ein Seiten. Sie erzählte die Märchen in tausend(und)ein Nächten.

ein nu

G 20

b) ca articolul hotărît dacă nu este urmat nemijlocit de un substantiv şi nu precedă articolul h o t ă r î t :
/ einer Hier ist ^— eine \ eines der besten Studenten. der besten Schülerinnen. der besten Kinder.

G 21

dacă

c) ca adjectivul precedat de articolul hotărît (adjectiv de declinare slaba), este precedat de articolul hotărît:
Ich habe zwei Freunde ; nur der eine, mit dem Sie gerade sprachen, arbeitet in Bukarest.

G 22

î n cazul al doilea şi al treilea nu există o limită precisă între numeral şi pronume (vezi F 109). 2. Numeralul ein nu se declină: a) înaintea numeralelor fracţionare folosite în operaţii aritmetice:
Ein Drittel multipliziert mit ein Viertel.

G 23

b) înaintea substantivului Uhr, cînd acesta exprimă o r a :
Seit ein Uhr warte ich auf Sie.

G 24

264

MORFOLOGIA

G 25

c) înaintea conjuncţiilor bis, oder, und etc. urmate de zwei, ander, alles etc. :
Warten Sie noch ein bis (oder) zwei Tage ! Ich habe es von ein und dem andern sagen hören. Mein Kind ist mein ein und (mein) alles.

G 26

d) înaintea conjuncţiei und urmată de pronumele demonstrativ derselbe, dieselbe, dasselbe numeralul ein se foloseşte de regulă fără desi­ nenţă ; doar uneori apare şi desinenţa:
Wir haben ein(en) und denselben Geschmack. Wir sind aus ein (er) und derselben Stadt.

G 27

3. Numeralele zwei şi drei se pot declina numai dacă nu sînt precedate de articol sau pronume. Ele se declină primind la genitiv şi dativ desinenţele cazurilor respec­ tive ale articolului hotărît (plural) : N. zwei drei G. zweier dreier D. zweien dreien A. zwei drei Genitivul numeralelor zwei şi drei se foloseşte atît cînd ele sînt urmate de un substantiv cît şi atunci cînd stau singure:
Hier sind die Bücher zweier Kollegen. Die Bücher dreier von ihnen liegen dort.

G 28

G 29

Dativul lui zwei şi drei se foloseşte numai atunci cînd aceste două numerale nu sînt urmate de un substantiv:
Ich konnte nicht m i t allen Kollegen sprechen, sondern nur mit zweien ; mit drei Kollegen spreche ich morgen.

G 30

De la numeralul drei în sus apar forme declinate ale numeralului, în special în construcţii fixe:
E r streckte alle viere von sich.

ÎNTREBUINŢAREA G 31

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale exprimă ora, fie singure fie însoţite de substan­ tivul Uhr, resp. Minute.
limbaj familiar Este Este 12 12.05 Es ist „ „ zwölf Uhr 5 (Minuten) nach 12 limbaj E s ist ,, „ oficial zwölf Uhr zwölf Uhr fünf

NUMERALUL

265 zwölf Uhr zehn zwölf Uhr fünfzehn zwölf Uhr zwanzig

Este Este Este

12.10 12.15 12.20

E s ist „

Este

12.25

Este Este Este

12.30 12.35 12.40

„ „

Este Este

12.45 12.50

„ „

10 (Minuten) nach 12 E s ist ein Viertel nach 12 ,, „ sau : Viertel eins 20 (Minuten) nach 12 „ sau : 5 (Minuten) nach Viertel eins s a u : 10 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) 10 (Minuten nach ,, Viertel eins, s a u : 5 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) halb eins (ein Uhr) ,, „ 5 (Minuten) nach halb „ „ eins (ein Uhr) 10 (Minuten) nach halb „ eins (ein Uhr) s a u : 5 (Minuten) vor drei Viertel eins drei Viertel eins „ „ zehn (Minuten) vor eins sau fünf (Minuten) nach drei Viertel eins 5 (Minuten) vor eins eins (ein Uhr) „

zwölf Uhr fünfund­ zwanzig

zwölf Uhr dreißig zwölf Uhr fünfund­ dreißig zwölf Uhr vierzig

zwölf Uhr fünfund­ vierzig zwölf Uhr fünfzig

Este Este

12.55 13

„ „

„ „

zwölf Uhr fünfund­ fünfzig dreizehn Uhr

Numeralul eins urmat de substantivul Uhr apare sub forma ein:
E s ist eins sau E s ist ein Uhr.

G 32

Cînd serveşte la indicarea timpului, substantivul Uhr se întrebuin­ G 33 ţează numai la singular:
Wieviel Uhr ist es ? — E s ist 5 Uhr. Um Wieviel Uhr kommen Sie zu mir ? — Ich komme um 6 Uhr.

Altfel, substantivul Uhr (== ceasul, ceasornicul) se întrebuinţează şi la plural:
I m Schaufenster sah ich viele, schöne Uhren. Wieviel Uhren sind dort ?

Anii de la 1 100 pînă la 1 999 se exprimă în sute:
E r ist (im Jahre) 1950 (neunzehnhundertiünfzig) geboren.

G 34

266

MORFOLOGIA

Cr 35

I,a întrebarea wann ? anul poate fi exprimat fie prin numeralul dinal precedat de im Jahre, fie folosindu-se numai numeralul cardi
Der zweite Weltkrieg begann im Jahre 1939. Der zweite Weltkrieg begann 1939.

Cr 36

Folosirea prepoziţiei in înaintea numeralului cardinal, prin anal&pe cu limba română, este greşită. Numeralele cardinale se întrebuinţează în operaţiile aritmetice:
2 + 4 = 6 6 —5 = 1 7 x 2 = 14 9 : 3 = 3 4 2 = 16 4 3 = 64 y 16 = ^64 3% = 4 4 zwei und (plus) vier ist sechs sechs weniger (minus) fünf ist eins sieben mal zwei ist vierzehn neun (geteilt) durch drei ist drei vier hoch zwei ist sechzehn vier hoch drei ist vierundsechzig Quadratwurzel aus 16 (ist) gleich 4 Kubikwurzel aus 64 (ist) gleich 4 drei vom H u n d e r t (drei Prozent)

Cr 37

Cr 38

Unităţile se numesc Einer, zecile ,, ,, Zehner, sutele ,, ,, Hunderter, miile ,, ,, Tausender. Numeralele cardinale au uneori valoarea numeralelor ordinale. î n cazul acesta ele stau în urma substantivului, eins, zwei, drei fiind totodată invariabile:
im Kapitel eins, die Schüler der Klassen zwei, laut Paragraph drei, auf Seite sechzekm

Cr 39

Numerele de telefon se scriu în grupe de cîte două cifre şi se citesc pronunţîndu-se fiecare cifră:
15 16 8 3 : eins fünf eins sechs acht drei

Cr 40

Numeralele cardinale se folosesc pentru indicarea numărului unei case, al unui vehicul public:
E r wohnt Alecsandristraße 25. Ich fahre mit der Linie 3.

G 41 G 42

în loc de zwei se spune, atît la telefon cît şi la radio, zwo pentru a nu se confunda cu drei. în locul numeralului zwei se întrebuinţează şi beide (die beiden). Spre deosebire de zwei, beide exprimă atît unul (una) . . . cît şi celălalt (cealaltă).
Beide Freunde besuchten mich gestern {vezi F 142).

NUMERALUL

267

SUBSTANTIVIZAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale substantivizate sînt de genul feminin. Ble se G 43 întrebuinţează : a) pentru indicarea unui vehicul public: tramvai, autobuz etc. G 44
Ich fahre m i t der Drei (sau: m i t der Linie 3) nach Hause.

b) pentru indicarea unui calificativ:
Mein Sohn h a t heute eine Zehn in Geschichte bekommen. Die Eins ist bei uns die schlechteste Note.

G 45

c) la denumirea echipelor de fotbal:
Die Bukarester Elf

G 46 G 47

d) pentru a exprima virsta aproximativă; în cazul acesta numeralul substantivizat, este de obicei precedat de o prepoziţie:
E r ist an die (über die) Dreißig. Ich wünsche Ihnen, die Achtzig zu erreichen.

Din numeralele cardinale derivă şi forme substantivizate în -er. Acestea sînt de genul masculin: der Zehner, der Hunderter etc. Aceste forme se întrebuinţează: a) pentru indicarea valorii unei monede, bancnote:
Das kostet mich einen

G 48 G 49 G 50

b) pentru indicarea unui calificativ, în special în sudul şi în sud-estul teritoriului lingvistic german {vezi G 45).
Mein Sohn h a t heute einen Zehner bekommen. Der Einser ist bei uns die schlechteste Note.

Observaţie Forma der Einser nu trebuie confundată cu der Einer (vezi Q 37). c) pentru indicarea unui vehicul public (în special în Austria) :
Ich fahre m i t dem Dreier nach Hause.

G 51 G 52

d) pentru indicarea aproximativă a virstei unei persoane:
E r ist ein gut erhaltener Fünfziger. Sie ist eine gute Fünfzigerin.

Formele substantivizate în -er pot fi întrebuinţate şi adjectival. î n cazul acesta este exprimat, de regulă, un deceniu:
I n den achtziger Jahren des vorigen Jahrhunderts ( = între 1880 şi 1890).

G 53

268

MORFOLOGIA

EXPRIMAREA

APROXIMAŢIEI

NUMERICE

G 54

Aproximaţia numerică se exprimă: 1. printr-un numeral precedat de: a) beinahe, etwa, fast, gegen, nahezu, über, ungefähr, unter etc ; substan­ tivul însoţit de numeral este articulat sau nearticulat:
(die) (die) (die) (die) etwa (gegen, ungefähr) zwanzig Personen (cele aproximativ douăzeci de persoane) beinahe (fast, nahezu) zwanzig Personen (cele aproape douăzeci de persoane) über zwanzig Personen (cele peste douăzeci de persoane) unter zwanzig Personen (cele sub douăzeci de persoane)

G 55

b) an, um; substantivul însoţit de numeral este articulat sau nearti­ culat :
an (um) (die) zwanzig Personen (aproximativ, în jurul a douăzeci de persoane)

G 56 G 57 G 58

c) mehr als :
mehr als zwei Stunden (mai mult de două ore)

2. prin Hundert sau Tausend folosit la plural:
Hunderte (Tausende) von Menschen (sute [mii] de oameni)

3. prin repetarea aceluiaşi numeral, în special cînd e vorba de cifre mari; cifra repetată este precedată de und aber:
Hunderte (Tausende) de oameni) und aber Hunderte (Tausende) Menschen (sute [mii] şi sute [mii]

NUMERALELE ORDINALE
(Die Ordinalzahlen — Die Ordnungszahlen)

G 59

Numeralele ordinale exprimă concret sau abstract o anumită ordine sau un anumit loc pe care îl ocupă o persoană, un obiect sau o acţiune. Numeralele ordinale răspund la întrebarea: der, (die, das) wievielte ?
Der wievielte Kandidat antwortet jetzt ? — Der zweite Kandidat. Die wievielte Auflage dieses Werks ist das ? — Bas ist die vierte Auflage. Das wievielte Experiment ist das ? — Das ist das zweite Experiment.

NUMERALUL

269

FORMAREA

NUMERALELOR

ORDINALE G 60

Numeralele ordinale se formează: 1. pînă la 19 — din numeralele cardinale -f- -ţ~j zehn -{- t = der zehnte 2. de la 20 — din numeralele cardinale + -stzwanzig -J- st = der zwanzigste E x cep ţii : der (die, das) erste; der (die, das) dritte; der (die, das) achte; der (die, das) siebte. Observaţii

G 81

1. Numeralele ordinale sînt, de obicei, precedate de articolul hotărît. G 62 2. î n locul numeralului ordinal der (die, das) siebte se foloseşte mai G 63 frecvent forma mai veche: der (die, das) siebente. 3. La numeralele ordinale compuse, numai ultimul număr primeşte G 64 sufixul -(s)t:
der neunzehnte Juli der sechsundzwanzigste J a n u a r der dreihundertfünfnndsechzigste Tag des Jahres

Numeralul cifrei: 1. = der, die, 2. £= der, die, 3. = der, die, 4. = der, die, 5. = der, die, 6. = der, die, 7. = der, die, 8. = der, die,

ordinal notat cu cifre se indică printr-un punct pus în urma das das das das das das das das erste zweite dritte vierte fünfte sechste siebente achte 12. = der, die, das zwölfte 19. = der, die, das neunzehnte 20. == der, die, das zwanzigste 21. = der, die, das emundzwanzigste 30. = der, die, das dreißigste 100. = der, die, das hundertste 101. = der, die, das hunderterste 365. = der, die, das dreihundertfünfundsechzigste 1000. = der, die, das tausendste 1001. = der, die, das tausenderste

G 65

9. = der, die, das neunte 10. = der, die, das zehnte 11. = der, die, das elfte Numeralele ordinale urmează regulile declinării adjectivelor:
der erste Aufsatz — erster Aufsatz — sein erster Aufsatz die erste Lektion — erste Lektion — seine erste Lektion das erste Konzert — erstes Konzert — sein erstes Konzert (vezi I5B, B 15)

G 66

270

MORFOLOGIA

ÎNTREBUINŢAREA

NUMERALELOR

ORDINALE

G 67 G 68

Numeralul ordinal se întrebuinţează: a) adjectival:
Ich wohne im dritten Stock,

b)

substantival:

Die drei ersten sollen herauskommen. (Primii trei să iasă.)

G 69

c) Numeralul ordinal poate fi substantivizat. î n cazul acesta el exprimă un rang, o ierarhie
Br ist der Erste (— der beste Schüler) in unserer Klasse. Die drei Ersten sollen herauskommen. (Cei trei premianţi să iasă.)

etc.:

G 70

Numeralele ordinale adjectivale se scriu cu iniţială mare dacă fac p a r t dintr-un nume propriu (eveniment istoric, sărbătoare naţională, nume geografic, titlu) :
Der "Neunte Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei Der Dreiundzwanzigste August Der "Erste Mai

G 71

Numeralele ordinale care fac parte din numele împăraţilor sau regi­ lor se scriu fie cu cifre romane cu punct după ele, fie în litere cu iniţială mare:
Heinrich IV. ( = Heinrich der Vierte)

G 72

Numeralul postpus se declină la fel ca celelalte numerale Numeralele ordinale servesc la exprimarea d a t e i :
Am 19. Juli feiert sie ihren Geburtstag.

ordinale.

Observaţii G 73 l, Pentru aflarea datei precise se folosesc întrebările : der wievielte ? şi am wievielten
Der wievielte ist heute ? — Heute ist der 20. (= zwanzigste) April. Am wievielten kommt er ? — E r kommt am 20. (= zwanzigsten) April.

G 74

2. Pentru indicarea datei în scrisori se folosesc: a) numeralul ordinal precedat de am:
Bukarest, am 16. ( = sechzehnten) April 1968

NUMERALUL

.

271

b) numeralul ordinal la acuzativ, precedat de articolul h o t ă r î t :
Bukarest, den 16. ( = sechzehnten) April 1968

c) numeralul ordinal la nominativ,
Bukarest, 16. ( = sechzehnter) april 1968

neprecedat de articol: nici o

G 75

Numeralul ordinal combinat desinenţă:
Andrei ist der zweitbeste

cu un superlativ nu primeşte

Student unserer Gruppe.

NUMERALELE ORDINALE ADVERBIALE
(Die ordnenden Zahladverbien — Die Einteilungszahlen)

Numeralele ordinale adverbiale exprimă ordinea într-o înşirare; ele se formează din numeralele ordinale -\- ens: erstens, zweitens, drittens, vier­ tens, fünftens etc. Observaţii 1. î n gramatica limbii române, numeralele ordinale adverbiale nu sînt considerate numerale (erstens = în primul rînd). 2. î n general, numeralele ordinale adverbiale se folosesc pînă la cel mult 20.

G 7ft

G 77

NUMERALELE FRACŢIONARE
(Die partitiven Zahlen — Die Bruchzahlen)

Numeralele fracţionare exprimă o parte dintr-un tot; ele se formează G 7Jf din numeralele ordinale fără t -j- -tel ( = Teil = parte) : fünft -ftel—fünftel, ein Drittel, ein Viertel; ein fünftel Meter, ein viertel Kilo. Numeralele fracţionare sînt de regulă substantive, dar pot fi între- G 7$ buinţate şi adjectival. Ca substantive — cu excepţia numeralului die Hälfte — ele sînt de genul neutru şi urmează regula declinării substantivelor neutre : das Drittel, des Drittels etc. întrebuinţate adjectival, ele sînt invariabile, cu excepţia numeralului G 8ft h a l b , care se declină ca un adjeciiv atributiv (vezt E 13—15).
Der Motor arbeitete nur mit halber Kraft. Sie trafen sich auf halbem Wege. Ich wartete eine halbe Stunde. E r arbeitet in unserem Unternehmen seit zwei und einem halben Monat.

272

MORFOLOGIA

G 81

Precedat de numeralul nedeclinat ein şi formînd cu el un numeral cornpus, halb nu se declină nici el, iar substantivul determinat se pune la plural:
Hier haben Sie ein(und) einhalh Brote. E r kam vor zwei (und) einhalh Stunden hier an.

Observaţie G 82 în loc de ein(und)einhalb se foloseşte adesea anderthalb care rărnîne în general nedeclinat:
Meine Nichte ist anderthalb J a h r e alt. Er nahm anderthalb Brote. Mit anderthalb Portionen werden die zwei Kinder bestimmt satt.

G 83 G 84

Die Hälfte este substantiv şi se declină ca substantivele feminine:
Mit der Hälfte der Substanz können Sie den Versuch auch durchführen.

Toate celelalte numerale fracţionare sînt invariabile cînd sînt folosite atributiv (fiind scrise cu iniţiala mică) :
ein viertel Zentner Mehl — mit einem viertel Zentner Mehl; drei achtel Liter Sahne — der Preis der drei achtel Liter Sahne ; zwei hundertstel Sekunden — in zwei hundertstel Sekunden.

G 85

O excepţie în privinţa scrierii este numeralul fracţionar Viertel (viertel). El se scrie ca şi toate celelalte numerale fracţionare, cu iniţială mare cînd este folosit substantival, cu iniţială mică atunci cînd este folosit atributiv:
Ein Viertel des Weges liegt hinter uns. E s ist schon Viertel zwei. Geben Sie mir, bitte, ein viertel Kilo Butter.

G 88

Spre deosebire de celelalte numerale fracţionare, Viertel (viertel) for­ mează cu drei un numeral compus:
Ich habe schon Dreiviertel des Stoffes wiederholt. Sie können den Versuch auch mit Dreiviertel der Substanz durchführen. E r kommt in einer dreiviertel Stunde. Geben Sie mir bitte dreiviertel Kilo Butter.

G 87

Există numai două excepţii a) la indicarea orei:
Es ist drei Viertel eins.

în care drei Viertel se scrie separat:

b) la numărat:
ein Viertel, zwei Viertel, drei Viertel etc.

NUMERALUL

273

De obicei numeralele fracţionare se scriu în cifre, de exemplu :
1 /2 1/3 1/4 3/4 4/6 ein halb (în matematică : ein Zweitel) ein Drittel ein Viertel Dreiviertel vier Sechstel 1 1/2 2 1/4 3 1/2 4 3/4 5 4/6 6 5/16 18 4/8 eineinhalb sau anderthalb zwei einviertel drei einhalb vier dreiviertel fünf viersechstel sechs fünfsechzehntel achtzehn vierachtel

G 88

1/100 ein Hundertstel 2/101 zwei Hunderteintel 2/202 drei Zweihundertzweitel

23 1/1000 dreiundzwanzig eintausendstel

Numeralele zecimale se scriu şi se citesc în felul următor
2,613 = zwei Komma sechs eins drei

G 89 G 9tt

Numeralele fracţionare apar deseori în cuvinte compuse; în cazul acesta numeralul este cuvîntul determinativ:
ein Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein DreiviertelxjO.ehrh.eit

NUMERALELE DISTRIBUTIVE
(Die Verteilungszahlen)

Numeralele distributive exprimă o grupare numerică şi se formează a) cu ajutorul numeralelor cardinale precedate de je:
je einer, je zwei, je drei

G 91

b) cu ajutorul numeralelor ordinale precedate de zu:
zu zweit, zu dritt, zu viert

Numeralele distributive formate cu je urmează regulile declinării numeralelor cardinale:
Sie bekamen je einen Füller als Prämie.

G 92

Numeralele distributive precedate de zu sînt invariabile:
Sie gingen zu dritt in die Ausstellung.

Numeralele distributive răspund la întrebarea: je (zu) wieviel?
18 — Gramatica practică a limbii germane

G 93

274

MORFOLOGIA

NUMERALELE VARIATIVE (SPECIALE)
(Die Artzahlen — Die Gattungszahlen)

G 94

Numeralele variative exprimă un număr de categorii, de specii diferite şi răspund la întrebarea : wievielerlei ? G 95 Ble se formează a) din numeralele cardinale -f- -erlei: '
zweierlei, dreierlei, fünferlei etc.

b) din all, viel, manch etc. + -eriei :
allerlei, mancherlei, vielerlei

G 96

Numeralele variative sînt adverbe (vezi G 3) şi deci invariabile:
Das Kleid ist aus zweierlei Stoff gearbeitet. Sie sprachen über allerlei Fragen.

G 97

Numeralele variative formate cu ajutorul numeralelor cardinale mari indică un număr mare, însă neprecizat:
Er findet immer hunderterlei Ausreden.

NUMERALELE MULTIPLICATIVE
(Die Vervielfältigungszahlen)

G 98 G 99

Numeralele multiplicative arată în ce proporţie creşte o cantitate. Ble răspund la întrebarea: wievielfach ? şi se formează a) din numeralele cardinale + -fach sau -fältig :
einfach, zweifach, zehnfach, hundertfach, hundertfältig

b) din mehr, viel, mannig + -fach sau -fältig :
mannigfach, mehrfach, vielfach, vielfältig, mannigfaltig

Observaţie Sufixul -fältig este învechit şi se foloseşte numai rareori. G 100 G 101 Pentru numeralul zweifach există şi forma doppelt. Numeralele multiplicative pot fi folosite ca adjective şi ca adverbe. Folo­ site adjectival, ele urmează regulile pentru declinarea adjectivelor:
Geteilte Freude, doppelte Freude. (Proverb) Mit hundertfachen Ausreden suchte er sich zu entschuldigen. Doppelt genäht hält besser. (Proverb) Mannigfach erprobt, entspricht das Gerät allen Anforderungen.

EXERCIŢII

275^

NUMERALELE DE REPETIŢIE
(Die iterativen Zahlwörter — Die Wieaerholungszahlwörter)

Numeralele de repetiţie arată de cîte ori se săvîrşeşte o acţiune. Ele G 102 răspund la întrebarea; wie oft? sau wievielmal? şi se formează a) din numeralele cardinale + -mal: G 103
einmal, zweimal, viermal etc.

b) din: alle, einige, manch, viel etc. -{--mal:
allemal, einigemal, manchmal, vielmal

c) din: viel, mehr etc. + -mals:
vielmals, mehrmals

Numeralele de repetiţie sînt adverbe şi deci invariabile. Unele dintre G 104 ele pot primi sufixul -ig. Prin aceasta ele devin adjective care se declină ca orice adjectiv (vezi K 13—15) :
eine einmalige Gelegenheit; trotz mehrmaliger Aufforderung; nach zweimaligem Versuch

EXERCIŢII
1. Citiţi si scrieţi în litere :

1 , 2, 3, 4,

11, 21, 121, 1 111 12, 22, 222, 2 222 13, 33, 333, 3 333 14, 44, 444, 4 444
6 666

7, 17, 77, 777, 7 777 B. 8, 35, 24, 46, 57, 68, 73, 88, 102, 95, 173, 937, 207, 258, 365, 437, 566, 1 327, 1 875, 2 378, 15 375, 21 287, 105 737, 375 238, 537 453, 1 735 842, 35 075 836, 26 373 865.

6, 16, 66, 666,

276 2. Completaţi cu numeralul

MORFOLOGIA

corespunzător, în litere:

Eine Stunde h a t 60 Minuten, und jede Minute hat 60 Sekunden, also h a t die Stunde 3 600 Sekunden. Der Tag hat 24 Stunden, also h a t der Tag 1 440 Minuten und 86 400 Sekunden. Eine Woche h a t 7 Tage, also hat die Woche 168 Stunden, 10 080 Minuten und 604 800 Sekunden.
3 . (Citiţi şi apoi scrieţi operaţiile în litere.)

a) 78 + 3 = 81 ; 110 + 25 + 8 456 + 1 253 = 9 844 b) 124 - 18 = 106 c) 18 X 3 = 54; 120 X 4 = 480 d) 570:2 = 285
4. Citiţi şi apoi transcrieţi exprimare). în litere, următoarele ore (folosiţi modurile diferite de

Es ist: 1,15; 1,05; 2 , 4 5 ; 4,30; 12,30; 12,45
5. Traduceţi (transcriind unde este cazul, numeralele cardinale în litere).

&) Pe această stradă sînt p a t r u blocuri noi. Fiecare bloc are cîte opt etaje, iar la fiecare etaj sînt cîte şase apartamente. Sînt deci în total 192 de apartamente. b) î n această fabrică lucrează trei schimburi de muncitori. I^a fiecare schimb lucrează cîte 350 muncitori; lucrează deci în total 1050 de muncitori. c) Ea cantina acestei fabrici iau masa 267 de muncitori şi 135 mun­ citoare, deci în total 402 persoane. d) Clubul fabricii are o sală de bibliotecă cu 275 de locuri, o sală de festivităţi cu 850 de locuri şi o sală de sport care cuprinde 2 500 de spec­ tatori. e) Ea 8.45 voi merge la gară, pentru că vine prietenul meu cu accele­ ratul 302. f) Astăzi, la 9.15 plec cu acceleratul 101 la Predeal. g) Unchiul Emil are doi fii, primul este student, al doilea elev. h) Ea acest concurs s-au adunat mii de oameni. i) Prietenul meu a lipsit numai o zi, pentru că a fost bolnav. j) Aceasta este o poveste din 1001 de nopţi. k) Peter şi Otto studiază la una şi aceeaşi facultate. I) E u am luat caietele a doi colegi; caietele a trei dintre ei au rămas pe catedră.

EXERCIŢII

277

m) Eminescu s-a născut în anul 1850 şi a murit în anul 1889, iar Caragiale s-a născut în anul 1852 şi a murit în anul 1912. n) Da examenul de germană am luat un opt. o) Ce vîrstă aveţi ? — Am peste 60 de ani. — Vă doresc să ajungeţi la 90. fi) Pălăria asta mă costă un sutar. r) Vecinul meu este un octogenar. s) La meciul de ieri au fost aproximativ douăzeci de mii de spectatori. t) Mii şi mii de oameni ai muncii din patria noastră au primit noi locuinţe.
6. Citiţi şi scrieţi în litere :

a) der 23. b) der 18. c) der 12. ment — der 4. d) Dudwig chard III.

VIII. - der 8. V. - der 24. I. - der 1. V. - der 8. I I I . V. - der 15. IX. - der 8. VII. - der 15. III. Monat - die 1. Woche — der 3. Tag - das 216. Experi­ Käufer XIV. - Napoleon III. - Peter I. - Heinrich IV. — R i ­

7. Completaţi numeralele ordinale cu desinenţele corespunzătoare :

a) Heute ist der zwölf- Dezember. b) Am fünfzehn- September beginnt das neue Schuljahr. c) Am sechst- März werde ich nach Predeal fahren. d) In der zwei- Stunde haben wir Deutsch. e) Der erst- Student hat gut geantwortet, aber dem dritt- hat der Professor eine schlechte Note gegeben. f) Die Antwort des zwei- Studenten war nicht ganz richtig.;
8. Citiţi şi transcrieţi în litere următoarele date :

a) der 5. Oktober; b) am 10. Juni; c) den 21. Mai; d) der 9. Februar; e) den 10. Oktober; f) heute, den 22. März ; g) in der Nacht vom 5. zum 6. April.
9. Traduceţi în limba germană. Scrieţi numeralele ordinale în litere :

a) Paul s-a născut la 22 mai 1917. b) 31 decembrie este a 365 sau, o dată la patru ani, a 366-a zi a anului. c) Paul este primul student al grupei nr. 265.

278

MORFOLOGIA

d) Mărci poştale găsiţi la al 3-lea ghişeu. e) Acceleratul 105 pleacă la 22,15. Eu am locul trei, în al doilea com­ partiment din vagonul al şaselea. f) 21 martie este prima zi de primăvară, iar 21 iunie prima zi de vară. g) Paul îşi serbează ziua (lui) de naştere la 15 mai. Ea 12 mai voi pleca şi eu la Piteşti şi voi rămîne acolo pînă la 18 mai. h) Nu pot veni mîine cu voi, căci în primul rînd n-am timp, iar în al doilea rînd, această excursie este prea obositoare pentru mine.
10. Citiţi si scrieţi apoi în litere următoarele numere :

a) — ; — ; — ; — ; — ; — ; — ; i — ; 1,02;0,5; 1,25; 2,50 a} 2 4 8 20 4 5 15 2
d>)

T

4 ~ 4 ' 8

8 ~ 8 *9

~9~ ~ 9

I I . Citiţi şi scrieţi în litere următoarele procente I

a) 13% - 2 5 % - 50% - 7 5 % - 125% - 250% b) 90% der Studenten; 75% der Ernte; 50% der Bücher
12. Traduceţi în limba germană t

a) Te-am aşteptat în faţa cinematografului o jumătate de oră. De ce ai întîrziat? b) Cît fac o optime şi cu trei şeptimi? c) Nu pot mînca toată prăjitura. Ia jumătatea asta! d) Cîţi ani are fiul tău cel mai mic? — (El) Are un an şi jumătate. e) Aştept aici deja de un sfert de oră şi nu vine nimeni. / ) Cît durează acest film ? Cred că durează două sau două ore şi jumătate. g) î n acest oraş locuiesc 1,7 milioane de oameni.
13. Completaţi cu numeralele distributive '

a) Sie standen . . . (4) in einer Reihe. b) Sie gingen zu . . . (4) ins Restaurant. Nachdem sie gegessen hatten, gaben sie dem Kellner . . . (20 Lei), und jeder bekam . . . (3 Lei) heraus. c) Nach dem Wettkampf erhielten die Studenten . . . (1) Füllhalter als Prämie. d) Sie kommen jeden Tag . . . (3), setzen sich an den Tisch hier und bestellen . . . (1) Portion Eis, dann . . . (2) Kuchen, zahlen und gehen weiter.

. (mehr-) Zusammenhang genannt. E r hat ihm den Schaden . (2) Stoff benötigt ? c) Wievielerlei Farben h a t dein Kleid ? . (all). . . Completaţi cu numeralele iterative corespunzătoare : a) Drei Freunde kamen in ein Restaurant und bestellten . sondern . (manch) Ausreden. . .. Sein Name wurde in . (100) gesagt. . . (1) ! f) Der Alte versuchte in das ewige . . . b) Verstehst du nicht. a) Meine Schwester trägt einen Pullover aus . E r war . 15. (3) Schwei­ nebraten. . . . . . . (2) auf Berge über 3 500 m und . (2) in Jugoslawien.. . . c) Der Vater sagte zu dem Jungen : „Das ist einfach nicht zu glauben Î I c h habe dir nicht nur . . . . h) E r versuchte . (5) auf Berge über 3 000 m. . und Beton. (1) seines Gebens etwas A b ­ wechslung zu bringen. g) Auf dieser Sitzung wurden . gelb. . . . E r h a t ihm den Schaden im . . . (2) Maß. e) Ich habe das Experiment schon . . b) Mein Freund Herbert ist ein begeisterter Bergsteiger. (3) auf Berge über 4 000 m gestiegen. . . Der Schutzgraben h a t t e einen . . (viel-) Wert ersetzt. . . e) Mir ist die ganze Geschichte ganz .EXEKCIŢII 279 14. . (mehr-) nicht. . . (1) in der D D R . (3) in der Tschechoslowakei. . dann . . aber . (all) Fragen besprochen. d a ß du mit deinem Fahrrad nur auf dieser Strecke fahren darfst! d) Bogdan h a t viele Reisen gemacht. . . . (3). d) Wer ungerecht ist. . . . . . (1) Eis. E r ist . aber noch (0 \) in Bulgarien. . von dem sagen die Menschen: E r mißt mit . aber es war umsonst. (10) und . 16. . . . . (2) Kuchen und . (3) Sieg errungen. . . Completaţi cu numeralele multiplicative : a) b) Steine c) d) e) f) E r h a t t e einen . . . . Erde. . . . (1). . (einige-) gemacht.. . Mein Freund Peter ist ein . i) E r unternahm . . (2) Garn. (mehr-) ersetzt. (4) S c h u t z : Eisenschienen. (Manch-) ist es mir gelungen. rot und blau. u m rechtzeitig fertig zu werden. daß sie . Completaţi cu numeralele variative . . (viel-) Olympiasieger.

. (190) an dem Vortrag teilge­ nommen. 18. . (1) Frühstück gehen . . . dar uneori are 5—10 minute întîrziere. f) Unsere Erde h a t nur . . . . Completaţi propoziţiile MORFOLOGIA următoare cu numeralele corespunzătoare : a) Meine Freundin Hilde wohnt in einem Wohnblock mit . (1) bei uns vorbei. aber . . (7) Monde. . i) Unchiul meu a făcut multe călătorii în viaţa s a .280 17. (215) Studenten haben . . . (manch-) Kinder in den Kindergarten. . (15). . sagte ein Beamter an der T ü r : — Sie sind der . . . . j) . . .35. . scriind numeralele în litere : a) 23 August este ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascistb) Friedrich Schiller s-a născut la 10 noiembrie 1759 la Marbach şi a murit la 5 mai 1805 la Weimar. . (aller-) Neuigkeiten. de două ori în Bulgaria şi de şase ori în Cehoslovacia. b) Dieser Film ist sehr interessant. . . h) Există două feluri de cămile: cu una sau cu două cocoaşe. . der Saturn hat aber . . g) Von . f) Băiatul meu a luat u n zece la examenul de germană. . Ihre Familie wohnt dort schon seit . (1/4) der Erzeugnisse wird ausgeführt. c) Prima sa mare operă dramatică a fost „Hoţii". . (13%). Traduceţi în limba germană. . e) La ce oră vine acceleratul 301 ? Astăzi vine la 21. (10 000) Besucher der Ausstellung. (3) gesehen. Mai konnte er nicht kommen. (1) Mond. de cinci ori în Uniunea Sovietică. (25) waren bei einem Wettbewerb. . d) Als ich kam. (8) Stockwerken. (3) Tage später kam er doch noch . . e) Nach dem . (4) Stockwerk. die anderen . . h) Am . j) O cincime din producţia acestei fabrici se exportă. . d) Da 1 Mai oamenii muncii din lumea întreagă (genitiv) serbează ziua solidarităţii lor internaţionale. dar niciodată în Ungaria. ich habe ihn schon . a fost de trei ori în Polonia. g) De la 10 pînă la 28 martie elevii au avut vacanţa de primăvară. care s-a reprezen­ t a t p e n t r u prima dată pe scena teatrului din Mannheim. Sie wohnt im . . . i) Dank dem sozialistischen Wettbewerb stieg die Produktion des -Betriebes u m . (2) bei mir und erzählte mir immer . . . . darum bekommen Sie ein Geschenk. (mehr-) Jahren. . . c) Meine Freundin Helga war in dieser Woche schon . .

Wann gehen Sie in die Stadt ? Der Schrank steht an der Wand.H 4 puse ca şi a diatezei pasive şi a condiţionalului.ich ich ich habe geschrieben bin gelaufen werde lesen werde gefragt würde fragen .H 2 ţite în verbe predicative şi în verbe auxiliare. timp compus: diateză pasivă: condiţional: " ich ich . verbele pot fi împăr. sein şi werden. starea H 1 existenţa: übersetzen. deci ele pot forma H 3 singure predicatul unei propoziţii: Wir lernen Deutsch. Verbele predicative au un conţinut bine definit. vergehen. acestea ajută la formarea timpurilor com. 1. 2. erwachen.VERBUL (Das Verb — Das Tätigkeitswort' — Das Zeitwort) iau Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea. üben. bleiben. wohnen ÎMPĂRŢIREA (Vollverben und VERBELOR Hilfsverben) VERBE PREDICATIVE ŞI AUXILIARE După funcţiile pe care le îndeplinesc în propoziţie. Verbele auxiliare se împart în: a) Verbe auxiliare de timp. Verbele auxiliare de timp sînt: haben.

Er läßt ihn kommen. De exemplu: H 8 lassen < verb predicativ verb auxiliar = a lăsa. E r wird Ingenieur. verb predicativ = a străluci. a unei obligaţii. a unei intenţii etc. ca verbe auxiliare de mod. Die Übung scheint schwer zu sein. { . adică de elemente de legătură între subiect şi numele predicativ: E r ist I.282 MORFOLOGIA H 5 Verbele sein şi werden pot avea funcţia de verbe copulative. de modalitate sau modale. Unele verbe predicative pot fi întrebuinţate cu sens modificat. . adică pot forma singure predicatul propoziţiei: Wer will. Wir müssen in die Stadt. a unei permisiuni. Verbele auxiliare de mod sînt: r können: mögen: Möge sie nur kommen! dürfen: Dürfen Kinder zu diesem Film gehen? müssen: I m Alter von sieben Jahren müssen alle Kinder zur Schule gehen. acestea ajută la exprimarea unei modalităţi. E r ist (— befindet sich) in Bukarest. der kann. Verbele auxiliare de timp apar uneori ca verbe predicative. de exemplu : a unei posibilităţi. a face să. sollen: Sie sollen auf seinen R a t hören! wollen: Wollen Sie Medizin studieren ? H 7 Verbele auxiliare de mod pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. verb auxiliar de mod = a părea. Sie hat ( = besitzt) ein neues Tonbandgerät. Ich lasse das Buch hier. a unei necesităţi. Die Sonne scheint. = a dispune.ehrer. a unei dorinţe. H 6 b) Verbe auxiliare de mod. Ele formează predicatul numai împreună cu un verb predicativ.

compl. a se cuveni. prepoz. . la acuz. E r gehört JJ J J JJ J g VERBE TRANZITIVE ŞI INTRANZITIVE (Transitive und intransitive Verben) Din punct de vedere al complementului. verb auxiliar de mod = a merita. adică fără exprimarea complementului la acuzativ: Ich schreibe jetzt (einen Brief). 1 i Sie versicherte mich ihrer Freundschaft. Br pflegt nach Tisch spazieren zugehen. } Ich höre ihn kommen. compl. b) Alte verbe tranzitive pot fi întrebuinţate absolut. la acuz. a) Unele verbe tranzitive nu pot fi folosite fără un complement la H 15 acuzativ: Ich erwarte meinen Freund. H 16 c) Numeroase verbe tranzitive pot avea pe lîngă complementul lor H 17 la acuzativ şi un alt complement: compl. compl. a face parte. + compl. 1. la acuz. verb predicativ = a aparţine. + compl. E r braucht nicht zu kommen. Verbele care pot avea un complement la acuzativ (complement direct) H 14 sînt tranzitive: Ich schreibe einen Brief. ] } Ich schreibe meinem Bruder einen > Brief. + compl. verbele se împart î n : verbe H 13 tranzitive şi verbe intranzitive. Ich brauche einen neuen Mantel. la aeuz. JJ JQ { { { verb predicativ = a îngriji. > } Ich nenne ihn meinen Freund. la inf. verb auxiliar de mod = a trebui. compl. la acuz. verb auxiliar de mod = a obişnui. + compl. verb predicativ = a avea nevoie de. + compl. la dat. la gen.VERBUL 283 Die Mutter -pflegt das Kind. la acuz. ^ Ich beglückwünsche Sie zu Ihrem Geburtstag. Das Buch gehört mir.

verb intranzitiv — a fi exact (just). verb tranzitiv = a acorda. Die Suppe kocht. verb intranzitiv = a fierbe. Die Rechnung stimmt. . a) Unele verbe intranzitive nu pot avea nici un fel de complement: Ich gehe rasch. de exemplu: . etc. Der Arzt heilt den cînd intranzi­ Kranken. prepoziţional: Observaţie H 23 Verbele care se construiesc cu un complement prepoziţional verbe prepoziţionale (vezi M 220).. (d) două complemente: unul la dativ şi unul Ich helfe Ihnen gern bei der Übersetzung. verb tranzitiv = a găti. heilen . care în limba germană sînt intranzitive sau chiar tranzi­ tive.284 MORFOLOGIA H 18 H 19 2. Die Mutter kocht die Suppe. . tive. Verbele care nu pot avea un complement la acuzativ sînt verbe intran­ zitive {vezi M 201 complement intern). Die Wunde heilt rasch. stimmen / zerbrechen ( \ Observaţie Unele verbe. în limba română sînt tranzitive (vezi S 66). verb tranzitiv = a sparse.. Das Glas zerbricht. * a verb intranzitiv — a se sparge. în limba română sînt reflexive şi altele. Das Kind zerbricht das Glas. E r stimmt das Klavier. H 21 (t>) u n complement la genitiv: Der Kranke bedarf der Ruhe. H 22 (c) un complement Ich warte auf den Bruder. care în limba germană sînt reflexive. H 20 b) Alte verbe intranzitive pot a v e a : (a) u n complement la dativ: Ich begegne meinem Freund. se numesc H 24 prepoziţional: H 25 Unele verbe sînt — cu sens schimbat — cînd tranzitive. / ( \ y \ / \ verb tranzitiv = a vindeca. verb intranzitiv = a se vindeca.

La verbele reflexive permanente. reflexive ocazionale. sich sehnen etc. pronumele reflexiv face parte inte. sich gedulden. Ich kaufe mir das Buch. reflexive permanente (propriu-zise) care pot fi întrebuinţate numai H 27 cu pronumele reflexiv: — cu pronumele reflexiv la acuzativ: sich begnügen. " Ich freue mich. în lMiba germană pronumele reflexiv stă în urma verbului conjugat. vezi F 25 — 27. t compl. sich entschließen. .VERBUL 285 VERBE REFLEXIVE (Reflexive Verben — Rückbezügliche Verben) Verbele însoţite de un pronume reflexiv sînt verbe reflexive. predicat 2. sich widersetzen. la acuzativ Analog: Ich Wasche meinem Schwesterchen die Strümpfe. H 30 Pentru conjugarea verbelor. Cele H 26 mai multe verbe reflexive se întrebuinţează cu un pronume reflexiv la acuzativ. mai puţine cu un pronume reflexiv la dativ: I c h freue mich über das Buch. la compl. Ich merke mir die Regel. la dativ acuzativ Spre deosebire de limba română. la dativ acuzativ Analog: Ich Wasche meine Strümpfe. la compl. Observaţie Verbe reflexive cu un pronume reflexiv la genitiv se întîlnesc foarte rar. ci este considerat com­ plement : Ich wasche mich. sich vornehmen (cu sensul: a-şi propune). sich schämen. reflexive. H 29 Pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat. Verbele reflexive se împart în: 1. Ich eigne mir (Sie Regel an. î Î compl. care pot fi folosite şi fără pronume reflexiv. — cu pronumele reflexiv la dativ: sich aneignen (a-şi însuşi). la acuzativ Ich wasche mir die Strümpfe. sich mer­ ken (cu sensul: a ţine minte). Eu îmi cumpăr cartea.H 28 grantă din predicat: Ich beeile mich. Eu ma bucur. Î compl. sich vorstellen (cu sensul: a-şi închipui). predicat. T Î compl.

286 MORFOLOGIA VERBE PERSONALE ŞI IMPERSONALE (Persönliche und unpersönliche Verben) H 31 După caracterul lor personal. H 35 Verbele impersonale se împart în: a) impersonale permanente. verbele se împart în verbe personale şi impersonale. J v IlI-a H 33 2. . Hier gefällt (es) mir. don­ nern (es donnert) . blitzen (es blitzt) . 1. la persoana a IlI-a singular: schneien : es schneit. Es graut mir. Verbele impersonale stau fie la infinitiv. fie cu pronumele es ca subiect. cu un anumit subiect la toate persoanele: lernen ich du lerne lernst wir lernen ihr lernt sie 1 . Verbele impersonale permanente sînt: (a) verbele care exprimă fenomene ale naturii: regnen (es regnet) . Verbele personale pot fi legate. pronumele es poate fi omis : Es gefällt mir hier. de regulă. dar la toate genurile (verbe unipersonale) : Der Baum \ Die Blume > bläht. aceste verbe pot fi întrebuinţate numai la forma impersonală. Observaţie H 34 în unele cazuri. Das Veilchen I Die Bäume Die Blumen Die Veilchen } > blühen. (b) verbul geben (es gibt) cu sensul de a exista : Es gibt viel Schönes zu sehen. Mir graut (es). J. lernen Sie 1 sie > lernt es I Observaţie 0 H 32 Cîteva verbe personale se întrebuinţează numai la persoana a singular şi plural.

(sich) setzen. şi anume: infinitivul prezent: fahren. kränkeln. erwarten. streicheln H 41 ÎMPĂRŢIREA VERBELOR DUPĂ CONJUGARE Pentru a conjuga un verb la toate modurile şi timpurile. verwelken 2. welken Hm 3.VERBUL 287 Observaţie H 36 După es gibt se întrebuinţează un complement la acuzativ (căruia în limba română îi corespunde subiectul propoziţiei : Es gibt hier guten W'ein. einschlafen. imperfective şi iterative. este necesar H 42 să-i cunoaştem cele trei forme de bază (fundamentale) (Grundformen).mir) . adică începutul sau H 39 sfîrşitul unei acţiuni sau stări: aufblühen. verschließen. schmeicheln. Verbele perfective exprimă o limitare în timp. IMPERFECTIVE ŞI ITERATIVE (Perfektive. deosebim verbe perfective. lernen. stehen. sitzen. verbe impersonale ocazionale i VERBE PERFECTIVE. ergrünen. losgehen.' [Aici este (există) un vin bun. trinken. verbluten. imperfektive und iterative Verben) Din punctul de vedere al duratei acţiunii verbale şi al gradului ei de H 38 realizare. ausschlafen. warten. blühen. eintreten. liegen. Verbele iterative exprimă repetarea unei acţiuni: heucheln. brennen. blühen. entlaufen. verblühen. nörgeln. nennen . verbrennen.) b) impersonale ocazionale : verbele acestea sînt verbe personale între.] (c) cîteva verbe care exprimă stări sufleteşti: grauen (es graut . bluten. grüßen. 1. {sich) stellen. (sich) legen. hüsteln. verb persona! E s wächst und blüht überall. gruseln (es gruselt mir) (Pentru omiterea pronumelui es vezi M 78. laufen. Verbele imperfective exprimă acţiunea sau starea fără vreo limitare în timp: schlafen.H 37 buinţate impersonal: Die Pflanze wächst. gehen.

schwamm. lernte. prez. : fuhr b) de multe ori şi la participiul II: inf. prez. imperf. le împărH 43 ţim în verbe tari şi slabe. II 45 VERBELE TARI J J 46 I I 47 Caracteristici principale: 1. I I . H 44 La verbele slabe vocala radicală nu se schimbă în cursul conjugării. schwimmen. I sing. Această schimbare a vocalei radicale a verbelor tari se numeşte A blaut. gelernt. geschwommen. Verbele tari pot fi împărţite în trei grupe. Grupa I. imperf.) : fuhr. : fahren . part. După felul în care verbele formează formele lor de bază.288 MORFOLOGIA imperfectul indicativ (pers. La verbele tari vocala radicală se schimbă în cursul conjugării. Vocala radicală a infinitivului este identică cu vocala radicală a participiului I I .Schimbarea vocalei radicale care se produce a) totdeauna la imperfect: inf. Vocala radicală a infinitivului diferă atît de vocala radicală a imperfectului cît şi de vocala radicală a participiului I I (1—2—3) : Infinitiv i i i ie e S (1) Imperfect a a a a a a (2) Participiul II o u e e o o (3) Infinitiv beginnen finden bitten liegen werfen gebären Imperfect begann fand bat lag warf gebar Participiul II begonnen gefunden gebeten gelegen geworfen geboren II 48 Grupa a II-a. genannt. dar diferă de vocala radicală a imperfectului (1-2-1): Infinitiv a a a e 0 0 Imperfect u i ie a a ie Participiul II a a a e o o Infinitiv tragen fangen halten lesen kommen stoßen Impei •fect trug fing hielt las kam stieß Participiul II getragen gefangen gehalten gelesen gekommen gestoßen . Un număr relativ mic de verbe se conjugă neregulat. nannte participiul I I : gefahren.

dar diferă de vocala radicală a infinitivului (1-2-2): Infinitiv Imperfect Participiul II o u o 0 0 H 49 Infinitiv Imperfect Participiul II geschwollen geschunden geglommen geflossen gegoren geschworen gelogen gesogen geschienen geglichen e i i ie o u o 0 0 0 ä ö ü au ei ei (1) o 0 o 0 ie i (2) o ie i (2) schwellen schinden glimmen fließen gären schwören lügen saugen scheinen gleichen schwoll schund glomm floß gor schwor log sog schien glich 2. trans­ formă această vocală în i sau ie (vezi H 86). La imperfect indicativ la persoana I şi a I I I .VERBUL 289 u au oi (1) ie ie ie (2) u au ei (1) ruf ea laufen heißen rief lief hieß gerufen gelaufen geheißen Grupa a III-a.a singular (vezi H 83). Cele cu e în rădăcină.a şi a I I I .e n : geschrieben gekommen H 51 gegeben Caracteristici secundare : H 52 a) Verbele cu a. o primesc Umlaut la prezent indicativ. Participiul II (perfect) se termină în . Vocala radicală a imperfectului este identică cu vocala radicală a participiului I I . u din rădăcina imperfectuhii indicativ se transformă în Umlaut la imperfect conjunctiv: Imperfect indicativ ich k a m ich hob ich f«hr Imperfect conjunctiv ich käme ich höbe ich führe H 53 19 • Gramatica practică a limbii germane . la persoana a I i . o. b) Vocalele a. au. kam H 50 3.a singular nu se adaugă nici un fel de desinenenţe: ich er ?ab ich er schrieb ich .

1 î n p a r a n t e z ă sînt trecute formele mai puţin obişnuite. uneori fără. . alteori cu deosebire de sens. Participiul II se termină în -(e)t: gelernt geordnet VERBE H 57 CARE OSCILEAZĂ ÎNTRE CONJUGAREA TARE ŞI CEA SLABĂ Unele verbe au astăzi unele forme de conjugare tare.230 MORFOLOGIA VERBELE SLABE H 54 Caracteristici: 1. La imperfect primesc -(e)t + desinenţele imperfectului {vezi H 101) ich lernte ich. ordnete 3. Der Sturm bewegte die Wellen. H 58 Verbe cu forme tari şi slabe fără deosebire de sens: Infinitiv backen dünken ersehallen glimmen klimmen mahlen melken salzen sieden trielen weben Imperfect backte (buk)1 dünkte (deuchte) erschallte (erscholl) glimmte (glomm) klomm (klimmte) mahlte melkte (molk) salzte sott (siedete) triefte (troff) webte (wob) Participiul II gebacken gedünkt (gedeucht) erschallt (erschollen) geglimmt (geglommen) geklommen (geklimmt) gemahlen gemolken gesalzen gesotten (gesiedet) getrieft (getroffen) gewebt (gewoben) H 59 Verbe cu forme tari şi slabe cu deosebire de sens: Infinitiv bewegen / Imperfect bewog Participiul II bewogen = a îndupleca bewegt = a mişca \ bewegte Ich beweg ihn zur Abreise. iVw schimbă niciodată vocala radicală: lernen ordnen lernte ordnete gelernt geordnet H 55 H 56 2. altele de conju­ gare slabă.

Die Pumpe saugte das Wasser aus dem Brunnen. Mutter schaffte den ganzen Tag in Küche und Garten. und viele griffen zu den Waffen. pflegen / C Pfl®g Pflegte gepflogen gepflegt = (apare numai în anumit expresii idiomatice) = a îngriji. Ich pflegte am Abend einen kleinen Spaziergang zu machen. schaffen / \ scha f schaffte geschaffen geschafft = a crea — a lucra. a obişnui . a bate (pe cineva) (gekaut) Der Offizier hieb mit dem Säbel um sich. / \ hieb hnute Nach der Arbeit pflog (pflegte) sie der Ruhe.. a fierbe (fig.VERBUL 291 Infinitiv erschrecken / \ Imperfect erschrak erschreckte Participiul II erschrocken = a s e speria erschreckt — a speria Das Kind erschrak. Die zwei Jungen hauten sich tüchtig.) Der Most gor (gärte) schon. a transporta. saugen / \ sog saugte gesogen = a suge (despre fiinţe) gesaugt = a suge. a transmite . gel gehauen = a lovi (cu o armă) geh&nen = a lovi.. Sie haben sich gehauen. Es gärte unter den ausgebeuteten Völkern. Wohin h a b t ihr die alten Möbel geschafft? . bis ihr Vater kam. Die Mutter pflegte das Kind liebevoll. . Wir hängten das Bild an die Wand (haben. / \ gor gärte gegoren = a fermenta gegärt — a fermenta.. Warum ist es erschrocken? Ein Hund erschreckte das Kind (hat das Kind erschreckt).) Das Kind sog (saugte) an der Flasche. a duce I n schweren Jahren des Kampfes und der Entbehrung schuf Beethoven seine unver­ gänglichen Meisterwerke. . a emite (la radio) Wir haben den Eltern ein Telegramm gesandt (gesendet). / \ hing hängte gehangen — a fi atîrnat (agăţat) gehängt = a atîrna (a agăţa) Der Mantel hing im Schrank (hat im Schrank gehangen). senden / sandte (\ sendete gesandt ° gesendet = a trimite = a trimite . a aspira (tehn.. Täglich werden vom rumänischen Rundfunk Nachrichten in deutscher Sprache gesendet.

sollen. Der Mann schleifte den Baumstamm bis zur H ü t t e . dürfen. 2. wiegen VERBELE H 60 H 61 H 62 H 63 NEREGULATE Neregulat se conjugă: 1. E r steckte den Schlüssel in die Tasche und verließ das Haus. Die Mutter wiegte das Kind und sang leise ein Schlummerlied. stak stecken \ steckte (mai frecvent steckte) gesteckt = a fi pus (băgat) gesteckt = a b ă g a . mögen. H 103). werden (vezi H 92 . Der Braten brannte an. sollen. stehen. verbul wissen (vezi H 9 3 . H 102). H 103). H 64 4. a pune Der Schlüssel stak (mai frecvent: steckte) in der Tür. denn sie wendete ihn nicht oft genug. a îndrepta. verbele auxiliare de timp: haben.292 Infinitiv schleifen Imperfect scWi MORFOLOGIA Participiul II / // geschliffen = a ascuţi \ schleifte geschleift = a tîrî W a r u m hast du dieses Messer nicht geschliffen? E s ist schon ganz stumpf. wol­ len şi verbul wissen formează grupul verbelor pre teri toprezente (vezi H 94). müssen. verbele auxiliare de mod: können. 3. s wandte C wendete = a întoarce . wollen (vezi H 9 3 . müssen. mögen. . verbele: gehen. H 65 5. tun (vezi H 94). Observaţie Verbele auxiliare de mod: können. dürfen. sein. cîteva verbe de conjugare slabă: a) brennen brannte gebrannt kennen kannte gekannt nennen nannte genannt rennen rannte gerannt . Dein Anzug muß unbedingt gewendet werden. a adresa gewendet = a întoarce (o haină) (wendete) gewandt wenden E r wandte (wendete) sich an den Pförtner und b a t ihn u m Auskunft. Der junge Mann wandte (wendete) keinen Blick von ihr. Gleichgültig wandte sie ihm dem Rücken. / wog gewogen = a cîntări C a o \ wiegte gewiegt = a legăna Ein Kleinkind muß regelmäßig gewogen werden.

VERBUL 293 Verbele acestea. î n t r e formele neregulate şi cele regulate ale acestor verbe există unele deosebiri semantice: senden — sandte — gesandt înseamnă a trimite. î n cadrul conjugării deosebim forme finite şi forme infinite. înseamnă a se adresa. a întoarce (privirea. deşi au caracteristicile verbelor slabe (-te la imper­ fect şi .t la participiul II). au şi Ablaut (e —a —a). înseamnă a schimba (direcţia). H 67 Verbele acestea au pe lîngă Ablaut şi alternanţe Observaţie î n t r e formele regulate şi cele neregulate ale verbului dünken nu există deosebiri semantice. c) bringen brachte denken dachte / dünkte \ deuchte gebracht gedacht gedünkt gedeucht (rar) consonantice. au şi forme regulate.) wenden — wandte — gewandt sich wenden — wandte sich — sich gewandt wenden — wendete — gewendet mai înseamnă şi a întoarce (o haină). iar senden — sendete — gesendet mai înseamnă şi a transmite. Formele finite (personale) sînt formele conjugate ale verbelor. spatele etc. pe lîngă formele neregulate de tipul verbu­ lui nennen. b) senden (sich) wenden sandte sendete wandte wendete gesandt gesendet gewandt gewendet H 66 Verbele senden şi wenden. . a expedia. a emite (la radio) . faţa. CONJUGAREA VERBELOR H 68 H 69 Modificarea formei verbului se numeşte conjugare.

Futur — die 7. Zukunft): ich werde fragen (d) viitorul anterior (das 2. mod şi diateză. a Ii-a pers. timp. verbul se modifică după persoană şi număr. Diatezele H 77 Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre acţiune şi autorul acţiunii. Timpul î l 71 Verbul exprimă prin formele lui momentul acţiunii. a IlI-a forma de politeţe (singular şi plural) ich frag« du fragst er fragi Plural wir ihr sie Sie frage« frag« frage« frage« 2. al stării sau al existenţei.294 MORFOLOGIA II 70 î n cursul conjugării. Modul Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vor­ bitorul consideră acţiunea. î n limba germană deosebim trei moduri: H 74 a) indicativul (der Indikativ — die Wirklichkeitsform) (vezi H 81 — H 115) : er fragt H 75 b) conjimetivul (der Konjunktiv — die Möglichkeitsform) (vezi H 110— 131) : er frage H 76 c) imperativul (der Imperativ — die Befehlsform) (vezi H 136—H 144) : fragen Sie! 4. Vergangenheit): ich habe gefragt (b) mai mult ca perfectul (das Plusquamperfekt — die 3. Singular pers. Acest moment se redă prin a) timpuri simple: (a) prezentul (das Präsens — die Gegenwart) : ich frage (b) imperfectul (das Imperfekt — das Präteritum — die 1. Zukunft) : ich werde gefragt haben H 72 H 73 3. Futur — die 2. 1. Persoana şi numărul (vezi B 5 . î n limba germană există: a) diateza activă (das Aktiv — die Tätigkeitsform): ich frage b) diateza pasivă (das Passiv — die Leideform): ich werde gefragt . B 10) Celor trei persoane ale singularului şi pluralului le corespund anumite desinenţe. Vergan­ genheit) : ich hatte gefragt (c) viitorul (das 1. I pers. Vergan­ genheit) : ich fragte b) timpuri compuse: (a) perfectul (das Perfekt — die 2.

Formele infinite sau nominale sînt: a) Infinitivul (der Infinitiv — die Nennform) : fragen b) Partieipiile (die Partizipien) : (a) participiul I (prezent) (das 1. Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Straßenbahnlinie verbunden. Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acţiunea. Formele infinite (nominale) nu exprimă nici persoana. mai rar de prepoziţia durch) (vezi H 155) : Der Vater wird von dem Sohn erwartet. Partizip — das Mittelwort der Gegenwart): fragend (b) participiul II (perfect) (das 2. nici numărul. el este redat prin complementul de agent (de cele mai multe ori însoţit de prepoziţia von. Partizip — das Mittelwort der Vergangenheit): gefragt FORMELE FINITE (Die Finitformen — Die Personalformen) DIATEZA (Das ACTIVĂ Aktiv) INDICATIVUL (Der Indikativ — Die Wirklichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE PREZENTUL (Das Präsens — Die Gegenwart) La prezent verbele de orice categorie (afară decîteva verbe neregu.VERBUL 295 Diateza activă arată că acţiunea este făcută de subiectul gramatical: H 78 Der Sohn erwartet den Vater. I pers.H 81 late) primesc următoarele desinenţe : Singular pers. a 111-a forma de politeţe -e Plural -en -(e)st -(e)t -(e)t -en -en . a Ii-a pers. H 8® nici modul (vezi H 221—231). Cînd H 79 autorul lucrării este exprimat.

Astfel. formează astfel prezentul indicativ: ich veranlasse du reranlaßt er reranlaßt etc. schnauben. rerbele tari care au a (de ex. stoßen) în rădăcină primesc Umlaut la persoana a II-a şi a I l I . schallen. au sau o în rădăcină verbele : hauen. H 84 H 85 Nu primesc Umlaut. schaffen.a singular: tragen ich trage du trägst er trägt etc.a singular şi la persoana a II-a plural la acele verbe a căror rădăcină se termină î n : -elin (recÄMen) -ekn (troc/men) ~d -dm -dn (finden) (widmen) (ordnen) finden ich find« du findes* er | sie f finde* wir find«« ihr find«* sie -Ifn -an -t (öffnen) (begeben) (bieten) -tm (a*roen) Sie ) find. deşi au a. au (de ex. Verbele slabe nu primesc Umlaut nici dacă la baza lor stă un verb tare. kommen. . lawfen) sau o (de ex. stoßen ich stoße du stößt er stößt etc. verbul slab veranlassen. H 83 Verbele tari suferă uneori modificări în rădăcină (vezi H 46). tragen). saugen. laufen ich lauie du läufst er läuft etc.296 MORFOLOGIA schreiben ich schreib« du schreibe er j sie \ schreib* es wir schreibe« ihr schreib* •j sie l schreibe« Sie H 82 Vocala e se intercalează la persoanele a II-a şi a I l I . De exemplu. la baza căruia stă verbul tare lassen.

sehen.a singular indica­ tiv nici o desinenţă : halten ich halte du hältst er sie } hält treten ich du er sie es trete trittst ) } tritt ' ich dar: du er sie es lade lädst j } lädt ' Observaţie Verbul treten dublează pe t la persoana a II-a şi a I l I . Verbele cu rădăcina terminată în t nu primesc la persoana a I l I . dublînd pe m.a şi a I l I . pflegen.a şi a I l I . nehmen). H m laden) nu intercalează la prezent vocala e. -ss. -Iz. stecken. bo^en. genesen. heben. weben. scheren. sehen ich gebe du gibst er | sie > gibt es > ich du er sie es Sähe siehst 1 i sieht i nehmen ich du er sie es nehme nimmst | !• nimmt ' H 86 Observaţie Verbul nehmen schimbă pe e lung la persoana a I i .a singular fiind astfel identice: lesen ich lese du liest er sie es grüßen ich du er sie es grüße grüßt | / grüßt > essen ich esse du ißt er | sie / ißt es > H m } lu . saken. -ß. fie slabe. persoanele a I I . halfen) sau d (de ex. siteen. schimbă. -x. de exemplu lesen. fie tari. de la caz la caz pe e în i sau ie la persoana a I i . primesc la persoana a II-a singular numai desinenţa -t.VERBUL 297 Verbele tari care au vocale e în rădăcină (de ex. essen. dacă la persoana a Ii-a şi a I l I . H 87 Nu transformă pe e în i(e) următoarele verbe : bewegen (a îndupleca). grüben. stehen. geben.a şi a IlI-a singular.a singular a indicativului prezent în i scurt. a căror rădăcină se termină în -s. gehen. -z.a singular. Verbele tari cu rădăcina terminată în t (de ex. Verbele.a singular a indicativului primesc Umlaut sau schimbă pe e în i(e). H 88 denken.

298 MORFOLOGIA sahen ich salze du salzt er \ sie ) salzt es I sitzen ich sitze du sitzt er 1 sie / sitzt es ' boxen ich boxe du boxt " 1sie ) box es > H 91 La verbele derivate cu sufixele -ein (zweifeln) şi -ern (zittern). dürfen. mögen. astfel se şi explică denumirea preteritoprezente dată acestui grup de verbe format din: können. wissen k önnen ich du er sie es kann kannst | > kann ' mögen ich mag du magst er \ sie } mag es I dürfen ich du er sie es darf darfst | } darf ' ich du er sie es muß mußt | ) muß J sollen ich du er sie es soll sollst y j* soll ' wollen ich du er sie es will willst | j will ' wissen ich weiß du weißt er 1 sie ) weiß es I . vezi H 182). müssen. care a primit sens de prezent. la per­ soana I singular prezent ^oa^e /&' omisă vocala e i w sufix. iar la persoana I şi a IlI-a plural trebuie omisă vocala e din desinenţă: zweifeln ich zweif(e)le du zweifelst er j sie > zweifelt es ' wir zweifelf/jn ihr zweifelt sie 1 *!*««»-« ich zitt(e)re du zitterst er 1 sie | zittert es ' wir zitteren ihr zittert sie ) Sie / « « t t e r g n Sie / zweif e'0n H 92 Verbele auxiliare de timp formează prezentul în mod neregulat : haben ich habe du hast er | sie j h a t es ' wir haben ihr h a b t sie 1 ie haben Sie / Sie sein ich bin du bist er | sie f ist es ' wir sind ihr seid werden ich du er sie es wir ihr sie Sie werde wirst 1 \ wird 1 werden werdet > werden sie 1 Sie j sind H 93 Prezentul verbelor preteritoprezente (vezi H 63) este de fapt un vechi imperfect (preterit. sollen. wollen.

a Ii-a (e)st -(e)t per. iar la celelalte persoane se folo­ sesc desinenţele prezentului: Plural Singular pers. sie 1 % dürfen J. IMPERFECTUL (Das Imperfekt — Die 1.. I -en pers. Astfel verbele tari au la imperfect Ablaut (vezi H 46). Verbul tun primeşte la persoanele I şi a IlI-a plural desinenţa ich tue du tust er i sie > t u t wir t u » ihr t u t Sie H 94 Sie J l tr es J Verbele neregulate de conjugare slabă urmează regulile conjugării verbelor slabe (vezi H 81). nu au nici H Si o desinenţă la persoana I şi a IlI-a singular. .VERBUL 2S9 wir sollen ihr sollt sie sollen Sie wir können ihr könnt Kkönnen wir ihr sie sie Sie mögen mögt ) Imc mögen j wir müssen ihr m ü ß t sie ) -. vezi H 169.. ) Will i wir wollen ihr wolit sie ] . Vergangenheit) H 85 Conjugarea verbelor tari la imperfect se deosebeşte fundamental de conjugarea verbelor slabe. wollen K wissen Sie / Sie/ Verbele stehen şi gehen formează prezentul regulat. a IlI-a -en formă de politeţe -en . müssen wir dürfen ihr dürft Sie j wissen Sie J ich Weiß du weißt er i sie ) weiß es J wir wissen ihr wißt wollen ich du er sie es Will willst .. sie ) j. Pentru formarea prezentului verbelor compuse.

> lasen Sie j II 99 Unele verbe prezintă Infinitiv leiden sitzen ziehen şi alternanţe Imperfect litt saß zog consonantice: Participiul gelitten gesessen gezogen II II 100 Pentru a forma imperfectul verbelor slabe se adaugă la rădăcina acestora următoarele desinenţe : Singular pers. la imperfect. I pers. a I i . -es. la persoana a I i .a singular. la persoana a I I .a plural intercalarea vocalei e este obligatorie: finden ich fand du fand(e)s/ er sie es fand wir fand«» ihr fände* ) fanden H 98 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -s.a -(e)te -(e)test -(e)te Plural -(e)ten -(e)tet -(e)ten . la imperfect.300 MORFOLOGIA ich gab du gabst er » sie j gab es 1 wir gaben ihr gab* l gaben Sie | 5 H 97 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -t sau -d pot intercala.a singular. a I U . -ß intercalează. vocala e la persoana a I i . în mod obligatoriu.a pers.a plural intercalarea lui e este facultativă: lesen ich las du lasest er \ f sie > las es I wir lasen ihr las(e)* sie 1. vocala e la persoana a I i .

•ckn. stehen şi tun formează imperfectul în felul următor: ich ging du gingst er i sie | ging es > wir gingen ihr gingt sie gingen Sie stehen ich stand du stand (e) st er 1 sie ? stand es > wir standen ihr standet l standen Sie f tun ich t a t du t a t (e) st er | sie . -tm (vezi H 82) : antworten ich antwortete du antwortetest er sie \ antwortete es wir antwortete« ihr antwortetet sie Sie antwortete» H 101 Verbele auxiliare de timp formează imperfectul neregulat: sein ich war du warst etc haben ich hatte du hattest etc. ich mochte du mochtet etc. -fîn. H 102 Verbele pre teri toprezente formează imperfectul ca verbele können ich konnte du konntest etc. slabe: H 103 {vezi H 100) Verbele gehen. wissen' ich wußte du wüßtes/ etc. wollen ich wollte du wolltest etc. -dn. -dm. sollen ich sollte du sollte* etc. -t.VERBUL 301 fragen ich fragte du fragtest er sie j^ fragte es wir fragten ihr fragtet sie Sie fragte» Vocala e o intercalează verbele a căror rădăcină se termină în -cim. -gn. -d. dürfen ich durfte du durftest etc. werden ich wurde du wurdest etc. t a t es I wir taten ihr tatet sie taten Sie H 104 . ich mußte du mußtest etc.

rennen ich rannte du ranntest etc. (vezi H 5 9 . Vergangenheit) Plusquamperfekt H Î06 Perfectul şi mai mult ca perfectul se formează cu verbul auxiliar haben sau sein şi cu participiul II (perfect) al verbului de conjugat: Perfectul == prezentul . kennen ich. wenden ich wandte — ich wendete du wandtest — du wendetest etc. sau sein participiul II Singular ich habe gefragt du hast gefragt er i sie !• hat gefragt es I Plural wir haben gefragt ihr habt gefragt haben gefragt Sie ich bin gegangen du bist gegangen M Plural wir sind gegangen ihr seid gegangen sind gegangen J3ie }. Vergangenheit ŞI MAI und Das MULT CA PERFECTUL — Die 3. nennen ich nannte du nanntest etc. TXMPUBULE COMPUSE PERFECTUL Das Perfekt • Die 2. H 66) bringen ich brachte du brachtest etc. senden ich sandte — ich sendete du s a n d t e t — du sendetest etc. haben. . (vezi H 5 9 . kannte du kanntest etc.rennen ich brannte du branntest etc.302 MORFOLOGIA H 165 Verbele neregulate de conjugare slabă formează imperfectul ca ver­ bele slabe.3St l • st gegangen Sie es 1 Rar întrebuinţat. denken ich dachte du d a c h t e t etc. cu singura deosebire că primesc şi Ablaut (vezi H 65. H 67) : b. H 66) dünken ich deuchte 1 (dünkte) du dcuchtesi (dünktest) etc.

ele formează perfectul şi mai mult ca perfectul în mod regulat: Ich habe das wirklich nicht gewollt. Observaţie î n cazul de faţă. Aaöe gefragt Singular ich war gegangen du warst gegangen yhaben. Dacă nu stau pe lingă un alt verb. perîectul / ! H 108 = haJ)en /la prezent \ \ la imperfect / können. de aici denumirea de infinitiv dublu. verbul lassen şi verbele care exprimă percepţii senzoriaîe formează perfectul şi mai mult ca perfectul în două feluri: 1. Perfectul neregulat al verbului sehen. Verbele modale. I Perfectul regulat al lui wollen.c. 2. un infinitiv este urmat de altul. Dacă aceste verbe stau pe Ungă un alt verb la infinitiv: perfectul \ m. [ + infinitivul ' x prezent Ich habe den Text leicht übersetzen Perfectul neregulat al lui Vit hat seinen Freund kommen können. <f sau \ + participiul ? sein </ > Plural wir hatten gefragt ihr Aaö«2 gefragt hatten gefragt II H 197 Sie Plural wir waren gegangen ihr wart gegangen waren gegangen "1 sie f zwar gegangen es Sie Observaţie Pentru formarea participiului I I (perfect) vezi I I 260 — 283.m. H IOD I Haben Sie ihn nicht gesehen? ! l Perfectul regulat al lui sehen. .VERBUL 303 Mai mult ea perfectul = imperfectul Singular ich AaM« gefragt du hattest gefragt er j sie .

passieren. Glücklicherweise ist nichts Ernstes passiert. E r ist ins Zimmer getreten. mißlungen). Sie haben das ganze Land bereist. Was ist geschehen ? Mein Versuch ist mir gelungen (geglückt. e) Verbele intranzitive care nu exprimă direcţia unei mişcări cerea de la o stare la alta. glücken. Sie ist zu Hause geblieben. (b) Verbele care nu exprimă (c) Verbele care exprimă Wir haben ausgezeichnet o mişcare. Ich bin meinem Freund begegnet. . adică : (a) Verbele care exprimă o mişcare fără o direcţie precisă: Das Kind hat am Morgen eine halbe Stunde geturnt. d) Verbele impersonale E s Aa#e den ganzen Tag geregnet. begegnen. Excepţii: Verbele sein şi bleiben. Der Reisende hat zehn Minuten am Schalter o stare (de durată) : geschlafen. gelingen. E r hat das Zimmer betreten. b) Anumite verbe c a : sein. bleiben. perfectul: b) Toate verbele reflexive: Ich habe mich darüber sehr gefreut. (b) trecerea de la o stare la alta: Ich bin erst spät eingeschlafen. aber schon sehr früh Sein Bruder ist Arzt geworden. H 111 Cu verbul auxiliar sein formează perfectul şi mai mult ca perfectul a) Verbele intranzitive care exprimă: (a) direcţia unei mişcări: Der Junge ist nach Hause gelaufen. Hast du dir die Adresse gemerkt? c) Verbele modale: permanente: sau tre­ Ich Aa&« das nicht gekonnt. mißlingen. ci o stare pe loc: gestanden. aufgemacht. geschehen.304 MORFOLOGIA H 110 Cu verbul auxiliar haben formează perfectul şi mai mult ca a) T o a t e verbele tranzitive (fără excepţie) : Ich habe ihn etwas gefragt.

vergehen weg. eintreten e n t . gefahren. ausgehen ein. cînd exprimă o mişcare fără direcţie precisă sau o durată.: enteilen. a cădea brusc) Ich bin auf der Treppe gestürzt.VERBUL 305 Observaţie Verbele care exprimă trecerea de la o stare la alta sînt perfecţive şi de multe ori compuse cu prefixele: ab.: fortgehen. (a conduce [un vehicul].: ««gehen.: »erblühen. stürzen (stürzte — gestürzt) (a răsturna) Das Volk hat die Monarchie gestürzt. Cu sein ele cînd sînt folosite intranzitiv şi exprimă totodată direcţia unei mişcări sau trecerea de la o stare la alta.: abgehen. geschmolzen. auftreten aus. geheilt. verfließen H 112 Unele verbe cu două sensuri se pot conjuga atît cu haben cît şi cu sein. Ele se conjugă cu haben cînd sînt folosite tranzitiv. 20 Gramatica practică a limbii german« .: awsführen. a frînge) ţa se rupe) E r hat sich das Bein gebrochen. weglaufen z e r . . Der Ast ist unter der Last der Früchte gebrochen.: verfallen. (a sufoca) Das Kohlengas hat die schla­ fenden Kinder fast erstickt. (a se prăbuşi. entkommen er-: ertrinken. (a se vindeca) heilen (a vindeca) (heilte —geheilt) Der Arzt ha I den Kranken rasch Die Wunde ist rasch geheilt. geschwommen. (a înota) schwimmen (a înota) Ich bin ans andere Ufer (schwamm — geschwommen) Ich habe gestern zwei Stunden geschwommen. Astfel de verbe s î n t : cu haben cu sein brechen (brach — gebrochen) ersticken (erstickte — erstickt) fahren — gefahren) (a rupe.: weggehen. entgehen. «Mahren auf-: ««/stehen. Kohlengas II Î Î 3 (a merge cu un vehicul) (fuhr Er hat den Wagen nach Hause Er ist mit dem Wagen nach Hause gefahren. fortlaufen v e r . erwachen iort. a duce cu un vehicul) (a se sufoca) Die Kinder sind im fast erstickt. (a se topi) schmelzen (a topi) Der Schnee ist in der Sonne (schmolz — geschmolzen) den Schnee Die Sonne geschmolzen.

infinitivul prezent fragen Singular ich werde fragen du wirst fragen er 1 sie [ wird fragen es > Plural wir werden frage» ihr werdet fragen sie 1 \ werden frage» Sie > H 115 Viitorul anterior se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. VIITORUL (Das 1. Futur H 114 Viitorul se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infini­ tivul prezent al verbului de conjugat: Viitorul = werden (la prezent) -j. a sfîşia) Ein Wolf hat das Schaf zerrissen. Viitorul anterior = werden la prezent + infinitivul perfect Plural ich werde gefragt haben du wirst gefragt haben er ] sie > wird gefragt haben es > wir werden gefragt haben ihr werdet gefragt habe» sie 1 ? werden gefragt haben Sie I . a deteriora) Die Wärme hat das Fleisch verdorben. ANTERIOR — Die Vor Zukunft) denn warme — Die Zukunft und Das 2. (a pleca) Viele Vögel sind in Ivänder gezogen. (a se sparge) Heute ist ein Teller zerbrochen. Futur ŞI VIITORUL cu sein (a se usca) Die Wäsche ist in der Sonne bald getrocknet. (a rupe. a scoate) Die Dokomotive hat mehr als 50 Wagen gezogen.MORFOLOGIA cu haben trocknen (trocknete — getrocknet) verderben (verdarb — verdorben) zerbrechen (zerbrach — zerbrochen) zerreiben (zerriß — zerrissen) ziehen (zog — gezogen) (a usca) Die Sonne hat die Wäsche bald getrocknet. (a strica. (a se strica. (a sparge) Das Kind hat einen Teller zer­ brochen. (a 5« rupe) Der Faden ist zerrissen. er war zu dünn. (a t r a g e . a se deteriora) Das Fleisch ist in der W ä r m e verdorben.

I -e -en pers. a IlI-a -e -en forma de politeţe -en Iva conjunctivul prezent nu se produce nici o alternanţă vocalică (Umlaut. cu cele ale indicativului. Multe forme ale conjunctivului coincid. la care se adaugă desinenţele caracteristice ale conjunctivului: Aceste desinenţe sînt: Singular Plural pers. PREZENTUL Conjunctivul prezent (conjunctivul I) se formează la toate verbele din H Î17 rădăcina verbului la infinitiv. chiar şi verbele neregulate formează conjunctivul pre­ zent în mod regulat: fahren Singular ich. a Ii-a -est -et pers. fahr« du î&hxest er 1 sie > fahr« 08 J Plural wir iahten ihr taktet sie % t fahre» Sie ' Singular ich geb« du gebest er 1 geben Plural wir geben ihr gebet sie 1 } gebm Sie 1 sie i geb« es ' . H 118 alternanţa e — i) .VERBUL 307 gehen Singular ich werde gegangen sein du wirst gegangen sein er | sie ) wird gegangen sein es > Plural wir werden gegangen sein ihr werdet gegangen sein sie 1 } werden gegangen sein Sie > CONJUNCTIVUL (Der Konjunktiv — Die Möglichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE Modul conjunctiv are în limba germană tot atîtea timpuri ca şi modul H 118 indicativ.

Verbele tari. prin excepţie. ea primeşte U m l a u t : .a singular conjunctiv diferă de forma corespunzătoare a indicativului: persoana a I I I . -chn.a prezent: indicativ: er antwortet. H 123 3. o sau u. numai persoana a I l I .308 fragen Plural ich frag« du fragest er | sie ) frag« es J MORFOLOGIA können Plural ich du er sie es könne könnest j ) könne ' wir können ihr könnet sie 1 / könne« Sie wir frag«» ihr fragst sie 1 f frage« Sie J J H 11§ Verbul sein. dacă vocala radicală a imperfectului indicativ este a. nu primeşte nici o desinenţă la persoanele I şi a I l I . er findet er finde IMPERFECTUL H 121 H 122 1. -im. -l. Verbele slabe şi verbele modale sollen şi wollen au conjunctivul imperfect identic cu indicativul imperfect : Imperfect Indicativ ich fragte etc. Conjunctiv ich fragte etc. La verbele slabe — precum şi la verbele tari care nu modifică vocala radicală la prezent indicativ — a căror rădăcină se termină în -d.a plural ale conjunctivului prezent coincid la toate verbele cu formele indicativului prezent. tun formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. Verbele de orice categorie au fără nici o excepţie la conjunctivul imperfect aceleaşi desinenţe ca la conjunctivul prezent (vezi H 177).a singular conjunctiv prezent: Singular ich sei du sei (e) st er ) sie > sei es ' Plural wir seien ihr seiet sie l > seien Sie > Observaţie H 120 Persoana I singular şi plural şi persoana a I l I . verbul auxiliar sein şi verbele neregulate gehen. -dm. -ffn. -gn. stehen. conjunctiv : er antworte . 2.

nennen. verbele preteritoprezente (cu excepţia lui sollen şi wollen). Verbele auxiliare de timp haben şi werden. u primind Umlaut: Imperfect Indicativ ich h a t t e ich w«rde ich konnte ich mochte ich dwrfte ich mwßte ich wwßte ich brachte ich dachte Conjunctiv ich h ä t t e ich würde ich könnte ich möchte ich dürfte ich müßte ich wüßte ich brächte ich dächte H 124 5. ich kennte du kenntest etc. ich sendete du sendetest etc. Observaţie Verbul dünken are la conjunctivul imperfect aceleaşi forme ca la indi­ cativul imperfect: deuchte sau dünkte. wenden H 125 formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. denken. o. kennen. vocala radicală a. ich rennte du renntest etc. rennen. verbele bringen. . formează conjunc­ tivul imperfect din indicativul imperfect. imperfect ich nennte du nenntest etc.VERBUL 309 Imperfect Indicativ ich rief ich kam ich war ich stand ich t a t Conjunctiv ich riefe ich käme ich wäre ich stände [sau stünde) ich t ä t e 4. ich wendete du wendetest etc. senden. Verbele neregulate brennen. păstrînd însă vocala e a prezentului: Conjunctivul ich brennte du brenntest etc.

310 MORFOLOGIA TIMPURILE COMPUSE H 126 Timpurile compuse ale conjunctivului se formează ca timpurile cores­ punzătoare ale indicativului. fiind înlocuit prin perfectul conjunctiv (vezi H 127). . . H 128 mai mult ca perfectul _ imperfectul. H 130 viitorul anterior == werden la prezent conjunctiv -f infinitivul perfect conjunctiv ich werde gefragt haben du werdest gefragt haben er werde gefragt haben etc. ich werde gegangen sein du werdest gegangen sein er werde gegangen sein etc. însă cu verbul auxiliar (haben.iiabenN sau v sein / + participiul II ich wäre gegangen du wärest gegangen er wäre gegangen etc. H 131 Observaţie / Viitorul anterior conjunctiv se întrebuinţează extrem de rar. H 129 viitorul conjunctiv == werden la prezent conjunctiv + infinitivul prezent ich werde fragen du werdest fragen er werde fragen etc.sein / participiul II ich sei gegangen du sei (e) st gegangen er sei gegangen etc. sein sau werden) la conjunctiv: perfectul conjunctiv = prezentul conjunctiv • ich habe gefragt du Jiabest gefragt şxr-~7tăbe gefragt H 127 . conjunctiv ~~ conjunctiv ich hätte gefragt du hättest gefragt er hätte gefragt etc.hal)enN sau .

ich h ä t t e gelernt = ich würde gelernt haben du hättest gelernt = du würdest gelernt haben er h ä t t e gelernt = er würde gelernt haben etc. 1. * Condiţionalul II are valoarea conjunctivului mai mult ca perfect. — cînd anumite forme ale conjunctivului sînt mai rar folosite. Deci: Condiţionalul I = werden la imperfect conjunctiv -f.infinitivul prezent ich würde fragen du würdest fragen etc. ich wäre gefahren = ich würde gefahren sein du wärest gefahren = du würdest gefahren sein er wäre gefahren = er würde gefahren sein etc. a) Condiţionalul I se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. \\ . Cele mai frecvente forme perifrastice sînt condiţionalul şi forme perifrastice cu verbe modale. H 122) . Condiţionalul I are valoarea conjunctivului imperfect: ich käme = ich würde kommen du kämest = du Würdest kommen er käme = er würde kommen etc. Condiţionalul (der Konditional — die Bedingungsform) are două H 133 timpuri: condiţionalul I (prezent) şi condiţionalul II (perfect). b) Condiţionalul II se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. etc. Deci: Condiţionalul II = werden la imperfect conjunctiv + infinitivul perfect i H 134 ich würde gefragt haben du würdest gefragt haben etc.VERBUL 311 FORMELE PERIFRASTICE conjunctivul se înlocuieşte deseori prin forme perifrastice: H 132 — cînd anumite forme ale conjunctivului coincid cu cele ale indica­ tivului {vezi H 120. etc. etc.

Das mag gehen. daß sie das von dir gehört habe.312 MORFOLOGIA H 135 2. Persoana a Ii-a singular a imperativului se formează din persoana a Ii-a singular a indicativului prezent.a singular. daß er das gesagt hätte?) Sie will das von dir gehört haben. Forme perifrastice cu verbe modale (vezi H 61) se pot întrebuinţa în locul conjunctivului atît în propoziţia principală cît şi în cea secun­ dară pentru a exprima: a) un îndemn. (Wäre er doch vorsichtiger. o presupunere.) c) o nesiguranţă. (Er komme her!) E r soll mehr lernen. un sfat. o rugăminte: Wollen Sie (bitte) still sein ! [Seien Sie (bitte) still!) Er soll herkommen. fără desinenţa -st şi fără pronume personal : Prezent du lernst du antwortest du gibst —> — > — > -* Imperativ lern!' antworte! gib! . (Sie behauptet. FORMAREA IMPERATIVULUI H 137 Imperativul are forme petru persoana a I i .) IMPERATIVUL (Der Imperativ — Die Befehlsform) H 136 o Imperativul este modul prin care se exprimă un ordin. o posibilitate. o îndoială: Möchte er doch vorsichtiger sein. (Das stimmte wahrscheinlich.) Das dürfte stimmen.) Sollte er das gesagt haben? (Glauben Sie.a plural şi pentru forma de politeţe. a I i . (Man sagt. (Das ginge. un ordin. er sei schon längere Zeit i n Bukarest. (Er lerne mehr !) b) o dorinţă: o deliberare. un rugăminte: Kommen Sie zu m i r ! Seid aufmerksam ! Hilf mir bei der Übersetzung! îndemn.) E r soli schon längere Zeit in Bukarest sein.

a plural: Forma de politeţe : hab(e)! hab(e)t! haben Sie! sei ! seid ! seien Sie! werde! /werdet! werden H 142 Sie! Verbele prefer iioprezente.VERBUL 313 Verbele care primesc Umlaut la prezent la persoana a I i . sein şi werden se formează din rădăcina conjunctivului prezent: Pers. Deci n u m a i : lies ! gib 1 nimm-! H 138 O singură excepţie de la regula aceasta o formează verbul sehen / în special în limbajul ştiinţific se întrebuinţează şi forma siehe: Sich(e) Abbildung 1 ! H 139 Persoana a II-a plural a imperativului este identică cu persoana Ii-a plural a indicativului prezent.a şi a I l I . cu excepţia verbelor wissen (wisse ! wißt! wissen Sie!).c . şi wellen (rar) (welle ! wollt: wollen Sie) nu se întrebuinţează la imperativ. a I i .a singular îl pierd la imperativ: du fährst —• fahr! » du läufst! —> lauf! Verbele derivate cu sufixele -erat şi -eîn primesc desinenţa . literară. a I i . ! iahr(e) ! Acest e nu poate să apară la verbele cu alternanţa e — -i(e) la prezent. cu inversiune: şi plural) este identică cu forma de politeţe H 14î Sie lernen Sie antworten Sie geben — lernen Sie! > —* antworten Sie ! — . H 143 . vocala e din sufix poate fi omisă : du steuerst + e du lächelst + e -*• *•> steu(e)rel lach (e) le ! I n limba.a singular:' Pers. desinenţa e poată să apară şi la alte verbe: lernf«. la imperativ. fără pronume personal: ihr lernt ihr antwortet ihr gebt — lernt I > — > antwortet! —*• gebt! a H 140 Forma de politeţe (singular a prezentului.geben Sie! * Imperativul verbelor auxiliare de timp haben.

rămînînd numai worden: Perfect: Mai mult ca perfect: Viitorul II: ich bin gefragt worden ich war gefragt worden ich werde gefragt worden sein Diateza pasivă = werden (la forma cerută) + participiul II (invar u H 147 Diateza pasivă a verbelor germane poate fi tradusă în limba română: a) prin diateza pasivă (vezi H 145) b) prin pasivul reflexiv: Diese Ware wird (wurde) leicht verkauft. geworden (participiul I I al auxiliarului werden) pierde augmentul ge~. unde diateza pasivă se formează cu auxiliarul a fi şi participiul verbului de conjugat — participiul acordîndu-se în gen" şi număr cu subiectul —. = (Această marfă se vinde (s-a vîndut) uşor.a plural: Forma de politeţe: antworte nicht1. al verbului de conjugat: Prezent: er wird gefragt sie wird gefragt = = el este întrebat ea este întrebată ei sînt întreba/« ele sînt întrebare sie werden gefragt = H 148 La perfect.314 MORFOLOGIA IMPERATIVUL NEGATIV H 144 Imperativul negativ este identic cu imperativul afirmativ. a I i .) . urmat de adverbul de negaţie nicht : Pers. mai mult ca perfect şi viitorul II.a singular: Pers. invariabil. a I i . în limba germană diateza pasivă se formează de regulă cu auxiliarul werden {vezi însă H 156) la timpul şi modul cerut şi participiul II. Spre deosebire de limba română. antwortet nicht! antworten Sie nicht! geh nicht! geht nicht! gehen Sie nicht! Pentru Construcţii cu sens de imperativ {vezi: M 22 — 31) DIATEZA (Das Passiv — Die PASIVĂ Leideform) DIATEZA PASIVĂ A ACŢIUNII (Das Handlungspassiv) H 145 Diateza pasivă arată că subiectul suferă acţiunea.

werden von ihm gefragt. Verbele tranzitive care pot avea numai un complement al lucrului au formă de pasiv pentru persoana a IlI-a (singular şi plural) şi uneori şi un pasiv impersonal [vezi H 153) : Activ Ich Ich Die Die lerne dieses Gedicht. Schwester n ä h t eine Bluse. daß ihm von allen geraten wurde. Sie wird von der Schwester genäht. respectiv perfect al auxiliarului werden şi participiul II al verbului de conjugat. Schwester näht Blusen. b) Subiectul impersoanl es se omite în propoziţia principală. es wird von ihm gefragt. . H 150 Nu au însă forme pentru toate persoanele decît verbele care au un comple­ ment al persoanei: A ctiv Er fragt mich. precum şi în orice pro­ poziţie secundară: Von allen wurde ihm geraten. acest subiect stă totdeauna pe locul 1 în propo­ ziţia principală: Activ Pasiv Alle rieten ihm. Ich Du Er. Es wurde ihm von allen geraten. Sie werden von der Schwester genäht. wirst von ihm gefragt. dacă H 152 locul I este ocupat de o altă parte de propoziţie. Sport zu treiben. sie. lerne diese Gedichte. werden von ihm gefragt. Anumite verbe intranzitive pot forma un pasiv impersonal: H 151 a) cu subiectul es. geworden este înlocuit prin worden : Infinitiv prezent pasiv : gefragt werden Infinitiv perfect pasiv : gefragt worden sein Cele mai multe verbe tranzitive pot fi întrebuinţate la diateza pasivă. Pasiv Dieses Gedicht wird von mir gelernt.VERBUL 315 Imperativul diatezei pasive se întrebuinţează rar. Diese Gedichte werden von mir gelernt. Sport zu treiben. El se formează cu H 148 imperativul auxiliarului sein (şi mai rar: werden) şi participiul II al ver­ bului de conjugat: Sei (rar : "Werde) gegrüßt! Infinitivul prezent şi perfect al diatezei pasive se formează conform H 143 regulei de mai sus cu infinitivul prezent. Sport zu treiben. E s überraschte ihn. Sport zu treiben. Wir Ihr Sie Pasiv werde von ihm gefragt. werdet von ihm gefragt.

anumite părţi de propoziţie îşi schimbă funcţia sintactică: a) complementul la acuzativ din propoziţia cu sens activ devine subiectul propoziţiei cu sens pasiv: A ctiv: Der Lehrer fragt den Schüler. . Observaţie H 155 I^a transformarea propoziţiilor cu sens activ în propoziţii cu sens pasiv. b) subiectul propoziţiei cu sens activ devine în propoziţia cu sens pasiv complement de agent. E s wurde über vieles gesprochen. de obicei cu prepoziţia von.316 MORFOLOGIA II 153 Pasivul impersonal (al verbelor intranzitive şi tranzitive) se între­ buinţează în special: a) cînd subiectul este necunoscut sau nu are importanţă în contextul respectiv: Es wird bei diesem. Über vieles wurde gesprochen. exprimat prin pronumele nehoman. S-a vorbit despre multe. ° } La acest film se riae mult. sondern geschlafen! E s wird hier nicht geraucht! Hier wird nicht geraucht! II 154 Verbele impersonale şi reflexive permanente precum şi cele mai multe verbe care exprimă o stare (chiar dacă sînt tranzitive : bestehen. mai rar cu prepoziţia durch: A ctiv: Pasiv: Der Lehrer fragt den Schüler. tărît c) subiectul propoziţiei cu sens activ. .. Bei diesem Film wird viel gelacht. Film viel gelacht. Rauchen schädigt die Gesundheit. „.. [ b) pentru exprimarea unui ordin sau îndemn categoric : E s wird jetzt nicht mehr gesprochen. enthalten) nu au diateză pasivă. Pasiv: Der Schiller wird vom Lehrer gefragt. } T . Der Schüler wird vom Lehrer gefragt.. sondern geschlafen! Jetzt wird nicht mehr gesprochen.. Die Gesundheit wird durch Rauchen geschädigt. Dieses Warenhaus wird um 8 "Uhr geöffnet. nu mai apare sub nici o formă în propoziţia cu sens pasiv : A ctiv: Pasiv: Man öffnet dieses Warenhaus um 8 Uhr.

Verbul auxiliar sein u r m a t de z« şi de infinitivul prezent activ al unui alt verb.) Dieser Brief war ins Deutsche übersetzt. (Acţiunea suferită de subiect s-a desfăşurat în trecut. übersetzt exprimă deci o anumită situaţie durativă în care se află subiectul după ce a suferit acţiunea respectivă. übersetzt). wird geöffnet sein. " 1511 CONSTRUCŢII CU SENS PASIV î n limba germană există anumite construcţii. ca perfect: Viitor I: Viitor II: Das Das Das Das Das Das Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster irf geöffnet. = Fereastra se deschide (acum).VERBUL 317 DIATEZA PASIVĂ A S T Ă R I I (Das Zustanăspassiv) Diateza pasivă a stării se formează cu auxiliarul sein la forma şi participiul II (invariabil) al verbului de conjugat: Prezent: Imperfect: Perfect: M.m. cerută H Iot» Spre deosebire de diateza pasivă cu werden care exprimă desfăşurarea acţiunii pe care o suferă subiectul. acţiune care s-ar exprima prin wurde. (Acţiunea suferită de subiect s-a terminat. war . H Î6C . = Fereastra este deschisă. » a r geöffnet.. scrisoarea era t r a d u s ă . în momentul din trecut la care ne referim. . fi.) Das Fenster ist geöffnet.) H 157 Analog: Dieser Brief wurde ins Deutsche übersetzt. Rezultatul acţiunii. unele foarte frecvente. is£ geöffnet gewesen. = Textul este deja tradus. wird geöffnet gewesen sein.. rezultată dintr-o acţiune suferită de subiect: Das Fenster wird geöffnet. . (Acţiunea este în curs de desfăşurare. war geöffnet gewesen. Pasivul cu sein se traduce numai prin pasivul cu a Der Text ist schon übersetzt. (Acţiunea suferită de subiect s-a t e r m i n a t . în propoziţia cu pasivul meniul de agent : stării nu apare — în general — complc- H 158 Das Fenster wurde vom Jungen geöffnet. Das Fenster war geöffnet. care au sens pasiv şi se folosesc pentru a înlocui diateza pasivă: 1. pasivul cu sein exprimă o stare durativă.

. = E r muß bestraft werden.) (. este de tradus. (care nu poate fi rezolvată). . etc. . . (El trebuie pedepsit. zu lösende Gleichung. Dieser Text ist zu übersetzen. = Este cazul sä fie pedepsit. .partici­ piul II al unui verb tranzitiv.. . erbalten. zur Verteilung kommen. . . diese nicht kann. . trebuie tradus . . . . . . zum Abschluß gelangen. (. . sau printr-o propoziţie relativă în care predicatul este format din verbele modale a trebui sau a putea şi participiul sau infinitivul prezent pasiv al verbului românesc: . geboren. . fie prin locuţiuni verbale corespunzătoare înţelesului celor două verbe: Er h a t das Buch geschenkt bekommen. . der zu übersetzende T e x t . = A primit cartea cadou. = Sie kann oft im Theater gesehen werden. de asemenea.. . = abgeschlossen werden. Aceste construcţii se traduc fie prin pasiv. .) E r gehört bestraft. der zu übersetzen ist . textul de tradus . cel de-al doilea verb trebuie să fie un verb care poate fi întrebuinţat la diateza pasivă (vezi H 150). care trebuie să fie tradus. . . zum Versand gelangen. der Text.) = . Participiul prezent al unui verb tranzitiv. (Cartea i-a fost dăruită. ele fiind greoaie.) Observaţie Traducerea lui sein prin a trebui sau a putea rezultă din context. care trebuie tradus . . î n această construcţie. . der übersetzt werden muß (. = diese Gleichung. . = Dieser Text muß (soll) übersetzt werden. Verbele bekommen. Anumite locuţiuni verbale ca: znr Aufführung gelangen. H 162 3. . . kriegen etc. = verteilt werden. Locuţiunile acestea nu sînt recomandabile din punct de vedere stilistic. (Acest t e x t trebuie sä fie tradus. . -f. = . este posibilă traducerea prin a fi -f suj. die nicht gelöst werden = această ecuaţie de nerezolvat. (Ea poate fi văzută adesea la teatru.318 MORFOLOGIA în această construcţie verbul sein se traduce prin verbele modale a trebui sau a putea..) . . H 161 2. = Das Buch wurde ihm geschenkt. Se preferă pasivul verbelor corespunzătoare: zur Aufführung gelangen zum Versand gelangen zum Abschluß gelangen zur Verteilung kommen = aufgeführt = versandt (versendet) werden. .. iar infinitivul prezent activ al celui de al doilea verb prin conjunctivul prezent pasiv.. prin participiul sau infinitivul prezent pasiv.) Sie ist oft im Theater zu sehen.) ÎI 163 4. folosit atributiv şi pre­ cedat de zu. Construcţia aceasta se redă prin supinul folosit atributiv. .

" / ' ^\^-~-heimgehen spazieren -f ^-Spazierengehen H 168H 185 Prefixele. Ruf (Ruft) (Rufen Sie) mich später an! . == Dieses Buch wird leicht gelesen. = Das wird von selbst verstanden.) Das versteht sich von selbst. substantivele şi verbele care servesc la formarea verbelor compuse sînt numite în această gramatică particule. adjective.) VERBELE COMPUSE î n limba germană există verbe care sînt compuse cu prefixe.R \ /^-ausgehen zurückSz-^^ ^-^-zurückgehen los H . Verbele pot fi compuse separabil sau inseparabil. H 167 H 16S VERBELE COMPUSE SEPARABIL H 169 La verbele compuse cu particulă separabilă. la timpurile prezent şi imperfect precum şi la imperativ. particula este accentuată şi se separă de verb în anumite condiţii.^ ^ gehen = | | = Ţ Ţ ~ _ — losgehen Heim + .) Gute Ware verkauft sich rasch.VERBUL 319 5. în propoziţia principală.) Schließlich fand sich das Manuskript. particula se separă de verb şi trece pe ultimul loc al propoziţiei: Ich rufe (rief) Sie später an. adverbe. deci accentuată.vezi însă H 178). = Gute Ware wird rasch verkauft. prepoziţii. (Marfa bună se vinde repede. (In cele din urmă s-a găsit manuscrisul. La verbele compuse separaMl. (Această carte se citeşte uşor. (Aceasta se înţelege de la sine. La verbele compuse inseparabil. adverbele. adjectivele. = Schließlich wurde das Manuskript gefunden. prepoziţiile. particula este neaccentuată şi rămîne totdeauna legată de verb (pentru particula miß.entgehen aus . Forme reflexive ale anumitor verbe (reflexive şi nereflexive) : H 164 Dieses Buch liest sich leicht. substantive şi chiar cu alte verbe : prefix: prepoziţie: adverb ': adjectiv : substantiv: verb: erifŞi^ .

loslassen los-: nachgehen. aassagen. particula nu se separă de verb : Wenn er mich anruft. bloßstellen bloß-: darbieten. abrufen. darstellen dar-: einbringen. war ich nicht zu Haus. freimachen frei-: gegenüber-: gegenüberliegen. naehkoxnmen. herstellen hc. vorlassen . anzuerkennen I I 175 Cele mai uzuale verbe compuse separabil se formează cu : ablegen. zurückgekommen particulă H 173 I^a participiul perfect ge. heimkehren heim-: herbringen. eingeben. fortziehen fori-: freigeben. aufstellen ani-: auslegen. wiederoerkauft particula b) în verbele care se termină în sufixele accentuate de origine negermană -icrcn sau . teile ich ihm das Ergebnis mit. H 171 î n propoziţia secundară camuflată fiind aceeaşi topică ca în propoziţia principală {vezi N 22).se omite-: a) în verbele cu compunere dublă (adică la verbe la care separabilă este urmată de o particulă inseparabilă) : anvertraut. augmentttl «je. abstellen a!)-: anlegen. einstellen ein-: festhalten. beisetzen.v-: hingehen. hinstellen. losgehen. aufmachen. feststelle]! fest-: fortbringen. anzuvertrauen. gegenüberstellen heimbringen. zurückzukommen. herumrumor«« — herumrumort H 174 La infinitivul prepoziţional. Als er mich anrief. antun an-: auîhoren. nachlassen nach-: vor-: vorbringen. vorgehen. hergeben. festsetzen. zii se intercalează între particulă şi verbul simplu: anzurufen. H 172 La participiul perfect. so gäbe ich ihm das Buch. ansagen. ausstellen aus-: beilegen. heimgehen. hintreten hin-: losfahren.o r e n : heruffispazi«'e» — herumspaziert.320 MORFOLOGIA H 17© î n propoziţia secundară. anerkannt.se intercalează între şi verbul simplu: angerufen. particula se separă de verb : Käme er rechtzeitig zurück. beitragen bei-: bloßlegen. darlegen. freihalten. fortsetzen.

zerreißen. verzeihen zerbrechen. gelingen.272). empfinden entgegnen. zurückhalten VERBELE COMPUSE INSEPARABIL H 176 Verbele acestea urmează regulile conjugării verbelor simple. ATÎT VERBE COMPUSE SEP ARABIL CÎT ŞI INSEPARABIL Unele particule pot fi atît separabile (accentuate) cît şi inseparabile H 17& (neaccentuate).. begehen. empfehlen. zutragen zurückbringen. ersetzen. zurückgeben. •wiederholen a repeta a parafraza . enthalten. vorbeiziehen zugehen. vorbeigehen. sensul verbului variind după felul compunerii: separabil durchbrechen a răzbi hintertreiben a goni übersetzen a trece peste (o apă etc. însă accentuată în unele H 178 verbe cu compunere simplă şi în toate verbele cu compunere dublă: miß­ bilden. cu singura deosebire că la participiul I I nu primesc augmentul ge~: Infinitiv empfehlen erfinden gefallen vollbringen Participiul empfohlen erfunden gefallen vollbracht II Particule totdeauna inseparabile sînt: fee-: emp-: ent-: er-: §e-: ver-: zer-: befreien. frontul) hintertreiben a dejuca übersetzen a traduce unterhalten a distra umschreiben a reda figurat. bekommen empfangen. gewähren verführen. zusagen. erzeugen gefallen.VERBUL 321 vorbei-: zu-: zurück-: vorbeifahren.este de asemenea inseparabilă. mißverstehen (pentru formarea participiului II vezi H 271 . vergeben.) unter-: unterhalte:«: a ţine (dedesubt) umschreiben a transcrie um-: wieder-:: wiederholen a aduce din nou durch-: hinter-: über-: 21 — Gramatica practică a limbii germane inseparabil durchbrechen a sparge (rîndurile. mißgestalten. entstellen erhalten. zerstören H 177 Particula miß.

p a s i v : ich werde gefragt) exprimă a) Durata în prezent a unei acţiuni ori stări sau permanenţa e i : Ich schreibe einen Brief. b) uneori un ordin. maxime etc. Die Kinder sind gesund. o nesiguranţă Er wird wohl bald da sein. (loh. {vezi M 12) : o probabilitate. b) o constatare general valabilă (proverbe. Wenn das Wetter schön bleibt. un îndemn Du bleibst hier ! Du wirst hier bleiben ! {vezi M 25) : c) rareori o presupunere. findet der Ausflug statt. Wir kämpfen für den Frieden. fProverbJ . Î N T R E B U I N Ţ A R E A TIMPURIILOR INDICATIVULUI H 181 1. o posibilitate.) : Drei mal drei ist neun. "Bit wird schon abgereist sein. Morgenstunde hat Gold im Munde. Freie und Gute. Schöne. Becher) Wir glauben an das Wahre.Prezentul (activ: ich frage. însă numai la verbe diferite: voll-: wider-: separabil vollfüllen widerhallen inseparabil vollbringen widerlegen cit şi insepa­ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ŞI TIMPURILOR ÎN TREB UINŢA REA H 180 Indicativul exprimă a) în general o realitate INDICA TI V UL UI obiectivă: R.322 MORFOLOGIA Alte particule pot fi folosite atît separabil (accentuat) rabil (neaccentuat).

pe care vrem s-o prezentăm mai viu. mai rar perfectul simplu. . .Es war einmal. Astfel se explică de basmele germane încep cu . trecut: c) o acţiune sau stare repetată în trecut (ca în limba română) : Das Kind fragte immer wieder: „Warm kommt V a t e r ? " d) gîndurile unei persoane îndreptate către viitor: E r dachte und dachte . . perativ : Du gehst jetzt essen ! în acest caz prezentul are valoare de im­ 2. war selb­ ständig und konnte tun. . în această întrebuinţare el mai poartă şi denumirea de preterit: Schiller wurde im Jahre 1759 geboren. mai plastic (prezent istoric) : „Was rennt das Volk. continuitatea ei este exprimată prin anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte : Wir lernen seit drei Monaten Deutsch. iar cele româneşti „A fost odată . Schiller) e) o acţiune sau stare începută în trecut care mai continuă în prezent. H 182 b) o acţiune sau stare durativă în Ich verbrachte meinen Urlaub im Gebirge. dann wird er sein Studium beenden. în limba germană întrebuinţează imperfectul ca timp al povestirii.) Observaţie de se ce cu Spre deosebire de limba română unde în naraţiune se foloseşte H 183 obicei perfectul compus.. . . Nur noch kurze Zeit. Dieses Buch kaufe ich bestimmt. f) un îndemn sau ordin. dann beendete er sein Studium. ". . was wälzt sich dort Die langen Gassen brausend fort ? Stürzt Rhodos unter Feuers Flammen ?" (Fr. fără nici o legătură cu prezentul.VERBUL 323 c) o acţiune sau stare viitoare. " . mai ales dacă determinările temporale exprimă viitorul sau dacă vrem să prezentăm viitorul ca absolut sigur: Morgen fahre ich nach Sinaia. was er wollte ( = . was er wollen wird. d) o acţiune sau stare terminată în trecut. Ich wohne schon lange in diesem Stadtviertel. Imperfectul (activ: ich fragte. . wird selbständig sein und wird t u n können. p a s i v : ich wurde gefragt) exprimă a) o acţiune sau stare încheiată în trecut.

în funcţie de context.324 MORFOLOGIA H 184 Avînd în vedere diferitele funcţii ale imperfectului german. war selbständig und konnte erreichen. o acţiune sau stare încheiată în „Was war. . perfectul sau s t ă r i : exprimă anterioritatea unei acţiun Nachdem ich die Arbeit beendet habe. î n raport cu prezentul. va / » d e sine stătător şi va putea realiza ce va dori. t a poate fi tradus în limba română. sind oft spazierengegangen die schönen Tage genossen. . ( = Zîna îi dădu (i-a dat) copilului un inel şi spuse (a spus). Bukarest ist im 15. Wann ist der Junge erkrankt? b) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni trecute. . wenn ich es gelesen habe. o acţiune sau stare terminată viitor: Ich gebe dir das Buch wieder." (Börne) trecut: d) în locul viitorului I I (anterior). Jahrhundert gegründet worden.) (b) perfect simplu sau compus: Die Fee gab dem Kind einen Ring und sagte. c) mai rar. dann beendete er sein Studium.) în e) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări t r e c u t e : E r ist nicht gekommen. wenn ich es gelesen haben werde. (Copilul întreba şi întreba. gehe ich in die Stadt. pentru o acţiune sau stare încheiată în trecut: I n den Ferien haben wir viele Ausflüge gemacht. was er wollte. . und haben . . p r i n : aces­ (a) imperfect: Das Kind fragte und fragte. ich bin gegangen. Observaţii H 186 Pe teritoriul lingvistic german de sud şi sud-est se foloseşte adesea perfectul în locul preteritului.) H 185 3. ( = Încă puţin timp. şi el îşi va termina studiile. er ist wohl krank geworden. ist für immer gewesen. terminată însă în prezent sau cu ur­ mări asupra prezentului: Ich habe die Arbeit gerade beendet. . Perfectul (activ: ich habe gefragt.) (c) viitor: Nur noch kurze Zeit. pasiv : ich bin gefragt worden) exprimă a) o acţiune sau stare din trecut. ( = . a unei afirmaţii sau constatări referitoare la t r e c u t : Aurel Vlaicu hat das erste rumänische Plugzeug gebaut. în locul preteritului.

es wird regnen.) Das Ergebnis wird schon richtig sein.) 6. Mai mult ca perfectul se întrebuinţează mai ales în propoziţia sevun. Marie war nicht mehr so kräftig. werde ich den Brief beendet haben. pasiv : ich werde gefragt werden) H 189 exprimă: a) o acţiune sau stare viitoare: Ich werde dich anrufen. Raportul dintre mai mult ca perfect şi imperfect este deci acelaşi ca cel dintre perfect şi prezent: un raport de anterioritate. wird nie sein Ziel erreichen. daß das Ergebnis richtig ist. anterioară unei alte acţiuni sau stări: Bis er mich anrufen wird. Observaţie Adesea acţiunea viitoare este exprimată cu ajutorul verbului modal H 190 wollen şi infinitivul prezent al verbului predicativ [vezi H 209) : Darüber wollen wir noch sprechen. . Viitorul anterior (activ: ich werde gefragt haben. încheiată înaintea unei alte acţiuni sau stări exprimate prin imperfect: Nachdem ich. I n einigen Stunden werde ich wieder frisch und munter sein. werde ich längst nach Hause zurückgekehrt sein. H 187 pasiv: ich war gefragt worden) exprimă o acţiune sau stare trecută. ( = E r ist wahrscheinlich krank. (Darüber werden wir noch sprechen. o somaţie categorică (de obicei la per­ soana a II-a). ich war gegangen. Viitorul I (activ : ich werde fragen . wie sie einst gewesen war. . .) Nimm den Regenmantel.H 188 dară. ging ich. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la viitor: Wer nicht zielbewußt arbeitet. ich werde gegangen H 191 sein: pasiv: ich werde gefragt worden sein) exprimă a) o acţiune sau stare viitoare. b) un ordin deosebit de energic. viitorul I are valoare de imperativ {vezi M 26) : Du wirst jetzt endlich schweigen! Ihr werdet euch morgen bei mir melden! Sie werden mir morgen berichten! c) o presupunere sau probabilitate în privinţa prezentului (de obicei la persoana a IlI-a) : E r wird wohl krank sein. Wenn er mich besuchen wird. die Arbeit beendet hatte.) d) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni sau a unei stări viitoare. in die Stadt. fiind întrebuinţat astfel. Mai mult ca perfectul (activ: ich hatte gefragt. ( . dacă predicatul din propoziţia principală este la imperfect. 5.VERBUL 325 4. es will regnen. {= Ich glaube.

(El o fi venit deja. conjunctivul este întrebuinţat pentru a atenua un ordin sau îndemn.a .326 MORFOLOGIA Observaţie II 192 H 193 Fiind o formă greoaie.) ÎNTREBUINŢAREA H 194 CONJUNCTIVULUI Conjunctivul îndeplineşte în limba germană atît funcţiile conjunc­ tivului cît şi pe cele ale condiţional-optativului din limba română. (Să se adauge la soluţie o lingură de zahăr. Viitorul anterior are valoarea prezumtivului din limba română: E r wird schon gekommen sein.) b) o îndoială (conjunctivul dubitativ) : Das hätte er getan ? (El să fi făcut aceasta ?) c) o concesie (conjunctivul concesiv) : So sei es d e n n ! (Fie aşa!) d) o dorinţă (conjunctivul optativ) : E s lebe der Frieden in der ganzen W e l t ! (Trăiască pacea în lumea întreagă I) e) o dorinţă nerealizată sau a cărei realizare est e Käme er heute ! (De-ar veni astăzi!) Wäre er doch gekommen ! (De-ar fi venit \) nesigură: f) Uneori.) . (Ea o fi pierdut cartea. î n cazul acesta comunicarea capătă o notă de politeţe. Prin urmare.) Dürfte ich Sie besuchen ? (Mi-aţi permite să v ă vizitez ?) Conjunctivul poate avea şi valoarea d e : g) imperativ (vezi M 28) : Man. conjunctivul exprimă în limba germană: a) o acţiune posibilă (conjunctivul potenţial) : Br könnte hier arbeiten. pentru a formula mai politicos o propunere sau rugăminte. füge der Lösung einen Löffel Zucker hinzu. b) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări trecătoare de obicei la persoana a I l I . de modestie (conjunctivul diplomatic sau al modestiei) : Möchten Sie mir folgen ? (V-aş ruga să mă urmaţi. de obicei este înlocuit prin perfect {vezi I I 185).) Das müßte er schaffen. (El ar putea lucra aici. de ezitare. viitorul anterior este numai rar folosit cu funcţia sa temporală. (El ar trebui să realizeze aceasta.) Sie wird das Buch verloren haben.

) înţelesul temporal al formelor conjunctivului este diferit de cel al formelor indicativului. pe cînd indicativul imperfect are sens de trecut (Ich war = eram. conjunctivul imperfect are sens de prezent sau chiar de viitor (Ich wäre = aş fi. viitor anterior (conjunctivul viitor I I )se întrebuinţează H 197 Er sagte.) î n propoziţia principală nu se pot folosi toate timpurile conjuncţivului.) Conjunctiv imperfect: Käme er heute. î n t r e conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect nu există deosebiri de timp ci numai de mod. denumirea de con­ junctiv I şi. în locul denumirii de conjunctiv prezent. în locul denumirii de conjunctiv imperfect. perfect: mai mult ca perfect : viitor are înţeles de viitor. (Cu aceasta am fi gata. daß er das Buch gelesen hätte. P e n t r u întrebuinţarea imperativului vezi M 20. Observaţie Datorită faptului că între conjunctivul prezent şi conjunctivul im­ perfect nu există nici o deosebire de timp. conjunctivul mai mult ca perfect. se întrebuinţează din ce în ce mai mult.VERBUL 327 h) indicativ (vezi M 12) : H 19o Damit wären wir fertig.) H 198 Br sagte. conjunctivul imperfect 3. daß er das Buch gelesen habe. . (Spune că ar fi citit cartea. fui. ci n u m a i : 1.) I m p o r t a n t de reţinut este faptul că între conjunctivul prezent şi con­ junctivul imperfect nu există nici o deosebire de timp ci numai una de mod. (De-ar veni astăzi). am fost. Conjunctiv Conjunctiv Conjunctivul Conjunctivul extrem de rar. conjunctivul prezent 2. aceea de conjunc­ tiv II. (Această descoperire să servească binelui omenirii. Pentru întrebuinţarea timpurilor conjunctivului vezi N 192 — 196. (Spune că a citit cartea. Astfel. atît conjunctivul prezent cît şi conjunctivul imperfect exprimînd o acţiune sau stare prezentă sau chiar viitoare: Conjunctiv prezent: Diese Entdeckung diene zum Wohle der Menschheit. ambele forme fiind folosite cu înţeles de trecut.

de a avea cunoştinţă de ceva în urma unei informaţii: Wissen Sie. presupunerea — priceperea dobîndită printr-o anumită activitate — nesiguranţa.328 VERBUL SENSUL. la diateza reflexivă. permisiunea. TRADUCEREA Şî ÎNTREBUINŢAREA VERBELOR MODALE ŞI A VERBULUI LASSEN können sensul — posibilitatea. (Se poate [s-ar p u t e a : ar fi posibil] ca el să fi scris scrisoarea. (El poate veni astăzi. wo die nächste Haltestelle ist? După verbul wissen urmează deseori o completivă: Verbul kennen se traduce prin a cunoaşte.) 2. echivalent ca sens cu e posibil E r kann gekommen sein. adesea la modul optativ condiţional. dar se întrebuinţează în special cu sensul de a fi informat de ceva. (Se poate [s-ar p u t e a . a şti (-a cunoaşte). (Bolnavul nu poate părăsi camera. (Vă pot ajuta la traducere. incertitudinea.) Ich kann Ihnen bei der Übersetzung helfen.) E r kann den Brief geschrieben haben. (Povestea poate să fie adevărată.) Der Kranke kann das Zimmer nicht verlassen.) Die Geschichte kann wahr sein. . ar fi posibil] ca el să fi venit. Seit wann kennen wir u n s ? Diese Melodie kenne ich. îndoiala traducerea 1. (El ştie să înoate bine. < daß er Sie erwartet hat. capacitatea. a fi fami­ liarizat cu: Ich Henne den Inhalt dieses Films nicht. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ: a) a putea E r kann heute kommen. Verbul wissen se traduce ca şi können prin a şti. wo er wohnt.) Observaţie Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe können cu wissen şi kennen. pe lîngă infinitivul perfect activ al unui verb predicativ: a putea.) H 198 H 199 b) a şti E r kann gut schwimmen.

möchte mir dieses Buch kaufen.) concesiv: was er will. (Aş dori — doresc — să-mi cumpăr cartea aceasta. mir ist es gleichgültig.) d) prin optativul condiţional al verbului predicativ Möge ich ihn recht bald wiedersehen. (El să facă ce o vrea. presupunerea.) — dacă mögen stă la conjunctiv prezent: c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ vorbirea indirectă. (Nu mi-a plăcut niciodată să dansez. 2.) b) a-i plăcea Ich habe nie gern tanzen mögen. aş vrea) Ich. (El poate să aibă 20 de ani. (Ea poate să păstreze cartea. mie îmi este / .) Uneori verbul mögen dă propoziţiei un sens E r mag tun. vezi N 181) (în special în Mein Bruder sagte ihm. (Ea poate să fi spus aceasta.VERBUL 329 mögen sensul — posibilitatea. permisiunea (sens ase­ mănător cu können) — plăcerea (sens asemănător cu gern haben) — rugămintea — dorinţa atenuată — concesia traducerea H 200 •" *"* 1. (De l-aş revedea cit mai curînd. probabilitatea. a fi posibil Sie mag es gesagt haben. să-mi dea telefon.) — dacă mögen stă la conjunctiv imperfect : e) a dori (ich möchte = aş dori. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă mögen stă la indicativ : a) a putea Er mag wohl 20 Jahre alt sein. er möge mich anrufen.) Sie mag das Buch behalten. (Fratele meu i-a spus.) Observaţie Imperfectul conjunctiv este forma la care verbul mögen se întrebuin­ ţează cel mai mult. pe lîngă infinitivul perfect al unui verb predicativ: a putea. indiferent.

pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ a trebui Wir müssen diese Arbeit noch heute beenden. presupunerea — rugămintea sau o întrebare deosebit de politicoasă traducerea 1. (Probabil că se întoarce în curînd. (Băiatul are astăzi voie să meargă la cinema­ tograf. necesitatea obiectivă — presupunerea. nedumerirea — conformitatea cu o situaţie dată — presupunerea . a putea Der Junge darf heute ins Kino gehen. (El trebuie să mai fie bolnav. (Ea trebuie să fi uitat cartea acasă. dorinţa. (Probabil că ei au fost (ei or fi fost) la munte. a avea voie.) H 206 sollen sensul — necesitatea (obligaţia morală) — ordinul.) H 204 müssen sensul — constrîngerea. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ: a trebui.) Sie muß das Buch zu Hause vergessen haben. (Toţi oamenii trebuie să moară.) H 205 2.) Darf ich Sie um eine Auskunft bitten ? (Pot să vă cer o informaţie ?) — dacă dürfen stă la conjunctiv b) a putea (la optativ) imperfect: Dürfte ich Sie um ein Glas Wasser bitten ? (Aş putea să vă cer un pahar cu apă ?) 2. voinţa — nesiguranţa. (Trebuie să terminăm lucrarea aceasta încă astăzi.) Sie dürften im Gebirge gewesen sein. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la conjunctiv imperfect prin probabil eă sau prin modul prezumtiv al verbului predicativ Er dürfte bald zurückkommen. necesitatea logică traducerea 1. a fi de presupus eă Er muß noch krank sein. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la indicativ: a) a avea permisiunea. probabilitatea.330 MORFOLOGIA H 202 H 203 dürfen sensul — permisiunea — probabilitatea.) Alle Menschen müssen sterben.

) E r soll befördert worden sein. (Să nu mai vorbeşti în oră. (El mi-a spus să fim punctuali. (N-ar fi trebuit să faceţi aceasta. (Nu ştiu ce să spun cu privire la aceasta.VERBUL 331 traducerea 1. (Mergem la cine­ matograf.) E r sagte mir. (Trebuie să fim totdeauna punctuali.) H 207 b) prin conjunctivul verbului predicativ (a) pentru exprimarea perifrastică a imperativului: Du sollst nicht mehr in der Stunde sprechen.) Dacă o astfel de propoziţie este negativă şi cuprinde totodată şi adverbul nur. dacă acesta este la infinitivul perfect: Er soll nur nicht krank sein. was ich dazu sagen soll. dann sollen wir unsere kranke Freundin besuchen. (Se spune că este /ar fi/bolnav. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ bolnav.) Sie sollten das nicht sagen.) d) dacă sollen stă la conjunctiv ţionalul prezent al verbului predicativ imperfect. în indirectă : deosebi în vorbirea şi întrebarea E r sagte mir.) Er soll krank gewesen sein.) 2.) (b) în propoziţii completive. în special dacă verbul sollen stă la imperfect: Sollte es wirklich so sein ? (Să fie într-adevăr aşa ?) c) a urma să Wir gehen ins Kino. daß ich morgen zu ihm kommen solle. apoi urmează să vizităm pe prietena noastră bolnavă. aş putea traduce textul. so könnte ich diesen Text übersetzen. (Numai să nu fie bolnav.) Ihr h ä t t e t das nicht t u n sollen. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ avansat.) Sie soll es nur nicht vergessen haben • (Numai să nu fi uitat. a se cuveni Man soll immer pünktlich sein. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect dacă sollen stă la indicativ prezent se spune că al unui verb predicativ E r soll krank sein. (Dacă mi-aţi aduce dicţionarul. prin condi­ Sollten Sie mir das Wörterbuch bringen. wir sollten pünktlich sein.) . (N-ar trebui să spuneţi aceasta. sollen se traduce prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (dacă acesta este la infinitivul prezent) şi prin conjunctivul perfect al verbului predicativ.) Ich weiß nicht.) (c) în propoziţii interogative. (Bl mi-a spus să vin mîine la el. dacă este pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a) a trebui.

uneori pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a afirma. permisiunea traducerea pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a dispune. dorinţa — un îndemn (puternic. W.) b) dacă wollen este la prezent. (Medicul nu i-a permis bolnavului să se scoate. deseori precedat de hai Wir wollen > y jetzt gehen. (El afirmă că nu v-a văzut [nu v-ar fi văzut]). das seine Schwester sein will.) H 210 H 211 lassen Se foloseşte adesea ca verb modal sensul — dispoziţia. Goethe auswendig lernen. Goe­ the. a da voie. îndemnul. a lăsa Der Arzt ließ den Kranken nicht aufstehen. a cere. (El vrea să-şi cumpere un stilou nou. (G. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a vrea. la persoana I plural prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ).) Er will Sie nicht gesehen haben. a susţine Ein Briefchen von meinem Herrn an das gnädige Fräulein. (Facem o plimbare frumoasă. a pretinde. un ordin atenuat.) ^-^-^2. (El susţine că a fost [ar fi fost] criticat pe nedrept. W. a face să. (Profesorul i-a pus pe copii să înveţe pe din afară poezia „Gefunden" de J .) b) a permite. Lessing) (O scrisoarea din partea stăpînului meu către domnişoara care pretinde că este [ar fi] sora lui.) . (/Hai/ să mergem acum. pe lîngă infinitivul perfect. o pretenţie nejustificată traducerea 1. categoric) — o afirmaţie neîntemeiată.332 MORFOLOGIA H 208 H 209 wollen sensul — voinţa. E." apoi vom vizita expoziţia. a pune Der Ivehrer ließ die Kinder das Gedicht „Gefunden" von J . E r will zu Unrecht kritisiert worden sein. a dori E r will sich einen neuen Füller kaufen.) Wollen wir ' c) prin indicativul viitor al verbului predicativ. dacă serveşte la for­ marea unei forme pgrÄÄstice a viitorului {vezi H 189): Wir machen einen jchÄnefiSpaziergang. dann wollen wir die Ausstellung besuchen.

[Schiller) seilen = a trebui Du kannst. lassen (sens asemănător cu zurücklassen) = a lăsa Ich habe das Buch auf dem Tisch gelassen. er kann etwas. (îmi fac u n palton. (Schüler) wollen = a vrea E r will Ihr Bestes. gern haben) = a-i plăcea Ich mag diesen Schauspieler nicht. Das Kind mag die Suppe nicht. deoarece exprimă doar îndemnul pentru o acţiune oarecare. der Mensch ist das Wesen. (Hai să mergem. (Kl vă transmite salutări.) d) a transmite Er läßt Sie grüßen. welches will. şi anume ca verbe tranzitive. Observaţie Cu verbul lassen s-au format multe construcţii fixe: am Leben lassen an jemandem kein gutes Haar lassen im Stich lassen kein Auge von jemandem (etwas) lassen die Finger von etwas lassen . dürfen = a avea voie Das darfst du nicht. denn du sollst.) CAZURI SPECIALE DE ÎNTREBUINŢARE A VERBELOR MODALE a) Verbele modale pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. müssen = a trebui Alle anderen Dinge müssen. migen (sens asemănător cu gefallen.VERBUL 333 c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ) deseori precedat de hai.) Uneori lassen nu se traduce. în cazul acesta: können = a şti Können Sie Deutsch ? Er ist ein tüchtiger Mann. Ich lasse mir einen Mantel machen. Laßt uns gehen.

FORMELE INFINITIVULUI H 223 î n limba germană există p a t r u forme de infinitiv: Infinitivul Infinitivul prezent perfect activ: pasiv: activ: pasiv : fragen gefragt werden gefragt haben gefragt worden sein . fiind subînţeles. INFINITIVUL (Der Infinitiv — Die Nennform) H 222 Infinitivul denumeşte acţiunea exprimată de verb. Formele nominale nu pot marca persoana. essen etc. modul sau timpul.334 MORFOLOGIA b) Uneori verbul predicativ care depinde de verbul auxiliar poate fi omis. Verbele mai frecvent omise sînt : (a) Verbe de mişcate. und jetzt kann ich nicht in die Wohnung Ich muß (will) nach Predeal (fahren). Was soll das (heißen) ? Was kann ich (tun) ? Br darf keine Bier (essen). şi a n u m e : infinitivul între verb şi substantiv. participiul între verb şi adjectiv. tun.) (b) Verbele heißen. (gehen. din cauza aceasta formele infinite se numesc şi forme nominale. numărul. FORMELE INFINITE (NOMINALE) — Die ALE VERBULUI (Die Infinitformen Nominalformen) H 221 Infinitivul şi participiile ocupă un loc intermediar între nomen (sub­ stantiv şi adjectiv) şi verb. î n cazul acesta propoziţia conţine de regulă un circumstanţial de loc sau de t i m p : Ich habe meinen Schlüssel verloren.

să fi devenit gegeben haben = a fi dat. schrei(e)n.\. „ . neterminată. • ^ m vrut sa va povestesc totul. Infinitivul prezent activ se termină în -en (fragen. H 228 i muß < Eine neue Schule \ ^mußte' / h i e r gebaut werden. ci faptul că acţiunea este neterminată (infinitivul prezent) sau terminată (infinitivul perfect). 2. (adică: în trecut. la unele verbe. gehen) sau. 3. ^TLt-am auzit venind (adică a venit mai de m u l t ) . să fie întrebat. să fi fost geworden sein = a fi devenit. ( a ( ji c ă : acum în momentul de fată. . 1. să fi avut gewesen sein = a fi fost. în -n (după consoanele 1 şi r de ex : lächeln. trau(e)n. H 224 H 225 H 226 H 227 Infinitivul prezent (activ şi pasiv).) O şcoală nouă trebuie (să fie) con­ struită aici (adică : trebuie construită ^ acum). . zögern). \ Ich wollte/ \ Ich will \ Vreau să vă povestesc totul. Ich hörte ' ^11 aud venind (adică în momentul de faţă). . >ihn kommen. Infinitivul perfect pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul perfect activ al verbului werden (fără augmentul ge-) : gefragt worden sein = a (să) fi fost întrebat gegeben worden sein = a (să) fi fost d a t H 230 . antworten. exprimă o acţiune durativă. con­ Ich höre > . y > Ihnen alles erzählen. să fi dat H 229 4. simultană cu acţiunea exprimată prin verbul la forma personală. Infinitivul perfect activ se formează din infinitivul prezent al verbului haben sau sein şi participiul II al verbului de conjugat: gehabt haben = a fi avut. \ O şcoală nouă trebuia (să fie) struită aici (adică în trecut).VERBUL 335 Prin infinitiv prezent sau perfect nu se înţelege timpul prezent sau trecut al acţiunii. folosit în propoziţie. Infinitivul prezent pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul prezent al verbului werden: gefragt werden — a fi întrebat.) . gesammelt werden = a fi a d u n a t . î n limbajul familiar sau cel poetic vocala e din terminaţia infiniţivului se omite uneori după o vocală sau după consoana h : geh(e)n. zieh(e)n. să fie adunat.

E r läßt Sie grüßen.336 H 231 Infinitivul perfect (activ şi pasiv). statt .zu. • 4. ca infinitiv simplu: Ich •will Deutsch lernen. folosit în propoziţie. . exprimă o acţiune terminată. dürfen. wollen) şi verbul lassen: Ich kann schwimmen. müssen.. ÎNTREBUINŢAREA INFINITIVULUI H 232 Infinitivul poate să apară: 1. ca infinitiv dezvoltat. um mich zu erholen.zu (vezi N 129—132) sau un infinitiv prepoziţional precedat de unul sau mai multe elemente sintactice: Ich fahre nach Sinaia. . Darf ich Ihnen eine Zigarette anbieten ? E r muß mehr lernen. ohne . I. H 233 5. 2. anterioară celei exprimate prin verbul la forma per­ sonală : Er muß viel gelernt haben = Trebuie să fi învăţat mult. ohne mich zu bemerken. Die Aufgabe muß gemacht worden sein = Tema trebuie să fi fost făcută. adică un infinitiv precedat de um . E r ging ins Kino. statt zu Hause zu bleiben. 3.. sollen. Ich habe die Absicht.a verbele compuse separabil particula zu se intercalează între verb şi particulă: vorlesen — vorwiesen (vezi H 154). mögen. .. Infinitivul simplu (fără zu) se întrebuinţează: a) după verbele modale (können. Sie soll krank sein. Er muß in die Stadt gegangen sein = Trebuie să fi mers în oraş. Ich möchte ihn sehen. zu Hause zu bleiben. zu. E r ging an mir vorüber. cu valoarea unui imperativ (vezi M 22).. ca infinitiv substantivizat: Das Lernen bereitet mir viel Freude. Ich will ihn heute anrufen. ca infinitiv prepoziţional (precedat de zu) : Ich versuche dieses Buch im Original zu lesen.

gehen. H 235 H 236 d) în anumite expresii. H 238 Observaţie Verbul haben urmat de infinitivul prezent al unui verb exprimă o necesitate: Ich habe den Text zu übersetzen — Ich muß den Text übersetzen. Ich sehe ihn kommen. laufen: E r geht (fährt. r Ich habe tur morgen viel zu lernen. . Sie zu sehen. Dieser Brief ist abzuschreiben (vezi : H 160). fie prin a trebui -f conjunctiv prezent: . lehren. T . helfen. e) după verbele bleiben. . b) un adjectiv (sau participiu folosit adjectival) cu funcţie de nume H 239 predicativ: E s ist mir leider nicht möglich. ihr Kind wiederzusehen. Er macht von sich reden. ein Gedicht auswendig zu lernen. noch heute hinzugehen. după verbele haben. c) după verbe de mişeare ca: fahren. H 234 sehen. . kommen. Er tat nichts als klagen.. H 237 schicken: Ich bleibe hier ein wenig sitzen. Die Mutter schickt das Kind schlafen. Wer hat ihn das t u n heißen? Ich helfe ihnen gern den Koffer tragen. lernen. /Am pe miine mult de învăţat.VERBUL 337 b) după verbele care exprimă percepţii senzoriale ca: fühlen. Der Lehrer lehrt die Kinder lesen. glaube). Die Genossin hat einen Brief abzuschreiben (vezi şi H 236). kommt) das Buch kaufen. 22 — Gramatica practică a limbii germane . spüren: Ich höre ihn sprechen. hören. läuft. ihn zu treffen.. ( \Trebuie să învăţ pe mîine mult. I m Alter von sieben Jahren lernen die Kinder schreiben und lesen. Ich bin entzückt. I n unserer Hauptstadt gibt es sehr viel Schönes und Interessantes zu sehen. Die Mutter war glücklich. heißen (= befehlen). . tun şi machen: E r hat gut reden. Infinitivul precedat de zu se întrebuinţează pe lîngă: a) majoritatea verbelor (vezi însă H 233—237) : Ich wünsche (hoffe. Se traduce fie prin a avea + supin. Der Lehrer gab uns auf. .

noch heute abzureisen. conjunctiv : Er will kommen. = II aud venind. keine Möglichheit). == El vrea să vină.338 MORFOLOGIA H 240 c) toate acele substantive care pot avea un atribut verbal {vezi M 183) : Ich habe die Absicht (den Wunsch. die Absicht zu arbeiten = intenţia de-a lucra. în desfăşurare nelimitată: das Übersetzen = tradusul (activitatea în sine a traducătorului) . Die Worte des Arztes bestärkten ihn in seiner Hoffnung (Zuversicht). PARTICIPIUL (Das Partizip — Das Mittelwort) H 244 H 245 Participiul ţine prin natura lui atît de verb cît şi de adjectiv. ins Kino zu gehen. bald wieder gesund zu werden. = Am de învăţat. A. = Are intenţia să vină. Der junge Mann war vom Bestreben geleitet. = El poate veni. în limba germană există participiul I (participiul prezent) : fragend participiul II (participiul perfect sau trecut) : gefragt . Er wünscht zu kommen. Gelegenheit). H 241 Pentru întrebuinţarea infinitivului dezvoltat vezi N 129—132. d a r : die Übersetzung = traducerea (rezultatul activităţii traducătorului) II 242 Infinitivele substantivizate sînt totdeauna de genul neutru şi nu au plural. infinitiv: Er kann kommen. 2. Er hatte keine Lust (Zeit. unter allen Umständen sein möglichstes zu tun. TRADUCEREA INFINITIVULUI H 243 Infinitivul se traduce în limba română prin: 1. 3. supin: Ich habe zu lernen. gerunziu: Ich höre ihn kommen. Infinitivul substantivizat are un sens abstract şi exprimă activitatea ca atare.

exprimă o acţiune în desfăşurare. = Voi auzi păsările care vor cînta (adică în viitor). care este simultană cu acţiunea exprimată prin verbul predicativ .VERBUL 339 PARTICIPIUL I Participiul I se formează din infinitivul fragen antworten ordnen regeln fahren geben verbului -\. Ich hörte die Vögel. die singen werden. Ich werde die Vögel hören. Ich hörte die singenden Vögel. a. c a : a) adjectiv a t r i b u t i v : der spielende J u n g e . das spielt H 248 Participiul I al verbelor tranzitive "este uneori precedat de prepoziţia zu {vezi H 161).d: II 246 fragend antwortend ordnend fahrend gebend SENSUL PARTICIPIULUI I Participiul I. în momentul de faţă). exprimă o necesitate sau o posibilitate şi se întrebuinţează numai atributiv : die zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. î n cazul acesta are u n sens pasiv. = Aud păsările care cîntă (adică acum. Ich werde die singenden Vögel hören. die nicht gelöst werden kann H 249 ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI I Participiul I se întrebuinţează : 1. die gelöst werden muß die nicht zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. ein spielender Junge II 250 . die sangen. adjectival ş. die fährt das spielende Kind = das Kind. denumit şi participiul prezent. el nu exprimă deci o acţiune prezentă decît atunci cînd o exprimă şi verbul predicativ : Ich höre die singenden Vögel. II 247 Participiul I are de obicei sens activ : der singende Vogel = der Vogel. = Am auzit păsările care cîntau (adică în trecut). Ich höre die Vögel die singen. der singt die fahrende Straßenbahn = die Straßenbahn.

în atributul dezvoltat {vezi N 140—142). die Reisenden. Participiul I. . H 252 Participiul I se întrebuinţează ca adjectiv predicativ cînd este adjectivizat {vezi participiile adjectivizate H 294—295). .) : E r t r a t lächelnd ins Zimmer. 3. 4. das schläft) — copilul care doarme 2. H 253 H 254 Cu această funcţie se întrebuinţează de obicei participii adjectivizate {vezi H 295). d) element predicativ suplimentar {vezi . element predicativ suplimentar sau complement circumstanţial. este invariabil. printr-o propoziţie relativă: das schlafende Kind ( = das Kind. Dieser Apparat ist spielend leicht zu bedienen. în construcţiile participiale {vezi N 133). urmează regulile decli­ nării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). TRADUCEREA PARTICIPIULUI I H 258 Participiul I se traduce: 1. substantivizat: der Reisende. întrebuinţat ca adjectiv predicativ. H 256 2. viele Reisende H 257 Participiul I substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). deseori terminat în -tor. sau printr-un participiu : ein überzeugendes Beispiel = un exemplu convingător lebende Sprachen = limbi vii ein glänzender Schauspieler = un actor strălucit 3. c) adjectiv cu funcţie de complement circumstanţial: E r lernt spielend. H 255 Participiul I. printr-un adjectiv. ein Reisender. printr-un gerunziu: die steigende Produktion = producţia crescîndă .340 MORFOLOGIA H 251 b) adjectiv predicativ: Mein Freund ist leidend. întrebuinţat ca adjectiv atributiv.

vocala e din sufixul -en se suprimă uneori. formează participiul I I fără augmentul g e . printr-un adjectiv ori gerunziu substantivizat sau un substantiv. gescheh(e)w.a formarea participiului II trebuie ţinut seama de conjugarea din care face parte verbul respectiv. der Vorsitzende = preşedintele die Reisende == călătoarea . el primeşte la participiul I I prefixul ge. die Leidende = suferinda. vezi H 46) şi cu sufixul -en. slab sau neregulat — nu este accentuat pe prima silabă. der Leidende = suferind. Verbele slabe care sînt accentuate pe prima silabă primesc. uneori cu modificarea vocalei radicale (Ablaut. c) Dacă verbul — fie tare. Dacă verbul este accen­ t u a t pe prima silabă.(denumit augment) : Infinitiv schreiben tragen Participiul geschrieben getragen II H 259 H 260 î n limbajul familiar.VERBUL 341 4. în special după vocale sau după consoana h: geschrie(e)». die Vorsitzende = preşedinta în PARTICIPIUL II L. de asemenea. special cînd participiul I german este substantivizat: der Reisende = călătorul. b) la verbele slabe din rădăcina verbului.: Infinitiv verschreiben erlernen begehen ernennen studieren bearbeiten Participiul verschrieb«» erlernt begange« ernannte studiert bearbeitet II H 263 . augmentul ge-: Infinitiv suchen arbeiten Participiul gesucht gearbeitet II H 261 H 262 Sufixul -et îl primesc verbele care formează imperfectul în -ete (vezi H 101). Astfel: Participiul II se formează: a) la verbele tari din rădăcina verbului. la care se adaugă -(e)t.

verbele simple lesen loben tun wissen ca: las lobte tat wußte gelesen gelobt getan gewußt H 265 2. I^a aceste verbe ge. augmentul |gegefrühstückt gelangweilt gemaßregelt geurteilt gewetteifert H 268 O excepţie este verbul notlanden care formează participiul I I \notgelandet.ang(e)weile) maßregele (Maßregel) urteile« (Urteil) Wetteifer« (Wetteifer) cu particulă separabilă armată de din substantive frühstückte langweilte maßregelte urteilte wetteiferte compuse*.s î n t : pe prima silabă. deci cu participiul I I fără augmentul . Neaccentuate ge.-eu verbuluîc ^ (—) + -(e)t Accentuate pe prima silabă. H 267 3. a căror particulă are două sau mai multe silabe.verbeten Participiul II <f = (ge-) + rădăcina \ verbe s/a&e J+Ablaut) -f. Cîteva verbe derivate stă la începutul verbului: frühstücke» (Frühstück) langweile« (I. deci cu participiul I I cu augmentul ge-. deşi nu este compus separabil.342 MORFOLOGIA .se inter­ calează între particulă şi verb : einsteigen anrufen feststellen teilnehmen stieg ein rief an stellte fest nahm teil eingestiegen angerufen festgestellt teilgenommen H 266 Din categoria verbelor care formează participiul I I cu augmentul ge. verbele compuse separdbil (vezi H 172). sînt H 264 1. accentul căzînd pe altă silabă a particulei decît prima : herauskommen auseinandersetzen kam heraus setzte auseinander herausgekommen auseinandergesetzt Pentru verbele compuse dublu particulă neseparabilă vezi H 173.fac parte şi acele verbe compuse separabil.

emp. unter-.accentuată intercalează augmentul ge. über-. verbele terminate în -eien. hinter-. Participiul prophezeit kasteit II M 275 prophezei«» kasteien . verbele compuse cu particulele inseparabile / ) . miß. verbele terminate în -ieren. Unele verbe compuse cu particula miß. în majoritatea lor de origine negermană: Infinitiv studieren 'korrigieren Participiul studiert korrigiert II H 274 cîteva de origine germana c a : buchstabieren buchstabiert 4.VERBUL 343 1. er-.(vezi H 179) : Infinitiv durchleuchten hinterlassen übersetzen umarmen Participiul durchleuchtet hinterlassen übersetzt umarmt II Infinitiv untersuchen vollziehen widersprechen wiederholen Participiul untersucht vollzogen widersprochen wiederholt II H 273 3.{vezi H 176). fie pe a doua silabă. accentuat fie pe prima.este. ge-. Cu toate acestea rămîne inseparabilă: mißbehagen mißgestalten mißverstehen mißbehagte mißgestaltete mißverstand mißbehagt mißgestaltet mißverstanden B 270 2. wider-.(înainte de Participiul gehört mißbiancht verziehen verbrochen II H 269 Observaţii 1. verbele compuse inseparabil cu particulele : durch-. Verbul mißdeuten. accentuată (vezi H 178). um-. formează participiul I I în trei feluri: mißdeutet gemißdeutet şi mißgedeutet H 272 2. la unele verbe. ent-. ver-. wieder.şi verb : ttrßbilden mißgreifen mißbildete mißgriff mißgebildet mißgegriffen M 271 3. zer-: Infinitiv fcesteigen empîangen entgehen erzählen Participiul bestiegen empîangen entgangen erzählt II Infinitiv gehören mißbrauchen verzeihen erbrechen be-. voll-.între miß. Particula miß.

viitor infinitiv (II voi suplini pe colegul meu. verbele compuse dublu adică (cu o particulă separabilă urmată de una inseparabilă. participiul I I este identic cu infinitivul. prez. weil ich krank bin. u n număr de verbe care nu pot fi cuprinse într-o anumită categorie.) dar şi : Ich werde von meinem Kollegen vertreten.344 MORFOLOGIA Observaţie Verbul tare speien (spie. ele primesc la pârtiei- . gespie(e)n) nu aparţine acestei categorii de verbe. pentru că este bolnav. De exemplu: Infinitiv vertreten vergessen Imperfect vertrat vergaß Participiul vertreten vergessen II î n cazul acesta numai după context ne putem da seama dacă este vorba de infinitiv sau de participiul I I : Ich werde meinen Kollegen vertreten. dintre care cele mai uzuale s î n t : Infinitiv französeln posaunen Participiul französelt posaunt II Infinitiv rumoren stibitzen trompeten Participiu rumort stibitzt trompetet îl H 277 I/a verbele tari. deşi au accentul pe prima silabă: Infinitiv abberufen vorverlegen zurückerstatten Imperfect berief ab verlegte vor erstattete zurück Participiul II abberufen vorverlegt zurückerstattet H 279 Unele verbe pot fi accentuate fără deosebire de sens atît pe prima cît şi pe a doua silabă. deoarece ei face parte din rădăcina verbului. pasiv part. dacă verbul are aceeaşi vocală radicală la infinitiv şi la participiul perfect. H 276 5. compuse cu particulă inseparabilă. II (Sînt suplinit de către colegul meu. weil er krank ist. Accentuate pe prima silabă.) H 278 6. pentru că sînt bolnav.

SENSUL PARTICIPIULUI II Participiul II al verbelor tranzitive are sens pasiv: der geprüfte Schüler = der Schüler. 2.VERBUL 345 piui II augmentul ge. die eingetroffen der abgefahrene Zug = der Zug. Ich habe ihn kommen sehen. ist inzwischen geworden. se foloseşte infinitivul prezent: Ich habe kommen können (nu gekonnt). manches gekonnt.cînd este întrebuinţat ca verb auxiliar de timp (la diateza pasivă) : Br ist gefragt worden. vezi H 179. 2.H 283 piului II. der geprüft wurde die geschriebene Übung = die Übung. fără augmentul ge. Was noch nicht war. însă cu sensuri deosebite.la începutul verbului. precum şi verbele care exprimă percepţii senzoriale. Ich habe ihn gesehen. Verbul werden formează participiul II în două feluri: 1. dacă nu sînt urmate de nici un infinitiv. formează participiul II în mod regulat: Ich habe vieles gewollt. cu augmentul ge. dacă sînt întrebuinţate în legătură cu un infinitiv. neaccentuate pe prima silabă formează participiul II fără augmentul ge-: Infinitiv liebkosen liebkosen willfahren willfahren Participiul ^liebkost liebkost gewillfahrt willfahrt II Pentru verbele accentuate fie pe prima fie pe a doua silabă.cînd este întrebuinţat ca verb copulativ sau ca H 280 verb predicativ: E r ist Ingenieur geworden. der abgefahren ist ist H 285 . H 282 1. H 281 Verbele modale. die geschrieben wurde H 284 Participiul II al verbelor intranzitive are sens activ: die eingetroffene Delegation = die Delegation. în locul pârtiei.

Der Versuch scheint gelungen. gelernt h a b e n .) gefragt (vezi H 145—H 146). mai mult ca perfectul : Ich h a t t e gelernt.) ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI II H 287 1. . am 2. participiul se întrebuinţează : a) ca adjectiv atributiv: der geschriebene Aufsatz. cu ajutorul lui se formează : a) la diateza activă: perfectul: Ich habe gelernt. Dacă participiul I I are funcţie verbală. würde etc.346 MORFOLOGIA H 286 Participiul I I . ich bin gekommen (vezi H 106). o acţiune începută în trecut şi care continuă şi în prezent: Das ist das von mir bewohnte Haus. de complement circumstanţial : . gekommen sein (vesi H 229). die beendete Arbeit ein schön geschriebener Aufsatz. eine rasch beendete Arbeit b) ca adjectiv predicativ : . o acţiune terminată în trecut: Das ist der von mir übersetzte Text. = Aceasta e casa locuită de mine (adică: locuiesc şi acum în casa aceasta în care m-am m u t a t mai demult. spre deosebire de participiul I exprimă : 1. infinitivul perfect : ich war gekommen (vezi H 107). b) la diateza pasivă : toate timpurile ich werde (wurde. infinitivul prezent (vezi H 227) şi perfect (vezi H 230) : . - c) ca adjectiv cu funcţie Er spricht ausgezeichnet. Dacă are funcţie nominală. = Acesta este textul tradus de mine (adică: terminat traducerea lui). gefragt werden. 2. gefragt worden sein H 288 Din funcţia verbală a participiului I I rezultă faptul că acesta p®ate avea complemente cu care formează construcţii participiale (vezi N 133).

TRADUCEREA PARTICIPIULUI II Participiul I I se t r a d u c e : 1. ein Angestellter — die Angestellten. Participiul I I avînd funcţie verbală. printr-un H 294): adjectiv (dacă 'participiul II este adjectivizat) {vezi bekannt = cunoscut. printr-un substantiv (dacă participiul I I a fost substantivizat) : der Angestellte = salariatul. gebildet = cult. Ca adjectiv şi substantiv se poate întrebuinţa n u m a i : 1. veziM 23. participiul I I al verbelor tranzitive: der geprüfte Schüler der Geprüfte H 290 H 291 H 292 2. der Verwandte = ruda .VERBUL 347 Participiul I I . sau întrebuinţat ca adjectiv predicativ. gelehrt — s a v a n t . întrebuinţat ca adjectiv predicativ sau cu funcţie de complement circumstanţial.E 15). suplimentar {vezi M 186): e) substantivizat: der Angestellte. participiul I I al verbelor intranzitive der verstorbene Schriftsteller der Verstorbene perfective : P e n t r u folosirea participiului I I cu valoare de imperativ. d) ca element predicativ Ich traf ihn erregt an. cu funcţie de complement circumstanţial sau ca element predicativ suplimentar este invariabil. viele Angestellte H 289 Participiul I I întrebuinţat ca adjectiv atributiv sau atunci cînd este substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 1 3 . gewandt = abil 3 . prin participiul perfect (sau printr-o propoziţie relativă) : der unterschriebene Brief = scrisoarea (care a fost) semnată H 293 2. este de regulă adjectivizat {vezi H 294).

berühmt. î n unele cazuri. erfahren. begabt. verbul s-a menţinut. besorgt. păstrîndu-se numai participiul I (anwesend. mißgestimmt. Participiile adjectivizate pot forma grade de comparaţie : Er ist begabter als sein Bruder. verwandt. . belebt. gelehrt. participiul I : abwesend. Heute ist die Hitze noch drückender als gestern. berühmt). reizend 2. bekannt. Das ist die belebteste Straße unserer Stadt.348 MORFOLOGIA PA R T ICI Pil LE A DJEC TI VIZA TE H 294 Multe participii sînt adjectivizate. gelaunt. betrunken. avînd însă un alt înţeles decît participiul său adjectivizat: auszeichnen = a distinge bekennen = a recunoaşte dar : ausgezeichnet — excelent d a r : bekannt = cunoscut H 295 Participii adjectivizate mai frecvent folosite s î n t : 1. anwesend. abwesend) sau participiul I I (begabt. dringend. î n alte cazuri. participiul I I : ausgezeichnet. verschwiegen. celelalte forme ale verbului au dispărut.

H 60) haben i sein 1 Prezent ~\ II 296 Indicativ ich bin du bist Conjunctiv ich du er sie es wir ihr ie sie Sie Sie sei sei (e) st sei seien seiet 1 / seien Indicativ ich habe du hast . 1 • t ist ' sind seid sind Sie } Indicativ ich werde du wirst er l sie i wird es > wir werden ihr werdet sie Sie werden Coniunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie werde werdest ] | werde ' werden. den. werden . werdet.MODELE PENTRU CONJUGAREA VERBELOR VERBELE AUXILIARE DE TIMP (vezi H 4. sie es wir ihr e r Conjunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie habe habest | } habe I haben habet haben \ t hat I haben habtj liaben er sie es wir ihr sie Sie vv".

ich wäre du wärest er 1 . e..350 MORFOLOGIA H 297 Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie hatte hattest | ? hatte ' hatten hattet hatten I m p er. sie i wäre es ' wir wären ihr wäret sie ) wären 1 sie ? h ä t t e es ' wir hätten ihr h ä t t e t sie I hätten Sie Indicativ ich wurde du wurdest \ sie ) wurde es * wir wurden ihr wurdet sie .} wurden er Sic l Conjunctiv ich würde du würdest er 1 sie ) würde es ' wir würden ihr würdet Sie würden II 298 Perfect Indicativ Conjunctiv^ ich habe du hast er 1 sie \ h a t es ' wir haben ihr h a b t gehabt ich habe du habest er I sie | habe es ' wir haben ihr habet Sie i haben sfe } haben .f e c t Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er Indicativ ich war du warst er i sie > war es ' wir waren ihr wart sie 1 aren Sie \ wc Conjuncţi'.

l i Sie ^hatten ich hätte du hättest er j sie [ hätte es j wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n gehabt .VERBUL 351 Perfect Indicativ ich bin du bist gewesen Conjunctiv ich sei du sei (e) st gewesen . • sie 1 ist es I wir sind ihr seid er 6r Sei sind Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie bin bist ist sind seid \ sind l sie ) sei es i wir seien ihr seiet sie I Sie s e i e n 1• Conjunctiv geworden ich sei du sei (e) st er 1 sie \ sei es ' wir seien ihr seiet sie Sie seien geworden Mai Indicativ ich du er sie es wir ihr s e mult ca perfect Conjunctiv hatte hattest | ) hatte ' hatten hattet gehabt î.

352 MORFOLOGIA Mai Indicaţi v ich war du warst er 1 sie \ war es ' wir waren ihr wart sie ) mult ca perfect Conjunctiv gewesen Sie} waren ich wäre du wärest er 1 sie \ wäre es ' wir wären ihr wäret sie 1 gewesen | Sie( waren Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie war warst 1 ? war 1 waren wart \ waren geworden Conjunctiv ich wäre du wärest er I sie wäre es 1 wir wären ihr wäret sie > wären Sie geworden H 300 Indicativ ich du er sie werde wirst | \ wird Viitorul I Conjunctiv ich werde du werdest er i sie \ werde es > wir werden ihr werdet sie i Sie werden es ' wir werden ihr werdet sie Sie werden /haben -sein ^werden /haben -sein ^ wer den .

H 61) Prezent Conjunctiv ich könne du könnest er ] sie [ könne es ' wir können ihr könnet sie ] Siel können LASSEN H 305 Indicativ ich mag du magst er sie mag es wir mögen ihr mögt sie ) Sie/ m o § e n Conjunctiv ich möge du mögest er sie möge es wir mögen ihr möget sie 1 Sie/ m ö § e n Indicativ ich kann du kannst er 1 sie ) kann es ' wir können ihr könnt sie ] Sie/ L können 23 — Gramatica practuă a limbii germane .VERBUL 353 Viitor Indicativ ich werde du wirst er l sie ) wird es ' wir werden ihr werdet ÎI l II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er l sie i werde es > wir werden ihr werdet sie Sie werden H 301 ^gehabt haben -gewesen sein ^geworden sein /gehabt haben x—-gewesen sein \geworden sein Sie} werden Infinitivul Prezent Perfect haben gehabt haben sein gewesen sein werden geworden sein H 302 Imperativul hab(e) ! hab(e)t! haben Sie ! sei! seid! \ seien Sie! Participiul Prezent Perfect habend gehabt seiend gewesen werdend geworden werde! werdet! werden Sie! H 303 H 304 VERBELE AUXILIARE DE MOD ŞI VERRUL {vezi H 6 .H 8.

354 Prezent Indicativ ich darf du darfst er ] sie \ darf es ' wir dürfen ihr dürft Conjunctiv ich dürfe du dürfest er i sie ? dürfe es > wir dürfen ihr dürfet Indicativ ich muß du m u ß t er l sie f muß es > wir müssen ihr m ü ß t sie 1 g j e [• müssen Conjunctiv ich müsse du müssest er st} dürfen 11} dürfen Conjunctiv ich du er sie es wir ihr solle sollest j \ solle ' sollen sollet sie es wir ihr sie . 1 | müsse ' müssen müsset müssen Indicativ ich soll du sollst er l sie ) soll es ' wir sollen ihr sollt | f e } sollen Indicativ ich will du willst er | sie | will es ' wir wollen ihr wollt Conjunctiv ich du er sie es wolle wollest j \ wolle i • wir wollen ihr wollet | f e ) sollen Sie } wollen S?e ) wollen Indicativ ich lasse du läßt er 1 sie > läßt es I wir lassen ihr laßt si Sie. lassen Conjunctiv ich lasse d u lassest er .1 sie ? lasse es > wir lassen ihr lasset Sie I ^ assen .

• Siei ( mußten Conjunctiv ich müßte du müßtest er | sie > müßte es ' wir müßten ihr müßtet sie müßten Sie Indicativ ich sollte du solltest er i sie > sollte es ' wir sollten ihr solltet ^.355 Imperfect Indicativ ich konnte du konntest er l sie ? konnte es i wir konnten ihr konntet • S i e /" konnten Conjunctiv ich könnte du könntest er -l sie ) könnte es ' wir könnten ihr könntet sie } Sie! könnten Indicativ ich mochte du mochtest er | sie ) mochte es ' wir mochten ihr mochtet sie ] S i e /1 mochten Conjunctiv (rieh du er sie es wir ihr sie Sie möchte möchtest möchte möchten möchtet möchten Indicativ ^ich durfte du durftest er i sie ? durfte es > wir durften ihr durftet S i e / durften Conjunctiv ich dürfte du dürftest er i sie ) dürfte es ' wir dürften ihr dürftet sie 1 S i e / dürften ImiîSativ ich mußte du mußtest er | sie } mußte es ' wir mußten ihr mußtet . e \ sollten tele ich sollte du solltest er | sie i sollte es ' wir sollten ihr solltet ^Isollten Indicativ ich wollte du wolltest er j sie } wollte es ' wir wollten ihr wolltet £ 1 wollten Conjunctiv ich wollte du wolltest er j sie | wollte es i wir wollten ihr wolltet g j e ''' wollten .

es hat wir haben ihr habt sie haben Sie Conjunctiv ich habe du habest er..mögen*jf -dürfen^ müsser • sollen * wollen Massen ich habe du hast er. es habe wir haben ihr habet sie haben Sie können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt.können) . sie. sie.356 MORFOLOGIA Imperfect Indicativ ich ließ du ließest er | sie ) ließ es ' wir ließen ihr ließt « M ließen Conjunctiv ich ließe du ließest er -l sie ) ließe es i wir ließen ihr ließet f M liefen H 307 Indicativ Perfect (vezi H 108) Verbul modal folosit ca verb predicativ gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen Verbul modal folosit ca verb auxiliar . gewollt gelassen f .

es hätte wir hätten ihr hättet sie hätten Sie [ können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen V iito rul Indicativ ich werde du wirst er. es wird wir werden ihr werdet |ee [werden können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen I gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen 11 309 Conjunctiv i ich werde du werdest er. es werde wir werden ihr werdet sie ) werden Sie J können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen . sie. es hatte yy^^. sie. sie. 1 hatten Sie j Nassen Conjunctiv ich hätte du hättest er.— müssen ihr hattet NNT~^ s °H e n e \ ^ wollen !J.dürfen wir hatten ^ t p ~ . mögen er. sie.VERBUL 357 Mai Indicativ m u It c a perfect (vezi H 108) H 300 ich hatte können du hattest y\.

wollend.358 MORFOLOGIA H 310 Indicativ ieh werde du wirst er. gelassen ereralte verbe modale nu au imperativ . müssen. sollend. gewollt. gemußt. es wird wir werden ihr werdet ^. sollen. sie. mögend. müssend. wollen. gedurft. e 1 werden Sie I Conjunctiv ieh werde du werdest er. gesollt. dürfen. g e m o c h t — ~ ^ ^ > haben gesollt—Knaben gedurft— gewollt' gelassen 7 Participiu II 313 Prezent: Perfect: könnend. lassen gekonnt^^^^ gemußt. gemocht. es werde wir werden ihr werdet s Viitorul II (anterior) gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen haben ^f l werden Sie J gekonnt gemoehtgedurft gemußt gesollt gewolltgelassen Imperativ haben H 311 laß! wolle l1 H 312 Prezent: Perfect: laßt! wollt lassen Sie! wollen Sie ! Infinitiv können. mögen. sie. dürfend. lassend gekonnt.

} fragen ich arbeite du arbeitest er. es arbeite wir arbeiten ihr arbeitet sie arbeiten Sie H 315 ct Conjunctiv Identic cu indicativul (vezi H 121) Se } ha ^ H 316 Conjunctiv ich habe du habest er. sie. sie. es h a t wir haben ihr h a b t sie haben Sie H 56) H 314 Conjunctiv £}ha^ ich frage du fragest x er. es habe wir haben ihr habet s e gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet Sie j J 1 haben . Verbe slabe: Infinitiv: fragen. sie. sie.e4 arbeiten Sie/ I m p e rfe Indicativ ich fragte du fragtest er. sie. arbeiten (vezi H 54 Prezent Indicativ ich frage du fragst er. es arbeitet wir arbeiten ihr arbeitet ®1. e s i r a g e . sie. sie. es arbeitete wir arbeiteten ihr arbeitetet sie arbeiteten Sie Perfect Indicativ ich habe du hast er. es fragte wir fragten ihr fragtet ich arbeitete du arbeitetest er. es fragt wir fragen ihr fragt ich arbeite du arbeitest er.VERBUL 359 VERBELE SLABE ŞI TARI DIATEZA ACTIVĂ 1. wir fragen ihr fraget"""] § £ . sie.

. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie Sie hatten mult ca perfect Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n I Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. es wird wir werden ihr werdet sie Sie werden Viitorul fragen arbeiten fragen arbeiten H 319 Indicativ ich werde du wirst er.. sie. es werde wir werden ihr werdet sie 1 S i e / werden II (anterior) Conjunctiv gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet H 318 Indicativ ich werde du wirst er. es werde gefragte . arbeiten Sie} Imperativ werden arbeite ! arbeitet! arbeiten Sie ! Infinitiv Perfect: gefragt h a b e n . sie. es wird wir werden ihr werdet Viitorul ich werde du werdest er. . gearbeitet haben . sie. /haben wir werden gearbeitet/ ihr werdet gefragt \ gearbeitet^ haben Sfe} werden H 328 frag ! fragt! fragen Sie ! H 321 Prezent: fragen. sie.360 MORFOLOGIA H 317 Mai Indicativ ich h a t t e du hattest er. sie.

es gab wir gaben ihr gabt ich lief du liefst er. gefragt. es h a t wir haben ihr habt sie | haben Sie ich bin du bist er. es läuft wir laufen ihr lauft sie Sie laufen Imperfect Indicativ ich gab du gabst er. es ist wir sind ihr seid gegeben gelaufen Sie} sind . sie. sie. sie. sie.VERBUL 361 Participiu Prezent: fragend. sie. es liefe wir liefen ihr liefet sie 1 Sie] liefen H 325 Conjunctiv ich gebe du gebest er. es laufe wir laufen ihr laufet H 323 U ] geben Sie} laufen H 324 gfe} gaben Sie} liefen Sie} § ä b e n Perfect Indicativ ich habe du hast er. sie. gearbeitet H 322 2. es gibt wir geben ihr gebt ich laufe du läufst er. es gebe wir geben ihr gebet sie i Sie) § e b e n ich laufe du laufest er. es lief wir liefen ihr lieft Conjunctiv ich gäbe du gäbest er. laufen {vezi H 46 — H 53) Prezent Indicativ ich gebe du gibst er. sie. sie. sie. es gäbe wir gäben ihr gäbet ich liefe du liefest er. arbeitend Perfe et. Verbe tari: Infinitiv: geben. sie.

es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect gegeben gelaufen mult- Indicativ ich h a t t e ^ d u hattest er. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie hätten Sie H 327 Indicativ ich werde du wirst er. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie hatten Sie ich war du warst er. es war wir waren ihr wart sie waren Sie gegeben gelaufen Conjunctiv ich hätte du hättest er. sie. es wird wir werden ihr werdet sie 1 werden ie Sie j Sie ich wäre du wärest er.362 MORFOLOGIA Perfect Conjunctiv ich habe du habest er. sie. es werde wir werden ihr werdet sie werden Sie gegeben gelaufen Viitorul geben laufen geben laufen . sie. es habe wir haben ihr habet sie haben Sie H 326 Mai ich sei du sei (e) st er. sie. sie. sie. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie waren I Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. sie.

es wird wir werden ihr werdet sie werden gefragt gefragt . 1 werden Sie I e H 328 gegeben haben gelaufen sein gegeben haben gelaufen sein Imperativ gib ! g e b t ! geben Sie ! lauf ! lauft! laufen Sie ! Infinitiv Prezent: geben . es wird wir werden ihr werdet ^. laufen Perfect gegeben haben : gelaufen sein H 329 H 330 Participiu Prezent: gebend .VERBUL 363 Viitorul Indicativ ich werde du wirst er. sie. sie. es werde wir werden ihr werdet ^.H 154) activ: fragen pasiv : gefragt werden Prez Indicativ ent Conjunctiv ich werde du werdest er. gelaufen H 331 DIATEZA PASIVĂ Infinitiv Infinitiv CU W E R D E N {vezi H 145 . sie. es werde wir werden ihr werdet sie werden H 332 ich werde du wirst er. 1 werden Sie j e II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er. laufend Perfect: gegeben . sie.

sie.364 MORFOLOGIA H 333 Indicativ ich wurde du wurdest er. es werde wir wrerden ihr werdet sie werden Sie gefragt worden gefragt worden mult gefragt worden gefragt worden Viitor gefragt werden gefragt werden . sie. sie. es wird wir werden ihr werdet sie werden Sie / m perfect Conjunctiv ich würde du würdest er. sie. es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect Conjunctiv ich wäre du wärest er. es ist wir sind ihr seid sie sind Sie H 335 Mai Indicativ Ich war du warst er. sie. es würde wir würden ihr würdet sie ) würden Sie | gefragt gefragt Perfect Conjunctiv ich sei du sei (e) st er. sie. es wurde wir wurden ihr wurdet sie wurden Sie H 334 Indicativ ich bin du bist er. es war wir waren ihr wart sie Sie waren H 336 Indicativ ich werde du wirst er. sie. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie | waren u l I Conjunctiv ich werde du werdest er. sie.

m. es werde wir werden ihr werdet sie Sie \ w e r d e n H 337 gefragt worden sein gefragt worden sein Imperativ sei (werde) gefragt! seid (werdet) gefragt! seien (werden) Sie gefragt! Infinitiv Prezent: gefragt werden Perfect: gefragt worden sein H 338 H 339 DIATEZA PASIVĂ CU S E I N {vezi H 156-159) I. sie. I ni p er f e et: ich war beruhigt Perfect: ich bin beruhigt gewesen M. geärgert geärgert gewesen geärgert gewesen geärgert sein geärgert gewesen sein H H H H H H 340 341 342 343 344 345 . ich war beruhigt gewesen Viitorul I ich werde beruhigt sein Viitorul II ich werde beruhigt gewesen sein Imperativ sei beruhigt! seid beruhigt! seien Sie beruhigt! Infinitiv Prezent: beruhigt sein Perfect: beruhigt gewesen sein H 346 H 347 ich ich ich ich ich ich Conjunctiv sei wäre sei wäre werde werde geärgert etc.VERBUL : 365 ViitorulII Indicativ ich werde du wirst er. c a p er f. auxiliarul werden se înlocuieşte prin auxiliarul sein: Indicativ Prezent: ich bin beruhigt etc.a formarea acestei diateze. sie. es wird wir werden ihr werdet Sie! werden (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er.

366 MORFOLOGIA Condiţionalul H 348 Prezent (condiţionalul I) (vezi H 132—H 134) Activ Perfect (condiţionalul II) H 349 ich würde du würdest er. es würde wir würden ihr würdet gefragt haben Sie} Pasiv würden H 350 ich würde du würdest er. sie. sie. es würde wir würden ihr würdet Sie] bürden H 351 ich würde du würdest er.H 30) H 355 cu pronumele reflexiv la acuzativ sich waschen — a se spăla cu pronumele la dativ reflexiv sich merken — a ţine minte . ich würde geärgert gewesen sein etc. sie. sie. H 353 VERBE REFLEXIVE (vezi H 26 . es würde wir würden ihr würdet sie } S i e / würden fragen ich würde du würdest er. es würde wir würden ihr würdet | J } würden gefragt werden gefragt worden sein H 352 Pasiv (cu sein) ich würde geärgert sein etc.

feilen. halten. Grupaţi verbele de mai jos în tranzitive si intranzitive : laden. denn der Professor h a t den Studenten einige interessante Bilder gezeigt. benützen. über­ holen. helfen. zuhören.. enttäuschen. denn er erwartet einen Freund. drohen. drehen. ich habe mir gemerkt etc. folgen. jagen. zählen. messen. öffnen. beleben. winken. b) Der Freund kommt erst spät am Abend. danken. Alegeţi verbele tranzitive şi pe cele intranzitive : a) Der Student Otto schreibt schnell die Übung für die Deutschstunde. .EXERCIŢII 367 Indicativ Prezent ich wasche mich du wäschst dich er j sie ! wäscht sich es I wir waschen uns ihr wascht euch sie waschen sich Sie waschen sich Observaţie Celelalte moduri şi timpuri se formează ca la toate celelalte verbe. ich du er sie es wir ihr sie Sie merke mir merkst dir merkt sich merken uns merkt euch merken sich merken sich EXERCIŢII 1. begegnen 2. pronumele reflexiv aşezîndu-se după verbul conjugat: ich werde mich waschen ich werde mir merken ich habe mich gewaschen etc. gehorchen. ähneln. mit dem er ins Kino gehen wird.

la imperfectul hängen A. eine Landkarte. . 10 kg. d) Dort . bis gestern hier an der Wand. funcţia tranzitivă şi intranzitivă a verbelor tipărite cursiv : a) Die Verletzung heilte wider Erwarten schnell. E s . — „ E r steckt doch im Schlüsselloch". . h) Der Sohn hat das Glas zerbrochen. . „Siehst du ihn nicht?" j) Die Mutter kocht das Essen in der Küche. antwortete Paul. Completaţi propoziţiile de mai jos cu forma potrivită indicativ : a verbelor date. b) Dank unermüdlicher Forschungsarbeit können unsere Ärzte immer mehr Krankheiten heilen. . Definiţi. rechnete und rechnete. d) Nach langer Trockenheit erfrischt ein Regen die ausgedörrte Wiese. c) Ich . dann nimmt sie den Topf und stellt ihn auf einen Tisch. . . . f) Die Mutter kommt ins Zimmer und hängt ein Bild an die Wand. Sie wartet bis die Suppe kocht. c) I m Sommer erfrischt ein Bad. . g) Ich bin sehr vorsichtig. . das Gemälde an die Wand. mit dem er einige Minuten sprach. die Kähne der Fischer. a) Das schöne Gemälde von Grigorescu . . . b) Peter . Gepäck war zu schwer für das Kind. Ottos Schwester. wiegen a) Die b) Das c) Die d) Das Mutter . . aber die Rechnung stimmte nicht. f) Eine gute Köchin kocht gute Speisen. e) Wasser kocht bei 100° C. . i) „Wohin hast du nur den Schlüssel gesteckt?" rief Otto erregt. d) I m Nebenzimmer stimmte der Nachbar sein Klavier. . meinen Mantel an den Haken. und die Mutter tadelt ihn. Ich sehe sie nicht mehr. 4. ungefähr 3 kg. în textul de mai jos. denn diese Vase zerbricht sehr leicht. B. e) Die kleine Marie. das kleine Kind in den Armen. 3. Paket . . wo früher die Landkarte hing. . . Wellen .368 MORFOLOGIA c) Auf der Treppe begegnete er seinem früheren Kollegen Max.

Die Schwestern standen etwas betreten d a b e i . slabe şi neregulate. nahm ein Buch und wartete. . . imperfective şi iterative: a) b) c) d) e) f) g) Das Kind war krank. ihn tief. Aussehen . Sie hatten. über seine Worte. mich. vor dem Tier. . E r setzte sich an den Tisch. din textul de mai jos: Zu Hause wußten sie schon alles. 24 — Gramatica practică a limbii germane . Michelangelo a creat opere nemuritoare. 6. Scoateţi pe trei coloane verbele tari.• \ EXERCIŢII 369 erschrecken C. im Vestibül auf das Ende der Verhandlung gewartet u n d sich von Meta Harnisch erzäh­ len lassen. und a m Abend ist er dann todmüde. denn noch gestern hatten sie nur Geringschätzung gehabt für Diederichs Rolle im Prozeß. Grupaţi verbele tipărite cursiv. a) b) c) d) Das Das Sein Wir Erlebnis . verbele la imperfect : 5. Die Mutter streichelte das Kind u n d gab ihm eine Tafel Schokolade. . Străinul se adresă prietenului meu şi-1 rugă să-i arate drumul. Aici atîrna un tablou. Vîntul mişcă firma încoace şi încolo. . E r läuft den ganzen Tag. alle drei. în verbe perfective. . apoi îl vîrî în servieta lui. Diese Blumen verwelken sehr schnell. Tatăl meu lucră şi lucră şi economisi bani pentru o casă. Cîinele latră şi sperie copilul. Frau Heßling umarmte ihren Sohn unter stummen Tränen. Pădurarul ascuţi bine toporul şi merse apoi în pădure. Croitorul îmi întoarse costumul cel vechi. . 7. Postul de radio Bucureşti transmitea zilnic veşti de la campionat. Der Großvater legte sich ins Bett und schlief bald ein. Otto atîrnă h a r t a de perete. Copilul se sperie şi începu să strige tare. E s lag im Bett und schlief. Guvernul trimise o delegaţie în străinătate. Traduceţi în limba germană folosind a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) Abia tîrziu îl înduplecă (el) să vină cu noi. Emil cîntări pachetul în mînă. Mama legăna copilul pînă adormi. was vorging. Bătrînul tîrî legătura de vreascuri pînă la coliba sa. . Der Student sitzt am Tisch und liest ein interessantes Buch. . Kind .

c) Dan aleargă repede în grădină şi duce (tragen) coşul în casă. nehme heute den Regenmantel. in der schönen Vergeßlich­ keit des Sieges. ia o haină din dulap şi i-o dă. Azi e ziua ei de naştere. u n d er erklärte ihnen. Traduceţi în limba germană : a) T u socoteşti. Completaţi propoziţiile următoare cu pronumele reflexiv corespunzător: a) E r unterhält . mit dem neuen Plan vertraut. El ţine în mînă o seringă. b) Ich mache . d) Tata îl vede pe bătrîn. . sich anziehen 11. . b) El deschide uşa camerei şi răsuflă u ş u r a t : prietenul său aşteaptă încă şi citeşte un ziar. (H. sehe dort schöne Blumen. e) (Tu) Dai totdeauna prietenilor tăi fructe din grădina t a ? f) Medicul intră (betreten) în camera de consultaţie. verlasse den Hörsaal. Aber Diederich. i) Ce ţine el în mînă ? — Un buchet de flori. . zu Hause von deiner Mutter. . sich interessieren. ließ Wein zum Essen auftragen. gebe dem Bruder das Buch.370 MORFOLOGIA die sich nun als glänzend erwies. dar nu găseşti soluţia. 10. c) Du verabschiedest . . 9. Conjugaţi la indicativ prezent verbele de mai jos: sich kämmen. — Cui i-1 dă ? — î l dă cu siguranţă colegei noastre Hilda. rufe den Bruder. — Nu-1 vezi ? Este în grădină şi încarcă legume în căruţă. laufe heute im Wettspiel. h) Vînzătorul îi dă lui Dan pachetul şi acesta părăseşte mulţumit magazinul. . arbeite schon zwei Stunden. mit seinem Freund. . g) Nu-1 văd pe Radu. sich freuen. der heutige Tag sichere für alle Zeit ihre gesellschaftliche Stellung in Netzig. lese das Buch bis Sonntag. fahre am Sonntag aufs Land. Treceţi propoziţiile următoare la toate persoanele indicativului prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich begrüße den Lehrer. Mann) 8.

d) e) f) g) h) i) Wir versammeln . . Bücher immer in derselben Buchhandlung ? Wünscht . . . Auch der Großvater findet mich . gern Bilder an ? Überlegt ihr . întîrziem şi Andrei ne aşteaptă în parc la ora 10. . e) De ce nu mai vine Emil la tine ? E bolnav sau v-aţi certat ? f) Maria ceru vînzătoarei o bluză albă şi u n a bleu. i) Alexandru se bucură. . . auf dem Platz. iar eu îmi cumpăr mănuşi. . . Ich . Wir . h) Vino repede. căci aparatul de fotografiat este bun. . următoare cu verbele din paranteză la imperfect: 12. . kann mich die heiße Sonne nicht finden. im Hörsaal. . . gestern im Stadion (sich versammeln). îi spuse t a t ă l fiului său Petre. . . Completaţi propoziţiile a) b) c) d) e) /) Welchen Film hast du . . mit den Sportlern. de mai jos cu pronumele reflexiv la dativ: 13. . . für diese Sportler. Hier. g) Ieri am întîrziat. . im Sommer über das schöne Wetter (sich freuen). . I h r interessiert . . immer alles genau ? Kauft ihr . E a se decise pentru cea albă. Die Arbeiter versammeln . Completaţi propoziţiile a) b) c) d) Du . . 15. Trebuie să ne grăbim. Ich sitze in den Ästen des alten Kirschbaumes und esse Kirschen. de aceea acum mă grăbesc. neulich angesehen ? Merkst du . E r . . . j) Hans îşi cumpără o pereche de şosete. . . der Junge auch einen Fotoapparat ? germană: 14. d) îmbracă-te repede. . c) E u îmi aprind acum o ţigara. in der Schule immer für Leichtathletik {sich interessieren). lebhaft mit deinem Freund (sich unterhalten). . Der Trainer unterhält . Die Kinder verabschiedeten . N-au întîrziat. Treceţi verbele tipărite cursiv la imperfectul indicativ: Die roten Kirschen im Garten beginnen~dunkler und süßer zu werden. . . leicht die Telefonnummern ? Siehst du . auf der Straße von ihren Eltern. Traduceţi în limba a) Andrei se îmbracă repede. über den Sieg ihrer Mannschaft. Sie freuen . b) Cele două fete se bucurau. . . k) Grăbeşte-te! Este tîrziu. . E l se grăbeşte.

Covjugaţi următoarele verbe la perfectul indicativ : gehen. ihm nach­ geklettert. . sich bei einem Bauern nach dem richtigen Weg erkundigt. „Wo bist du. h) Gestern . . aufmachen. begegnen. Seine offene Weste hängt von seinen Schultern wie die Flügel eines Vogels. c) Eines Tages . Traduceţi în limba germană. den kleinen Anton im Ferienlager kennengelernt. Acesta îşi mişca nervos trompa încolo şi încoace. . lernen. Aber er vergißt mich nicht. . reuen 18. . sich inmitten einer Sumpfwiese niedergelassen. über unsere Köpfe hinweggeflogen und . . Avea o bibliotecă frumoasă. . sie zusammen in den nahen Wald gegangen. 17. . . den Felsen erreicht. Ich will mich lieber ins Heu legen als auf das Feld gehen. f) Fetiţa se bucură. Tinkoo!" J e t z t muß ich gehen. Completaţi propoziţiile cu auxiliarele fahren. . . d) I m Walde . . e) Ein Unbekannter . sich haben sau sein pentru a forma perfectul: a) Mircea . . . . . gestern einer Besprechung von Eehrern beigewohnt. Großvater steht schon vor der Gartentür. b) Acolo era şi un elefant. f) Das Tier . „Tinkoo. e) î n raionul pentru instrumente muzicale erau felurite aparate de radio. er vergißt mich sicher hier. . b) Er .372 MORFOLOGIA hier nicht. „Tinkoo. Ich bin eine Arbeitskraft. căci mama i-a cumpărat o păpuşă mare. Mi-am cumpărat unul. wir auf dem Felde gewesen. T i n k o ? " (Erwin Strittmatter) 16. ihnen zwei Frauen begegnet. Tinkoo!" Der Großvater ruft mich. . . . aber der Jäger . . c) Prietenul meu Andrei îşi dorea un aparat de fotografiat. ij Ein Storch . . mit ihm schnell Freundschaft geschlossen. kennen. . gj Ich . wissen. Puneţi verbele la imperfect: a) î n grădina zoologică am văzut diferite animale sălbatice. Am plătit la casă şi am luat aparatul. Unchiul său a cumpărat un aparat şi i 1-a dăruit de ziua lui de naştere. Jeden Mittag denke ich. d) Maria îmi arătă cărţile sale.

. . . . . und . . ich meinen Freund . . k) Sonntag . mich zum Bahnhof gefahren. . in der Sonne geschmolzen. Sonne . das Wasser getreten. (kaufen). . . . . . . . . am Meer . . f) Der Onkel . . . . (sich freuen). . in der Sonne gereift. sich gut . Frühling:ssonne . . den Schnee geschmolzen. i) Gestern . Mathematik . ihm bis zum Theater gefolgt. k) Frich und E v a . die Bücher . gehen). . . c) Gestern . die Trauben gereift. întrebuinţaţi verbele din paranteză la perfectul indicativ: a) Mein Freund . und . Completaţi cu haben sau sein: a) Der Der Der Ich c) Der Die d) Das Ich e) Der Am f) Die Die g) Der Wir h) Die Der i) Die Die P Junge . sich erholen). . e) Der Vater . in den Park . . I) Die Fltern . . Kind .. Ast des Baumes . (sein. . . . . . . (lernen). d) Kurt . . . . . Musik . . (sich besorgen). sehen). . . wir im Kino . . 19. . . und .. . . Wunde . . die Wunde geheilt. . einen schönen Film . . . . . . . h) Peter über das Geschenk sehr . . . . . dem Neffen einen Fotoapparat . . gebrochen. . . Mutter . . Arzt . hören). . Schofför . . und .EXERCIŢII 373 j) Die Kinder . 20. . . Trauben . den ganzen Tag gespielt. Ihnen das Buch . (nehmen. (studieren). Schnee . . . . . . . zu Hause . j) Ich . . Wäsche . . in der Wärme des Bodens getrocknet. schnell geheilt. gestern nach Braşov . . . . Schwimmer . wir einen Ausflug aufs Land gemacht und . kommen). (sein. . . . seinem Freund die deutsche Umgangssprache . . b) Peter . Abend . . . und am Abend . ins ÎZimmer getreten. . . . . das wilde Pferd doch geritten. sie dann froh nach Hause gekommen. . Reiter . der aus der Provinz (be­ suchen. . . . .. . . sehr gut Deutsch . . sich auf dem Eis den Fuß gebrochen. . g j Er die Fahrkarte schon gestern . . . (versprechen). (fahren). m) Otto . . . . . . den Eltern nicht gefolgt. . auch vorige Woche mit demselben Schofför gefahisn. er ins Dorf geritten. erst spät am Abend zurückgekommen. (bei­ bringen). . . . . (bleiben. . die Wäsche auf dem Boden getrocknet. . . . .

g) N u am găsit cartea la biblioteca facultăţii şi m-am dus de aceea la biblioteca Academiei. 22. . d) Cu cine ai fost la cinema? — N-am fost la cinema. b) (Eu) l-am dus cu automobilul meu prin oraş şi le-am a r ă t a t noile cartiere. denn er . Am aşteptat în sala de aşteptare şi am citit cîteva ziare de azi. după ce t u plecaseşi. als der Zug schon (abfahren). Completaţi cu verbele din paranteză. după ce am citit-o. f) E r gab gleich ein Telegramm an seine Frau auf. după ce a cumpărat totul. mit dem ich in Bukarest (studieren). b) Erich a venit la mine. d) Maria s-a întors acasă. d) Gestern traf ich meinen Freund. Acolo am coborît şi am mers pe jos pînă la fîntina arteziană. . . folosind în a doua propoziţie verbele la mai mult ca perfect: a) Acest sportiv a ieşit învingător la ultimul concurs. nachdem er den Brief (schreiben). f) Pentru cine ai cumpărat aceste flori ? Ee-am cumpărat pentru Erika. Azi e ziua ei de naştere. . MORFOLOGIA respectând timpul dat: a) Duminică au venit la Bucureşti bunicii mei. e) Mircea antwortete in der Stunde richtig.374 2 1 . (vorbereiten). nachdem dieser aus der Schule (kommen). Traduceţi în limba germană. sich zu Hause sehr gut . c) Am mers cu automobilul pînă la Casa Scînteii. nachdem diese von ihrer Reise (zurückkommen). folosite la mai mult ca perfect: a) Dan ging auf die Post. nachdem er die freudige Nachricht (erhalten). e) Clientul a comandat chelnerului o friptură şi o sticlă de bere. c) Am dus cartea înapoi la bibliotecă. g) Dan spielte mit seinem Freund Schach. după ce l-am chemat la telefon de două ori. apoi a plătit şi a plecat. ea ne-a invitat pe toţi la ea. am mers la t e a t r u cu prietenul meu Radu. El a mîncat şi a băut. e) Am venit la tine ieri. căci s-a antrenat foarte bine. . c) E r kam zum Bahnhof. 23. b) Erika besuchte ihre Freundin Emilia. h) Trenul a sosit cu o întîrziere de 25 minute. Traduceţi în limba germană.

27. b) Ich nehme an der Versammlung teil. und des Sozialismus! c) Man (vergessen) nie.EXERCIŢII 375 24. vara aceasta. Die ausländischen Touristen besichtigen das interessante Museum. daß unsere Vorfahren für das Wohl unseres. daß er die Prüfung gut besteht! e) Der Student lonescu (mögen) am Nachmittag zu mir k o m m e n ! / ) Man (nehmen) dreimal täglich je zwei Pillen! . helfen. die Sozialistische Republik Rumänien! b) Jeder Mensch (stellen) seine ganze Kraft in den Dienst des Friedens. 26. Treceţi propoziţiile următoare la viitor: a) b) c) d) e) f) Diese Arbeiter verbringen ihren Urlaub im Gebirge oder am Meer. sich erholen 25. anrufen. întrebuinţaţi verbele din paranteză la conjunctivul prezent: a) Es (leben) unser geliebtes Vaterland. E r verbringt zwei Wochen in der Moldau. Conjugaţi următoarele verbe la viitorul indicativ : vorlesen. b) Un ciclist al clubului nostru va lua parte la întrecerea de mîine. Volkes gekämpft h a b e n ! d) Der Student (lernen) so. c) î n vacanţa de vară voi merge la mare şi voi lua cu mine undiţa. Badet ihr täglich im Meer? Am Abend gehen unsere Studenten gern am Meeresufer spazieren. 28. I m Sommer erholen sich die Studenten im schönen Erholungsheim. e) Ce sport veţi practica în vara viitoare ? (Eu) Voi învăţa înotul. besichtigen. Conjugaţi la viitor: a) Ich vergesse meinen Freund nicht. d) Ce limbă străină veţi studia dumneavoastră ? — (Eu) Voi studia germana. Traduceţi în limba germană : a) Echipa noastră va cuceri sigur un loc mai bun în clasament.

(besuchen). f) Wenn er Zeit hätte. . Predeal . gibst auf ihr legt ab.(ab­ schreiben). . (lernen). . . . . .. c) Wenn er sorgfältiger schriebe. d) Wenn die Freunde uns besucht (sich freuen). sitzt. (anrufen). (geben).. . nicht . bereitet euch vor. .. . . . sprecht. . . 31. b) Wenn ich Zeit gehabt hätte. . . . bereiten sich vor. . b) Wenn er in der Stadt wäre. . . . f) Wenn ich Zeit gehabt hätte. hätten. . . . (statt­ finden). (gehen). . ich dich nicht . wenn ich es wüßte. . . haltet Sie lernen. (machen). .. ich ihn dir für ein paar (geben). . . Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din a) la conjunctiv imperfect (dacă este cazul). bereitest dich vor. geben auf 32. a) b) c) d) e) f) du lernst.. Treceţi verbele de mai jos la imperativ: zurückbekommen hätte.376 MORFOLOGIA 29. . hältst ihr lernt. . er den Text noch einmal cc>uber . . . .. c) Wenn du dich ein wenig beeilt (sich verspäten). er dich . Tage 3 9. Puneţi verbele din paranteză la imperativ (singular. der Ausflug . e) Wenn ich das Buch gehabt hätte. . b) la condiţional prezent: paranteză a) Wenn ich einen Fotoapparat h ä t t e . . . . ich ich auch meinen Großvater in hättest. er weniger Fehler . . halten du legst ab. e) Wenn heute das W e t t e r schön wäre. wir . ich das Gedicht auswendig ich zu ihm . du . verlaßt. . .. . sprichst. .. Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din paranteză la mai mult ca perfec­ conjunctiv: tul a) Wenn ich meinen Fotoapparat ihn dir bis Montag . . d) Aber Otto. sprechen. verläßt. . . . sitzen. (fragen). . . . sitzt. plural şi forma de politeţe) : a) (lesen) den Text noch einmal vor ! b) (gehen) in den Lesesaal und (holen) die deutschen Zeitschriften! c) (geben) der Freundin die Übersetzung und (helfen) ihr bei der Übung ! . sehr . . gebt auf Sie legen ab. . . .

(anrufen). . . S i e mir noch zwei Brötchen! . vorwärts! . . .. jetzt . . (teilnehmen). . . . . . i) Hans . . seinen Mantel . (aufmachen. (aufstehen). Completaţi cu verbele din paranteză la imperativ : a) Der Gast bittet den Kellner: „ . Completaţi cu verbele din ' a) la prezent. . unterstreichen. j) Ich . . Sie mir noch eine Tasse Tee . . heben. . . ! (aufmachen) jetzt alle Fenster . .. . . . . anziehen). . . . schnell . im Herbst immer meinen Regenmantel . schnell . . . . bringen. alle unbekannten Wörter . . e) An welcher Haltestelle . . . . mich heute aus der Stadt . . . . . ! . 34. nicht die Übungen für morgen \" (schreiben. vergessen) d) Der Lehrer sagte den Kindern : . . . die Arme ! . . (wiedersehen). herausschreiben. und . . . (feststellen). . Sie dann die Rechnung \" (geben. . . h) Otto .EXERCIŢII 377 d) heute e) f) g) h) i) j) (fahren) jetzt schnell nach Hause und (wiederholen) das Lied für abend! (sich setzen) auf den Platz und (warten). ! . . . . den T e x t ! . .. . . . Sie mir auch etwas Butter f . . . . . . . . b) I m Sommer . . g) Mit Hilfe eines Thermometers . . . . sauber! nicht so tief über dein Heft! . . eingießen.•. (Spazieren­ gehen). . ich meine Kollegen . . .-. .. . ! (fragen) mich heute nichts ! (anrufen) mich um drei Uhr . d) Vor der Vorlesung . bis wir beginnen ! (ablegen) alle Prüfungen bis Montag . . hinausgehen). . . . . c) Alle . sich beugen. . am Ausflug ins Gebirge . . die Adjektive ! . und verläßt den Saal (aufstehen. . . (mitnehmen). . . . . . . ! 33. die Knie \" (laufen. . ! (teilnehmen) an dem Fest . dann Sätze im Imperativ \" (über­ setzen. beugen) c) Der Lehrer ermahnt den Schüler: „ . (aussteigen) ? f) Der Kranke . . bilden). ihr . der Arzt die Temperatur .. . machen) b) Der Turnlehrer befiehlt den Schülern: .. . . . c) la perfect: paranteză a) Mein Freund . die Tür . wir noch ein wenig im Park . b) la imperfect.

g) Euaţi receptorul şi formaţi numărul. vreau să-ţi povestesc ceva interesant. . . c) Er . aber ich . um 10 Uhr wieder zu Hause sein" (können. man die Straße nicht über­ (dürfen). heute nicht Schlittschuh laufen. . h) Te rog. d) I n der Stadt . . es erst lesen (kön­ nen. . . . morgen auf den Bahnhof gehen (sollen). e) Vreau să-1 sun pe prietenul meu la telefon... . man machen (sollen). JJ Kr . Heute . 3 ^ . müssen). . . Diese Prüfung . man nicht in der Sonne lassen (sollen). e) Ich fragte meinen F r e u n d : . . er doch ein Wörterbuch benutzen (müssen). . . . . . einen langen Aufsatz schreiben (können. Diese Blumen . du heute mitgehen?" (können). h) Paul . . gut übersetzen (können). . '""38L Completaţi propoziţiile de mai jos cu verbele modale din paranteză-la prezent: • a) Der Student Paul Q&(1 einen Text aus dem Deutschen ins R u m ä nische übersetzen (sollen). . . . b) Nu vă urcaţi în acest t r a m v a i ! Urcaţi-vă în troleibuzul 8 8 . . man nicht baden (können). . . . wollen). . die Fenster noch nicht öffnen (dürfen). müssen). Diesen Film . Bei rotem Eicht der Verkehrsampel . denn wir . Hier . . . . denn das Wasser ist zu kalt. aber bei der Übersetzung dieses Textes . . . man nicht laut sprechen (dürfen). man lesen (müssen). Diese Übung . . Dieses Buch . . dar trebuie să-ţi comunic ceva im­ portant. . . man ablegen (müssen). . die Autos nicht zu schnell fahren (dürfen).378 35. mir das Buch noch nicht geben. V a) b) queren c) d) e) f) g) h) . P a r t i ­ cipi şi t u ? Te rog să mă suni mîine la telefon. er . die Übersetzung gut machen (wollen). man auch nächste Woche sehen (können). . . Traduceţi în limba germană: MORFOLOGIA a) Studenţii grupei noastre participă duminică la o excursie. . . i) Wir . f) E r . g) Ihr . f) Scuză-mă că te-am deranjat. . c) Cobori şi tu la această staţie ? d) Deseară îl revăd pe prietenul meu din tinereţe. . . Er antwortete : „Ich . Completaţi cu verbele modale din paranteză la prezent şt apoi tradvtceţi : . . acela trece pe lîngă stadion. vino să mă iei (abholen) deseară de la birou.

e) . . . du um 7 Uhr zu mir kommen ? — J a . dar abia la ora 7. . (müssen). denn er . b) Peter trebuie să vină deseară la mine. müssen).. . . wir . du mich begleiten ? — Nein. . . aber ich kann nicht.EXERCIŢII 379 Completaţi cu un verb modal potrivit: a) Marie . . . .. c) Pot scrie această scrisoare. er . . . b) Wir spielen das Theaterstück „Mutter Courage" . pentru că trebuia să viziteze un bolnav. . . d) Maria nu are voie să meargă la teatru. . es auch lesen . ich dieses Buch nicht in der Bibliothek finden . heute nicht ins Theater gehen. Completaţi cu verbele din paranteză la perfect şi traduceţi: a) . b) Peter muß um 8 Uhr in die Bibliothek gehen. g) Heute . . einen Brief schreiben . . . . aber er . aber um 9 Uhr . (wollen. . . nicht . ich habe noch Fieber. . ihr immer aufmerksam sein! c) Ich . es vorher gründlich studieren . . ich wieder zu Hause sein. . du auch mitkommen ? d) Andrei . . . fiindcă trebuie să scriem pentru mîine o compunere. er auch mit uns ins Theater gehen . heute . . m. . zu Hause bleiben. . . Sie . . . . . . denn er will das Buch unbedingt finden. . können. . . ich darf. . . wollen). . . . müssen). . . ich um 10 Uhr in der Bibliothek sein.. 39> Traduceţi. . . dieses Spiel lernen. e) Medicul îl puse (lassen) să cheme un taxi. denn viele Studenten . . . d) Peter . . şi treceţi apoi xay la imperfect o) la perfect propoziţiile: a) Maria şi Monica vor să meargă la conferinţa profesorului Müller. fleißig lernen. . . doch da er keine Tinte mehr hatte. sehr gut Schach spielen. (können. f) . ich noch nicht ausgehen. . noch nicht. . er in den Papierladen gehen . . b) I n der Stunde . . . morgen das Museum des Dorfes besichtigen. . . Auch ich .ur Vorlesung gehen . . . ^ z. . Treceţi verbele modale din propoziţiile următoare la perfect: Darfst du mit ihm ins Kino gehen? — J a . du schon gut Deutsch sprechen ? — Nein. . . . . ? Ja. (wollen. aber ich . . c) Gestern . . .

380 MORFOLOGIA c) Ich kann nicht so lange vor dem Kino warten. a trebuit să o caut la librăria „M. Transformaţi propoziţiile afirmative în propoziţii Model: wir besuchen die Ausstellung. E r holt die Landkarte. Ich fahre um 10 Uhr in die Stadt. denn wir dürfen das Zimmer nicht verlassen. b) Otto vru să meargă cu acceleratul. Wir wollen die Ausstellung besuchen ! imperative. Sie fahren mit dem Zug oder mit dem Autobus. Sie übersetzt den langen Text ins Rumänische. d) Wollt ihr an dem Wettspiel teilnehmen ? — J a . wir wollen. E r geht heute nicht ins Theater. folosind verbul wollen a) b) c) d) Wir Wir Wir Wir gehen gleich ins Stadion. 44. sie darf. aber sie kann nicht. 43. £sks^rietenul meu a fost bolnav. dar n-a p u t u t . c) Funcţionarul n-a p u t u t să-i dea nici o informaţie. Eminescu". denn sie muß eine Übersetzung machen. d) Vreau să-ţi trimit cartea. e) Darf Else ihre Freundin besuchen ? J a . Soll ich in den Hof gehen ? în propoziţii interogative cu ajutorul verbului a) b) c) d) e) f) g) h) Ich spreche nicht mit ihm. Transformaţi propoziţiile afirmative sollen: Model: Ich gehe in den Hof. dar nu pot astăzi. singen jetzt einige deutsche Volkslieder. 3 . . aber wir können nicht. Wir beeilen uns. f) "Nu ştiam că ai vrut să-ţi cumperi această carte. Vreau să încerc mîine. de aceea nu are voie să plece la mare. g) Nu am p u t u t găsi cartea la librăria nr. gehen mit diesen Touristen ein wenig spazieren. hören jetzt ein wenig Radio. 42. Wir husten noch stark. Traduceţi în limba germană : a) Prietenul meu a vrut să-mi trimită fotografiile. dar nu p u t u să mai găsească bilete. Wir lesen die Bücher bis Dienstag.

B. f) Wir spielen Tennis. ) (beantworten). ( . b) Dieses Buch wird übersetzt. Die Theorie . . . . . ^J 47. . von dem Professor . . d) Die Theaterkarten . ( .EXERCIŢII 381 e) Wir tanzen am Abend im Klub. Die Studenten dieser Gruppe . . Der Verkehr . Diese Frage . in Deutsch (prüfen). c) Die Staatsoper wurde bereits eröffnet. Die Produkte unsere -Landwirtschaft . la imperfect] indicativ pasiv. . (umbauen). . hier von der Ampel . von dem Träger ins Abteil . . . ( . Treceţi verbele din paranteză la viitorul I indicativ pasiv: I n Bukarest . . . in viele Dänder Europas (exportieren). . auch Autobusse (herstellen). . la perfect a) Das Gepäck . . . . . . 48. . . . . . . von Otto schon vorgestern . . b) Meine Uhr . . . von allen Studenten richtig . . ) (reparieren). . . Dieses Haus . . ( herausschreiben). . . ) (halten). immer mit der Praxis . Dieser Text . . ) (bringen). jetzt ohne Wörterbuch Alle neuen Wörter . (übersetzen). Formaţi diateza pasivă a stafii (cu ajutorul verbului seinj: a) b) c) d) a) Die schwere Aufgabe wird erfüllt. . . (prüfen). . . (regeln). g) Wir laufen ein wenig Schlittschuh. von Professor Müller gestern . viele neue Wohnblocks . . (verbinden). . . ( . . . c) Der Vortrag . . von allen Studenten . . In unserer Stadt . . In diesem Werk . von den ausländischen Tou­ risten (besichtigen). Die Studenten . . . . . jetzt . . . . . . . ( . ( . von dem Lektor . ) (besorgen). Treceţi verbele din paranteză: A. aus dem Text . . . e) Die Sehenswürdigkeiten der Stadt . . noch viele Wohnblocks (bauen). . . 4'5A Treceţi verbele din paranteză la prezentul indicativ pasiv: i) b) c) d) e) f) g) h) (bauen). . . . (beantworten). . f) Die Fragen zum Text . von einem guten Uhrmacher . . . e) Die Kontrollarbeit . ) (kontrollieren). . . .

(teilnehmen). . Noul său volum de versuri a fost premiat. carte-a fost tradusă de u n tînăr scriitor. b) Die Besucher haben den Kulturleiter gebeten. Die Fahrkarten werden bestellt. (erzählen). {bekanntmachen). Formaţi infinitivul kaufen. . (helfen). (aufstehen. . b) Operele lui Goethe au fost traduse în limba română. ea va fi tipărită în acest" an.J Traduceţi în limba germană : a) Această casă a fost construită într-o lună. d) Else muß ihrer kranken Mutter . . d) Studenţii grupei noastre vor fi examinaţi abia mîine. (kaufen). lesen. f) Der Vater h a t den Kindern versprochen. d) I m Lab Oratorium unseres Institutes können verschiedene Ver­ suche durchgeführt werden. . . I 51. gj. . Traduceţi în limba română : a) Heute muß diese Frage gründlich besprochen werden. c) Acum se traduce în limba germană un nou roman al lui M. Das Fenster wurde geöffnet. . an dieser Vorstellung . g) Unchiul fu condus la gară de nepotul său. übersetzen. Completaţi cu infinitivul (cu sau fără zuj al verbelor din paranteză : a) Das kranke Kind darf heute . . c) Dieser Text muß noch einmal gelesen werden. und das Zimmer für zwei Stunden . Sadoveanu. fjJJ Această. sie mit der Arbeit des Klubs ...382 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) Diese breite Straße wird asphaltiert. b) Diese Krzählung kann ohne Wörterbuch übersetzt werden. ihnen ein neues Buch . waschen. . . Alle Einkäufe wurden gemacht. 52. zeichnen 50. .. verlassen). etwas über die Arbeit in der Fabrik . Deine Bitte wird jetzt erfüllt. . c) Mein Vater h a t uns versprochen. bringen. e) Sie haben die Möglichkeit. pasiv (prezent şi perfect) al verbelor : 49.

(teilnehmen). . I) Hans geht ein Heft . . im Klub verschiedene Zirkel . . fremde Länder . zu schreiben. e) Otto se bucură mult să-şi revadă prietenul. Dieser Motor MT. dar nu-1 pot înţelege . Dieses Gedicht <At zu übersetzen. rauchen. f) Problema e grea. Dieses Gedicht £fyt. . 54. lachen. fgJJVom încerca să-1 sunăm la telefon pe Andrei. Completaţi cu haben sau sein la prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) Dieser Aufsatz W . kommen. ankommen. untergehen. warten. i) Der Direktor beschloß. Der Ingenieur^ <y$ diese Arbeit fortzusetzen. . vorbeşte prea încet. Sie i?ß\ dieses Gedicht zu übersetzen. für Dienstag zu lernen. finden. . Mă aşez puţin aici. Der Mechaniker bfi\ diesen Motor zu untersuchen. 53. (orga­ nisieren). .EXERCIŢII 383 g) Der Lehrer läßt die Schüler viel deutsch . c) Bătrînul spuse: — Sînt obosit. Formaţi participiul fragen. lächeln . h) E s ist mir gelungen. k) Es ist sehr interessant. singen. an dieser Kundgebung . Die Arbeit t/j£ fortzusetzen. — Pot să vă ajut ? întrebă Peter. (lösen). (sprechen). . încerc de o oră să găsesc o soluţie. zu untersuchen. . eine schwere Aufgabe . (kaufen. . (kennenlernen). . Traduceţi în limba germană: a) î l văd venind. Die Studenten t)w* diesen Aufsatz zu schreiben. Nu poţi să-1 primeşti ? E u n-am voie să ies. . vorbeigehen. stehen. schreiben). Şi el vrea să vadă acealtă piesă. . und will dann die Übung für morgen . b) î l auzi vorbind ? — Da. blicken. I al verbelor de mai jos : 55. d) Vrei să mergi cu mine la muzeu ? Acolo sînt multe lucruri intere­ sante şi frumoase de văzut. Vă ajut cu plăcere să duceţi geamantanul în com­ partiment. j) E s ist wichtig. .

. e) Ein . c) Die gestern . . Touristen wollen Predeal besuchen (ankommen). Monat fahre ich zu den Großeltern aufs Tand (kommen). . . Kind ins Bett (schlafen). . . . er liegt nur mit . . . Menschen (warten). Inseln des Stillen Ozeans be­ suchen (bewohnen). 58. . d) Die mit der modernsten Apparatur . . adverbial a) Die Demonstranten zogen am Ersten Mai . . im Korridor (schweigen). . auf ihren Sohn. Beispiel (überzeugen). d) Die kleine Else kam gestern . g) Mein Freund erzählte . von seiner Reise (lachen). . an der Blume auf und nieder (summen). . . f) E r gab uns ein . Kinder (spielen). . die alte Maschine (grübeln). b) Mein Freund kann viele . . Geschichten erzählen (fesseln). Sonne (untergehen). atributiv a) Das b) Die c) Der Studenten dort .384 MORFOLOGIA 56. . . Folosiţi verbele din paranteză la participiul I: A. dem Professor (stocken). f) Die Mutter schaute . Schauspieler (glänzen). . h) Alle Studenten grüßen den . Augen (schließen). . (stellen). B. g) Die . . . . c) Der Mechaniker betrachtete . . . . . . . . nach Hause (weinen). 57. . . . d) I m . e) Ich wartete . . Mädchen ist meine Tochter (warten). . . . der so schön sang (lächeln). . (öffnen) Dies i h n ! f) Der Kranke schläft nicht. e) George Vraca war ein . Brief liegt auf dem Tisch. (fehlen). Laboratorien der Akademie ziehen viele Wissenschaftler an (ausstatten). . . J a h r e n das Ziel zahlreicher Expe­ ditionen (vergehen). h) Eine Biene flog . Frage war sehr interessant. b) Der Student Paul antwortete . Folosiţi cu funcţie atributivă participiul prezent al verbelor din paranteză: a) Der Alte beobachtete die . . Completaţi cu verbele din paranteză la participiul II folosit atributiv: a) Unsere Expedition wird die . b) Die Antarktis war in den . . c) An der Haltestelle der Straßenbahn stehen viele . . Touristen beobachteten die . g) Die Mutter legte das . . . Assistent fragte den Gruppenverantwortlichen nach dem . . . Lektor (vorbeigehen). . . . . . durch die Straßen (singen).

E s t e foarte frumoasă. r) Mă bucur că aţi venit. i) Ieri au fost fraţii mei la mine. ci şi-a continuat cercetările sale. k) Am lucrat toată săptămînă fără a pierde timp. h) Acesta este textul ? — Da. b) Pe la 1455 a tipărit Gutenberg prima sa carte cu ajutorul noii sale descoperiri. j) Mircea deschise cartea şi începu să citească tare şi clar. mi-am procurat biletele încă de ieri. o) Vrei să iei şi t u parte la serbarea noastră ? — Da. dar probabil a fost scurtat. iau şi eu p a r t e . Traduceţi în limba germană : a) Mulţi oameni curajoşi şi-au jertfit viaţa pentru progresul ştiinţei. m) Am ascultat ieri o captivantă istorisire. I) Prietenul meu este u n excelent orator. f) După amiază mergem să ne plimbăm puţin prin parc. d) Din cauza vremii rele a trebuit să aştept două zile în acest oraş. g) Trenul n-a plecat încă. n) Martin este un muncitor îndemînatec. t) Prietenul meu avea intenţia ca după examen să călătorească î n străinătate. Obişnuiesc să mă viziteze în fiecare săptămînă. Putem merge. 25 — Gramatica practică a limbii germane .EXERCIŢII 335 59. p) Piesa aceasta a fost scrisă cu siguranţă de un mare artist. c) Oamenii vor cinsti întotdeauna pe curajoşii eroi. e) Doresc să studiez dreptul la Universitatea Bucureşti. dar în trei minute pleacă. Abia ieri am p u t u t călători mai departe. s) Acest cercetător n-a ţinut seama de primejdiile ce-1 ameninţau.

besonders etc. in (=ein). sehr. ca şi adverbele relative (Relativadverbien) [vezi I 67) — adică adverbe care îndeplinesc funcţiunea de pronume relative. stări sau însuşiri. bald. auf. — din ce cauză se petrece acţiunea : Ich gehe darum oft in die Biblio­ thek. — cum se petrece acţiunea: Ich lerne gern in der Bibliothek. Astfel: an. respectiv dintre adverbe şi conjuncţii (vezi K 3) nu este fixă. graniţa dintre adverbe şi prepoziţii. adverbe. ob (=auf). darum. dort. — Adverbien der Art und gern. sonst etc. zu au fost iniţial totuşi aceste prepoziţii mai I 4 . acestea ocupînd un loc intermediar între adverbe şi pronume. möglicherweise. folglich. morgen. — Adverbien des Grundes): I 3 î n cadrul capitolului de faţă se vor studia şi adverbele pronominale (Pronominaladverbien) {vezi I 49). anders. — Adverbien der Zeit): Weise) : adverbe de mod (Modaladverbien adverbe de cauză (Kausaladverbien daher.ADVERBUL (Das Adverb — Das Umstandswort) I 1 I 2 Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată o caracteristică a unei acţiuni. Astfel adverbele pot a r ă t a : — unde se petrece acţiunea: Hier lerne ich. Uneori. bei. vor. aus. din altele conjuncţii. überall etc. adverbe de timp (Temporaldverbien heute. Din unele adverbe s-au format prepoziţii. — cînd se petrece acţiunea: Heute lerne ich. iar astăzi sînt considerate prepoziţii: apar ca adverbe um. manchmal etc. De aici rezultă împărţirea adverbelor în adverbe de loc (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) : hier.

hin.) Die Zeit ist um. links. vorwärts. Er verspätet sich zu oft. traducîndu-se prea: Die Aufgabe war für das Kind zu schwierig. draußen. nirgends' ~* * hinten. bergab . Mein Freund ist äußerst gewissenhaft. woher ? Ele exprimă 1. stromab . drinnen. în întregime) auf und ab (încoace şi încolo) . Wer wohnt dort oben? I 8 Adverbele nu se pot declina şi nici conjuga. seitwärts I li E x e m p l e : her. (Cursurile s-au terminat.ADVERBUL 387 a) în construcţii fixe c a : ab und zu (din cînd în cînd) durch und durch (de tot. — Haben Sie die Zeitung von heute ? Welches Kind h a t die Tür zugeschlagen ? Dieses da. (Uşa este închisă. stromauf.) 16 prin c) Zu apare ca adverb şi pe lîngă u n adjectiv sau adverb. rückwärts. nach und nach (treptat) nach wie vor (mai departe. aufwärts. dort. unten. . locul unde se petrece acţiunea sau starea arătată de verb. wohin P. numai unele adverbe pot avea grade de comparaţie. oben. überall. adjective şi alte adverbe: Sie arbeitet gem. ADVERBELE DE LOC (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) Adverbele de loc răspund la întrebările : wo ?. mişcarea într-o anumită î n t r e b a r e a : wohin ? direcţie. 19 I 10 2. (Timpul a trecut. pronume.) Die Tür ist zu. heim etc. în continuare) 15 b) în expresii fixe cu verbul sein: Der "Unterricht ist aus. î n t r e b a r e a : wo ? E x e m p l e : hier. vorn(e). bergauf. abwärts. I 7 Adverbele determină în primul rînd verbe dar şi substantive. rechts.

nach unten. conform înţelesului acestora : intrarea. a. I 14 Intrarea a) her 4. daher. dorther. ca particulă separabilă pe lîngă verbe de deplasare ş. de exemplu nach außen. de I 12 3. coborîrea. wohin ? sînt considerate adverbe locale. I 13 Cuvintele wo ?. von unten etc. nach links etc. b) hin + ein = hinein : intrarea prin depărtare de vorbitor: (Ich blieb draußen. urcarea.388 MORFOLOGIA Multe adverbe care răspund la întrebarea wohin sînt precedate prepoziţia nach. trecerea. de exemplu: von außen. her şi hin determina nuanţa specială de mişcare spre sau dinspre cel care vorbeşte. irgendwoher. hin direcţia dinspre vorbitor: Ich gehe hin. überallher Exemple: anderswoher. Adverbele her şi hin se folosesc. V = vorbitorul . mişcarea dintr-o anumită î n t r e b a r e a : woher ? direcţie. Er kommt her Merg încolo.) Er ging hinein.ein = herein : intrarea spre vorbitor: Er kam (zu mir) herein. I 15 V 1 Ieşirea a) her + aus = heraus : ieşirea spre vorbitor: Er kam (zu mir) heraus. î n toate aceste adverbe compuse. woher ?. de regulă. E! vine încoace. : her pentru a indica direcţia spre vorbitor. von oben. hin her Adesea adverbele her şi hin se combină cu adverbul ein sau cu anumite prepoziţii pentru a exprima. ieşirea. Multe adverbe care răspund la întrebarea woher sînt precedate de prepoziţia von.

de obicei.über = herüber —*V : t r e c e r e a spre vorbitor: herüber. I 18 E r k a m (zu mir) b) hin + über = hinüber : t r e c e r e a p r i n depărtare de v o r b i t o r : (Ich blieb s t e h e n . ) E r ging Urcarea a) her + auf — herauf V . I c h gehe j e t z t Er kam dann hinein. : u r c a r e a spre vorbitor: i ie h) hin -f auf: u r c a r e a p r i n depărtare (Ich blieb u n t e n . Compusele adverbelor her şi hin se întrebuinţează. heraus. Observaţii 1. ) E r ging Coborîrea a) her + unter (sau ab) = herunter (herab) : c o b o r î r e a spre (herab). ca particule ale unor verbe compuse separ abil. 119 ._^Z' hinauf: E r k a m (zu mir) herauf. b) hin + aus = hinaus: V *- ieşirea p r i n depărtare ţ l c h b l i e b d r i n n e n . de vorbitor: hinauf. ) E r g i n g hinüber.ADVERBUL 389 de v o r b i t o r : hinaus. ) E r ging hinunter Trecerea a) her -+. de vorbitor : vorbitor : I 17 E r k a m (zu m i r ) herunter b ) hin + linier (sau ab) = hinunter (hinab) : c o b o r î r e p r i n depărtare (hinab). ( I c h b l i e b o b e n .

voraus. wie lange?. aufwärts. wie oft? Ele exprimă 1. Foarte frecventă este folosirea (într-o propoziţie eliptică) a lui herein! cu înţelesul intră! (ca răspuns cînd cineva bate la uşă).* • aduerb links oben rechts unten vorn(e) adjectiv -* —> link ober obig recht -». vorher. de obicei.390 MORFOLOGIA I 20 I 21 I 22 2. Astfel se poate întîlni raus în loc de heraus (sau chiar hinaus). Uneori prepoziţiile cu care se combină adverbele her şi hin se p u n în faţa acestora. 6. 4. Şi alte adverbe pot apărea ca particule ale unor verbe separabile. se petrece sau se termină o acţiune. î n t r e b a r e a : wann ? . vorbei. hinterher. rauf în loc de herauf. Ich antwortete sofort: „Herein!" Cu înţelesul contrar (ieşi bajul uzual: raus)! 1 23 afară!) se întrebuinţează hinaus ! (în lim­ Auf seine Frechheit h a t t e ich nur eine A n t w o r t : „Hinaus !" 5. verbul gehen cu hin (şi cu compusele sale). Verbul kommen se combină. voran. zurück E r ging an mir vorbei. de exemplu: abwärts. ohne mich zu bemerken. cu her(şi cu compusele aces­ tuia). care se folosesc mai mult a t r i b u t i v : adverb außen dort hier hinten innen adjectiv äußer —> dortig hiesig —r hinter . seither. Wann kommen Sie zurück ? I 25 Din multe adverbe de loc s-au format adjective. 3. î n limbajul uzual se întrebuinţează adeasea forme prescurtate ale compuselor lui her şi hin. nohenher I 24 Unele dintre aceste adverbe (prepoziţie +<T < ^') se întrebuinţează as­ tăzi numai ca adverbe de timp: nachher. momentul în care începe.* inner . vorüber. Jemand klopfte. runter în loc de herunter.unter —> vorder > \ —*• ADVERBELE DE TIMP (Temporaladverbien — Adverbien der Zeit) I 26 I 27 Adverbele de timp răspund la întrebările: wann?.

noch. wenig. häufig. nächstens. blindlings. (über)morgen. heute. weise. je(mals). genug. nachts. tropfen - 2. zeitweise. unlängst. überhaupt. ewig. jetzt. lange. früh. spät. meistens. wieder. zuweilen mehrmals. E x e m p l e : allezeit. endlich. sichtlich. wie stark ?. I 31 in welcher Weise ?. noch. zuerst. jederzeit. auf welche Weise ?. I 29 Ca adverb de timp este socotit şi cuvîntul interogativ wann ? Multe I 30 adverbe de timp provin din substantive: substantiv der der der die der Morgen Mittag Abend Nacht Mittwoch adverb -» — * — * • -* —>• morgens mittags abends nachts mittwochs ADVERBELE DE MOD (Modaladverbien — Adverbien der Art und Weise) Adverbele de mod răspund la întrebările: wie?. viel. mehr. vorher. (vor)gestern. jüngst. schon. glücklicherweise. vorläufig bisher. drittens I 33 . bestens. întrebările : wie ?. zweimal. eben. wie stark ? E x e m p l e : etwas. selten. bereits. erst. zuletzt. einmal. einstweilen. seinerzeit. întrebările : wie viel ?. manchmal. einst. wie sehr ? Ele exprimă 1. in welcher Weise ? E x e m p l e : anders. bestens. oft. ziemlich. I 28 3 frecvenţa acţiunii întrebarea : wie oft ? Exemple: abermals. nochmals. zweitens. demnächst. cantitatea. gern. öfters. dann. wieviel ?.ADVERBUL 391 E x e m p l e : abends. wohl (= gut) hoffentlich. întrebarea : wie lange ? stets. schließlich. inzwischen. vielmals. immer. nie(mals). (zu)künftig 2 durata acţiunii. augenblicklich. früher. modul propriu-zis — adică felul în care se desfăşoară o acţiune I 32 sau se prezintă o stare sau o însuşire. măsura. nachher. morgens. damals. wahrlich. auf welche Weise?.

fast. wenn doch. kaum. fast. beinahe. E x e m p l e : doch. sogar. etwa.MORFOLOGIA I 34 3. freilich. Ich bin sehr zufrieden. intensitatea. wahrhaftig. genug. daß doch. gewiß. sehr. Ich habe viel zu tun. überaus. beinahe Cuvintele interogative wie'?. Bei seinem Unfall ist ihm glücklicherweise nichts Ernstes zugestoßen. = Cartea mi-a plăcut mult. durchaus. keineswegs. I Adverbul viel se foloseşte pentru exprimarea unei cantităţi. vielleicht. o îndoială. = Am mult de lucru. bloß. viel traducîndu-se prin mult şi sehr prin foarte dar şi prin mult. Das Buch gefiel mir sehr. nämlich. unmöglicherweise. nur. sicherlich. = Sînt foarte mulţumit. wofür?. o proba­ bilitate sau o precizare. Ţ op 4. wie viel ? sînt considerate adverbe de mod. zu welchem Zweck?. keinesfalls. und zwar. nein. umsonst. weshalb?. wes­ wegen?. Adverbul sehr se foloseşte pentru exprimarea unei intensităţi. modalitatea. o dorinţă. gradul. adică o afirmaţie sau o negaţie. unter welcher Bedingung? wodurch ?. întrebarea : wie sehr ? Exemple : äußerst. überhaupt. ADVERBELE DE CAUZĂ (Kausaladverbien — Adverbien des Grundes) I 38 Adverbele de cauză răspund la întrebările : warum?. so ziemlich Observaţie I 35 Adverbele viel şi sehr se confundă uneori. wozu?. wahrscheinlich. o proximitate. wahrlich. womit ? . I 37 Multe adverbe de mod s-au format din adjective + lieh. -lings. -weise. wirklich. nicht. ja. höchst. wohl. doch. übrigens. de exemplu: adjectiv kurz schwer adverb —y kürzlich —*• scirwetlich adjectiv blind jäh adjectiv glücklich unbekannt adverb —*• blindlings — • yählings * adverb — • glücklichere»««« * —*• unbekannterweise Kürzlich machte ich einen Ausflug nach Predeal.

întrebarea : unter welcher Bedingung ? Exemple : andernfalls. 2 . concesia. Întrebările : wozu ?. hiermit I 43 Ca adverbe de cauză sînt socotite şi cuvintele interogative : warum ?. întrebările : warum ?. sonst I 41 4. zu welchem Zweck ? E x e m p l e : dazu. hierzu. davon. weswegen ?.ADVERBUL 393 Ele exprimă 1. de altfel singura modi. nötigenfalls. weswegen ? Exemple : darum. jedenfalls. instrumentul. I 42 5. condiţia. gegebenenfalls. deshalb. daher. Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează la fel cu ale adjec­ tivelor întrebuinţate adverbial. deswegen. weshalb ?. SCOpul. întrebarea : mit welcher Einräumung ? trotzdem E x e m p l e : dennoch. {vezi E 37) Pozitiv oft Comparativ öfter Superlativ am öftesten Anumite adverbe formează grade de comparaţie în mod neregulat: Pozitiv Comparativ Superlativ am ehesten bald eher am frühesten früher gern am liebsten lieber am meisten sehr mehr viel wenig am mindesten minder gut wohl am besten besser I 45 . womit ? COMPARAŢIA ADVERBELOR (Die Steigerung der Adverbien) Unele adverbe pot avea grade de comparaţie. întrebările : wodurch ?. wofür?. dafür.I 44 ficare pe care ele o pot suferi. damit. gleichwohl. womit ? Exemple : dadurch. cauza unei acţiuni sau a unei stări. hierdurch. weshalb ?. hierfür folglich I «*« I 40 3. wodurch ?.

demonstrative. se referă numai la obiecte sau la noţiuni abstracte. zumindest ADVERBELE PRONOMINALE (Pronominaladverbien) Adverbele pronominale. Prin adverbe pronominale în sens restrîns se înţeleg adverbe compuse care înlocuiesc un pronume interogativ. relative. adverbial: adverbele exprimă comparativul prin aşa-zisul genitiv des öfteren ( = öfter). dort. hier. her. wohin ?. des bessere« ( = besser) des nähere« ( = näher) I 48 Alteori — în special adverbele monosilabice — exprimă lativul printr-o formă în -ens : bestews. spätestens. se inter­ calează între wo şi prepoziţie consoana r. sînt adverbe formate din rădăcina unor vechi pronume: da. . î n cele ce urmează.394 MORFOLOGIA I 46 Adverbul wenig are şi forme regulate. I 50 î n funcţie de pronumele pe care le înlocuiesc. wo ?. woher ? etc. El se formează din adverbul wo şi prepoziţia respectivă. adverbele pronominale se împart în trei grupe: interogative. I 49 ADVERBUL PRONOMINAL INTEROGATIV (Das interrogative Pronominaladverb) I 52 Adverbul pronominal interogativ înlocuieşte pronumele interogativ I 53 was ? precedat de o prepoziţie {vezi însă I 54). I 51 Adverbele pronominale. Pozitiv wenig Comparativ weniger Superlativ am wenigsten f 47 Uneori. dacă prepoziţia începe cu o vocală. cu excepţia celor arătate la I 61. în accepţia largă a cuvîntului. hin. demonstrativ sau relativ precedat • de o prepoziţie. höchstens super­ Iva adverbele compuse. denumirea de adverb pronominal este folosită numai în acest sens restrîns. frühestews. superlativul nu primeşte nici o desinenţă: zumeist.

ohne.ADVERBUL 395 Adverbul pronominal interogativ = wo (+r) + prepoziţie zvo -f. bis. precedat de o prepoziţie. gegenüber.bei = wobei wo -j. entgegen. seit I 54 ADVERBUL PRONOMINAL (Das demonstrative DEMONSTRATIV Pronominaladverb) Adverbul pronominal demonstrativ înlocuieşte a) pronumele demonstrativ neutru das folosit substantival. samt. precedat de o prepoziţie (vezi 151). nächst. binnen.durch = wodurch wo + r + an = woran wo -f r + aus = woraus Wofür (în loc de : Fjjx^mtis) arbeiten und kämpfen wir alle ? Womit (în loc d e : I\>lit-^wu~s) fahren Sie in die Stadt. dacă prepoziţia începe cu o vocală. es. intercalîndu-se consoana r. Adverbul pronominal demonstrativ = da ( + r ) + prepoziţie I 55 I 56 da -f durch — dadurch da + für = dafür da + r + auf —darauf . sie.an //auf durch /x^Z-aus für wor gegen %z^l—*n NN^-über mit wo Yum nach hinter von vor zu Nu se pot forma adverbe pronominale cu prepoziţiile care cer cazul genitiv (vezi J 5) precum şi cu următoarele prepoziţii: außer. gemäß. b) pronumele personal er. Adverbul pronominal demonstrativ se formează din adverbul da şi prepoziţia respectivă. mit dem Autobus oder mit der Straßenbahn ? Worüber (în loc d e : ţXhe*-~w~as) haben Sie gestern gesprochen ? Cele mai frecvente adverbe pronominale interogative s î n t : bei .

396 MORFOLOGIA Wir sprachen darüber (în loc d e : iitw-^tas). dazwischen se pot referi la persoane dacă este vorba de o parte dintr-un grup : Die Delegation bestand aus sieben Mitgliedern. daß wir mehr Sport treiben müssen. dar numai atunci. ADVERBUL I 62 I 63 PRONOMINAL Pronominaladverb) RELATIV (Das relative Adverbul pronominal relativ înlocuieşte pronumele relativ was (vezi F 102) precedat de o prepoziţie. drüber. prepoziţie relativă I 61 Adverbele pronominale demonstrative. El are aceeaşi formă ca şi adverbul. draus.an /^auf xx^-aus dar^C^—in X\^-über ynm Nmter p 0 t forma adverbe pronominale demonstrative cu prepoziţiile I 54. De altfel. dazwischen zahlreiche Frauen und Kinder. darunter waren auch zwei Schriftsteller. drum. darunter. accentul cade pe prepoziţie. Auf dem Marktplatz befand sich eine große Menschenmenge. poate folosi un adverb pronominal demonstrativ dacă acesta de o propoziţie relativă: Denken Sie an das (nu: ăszeaC\). was ich Ihnen gesagt habe. drauf. t t I I Denkst du an seinen Rat ? — Natürlich denke ich daran (în loc de : jin~—rhlf = an den Rat) I 57 I 58 Adverbul pronominal demonstrativ are accentul pe da cînd sensul său demonstrativ este deosebit de pronunţat. cînd ele înlocuiesc pro­ numele personal er. î n limbajul uzual se folosesc şi forme prescurtate ale adverbelor pronominale demonstrative. drin. sie. Cele mai frecvente adverbe pronominale demonstrative sînt : /bei / durch /für /gegen -hinter -mit da4E^—nach -neben ^von s vor zu zwischen I 59 I 60 ]S[U s e indicate în 2Vw se este urmat . drunter. în special daneben. Sitzt d as Kind auf dem Stuhl ? — J a . es sitzt darauf (în loc de : ajif-TÄU? = auf dem Stuhl). es : dran. davon. .prono­ minal interogativ (vezi I 53).

adverbul pronominal intero­ gativ woran ? se traduce deci în trei feluri: .cu ce ? \ de ce ? Adverbele pronominale demonstrative cu funcţia de corelative ale unor propoziţii secundare rămîn adesea netraduse: Bald gewöhnte er sich daran.) I 66 . Er maßte seinen Fehler offen zugeben. (în curînd s-a obişnuit ( —) să fie punc­ tual. De exemplu: Woran denken Sie 1 = La ce vă gîndiţi ? (denken an -f acuzativ = a se gîndi la) Woran gewöhnte er sich nur schwer ? = Cu ce s-a obişnuit el (numai) cu greu ? (sich gewöhnen an -\. (Eu i-am amintit ( —) să-mi aducă dicţionarul. war ein Sonnenaufgang im ţ I Gebirge. mir das Wörterbuch zu bringen. woran (în loc d e : ga~~T0fis) er sich erinnerte. t I Das Schönsie. trebuie să ţinem seamă I 65 de trei elemente: sensul prepoziţiei. căci unul şi acelaşi adverb pronominal se traduce în mod diferit pe lîngă verbe cu recţiune diferită. womit (în loc d e : nţii-iSas) er sich beschäftigte. sensul pronumelui înlocuit şi recţiunea verbului de care depinde adverbul pronominal. worüber (în loc d e : gbe^fSas) wir noch nicht gesprochen hatten. TRADUCEREA ADVERBELOR PRONOMINALE Pentru a traduce corect un adverb pronominal. wozu (în loc d e : zv^oüSs) er sich jedoch nicht leicht entschloß. Neglijarea recţiunii verbului poate să ducă la confuzii grave.y la ce ? woran ? —.acuzativ = a se obişnui cu) Woran lehnte er sich ? = De ce se rezema el ? (sich lehnen an + acuzativ = a se rezema de) î n funcţie de recţiunea celor trei verbe.) Ich erinnerte ihn daran. führte er gut zu Ende. t l Alles.ADVERBUL 397 Adverbul pronominal relativ = wo ( + r ) + prepoziţie ' ^ Adverbele pronominale relative pot fi folosite numai în cele patru situaţii în care se foloseşte pronumele relativ was (vezi F 104) : Wir sprachen über das. pünktlich zu sein.

. Sie fuhr in die Moldau. wohin ihn sein Unternehmen geschickt hatte.. wo die Zitronen blühn? (J. . Kennst du das Land. war schlecht gewählt. . .398 EXERCIŢII ADVERBELE RELATIVE (Die Relativadverbien) I 67 Adverbele wo. . ele se numesc adverbe relative. W. Wie heißt der Kurort. continent etc. în locul pronumelui relativ precedat de prepoziţie dacă acesta serveşte la exprimarea locului* mai rar a timpului: in dem ich jetzt wohne. Hier ist das Studentenheim. ţară. links. dacă pronumele relativ se referă la un nume de oraş. und . aus der sie kommt. im ande­ ren Saal sind auch einige. ?" „Nein". wo ich jetzt wohne. rechts. war schlecht gewählt. draußen. dorthin : a) Paul kommt und fragt: „Sind alle Studenten unserer Gruppe . wo er das sagte. . oben. Goethe) I 68 Adverbele relative se întrebuinţează. im Garten sind mehrere Studenten. . Completaţi cu adverbele de loc hier. für ein halbes Jahr EXERCIŢII 1. etc. wohin. . î n acest caz. vorn. . îndeplinesc uneori funcţiunea de pronume relative. . E r kam aus Predeal. wo er seinen Urlaub verbracht hatte. woher. drüben. . antwortet Paul. wo ihre Eltern leben. woher sie kommt. in den Sie fahren ? wohin Sie fahren ? Ich kenne die Stadt. I 69 înlocuirea pronumelui relativ precedat de o prepoziţie printr-un adverb relativ este obligatorie. . în special. provincie. „Nicht alle sind . Der Ingenieur kam aus Afrika. unten. . hinten. auf der Terrasse sind vier Studentinnen. Der Augenblick in dem er das sagte.

im Saal ist es kalt. .. Completaţi cu adverbele de loc überall. aber . auf das Katheder. biegt . . so daß kein Unglück geschah. c) . . . . i m Zimmer ist es sehr angenehm. gefunden. e) Der Weg geht . . . . . . und . . ' c) Ein Auto k a m . . . .. . . . nirgends. aber ich habe es . . . . . . . d) Die Fischer ruderten . . ein anderes . . g) . e) . dann . und so geht es stun­ denlang weiter. von rechts. . denn er will bald aussteigen. . . . . . aber . an der Decke hängt eine schöne Lampe. und . . . ist das Katheder. d) . . . . auf dem Fuß­ boden liegt ein großer Teppich. ist der Kleiderrechen. . leg ihn . . . . . . . h) . . aber es waren gute Fahrer. . sind sie so schön wie in diesem Park. i) . . . . bergab : a) Dieses Buch habe ich . b) Wo ist bitte das Theater ? — Fahren Sie . und dann . . . konnten sie ihre Netze aus­ werfen. .. .. auf dem Feld weht der Wind stärker als in der S t a d t . und . . auf dem Fußboden liegt ein Bleistift. . . . .. gesucht. . nach links. sind die Fenster. und Sie werden bald an Ort und Stelle sein. f) Otto steigt in die Straßenbahn ein und geht nach . sehen wir schöne Blumen. stromaui. . . stromab.. nach rechts. . 2. . sehen wir grüne Bänke. . im Garten sind Obstbäume. von links. .EXERCIŢII 399 b) . / ) . denn es kamen immer wieder Eisblöcke. . die T ü r u n d . bergauf. . .

aber . ich bleibe zu Hause. cum istorisea. läuft zur Tür . . überall. (nach 19 Uhr) bin ich immer zu Hause. wir möchten .400 MORFOLOGIA g) Ein Bergsteiger klettert den steilen Felsen \ ^ 5 J ^ h) Der große H u n d stand einen Augenblick vor dem Zaun. . „Sehr gern". . denn in Predeal waren wir vorige Woche. . irgend wohin. asa de interesant ca în acest oraş. . dann sprang er ^t«öS«. Pe alee.ss'<s^ . c) Heute ist ein herrlicher Frühlingstag. darum ruft er Bogdan. anderswohin. der unten im Hof vorbeigeht: „Komm ein bißchen << â 1 ^!" Dieser kommt und s a g t : „ I m Floreasca-Saal soll ein interessanter Wettkampf stattfinden. . sagt Bogdan. . . woher: a) Woher weißt du das ? Ich habe es . . Acesta deschide portiera. . 4. . . . . sînt la stînga şi la dreap­ ta multe bănci. . ^ i) Andrei ist erkältet und darf n i c h t s ? ! ' . De aici nu se vede lacul. Cineva face semn cu mîna spre mine. Peste tot vezi flori multicolore şi copaci verzi. Deschid uşa. 6.wir nach Predeal fahren? Nein. De aici şi pînă acolo sînt numai o sută de paşi. De sus nu văd cine e şoferul. d) Wollen. Acolo în faţă este o fîntînă arteziană. e) Otto war . ^ 4 anderswoher. Completaţi cu adverbele de loc nehotărîte corespunzătoare irgendwo. . Completaţi cu adverbele de timp sau complementele circumstanţiale corespunzătoare : a) Ich stehe . . . . . gelesen. .. fahren. f) Unsere Werkstatt bekommt die Ersatzteile für die Traktoren nicht mehr von K r o n s t a d t . . Traduceţi în limba germană: a) Aici în parc este foarte frumos. b) De afară aud claxonul. ies afară. nirgends. immer u m 6 Uhr auf und gehe . „aber ihr sollt dann herkommen und mir allej^erzählen". 5. . Să mergem pînă acolo. . . war er so glücklich wie in seiner Heimat. wir bekommen sie jetzt . in der Welt. um 11 Uhr schlafen.. . b) Wohin gehst du morgen früh ? Ich gehe . deschid uşa casei şi trec dincolo spre el. Privesc pe fereastră afară şi văd jos pe stradă u n automobil. unei maşini. c) Prietenul meu a fost peste tot. und die Treppe j . . cobor în jos pe trepte. sagt Andrei. b) . lieber . ich weiß nicht genau . priveşte spre mine în sus şi strigă: — Vino j o s ! Vom face o plimbare pînă la Ploieşti! Este prietenul meu Alexandru. (nach 12 Uhr) gehe ich in die Bibliothek. . . . dar nicăieri n-a fost. Ich will mit Hans hingehen!" „ G u t " . (vor 12 Uhr) bin ich in der Universität und . j .

. daß diese Lektion . . . Traduceţi în limba germană : a) De cîtva timp nu mai pot dormi bine noaptea. Medicul i-a interzis fumatul pentru totdeauna. trebuie să studiez pentru examen. . poate vin poimîine. . g) Hier steht ein fremder Regenschirm. langen Winter. i) Wann kommst du nach Hause zurück ? . Ele se aprind seara şi se sting dimineaţa. e) Wir haben in diesem J a h r einen . d) Te voi vizita odată. . b) Pe străzile oraşelor noaptea ard multe lămpi electrice. De asemenea. 8 . Vino duminică. . ( = ich hoffe) bekomme ich hier etwas Gutes. — Dumneavoastră trebuie să mîncaţi seara mai devreme. f) Acum nu-ţi pot da cartea. . . . . . . schwer ist. . g) Pînă ieri vremea a fost frumoasă. . 20 Minuten mit der Straßenbahn. denn es schmeckt mir. j) Citesc zilnic ziarul de dimineaţă. . (Donnerstag) nur drei Stunden. noch Regen. c) Ich habe nicht gewußt. . . gewartet. dar azi şi mîine nu pot. . Azi plouă şi s-a făcut frig. . c) Cîndva străzile oraşelor erau luminate cu lămpi de petrol. erst um 10 Uhr. und werde es morgen aufsagen. i) Adesea vine Gerhard la mine şi jucăm şah. . . d) Wünschen Sie etwas zu essen? — J a . . 7 . . b) Ich lerne dieses Gedicht . zu glauben. es gibt heute . căci vreau să-ţi v ă d noua locuinţă. 15 Minuten. dar acum peste tot ard lămpi electrice. Completaţi cu adverbe de mod : a) Ich esse . . . / ) Der Himmel wird immer dunkler. nu trebuie să mai dormiţi după amiaza. . . Obst.EXERCIŢII 401 c) . . . (Montag) und . . 2 6 — Gramatica practică a limbii germane . — Nu. (Mittwoch) und . dar el a venit mai des la mine. . . sîmbăta nu sînt niciodată acasă. (Sonnabend) bin ich ganz frei. Din cînd în cînd merg şi eu la el. . . h) Der Schnellzug 103 h a t heute große Verspätung . daß alle Bücher so rasch verkauft wurden. . . . denn drüben habe ich . (Dienstag) nur vier Stunden. j) Es ist . (Freitag) habe ich immer sechs Stunden. h a t ihn jemand vergessen. . und . der Koch ist krank. După aceea ţi-o dau pentru totdeauna. und . denn ich fahre . citesc săptămînal o revistă ilus­ trată şi primesc lunar o revistă tehnică. apoi să faceţi o scurtă plimbare. deoarece duminica sînt totdeauna e) Fratele meu Andrei a avut o uşoară intoxicaţie de nicotină. h) L-am văzut rareori în parc şi de fiecare dată era singur.

f) Paul arbeitet geschickt. . Marianne arbeitet . eu aproape am ador­ mit. zilnic. primele trei erau foarte uşoare. d) Ich komme immer spät nach Hause. dar vara mănînc cu cea mai mare plăcere pere. . Ich gehe . ai copiat de la colegul t ă u ? — Nu. apoi cel p u ţ i n două zile n-are voie să părăsească c a m e r a . Der Junge liest . . cu siguranţă vom mai avea în­ gheţ şi zăpadă. . aber der Vater kommt e) Mit dem Schnellzug reist man schnell. . căci este foarte frumoasă. b) Iartă-mă. este prea mic. mit einem Flugzeug . . t i m p de o săptămînă. . d) Ai rezolvat problemele în întregime ? Nu. putea să telefoneze. el va trece fără îndoială exa­ menul. j) Bolnavul trebuie să mai stea cam trei zile în pat. din păcate. k) N u ştiu de ce n-a venit Paul la mine. aber mit einem Düsenflugzeug. Peter asculta mai încordat decît ceilalţi. ins Theater. . . aber heute bleibe ich zu Hause. aber arbeitet ihr Bruder Hans. 1 1 Traduceţi în limba germană: a) Toţi ascultau încordaţi pe povestitor. 10. b) Mănînc totdeauna cu plăcere fructe. plimbări scurte prin parc.402 9. prea grele. . primăvara mănînc cu mai multă plăcere cireşe. . g) — Karl. eu nu copiez niciodată. .ţi-am rupt desenul. f) Filmul de ieri seară a fost neobişnuit de lung. . . b) Anna arbeitet viel. I) l . Mein Bruder kommt . . Otto . aber Pauline arbeitet c) Das Mädchen liest gut. dar în nici u n caz singur. eu îmi fac totdeauna temele singur. . după aceea va face. h) Poate merge Petre la bunică-sa?—Da. . apoi traduce repede şi corect textul. c) Primăvara a venit foarte devreme. dar cel mai încordat asculta micul Frich. m) El va învăţa desigur această poezie pe dinafară. întreabă profesorul. Traduceţi în limba germană :< MORFOLOGIA a) Petre citeşte rar şi clar.a m comunicat totul în scris. dar din greşeală. dar degeaba. nu intenţionat. . dar. e) Studentul Andrei este foarte silitor. . Treceţi cuvintele tipărite cursiv la gradul comparativ şi superlativ : a) Peter geht gern ins Kino. . i) Ţi-a ajutat Paul la rezolvarea acestei probleme ? — Din contră. . . în orice caz. ultimele două. eu i-am ajutat lui. probabil a fost împiedicat. Die ältere Schwester liest .

e) Sie können. . wie sie den Saal schöner schmücken .EXERCIŢII 403 c) Minerii lucrează cel mai greu dintre toţi muncitorii. denken. 12. E r starb an einem Herzschlag. . . daß wir heute früh angeln unterhalten sich . Sie denkt oft an ihre Kindheit. Unser Land ist reich an Erdöl. Der Student dankt dem Freund für das Buch. gewundert. a) Du b) E r c) Sie d) Du gehen. . mußt . Der Professor erzählte uns von seinen Forschungen. . d) Cu o astfel de maşină se pot produce cel puţin o sută de bucăţi de becuri pe oră. Răspundeţi. Completaţi cu adverbul pronominal demonstrativ . .. Diese Wohnung besteht aus drei Zimmern. sorgen. . . . E r freut sich auf den Film. Mein Freund interessiert sich für die deutsche Literatur. e) Vin cel mult pentru două zile.. folosind cuvintele din paranteză : 13. daß er so früh zurückkam. h a t sich . Die Lehrerin dankt den Schülern für die Blumen. Formulaţi întrebări potrivite la părţile de propoziţie tipărite cursiv : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) E r spricht oft von seiner Arbeit. warst doch gestern . will nicht . Beethoven wurde durch seine Symphonien berühmt..:'. E r sprach über das neue Buch. einverstanden. . . daß wir morgen schon um 6 Uhr fahren können. a) Wovon erzählt uns der Lehrer? (seine Arbeit) b) Womit fährst du zum Bahnhof? (der Autobus) c) Worauf antwortete dein F r e u n d ? (meine Frage) d) Wofür gibt der Professor diesem Studenten eine Zehn ? (seine gute Antwort) e) Worauf bereiten sich die Studenten vor? (die Jahresfeier) f) Womit beginnt die nächste Stunde? (ein Diktat) g) Woran denken Sie jetzt? (unser Ausflug) h) Wozu braucht er das Wörterbuch? (die Übersetzung) i) Woran arbeitet sein Freund? (ein neues Thema) j) Wovon sprechen die Studenten? (die letzte Vorlesung) 14.

. . . el a repetat-o mai tîrziu. . e) De unde vii şi încotro te duci? f) Vino jos. . . e răcoare. g) Die deutsche Delegation bestand aus vier Mitgliedern. E r kann gehen. . der neue Film läuft ? Nennen Sie mir auch die Buchhandlung. Cînd o văzu pe Inge. . . h) Gestern arbeitete unsere Gruppe im Park. eu nu pot să vin sus ! g) Vino înăuntru. Professor Weber wohnt ? Wo liegt der Kurort. i) Die Bauern arbeiten . .. vreau să-ţi arăt ceva ! h) Du-te înăuntru şi ia-ţi jacheta. . . . . i) j) Wie heißt die Stadt. . . . . k) E u am spus asta mai înainte. . war auch ein Schauspieler. . poate că între timp o vei găsi la librărie. das Unglück geschehen war. . . dar de cele mai multe ori este singur. wohin. Sagen Sie mir.404 MORFOLOGIA f) Wir warten . . . d) De sus auzi glasurile copiilor. m)Astăzi. Ich war auch . n) Uneori îl văd în parc. . . daß die Ernteerträge möglichst hoch sind. . este atît de frumos ! j) Prietenul meu a trecut pe lîngă mine fără să mă vadă. — E u cred că peste tot în ţara noastră este frumos. woher: a) b) c) d) e) /) g) h) kann. . mîine şi poimîine nu plec de acasă. 16. . . . . . 15. daß die Straßenbahn kommt. merse repede la ea. . Sie im Sommer fahren ? Er zeigte mir den Platz. Paul unde a rămas ? Nu-1 vezi acolo jos? b) Nicăieri nu este aşa de frumos ca la munte. Traduceţi în limba germană : a) Aici sus este foarte frumos. o) Deocamdată îţi p o t lăsa cartea. p) Primiţi reviste zilnic? — Nu noi primim reviste numai o dată pe săptămînă: duminica. Sie kommen und . Completaţi cu adverbele wo. . . . I) Momentan Karl nu este acasă. Sie jetzt kommen? Kennen Sie das Haus. . i) Vino afară. er alle diese Sachen hat. . . Sie gehen. er gekommen ist. er auch will. . . . Welches ist das Kino. ich das Buch finden Er geht wieder hin. dar mai tîrziu îl puteţi suna la telefon. Ich weiß nicht. c) E l mergea încoace şi încolo prin grădină.

z) Da ce vă gîndiţi ? — Mă gîndesc. barca de salvare era aproape. Din fericire. Cine e contra ? — Nimeni nu e contra. Prin aceasta ne vom îmbogăţi cunoştinţele geografice. o sută de luminări pentru un spectacol. t) Cam treizeci de ciclişti luau parte la întrecere. Aproape toţi erau ciclişti încercaţi. — Şi eu sînt pentru. puteţi înnopta aici. .EXERCIŢII 405 r) S-a aruncat orbeşte în apă. x) Despre ce a vorbit ieri directorul ? — Nu ştiu despre ce a fost vorba. v) Mai înainte scenele erau luminate cu luminări şi trebuiau cel puţin. dacă n-ar fi bine să facem dumi­ nică o excursie. s) E adîncă apa ? Destul de adîncă şi extrem de rece. u) Da nevoie.

J 28) Seit einem Jahr lerne ich Deutsch. M 246. M 250) . M 248. J 1 b) al complementului (vezi M 220. ** E r wohnt seit einem J a h r in Bukarest. Es steht außer allem Zweifel. — cu dativul (vezi J 5.prepoziţiei (vezi J 5—29).PREPOZIŢIA (Die Präposition — Das Verhältniswort) Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactice de dependenţă între părţile unei propoziţii. Prepoziţiile se construiesc — cu genitivul (vezi J 5) : des schlechten Wetters bleibe ich zu Hause. prepoziţiile se pun în faţa substantivelor. ci ser­ veşte numai ca element introductiv: a) al atributului (vezi M. Cîteva prepoziţii pot sta însă atît înaintea cît şi în urma. J 4 Prepoziţiile se construiesc în limba germană cu un anumit caz. daß er sehr tüchtig ist. . sau aproape numai în urma substantivelor (vezi J 29—31) : Was machen Sie nach dem Unterricht ? Meiner Meinung nach h a t er recht. — cu acuzativul (vezi J 24) : Dieses Buch ist für ihn. Depen­ denţa cazului de prepoziţie se numeşte recţiunea sau regimul (Rektion) . 156) : Sein Interesse für das Studium der deutschen Sprache ist groß. M 237 — M 238) : Ich warte auf ihn. J 2 Prepoziţia nu este o parte de propoziţie de sine stătătoare. c) al circumstanţialului (vezi M 243. J 3 De obicei.

hinsichtlich. rucksichtlich. ungeachtet. E r hält das für falsch. unterhalb.. um — willen. unweit. kraft. fwegen/ von-wegen. .j. anfangs. abzüglich. anstelle. bezüglich. laut (vezi J 18). vorbe­ haltlich. cînd cu acuzati­ vul {vezi J 27): Ich. construindu-se cînd cu dativul. Verschieben wir den Spaziergang auf morgen. oberhalb. diesseits. zugunsten. namens. eingangs. infinitivului: RECŢIUNEA PREPOZIŢIILOR (Rektion der Präpositionen) PREPOZIŢII CU GENITIVUL abseits.PREPOZIŢIA 407 — sau sînt bicazuale. unfern. infolge. inklu­ sive.außerhalb. . links). zwecks etc. halber (-halben. unbeschadet.aaslatt. ausschließlich. seitwärts. frnf. . bei-. längsseits. während. zuun­ gunsten.statt. . längs. ausgangs. gelegentlich. Die Eisenbahn fährt längs dem Fluß. exklu­ sive. behufs. betreffs. seitens. părţi de vorbire invariabile şi în special în faţa adverbelor de loc şi de timp precum şi în faţa unor adjective: E r kommt von oben (rechts. Unele prepoziţii se pot folosi atît cu genitivul cît şi cu dativul (vezi J 11-23): Die Eisenbahn fährt längs des Flusses. anläßlich. zeit. Prepoziţia zu se foloseşte şi în faţa Ich versuche den Text zu übersetzen. seitlich. vermittels. Uneori prepoziţiile stau şi în faţa unor' . aufgrund1. jenseiţs. vermöge. Ich gehe in die Bibliothek. zufolge. E r ist seit gestern (heute) hier. innerhalb (vezi J 16). anhand. inmitten. bin in der Bibliothek. derseits. zusätzlich/zuzüglich. einschließlich. mangels. mittels. angesichts. -halb).

von. Substantivul precedat de prepoziţia ab se foloseşte fără articol : Der Preis versteht sich ab (unserem) I/ager. zunächst. de verbul predicativ. meinethalben . J 8 3. I adv. în general. mit. Dacă prepoziţiile halben. um . halb. prepoziţia ab se poate folosi (în limbajul uzual) şi cu acuzativul. se scriu într-un cuvînt cu pronumele respectiv (vezi F 14). în funcţie de nivelul stilistic al comunicării. zuwider etc. Ab nächster Woche ist er in Bukarest. Dieses Dorf liegt unweit von Bukarest. binnen. genitivul după prepoziţii se înlocuieşte prin von -\.". nebst. gemäß. . întrebuinţată temporal. willen şi von . mai ales dacă substantivul stă fără articol şi fără atribut. seit. wegen substantivul se intercalează între ambele elemente ale prepoziţiei: um Ihrer Gesundheit willen . samt. zu. von Rechts wegen J 9 4.. J 7 2. . E r stellt immer abseits. wegen. außer. ob. bei. La prepoziţiile compuse um . Entgegen. sau chiar de desinenţa substantivului. fern. adverbe: I prep. ab cere. . cazul dativ. J 11 PREPOZIŢII CU RECT IU NE VARIABILĂ J 12 La unele prepoziţii recţiunea variază. meinetwegen . dar şi (<mai puţin literar) : Ab nächste Woche ist er in Bukarest. dank. aus. nach. Unele prepoziţii cu genitivul apar şi ca E r wohnt abseits des Weges. gegenüber. nächst. willen determină un pronume. um meinetwillen J 10 PREPOZIŢII CU DATIVUL ab. . mitsamt.dativ: Dieses Dorf liegt unweit Bukarests..408 MORFOLOGIA J 6 Observaţii 1* Uneori.

se foloseşte cu genitivul. sau Ich geriet ganz außer mich. genitivul: Laut dieses Gesetzes dürfen wir nicht anders vorgehen. substantivul rămîne nedeclinat.PREPOZIŢIA 409 außer cere în general dativul: Außer ihm fehlte niemand. nu este corectă şi trebuie evitată. neînsoţit de mittels cere genitivul: Mittels eines gelungenen Versuches konnte er die Richtigkeit seiner Behauptung beweisen. Genitivul a p a r e numai în anumite expresii: Er reiste außer Landes. laut Befehl. laut Rundschreiben. entlang [vezi J 26) innerhalb. müssen wir so vorgehen. articol sau atribut. die dieses Problem regeln. dank cere numai dativul: Dank seinem Fleiß bestand er die Prüfung mit sehr gutem Erfolg. altfel se construieşte cu dativul (adesea cu prepoziţia von) : Innerhalb Innerhalb eines Monates wird er bestimmt gesund. binnen cere în general dativul: -Binnen einem Monat erhalten Sie das Buch. deşi destul de frecventă. * J 16 längs se întrebuinţează cu genitivul sau cu dativul: J 17 Längs des Ufers (dem Ufer) standen zahllose Weiden. Dacă prepoziţia este urmată de un substantiv la singular. J 19 . (von) drei Tagen ist er wieder gesund. J 18 şi acuzativul plural. Dacă genitivul -plural este identic cu nominativul se întrebuinţează dativul: Laut Gesetzen. în general. Sie befanden sich außer Hauses. J 13 După verbele de mişcare se poate folosi însă şi acuzativul : Ich geriet ganz außer mir. J 15 Recţiunea cu genitivul. Laut Gesetz . dacă desinenţa substantivului per­ mite recunoaşterea cazului. J 14 Genitivul se foloseşte numai în limbajul poetic : Sie werden binnen zweier Wochen von mir hören. laut cere.

Mai puţin literar : Trotz dem schlechten Wetter . Se foloseşte. de obicei . . J 20 trotz cere cazul genitiv. nicidecum la întrebarea wie lange? J 22 wegen cere cazul genitiv : Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. . trotz alledem J 21 während cere genitivul : Während des Urlaubs will ich von diesen Dingen nichts wissen. Cu während se poate răspunde numai la întrebarea wann ?. J 23 Prepoziţiile zufolge. neînsoţit de articol sau atri­ but. . dativul: a) dacă substantivul este precedat de un alt substantiv la genitiv cu desinenţa -(e)s: Wegen Pauls Mißerfolg war ich sehr enttäuscht. b) Dacă Substantivul neînsoţit de articol sau atribut adjectival este tare şi la plural (genitivul plural fiind identic cu nominativul şi acuzativul plural) : Wegen Briefen. Cazul dativ se foloseşte totdeauna în: trotzdem. însă. (Pentru contopirea prepoziţiei wegen cu pronumele personal vezil? 14). în limbajul uzual se foloseşte însă frecvent cu dativul: Trotz des schlechten Wetters ging ich spazieren. zugunsten şi zuungunsten se folosesc. trotz allem.410 MORFOLOGIA Dacă este urmat de un substantiv la singular. blieb er noch im Büro. substantivul rămîne nedeclinat: Wir verständigten sie mittels Telegramm. Insă : Wegen des Mißerfolgs meines Freundes . die er beantworten mußte. . Dativul se mai foloseşte în währenddem. Se foloseşte însă dativul dacă substantivul este la plural nearticulat şi de declinare tare (avînd genitivul plural identic cu nominativul şi acu­ zativul plural) : Während vier Jahren arbeitete er in einer Fabrik.

PREPOZIŢIILE CU DATIVUL ŞI ACUZATIVUL j 27 an. dacă sînt precedate de substantiv: seinem Wunsch zufolge seinem Freund zugunsten PREPOZIŢII bis durch entlang für gegen CU ACUZATIVUL ohne per sonder um wider X J 24 Observaţii 1. Bis nächsten Monat muß die Arbeit fertig sein. auf. unter. considerat adverb. dativul a) cînd verbul conjugat exprimă o stare sau acţiune pe loc. zwischen Prepoziţiile acestea cer 1. dacă sînt urmate de substantiv : zufolge seines Wunsches (da zugunsten seines Freundes şi zufolge seinem Wunsch) b) cu dativul. J 26 Pusă în faţa substantivului. fără indicarea direcţiei (care se desfăşoară tot timpul în acelaşi loc). ori o miş­ care. prepoziţia entlang cere dativul: Wir gingen entlang dem Fluß spazieren. über. Prepoziţia entlang se pune de cele mai multe ori în urma substantivului : Wir gingen den Fluß entlang. ea se întrebuinţează în legătură cu o altă prepoziţie. J25 însă : E r begleitete mich bis zur Post. Prepoziţia bis folosită singură cere acuzativul. cazul substantivului fiind determinat de prepoziţia respectivă şi nu de bis. hinterem.PREPOZIŢIA 411 a) cu genitivul. 2. vor. pC—- . neben. adesea însă.

cu indicarea direc­ ţiei. den Bahnhof. POZIŢIA PREPOZIŢIILOR J 29 Majoritatea prepoziţiilor precedă partea de propoziţie cu care se con­ struiesc : . Ich lege das Buch auî den Tisch. Setzen Sie sich zwischen mich und sie. Observaţie Prepoziţiile auf şi über se întrebuinţează de regulă cu acuzativ dacă ntroduc complemente prepoziţionale {vezi M 220). E r geht neben mir. Wo ? Wohin ? Er ist am Strand. Wann ? In einem Monat fahre ich ans Meer. Ich gehe in die Stadt. Ich bin in der Stadt. î n t r e b a r e a : wohin? (încotro?. unde?).begleitete mich bis vor das Kino. Am nächsten Dienstag fahre ich ins Gebirge. o deplasare. Das Buch liegt auî dem Tisch.ins *zur -auf an Stadion. Post. Ich legte den Brief unter das Buch.412 MORFOLOGIA J 28 î n t r e b a r e a : w o ? (unde?) b) cînd stau în faţa unui circumstanţial de timp care răspunde la între­ barea wann? (cînd?) 2. Vor einem Monat war ich bei ihm. Ich hänge ein Bild über das Bett. E r setzte sich neben mich. EÄ. Das Kind stellt hinter der Tür. Wir trafen uns Vor dem Kino. acuzativul cînd verbul conjugat exprimă o mişcare. Wir gehen < . Das Kind läuft hinter die Tür. Über dem Bett hängt ein Bild. Der Brief liegt unter dem Buch. der Tribüne vorbei. Er geht an den Strand. E r sitzt zwischen mir und ihr.

Atît în faţa cît şi în urma acesteia stau prepoziţiile: entgegen entgegen dem Bericht = dem Bericht entgegen numai J 30 gemäß gemäß seinem Wunsch = seinem Wunsch gemäß nach (cu sensul de gemäß = conform) nach dem Gesetz = dem Gesetz nach ungeaehtet ungeachtet des schlechten Wetters = des schlechten Wetters ungeachtet wegen wegen des schlechten Wetters = des schlechten Wetters wegen î n special după cuvîntul entlang {vezi J 26) : gegenüber determinat stau prepoziţiile: J 31 das Ufer entlang = entlang dem Ufer dem Park gegenüber — gegenüber dem Park Dacă prepoziţia gegenüber determină un pronume. acuzativ) {vezi J 12) ab se întrebuinţează în special în limbajul comercial şi administrativ . J 32 . zufolge dem Befehl zufolge — zufolge seines Befehls SENSURILE PREPOZIŢIILOR1 ab — dativ (rar. sens: 1. în special. local — punct de plecare în spaţiu cazul: dativ . unele prepoziţii pot sta şi în urma sau chiar aproape în urma părţii de propoziţie cu care se construiesc. dacă au altă întrebuinţare decît corespondentele lor din limba română. întrebarea: von wo ab? = traducerea de la ab unserem Betrieb 1 î n capitolul acesta se tratează prepoziţii cu mai multe sensuri şi.PREPOZIŢIA 413 Totuşi. atunci stă în urma lui: E r benahm sich mir gegenüber sehr liebenswürdig.

privind înce­ b) părţile zilei: cazul: dativ. Abend) war ich in der Bibliothek. cazul: dativ. (b) ocupaţia unei persoane în cadrul unei instituţii : cazul: dativ. Am Ende (Anfang) des Monats war ich fertig. — contactul cu o suprafaţă verticală ori cu un obiect aşezat verti­ cal sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. cu indicarea direc­ ţiei. cazul: dativ . local a) Verbul conjugat exprimă p stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. pe. sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. Die Lampe hängt an der Decke. pe Friedrich Schiller war Professor an der Jenaer Universität. Das Bild hängt an der W a n d . în Ich hänge das Bild an die Wand. 2. î n t r e b a r e a : wo? t r a d u c e r e a : la. întrebarea: wann?. April geboren. întrebarea : ab wann ? traducerea: de la. in der Nacht. o deplasare. Am Vormittag (Nachmittag. Excepţii in der Früh. temporal a) data calendaristică. al cărei rezultat este caracterizat la pct. întrebarea : wann ? traducerea : la E r ist am 20. 1 a ) . cu u n obiect aşezat vertical. momentul acţiunii. temporal — punct de plecare în timp cazul: dativ. precizare putul sau sfîrşitul unei perioade. începînd cu ab erstem (ersten) Februar J 33 an / \ dativ acuzativ sens: 1. întrebarea : wo? traducerea : la. de.414 MORFOLOGIA 2. stehe am Fenster (an der Tür). b) Verbul conjugat exprimă o mişcare. Ich gehe an den Strand. . an nu se traduce. fără indicarea direcţiei: (a) contactul cu suprafaţă verticală ori. întrebarea : wohin ? traducerea : la. de pe Ich. în limbajul uzual şi cazul acuzativ. cazul: acuzativ .

perioada. la. modal cazul: acuzativ . (Proverb) . întrebarea : auf wie lange ? traducerea : pe. exprimă o aproximaţie şi nu influenţează cazul substantivului care urmează: Das ist ein Dorf mit an die 600 Einwohnern. a u l / dativ \ acuzativ sens : 1. cu indicarea direcţiei: — contactul cu un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: acuzativ. an este cerut şi de verbe {vezi S 31—33). adjective şi participii (vezi T 4-5). pentru Ich fahre auf einen Monat ins Gebirge. temporal — durata. succesiunea (cu substantivul repetat) cazul: acuzativ . cazul: acuzativ . E r empfing uns aufs freundlichste. 4. das laß sein. 2. întrebarea : wo ? traducerea : pe. E r legt großen Wert auf Ihre Meinung. 3. traducerea : după Wein auf Bier. o deplasare. la Wie sagt man das auf deutsch ? Auf diese Weise m u ß geantwortet werden. das r a t ' ich d i r . Bier auf Wein. an Ort und Stelle etc. în Das Buch liegt auf dem Tisch. întrebarea: wohin? traducerea: pe. an apare în expresii : an Bord.PREPOZIŢIA 415 Observaţie an (die) este adverb. ori o mişcare. la Ich lege das Buch auf den Tisch. întrebarea : wie ? traducerea : în. 3. b) Verbul conjugat exprimă o mişcare. fără indicarea direcţiei: — situarea pe un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: dativ. 4. Auf diesem Gebiet ist sie sehr bewandert. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc.

în special. J37 Observaţie Aus poate să fie întrebuinţat şi ca adverb. Heine) 3. auf keinen F a l l . . cauza sau urmarea întrebarea : warum ? traducerea : din Er h a t es aus Überzeugung getan. întrebarea : aus welcher Zeit ? traducerea : din Ein Märchen aus alten Zeiten. woraus ? traducerea : din Das war ein Zitat aus der „Lorelei". local — desprinderea din interiorul unui spaţiu sau al unui obiect. provenienţa întrebările : woher ?. (H. auf dem laufenden halten. aufs Geratewohl J 35 6. 4. .416 MORFOLOGIA 5. Prepoziţia auf se construieşte şi cu bis pentru a exprima limita unei extensiuni în ce priveşte spaţiul. 5. de adjec­ tive şi participii [vezi T 6—T 8). auf Schritt und T r i t t . Trinke nicht aus der Flasche ! 2. materia întrebarea : woraus ? traducerea : din Dieses Kleid ist aus echter Seide. J 36 aus — dativ sens: 1. . Prepoziţia auf este cerută şi de verbe {vezi S 35 —S 37). temporal — punctul de plecare în timp. auf gut Glück . pe lîngă verbul sein. întrebările : woher ?. î n cazul acesta exprimă sfîrşitul unei acţiuni sau al unei stări: Um 13 Uhr ist der Unterricht aus. timpul şi m o d u l : Alle Studenten bis auf einen haben die Prüfung bestanden. auf apare în multe construcţii fixe : auf Wiedersehen . woraus ? traducerea : din Er kommt aus dem Park.

este asemănător ca sens cu trotz. E r arbeitet bei Tag und bei N a c h t . are deci sens concesiv: Bei all seiner Mühe konnte er es nicht schaffen. bei weitem 5. adjective şi participii {vezi T 8) • durcb — acuzativ sens: 1. în timpul. Wir kommen bei Tage an. Sie sitzt immer bei den Büchern. Sie ist bei der Arbeit. întrebarea: wann ? traducerea : pe. bei all. bei este cerut şi de verbe {vezi S 38). în timp de. temporal durata. bei jeder Gelegenheit. întrebările: bei wem?. local a) prezenţa la o persoană (sens propriu sau figurat) . Bei dieser Gelegenheit habe ich es erfahren. bei schönem W e t t e r . J %& b) apropierea în spaţiu. Ich habe dieses Zitat bei Goethe gefunden. cu Bei gutem Wetter gehe ich gern spazieren. bei meinem E i n t r i t t . bei guter Laune . 3. bei meiner Ehre . 4. activitatea întrebarea : wobei ? traducerea : la E r ist beim Frühstück. simultaneitatea. bei apare şi în construcţii fixe: beim besten Willen. perioada. Observaţie Bei este folosit uneori cu all. 27 —' Gramatica practică a limbii germane J 39 . wo? traducerea: la Ich war bei einem Freund. 2. vecinătatea.PREPOZIŢIA 417 bei — dativ sens: 1. întrebarea : wo ? traducerea: Ungă Buftea liegt bei Bukarest. local străbaterea unui spaţiu (sens propriu sau figurat).

Viele Jahrhunderte hindurch kämpfte das rumänische Unabhängigkeit. sah sie durchs Fenster.413 MORFOLOGIA întrebările : wo ?. E r fehlte die ganze Woche hindurch ( = durch). Ich. întrebarea : wie ? traducerea : cu Ich habe den Brief Wort für Wort gelesen. wodurch? traducerea: prin Ich schicke dir den Brief durch einen Freund. cauza întrebările: durch wen?. Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Trolleybuslinie verbunden. Volk für seine Freiheit und 3. destinaţia întrebarea : für wen ?. 4. întrebarea: wie lange ? traducerea: de-a lungul. . mijlocul. Wir kämpfen für den Frieden. durchs Examen fallen. instrumentul. agentul. temporal întrebările: für wie lange ? traducerea: pentru E r k a m für einen Monat zu uns. de obicei apare sub forma hindurch'} se pune după substantiv. 2. uneori nu se traduce. 2. apare deseori în construcţii fixe. succesiunea (se repetă substantivul de care este legat) (vezi J 48). de exemplu: durch Mark und Bein. wodurch ? traducerea : prin Wir machten einen Spaziergang durch die Stadt. durch die Nase sprechen. temporal . J 4© für — acuzativ sens : 1. 3. wofür ? traducerea: pentru Partei und Regierung sorgen für die Werktätigen. de-a rîndul. J a h r e hindurch widmete er sich dieser Arbeit.' o perioadă. Durch angestrengte A r b e i t h a t er sein Ziel erreicht. einen Strich durch die Rechnimg machen . 4. durch Not und Gefahr gehen. valoarea întrebarea: für wieviel? traducerea: de I c h habe Bücher für 100 Lei gekauft.

. obiectul unui schimb "'• • întrebările : für wen ?. local opoziţia (sens propriu sau figurat) . wogegen ? traducerea : faţă de E r war immer nett gegen mich. faţă de Wir wetteten fünf gegen eins. . ' . Was ist ein Segelflugzeug gegen ein Düsenflugzeug ? 7. . J 41 Uneori. întrebările : gegen wen ?. proporţia. 6. E r wollte gegen den Strom schwimmen.. traducerea: circa. wogegen ? traducerea : contra Wir sind gegen den Krieg. aproximativ E s waren gegen zehn Personen anwesend. gegen este cerut şi de verbe (vezi S 42). 5. prepoziţia gegen este întărită prin adverbul hin. către Ich war gegen Abend bei ihm. wofür ? traducerea : pentru. obiectul unui schimb (sens asemănător cu für). für poate avea şi sensul de gegen ( = contra) : Sind diese Tabletten für Kopfschmerzen? 7. Gegen den Tod ist kein K r a u t gewachsen. 6. 4. în schimbul Ich habe ihm Geld gegen Quittung gegeben.-a • > 1. adjective şi participii (vezi T 9). traducerea: la. temporal întrebarea : wann ? traducerea : spre. gegen — acuzativ sens: u. substantivului determinat: gegen die Karpaten hin 2. pus în urma . für este cerut şi de verbe (vezi S 41). traducerea: contra. aproximaţia (pe lîngă un numeral). adjective si participii (vezi T 10). atitudinea întrebările: gegen wen ?.PREPOZIŢIA 419 5. r Andrei tauscht Briefmarken gegen Schallplatten. comparaţia. 3. in locul Ich gehe für dich auf die Post.

întrebarea : wann ? traducerea: în In dieser Minute h a t er es mir gesagt. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc sau o mişcare. cu indicarea direcţiei. in die Wege leiten. modal — cazul dativ . b) o perioadă: cazul dativ . Nacht. t r e t e n . • (a) spre interiorul unui obiect sau al unui spaţiu: Ich lege das Heft in die Mappe. cazul acuzativ. in die Moldau). o deplasare. temporal a) momentul viitor : cazul dativ . sich ins Fäustchen lachen in Kraft 5. Woche. cazul dativ. . Monat. întrebarea: wo ? traducerea: în Stehen Sie mir nicht im Ivicht. întrebarea : wann ? traducerea : peste Ich rufe in zehn Minuten wieder an. b) verbul conjugat exprimă o mişcare.420 MORFOLOGIA J 42 / dativ in< \ acuzativ sens : 1. Wir leben in Rumänien. la 2. Ich gehe in die Stadt (in den Film. Stunde. 1): E r fährt in die Deutsche Demokratische Republik (in die Schweiz in die Türkei. fără indicarea direcţiei. 4. (b) spre o ţară. Jahr dacă sînt precedate de articol sau pronume: cazul dativ .. in este cerut şi de verbe (vezi S 44—47). c) în faţa substantivelor: Minute. dacă denumirea respectivă este precedată de articol (vezi J 45. întrebarea: wann ? traducerea: în Ich war in den Ferien auf dem Land. im Banat). 3. im besonderen. E r ist im J a h r e 1950 geboren. im einzelnen. sich im klaren sein. in apare şi în anumite construcţii fixe ca: im großen und ganzen. ins Konzert). întrebarea: w>hin ? traducerea: în. Ich verbrachte meine Ferien in Siebenbürgen (in der Moldau. o regiune. întrebarea : wo ? traducerea : în Das Heft liegt in der Mappe. adjective şi participii. E r ist in der Stadt.

gemäß cu tot = trotz . (Sînt mulţumit de aa-st elev. diese Arbeit innerhalb eines Monats zu beenden. 2. — Der Preis ist um 5 % gefallen. Nu se traduce prin cu după unele adjective. d) conţinutul: ţin pahar cu apă — ein Glas Wasser e) o creştere sau descreştere. Locuţiunile prepoziţionale formate cu prepoziţia cu se traduc în limba germană. = Sie ist um zwei J a h r e älter als ihr Bruder. mit — dativ J 44 Prepoziţia mit corespunde.PREPOZIŢIA 421 innerhalb — genitiv sens: 1. ca zufrieden: Ich bin mit diesem Schüler zufrieden. prin prepoziţii simple: potrivit cu = gemäß conform cu = laut. în interiorul Das geschah innerhalb meiner Wohnung. prepoziţiei cu din limba română. în termen de E s war nicht leicht. J 43 2. o diferenţă: Preţul a scăzut cu 5 % . local întrebarea: wo ? traducerea: înăuntrul. în majoritatea cazurilor. E a este cu doi ani mai în vîrstă decît fratele ei.) Observaţii 1. = E r ähnelt seiner Mutter. temporal întrebarea: wann ? traducerea: în cursul. în timp. c) asemănarea: Seamănă cu mama lui. = Wochenlang kam er nicht zu mir. Prepoziţia cu nu se traduce în germană prin mit cînd introduce părţi de propoziţie care exprimă: a) succesiunea: an ca an = J a h r für Jahr b) durata: Nu venea cu săptămînMe la mine. de multe ori.

wonach? traducerea: după. . înaintea numelor de ţară sau de regiune. . întrebarea : wann ? traducerea : după. . Prepoziţia nach indică direcţia şi în expresia nach Haus{e) (acasă)..422 MORFOLOGIA •.. conformitatea .. ' : rifţxo .. întrebările: nach wem?. dacă denumirea geografică respectivă nu este precedată de articol {vezi J 42.. " •" . ... . /oca/ a) direcţia spre o ţară. .. /«. legate între ele prin cu: Milchkaffee = cafea cu lapte mit este cerut şi de verbe {vezi S 1-2. localitate. în urma Bitte nach Ihnen. E r zeichnet nach der Natur. modelul . ••••••• Die Fenster meines Zimmers gehen nach Süden.•:•• " 3.. 1). Meiner Meinung nach haben Sie recht.. substantivele compuse din limba germană se redau in limba română prin elementele respective simple.. S 48—49). . . 30) ist er schuldig.. succesiunea întrebările: nach wem?. .. ^ întrebarea: wohin ? traducerea: în. peste E r rief mich nach zehn Minuten wieder an. întrebarea: wonach ? traducerea : după. regiune.. wonach ? traducerea •: după Das ist eine Reproduktion nach Grigorescu.: . Uneori.. b) direcţia spre un punct cardinal. . . vezi J . E r k a m nach seinem Freund. în conformitate cu Nach dem Gesetz (sau: Dem Gesetze nach. . întrebarea : wohin ? traducerea: spre J. spre un spaţiu. • 3. adjective şi participii {vezi T 11). r. 5. 1.. temporal momentul w urma căruia se^ petrece o acţiune. . J 45 '&& nach — dativ sens: . 4. . . f Ich fahre nach Ungarn* E r fährt nach Moskau. conform.înaintea numelor de localităţi. 2. . i .

uneori prepoziţia nu se traduce. - (b) traversarea unei străzi. ^ •*•'• Wir gingen über den Kogălniceanu-Platz. J 46 Observaţie •_•>'•'•••'•••. Ich fahre nach Vatra-Dornei über Iaşi. fără contact cu acesta. a unei ape etc. fără indicarea direcţiei: deasupra unui obiect/în mod obişnuit. • o durată în legătură cu o acţiune sau o stare care începe într-un mo­ ment din trecut şi durează pînă în prezent. întrebarea: seit wann? traducerea: de. indicarea unei rute etc.J:cazul dativ . Seit poate fi şi conjuncţie (vezi K. cazul acuzativ . ' seit — dativ sens: temporal . .. Seit jenen Tagen waren sie gute Freunde. nach este cerut şi de verbe {vezi S 13. / . Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe seit cu von (vezi J 50) sau cu vor (vezi J 51). peste • ' Ein Bild hängt über dem Bett. din Ich lerne seit einem J a h r Deutsch. : . S 50—51) şi adjective (vezi T 12). ." '• • * • . o deplasare. \ acuzativ sens : 1.J 47 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. 16). (a) o acţiune petrecută deasupra unui obiect. prin. cazul acuzativ . întrebarea: woP traducerea: deasupra. 2. /dativ über< t. fără contact cu acesta. întrebarea : wohin ? traducerea : peste. local : ş-i?: a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori omişcare. '•-' T . 1. peste Ich hänge ein Bild über das Bett. întrebarea : wohin ? traducerea : deasupra. Seit gestern ist er hier. Er ging über die Straße.PREPOZIŢIA 423 6. -.

F r war um 5 Uhr hier. um wen?. wie hoch? traduce• rea: peste Der Vortrag dauerte über zwei Stunden. Auseinandersetzungen rund um dieses Problem dauerten stundenlang. wohin?. Der Fluß tritt über die Ufer. um întărit prin herum indică ora aproximativă. întrebarea: wie lange? traducerea: peste. privind.424 MORFOLOGIA 2. worüber ? traducerea : despre. întrebările : über wen ?. Annahme eines Beschlusses über die Förderung der Ideale des Friedens und der Freiheit in den Reihen der J u g e n d . cu privire la. 2. um wieviel Uhr ? traducerea: în jurul. temporal întrebările : wann ?. . întrebările: wie lange?. mativ E s war um Mitternacht herum. sitzen um den Tisch. setzen uns um den Tisch. în legătură cu E r komponierte ein l i e d über die Freiheitskämpfer. temporal a) durata. aproxi­ . întrebările: wann ?. Dieser Berg ist über 2000 m hoch. adjec­ S tive şi participii (vezi T 13). 4. 5. de-a lungul. referirea. wie viele ?. J 48 um — acuzativ sens: 1. local o stare sau o mişcare în jurul unei persoane sau a unui obiect (sens concret sau figurat) întrebările: wo?. 3. tot (uneori nu se traduce). . V 52—54). Prepoziţia über este cerută şi de verbe {vezi S 14. Über 200 Personen waren anwesend. hindurch Cazul acuzativ. depăşirea cazul acuzativ. asemănător ca sens cu durch. relaţia cazul acuzativ . Ich habe die Nacht liber gelernt. worum? traducerea: în jurul Wir Wir Wir Die stehen um ihn. um wieviel Uhr ? traducerea: la ora exactă.

4. S 55—56). E r brachte ihn um sein Geld. Du mußt das Heft unter den Büchern suchen. întrebarea: um wieviel? traducerea: cu. pentru E r t a t es um der Ruhe willen 9. fără indicarea direcţiei: (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. de obicei: a pierde. E r k a m um das Wörterbuch. . a face să piardă: I c h k a m um meinen Füller. adjective sau par­ ticipii (vezi T 14). în cazul acesta are sens cauzal. um poate fî întărit prin willen. J 49 \ acuzativ sens: 1. întrebarea : warum ? traducerea : de dragul. (b) între mai multe persoane sau lucruri. cazul dativ . local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc..PREPOZIŢIA 425 3. cazul dativ. wozu? traducerea: pentru E s war ein Streit um nichts und wieder nichts. weshalb?. pierderea întrebările: um wen ?. E r ist um zwei J a h r e älter als sein Bruder 5. / dativ unter < . worum ? Verbul -f ##* se traduce. Der Teppich liegt unter dem Tisch. weswegen?. şi J a h r um J a h r verging. întrebarea: wo ? traducerea : între. um este cerut şi de verbe (vezi S 15. diferenţa (pe lingă adjective la gradul comparativ). valoarea întrebarea : um wieviel ? traducerea: de Ich kaufte Bücher um 200 I<ei. cauza. 7. scopul întrebările: warum?. ori o mişcare. printre Wir saßen unter den Zuschauern. 8. întrebarea: wo ? traducerea: sub. succesiunea traducerea : după. 6.

. (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. cu indicarea direcţiei. J 50 von — dativ sens: . inferioritatea numerică. întrebările: woher?. întrebarea : wann ? traducerea : sub Unter der Herrschaft Alexander Ion Cuzas fand die Vereinigung unserer statt. sub.. • -. Unter den Geschwistern gab es nie Mißverständnisse. Prepoziţia unter înlocuieşte uneori genitivul partitiv. traducerea : sub Das Thermometer sank auf vier Grad unter Null. 4. cazul: dativ . 5.. între. întrebarea: wie ? traducerea: CM. . . Du m u ß t das Heft unter die Bücher gelegt haben. Wasser ist das gesündeste unter allen Getränken ( .. cazul: acuzativ . Ich möchte mit Ihnen unter vier Augen sprechen. Seine Arbeit ist unter aller Kritik. aller Getränke). cazul: acuzativ .' 2. întrebarea : wohin ? traducerea : printre Wir setzten uns unter die Zuschauer. •< "• . din' /von einem Freund. local mişcarea dintr-un loc într-o anumită direcţie. (b) între mai multe persoane sau lucruri. Ich gebe Ihnen das Buch nur unter der Bedingung.. Kinder unter 14 Jahren dürfen diesen Film nicht sehen.426 MORFOLOGIA b) verbul conjugat exprimă o mişcare. traducerea: printre. Fürstentümer 3. Der wissenschaftliche Zirkel steht unter der Leitung eines Kollegen. . von wem? traducerea: de la. Ich komme \ \ von Bukarest.. durată. 1. modal cazul: dativ . daß Sie es mir bald zurückbringen. subordonarea cazul: dativ . . relaţia de reciprocitate cazul: dativ. . o deplasare.. . . Unter zwei Übeln muß das kleinere gewählt werden. temporal epocă istorică. întrebarea : wohin ? traducerea : sub Wir legen den Teppich unter den Tisch. între (vezi J 53).

1 ' 3. 6. .::.: a) de un obiect întrebările: von wo?. întrebarea: vom wievielten ? traducerea: de la.. c) vîrsta întrebarea: in welchem Alter >'traducerea': de Goethe ist im Altes: von.. b) dintr-o cantitate ::i •• '-:•'•• întrebarea: von Wieviel ? traducerea : din Ich. desprinderea '. 5.. a. 83 J a h r e n gestorben... pentru a exprima sfîrşitul şi prin an pentru a indica începutul perioadei respective. deseori marcate prin bis zu sau auf.. . de E s folgt eine Pause von zehn Minuten. woher?. . . April. de .¥ . ... pe. traducerea: prin genitiv : Der Abendstern von Eminescu ( = Eminescus „Abendstern") ist eines der schönsten Gedichte der rumänischen Literatur. . 4. . E r ist einer von den besten Studenten (einer der besten Studenten). Ich h a t t e vom 11.. traducerea: de pe I m Herbst fallen die Blätter von den Bäumen. Von heute an habe ich Urlaub.. exprimă o parte dintr-un tot.. >. ziehe fünf von zehn ab. April bis zum 11.T. dacă atributul substantival este un nume de ţară. în locul genitivului. .::-\. sau de instituţie .. . Ich mußte von heute auf morgen wegfahren.:.. întrebările: von wann . a) traducerea: dintre b) traducerea : din E r aß von der Speise.... .. Mai Urlaub. pînă la. . de localitate. b) o perioadă de timp între două momente cunoscute. de ~D<: Biief ist vom 20.. auf wann ? traducerea: de la . bis wann?.PREPOZIŢIA 427 2 . a) precizarea unei date.. traducerea: din Die Gemäldegalerie von Dresden (Dresdens' Gemäldegalerie) ist weltberühmt.>.. atributul substantival denumeşte • autorul unei opere... temporal ..\ _. von wie lange? von wann an? von wann . din..

weswegen? traducerea: de Sein Gesicht strahlte vor Freude. ori o mişcare. E r steht mir noch vor Augen. temporal — numai cu dativul momentul întrebarea: wann ? traducerea : în urmă cu. fără indicarea direcţiei (sens propriu sau figurat) : — poziţia în faţă unei persoane sau a unui obiect. Prepoziţia vor se mai întrebuinţează pe lîngă verbe {vezi S 17. cu indicarea direc­ ţiei. 2. acuzativ. local •. S 27. Vor dem Essen war ich im Kaufhaus. întrebarea : wo ? traducerea : în faţa E r steht vor uns. cauzal întrebările: warum?. wohin? traducerea: în faţa E r stellte sich vor das Fenster. b) verbul conjugat exprimă o mişcare. adjective sau participii. . weshalb?. cazul: dativ . S 59 -—60). E r steht vor dem Fenster.428 MORFOLOGIA — dacă atributul substantival stă la plural şi are un caracter general traducerea: prin genitiv Das sind Arbeiten von Studenten. April übersiedeln. von este cerut şi de verbe {vezi S 16 * S 26). 7. înainte (de) Vor einem J a h r war er in Bukarest. Ich werde vor dem 16. / dativ vorC \ acuzativ sens: 1. cazul. adjective şi participii. 4. întrebarea. von se întrebuinţează în construcţiile pasive traducerea: de E r wird morgen vom Lehrer geprüft. 3.* J 51 a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. 8. o deplasare.

•• • . local a) mişcarea într-o anumită direcţie. Sie werden uns zum Wochenende besuchen. 3. 2. E r h a t es zu Ihrem Besten getan. prepoziţia zu se foloseşte şi în expresia Haus(e). la. wohin ? traducerea: la Ich gelie zu einem Freund. întrebările: zu wem ?. pe E r kam zur rechten Zeit. în î n această accepţiune zu se foloseşte mai rar: Heinrich Heine ist zu Düsseldorf geboren. temporal. 4. 5. momentul este precizat întrebarea : wann ? traducerea : la.PREPOZIŢIA 429 zu — dativ sens: 1. zu Pentru indicarea locului. proporţia întrebarea: wie? traducerea: la Nach der ersten Halbzeit stand das Spiel 2 zu 3. E s war zur Zeit der Vereinigung unserer Fürstentümer. J 52 Observaţie Prepoziţia zu nu poate servi la indicarea direcţiei dacă ea este urmată de numiri geografice {vezi J 42 şi J 45). zu welchem Zweck? traducerea: spre. E r gellt zum Bahnhof. pentru Ich sage es Ihnen zu Ihrer Beruhigung. scopul întrebările: wozu?. întrebarea : wo ? traducerea : la. distribuţia (pe lîngă numerale) traducerea: cîte Wir saßen zu zweit in der Bank. b) o stare sau o acţiune pe loc. raportul. de obicei.

aproximaţia. / dativ zwischen \ \ acuzativ sens: 1. poziţia între două sau mai multe persoane sau obiecte. S 61—62). reciprocitatea cazul: dativ: traducerea: între. fără indicarea direcţiei. 2.430 MORFOLOGIA 6. întrebarea : wann ? traducerea : între Zwischen dem 14. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. cazul: dativ . S '28. temporal intervalul de timp în care se petrece o acţiune. Das Radiotischchen steht zwischen dem Bett und dem Schrank. Cazul: acuzativ: întrebarea : wohin ? traducerea : între. întrebarea : wo ? traducerea : între I m Kino saß ich. traducerea: între Ich gehe zwischen 6 und 7 zu ihm. August habe ich Urlaub. Prepoziţia zu este cerută şi de verbe (vezi S 18. Juli und dem 10. printre Zwischen mir und meinem Bruder gab es nie das kleinste Mißverständnisi >:••'/'• '•'--'• . cazul: dativ. în faţa numeralelor adverbiale traducerea : pentru zum erstenmal 7. Sie muß zwischen 20 und 30 sein. 3. o deplasare. zwischen meinem Bruder und meiner Schwester. adjective sau participii (vezi T 15). în cazul acesta zwischen este urmat de numerale. S-29. cu indicarea di­ recţiei sau mişcarea spre interiorul unui spaţiu situat între două sau mai multe persoane sau obiecte. J 53 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. 4. E r setzte sich zwischen mich und meinen Freund.

. . ist eine schöne Schutzhütte. eines Motorschaden.Regen. respecttnd cazul cerut de prepoziţii: 2. oberhalb.. wegen. kehrte er um. .. . jenseits. deiner Gesundheit . ... infolge. des Dorf. . (der Rat . . eines schönen Gartens stand ein schönes Haus. des stark... . . . ./ EXERCIŢII 433 Observaţie Pentru exprimarea reciprocităţii se întrebuinţează şi prepoziţia unter (vezi J 49/4). . meiner Schwester wird mein Bruder kommen. (das schlechte Wetter) .. n ä h r e n d . . Zwischen (şi nu unter) meinem Freund und meiner Freundin entstand ein kleiner Streit. der Ferien trieben wir viel Sport. Unter meinen Freunden entstand ein Heiner Streit. trotz.Dorf. Completaţi cu substantivele din paranteză...... mußt du dich mehr schonen..stand eine alte Mühle. inmitten. 5.. . dieser Beweise konnte er nicht länger leugnen. lîngă care stă.. EXERCIŢII IV Completaţi cu una din prepoziţiile angesichts.. . eines Unfalls verspätete er sich. statt şi cu desinenţele corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) . ... Deci: Zwischen meinen Freunden entstand ein kleiner Streit.des Arztes) b) Diesseits . (der Fluß) c) Wegen . der F a h r t unterhielten wir uns und erzählten lustige Geschichten. willen. rauchte der Patient.. . are sens colectiv. der Dîmboviţa liegt ein klein.gingen wir ins Theater. relaţia cazul: dativ. în timp ce zwischen poate fi folosit şi dacă fiecare dintre substantive este luat în parte.mußten wir in einem Dorfe übernachten.. um . a) Ungeachtet .. dar unter se poate întrebuinţa numai dacă substantivul. traducerea : între Der Altersunterschied zwischen mir und meinem Mann ist nickt groß. . .. .

. . trainierte er täglich. g) (unser Aufenthalt) in Rom besuchten wir das Kolosseum. f) Dincoace de Alpi este o altă climă decît dincolo de AlpL g) Cu t o t părul său alb. . e) î n locul aparatelor comandate el primi numai o scrisoare. baute man ein Altersheim. . . wird er das Bild fertig malen. (der kalte Winter) e) Unweit . f) (die Überschwemmung) ist dieser Weg unbefahrbar. . prietenul meu nu are încă 50 de ani. (der schöne Park) j) Während . . . b) Fiind în renovare ( = din cauza renovării). . magazinul este închis. Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. Traduceţi în limba germană. sprang er ins Wasser und rettete das kleine Kind. o) (der Atlantische Ozean) liegt Amerika. waren viele Sportfreunde. i) (der starke Wind). e) (eine Woche) h a t er drei Romane gelesen. d) î n locul tatălui poate să meargă unul dintre fii. . (die Schienen) p) Außerhalb . folosind prepoziţii care cer genitivul: a) î n timpul concediului am fost la mare. . willen muß sie ins Gebirge fahren. kamen sie zu spät. c) P e această distanţă circulaţia feroviară este deranjată în urma inundaţiilor. . . .. . (ihre Gesundheit) o) E r ging langsam längs . i) De un an locuiesc în afara oraşului. (die Gefahr) l) S t a t t . d) (das schlechte Wetter) konnte der Ausflug nicht stattfinden. h) (eine Rose) kaufte sie eine Nelke. sah ich den Freund kommen. . (das große Spielfeld) 3. . . . (die breite Landstraße) i) Inmitten . . . . . . . (mein Bruder) m) Innerhalb . (eine Woche) n) U m .432 MORFOLOGIA d) Trotz . . (der Sommer) k) Ungeachtet . (die Taschenuhren) (das vergangene Jahr) bin ich jede Woche im Theater gewesen. . b) Die meisten I^eute tragen jetzt Armbanduhren . . (dieser Betrieb) ist das Photographieren verboten. ist es heute sehr warm. . befindet sich das Operettentheater. machten wir viele Ausflüge. baute man ein Kinderheim (der See) h) Abseits . Folosiţi cuvintele din paranteză la genitiv: a) . erhebt sich das wunderbare Mausoleum.. (der schlechte Weg) g) Jenseits . h) Mai sus de poştă drumul coteşte spre stînga. (das Rathaus) f) Infolge . j) 4.

EXERCIŢII 433 j) într-un an prietenul meu a scris două romane. . du. (ein Kugelschreiber. . Bitte. . care cer dativul: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Morgen fahre ich . el nu poate mînca fructe crude. f) Ich schreibe lieber . . . . . . . der Groß­ vater) ? d) Andrei und Paul kommen . .. außer. seinem Freund Paul. mir. Wir gehen . meinem Bruder bekommen ? . (ihre Werkzeuge).. Traduceţi în limba germană. . . . dem jungen Studenten kenne ich die ganze Gesellschaft.. meinen früheren Kollegen. (der Kapitän) wurden alle gerettet. . h) . 28 — Gramatica practică a limbii germane . I) Conform prescripţiei medicale. i) . dem Unterricht ein wenig spazieren. m)Nn departe de gară se clădeşte acum un mare hotel. k) î n virtutea legii ai acest drept.. (du. e) Die Handwerker arbeiten . ein guter Bleistift). (ich. aus. ich habe einige neue Schallplatten.. kommt morgen . . . . folosind prepoziţii care cer dativul: a) Am primit o scrisoare de la prietenii mei din R. der Krieg) nicht mehr gesehen.. . Peter und Paul waren gestern . 5. ihr Freund). . der Film) gehen wir in ein Restaurant. . c) War Peter gestern . . g) Er kam erst . mir. b) Duminică voi merge cu părinţii la bunici. ein Jahr. . . tineretul nostru face sport. . mir. (die Abfahrt) des Zuges. . . seit. .. .. dem Hörsaal und geht .. (das Konzert. der Vorlesung ? Hast du das Buch . k) . . . 7.. c) După muncă. j) Ich habe ihn . Sie. . . Ich arbeite oft . mit. der Kollege Wagner. von. . nach.G. . întrebuinţînd substantivele din paranteză 6. meinem Kollegen zusammen. meinen Großeltern. Ich studiere . Peter kommt . (lange Zeit. einem Buche ab. . . Wohin gehst du . . (das Deutsche) ins Rumänische. . Completaţi la dativ: a) Fr zieht die Uhr . (die Tasche). einer Woche regnet es täglich. Paul schreibt ein Gedicht . bei. einem Jahr die deutsche Sprache. Alle Kollegen ..D. . (eine Woche. Ich bekomme oft Briefe . . . b) Ich übersetze jetzt ein Buch . . Completaţi cu prepoziţiile zu. . cu prepoziţiile corespunzătoare. . drei Jahre) besuche ich die Fremdsprachenkurse. . meinem Freund Paul kommen heute .

Anul acesta îmi voi petrece concediul la Mamaia. . la cazul cerut de prepoziţie 9. Die Mutter kommt .-. . den Park. Das Radio steht . Die Mutter setzte das Kind .. .. die Bank). . Am Abend gehe ich immer . g) E r stellt den Schreibtisch vor . (der Tisch). . .434 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) i) j) k) Din ziare şi reviste aflăm multe (lucruri) noi şi interesante. (die Bank. (das Meer). . . . . das Kind). Otto arbeitet . . einem Büchlein. h) Der Stuhl steht vor . zwischen . . Completaţi cu prepoziţia potrivită. îl voi aştepta la gară. Die Studenten sind jetzt . . Datorită bunei îngrijiri. . . bolnavul este acum în afară de primejdie. . . . . . einer Glasfabrik. . Paul şi-a petrecut concediul la prietenii săi. (der Tisch. . . a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) r) Andrei und Paul sitzen . dem Tischchen. . . . der Küche und geht . e) Paul liest das Buch in . . . . das Badezimmer. (die Dîmboviţa). . . (der Freund. . . . die Schule). dem Tisch u n d liest. . . . den Tisch und brachte das Essen. die Mutter. (das Ledersofa. . f) Die Familie Popescu zieht in . . der Park). der Muttter und blättert . voi veni la tine cu magnetofonul meu. (der Schrank) und . dem Gebirge. . . . die Oper gehen ? Alexander u n d Peter sind . d) Der Dichter legte das Buch auf . das Kino oder . (das Fenster). Morgen fahren die Studenten unserer Gruppe . . dem Sofa. dem Hörsaal. Willst du heute . Otto sitzt . . . contopind-o cu articolul acolo unde e cazul: 8. Ludwig vine de la stadion cu prietenul său Max. . der Tisch. . b) I m Sommer fahre ich an . . (die Bibliothek. Alexanders Bild hängt . . . Conform înţelegerii noastre. . das Land. (eine neue Wohnung) ein. Die Mutter hängt ein Bild . j) E i n großer Baum wächst neben . c) Das Manuskript des Dichters lag auf . dem Haus ist eine Haltestelle der Straßenbahn. den Schreibtisch. . . die Tür). dem Tisch. . (das Haus. între 1 şi 22 august. După fiecare oră avem o pauză de zece minute. (das Sofa). .. . . . a) Die Stadt Bukarest liegt an . . . die Bänke. ' E r stellte den Stuhl . . Das Kind sitzt . . Completaţi cu substantivele din paranteză. . i) E r setzt sich neben . dem H a u s ist ein kleiner Blumengarten. . . das Fenster. . der Tisch). k) Die Mutter hängt das Bild über . . Astăzi vine prietenul meu din provincie.

m) Unter . Sie waren empört und riefen : „Wir wollen ihn lieber in . .I. Viele Menschen standen an .EXERCIŢII 435 l) Über . (das Ufer) der Themse spazieren. (das Sofa) u n d . (der Bücherschrank). ein reicher Mann. . la cazul cerut de prepoziţie: Bums und der Reiche Der große schottische Dichter Burns ging einmal an . . (die Wand).. . . iar în grădină cresc minunate flori. . Paul o ia şi o aşază între masa de lucru şi sofa. în bucătărie (el) ţinu paharul sub robinet.aßt ihn. Completaţi cu substantivele din paranteză. zwischen . Pe bancă stă un tînăr şi citeşte o carte. das Sofa. 10. Pe lunca aceasta sînt multe broaşte. . luă un pahar şi merse în bucătărie. . zwischen . . Das sah ein armer Junge. j) Floarea de colţ creşte numai pe munţii înalţi. . wieviel er wert ist. c) Ea marginea satului se află o şură veche. (der Schrank) und . . . . . (der Fluß) werfen \" Der Dichter. die Bank). . (das Tischchen). (der Schreibtisch). . s) Der Junge läuft hinter . . (El) puse apoi paharul la gură şi bău apa. (der Tisch) steht ein roter Papierkorb. (das Ufer) und sahen das. o) Das Radio steht an . . . . atîrnă pălăria în cuier. . . . . . (das Wasser). . h) Mîine seară voi merge la operă." 1 1 .(die Unglücksstelle) vorbeikam. r) Hinter . le prinde şi se ridică în aer. . Traduceţi în limba germană: a) î n faţa casei se află o grădină. puse uneltele în colţ şi păşi apoi în cameră. b) Grădinarul merse în casă. . iar sub nuc o bancă. . . (das kalte Wasser) und holte den Mann an . (der Eßtisch) hängt eine große Lampe. f) Paul puse sticla goală pe masă. . o aşeză pe masă. (unser Haus) liegt ein Garten... k) între fereastră şi dulap se află o măsuţă. Dieser sprang in . der an. i) Eîngă vechea fîntînă se află un nuc mare. Der reiche Mann gab dem Jungen nur eine Kupfermünze. sagte: . fiel in . p) Den Fernsehapparat stellen wir auf . . iar pe măsuţă pune aparatul de radio. (das Ufer). Ein Spaziergänger. . . g) Maria aduse vaza de flori în cameră. d) î n spatele surei se află o luncă mare la malul unui pîrîu. (das Haus). . luă apoi florile care se aflau pe masă şi le puse în vază. n) Das Kind warf den Ball unter . (der Tisch. pe acoperişul surei şi-a clădit cuibul o barză. vielleicht weiß er besser. . e) Barza caută broaştele în iarba înaltă.

der alte Großvater) eine Zeitung. . (ein guter Bleistift) kann ich dieses Bild nicht zeichnen. (der schöne grüne Wald). (mein Freund. . . e) Der Dehrer lobte den Schüler für . . den Krieg. . aber nicht . die Sonne.436 12. h) Die Briefe werden .. m) Der Professor ging langsam (der Korridor). die Mitte des vorigen Jahrhunderts geboren.. I) Die Erde bewegt sich . Erwarten gut. (ein langer Korridor). Freunde. . gegen. . . .. f) Mein Freund führte mich . c) Der Stein flog . . Completaţi cu substantivele din paranteză. . den Garten und zeigte mir schöne Blumen. meinen Bruder Karl. seine Überzeugung. . . g) Ich schicke die Nachricht . . n) Alle fortschrittlichen Menschen kämpfen . wider.. e) Das Kind spielte. . zu einem Baum. k) Dieser Mann ist . um.. war die E r n t e . . . . . das Fenster. . h) Die Studenten der zweiten Gruppe kämpfen heute gegen . . I) Du handelst gegen (mein Wunsch). g) Die Pioniere saßen um . . 13. r) Dieser Junge handelt . seine Kinder. (die schöne Arbeit. Completaţi cu prepoziţiile MORFOLOGIA dureh. für. . . entlang . . entlang zogen sich dichte Wälder. . den Frieden. . . . Hoffnung. b) Sieh durch .. der gute Aufsatz). . i) Morgen gehe ich ohne .. . . . f) Am Abend saß die ganze Familie um . . . . der Vater) ins Theater. i) Der Vater arbeitet . la cazul cerut de prepoziţie: a) Die Studenten gingen jetzt durch . ... . j) (der Weg) . . (der Eßtisch). . . über die Wolken. der junge Arbeiter).. d) Else kaufte für . . p) Obwohl das Wetter schlecht war. . alle Vernunft. . . . o) E r handelt nie . . . . m) Eminescu wurde . ihre Achse und . entlang: a) Dieser Weg führt den Bach . bis. (der alte Bauer. . . . (das Fenster) ! c) Die Studentengruppe ging singend durch . d) Das Flugzeug flog .. Weib und Kind. b) Die Kinder liefen den Kanal . . k) Ohne . die Post befördert. . .. und der Ball flog . . ohne. j) Die Krankenschwester schreibt den Brief . (der Vater. . den schwerverletzten Soldaten. (unsere Mannschaft).

. n) Ştiu. (die Sonne). (die DDR) und dann . d) Paul a cumpărat un cadou pentru bunici. . . •j) Am cumpărat pentru tine o carte şi pentru sora t a o cutie de bomboane. . (das Bett). I) Wir «jehen . . . (das Sofa).. blaue Donau). (3 Monate) in Bukarest. .. El a fost totdeauna împotriva mea. trecînd substantivele şi pronumele din paran­ teză la cazul cerut de prepoziţie : a) Der Kranke rauchte . e) Wien liegt . c) Reist du . . (die schöne. k) împotriva voinţei sale nu voi cumpăra nimic. (Frankreich). el trebui să părăsească oraşul. (das Krankenzimmer) . . cotiră la dreapta după colţ. h) Orele de consultaţii ale profesorului sînt pentru noi foarte importante. . . apoi alergară de-alungul zidului vechiului castel. dar din greşeală a plecat la ţ a r ă fără acesta. (Fuß) .. (sein letztes Drama) berühmt geworden. . (eine alte Witwe). (das Ausland) ? J a . . i) Prelegerea începe la ora 17. . m) î n jurul automobilului stăteau mulţi pietoni. g) . .EXERCIŢII 437 14. d) Mein Freund studiert . . aber es ist besser. I) Vei primi cartea prin el sau prin prietenul lui. g) î n jurul mesei stăteau în seara aceea numai doi băieţi şi jucau şah. (das Verbot des Arztes). ich reise . . Traduceţi în limba germană : a) Noi luptăm pentru pace. (die Universität). Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. . . . (die lange Trocken­ heit) ziemlich gut. k) Ich habe diese Musik heute . e) Sportivii alergară prin pădure. j) E r ist . . . (die Dummheit) ist noch kein Kraut ge­ wachsen. . . (das erste Mal) gehört. h) Die E r n t e war . er ist also erst . . (die große Hitze) und . . f) împotriva voinţei sale. . (der Tod) und . . 15. und die Erde bewegt sich . Juni) gekommen. . f) . . . wir legen ihn . . . . b) F ă r ă ajutorul t ă u nu pot să traduc acest text. . c) Pionierii mărşăluiră cîntînd pe străzile oraşului. . er wohnt . . . b) Dieser Dichter ist . (die Universität). . i) Der Kranke liegt . (die Erde) bewegt sich der Mond. împotriva războiului. .. . (10.

ajută-mă! î n afară de tine nu mă poate ajuta nimeni. . . Şi eu mă culc cu plăcere la umbra lui şi citesc o carte. (er) kommt niemand. n) E r ist ein unfreundlicher Mensch. (das schlechte Wetter) blieben wir zu . . e) î n faţa casei este o bancă.438 MORFOLOGIA m) Dieser Mann wohnt ganz allein. iar nu departe de casă este un mic chioşc. tinerii specialişti lucrează în diferite sectoare ale economiei noastre. . Din cauza vremii rele n-am p u t u t merge şi în periferiile marelui oraş. Copiii se aşază vara sub brad şi se joacă cu jucăriile lor. îi strigam: „La revedere. . .. m) Te rog. către ţările mai calde. să mergem pe jos pînă la statuia de acolo. Vino. 16. . . . Traduceţi în limba germană: a) Un iepure merse odată cu un leu la o fîntînă. barză dragă! Vino la primăvară din nou la n o i ! " d) î n spatele casei se află (== stă) u n b r a d înalt. Leul privi în fîntînă şi văzu acolo un alt leu. I) Paul ne-a istorisit ieri mult despre excursia sa în Moldova. încearcă să traduci acest t e x t din germană în română fără dicţionar. (er) ist niemand . Cînd pleca toamna spre sud. îşi clădea cuibul pe acoperiş şi-şi petrecea la noi toată vara. h) Ea expoziţia tehnică stăteau mulţi oameni în jurul noii locomotive Diesel româneşti. . . c) î n fiecare primăvară venea pe acoperişul casei noastre o barză. n) î n timpul şederii noastre la Paris am vizitat multe muzee. f) î n vremea noastră se vorbeşte foarte mult despre viaţa pe alte planete. (das Zimmer). r) Cu mare plăcere întreprind oamenii muncii călătorii prin minunata noastră patrie. o) . k) După absolvirea institutului. . g) Te rog. i) Pînă la plecarea trenului mai avem treizeci de minute. Fîntînă se afla într-o pădure deasă. b) Mama cumpără pentru copiii ei diferite jucării. (das Haus). El se sperie şi fugi în pustiu.

statt (anstatt) . . { statt ihn zu besuchen. < ohne jemandem etwas zu sagen. ohne . I um ein Buch zu lesen. übersetze ich den Brief ins Deutsche und gebe ihn dir morgen. Der Weg macht dort eine Biegung.CONJUNCŢIA (Die Konjunktion — Das Bindewort) Conjuncţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă între ele părţi de propoziţie sau propoziţii. şi adverb dacă se află în interiorul ei: E s regnet. Es regnet. zu. K 5 . da übersieht man die ganze Gegend. nachher möchte ich die Ausstellung besichtigen. Ich blieb zu Hause. K 3 între unele conjuncţii şi adverbe nu există o delimitare precisă. Wenn du mir das Wörterbuch bringst. E r spricht und schreibt sehr gut Deutsch. influenţa lor asupra topicii. . • K 2 b) anumite adverbe: Ich gehe jetzt nach Haus. . funcţia lor. K 4 CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR Conjuncţiile pot fi clasificate după: forma lor. . zu. . darum ( = conjuncţie) bleibe ich zu Haus. N 132). zu. partea de vorbire respectivă se consideră conjuncţie dacă introduce propoziţia. ich bleibe darum ( = adverb) zu Haus. . K 1 Cu funcţia de conjuncţie apar şi alte părţi de vorbire: a) prepoziţii ca: um . De obicei. folosite în construcţiile infinitivale finale şi modale (vezi N 129.

doch. direct) coord.. weil (prop. pritic. adică principală cu principală sau secundară cu secundară de acelaşi grad. secund. und die Temperatur sank. nachdem.. noch. als wenn. weder . adică alcătuite dintr-un singur element: umä. teils . 2. denn.. simple. deswegen. sondern (auch) . corelative: între elementele componente care apar în corelaţie se intercalează părţi de propoziţie sau chiar propoziţii întregi: ebenso . direct) Der Sturm nahm rasch zu.) (conj. . CLASIFICAREA K 9 CONJUNCŢIILOR DUPĂ FUNCŢIA LOR După funcţia lor conjuncţiile sînt de două feluri: coordonatoare şi subordonatoare.) (p r °P. aber (compl. bald . de gradul I) .. . princ.) coord. ohne daß. (subiect) (conj. . als etc. .) nicht die Freundin. je . Vater und Mutter sind in der Stadt. zwar . (prop. es regnete de gradul I) und ich sehr erkältet war. einerseits . nicht nur . bald ..440 MORFOLOGIA CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR DUPĂ FORMA LOR K 6 K 7 După forma lor conjuncţiile sînt de trei feluri: 1.) (prop.secund. desto . . wie wenn K 8 3. (prop. weil. adică alcătuite din două elemente componente : a) sudate într-un singur cuvînt: darum.. aber. coord.... Conjuncţiile coordonatoare (beiordnende Konjunktionen) leagă două părţi de propoziţie cu aceeaşi funcţie sintactică sau două propoziţii de acelaşi fel... entweder .) Ich blieb zu Haus. halb ... zwar .. indem. (conj. coord. halb . wie. b) scrise separat. succedîndu-se nemijlocit: eis ob. (compl. aber.) (subiect) E r lud den Freund ein. princ. and(e)rerseits (anderseits) etc. compuse. doch . statt daß. teils . (conj. seitdem etc. . . . K 10 1. oder..

dagegen. princ. . sondern auch \ sowohl .) daß (conj. jedoch. sonst b) subordonatoare Nu există 3. dennoch. Conjuncţiile subordonatoare (unterordnende Konjunktionen) leagă o propoziţie secundară de regenta ei (fie principală.. weniger b) subordonatoare während 4. • .) K 11 es ihm der Arzt verboten habe.. (prop. b) subordonatoare Nu există. Conjuncţii copulative (anreihende a) coordonatoare Konjunktionen): (vezi N 7) K 12 auch. allein. ferner.secund. (prop. . nichtsdestoweniger. als (auch) .. jetzt. . ja. sowohl . . subord. . Conjuncţii adversative (entgegensetzende a) coordonatoare Konjunktionen) K 14 aber. (ausschließende Konjunktionen) (vezi N 8) K 13 oder. yezi N 2 — N 18. fie secundară de grad superior) : Er sagte mir.. . halb . drittens e t c . . wenigstens.. und zwar . 2. . indessen. sondern.. außerdem. . weder . oder.. erst . Konjunktionen) K 15 1 Pentru exemplele de întrebuinţare a conjuncţiilor coordonatoare în propoziţii. erstens . . . dessenungeachtet. hernach. . de gradul I) weil (conj. dorthin etc. teils . . and(e)rerseits (anderseits) . (P r o P. secund. doch. bald. zuletzt etc. bald . einesteils .. . dahin.. zweitens. ander (e) nteils. hinwieder (um) immerhin.. indes.CONJUNCŢIA 441 2. . subord. gleichwohl. Conjuncţii locale (ortsbestimmende a) coordonatoare da. . .) er nicht ans Meer fahre. dann . zudem. sowie. hingegen. nicht nur . halb .. wie (auch) . nur. de gradul II) PRINCIPALELE CONJUNCŢII1 1. teils . jetzt. daher. Conjuncţii disjunctive a) coordonatoare andernfalls.. einerseits . desgleichen. iar pentru conjuncţiile subordonatoare N 41 — N 121. entweder . weiter.

. seit. je nachdem K 20 d) conjuncţii restrictive (a) coordonatoare (in)sofern. wie. sooft. so . kaum daß K 17 6. wenn. (in)soweit (einschränkende Konjunktionen) . (an) statt zu. so . ebenso. indes(sen). se apropie şi mai mult de caracterul adverbelor decît celelalte conjuncţii. je. Datorită sensului lor lexical de sine stătător. . . genauso. indes (sen). posterioritate: vordem. als wenn. zuvor etc. seitdem.desto. hernach etc. als ob. also.um so. sobald. anterioritate: dann. wie. ohne daß.442 MORFOLOGIA b) subordonatoare Nu există. ehe anterioritate: als. Konjunktionen) b) subordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate: als. vorher. Conjuncţii temporale (zeitbestimmende a) coordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate : da. eher. . K 16 5. nachdem. indem. gleichwie. während. als. conjuncţiile locale. desto de măsură progresivă sau proporţională (proportionale (a) coordonatoare (b) subordonatoare je. . wie posterioritate: bevor. . ohne zu K 18 b) conjuncţii comparative (a) coordonatoare (b) subordonatoare (vergleichende wie Konjunktionen) als. . mittlerweile etc. ca şi cele temporale. Conjuncţii modale (die Art und Weise bestimmende a) modale propriu-zise (a) coordonatoare so Konjunktionen) (b) subordonatoare (an) statt daß. bis. darauf. sowie. wie. wie wenn K 19 c) conjuncţii Konjunktionen) um so.. indem. wenn.

daher. doch. so daß d) Conjuncţii finale (die Absicht angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare darum. nämlich K 2Î (b) subordonatoare da. freilich. (auf) daß. zwar. darum. wohl .. trotzdem.CONJUNCŢIA 443 (b) subordonatoare (in) sofern. selbst. aber auch. obschon. sonst K 25 (b) subordonatoare falls (im Falle). zumal (da) b) Conjuncţii conclusive (folgernde Konjunktionen) (a) coordonatoare also. aber. c) Conjuncţii consecutive (Konjunktionen (a) coordonatoare N u există. sonach K 22 (b) subordonatoare Nu există. obwohl. (in) wieweit. wennschon. zu e) Conjuncţii condiţionale (bedingende Konjunktionen) (a) coordonatoare andernfalls. daß. selbst wenn. wenn anders. dennoch. wenn. zwar . nun da. trotzdem. . (in) wiefern. soviel. K 26 (b) subordonatoare obgleich. wohl. obzwar. ohne daß. wenn wenngleich. Conjuncţii cauzale (begründende Konjunktionen) a) Conjuncţii cauzale fropriu-zise (rein kausale Konjunktionen) (a) coordonatoare denn. somit. ja. der Folge) K 23 (b) subordonatoare als daß. infolgedessen. mithin. sofern. nur daß 7. deshalb. deswegen. wiewohl . um . . ungeachtet. wofern f) Conjuncţii concesive (einräumende Konjunktionen) (a) coordonatoare allerdings.. demnach.. dazu K 24 (b) subordonatoare damit. folglich. weil..

indem 8. 1. daß . . există şi cele două conjuncţii daß şi ob care servesc la exprimarea unor raporturi sintactice de sub­ ordonare fură: daß ( = că) serveşte în special la introducerea propoziţiilor subiective {vezi N 43) şi completive {vezi N 61) . (b) subordonatoare dadurch. Din acest punct de vedere. allein. daß . 2 Sie weiß. nicht nur . denn. sondern auch fleh. oder. sondern. conjuncţiile coordonatoare pot fi împărţite în două g r u p e : conjuncţii care nu influenţează ordinea cuvintelor în propo­ ziţie şi altele care o influenţează.(und ich erzählte ihm alles. u n d . completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă {vezi N 55)./ denn ich fahre ins Gebirge. . 2 /Er kam zu mix. K 28 Conjuncţiile daß şi ob K 29 K 30 P e lîngă conjuncţiile enumerate mai sus. CLASIFICAREA DUPĂ INFLUENŢA CONJUNCŢIILOR LOR ASUPRA TOPICII K 31 K 32 Conjuncţiile determină în limba germană. ja.444 MORFOLOGIA K 27 g) Conjuncţii instrumentale (das Mittel angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare Nu există. într-o anumită măsură. forma propoziţiei pe care o introduc. Pentru evitarea confuziei între ob = dacă şi wenn = dacă vezi K 47. kann nicht kommen. ./daß er zu mir kam / und ich ihm alles erzählte. damit. ob ( = dacă) se întrebuinţează în special la introducerea propoziţiilor secundare subiective. Conjuncţiile coordonatoare care nu influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie s î n t : aber.

sub.CONJUNCŢIA 445 2. daß er morgen kommen wird. . Conjuncţiile coordonatoare care influenţează ordinea cuvintelor în K 33 propoziţie au provenit în cea mai mare parte din adverbe. weil ich viel zu t u n habe. fără a-şi schimba sensul şi fără a influenţa ordinea cuvintelor : K 37 { aber heute regnet es. adică aşezarea verbului conjugat înaintea subiectului. . nu însă şi părţi de propoziţie: Ich wollte ihn besuchen. ultimul loc Ich weiß. deswegen. K 38 . teils Conjuncţiile adverbiale sînt aşezate totdeauna la începutul propoziţiei K 34 şi cer inversiunea. ultimul loc OBSERVAŢII PRIVIND ÎNTREBUINŢAREA CONJUNCŢII UNOR 1. deshalb. dar) poate să lege două propoziţii. bald. heute regnet es aber. sonst. de unde şi denu­ mirea lor de conjuncţii adverbiale. teils . a) Conjuncţia allein ( = însă. verbul conjugat este precedat nemijlocit de conjuncţie {vezi O 64). . Ich bleibe zu Hause. darum will ich ihn besuchen. Conjuncţia aber poate sta pe lîngă orice parte de propoziţie. K 35 Conjuncţiile subordonatoare introduc totdeauna o propoziţie secundară K 36 pe care o leagă de regenta ei (care poate fi o propoziţie principală sau se­ cundară). darum. Mein Freund ist krank. . Cele mai importante sînt: daher. Mein Freund ist krank. bald . E s regnete heftig. trotzdem ging ich spazieren. dennoch. 1 sub. 2. Aceleaşi cuvinte în mijlocul propoziţiei sînt adverbe şi nu influenţează ordinea cuvintelor din propoziţie. 1 sub. heute aber regnet es. ich will ihn darum besuchen. trotzdem. allein ich h a t t e keine Zeit. Verbul conjugat al propoziţiei secundare stă pe ultimul loc {vezi N 236). 2 .

traducerea: ce-i drept. . desgleichen. cu sens concesiv restrictiv sau adversativ. . mai mult valoarea unui adverb decît a unei conjuncţii. auch are multiple întrebuinţări. E r h a t ein Klavier. . als (cînd) şi wenn (cînd) {vezi N 70). în calitate de prieten) K 40 b) wie ( = ca. ist willkommen. doch wohl. als ( = als ob — vezi N 87) 6. fiind sinonimă cu und. ebenfalls. er h a t t e es auch versprochen. adesea. traducerea : ori . cu sens concesiv de generalizare pe lîngă o altă conjuncţie sau pronumele relative wer. E r h a t das Buch gebracht. sondern auch meinen Bruder. 4.446 MORFOLOGIA b) în interiorul propoziţiei. Was er auch sagen mag. sinonim cu freilich. ) serveşte pentru exprimarea unei egalităţi sau asemănări: Sie ist fleißig und intelligent wie ihre Schwester. 1 serveşte pentru exprimarea unei inegalităţi dar şi a unei identităţi: E r ist höher als ich. E r ist nicht gekommen. . ca. E r sprach zu mir als Freund. was . Ich allein h a t t e keine Zeit. ( = . Această conjuncţie poate fi folosită în propoziţia principală şi în cea secundară. . ein Akkordeon und auch ein Tonbandgerät. . c a i a prieten. E r arbeitet gut. auch se întrebuinţează cel mai frecvent: a) La începutul unei propoziţii principale cu inversiune sau în inte­ riorul ei (fără influenţă asupra topicii) cu funcţia de legare sau completare. Ich besuche heute nicht nur meine Eltern. Wer auch kommt. er wollte nichts davon hören. la începutul sau în interiorul propoziţiei. Wie sehr wir ihn auch baten. ca prieten. singur. er arbeitet auch rasch. . als — wie K 39 a) als ( = decît. cu sensuri extrem de vari­ ate şi avînd. . cu sau fără influenţă asupra topicii. în felul . b) Cu acelaşi sens şi aceeaşi traducere ca la (a) în interiorul propo. traducerea: şi. ihn zu besuchen. de asemenea. E r sprach zu mir wie ein Freund. aber Heiner als seine Schwester.". wohl. c) La începutul propoziţiei principale cu inversiune sau în interiorul ei (fără influenţă asupra topicii). ca şi cum mi-ar fi prieten). ziţiei principale sau secundare pe lîngă o altă conjuncţie coordonatoarepentru a lega două părţi de propoziţii de acelaşi fel. în calitate . E r arbeitet gut. allein are sensul: numai. asemenea. d) Numai în propoziţia secundară. wir haben ihn auch nicht erwartet. auch arbeitet er rasch. 3. . alles ist wohl überlegt. K 41 5. si negativ: nici nu. (.

CONJUNCŢIA 447 e) î n interiorul propoziţiei secundare. E r sieht schlecht a u s . K o m m t er auch. sogar . K 42 8. K 43 . wirk­ lich. zum Teufel auch ! (dă-i dracului !) . sowohl . Alle wußten. auch das noch ! (asta a mai lipsit!) 7. cu sens cauzal. traducerea : chiar. cu adevărat. so kommt er doch nicht heute. nu şi propoziţii. bestimmt. Auch das Einfachste darf m a n nicht oberflächlich behandeln. um so sînt totdeauna urmate de cîte un comparativ. asupra topicii. Auch das kleinste Tier ist ein Meisterwerk der Natur. traducerea: chiar. Sport treiben und viel Spazierengehen. . Conjuncţiile nämlich. fără influenţă asupra topicii. pe lîngă con­ juncţiile wenn. h) Neaccentuat. chiar şi . şi. adesea pe lîngă aber. Ich weiß nicht. Kommt er auch ? Versprochen h a t er es. Das ist auch etwas Schönes! j) î n anumite expresii: wenn auch ! (ei şi ! ) . . în aceste propoziţii se omite wenn sau ob. fără influenţă asupra topicii. je . accentuare. nämlich mehr schlafen. sinonim cu gewiß. verbul conjugat ocupînd primul loc (prin inversiune). Conjuncţiile je . er war auch krank. Fiind camuflate. . daß er kommt. g) î n propoziţia principală şi cea secundară cu funcţia de cuvînt determinativ apozitiv cu sens de întărire. Der Genosse wurde heftig kritisiert. fiind sinonim cu selbst. fără influenţă. f) î n interiorul propoziţiei principale. cu siguranţă. Wenn er auch kommt. negativ : nici. als auch leagă între ele numai părţi de propoziţie. de sigur. daß auch er das behauptet h a t t e . cu sens concesiv. ob ich mich auch darauf verlassen kann. so k o m m t er doch. . sogar. intraductibil. ob. traducerea: într-adevăr. wir machten unseren täglichen Spaziergang. fiind sinonim cu selbst. i) Ironic-depreciativ în interiorul unei propoziţii principale sau secun­ dare. er verdiente es aber auch. nicht heute. . Je fleißiger Sie sind. nici măcar. Mein Freund ist sowohl klug als auch fleißig. Ob es auch schneite und stürmte. . Sie müssen etwas für Ihre Gesundheit tun. desto (utn so) rascher werden Sie die deutsche Sprache erlernen. în interiorul propoziţiei interogative sau optative prin­ cipale sau secundare. desto. traducerea: doar.

du kommst mit. De cele mai multe ori. doch bin ich nicht hingegangen. E r war nicht mein Kollege. sondern der meines Bruders. noch Du kommst nicht mit. oder du fährst mit dem Autobus. noch h ä t t e ich es vermutet. trotzdem da Er da Er (coordonator = atunci. K 46 11. Entweder du gehst zu Fuß. Cîteva conjuncţii pot fi atît coordonatoare cît şi subordonatoare: da. seitdem. cu toate că) E r ging aus. trotzdem (coordonator = dennoch == totuşi. doch. trotzdem ging er aus. Also es bleibt dabei. Entweder gehst du zu Fuß. După conjuncţia sondern urmează de obicei o propoziţie contrasă (vezi N 151). fiind sino­ nim cu falls. K 45 10. insofern. seitdem arbeitet er in unserem Betrieb. insoweit (subordonator = în măsura în care) Insofern (insoweit) ich im Bilde bin. E r h a t mich eingeladen. kann man ihm nichts vorwerfen. da er immer wieder gestört wurde. (subordonator = fiindcă. . doch ich bin nicht hingegangen. also muß ich allein gehen. ist er immer pünktlich und gewissenhaft. Wenn cu accepţia dacă introduce propoziţii condiţionale. . deoarece} konnte nicht arbeiten. trotzdem es heftig regnete. 12. ) . . seitdem (subordonator == de cînd) Seitdem er in unserem Betrieb arbeitet. . insofern. oder. .448 MORFOLOGIA K 44 9. da klingelte plötzlich das Telefon. Weder habe ich davon gewußt. im Falle. cu toate acestea) E s regnete heftig. Weder er noch ich haben davon etwas gewußt. insofern. . wenn (dacă) — ob (dacă) Wenn (condiţional = dacă) nu trebuie confundat cu ob ( = dacă). . insoweit (coordonator = într-atît. trotzdem K 47 (subordonator = obwohl = deşi. oder du fährst mit dem Autobus. seitdem (coordonator = de atunci) E r kam vor drei Jahren nach Bukarest. insofern (insoweit) können Sie ihm vertrauen. jedoch. (în caz c ă . . weder . daß . acolo) arbeitete angestrengt. indessen entweder . pînă aici) E r ist ein ehrlicher Mensch. E r h a t mich eingeladen. . ordinea cuvintelor este influenţată de con­ juncţiile : also. insoweit.

După conjuncţiile tipărite epaţiat. und zwar.) CONJUNCŢIILE Coordonatoare 1 copulative auch. . hingegen. sowohl .. rămîn acasă. . als (auch). um. immer­ hin. . sonst etc. dennoch. aber.. . außerdem.CONJUNCŢIA 449 Ob ( = dacă) introduce propoziţii secundare subiective. Wenn (Falls. da. . fer­ ner. und. . n o c h etc. Dacă (în caz că) plouă. allein. zweitens . ob es regnen wird. sondern. Im Falle. jetzt .. . teils . dorthin etc. dahin. halb. an­ d e r e r s e i t s . hernach. weiter. bald . halb . oder. . . erst . einerseits . erstens . sowie. (Nimeni nu poate să spună acuţii ducă va ploua. bleibe ich zu Haus. da­ gegen. dann. . . daß . j e d o c h . Terbul conjugat poate sta atît pe primul cît şi pe al doilea loc. . . . indes. einesteils . sondern auch. zudem. . . . etc. dessenungeachtet. gleichwohl. . w e d e r ... . d o c h . . wie (auch). ob nu poate fi înlocuit prin falls sau im Falle. . . . drittens . daher. o d e r . ^9 — Gramatiea practica a liaabii gerwia*e . . . desgleichen.. nichtsdestoweniger.. bald. indessen. teils. a n d e r e n ­ teils. sowohl .. Niemand kann jetzt sagen. hinwieder (um). ja. jetzt. zuletzt etc. andernfalls. e n t w e d e r . wenigstens. daß) es regnet. weniger etc. . nicht nur . . servaţi» Subordonatoare - 2 disjunctive - 3 adversative während 4 locale Ofe - Conjuncţiile tipărite cursiv a u influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie. completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă.

vordem. sowie. des­ halb. n u r daß (inwie­ 7 cauzale a) cauzale propriu-zise b) conclusive denn. weil. während. (desto) . aber g) instrumen­ tale 8 âe pură subor­ donare sintac­ tică - - daß. trotzdem. mithin. wie etc. . . ja. infolgedes­ sen. bis. dazu andernfalls. wohl. s t a t t daß. indem. also. ehe. zumal (da) also. wofern obgleich. hernach. sofern. obwohl. desto indem. als ob. indem daß. selbst wenn. indessen. . selbst auch. u m . trotz­ dem. Subordonatoare als. wie. . dennoch. je . ob . daher. so daß damit. selbst. seitdem. aber. •wie. dann. zuvor etc. . wenn. . wenngleich. . seit. zu falls (im Falle daß). ohne daß. gleichwie. . ohne zu. wie. darum. wenn anders. wenn. . damit. sonst allerdings. (auf) daß. sowie. darauf. als wenn. . auch. . wie wenn je . sobald. weit. freilich. nun (da). soviel. sooft. zwar. u m so. (in)wiefern. . wiewohl dadurch. s t a t t zu als. w o h l . bevor. somit. je nachdem (in) sofern. doch. wenn schon. 6 modale a) modale propriu-zise b) compara­ tive c) de măsură progresivă (proporţio­ nale) d) restrictive als. nämlich da. vorher. so . (in) soweit (in)sofern. ungeachtet. indes (sen). . . . genauso. wie. . demnach. daß. folglich. obzwar. sonach (als) daß. zwar. so . (umso). deswegen. c) consecutive d) finale e) condiţionale f) concesive darum. ohne daß. obschon. kaum daß. nachdem. wenn.MORFOLOGIA Coordonatoare 5 temporale da.

f) er. sie war für beide Dichter. ich habe keine Zeit mehr. Schillers Freundschaft m i t Goethe dauerte nur einige J a h r e . . . mit der Übersetzung noch nicht fertig. Papier. . Completaţi cit conjuncţiile corelative entweder . . . . ist er zu müde. f) Peter . . ist . desto . .. . . . . . . . . . . . oder . c) Komme ich am Nachmittag zu dir. es . c) Der faule Schüler h a t t e .. um das Experiment noch einmal durchzuführen. habe ich viel zu lernen. . mehr wirst du verdienen. . h) . von größter Bedeutung. kommst du mit. nicht nur . . . . je . 2 . . . alles sauber ge­ schrieben. Tinte . . nirgends gefunden. . d) . . . . j) Peter. . besuche meinen kranken Freund. wir haben zum Erfolg beigetragen. . . aber. nicht an derselben Fakultät. b) E r arbeitet heute schon lange.EXERCIŢII 451 EXERCIŢII 1. noch . du bleibst allein zu Hause. a n d e r e r s e i t s : a) .. . . e) E r h a t das Buch überall gesucht. . Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare: und. . . g) . . besuchst du mich am Abend ? d) Am Nachmittag gehe ich ins Kino . . einerseits . oder: a) Schiller . . Radu konnte das schwere Problem lösen^ . . Anna studieren in Bukarest. Goethe waren gute Freunde. . i) .. . . . du trägst es später in die Bibliothek. . . weder . fleißiger er arbeitet. . . . . b) E r h a t alle Probleme gelöst. gibst du mir das Buch. . ist der Film zu langweilig. . sondern a u c h . . . . . . . besser du arbeitest. darum gehe ich nicht ins Kino. . ist es zu spät. . . e) . bessere Noten wird er bekommen.

. . . diese sie einge­ laden hatte. . . . . doch. sondern : coordonatoare adversative allein. . . E r brachte mir seinen Regenmantel. . statt z u : a) Der Assistent grüßte die Studenten zuerst. . . ich kam. er nach Bukarest kommt . . ich wieder in Bukarest bin. . 6. . c) E r ging weg. . E r fährt immer sonntags nach Sinaia. Ich bringe dir das Buch zurück. ich zu dir komme. . Du sollst nicht spielen. d) Peter führte das Experiment durch. . . E r ging schließlich in die Staatsbibliothek. . Du bist müde. . wenn. . Auch ich brauche das Buch. . . . a) b) c) er das d) e) f) g) h) i) Ich wollte auf die Bärenjagd gehen. . zu Hause vergessen. f) Der Student setzte sich. . . . . . . e) Marianne ging zu ihrer Freundin Helene. . könntest du noch eine Viertelstunde warten. Completaţi cu una din conjuncţiile cauzale daher. Ich werde dich anrufen. .452 MORFOLOGIA 3. . Ich werde dich anrufen. sooft. Completaţi cu una din conjuncţiile modale (an)statt daß. . . . grüßen. waren alle schon im Saal. . Wir gingen zu Fuß. . . indessen. dennoch. ins Theater. temporale als. darum. . will er an der Sitzung teilnehmen. 4. auch dort fand Buch nicht. . . . . er ein eigenes Auto hat. immerhin. zu Hause . . . ich es gelesen habe. . . Peter wollte ins Theater gehen. . antworten. sie ihn zuerst grüßten. . alle Karten waren ausverkauft. ich ihn bemerkte. . Schreib schnell die Übung ab. gebe ich es dir für drei Tage. deinem kleinen Bruder helfen. . 5. ohne zu. seitdem. deswegen: a) Du lernst nicht immer so fleißig. naehdem. . . infolgedessen. hast du auch schlechtere Noten als dein Freund. . bevor. ich ankomme. Ich habe dir das Buch bringen wollen. Paul es durchführte. E r ist sehr müde. hörte der Regen auf. . es . bleiben. . mir fehlte die Zeit. Completaţi cu conjuncţiile ehe. unsere Freunde mit dem Autobus fuhren. . . . b) E r ging an mir vorbei. werde ich Sie besuchen. . während. g) . ohne daß. . . ging er in die Stadt. Completaţi cu conjuncţiile aber. also. es zu spät ist. deshalb. . . Er besucht mich. . E r will nicht ins Kino gehen. . . sobald : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) . . . . .

EXERCIŢII 453 b) Ich will die Gemälde von Grigorescu sehen. . . . Completaţi cu una din conjuncţiile concesive dennoch. auch nur ein Wort seine Aufregung verriet. Completaţi cu una din conjuncţiile finale darum. trotzdem (coord. . e) Ich gehe ins Stadion. bin ich sehr müde. c) Es wurden viele Wohnblocks gebaut. besichtigen. . . . .. obgleich (obwohl). . . 8. trotzdem (subord. daß. c) .". . . 7. das Wetter heute so schlecht ist. . d) Die Profitgier der Unternehmer war während der bürgerlich-guts­ herrlichen Zeit maßlos. bekommt er die beste Note. b) Unser Freund lud uns alle ein. . c) E r sprach ruhig. werde ich meinen kranken Freund besuchen. d) . 9. . es regnet. . . . gehe ich für ein paar Minuten in den Klub unserer Fabrik. (auf) daß.. . . . . . . zu a) Ich brauche das Buch unbedingt. den Bauern bei der E r n t e . die S t a d t . . . c) Dieser Student hat ausgezeichnet geantwortet. selbst wenn. . verloren Hunderte Kumpel Arbeit und Brot. . keine Straßenbahn k a m mehr. b) Es ist sehr spät. .. . e) I n Kronstadt stiegen die Gäste aus. d) Es war schon spät. . Completaţi cu una din conjuncţiile consecutive als daß. . . . so daß : a) Dieber warte ich noch einige Minuten.) : zwar . das Spiel interessiert mich sehr. . . trainiert der Sportler auch heute stundenlang. . aber. . / ) Mein Freund Max geht immer zu Fuß. . . ich bei solchem Wetter zu Fuß gehe. d) Unsere Studentengruppe fährt aufs Dand.). . damit. . gehe ich in die Bibliothek der Akademie. wir seine neue Wohnung sehen. die Familien der Werktätigen bequemer wohnen. wir den Ausflug nicht mehr machen konnten. gehe ich in die Nationalgalerie. . helfen. um . ohne daß. b) Das Wetter war so schlecht. . ich zu Fuß gehen mußte. . . . . . der Weg zur F a k u l t ä t ziemlich lang ist. . a) Das Wetter ist sehr schlecht. .

. Verwandte. . k) Der kleine Peter ist sehr intelligent. . .. . / ) Zuerst werden die Studenten ein Museum besichtigen. . seinen Freund besuchen . . . es war noch sehr klein. wird die Arbeit begonnen. d) Sie beeilten sich nicht. . . . . i) . .. . . . er war zu müde. . komm zu mir.. . . . arbeitet er noch gern im Garten. ging er zu seinem Freund Heinz. . 1 1 . 12. . . . . sangen sie schöne Volks­ lieder. ich will dir etwas erzählen. . h) Peter konnte gestern . . . . . e) Er hatte in dieser Stadt . . . tanzten die Jungen und Mädchen. es regnete in Strömen. . . gingen sie zu Fuß. . (. . . ihre Kitern nahmen an der Feier teil. . wenn : cu conjuncţiile temporale subordonatoare als. Komm zu mir. . I) . . . . .. e) Erich hatte eine Eidechse gefangen . . b) die Studenten. sobald. ins Kino gehen. . . . sie wollte Marmelade kochen. er ist ziemlich faul. die Ausstellung. . . . d) Ich habe . ist mein Großvater schon alt. kam mein Freund zu mir. . c) Die ausländischen Touristen interessierten sich . a) b) c) d) e) f) Ich besuchte Peter in Braşov. brachte sie ins Terrarium.. . . . c) Erich benötigte einen Rucksack. . für die Indu­ strie. . . Completaţi cu una din conjuncţiile copulative corespunzătoare: a) Mein Freund sprach gut Deutsch. .. b) Frau Meyer kaufte Himbeeren. /). . . hat er mir seine Hilfe versprochen. ruf mich gegen 10 Uhr an. ich Zeit habe. . j) . . ich weggehe. um den Text so rasch zu übersetzen. ich an den Übungen arbeitete. Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare corespunzătoare : a) Andrei lief schnell nach Hause. .. Hans bringt uns die Bücher. . Dust. . . g) Zuerst wird geplant. . bevor. .. ... . m) . Ich rufe dich an. Ich schreibe dir.) für die Kunst unseres Landes. . du Zeit hast. nachdem. . . . . . . Zeit . er hatte das Deutschheft ver­ gessen. . . hat er jetzt keine Zeit. . er sie gelesen hat.454 MORFOLOGIA 10. lachte das Mädchen. . heute ins Kino zu gehen. Completaţi während. . Freunde . . . weinte es. ich dort war. .. . .

. Ich weiß nicht. i) . . nach Hause kam. . . totuşi ai mai putea să faci şi traducerea aceasta. ci la teatru. . pentru a procura biletele. Completaţi cu conjuncţia a) b) c) d) e) f) g) Er fragte mich. blieben wir zu Hause. de aceea voi merge în oraş. Der Schüler schämte sich vor dem Lehrer. dar n-am avut timp. lasen oder spielten Schach. Peter erzählte. ist es kalt. ich in Sinaia war. wir zu Hause bleiben mußten. . . . . . . d) Mi-a spus că nu vrea să meargă la cinema. . trotzdem. ich das Wörterbuch gefunden habe. Ich weiß nicht. er das Buch gelesen hat. Ich erfuhr.. f) Mai înainte de a vedea o piesă. m) l-am telefonat prietenului meu şi acesta mi-a spus că va veni ime­ diat la mine. o) Cu cît vei învăţa mai mult. căci este foarte bun. 15. . e) După ce a vizitat expoziţia. b) Am v r u t să v ă d acest interesant film. das Buch in der Bibliothek zu finden ist. Completaţi cu una din conjuncţiile obwohl. . es regnete. . 14. wir diese Angelegenheit besprechen. ich nicht ins Kino gehen will. . g) î n d a t ă ce vin la Bucureşti. voi merge la gară. ging er in den Park. . . i) A trecut pe lîngă mine. er schon seit einer Woche in Bukarest weilt. . . o citesc atent. well: a) b) c) d) e) hatte. die Sonne scheint. pentru a-1 conduce pe unchiul meu.. . damit. er sich verspätet E r h a t mir das Buch nicht gebracht. . . fără să mă vadă. . Traduceţi în limba germană : a) Martin şi Andrei sînt studenţi silitori şi talentaţi. ne-am mai plimbat o oră. Erich a scris u n interesant referat. daß sau o b : ich zu ihm gehen muß. . . t e voi vizita. n) După ce am vizitat expoziţia. h) . l-am cunoscut pe fratele tău. . Das Wetter war schlecht. 13. E r lud mich zu sich ein.EXERCIŢII 455 g) Es regnete fast täglich. . c) Ştiu că ai mult de lucru. . fand ich den Brief auf dem Tisch. h) Vreau să văd filmul acesta. die Reise sehr schön war. I) E i au mers în oraş şi şi-au cumpărat cartea. . f) Es regnete immer stärker. . k) Pe cînd studiam la Bucureşti. . . cu atît vei face mai mari progrese. . j) Deşi este tîrziu. . . . so daß. . ich morgen Zeit habe. Sag ihm. . E r fragte.

INTERJECŢIA (Das Ausrufewort—Das Empfindungswort) Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă. o(h) f) de mîngîiere: ti. cu valoare exclamativă cu ajutorul căreia se pot exprima senzaţii. sentimente a) de plăcere: ah b) de bucurie sau entuziasm: ei. sensul lor precis reiese numai din context. • tili. (heißa). stări sufleteşti. hm. juchheisa (juchheißa) c) de aprobare: aha. hei. L 2 Interjecţiile nu sînt cuvinte propriu-zise. nu au funcţie sintactică. hurra. nostalgie: ach. De multe ori. nu exprimă noţiuni. topp d) de satisfacţie: aha e) de dor. juchhe. eiapopeia . manifestări de voinţă sau se pot reproduce anumite sunete şi zgomote. sentimente. Interjecţii care arată senzaţii fizice. nu au recţiune şi pot să stea lingă nume la orice caz. L 3 Există interjecţii propriu-zise care nu au nici o legătură cu alte părţi de vorbire şi interjecţii provenite din alte părţi de vorbire. heisa. L 1 PRINCIPALELE INTERJECŢII L 4 1.

hu. sch. uh 2. oje. put. herjemine. auweh. desconsiderare : bah. na o) de greaţă: ah. ho. mîhnire: ha. pscht. bäh. ojemine. weh. Interjecţii care exprimă o manifestare a voinţei sau a unei dorinţe L 5 Cele mai frecvente sînt: a) pentru chemarea unui om: ahoi (a'h'0). ciudă. o weh k) de frig: hu. oho. pfui. pst. . puh p) de dispreţ. hoho. oha.INTERJECŢIA 457 g) de liniştire: na. oh. hott. de durere: ach. ach. o(h). autsch. holla b) pentru exprimarea îndemnului de a sta liniştit: basta. miez. refuz: ach (was). papperlapapp q) de batjocură. hoho. spaimă : hu. put. aha. na. st c) pentru chemarea şi oprirea unui animal: brr. heda. oje. ach weh. brr. oho n) de dezaprobare. miez. huhu 1) de căldură: puh m) de supărare. na. igitt. au. huhu. nanu i) de îndoială. oha. herrje. he. hm. hm . na j) de neplăcere. hallo. de nesiguranţă: hm . ironizare : ätsch r) de teamă. na h) de mirare sau de surprindere: ah.

. kikeriki (cocoşul) . bum. piep (pasărea) . gack (găina) . klirr. tack. tapp. miau (pisica) .458 MORFOLOGIA L 6 3. nah (căscat). mäh (oaia) . summ (albina) . quiek (purcelul) . summ. fie alte sunete. pardauz. tschilp (vrabia). iah (măgarul) . gach. hui. plitsch (revărsarea unui lichid). krach (explozie) . pauză în vorbire) . hatschi (strănut) . ticktack (ceasor­ nicul). b) în legătură cu animalele: bäh (oaia) . kuckuck (cucul) . tack (mitraliera). tapp (paşi greoi) . ta-tü. quak (broasca) . tunul) . hopsa (săritură. muh (vaca) . c) în legătură cu diferite zgomote: bim. hoppla. plumps (cădere). Interjecţii onomatopeice Aceste interjecţii reproduc anumite sunete. piff. Cele mai frecvente interjecţii onomatopeice sînt: a) în legătură cu omul: ah (ezitare. hops. uff (respirînd greu). ham (clopote) . Mingelingeling (clopoţel) . husch (viteza). fie însoţitoare ale unor acte fiziologice ale omului sau ale unor animale. krah (corbul) . hick (sughiţ) . dideldum (muzica) . hopp. paff (armă de foc). poticnire). meck (capra) . ta-tü (vehicul cu sirenă). knacks (spargerea unui obiect) . bum (toba m a r e . tack.

.SINTAXA I . .fi iSW.

.

gramatica tradiţională deosebeşte: propoziţia simplă şi fraza. M 1 printr-un cuvînt sau prin mai multe cuvinte aflate în diferite raporturi sintactice. Cunoscutul lingvist Derch susţine că pînă în prezent existăjpeste 200 definiţii date acestei unităţi sintactice. dată propoziţiei. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ STRUCTURĂ După structură. o anumită atitudine faţă de o anumită situaţie : Der Frühling kommt.PROPOZIŢIA 9 (Der Satz) Propoziţia este unitatea de bază a vorbirii. după scopul comunicării. Die Blume subiect blüht. nu este completă. unitatea care exprimă. Bs ist spät. O definiţie atotcuprinzătoare nu există. Wohin gehen Sie ? Kommen Sie! Fertig! Definiţia de mai sus. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR M 2 De regulă. predicat M 3 . după aspect. propoziţiile se studiază : după structura. Propoziţia simplă este formată numai^din cei doi termeni de bază: subiect şi predicat.

propoziţia poate fi: enunţiativă. dement pred. circumstanţiale.462 SINTAXA M 4 Spre deosebire de limba română. predicat multiplu sînt considerate ÜE 7 Propoziţia în care. atribute) se numeşte propoziţie dezvoltată. subiect multiplu Das Kind spielt und tanzt. elemente predicative suplimentare. einen Brief. circumstanţial Sie k a m fröhlich nach Hause. suplimentar Der Bruder des Freundes ist Student. majoritatea propoziţiilor sînt bimembre. în limba germană. complement E r wohnt in Bukarest. imperativă şi optativă. mai există şi părţi de propoziţie secundare (complemente. exclamativă. pe lîngă părţile de propoziţie principale. Lern! Lernt! jl 6 Propoziţiile cu subiect sau cu predicat multiplu propoziţii simpli: Andrei u n d Helga spielen. . 1 5 Ca propoziţie monomembră poate fi considerat în limba germană imperativul (persoana a Ii-a singular şi plural). atribut Ich schreibe Jl 8 Prin îmbinarea a două sau mai multe propoziţii legate între ele prin conţinut se formează îraza {vezi N 1). M 9 O treaptă intermediară între propoziţie şi frază o constituie propozi­ ţiile cont?ase (vezi N 151). interogativă. adică ambele părţi principale sînt exprimate: înyăţ = Ich lerne. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ SCOPUL COMUNICĂRII ^f 10 î » funcţie de scopul comunicării.

Propoziţiile interogative directe sînt propoziţii principale: Wie heißen Sie ? întrebările pot fi reproduse de vorbitor. PROPOZIŢIA (Der INTEROGATIVĂ Fragesatz) Propoziţia interogativă exprimă dorinţa de a afla. o posibilitate sau un ordin: E r dürfte es gesagt haben. o afirmaţie. de a cunoaşte ceva. -wie ich heiße. propoziţia enunţiativă exprimă o îndoială. Propoziţiile interogative pot fi totale sau parţiale. M \% Prin propoziţia interogativă se formulează deci întrebări: Kommen Sie heute zu mir ? Wann können Sie kommen ? întrebările pot fi adresate direct interlocutorului.PROPOZIŢIA 463 PROPOZIŢIA (Der Aussagesatz ENUNŢIATIVĂ — Der Feststelhmgssatz) Propoziţia enunţiativă exprimă o constatare. în cazul acesta este vorba M 15> de o propoziţie interogativă indirectă (vezi N 23). Du sollst mehr üben. în propoziţia interogativă totală întrebarea se referă la predicatul M Iß* propoziţiei. J o h a n n Wolf gang Goethe wurde im Jahre 1749 geboren. o M 12 presupunere. Uneori. întrebarea depinde în propoziţia interogativă indirectă de un cuvînt cu sens de informare (de cele mai multe ori. un verb) : E r fragte mich. Interogativa totală directă nu este introdusă primtr-un cuvînt . Sie könnte besser lernea. Propoziţiile interogative indirecte sînt propoziţii subordonate. Der Schnellzug fährt um 7 Uhr ab. o nesiguranţă. în cazul acesta este M 14 vorba de o propoziţie interogativă directă. . o observaţie M 11 sau o simplă comunicare: Die Tanne ist ein Nadelbaum. ob ich schon lange Deutsch lerne. E r fragte mich.

adverb pronominal interogativ sau adverb interogativ. bucurie. (Sau: Ich komme morgen nicht. (Sau: Sie trifft heute ein. o dispoziţie. Aceste propoziţii. propoziţia^îmbracă forma interogativă numai pentru a accen­ tua o constatare. afară de predicat. Propoziţiile imperative pot fi rostite cu intonaţie foarte variată.) Kommen Sie morgen ? — Nein. M 17 J n propoziţia interogativă parţială întrebarea se poate referi la ori­ care parte de propoziţie. un adevăr incontestabil. fie directe.464 SINTAXA interogativ. Wer ist gekommen ? Woran denken Sie so angestrengt ? Wo arbeiten Sie in der letzten Zeit ? Mit wem waren Sie in der Stadt ? M 18 Uneori. sau printr-o propoziţie enunţiativă: Trifft die Delegation heute ein? — J a . denumite interogative retorice. un îndemn. Elementul introductiv al interogativei parţiale. o rugăminte. ob die Delegation heute eintreffe. este un cuvînt interogativ (pronume interogativ. nein. un sfat.: Wie schön sie i s t ! Welch ein herrliches W e t t e r ! Das h ä t t e er nicht t u n dürfen! PROPOZIŢIA (Der Aufforderungssatz IMPERATIVĂ — Der Befehlssatz) M 20 Propoziţia imperativă exprimă un ordin. I^a o interogativă retorică nu se aşteaptă nici un răspuns: Georg kam herein. indignare etc. . în funcţie de această intonaţie. Die beiden traten schnell auseinander. se folosesc pentru realizarea unor efecte de stil. fie indi­ recte. pot fi redate mai multe nuanţe. Răspunsul se poate da prin ja.) Elementul introductiv al interogativei totale indirecte este conjuncţia ob: Er fragte mich. o recomandare. uneori precedat de o prepoziţie). doch etc. „Warum alles der Frau erzählen müssen?" (A. Seghers) zum Teufel hat er PROPOZIŢIA (Der EXCLAMATIVĂ Ausrufesatz) M 19 Propoziţia exclamativă exprimă stări afective: admiraţie.

mult mai categoric decît ordinul exprimat prin imperativ. 0 constrîngere: Sie müssen auf eine richtige Aussprache achten! • . 4. să mergem mai bine pe jos \) E s ist s p ä t . cu valoare de imperativ. •<. Vă rog faceţi linişte. prin infinitivul prezent activ : Schlafengehen l Bitte einsteigen ! Nicht hinauslehnen ! M 22 Ordinul exprimat prin infinitiv are un caracter impersonal şi este... Să fie linişte. c) prin verbul modal wollen. să ne luăm rămas bun!) Bitte. Se traduce în româneşte. wollen Sie Platz nehmen. Ordinul (în sensul larg al cuvîntului) poate fi exprimat: 1.'••'• ' Sie sollen mehr arbeiten ! M 24 b) prin verbul modal müssen. pentru a exprima o necesitate subiectivă. armat de un verb la con­ junctiv.••• Sprechen Sie bitte langsamer! M 21 2. în acelaşi timp. luaţî l ö t ) 30 — Gramatica practică a limbii germane . printr-un verb modal sau verbul lassen şi infinitivul unui verb predicativ: a) prin verbul modal sollen. • Wollen wir lieber zu F u ß gehen! (Hai. prin imperativ: Komm zu mir ! . o obligaţie morală: :''. de obicei. (Vă rog.. prin hai. uneori mai categoric. alteori mai politicos. pentru a exprima un îndemn. wir wollen uns verabschieden ! (B tîrziu. prin participiul perfect: Rauchen verboten ! A ufgestanden 1 • M 23 Se întrebuinţează. 3. în special participiul perfect al verbelor perfective. pentru a exprima o necesitate obiectivă.PROPOZIŢIA 465 Astfel: Ruhe! poate însemna : '•:• Vă poruncesc (ca) să fie linişte.

pentru a exprima un îndemn categoric: Laßt uns keine Zeit verlieren ! (Să n u pierdem timp!) mai 5. (El 1-a rugat pe prietenul său să-1 cheme mai tîrziu la telefon. atenuat (mai ales în vorbirea indirectă. Sie können gehen ! (Puteţi merge !) pentru a exprima un îndemn. 9. prin conjunctivul prezent (persoana a III-a. în special cînd se interzice ceva : Ihr dürft nicht laut sprechen ! (Nu aveţi voie să vorbiţi tare !) e) prin verbul modal können.„„ „ „ . prin forma de politeţe ca şi prin persoana I plural.) puţin M 25 g) prin verbul lassen.a singular şi plural. J. vezi N 181) : Er b a t seinen Freund. Uneori se întrebuinţează şi la persoana I [vezi N 192).infinitiv Du hast zu folgen ! I h r habt zu folgen ! Der Text ist zu übersetzen ! : M 28 8..466 SINTAXA d) prin verbul modal dürfen cu negaţie. deseori avînd ca subiect pronumele nehotărît man) : ^ Man nehme diese Arznei dreimal täglich ein ! Man schäle die Äpfel pfel und entferne das Gehäuse. (Sa mergem !) Gehen wir! J M 26 6. prin haben sau sein -\. prin indicativul prezent. prin pasivul impersonal : Jetzt wird nicht mehr gesprochen! E s wird gearbeitet! . er möge ihn später anrufen. M 29 Conjunctivul prezent cu valoare de imperativ exprimă un ordin mai puţin categoric decît imperativul. uneori cu inversiune: Du kommst sofort h e r ! Ihr kommt sofort h e r ! Sie kommen sofort h e r ! Wir 6 sehen ! 1 . persoana a I i .zu -\. prin indicativul de politeţe) : viitor (persoana a II-a singular şi plural şi forma Du wirst sofort herkommen! Ihr werdet sofort herkommen ! Sie werden sofort herkommen! M 27 7. la imperativ. pentru a exprima o rugăminte. un un sfat: ordin f) prin verbul modal mögen.

Bl 36 Uzate: Wäre er nur gekommen! Wenn er nur gekommen wäre I .M 31 stens: Folg mir doch ! Seien Sie wenigstens aufmerksam! PROPOZIŢIA (Der OPTATIVĂ Wunschsatz) Propoziţia optativă exprimă o dorinţă realizabilă.PROPOZIŢIA 467 10. nur. Propoziţiile optative se construiesc cu conjunctivul prezent. prin propoziţii eliptice: Kopf hoch ! Kein Wort mehr ! Keinen Schritt weiter! Der nächste bitte ! v M 30 Uneori. ordinele sînt întărite prin adverbe modale ca doch. imperfect M 33 sau mai mult ca perfect. Conjuctivul prezent se foloseşte pentru exprimarea unei dorinţe reali. wenig. nerealizabilă sau nerealizată: Wäre er hier! Wäre er hier gewesen! M 32 Propoziţiile optative se întrepătrund cu propoziţiile exclamative şi cu cele imperative.M 34 zabile: Lang lebe unser lieber V a t e r ! Conjuctivul imperfect se foloseşte pentru a cărei realizare este nesigură sau imposibilă: Käme er doch rascher! Wenn er nur käme! exprimarea unei dorinţe M 35 Conjunctivul mai mult ca perfect se foloseşte în cazul unei dorinţe nerea.

heute nicht. U n a şi aceeaşi propoziţie poate cumula mai multe funcţii. propoziţia: Mit dem Ausflug ist's jetzt aus. în funcţie de context. î n vorbire. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ ASPECT M 39 După aspect propoziţia poate fi! afirmativă sau negativă.468 SINTAXA Observaţie M 37 Uneori nu se pot delimita precis categoriile de propoziţii. Prin propoziţia afirmativă se afirmă. (Satzverneinung): . Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei fand im Monat Juli 1965 Eminescu ist der größte rumänische Dichter. Astfel. M 38 poate fi atît enunţiativă cît şi exclamativă. PROPOZIŢIA (Der verneinende NEGATIVĂ Satz) M 41 M 42 M 43 Prin propoziţia negativă se neagă sau se respinge c e v a : E r kommt. unul din mijloacele cele mai sigure de a distinge propoziţiile este intonaţia. PROPOZIŢIA (Der bejahende AFIRMATIVĂ Satz) M 40 statt. Giordano Brunos Hypothesen über die Bewegung der Gestirne haben sich als richtig erwiesen. Aspectul negativ al propoziţiilor se realizează prin î n propoziţiile negative negaţia se referă la predicat Er kommt heute nicht. se confirmă sau se adevereşte ceva : Der I X . î Î negaţie.

verbul poate fi însoţit numai de o singură negaţie : Ich habe nie von ihm gehört. î n cazul acesta însă propoziţia nu mai este considerată negativă. Sie war nie (niemals) bei mir. Ich finde den Schlüssel nirgends. Ich habe ihm nichts zu sagen. . N-am auzit niciodată de el. >~hî. nimmer. Sie haben keinesfalls (keineswegs) recht.)•: M 50 .. (= Ich habe ihn nicht gesehen. Ş-"••'•*. nie. ' * Ich gehe nicht ohne Sie ins Theater.:• . .(= Ich komme heute. M 46 tt 41 • • . . . . nichts. este răspunsul pozitiv la o întrebare totală afirmativă: M 48 M 49 Kommen Sie heute? -r. E r wird das nicht ungern t u n .: E r kommt nicht heilte.PROPOZIŢIA 469 Negaţia se poate referi numai la uncuvînt din propoziţie (WortverM 44 neinung). .) Kommen Sie nicht? — Nein. ca răspuns negativ la o interogativă totală afirmativă sau negativă: Haben Sie ihn gesehen? — Nein. Î Î CUVINTELE D E N E G A Ţ I E D I N U M B A GERMANĂ Cuvintele de negaţie mai frecvent folosite s î n t : adverbele nicht.se pot întrebuinţa pe lîngă alte negaţii. M 45 1 î n limba germană. . nirgends.Ja. er h a t das Buch nicht.) Doch este răspunsul pozitiv la o întrebare totală negativă: Kommen Sie nicht? — Doch. y? M 47 Observaţie J a . keineswegs: Hat--ei das Buch? — Nein. ( = Ich komme. . spre deosebire de limba română.) : Nein este o negaţie exclamativă care înlocuieşte o propoziţie întreagă. Excepţie Prepoziţia cu sens negativ ohne şi cuvintele formate cu prefixul negativ un. nein..\>Wi • : . ( = Ich komme nicht. keinesfalls.•. sondern morgen.•• |f .

nie(mals) ~— nirgends Schreibt er einen Brief ? Siehst du jemand(en) ? Haben Sie etwas in der Mappe ? Treibt er irgendwann Sport ? zu finden ? I s t dieses Modell Nein. keine. t ein sau de etwas. Nein. J Î Ich habe nicht ihn. ich habe keine Lust heute ins Kino zu gehen. Nein. . Nein. Haben Sie I/ust (Zeit). {însă: Ich gebe dieses Buch keinem 1 Zeit habe ich nicht. dieses Modell ist nirgends zu finden.niemand -*. sondern mein Freund. M 53 Kein. jemand. j Î M 52 Dacă adverbul nicht este u r m a t de articolul nehotărît ein. n înlocuieşte prin kein. I t Nicht ich habe ihn gesehen. heute ins Kino zu gehen? — Nein.470 SINTAXA M 51 Nicht este o negaţie sintactică care poate nega atît t o a t ă propoz: cît şi orice cuvînt din propoziţie: Ich habe ihn heute nicht gesehen. wir haben keine Butter. fie însoţit de ar Iul nehotărît ein. ein folosit ca numeral. [însă: Ich habe keine Zeit. keine.) M 55 Ein. kein se întrebuinţează şi în faţa substantivelor cai mod obişnuit stau fără articol (nume de materie şi substantive abstrai Haben wir Butter zu Hause ? — Nein. ich habe nichts in der Mappe. er treibt nie(mals) Sport. Nein. irgendwann. nu este subiect şi stă pe locul I al p : ziţiei: Einem Kind gebe ich dieses Buch nicht. irgendwo atunci nicht şi cel d doilea cuvînt se înlocuiesc în felul u r m ă t o r : nicht ein (er)— jemandetwas irgendwannirgendwo — -». ich sehe niemand(en).nichts -*. sondern semen Freund gesehen. | M 54 Negaţia nicht se menţine. precedat de negaţia nicht. eine. fie nearticulat. dacă substantivul. er schreibt keinen Brief.kein(er) -». kein: I n diesem J a h r habe ich nicht Tag gefehlt.

. zu : M 58 b) Prepoziţia ohne: Kommen Sie ohne Ihren Bruder ? M 59 E x i s t ă şi prefixe şi sufixe de negaţie : «»aufmerksam. ich laufe nicht Schlittschuh. überhaupt. Meine Freundin war krank. . purtătorul unei carac­ teristici sau unei însuşiri: Mein Freund arbeitet in einer großen Fabrik. kein ci nicht : Raufen Sie Schlittschuh ? — Nein. ohne daß. keiner war zu Hause. keine.PROPOZIŢIA 471 î n cazul acesta atît nicht cît şi ein sînt accentuate. Ungeduld. H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein. Dieser Schüler ist sehr fleißig. Mein Freund kam zu mir. SUBIECTUL (Das Subjekt — Der Satzgegenstand) Subiectul denumeşte persoana sau obiectul despre care se vorbeşte în M 62 propoziţie. Cuvintele cele mai des folosite pentru întărirea negaţiei sînt durchaus. Die Tanne ist ein Nadelbaum. M 56 Pronumele keiner. keines si niemand {vezi F 112): sînt pronume substantivale M 57 Ich habe . keine..einige Freunde angerufen . ohne Er h a t weder gestern noch heute angerufen. ganz und gar) nicht möglich. î n faţa substantivelor care intră în componenţa locuţiunilor verbale nu se foloseşte kein. . noch. Alte cuvinte de negaţie sînt : a) Conjuncţiile weder . niemand h a t nach Ihnen gefragt.. ganz und gar: "Bis ist durchaus (überhaupt. Das Kind schläft. ohne daß ich es wußte. mühelos. El exprimă autorul unei acţiuni sau stări. schlaîlos M 60 M 61 Negaţia poate fi întărită. gar. . gar. ohne mich vorher anzwrufen.

predicatul este la singular.f Wer fährt aus Meer? ct . : . c) printr-un adjectiv: Ehrlieh währt am längsten. ''~r "•••"•. S%e fahren ans Meer J Der Brief liegt auf dem Tisch. (J. ' . Dieser ist ein Mensch gewesen. •-'•• '•-•"'' ' d) printr-un pronume: I m großen und ganzen sind wir uns einig. . Wer baute das siebentorige Theben ? (B. Die Meinigen lassen dich herzlich grüßen.. Irren ist menschlich. — Was fällt I h n e n noch schwer ? M 64 M 65 ':'t'. Das Heute unseres Landes ist schön.. Die Drei fährt an unserem Fenster vorbei. Dieser Alte b a t mich u m Auskunft. Goethe) Heute fehlt niemand. Brecht) Ein jeder leidet. W. . • M 66 î n limba germană subiectul poate fi exprimat: 1. b) prin orice parte de vorbire substantivizată .472 SINTAXA M 63 \ Subiectul stă de obicei la nominativ şi răspunde la întrebările wer ? (referitor la persoane) şi was ? (referitor la lucruri sau noţiuni abstracte) : Er fährt ans Meer 1 . Goethe) M 70 (Pentru exprimarea subiectului prin pronumele nehotărît man vezi -) e) printr-un numeral: • f) printr-un verb: (a) la infinitiv: Zwölf ist ein Dutzend. und das heißt ein Kämpfer sein. der nur für sich selbst tiandelt. . . î n propoziţiile cu wer? sau te>as? ca subiect. ) Was l i e ^ a u f d e I n Tisch ? Z>«s Übersetzen aus dem Rumänischen ins Deutsche fällt mir noch schwer. ... . ::.*• . Aller guten Dinge sind drei. (J. --. W. 1 Die Briefe liegen auf dem Tisch. printr-un singur cuvînt : a) printr-un substantiv: Der Junge besucht die Schule. Numai în unele expresii subiectul apare la genitiv : Meines Bleibens ist nicht länger.

subiectivă. 41) : M 68 SUBIECTUL NEDETERMINAT ŞI SUBIECTUL IMPERSONAL î n limba germană.PROPOZIŢIA 473 ' (b) la participiul II (perfect) : Aufgeschoben heißt nicht aufgehoben. Seit regiert den Dativ. 3. An die zwanzig Leute waren anwesend. E s war nicht leicht. vezi N. spre deosebire de limba română.••: . M 67 b) părţi de vorbire de acelaşi fel coordonate între ele (în cazul acesta subiectul este multiplu) : Helga und Andrei laufen gerne Ski.. Sein Für und Wider ärgerte mich.' a) pronumele man pentru a exprima un subiect nedeterminat {vezi M 70 F 121): Man Darf Man Wie soll nicht bei schlechtem' Licht lesen.• .-:. kann man dort die Freizeit verbringen? ". -o prepoziţie. printr-un grup de cuvinte format din a) diferite părţi de vorbire : Selbst getan ist bald getan. exprimat {vezi M 4). M 69 de regulă. o conjuncţie. subiectul trebuie.<. se întrebuinţează C' '•. g) printr-un adverb.-. Das Wenn und Aber machte ihn unentschlossen. eine Lösung zu finden. man hier rauchen ? liest bei uns gern Heines Gedichte..->. 2. Oh drückt eine Überraschung aus. printr-o propoziţie subordonată(propoziţie Was Sie sagen. Dacă însă subiectul nu este cunoscut. . o interjecţie: Vorwärts ist unsere Losung. Und ist eine beiordnende Konjunktion. ist richtig.

läutet. începem propoziţia cu pronumele es. es dispare.a : Sprich lauter! Sprecht lauter! . Das war ein schöner Urlaub. astfel propoziţia de mai sus ia forma u r m ă t o a r e : Auch mein Freund kommt heute. F 87). Sie kennenzulernen. sau: Heute kommt auch mein Freund. r OMITEREA SUBIECTULUI M 75 î n limba germană subiectul se poate omite numai rareori. freut mich. .474 SINTAXA M 71 b) pronumele es pentru a exprima un subiect impersonal Es Es Es Es Es regnet. l propriu-zis: M 74 Dacă pe primul loc trece o altă parte de propoziţie. la persoana a I i . ist (wird) warm. în propoziţia imperativă cu verbul la imperativ. Welches ist dein Atlas ? M 73 DUBLAREA SUBIECTULUI Dacă în propoziţia enunţiativă principală vrem să scoatem în evidenţă subiectul. welches în legă­ tură cu verbul auxiliar sein (vezi F 45. M 72 Caracter impersonal pot avea şi pronumele dies. Es — verb conjugat — subiectul T I Es kommt heute auch mein Ţ Freund. El lipseşte 1. iar subiectul trece în urma verbului. das. (vezi F 21) : . gibt hier viele Sehenswürdigkeiten.

în anumite expresii: Bitte. = Es graut mir vor der Kälte. Verbele cu conţinut noţional se numesc verbe predicative [vezi H 3). . verbal. PREDICATUL (Das Prädikat — Die Satzaussage) Predicatul este partea principală de propoziţie prin care se exprimă ce face. în limbajul poetic: War so jung und morgenschön. Diese Schülerin ist sehr fleißig. adică format dintr-un verb cu conţinut noţional (cu un înţeles de sine stătător) la o formă finită. Danke schön. Schiller) 2. Sein Freund ist Ingenieur. Mein Bruder liest die Zeitung. Subiectul impersonal es se omite dacă o altă parte de propoziţie M 78 ocupă primul loc în propoziţie: a) pe lîngă verbele impersonale care exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală şi se construiesc cu un complement la dativ sau acuzativ: Mich friert. . Goethe) 3. = Es friert mich. b) pe lîngă un predicat la diateza pasivă impersonală: Über diese Frage wurde ausführlich gesprochen. 4.PROPOZIŢIA 475 Subiectul se pune însă chiar în aceste propoziţii dacă vrem să-1 scoa­ tem în mod deosebit în evidenţă: Bürg du für dich. . M 76 M 77 W. Mir graut vor der Kälte. Bedaure. predicatul M 80 poate fi: 1. M 79 î n funcţie de părţile de vorbire prin care este exprimat. uneori. Es wurde ausführlich über diese Frage gesprochen. cum este sau ce este subiectul. (J. und deinen eignen L e i b ! (Fr. Ich erwartete dich vor dem Stadttheater.

•'••'•'.. Daß ich so traurig bin. -• . Diese Wohnblocks werden den Werktätigen zur Verfügung gestellt. nominal. J. Heine) .:>. predicatul simplu. Predicatul verbal simplu poate fi exprimat printr-un: a) verb la prezent (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : Das Kind spielt. (H. pro­ numele reflexiv făcînd parte integrantă din predicat:. -. Man werfe einen Blick » u n s e r e schöne Zukunft.-'•-.' H :.476 SINTAXA 2. E r beeilt sich. > > i& PREDICATUL VERBAL (Das verbale Prädikat) ' '• • M 82 Predicatul verbal exprimă. M 83 Predicatul verbal poate fi simplu sau compus. de regulă.> . Ich weiß nicht. was soll es bedeuten. Eulenspiegel machte sich aus dem Staub. Răspunde la întrebările: Was tut das Subjekt ? Was geschieht mit dem Subjekt ? Sie besichtigen die vor kurzem eröffnete Ausstellung. .. M 8. adică predicatul format din.rtiai multe elemente: E r hat fließend Deutsch gesprochen.-••. 'Vi 2.. M 88) la o formă finită şi un nume predicativ: Das Goethehaus ist der größte Anziehungspunkt Weimars. •'. Das Telegramm muß sofort aufgegeben werden. adică predicatul format dintr-un singur element: Wir bewunderten die herrliche Aussicht. adică format dintr-un verb copulativ (vezi H 5 .Sprechen Sie l a u t e r ! -• . predicatul compus. Wenn sie nur heute käme! c) verb la imperativ Lernft) fleißig! .'. 1. Verbele reflexive propriu-zise pot forma predicate verbale simple. o acţiune sau o stare.•' : '"••'•.' t. • b) verb la imperfect (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : E r arbeitete in einer Fabrik.1 Din punct de vedere al formei deosebim: 1.

Sie lassen dich herzlich grüßen. împreună. Observaţie Locuţiunile verbale sînt grupuri de cuvinte alcătuite din verbe şi alte M 85 părţi de vorbire. în special substantive care. übergab er es dein Vorsitzenden. -finfinitivul unui verb predicativ precedat de zu : E s beginnt zu schneien. au adesea alt sens decît părţile componente luate fiecare în parte. Ich stehe Ihnen jederzeit zur Verfügung. Sie scheint die Regel nicht verstanden zu haben. Ist diese Übung zu schreiben ? . c) printr-un verb modal sau verbul lassen + Ich will Ihnen etwas Interessantes erzählen. Wir halten mit unserer Zeit Schritt. b) printr-un verb la diateza pasivă : Mein Bruder wird (wurde) Kr ist geprüft worden. Von morgen an nehmen wir dieses Problem in Der Klavierspieler halt nicht Takt. Wann nehmen Sie Urlaub ? Sie nehmen sich alles zu sehr zu Herzen.-\ e) printr-o locuţiune verbală cu verbul la o formă E r nimmt zu dieser Frage Stellung. heute geprüft. E r braucht nicht zu eilen. Wir werden mit dem Zug und nicht mit dem Plugzeug reisen. Sie wird schon gekommen sein. . mai mult ca perfect sau viitor) : E r hat lange auf Sie gewartet.' Angriff. infinitiv: d) prin verbele beginnen. scheinen. Predicatul verbal compus poate fi exprimat I I 84 a) printr-un verb la un timp compus (perfect. Wer mag das wohl sein ? Wer soll es ihm gesagt haben ? Dürfte ich Sie um eine Zigarette bitten ? E r muß es gewesen sein. Halten Sie mich nicht zum Narren. Bitte nehmen S-'e Platz. sein etc. Treiben Sie Sport ? finită. brauchen. Wir haben diesen Text bi r morgen zu übersetzen.PROPOZIŢIA 477 2. Sie stellt Ihnen ihr Buch zur Verfügung. Nachdem er das Protokoll aufgesetzt hatte. haben. E r pflegte wöchentlich ins Theater zu gehen. pflegen.

Sie haben recht. befindet sich) seit einem Monat in Bukarest. Observaţii II 90 1. . preisen şi rufen la diateza pasivă : E r wird Peter genannt. Ca verbe eopulative se folosesc în special verbele sein şi werden. Das Buch k a m mir abhanden.) consideră verbele copula­ tive verbe predicative şi numele predicative ca parte de propoziţie inde­ pendentă. Verbele copulative se întrebuinţează uneori ca verbe predicative : E r ist ( = wohnt. dar şi alte verbe ca bleiben. Er M 89 Ca verbe copulative apar şi verbele nennen. bleibt gesund. J u n g etc. Predicatul nominal răspunde la întrebările: \Wie ist? sau Was ist das Subjekt ? Sie ist fleißig. Seine Sprachkenntnisse kamen ihm dabei sehr zug PREDICATUL NOMINAL (Das nominale Prädikat) M 86 Principala funcţiune a predicatului nominal constă în caracterizarea subiectului prin calificarea sau identificarea acestuia.478 SINTAXA Unitatea lexicală a locuţiunilor verbale se manifestă deseori şi prin faptul că substantivele care intră în componenţa lor se scriu cu iniţială mică sau se scriu într^un cuvînt cu prepoziţia care le precedă. M 87 M 88 Predicatul nominal este întotdeauna compus. heißen. 2. Astăzi unii lingvişti (Glinz. E r dünkt sich sehr geschickt. scheinen. Sie heißt Helga. sich dünken: ist gesund. wird gesund. Br ist Lehrer. scheint gesund.

M 91 b) un Substantiv la genitiv (mai rar. Spre deosebire de limba română. Sie sind gleichen Alters." M 92 (Fr. Schiller) . Sie heißt wie ihre Mutter. h) o construcţie cu als sau wie E r gilt als tüchtig. was sein Vater war. Bist du anderen Sinnes geworden ? „Elisabeth ist meines Stammes. E r ist derselben Meinung (Überzeugung) wie du. invariabil {vezi E 26). i) un infinitiv Das heißt arbeiten. M 99 M 100 M 101 M 102 studieren.PROPOZIŢIA 479 Funcţia de nume predicativ o poate a v e a : a) un substantiv la nominativ: Die Zeitung Neuer Weg ist das Organ der Volksräte der Sozialistischen Republik R u m ä ­ nien. M 93 Dieses Problem ist von großer Wichtigkeit Seien Sie ohne Furcht (Angst). M 95 M 96 M 97 f) un numeral Wir waren zu dritt. Sie ist reisend. în special în construcţii fixe) : E r ist rumänischer Herkunft. c) o construcţie prepoziţională (adică substantiv precedat de prepoziţie): (Bedeutung). de regulă. j) o construcţie infinitivală Sein sehnlichster Wunsch war. e) un pronume Das Buch ist mein. . în limba germană adjectivul predicativ este. Wir waren guter Dinge (Laune). adjectivizat: M 94 Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît aceea de nume predicativ {vezi B 29—32). meines Geschlechts u n d Rangs. E r ist der erste. d) un adjectiv sau un participiu E r ist immer lustig. M 98 g) un adverb Der Unterricht war um 12 Uhr aus. Medizin zu k) o propoziţie subordonată {vezi N 44) M 103 Er wird.

Roman. dacă articolul hotărît face parte din titlu sau îl precedă: . a) verbul conjugat stă la plural. d-ta ai dreptate. . b) Verbul conjugat stă la singular.480 SINTAXA ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL ACORDUL M 104 VERBULUI FINIT cu subiectul: Verbul finit se acordă de regulă în număr şi persoană Ich besichtigte gestern das Dorfmuseum. I j Der Roman „Wilhelm Meisters Lehrjahre" vereint Elemente von Goethes Jugendentwick- t lung und Mannesalter. Was hast du besichtigt ? I î Î I Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum.. dv. vereint Elemente von Goethes Jugendentwicklung und T Este recomandabil ca în astfel de propoziţii titlul să fie precedat de un substantiv {Werk. \ / \ Sie haben recht.Die Räuber" sind ein Jugendwerk Schillers. dacă subiectul este exprimat prin pronumele personal de politeţe Sie. aveţi dreptate. Drama. I T Die „Lehrjahre" Goethes sind der bedeutendste deutsche Erziehungs. .. dacă articolul nu intră în compo­ nenţa titlului şi nici nu-1 precedă: . / Liebe Freunde.Wilhelm Meisters Lehrjahre" | Mannesalter.): Das Drama . . j . aveţi dreptate. .1 (. muzicale etc. / ]_ ţ \ (. indiferent dacă acesta se referă la o singură persoană (putînd fi tradus prin d-ta) sau la mai multe persoane: Lieber Freund.und Entwicklj Î lungsroman.. . dv. Was habt ihr besichtigt ? L M 105 î Î { Verbul finit stă totdeauna la persoana a IlI-a plural. Gedicht etc.) M 106 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv la plural care repre­ zintă titlul unei opere literare. .Die Räuber" ist ein Jugendwerk Schillers. .

Caragiale" machten einen Ausflug ans Meer. Lehrer und Schüler der Mittelschule . Hermann und Dorothea ist ein hervorragendes Epos Goethes. und Feind waren sich in dieser Hinsicht einig: Der Krieg mußte beendet c) dacă termenii subiectului sînt la singular. muzicale etc. Zeit und Geld fehlte ihm nicht. î n propoziţia cu subiect multiplu verbul conjugat stă la singular: M 109 a) dacă termenii subiectului sînt la singular şi sînt consideraţi ca for­ năind o unitate logică: Arbeit und Fleiß führte ihn zum Erfolg. M 107 CAZURI SPECIALE DE ACORD Acordul în număr al verbului conjugat cu un subiect multiplu. I . ..verbul con­ — jugat stă de obicei la plural: Vater und Mutter fahren morgen ins Gebirge. 3 1 — Gramatica practica a limbii germane .PROPOZIŢIA 481 La indicarea timpului ca şi în operaţiile aritmetice verbul conjugat stă la singular : E s ist drei Viertel zwölf (Uhr). Jung und alt verfolgte die Spiele mit Spannung. Das Sprechen und Erzählen in einer fremden Sprache fiel ihm anfangs nicht leicht.. b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi reprezintă o expresie fixă: Groß und klein aß mit Appetit. d) dacă termenii subiectului sînt infinitive (indiferent dacă sînt sau nu sînt substantivizate) : Helfen und raten ist die Pflicht aller anständigen Menschen. .Max und Moritz" ist ein beliebtes Kinderbuch. X. dacă dorim să accen­ tuăm că termenii subiectului exprimă o pluralitate : Freund werden. Verbul conjugat se întrebuinţează însă la plural. sînt legaţi prin und şi reprezintă titlul unei opere literare. Regula de bază pentru realizarea acordului în număr dintre verbul M 108 conjugat şi subiectul multiplu este: în propoziţia cu un subiect multiplu — indiferent dacă termenii lui sînt la singular sau la plural . Drei mal drei ist neun.

seine Charakterstärke soll der Jugend Vorbild sein. hat ihm geholfen. Er winkte und seine Frau und die I Î Die zwei Jungen 1 sangen und das kleine Î c) Dacă unul din termenii subiectului multiplu este negat. sînt legaţi prin und şi precedaţi de kein sau jeder: Kein Schüler und keine Schülerin dürfen (darî) unpünktlich sein. der Gruppen-verantwortliche. c) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular. . verbul conjugat poate sä stea atît la plural cît şi la singular: a) dacă verbul finit stă înaintea termenilor la singular ai subiectului multiplu: und Mit dieser Frage beseliäftigtc(n) sich der Direktor. la singular sau la plural. M 111 î n propoziţia cu subiect multiplu. j î Sein Bruder. cu termenul pozitiv : Nicht seine Abenteuer. nicht nur — sondern auch. beziehungsweise) verbul conjugat se acordă cu acel termen care stă pe Ungă el: Mircea oder seine Schwestern werden heute der Mutter helfen. der Parteisekretär. b) Dacă verbul conjugat este intercalat între doi termeni ai subiec­ tului multiplu. Kinder. el se acordă cu termenul care îl precedă: Vater arbeitet und I T Mutter auch. Jeder Arbeiter und jede Arbeiterin werden (wird) diese Neuerung begrüßen. a) Dacă termenii subiectului multiplu sînt legaţi printr-o conjuncţie coordonatoare disjunctivă (oder. de regulă. de la caz la caz. sondern auch seine Frau haben (hat) uns gestern besucht.482 SINTAXA M 110 î n propoziţia cu subiect multiplu. Entweder die Schwestern oder Mircea wird heute der Mutter helfen. Nicht nur mein -Freund. teils — teils Weder Vater noch Mutter haben (hat) ihm das gestattet. entweder — oder. der Chefingenieur b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi legaţi prin conjuncţiile copulative weder — noch. nicht ich. verbul conjugat se foloseşte. Mädchen. verbul finit se acordă..

M 113 sowie.a .). verbul conjugat se acordă în acest caz cu pronumele personal r e l u a t : Du. Dacă între termeni există un raport de coordonare disjunctivă (oder. persoana I are preponde­ renţă asupra persoanelor a I i . I Î Nur du und sie wart gestern bei mir. beziehungsweise). I Î Adesea cele două subiecte exprimate prin persoane gramaticale dife­ rite sînt cuprinse într-un al treilea subiect la p l u r a l : Ich und du (er). iar persoana a I i . Dacă însă propoziţia relativă nu urmează imediat după subiect. hättest es mir sagen müssen. I ţ Entweder lesen sie das Buch oder ihr. wir wissen es genau. j ri î 2.M 112 maticale diferite.a : Nur ich und du (er) waren gestern im Theater. acordul verbului finit se face în funcţie de raportul dintre termeni: 1. ~-~r—~ ~—y~j\ 11 t L M 114 2.a şi a I l I . weder — noch etc. verbul conjugat se acordă cu termenul care stă pe Ungă el: Nur du oder ich kann das Paket belieben. pronumele personal (la persoana I sau a Ii-a) se reia de obicei în propoziţia relativă. Du und sie.a asupra per­ soanei a I l I . Dacă între termeni există un raport de coordonare copulativă {und. Dacă propoziţia relativă se referă la un astfel de subiect din regentă şi urmează imediat după el. sowohl — als auch.PROPOZIŢIA 483 Acordul în -persoană al verbului conjugat cu un subiect multiplu Dacă termenii subiectului multiplu sînt exprimaţi prin persoane gra. Acordul verbului conjugat din propoziţia subiect de persoana I sau a Ii-a din regentă relativă care se referă la un M 115 1. acor- . I Î ' Nur ich oder du kannst das Paket beheben. entweder — oder. ihr könnt nichts dagegen tun. I Î Entweder liest du das Buch oder ich. der du es wußtest. reluarea pronumelui personal în propoziţia relativă este facultativă.

nu pe substantivul care exprimă cantitatea: Eine Menge Bücher befanden sich im Schrank. la singular fu acţia de subiect exprimă un număr precis : Ein Ein Paar Strümpfe kostet 20 Lei. substantivul cu 3. | Dutzend Î Eier kostet nicht viel. ! : î Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o cantitate printr-un substantiv M 117 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Anzahl. verbul conjugat stă. . .a nu se mai reia. I Î .. Dacă înaintea propoziţiei relative se află pronumele es.484 SINTAXA dul se face fie cu pronumele personal reluat. Haufen. Reihe la singular 1. i r (Corect. : „-^ I M 119 T dacă. der heute am schönsten gesprochen hat. pronumele personal de persoana I sau a I i . acordul verbului finit făcîndu-se cu pronumele relativ: Du warst es. verbul conjugat stă la singular. ! M 116 | 3.. . fie cu pronumele relativ (dacă cel personal nu a fost reluat) : der ich selbst ratlos bin. I Î Eine Menge von Büchern befand sich im Schrank. verbul conjugat stă la plural dacă substantivul determinant este la plural şi dacă punem accentul pe el. ^ ^ ratlos ist. dacă punem accentul pe substanti­ vul care exprimă cantitatea şi nu pe substantivul determinant: Eine Menge Bücher befand sich im Schrank. verbul conjugat stă la singular. E m Dutzend Bier kosten. I Î M 118 2. Menge. dar mai puţin frecvent: Ein Paar Strümpfe kosten . de obicei.) M 120 4. Wie kann ich dir raten. dacă substantivul determinant este precedat de un adjectiv atributiv sau de prepoziţia von: Eine Menge interessanter Bücher befand sich im Schrank.

Tonne la singular. es are funcţia de pronume personal şi este subiect propriu-zis. Ţ 2. die dort sprechen. ! M Î25 î ! Welches ist dein Platz ? Î l Welches sind eure Plätze ? T I . verbul conjugat stă de obicei la singular. dacă subiectul este exprimat prin das. Dacă subiectul este exprimat printr-un astfel de substantiv la piural. M 124 ! l Es sind meine Freunde. urmat de verbul sein: Das ist mein bester Freund. Kilomcter. Gramm. es ! schläft.PROPOZIŢIA 433 Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o măsură sau o greutate printr-un substantiv M 121 1. indiferent la ce număr este folosit substantivul determinant: 1 Kilogramm Birnen hostet 4 Lei. es are funcţia de pronume demonstrativ şi este urmat de verbul sein . acordul se face regulat fia singular): Schläft das Kind ? — Ja. der jetzt spricht. dies. I Î Acordul verbului conjugat cu subiectul exprimat prin pronumele es M 123 1. T I Das sind meine besten f Was ist Gold? Î I Was sind Schätze ? Freunde. Î I Acordul se mai face cu numele predicativ. I î M 122 2. Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Meter. verbul conjugat stă de obicei la plural: Fünf Liter M i l c h kosten zehn Lei fünfzig. was sau welches şi. acordul verbului conjugat se face cu numele predicativ : Es ist mein Freund.

spre deosebire de limba română. /harnic. E \ l Sie sind fleißig. dacă există forme speciale pentru genul respectiv: Sie ist Lehrerin (Schneiderin etc. . Ei \ / harnici.). dul verbului conjugat se face cu acesta şi n u cu es : Es kommen dort einige junge Leute. M 130 2. >este<. es dublează subiectul propriu-zis al unei propoziţii principale. es are funcţia de pronume impersonal acordul se face regulat ('la singular) : Es regnet. h) dacă este exprimat printr-un adjectiv la superlativ precedat de articolul h o t ă r î t : Seine Arbeit war die beste. şi este subiect impersonal. ! î it ACORDUL M 128 NUMELUI PREDICATIV sau o parte de 1. în limba germană. / sînt \ Ele / \ harnice. Numele predicativ exprimat printr-un substantiv vorbire substantivizată se acordă cu subiectul a) în număr şi caz: Bukarest ist die Hauptstadt der Sozialistischen Republik Rumänien.486 SINTAXA M 126 3. invariabil: \ Sie-^ J5S / ist fleißig. de regulă. I M 127 î acor­ 4. Ea / \ harnică. ! î Es fror sie. Mein Bruder ist Beamter. M 131 M 132 El este variabil n u m a i : a ) dacă subiectul propoziţiei trebuie încadrat într-o categorie anumită : Diese Aufgabe ist keine leichte. M 129 b) uneori şi în gen. Numele predicativ exprimat printr-un adjectiv sau altă parte de vorbire cu valoare de adjectiv este. dar : Sie ist Minister.

auch wenn er den besten Führer hat. Zwei seiner Freunde nehmen an dem Wettspiel teil. Sie h a t erst jetzt angerufen. Felurile atributului se stabilesc după părţile de vorbire prin care este M 137 exprimat. da muß jeder sich abmühen u n d klettern. atributul substantival (das substantivische Beifügung) Geben Sie mir eine Schachtel Zigaretten ! Attribut — die hauptwörtliche atributul verbal (das verbale Attribut — die zeitwörtliche Beifügung) studieren. (W. ATRIBUTUL (Das Attribut — Die Beifügung) Atributul este partea de propoziţie secundară care determină un substantiv sau pronume. un numeral sau un adverb.PROPOZIŢIA 487 c) dacă este exprimat printr-un numeral ordinal: Er ist der zweite. wessen?. was für ein?. mai rar un adjectiv (respectiv participiu). Alle Bürger der Sozialistischen Republik Rumänien haben das Recht zu atributul adverbial (das adverbiale Attribut — die umstandswörtliche fügung) Haben Sie die Zeitung von gestern ? Bei­ . M 136 wieviel? etc. doppelt şi völlig) : Sein Einfluß war ein besonderer. M 133 M 134 d) dacă adjectivul poate fi întrebuinţat numai într-o formă declinată (adjectivele în -er. Heäga. Liebknecht) Hast du. Zur Wissenschaft gibt es keine gebahnte Heerstraße. Astfel deosebim: atributul adjectival (das adjektivische Attribut — die eigenschaftswörtliche Beifügung) Rumänien h a t sich in ein modernes. industrialisiertes Land verwandelt. nach mir gefragt ? Er trägt einen gut genähten Anzug. M 135 Atributul răspunde la întrebările welcher?.

înaintea sub­ stantivului. participii : Er ließ den ruhenden Freund allein. die diese Fabrik herstellt. eine Fahrkarte zweiter Klasse nach Sinaia! Das „Stadion der 23. numai uneori în urma acestuia {vezi O 109—O 117). . Bredel) printr-o propoziţie secundară {vezi N 48) : Die Erzeugnisse. (W. printr-o construcţie participială {vezi N 136): trocknete sich gründlich Brenten. adjective: was für ein! Bukarest ist heute ein großer Garten und wird von Tag zu Tag schöner dank der uner^ müdlichen Arbeit Tausender von Werktätigen. wieviel? Atributul adjectival poate fi exprimat prin 1. . Atributul adjectival stă în limba germană. de obicei. M 14i 2. ab und m e i n t e . M 143 M 144 M 145 Observaţii Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît pe aceea de atribut {vezi B 27). Haben Sie das neuerschienene Buch ? M 141 3. angenehm berührt von der ihm beigelegten Bedeutung. Das ist eine modern eingerichtete Wohnung. August" faßt über 100 000 Zuschauer. pronume adjectivale : Welches ist Ihr Lieblingsschriftsteller ? Darf ich Ihnen meine Schwester vorstellen ? H 142 4. ATRIBUTUL ADJECTIVAL (Das adjektivische Attribut — Die eigenschaftswörtliche Beifügung) M 138 M 13S A t r i b u t u l adjectival răspunde la întrebările welcher!. am Ausflug teilzunehmen.488 SINTAXA Atributul poate fi exprimat şi printr-o construcţie infinitivală {vezi N 128): Er hatte die Möglichkeit. numerale adjectivale : Bitte. . sind sehr gesucht. Atributul adjectival este în general variabil {vezi E 13—E 15).

. apartenenţa (genitivul apartenenţei) : statt. M 148 M 149 Unsere Vorlesung findet heute in einem R a u m des obersten Stockwerkes 3. . . din verbe tranzitive. E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts: Genitivul calitativ se înlocuieşte astăzi de obicei prepoziţional: E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts:. . mai rar. ATRIBUTUL GENITIVAL . . E r erhielt einen Brief mit folgendem Inhalt:. printr-un substantiv la genitiv: atributul genitival (das Genitivattribut). autorul acţiunii (genitivul subiectiv) : M 150 Genitivul subiectiv se foloseşte în special pe lîngă substantive verbale derivate din verbe intranzitive sau reflexive. = Hier liegt das Buch von Helga. printr-un substantiv cu prepoziţie: atributul prepoziţional (das Prăpositionalattribut). printr-un substantiv precedat de als sau wie: atributul eonjuncţional (das Konjunktionalattribut). printr-un atribut 4. calitatea (genitivul calitativ) : . 2. (Das Genitivattribut) Principalele raporturi exprimate de atributul genitival sînt 1. 2. genitivul posesiv se înlocuieşte deseori şi pentru evitarea unor confuzii printr-o construcţie prepoziţională cu von: Hier liegt Helgas Buch. Der Sieg des Friedenslagers liegt uns allen am Herzen. M 147 î n limbajul uzual. . posesia (genitivul posesiv) : Das ist die Mappe eines Kollegen. 4. 3. printr-un substantiv la acelaşi caz cu substantivul determinat: apoziţia (die Apposition).PROPOZIŢIA 489 ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL (Das substantivische Attribut — Die hauptwörtliche Beifügung) Atributul substantival poate fi exprimat M 148 1. .

= Die Wörter. = Das Schreib wird beantwortet. activă sau subiect al unei propoziţii pasive: die Wiederholung der Wörter — Man wiederholt die Wörter.490 SINTAXA Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul subieci poate fi transformată într-o propoziţie cu sens activ în care substantiv verbal devine predicat şi genitivul subiectiv subiect (de unde provi şi denumirea de genitiv subiectiv) : die Strahlen der Sonne —ţ Die Sonne strahlt. M 152 6. î n cazul acesta genitivul subiectiv exprimă o persoane genitivul obiectiv un obiect sau o noţiune abstractă: die Übersetzung des Kollegen — Der Kollege übersetzt. das Auftreten des Schauspielers -> Der Schauspieler t r i t t auf. die Erfindung des Gelehrten —^Der Gelehrte erfand. Einige meiner Fragen blieben unbeantwortet. werden wi > derholt. = Der Text wird übersetzt. c) u n pronume nehotărît: Sein Bruder ist einer der besten Schiller der 9. > die Übersetzung des Textes . die Beantwortung des Schreibens —*• Man beantwortet das Schreiben. . e) un numeral ordinal: Der zweite der aufgerufenen Schüler ist ihr Bruder. obiectul acţiunii (genitivul obiectiv) : Genitivul obiectiv se pune în special pe lîngă substantive vate din verbe tranzitive : die Entdeckung Amerikas verbale de Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul obiectiv poa fi transformată într-o propoziţie în care substantivul verbal devine pr dicat. Klasse. b) un adjectiv la superlativ: Die meisten unserer Kollegen nahmen am Ausflug teil. iar genitivul complement al unei propoziţii cu predicat la diate. Pe lîngă unele^ verbe tranzitive se poate folosi atît genitivul subiecţi cît şi cel obiectiv. d) u n numeral cardinal: Zwei meiner Landsleute sind verdiente Eehrer.» M a n übersetzt den Text. o parte dintr-un tot (genitivul partitiv) : Cuvîntul determinat de genitivul partitiv poate fi a) un adjectiv la comparativ: Die jüngere seiner Schwestern ist Ärztin. M 151 5.

construcţii prepoziţionale : a) von -+.' ein Teller heiSer Suppe dar şi ein Teller heiße Suppe însirarea de atribute genitivale (lanţul bil {vezi M 165). cînd substantivul determinat exprimă u n grup bine definit sau o categorie precisă. cînd substantivul exprimă o măsură sau o greutate : determinat Kilogramm î l 155 eine Flasche Wein . = E r kaufte den teuersten unter den Anzügen. (Er interessiert sich für Literatur). (H. eine Tasse Milch . genitivic) nu este recomanda­ ATRIBUTUL (Das PREPOZIŢIONAL Präpositionalattribut) Atributul prepoziţional se exprimă printr-un substantiv precedat de o M 156 prepoziţie: Ein Märchen aus alten Zeiten> £>as kommt mir nicht aus dem Sinn. ein Teller Suppe . ein Mehl g Genitivul p a r t i t i v este mai des întrebuinţat. apoziţii: acestea se întrebuinţează. (Antworte auf die Frage !) Sein Interesse für Literatur ist groß. cînd este precedat de u n adjectiv: ein Glas saurer Mileh dar şi ein Glas saure llileli.. 2.dativ einer der besten Studenten = einer von den besten Studenten M 153 b) uneori unter -f dativ E r kaufte den teuersten der Anzüge. ein Glas Wasser . M Î57 . M 154- Construcţia unter + dativ în locul genitivului partitiv se foloseşte» în special. Heine) Prepoziţia cu care se construieşte atributul prepoziţional este deseori identică cu prepoziţia cerută de verbul care stă la baza substantivului regent: Die Antwort auf die Frage möchte ich hören.PROPOZIŢIA 491 î n locul genitivului partitiv se pot folosi: 1.

sind sehr belebt (în loc d e : Bukarests 11 161 M 162 3. s-ar putea înţelege şi că este vorba de tablouri aflate în posesia lui Th. în special dacă este terminat în -s. ) . Aman. dacă atributul genitival este un nume Die Straßen von Bukarest geografic: Straßen). dacă vrem să evităm u n lanţ genitivic [vezi M 155): Das Endspiel der Schulmannschaften von Ploieşti ( = der Stadt Ploieşti).492 SINTAXA Atributul prepoziţional construit cu prepoziţia von se foloseşte din ce în ce mai des în locul atributului genitival. -ß. 4. A (Die POZIŢIA Apposition) Bi 166 Apoziţia este un atribut substantival care se acordă în general în caz cu substantivul sau pronumele determinat. aar şi : die Meinung von fünf guten Freunden. dacă înaintea substantivului neprecedat de articolul hotărît se află un numeral cardinal care nu se întrebuinţează ia genitiv: die Meinung von fünf Freunden M 163 M 164 Dacă atributul este precedat de un adjectiv se poate renunţa la von: Die Meinung fünf guter Freunde. . î n limba romînă. conducătorul excursiei noastre. Am d a t mersul trenurilor lui Paul. de regulă. dacă vrem să evităm o confuzie : Die Bilder von Theodor Aman. apoziţia stă. -x. dacă atributul genitival are un caracter nehotărît: Das scheinen Hefte von Schülern zu sein (în loc d e : Hefte der Schüler. întrebuinţarea atributului prepoziţional cu von în locul atributului genitival este îndreptăţită M . sau -z : „Das K a p i t a l " von Marx (în loc de Marx' „Kapital") M 158 M 180 2. 6. . 5. la cazul nominativ. indiferent de cazul termenului determinat: I c h gab den F a h r p l a n Paul. dem Leiter unseres Ausflugs. M 165 Dacă am s p u n e : Die Bilder Theodor Amans. dacă atributul genitival este un nume de persoană. .159 1.

der Haupstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. Kollegen. în acest caz ea este strîns legată de acest termen şi are caracter determinativ . Jahren zahllose moderne Wohnblocks errichtet. b) titlurile. e) denumirile. Übersetzen. profesiunilor: Direktor) Popescu zu sprechen? c) denumirile gradelor de rudenie : Herr. Er studiert an der Universität Bukarest. d) substantivele apelative Genosse. Kollegin. Ingenieur. Onkel Emil ist leider nicht gekommen. {vezi M 155. Genossin. g) substantivele care înlocuiesc un genitiv partitiv Bitte ein Glas Tee. Ihr Bruder studiert an der Universität Bukarest ( = in Bukarest). Ist Professor denumirile (Doktor. Fräulein) Marinescu an. b) determinate de alte demente sintactice : I n Bukarest. Frau. epitetele. Mircea der A Ite . Frau. Direktor Marinescu M 188 Cele mai frecvente apoziţii neizolate s î n t : a) Erika Werner ist meine Freundin. Kollege. omiterea ei ar îngreuna sau ar face imposibilă înţelegerea comunicării: Mihail Eminescu. Professor lonescu. 2) : . poreclele date unor personaje istorice: Stephan der Große herrschte von 1457 bis 1504. f) substantivele (vezi M 146) : care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional Familie Popescu ( = des Kollegen Popescu) ist verreist. Bitte zwei Flaschen dunkles Bier. wurden in den letzten Apoziţia poate fi 1. Fräulein : Bitte rufen Sie Genossen (Genossin. Mit solchen Übungen wie Lesen. Sprechen wird er die Sprache hoffentlich bald erlernen. Heinrich der Vierte war einer der bedeutendsten Herrscher Prankreichs. Herrn. neizolată faţă de termenul determinat.PROPOZIŢIA 493 Apoziţia poate fi exprimată p r i n : substantive sau părţi substantivizate a) nedeterminate de alte elemente sintactice: de vorbire M 167 Ich ging zu meiner Kusine Helga.

M 172 In urma elementului determinat stau următoarele apoziţii neizolate : a) denumirile. c) denumirile gradelor de rudenie. în acest caz ea este despăr­ ţită de acesta prin virgulă sau linie de pauză. b) apoziţiile care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional. mai ales dacă ea determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Mannes.494 SINTAXA M 169 2. are caracter explicativ şi poate fi considerată o propoziţie secundară p r e s c u r t a t ă : Ich lernte im vorigen J a h r diesen jungen Menschen. Vorkämpfer der Arbeiterbewegung in unserem Lande. izolată faţă de termenul determinat. Apoziţia poate fi legată de termenul determinat prin conjuncţiile als sau wie (apoziţia conjuncţională).) von Weltruf. Abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat M 175 Există numeroase abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat. ken­ M 170 O apoziţie izolată postpusă unei zile: Sie ist am Sonntag. neprecedată de articol. wird unver­ gessen bleiben. Frau. epitetele date unor personaje istorice. Locul apoziţiei Unele apoziţii stau înaintea. Apoziţia izolată postpusă.Apoziţia poate fi alăturată termenului determinat fără nici o con­ juncţie (apoziţia juxtapusă). Ich beriet mich mit ihm als meinem ältesten und erfahrensten Ich sprach zu ihm wie einem Bruder. b) titlurile. poate sta la cazul nominativ. M Î74 2. März este şi data care urmează după numele 1959. Ich besuchte Erich. . ( = der ein Pianist von Weltruf ist. şi apoziţia izolată. Tante Ilse wird uns morgen besuchen. Freund. Cele mai importante s î n t : î. altele în urma elementului determinat. Genossin. Fräulein. Kollege. denumirile profesiunilor. Tot în urma elementului determinat stă. Herr. den Bruder meiner Kollegin. M Î7Î înaintea cuvîntului determinat stau următoarele apoziţii neizolate: a) prenumele. einen Pianisten nen. dem 7. de regulă. d) substantivele apelative: Genosse. Legătura apoziţiei M 173 cu elementul determinat 1. c) apoziţiile care înlocuiesc un genitiv partitiv. geboren.

M 176 b) dacă prin lipsa acordului s-ar produce o confuzie: Der Sohn meines Freundes. nu prietenul este medic!) M 177 2. Arztes am Krankenhaus lue Pintilie. Die Anstellung seines Sohnes als (stellvertretender) Direktor der Fabrik freute meinen Freund sehr. neprecedată de articol. Dacă atributul conjuncţional determină un adjectiv sau participiu M 182 (deci nu este apoziţie). nu fiul!) Der Sohn meines Freundes. M 179 De asemenea. . determină un substantiv sau pronume la dativ : Ich sprach zu ihm als meinem besten Freund. mai ales dacă apoziţia determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Lehrers als (verständnisvoller) Erzieher der Jugend trug reiche Früchte. M 180 A TRIB U T UL CONJ UNC ŢIONA L (Das Konjunktionalattribut) Atributul conjuncţional se exprimă printr-un substantiv sau pronume M 181 legat de elementul determinat prin conjuncţiile als sau wie. dacă ar fi element pre­ dicativ suplimentar (vezi M 185): Die Erklärung des als ausgezeichneter Fachmann bekannten (anerkannten) war richtig. substantivul neprecedät de articol. el are funcţia de apoziţie şi se acordă de obicei în caz cu elementul determinat (vezi M 166).) element predicativ suplimentar Ingenieurs . de obicei. ist ein bedeutender For­ scher. nu sînt admisibile abateri de la regula acordului. dacă ea este precedată de articol: Die Arbeit dieses Gelehrten als des eigentlichen Schöpfers der neuen Theorie wurde von allen Fachleuten geschätzt.PROPOZIŢIA 495 Apoziţia izolată postpusă care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta a) dacă apoziţia este precedată de articol: Die Arbeit dieses Mannes.) d e m e n t predicativ suplimentar (. eines Vorkämpfers der Arbeiterbewegung in unserem Lande. (Prietenul este medic. wird unvergessen bleiben. stă. (Der Ingenieur ist als ausgezeichneter Fachmann bekannt. wird als ausgezeichneter Fachmann anerkannt. daca apoziţia cu als. el stă la cazul la care ar sta. (Fiul. ist ein erfolgreicher Forscher. Apoziţia cu als care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta. Dacă atributul conjuncţional determină un substantiv sau pronume. la nominativ. Arzt am Krankenhaus Hie Pintilie. . î n apoziţia conjuncţională cu als. M 178 însoţit sau neînsoţit de un atribut.

Neigung. întrucît însoţeşte un verb conjugat şi exprimă în acelaşi timp o caracteristică a subiectului-sau complementului. Genehmi­ gung. Der Tisch nebenan ist besetzt. Entschluß. Lust. Ver­ gnügen. Bewilligung. Ich trinke den Tee heiß.496 SINTAXA / ) M 183 ATRIBUTUL VERBAL (Das verbale Attribut — Die zeitwörtliche Beifügung) Atributul verbal se exprimă printr-un verb la infinitiv precedat de prepoziţia zu. M 18G Elementul predicativ suplimentar se exprimă a) printr-un adjectiv sau participiu : E r ging heiter weg. Wunsch. Kennst du das Ergebnis des Wettspiels von gestern ? Das Gemälde dort rechts ist ein echter Grigorescu. Spaß. Gewohnheit. Eifer. c) printr-un adjectiv precedat de o prepoziţie : Er h ä l t ihn für klug. Pflicht. Ich habe die Absicht. Augenblick. b) printr-un substantiv precedat de un adjectiv: E r t r a t guter Laune ins Zimmer. Gelegenheit. Substantivele folosite mai des cu atribute verbale sînt: Absicht. Verbot. die Einladung anzunehmen. Möglichkeit. Zweck etc. . ATRIBUTUL ADVERBIAL (Das adverbiale Attribut — Die umstandswörtliche Beifügung) M 184 Atributul adverbial se exprimă printr-un adverb cu sau fără prepoziţie. simultană cu acţiunea predicatului: E r kam fröhlich nach Hause. Zeit. E r saß schweigend im Sessel. ELEMENTUL M 185 PREDICATIV (Der prädikative Zusatz) SUPLIMENTAR Elementul predicativ suplimentar ocupă un loc intermediar între pre­ dicat şi atribut.

Sie kam krank zurück. Astfel. früher zu kommen. î n prima propoziţie traurig se referă la subiect. Observaţii l. traurig este dement predicativ suplimentar. adjectivul respectiv exprimînd felul în care subiectul a intrat în cameră. Er kam ins Zimmer. } kam lachend zurück = _ > s-a întors rîzînd. Hut und Stock in der Hand. die Augen voller Tränen. în limba germană elementul pre­ M 187 dicativ exprimat prin adjectiv sau participiu este întotdeauna invariabil : E r kam krank zurück. = E r kam ins Zimmer. E s war mir nicht möglich. COMPLEMENTUL (Das Objekt — Die Ergänzung) Complementul este partea secundară de propoziţie care determină M 188 •un verb sau un adjectiv predicativ (respectiv participiu) indicînd asupra cui se îndreaptă sau cui i se atribuie^o acţiune. E r stand. D a s ist ihm bekannt. E r kam als Arzt zu mir. 2. rasch este complement circumstanţial de mod. in der Tür.PROPOZIŢIA 497 d) printr-un adjectiv sau substantiv precedat de als: Man h a t ihn als gesund entlassen. e) printr-o construcţie participială eliptică: Sie kam herein. este deci foarte apropiat de un nume predicativ. = Bl s-a întors bolnav. 32 — Gramatica practică a limbii germane . dar Er } El 1 ~. Ich treffe ihn. E r war traur în propoziţia a doua rasch lămureşte mai de aproape predicatul verbal. = E a s-a întors bolnavă. în propoziţia: E r kam traurig ins Zimmer. T Uneori este greu de făcut o delimitare între elementul predicativ suplimentar şi circumstanţialul de mod. pe cînd în propoziţia: E r kam rasch ins Zimmer. Spre deosebire de limba română. o stare sau o însuşire.

printr-un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată: Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum. 5. M 192 complemente prepoziţionale (Präpositionalobjekte — Verhältnisergän­ zungen). M 189 2. daß ich mehr lernen m u ß . Wir alle freuen uns darauf.498 SINTAXA Raportul de dependenţă dintre complement şi verb sau adjectiv se numeşte regim sau recţiune. printr-un adverb pronominal: Wir werden Sie demnächst besuchen. 6. E r enthielt sich der Stimme. 4. Complemente la dativ (Dativobjekte — Ergänzungen im Wemfall)'. . Ich erwog noch einmal das Für und Wider. M 191 î n limba germană deosebim: complemente cazuale (Kasus objekte). : a) o construcţie prepoziţională: E r nahm an der Versammlung teil. adică complemente însoţite de prepoziţii: Sie gehört zu unserer Familie. daß er einen schönen Ausflug gemacht habe. 3. ş. printr-un grup de cuvinte. Der Junge half dem Alten beim "Überqueren der Straße. 3. M 190 Complementul poate fi exprimat: 1. Complementele cazuale la rîndul lor se împart în: 1. Ich begegnete gestern einem Kollegen. adică complemente neînsoţite de prepoziţii. 2. o propoziţie secundară : Mein Freund erzählte mir. die Prüfung zu bestehen. a. printr-un pronume: Ich bin mir dessen bewußt. Der Lehrer war mit dem Aufsatz des Schülers zufrieden. printr-un infinitiv : Mit sieben Jahren lernen die Kinder lesen und schreiben. Complemente la genitiv (Genitivobjekte — Ergänzungen im Wesfall)'. Complemente la acuzativ (Akkusativobjekte — Ergänzungen im Wenfall): Ich traf gestern einen Kollegen. b) o construcţie infinitivală : E r hofft.

Er gratuliert Ihnen zu Ihrem Geburtstag. pe lîngă un complement la acuzativ mai poate sta M 196 de multe ori şi un complement la dativ {vezi M 234). I Î Verbele care au complement la acuzativ sînt de obicei tranzitive. indicînd. (Wen fragt der Lehrer?) Der Vater schreibt einen Brief. Com. adică complemente exprimate prin infinitive: E r wünscht zu ruhen. complementul la acuzativ al pro­ poziţiei active devine subiect al propoziţiei pasive tyezi H 155) : Der Lehrer fragt den Schüler. în majoritatea cazurilor. un complement prepoziţional (vezi M 237) sau infinitival (vezi M 239). La transformarea unei propoziţii cu predicatul la diateza activă într-o M 197 propoziţie cu predicatul la diateza pasivă. COMPLEMENTELE CAZUALE (Die Kasusobjekte) COMPLEMENTUL (Das Akkusativobjekt LA ACUZATIV im Wenfall) M 194 — Die Ergänzug Complementul la acuzativ (sau direct) determină de obicei verbe tran­ zitive. Der Schüler wird vom Lehrer gefragt.PROPOZIŢIA 499 complemente infiniţi vale (Infinitivobjekte — Nennformergänzungen). adică două sau chiar trei complemente pe lingă unul şi acelaşi verb : Ich schrieb meinem Freund einen Brief. Du mußt dir an deinem Bruder ein Beispiel nehmen. (Was schreibt der Vater?) într-o propoziţie. M 193 complemente multiple (M eingliedrige Objekte). obiectul asupra căruia se exercită nemijlocit o acţiune sau care este rezultatul unei acţiuni.M *«"» plementul la acuzativ care se referă la verbe tranzitive se numeşte şi com­ plement extern. la genitiv (vezi M 235). Complementul la acuzativ răspunde la întrebările wen? sau was? M 195 Der Lehrer fragt den Schüler. un alt complement la acuzativ (vezi M 236). .

auslassen. M 199 M 201 Uneori complementele la acuzativ pot determina şi un verb intran­ zitiv. Koks und Erz. luată izolat. setzen. (B. durch-. Astfel. legen. ca şi anumite verbe care exprimă direcţia unei mişcări. zer-. sau : Mieh wundert. Breitenhof er) E s hagelt Schläge. {vezi S 68). müde. stellen etc. gewohnt.500 SINTAXA Tranzitive sînt numeroase verbe compuse inseparabil cu parti­ culele be-. de ex. Complementul la acuzativ determină verbe impersonale a) cînd exprimă subiectul logic : Es wundert inieh. în cazul acesta complementul la acuzativ se numeşte complement intern. ceva neobişnuit: E s regnete Eisenstücke. b) din sfera semantică a verbului respectiv: Da zog der Soldat seine Konsequenz und starb den Heldentod. nötig. spricht alle Wörter richtig aus. complementul la acuzativ apare destul de rar. b) cînd vrem să exprimăm ceva extraordinar. cere dativul. ver-. chiar dacă prepoziţia. hinter-. daß er nicht gekommen ist. Complementul intern exprimă conţinutul acţiunii şi se realizează a) din aceeaşi rădăcină cu verbul : Er kämpfte einen harten Kampf. Adjectivele pe lîngă care îl întîlnim mai frecvent sînt : los. aussprechen sînt tranzitive : Ich dar Ich Er Sie komme aus der Stadt : arbeitete den Plan aus. er-. Observaţii M 204 1. M 200 Unele verbe compuse cu prepoziţii pot cere un complement la acuzativ. î n limba română acelaşi complement direct poate fi exprimat de două ori: o dată prin substantiv şi a doua oară prin pronumele > neaccentuat . gewahr. daß er nicht gekommen ist. um-. h a t einen Satz ausgelassen. Brecht) M 202 Se poate întîmpla ca un complement la acuzativ să determine un verb impersonal (permanent sau ocazional). M 203 Pe lîngă adjective. deşi prepoziţia aus cere dativul. (A. über-. verbele ausarbeiten. statt Endlich bin ich den Husten los.

şi invers verbe. care în limba română cer u n complement la dativ. (Wem ist der Junge ähnlich ?) într-o propoziţie. das Buch. sie_ habe ich nicht gesehen. ob er das Buch hat. poate sta deseori M 208 şi un complement la acuzativ (vezi M 234) sau un complement prepozi­ ţional [vezi M 237) : E r gibt mir morgen Ich danke Ihnen für Antwort. Există însă şi verbe pe lîngă care nu poate sta decît un singur comple­ ment la dativ (vezi S 19): E r kam mir zuvor. ori în folosul sau în detrimentul căruia se săvîrşeşte acţiunea exprimată prin verb. care în limba română cer un complement la acuzativ. (vezi S 2) î Î COMPLEMENTUL (Das Dativobjekt LA im DATIV Wemfatt) — Die Ergänzung Complementul la dativ indică în general obiectul căruia i se atribuie M 206 o acţiune sau o însuşire. Gehen Sie ihm voran. Ich komme Ihnen gleich nach.PROPOZIŢIA 501 corespunzător. întrucît nu există forme neaccentuate ale pronumelui personal: L-am întrebat pe prietenul meu dacă are cartea. Ich fragte meinen Freund. . p o t cere în limba germană u n complement la acuzativ: Te ajut = Ich helfe dir. Pe el /-am văzut. î î Te aştept = Ich warte auf dich. (Wem antwortete das Kind ?) Der Junge ist dem Vater ähnlich. 2. M 205 se construiesc în limba germană cu un complement la dativ sau prepozi­ ţional. Complementul la dativ răspunde la întrebarea wem ? M 207 Das Kind antwortete der Mutter. pe ea n-am văzut-o Ich habe ihn gesehen. Unele verbe. în limba germană însă complementul la acuzativ nu se dublează. pe Ungă un complement la dativ. ori prin forma accentuată şi cea neaccentuată a aceluiaşi pro­ nume . î T îţi telefonez = Ich rufe dich an.

. d) nach-: nachgehen. möglich. Fange Zeit trug er dem Freund diesen Streich nach. -ig: schuldig. Ich entgegnete i t u n : „Ihre Begründung ist falsch. peinlich Das ist mir leider nicht möglich. gleichgültig Wieviel bin ich Ihnen schuldig ? -bar: dank&«r. / ) zu-: ^hören. beiwohnen Mein Freund stand mir bei. Werden Sie der Feier beiwohnen ? b) ent-: entfallen. — numai acuzativul: Ich nahm den Brief entgegen. E r m u ß t e die Beleidigung widerrufen. Die Kinder brachten den Eltern vollstes Vertrauen entgegen.502 SINTAXA M 209 Complemente la dativ sau la dativ şi acuzativ cer multe verbe compusd cu particulele a) bei-: beistehen. M 210 Dacă verbul de bază este tranzitiv. M 211 Dintre adjective se construiesc cu dativul: a) multe adjective formate cu sufixele -lieh: ähnlich. nachlaufen Wir müssen der Saehe nachgehen. widerstehen E r widersprach mir. entgegnen Dieses Wort ist mir entfallen. e) wider-: widersprechen." c) entgegen-: entgegenfahren. verbele compuse cu aceste particule cer — dativul şi acuzativul: Dem Argument des Vorredners hielt er folgendes entgegen. undankbar E r ist dem Freund dankbar. Man h a t ihn feierlich beigesetzt. zusagen Einem solchen Redner hört man immer gern zu. entgegengehen Mein Bruder kam mir entgegen.

b) fern. zunicken Sie glaubt ihm alles. feindlich. o asemănare sau o deosebire : a) ähneln. î n limba germană. heiß). mißfallen. gewacheen. Verbele şi adjectivele (respectiv participiile) care cer un complement M 212 la dativ pot fi împărţite în cîteva grupuri semantice: 1. schädlich. complementul la dativ (analog cu cella acuzativ). Es ist mir warm (kalt. Observaţii 1. nützen. zuträglich: Schmetterlinge sind den Bäumen schädlich. Diese Speise behagt (bekommt) mir. sich nähern etc. Wir nähern uns dem Zentrum der Stadt. zugetan. nützlich. helfen. gleichen Der Rasen glich einem grünen Teppich. nahen. 4. 2.PROPOZIŢIA 503 b) adjective din construcţii impersonale. fie care îţi place? M 213 . schaden etc. entfliehen. widersprechen. entkommen. o înclinaţie. begegnen. mißtrauen. nah Dieser Gedanke ist mir fern. b) ähnlich. gleich Das ist mir gleich. b) angenehm. trauen. . schmeicheln. nu poate fi reluat (vezi M 204). un folos sau o pagubă : a) behagen. entgegenkommen. gewachsen. bequem. verbe şi adjective care exprimă o apropiere sau o îndepărtare : a) ausweichen. Mir gefällt dieser Stoff. de exemplu: lîs geht ihm gut (schlecht). 3. o afecţiune sau ostilitate: a) drohen. überlegen. entgehen. vorwerfen. welcher gefällt dir ? Mie îmi place stofa aceasta. ergeben. E s fällt mir leicht (schwer). entfallen. verhaßt. zugetan: Er ist der Aulgabe gewachsen. bekommen. E s t u t mir wohl (wehe). b) behaglich. folgen. gefallen. entge­ genlaufen.

sich bedienen. sich bemächtigen. b) cîteva verbe reflexive permanente sau ocazionale : sich annehmen. Astfel se întrebuinţează din ce în ce mai mult: sich erinnern -|. = Te cred. Ich erinnere mich an Sie — în loc d e : Ich erinnere mich Ihrer. De"multe ori. E r freute sich über den Erfolg — în loc d e : E r freute sich des Erfolgs. ermangeln. M 218 Mai bine s-a menţinut complementul genitival pe lîngă a) cîteva verbe intranzitive: bedürfen. Der Kranke bedarf der Ruhe. harren etc. c) cîteva verbe tranzitive (vezi S 3) : Man enthob den nachlässige» Beamten seines Amtes. complementul la dativ din limba germană corespunde unui complement direct din limba română : Ich rate dir. Ich helfe dir gern. în loc de: sich freuen + genitiv:. Ich glaube dir. M 216 în limba română complementul la genitiv din limba germană este redat printr-o construcţie prepoziţională : E r entsann sich seines Versprechens. sich erfreuen. COMPLEMENTUL (Das Genitivobjekt LA GENITLV im Wesfall) — Die Ergänzung M 215 Un număr relativ mic de verbe şi de adjective pot fi determinate de un" complement la genitiv. sich enthalten> sich entsinnen. în loc de: sich erinnern + genithr sich freuen + über + acuzativ . sich vergewissern etcr Bei dieser Übersetzung müssen Sie sich des Wörterbuchs bedienen. M 217 Astăzi. sich rühmen. = Te ajut cu plăcere.an + acuzativ. Complementul la genitiv răspunde la întrebarea wessen? Dieser Arzt erfreut sich eines großen Ansehens. gedenken. sich besinnen. = Şi-a adus aminte de promisiunea sa. sich erbarmen. entbehren.504 SINTAXA M 214 2. complementul genitival se înlocuieşte adesea prin complementul prepoziţional. . = Te sfătuiesc. Vor Aufregung war mein Kollege keines Wortes mächtig.

eingedenk. würdig etc. sich eines Besseren besin­ nen. = îl aştept. Er schreibt über seine Reise. aller Sorgen ledig sein etc. gemäß. de verbe.zu -\. — An wen erinnern Sie sich ? .M 222 regativ şi prepoziţia cerută de verbul respectiv: Ich erinnere mich an ihn. fähig. E r beschreibt eine Reise. Ich warte auf ihn. sicher. fie printr-un complement cazual. gewärtig.genitiv schuldig -J. habhaft. verdächtig.jf 220 tive sau participii adjectivizate. gewiß. (un)kundig. Complementul prepoziţional pătrunde treptat şi în locul complementutui genitival de pe lîngă adjective. bedürftig. mächtig. jeder Beschreibung spotten. Aflăm complementul prepoziţional al persoanei. Complement prepoziţional Ich warte auf den Freund. daß er keines Wortes e) cîteva construcţii fixe: seines Amtes walten. teilhaftig.PROPOZIŢIA 505 d)"cîteva adjective: bar. = Mă gîndesc la el. überdrüssig. satt. der Ruhe pflegen. Complementul prepoziţional din limba germană este redat în limba JJ 221 română fie printr-o construcţie prepoziţională. E r ist zum Verrat nicht fähig. Mein Kollege war so überrascht. müde. Astfel în loc de : se întrebuinţează: fähig + genitiv fähig -\.dativ satt + genitiv satt -~ acuzativ f schuldig -j. este însă legat de elementul determinat prin prepoziţii: Complement cazual Ich erwarte den Freund. wert. adjec.dativ E r ist des Verrats nicht fähig. Ich denke an ihn. folosind cuvîntul inte. M 21^ COMPLEMENTUL PREPOZIŢIONAL (Das Präpositionalobjekt — Die Complementul prepoziţional depinde. ca şi cel cauzal. jeder Grundlage entbehren. ledig.an -f.

= El vă recunoaşte după voce.an + dativ = a recunoaşte după . a adjectivului sau a parti­ cipiului. Womit sind Sie zufrieden ? M 224 Cazul complementului prepoziţional este determinat de prepoziţii.an -f.. E r besteht auf seiner Meinung..dativ = a participa la . care se construieşte aproape numai cu acuzativul. verliebte sich in eine ärgerte sich über den Schauspielerin.an -f. Er Er Er Er Acuzativ wandte sich an Sie. De exemplu: glauben -J. Das Kind erschrak vor dem großen Hund. (Wir glauben an den Sieg des Friedens in der ganzen Welt.an -f. (Kinder müssen an Ordnung gewöhnt werden.) (sich) gewöhnen -f. şi prepoziţiei vor care cere numai dativul: Dativ Ich erkenne ihn an seiner Stimme. folosind adverbe pron' minale interogative.) (sich) rächen + an. este necesar ca fiecare verb şi adjectiv prepoziţional german să fie învăţat cu recţiunea corespunzătoare. Seine Arbeit besteht im Übersetzen.acuzativ == a crede în .. = E l nu se răzbună pe nimeni..) .. (Er rächt sich an niemandem. (Er nimmt an der Sitzung teil.. \ dativ = a (se) răzbuna pe .. Fehler.. formate cu prepoziţia cerută de verbul respectiv k I 52-54): Ich erinnere mich an den Inhalt des Romans. M 225 Prepoziţiile cu recţiune bicazuală se folosesc fie cu dativul fie cu acuza­ tivul — în funcţie de verbele sau adjectivele respective — cu excepţ prepoziţiei über. wartet auf Sie. (Er erkennt Sie an der Stimme.. Woran erinnerst du dich ? Wir sind mit dem Ergebnis zufrieden..^ erkennen -f.) teilnehmen -f. Avînd în vedere că multe dintre verbele şi adjectivele prepoziţionale din limba germană nu au în limba română aceeaşi recţiune. = Credem în victoria p ă c i în t o a t ă lumea. = E l participă la şedinţă.acuzativ = a (se) obişnui cu . = Copiii trebuie obişnuiţi cu ordinea.506 SINTAXA M 223 Aflăm complementul prepoziţional al lucrului. iar prepoziţia depinde de recţiunea verbului.

. M 226 în dauna complementelor cazuale.) .) 2.dativ = a insista asupra (Er besteht immer auf seiner Meinung. .2 8 .. cw aproape acelaşi sens cu complement prepoziţional sau cu complement cazual: Ich antworte auf Ihre Frage..) existent.) bestehen + aus + iafeV — a se compune (a consta) din .) M 228 sich freuen -j. prepoziţionale sau fără complement: bestehen -(. Există însă şi verbe şi adjective care por fi întrebuinţate 1. . Wir schreiben der Firma.über + acuzativ = ^ a se bucura de ceva fie trecut.-:i verzichten + a«/ + acuzativ — a renunţa la . /ro/j -f w&ey rf..dativ = a trece (pe jos) pe Ungă .acuzativ De obicei. — Wir schreiben an die Firma. .. S 31-62) Complementul prepoziţional se întrebuinţează din ce în ce mai mult. . fie prezent : (Ich /rewe mich über das Buch. . — A trecut prin faţa mea. . cu sens schimbat a) cu diferite complemente prepoziţionale: sich freuen + auf + acuzativ == a aştepta cu bucurie (Ich freue mich auf den Ausflug..in + dativ = a consta în . I c h verzichte »w/ die Reise. b) cu complemente cazuale. (un examen) (Er bestand die Prüfung. .an -f...über -f. unul şi acelaşi verb sau adjectiv poate avea numai o anumită M 227 recţiune: ->. (Das Wesen der Sprache besteht nicht nur in Wörtern. pe Ungă mine.. — Ich beantworte Ihre Frage.1 8 . .PROPOZIŢIA 507 vorbeigehen + an -j.acuzativ = a reuşi la .. prin faţa (Er ging an mir vorbei. uneori se folosesc paralel ambele feluri de recţiuni: în loc de: '| se foloseşte aproape exclusiv: lachen + genitiv ^% lachen -f.acuzativ = bucuros de .) bestehen a exista (Dieser Betrieb besteht seit zwei Jahren. . S 2 2 .acuzativ schreiben + dativ ": F3 schreiben -f. (Unsere Familie besteht aus drei Personen. M 229 . {vezi S 4 .) bestehen + auf -f. bestehen -f.

pe cînd complementele circumstanţiale se află cu ajutorul adverbelor: wo ?. Ich hin ungeduldig zu erfahren.508 SINTAXA M 230 Nu trebuie confundate verbele cu complement prepoziţional (verbele prepoziţionale {vezi S 4—18. daß ein Gewitter kommt.auf + acuzativ aufhören (Schüler sollen auf ihre Lehrer hören. wie es Ihnen ergangen ist. (Wo wartet er ?) COMPLEMENTUL INFIMTIVAL (Das Infinitivobjekt — Die Nennformergänzung) M 232 Complement infinitival se exprimă prin : infinitivul simplu (fără zu). sehen + an ~~-f dativ Man sieht an den Wolken. Verb prepoziţional: Verb compus cu prepoziţie: hören -f. Complement prepoziţional: Br wartet auf Sie. wann?. ansehen E r sah die Bilder an. Der Direktor des Betriebs berichtete den Gastes von der Entwicklung seiner Einheit. . M 231 De asemenea.) Hoffentlich Kört der Regen bald auf. COMPLEMENTE MULTIPLE (Mehrgliedrige Objekte — Mehrgliedrige Ergänzungen) M 233 Se poate întîmpla ca un verb să fie determinat de două sau chiar de trei complemente : Eine Gruppe Jugendlicher überreicht den Gästen Blumen. infinitivul prepoziţional (precedat de zu). wohin?. S 22—29. Die Kinder spielen verstecken. wie? etc. (Pentru întrebuinţarea infinitivului simplu şi a infinitivului precedat ie zu vezi H 233-240). Erst jetzt hoffe ich zu verstehen. (Auf wen wartet er?) Complement circumstanţial : E r wartet auf der Straße. trebuie făcută o delimitare între complementele pre­ poziţionale şi cele circumstanţiale. cu verbele compuse cu prepoziţii (vezi H 167). woher?. Complementele prepoziţionale răspund la întrebări formulate cu ajutorul prepoziţiilor. S 31 — 62).

schenken. bewilligen. entheben. 2. spendieren. întîlnim acuzativul dublu în special după: a) lehren. Die Großmutter steckte ihrem Enkel fünf Lei zu. Construcţia cu complementul la acuzativ + complementul la dativ se întrebuinţează adesea a) după verbele de declaraţie: beantworten. gefragt. Freund (ihn) nach Ihrer Adresse eine Unterredung. Diese Arbeit h a t mich viel Mühe gekostet. widmen. Verbele acestea au un complement al persoanei şi un complement al lucrului: E r lehrt mich Geschichte. entbinden.PROPOZIŢIA 509 Cel mai frecvent. erzählen. berauben. verkünden. iar complementul la dativ persoana : Er gibt Ihnen morgen das Geld. Complement la acuzativ + complement la acuzativ M 236 Cîteva verbe pot fi determinate simultan de două complemente la acuzativ (acuzativul dublu). . ent­ ledigen. complementul la acuzativ exprimă persoana. überführen etc. berichten. iar complementul la genitiv lucrul: E r versicherte mich seiner Freundschaft. leihen. zustecken etc. 3. b) fragen şi bitten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu numai dacă com­ plementul lucrului este exprimat printr-un pronume nehotărît sau demon­ strativ : Ich Er dar Ich Er habe meinen b a t mieh dies : habe meinen b a t mich um Freund (ihn) vieles (das. beschuldigen. dies. borgen. kaufen. etwas) und das (etwas). complementele multiple se combină în felul următor: 1. b) după verbele care exprimă că se dă sau se ia ceva: abgewöhnen. Vor­ fragen etc. {vezi S 3). gefragt. Aceste două complemente sînt cerute de anumite verbe din domeniul juridic: anklagen. Complement la acuzativ + complement la dativ M 234 în construcţia aceasta complementul la acuzativ exprimă lucrul. : Du mußt dir das Rauchen abgewöhnen. kosten etc. befehlen. Complement la acuzativ + complement la genitiv M 235 în construcţia aceasta. heißen ( = befehlen). : Der Lehrer erzählte den Kindern eine lustige Geschichte. stiften. besichtigen.

+ auf + acuz. complementul persoanei este la acuzativ.510 SINTAXA î n ambele situaţii. danken -j.dat. hören. dar : Sie nannte mir seinen Namen. belohnen für. schelten este adesea interpretat ca element predicativ suplimentar. befördern zu. helfen -f. lassen. rufen. etc.für -f. schelten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu dacă ambele com­ plemente" exprimă aceeaşi persoană: Sie heißt Helene.dat. c) nennen..dat. einladen zu. aber man nennt sie Lenchen. lehren. M 237 4. COMPLEMENTUL (Das Adverbiale CIRCUMSTANŢIAL — die Umstandsbestimmung) — Die Adverbialbestimmung M 240 Circumstanţialul (complementul circumstanţial) este partea secun­ dară de propoziţie care exprimă in ce împrejurări se săvîrşeşte o acţiune sau există o însuşire. beglückwünschen zu. nu numai cu unul eazual: Ich m u ß mich bei ihm für das Buch bedanken. beneiden um.' gratulieren + dat. . Complement eazual + complement prepoziţional Această construcţie se întîlneşte a) la un număr destul de mare de verbe tranzitive : abschreiben von. raten -f.acuz. -).zu + dat. E r sprach m i t mir über dieses Problem. + zu + dat. b) la cîteva verbe intranzitive: antworten + dat.. b) verbele percepţiilor sensoriale: fühlen. sehen. behüten vor. erklären für. warnen vor etc. Complement eazual + complement infinitival Această construcţie este astăzi restrînsă la un număr redus de verbe. a) heißen.. erkennen an. hindern an. . Complement prepoziţional + complement prepoziţional Complementul prepoziţional poate fi combinat şi cu un alt complement prepoziţional. Al doilea acuzativ după nennen. M 238 5. + bei + dat. rufen. M 239 ca: 6. machen E r heißt mich kommen. lernen. spüren Ich fühle den Frühling kommen. -\.

direcţia sau limita în spaţiu a unei mişcări. locul propriu-zis unde se desfăşoară acţiunea. Circumstanţialul de loc poate fi exprimat 1. circumstanţialul de timp (die Adverbialbestimmung der Zeit Temporalbest' Vor Sonnenuntergang brachen wir auf. M 242 2. întrebările : wohin ?. CIRCUMSTANŢIALUL DE LOC (Die Adverbialbestimmung des Ortes — Die Lokalbestimmung) Circumstanţialul de loc exprimă : 1. unul dintre acestea lămurind pe celălalt: Hier oben ist es schön. Die Kinder laufen bis zum Wald. printr-un adverb de loc (vezi J 9) - M 243 . . Sie geht nach Hause. punctul de plecare. Predeal. circumstanţialul de cauză (die Adverbialbestimmung des Grundes—die Kausalbestimmung): Der Ausflug findet wegen des schlechten Wetters nicht statt. circumstanţialul de mod (die Adverbialbestimmung der Art und Weise —die Modalbestimmung): E r ging langsam hinaus. 3. întrebarea: wo? E r verbrachte seinen Urlaub in Sie ist zu Hause.PROPOZIŢIA 511 Distingem următoarele feluri de circumstanţiale: M 241 circumstanţialul de loe (die Adverbialbestimmung des Ortes — die Lokalbestimmung) : E r wohnt in Bukarest. într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale" de loc. wie weit ? E r fährt nach Predeal. întrebarea : woher ? Sie kommt vom Bahnhof. E r s t a m m t aus dem Banat.

(Th. printr-un substantiv a) cu prepoziţie : Wir wohnen in einem neuen Stadtviertel. . Mann) des Kon­ CIRCUMSTANŢIALUL DE TIMP (Die Adverbialbestimmung der Zeit — Die Temporalbestimmung) M 244 Circumstanţialul de timp exprimă : 1. E r lernt seit einem Jahr Deutsch. momentul acţiunii. b) fără prepoziţie : E r wartet draußen auf Sie. E r wohnt Bahnstraße 25. bis wann ? Einen Augenblick war es still. (b) la genitiv (genitivul local): Wohin (Woher) des Weges ? Geh deines Weges ! 3. b) fără prepoziţie : (a) la acuzativ (acuzativul local). 3. adesea în legătură cu un adverb: Wir stiegen den Berg hinauf. printr-o propoziţie secundară {vezi N 63) : Rechts führte die Treppe in den zweiten Stock hinauf. unul dintre acestea lămurindu-1 pe celălalt: Gestern früh fuhr er ins Gebirge. durata acţiunii. wo die Schlafzimmer suls und seiner Familie lagen. Bis heute hielt sie sich i n Bukarest auf.512 SINTAXA a) cu prepoziţie: Von weitem sahen wir den Zug kommen. seit wann ?. 2. întrebarea: wie oft ? Wir gehen manchmal auch während der Woche ins Theater. 2. frecvenţa acţiunii. M 245 într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale de timp. întrebarea: wann? E r steht täglich um sechs Uhr auf. întrebările : wie lange ?.

des Morgens -» morgens. printr-uri adverb de timp (vezi J 26) a) cu prepoziţie : Seit gestern regnet es ununterbrochen. über etc. Acuzativul temporal este uneori întărit prin hindurch. Den ganzen Tag über regnete es. a a v u t sau va avea loc o acţiune. Die Besprechung dauerte zwei Stunden. printr-o construcţie participială (vezi N 137) : In Bukarest eingetrojjen. besuchte die Delegation das Dorfmuseum. Das ganze Jahr hindurch arbeitete er an einem Wörterbuch. M 246 b) fără prepoziţie : Verstehen Sie jetzt sein Benehmen ? 2. x Prin acuzativul temporal se exprimă. deseori însoţit de determina­ tive (adjective. Unele forme ale genitivului temporal au devenit adverbe de timp : des Vormittags -* vormittags. des Abends -J. 33 — Gramatica practică a limbii germane .abends etc. 3. de regulă. (b) la genitiv Eines (genitivul temporal) : Tages wird er es erfahren. printr-o propoziţie Seitdem ich Grammatik secundară (vezi N 64) : lerne. April seinen Geburtstag. b) fără prepoziţie (a) la acuzativ (acuzativul temporal). Genitivul temporal exprimă un moment neprecis în care are. mache ich weniger Fehler beim Sprechen. 4. durata unei acţiuni. numerale) : Er bleibt einen Monat bei seinen Eltern. printr-un substantiv a) cu prepoziţie: In einem Jahr beendet er sein Studium.PROPOZIŢIA 513 Circumstanţialul de timp poate fi exprimat 1. E r feierte am 76.

ohne was?. 6. Für einen Anzug braucht man drei Meter Stoff. Hoffentlich ist morgen schönes Wetter. Er t u t es ohne Interesse. ohne wen?. fiinţa. măsura valabilităţii unei comunicări: Vielleicht besuche ich euch morgen. E s ist heute um 5 Grad kälter als gestern. felul în care se desfăşoară o acţiune sau se prezintă o stare (circum­ stanţialul de'mod propriu-zis). Wahrscheinlich wird es heute regnen. unter welchen Umständen ? Kommen Sie mit Ihrem Bruder zu uns. 5. lucrul sau împrejurarea care însoţeşte acţiunea (circumstan­ ţialul sociativ). aufweiche Weise? E r antwortete laut. E r antwortete mit einer Verbeugung. 3. E r geht nie ohne seine Frau ins Kino. valoarea. întrebările : wie ?. o comparaţie cu alte obiecte sau acţiuni (circumstanţialul Comparaţia poate fi a) de egalitate : E r spricht Deutsch wie ein Deutscher. wie sehr ?. î n t r e b ă r i l e : wie?. gradul. b) de inegalitate: Er ist jünger als ich. intensitatea (circumstanţialul de măsură). Sie spricht fließend Deutsch. . 2. materia din care este făcut u n lucru (circumstanţialul î n t r e b a r e a : woraus ? Dieser Anzug ist aus Wollstoff. womit?. Dieser Teppich kostet 3000 Lei. comparativ). wieviel ?.5U SINTAXA CIRCUMSTANŢIALUL DE MOD (Die Adverbialbestimmung der Art und Weise — Die Modalbestimmung) M 247 Circumstanţialul de mod exprimă : 1. Meines Erachtens haben Sie recht. in welchem Grade ? Sie kämpften auf Tod und Leben. 4. întrebările: mit wem?. wie stark ?. măsura. materiei).

S Mann) . o propoziţie secundară: Br ging zum Katheder. Sie sagte es mit b) cu conjuncţie (eventual şi prepoziţie) : Flug. printr-un adverb. M 248 : 2. indem er den Kopf in schnellem Wechsel hob und senkte. {vezi J T 75) (Th. printr-un a) cu substantiv prepoziţie: Bedauern. Sie sang bezaubernd. Sprechen Sie bitte lauter. Sie ging unverrichteter Dinge weg. d) la genitiv (genitivul modal). printr-un grup de cuvinte. durch die Straßen der Stadt.PROPOZIŢIA 515 Circumstanţialul de mod poate fi exprimat 1. 4. E r saß. Meines Wissens verhält sich die Sache anders. Unele dintre genitivele modale şi-au pierdut substantive. ein Lied singend. Die Zeit verging mir wie im c) la acuzativ (acuzativul măsurii). 3. Br folgte langsamen Schrittes. în special în expresii: Ich meine es allen Ernstes. Diese Zeitschrift kostet einen Leu. b) o construcţie participială (vezi N 137(b). şi anume a) o construcţie infinitivală lîr fuhr weg. teils. ohne sich von mir zu caracterul lor de (vezi N 131 — N 132) : verabschieden. und starrte vor sich hin. de exemplu: anfangs. însoţit de regulă de un numeral: Das Kind ist erst einen Monat alt. un adjectiv sau un participiu Das Kind ist beinahe gefallen. N 138) : Die Pioniere zogen. den Kopf in die Hände gestützt.

516

SINTAXA

CIRCUMSTANŢIALUL DE CAUZĂ *
(Die Adverbialbestimmung des Grundes — Die Kausalbestimmung)

M 249

Circumstanţialul de cauză exprimă : 1. cauza reală a unei acţiuni, stări sau însuşiri (circumstanţialul cauzA propriu-zis). întrebările: warum?, weshalb?, weswegen?, aus welchem Gründern
Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. Aus Trotz wollte er nicht antworten. Schmerzen. Der Kranke stöhnte vor

2. consecinţele pe care le^ are sau le poate avea o acţiune sau staisj (circumstanţialul consecutiv). î n t r e b ă r i l e : wie ?, mit welcher Folge ?
Der Schüler löste die Aufgabe zur größten Zufriedenheit des Lehrers. Auf das Telegramm hin kehrte er nach Hause zurück.

într-unele gramatici, circumstanţial de mod.

circumstanţialul

consecutiv

este

considerat] întrebările:

3. scopul unei acţiuni (circumstanţialul wozu?, zu welchem Zweck?
Die Kinder fuhren zur Erholung an die See. Wichtige Maßnahmen wurden zur Ausweitung

de scop sau final)

unserer

Handelsbeziehungen

getroffen.

î n locul circumstanţialului consecutiv şi al celui de scop, se întrebuin­ ţează frecvent propoziţia consecutivă (vezi N 101), respectiv cea finali (vezi N 102). 4. o condiţie de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii sau stării (circumstanţialul condiţional). întrebările: unter welchen Bedingungen?, in welchem Falle ?
Bei gutem Wetter machte die ganze Familie Ausflüge. Ohne Anstrengung können wir nichts erreichen.

5. un obiect sau o situaţie care ar putea să împiedice realizarea unei acţiuni sau unei stări (circumstanţialul concesiv). î n t r e b a r e a : trotz welchen Umstandes ?
Ungeachtet seiner Müdigkeit setzte er den Weg fort. Der Ausflug fand trotz des schlechten Wetters statt.

EXERCIŢII

517

6. mijlocul sau instrumentul prîa care se realizează acţiunea stanţialul instrumental). î n t r e b ă r i l e : wodurch?, womit?
Der Boden wird bei uns mit modernen Maschinen bearbeitet. Durch Aufmerksamkeit wurde der Fehler rechtzeitig bemerkt.

(circum­

7. subiectul logic al acţiunii exprimate printr-un verb la diateza pasivă, legat de verb prin prepoziţiile von sau durch (circumstanţialul de agent):
Ein interessanter Vortrag wurde von dem Direktor des Betriebs gehalten.

Circumstanţialul de cauză poate fi exprimat 1. printr-un adverb cauzal {vezi J 38) :
Er kam zu spät, aber ich war deshalb nicht böse.

M 250

2. printr-un substantiv 3. printr-un infinitiv :
Geh lernen !

precedat

de prepoziţie :

Wegen des Regens konnte der Ausflug nicht stattfinden.

4. printr-un grup de cuvinte, şi anume a) o construcţie infinitivală (vezi N 129) :
E r kam zu uns, um sich zu verabschieden.

b) o construcţie participială 5. printr-o propoziţie

(vezi N 137) (vezi N 97) :

Die Sache so angesehen, hat er recht.

secundară

Weil es schon spät war, mußten wir uns beeilen. Der Nebel war so dicht, daß wir nichts sehen konnten.

EXERCIŢII

1. Formaţi propoziţii

enunţiative .'

a) In, das Kino, laufen, ein Film interessant. b) Erich, wollen, der Film, sehen, und, gehen, zu, die Kinokasse. c) Er, wollen, sein Freund Peter, mitnehmen. d) Erich, gehen, an, das Telephon, abnehmen, der Hörer, und, die Xummer, wählen.

518

SINTAXA

e) f) g) h)

Niemand, antworten, denn, Peter, nicht, zu Hause, sein. Erich, gehen, allein, in, das Kino. Der Film, sein, interessant, sehr. Am Abend, Erich, kommen, guter Laune, nach Hause.

2. Formaţi propoziţii

interogative totale directe :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)

Inge, mit, der Autobus, fahren ? du, mit, dein Freund, in, die Ausstellung gehen? Karl, heute, schreiben, seine Mutter? der Student, antworten, auf, die Frage, der Professor, richtig? die Kinder, dürfen, in, dieser Film, gehen? Werner, begleiten, der Vater, zu, der Bahnhof, können? der Professor, halten, heute, die Vorlesung, in, der kleine Hörsaal ? wir, können, in, diese Buchhandlung, auch, Bücher, deutsch, f i n d e » du, lesen (la perfect indicativ), der Roman, neu, dieser Schriftsteller ? die Studenten, in, die Ferien, ans Meer, fahren (viitor I indicativ) lj

3 . Formulaţi

propoziţii

interogative

parţiale

referitoare

la cuvintele

tipărite

curs

a) b) c) d) e) f) g) h) i) •j) k) I) m) n) o) f>) r) s) t) u)

Die Sitzung findet am Abend statt. An der dritten Haltestelle steigt er aus. Ich begleitete den Gast auf den Bahnhof. Morgen werde ich ihn wieder anrufen. Dort hängt der Regenschirm des Lehrers. Der Professor zeigt den Studenten herrliche Bilder aus der ganzen Welt. Der Student denkt an den schönen Ausflug von Sonntag. Ich besuchte die Schule in dieser Stadt. Peter arbeitete in der letzten Zeit in den ,,Autobuzul" — Werken. E r sprach gestern mit unserem Lehrer über den geplanten Ausflug. Wir arbeiten alle für die Steigerung der Produktion. Walter muß heute in die Bibliothek gehen. Peters Vater ist Dreher und arbeitet in der Maschinenfabrik. Ioana kauft sich einen hellen Stoff. E r kann nur 1,20 m hoch springen. I n diesem Regal stehen zehn Romane und nur drei Gedichtbände. Der Lehrer erzählte heute in deutscher Sprache eine Anekdote. Mein Freund braucht das Wörterbuch für eine Übersetzung. E r überraschte uns mit seiner Nachricht. Ich bleibe drei Tage im Gebirge.

EXERCIŢII

519 imperative, folosind imperativul sau

4. Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii forme perifrastice ale imperativului:

a) I h r seid diszipliniert und arbeitet fleißig. b) Du arbeitest jetzt im Obstgarten. c) Du übernimmst die Deitung der Gruppe. d) Sie (forma de politeţe) berichten in der Sitzung über die Erfolge der Gruppe. e) Ihr helft dem neuen Studenten bei der Übersetzung. f) E r ist jetzt aufmerksamer. g) Du gehst am Nachmittag nicht ins Kino. h) Ihr kommt sofort zurück. i) Wir fahren jetzt, denn sonst wird es zu spät. j) Wir gehen jetzt, denn der Freund wird schon ungeduldig sein. k) Du hast Geduld. I) Du bist aufmerksam.
5. Transformaţi wenn: propoziţiile afirmative în propoziţii optative, folosind eventual conjuncţia

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j)

Der Vater kommt jetzt nach Hause. Ich finde das Buch in der Buchhandlung. Der Vortrag ist nicht zu lang. Der Ausflug findet am Sonntag statt. E r kommt auch zum Wettspiel. Peter arbeitet immer sorgfältig. Ich habe jetzt mehr Zeit. E r liest schöner und ausdrucksvoller. Du kannst am Nachmittag zu mir kommen. E r hat einen schönen Aufsatz geschrieben.
cuvintele de negaţie corespunzătoare :

G. Traduceţi în limba germană, folosind

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j) k)

Niciodată nu l-am văzut aşa de agitat. Nimeni nu lipseşte de la conferinţa profesorului. Nu am adus nici o carte. El nu are, în nici un caz, dreptate. Ernst n-a fost niciodată la mine. N-am făcut niciodată fără fratele meu o excursie. N-am nimic de spus aici. N-am găsit cărţile dorite nicăieri. Prietenul meu nu vine azi cu noi. Azi nu am timp să citesc această carte. Andrei nu este niciodată nepoliticos.

520

SINTAXA

l) m) n) o) p)

Nu te-a chemat nimeni la telefon. Niciodată nu voi uita ce mi-ai spus. Nu veni, fără a-mi telefona dinainte. El nici nu mi-a telefonat, nici nu mi-a scris (ceva). Aceasta este absolut imposibil.

7. Scoateţi subiectele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

A. a) Mein Vater arbeitet in einer Maschinenfabrik. Die Arbeit macht ihm große Freude. E r erzählt uns oft von seiner Arbeit. b) Schwimmen macht mir immer große Freude, darum fahre ich gern ans Meer. c) Hans und Peter halfen einem alten Mann. Der Alte dankte ihnen und schenkte den Jungen einige Briefmarken. d) Ich habe große Eile, und die Zwölf h a t wieder Verspätung. e) Peter begleitete den Vater zum Bahnhof. Auf dem Bahnsteig war ein ständiges Kommen und Gehen. f) Niemand erzählt so schön wie Otto. g) Man s a g t : ,,Irren ist menschlich", aber jeder muß immer aufmerk­ sam sein, wenn er etwas unternimmt. h) Es war ihm schwer, den kranken Freund allein zu lassen, aber die anderen Kollegen warteten auf ihn. i) Darf man hier rauchen ? Nein, das Rauchen' ist hier verboten. j) Es läutet. Die Stunde ist zu Ende. B. Als Alkibiad.es an der Spitze, der Reiterei an das Dornenfeld kam, sah er, wie eine Rotte von Fußsoldaten einen dicken Mann auf den Schul­ tern trug. Sein Pferd anhaltend, erkannte er den Sokrates in ihm, und die Sol­ daten klärten ihn darüber auf, daß er die wankende Schlachtreihe durch seinen unerschütterlichen Widerstand zum Stehen gebracht hatte. Sie trugen ihn im Triumph bis zum Train. Dort wurde er, trotz sei­ nes Protestes, auf einen der Fouragewagen gesetzt, und umgeben von auf­ geregt schreienden Soldaten gelangte er nach der H a u p t s t a d t zurück. Man trug ihn auf den Schultern in sein kleines Haus. Xanthippe, seine Frau, kochte ihm eine Bohnensuppe. Vor dem Herd kniend und mit vollen Backen das Feuer anblasend, schaute sie ab und zu nach ihm hin. E r saß auf dem Stuhl, in den ihn seine Kameraden gesetzt hatten. (B. Brecht)
8. Traduceţi în limba germană :

a) î ţ i prezint pe prietenul meu. El este cel mai bun prieten al meu. b) Plouă foarte tare şi excursia noastră nu mai poate avea loc. c) î m i pare rău, dar aici fumatul este interzis.

EXERCIŢII

521

d) Tot ce spuneţi dumneavoastră e adevărat, dar vîsîitul este după părerea mea cel mai frumos sport. e) Bătrînul acesta are nevoie de ajutorul nostru. Vrem să-1 ajutăm. / ) Nu l-am p u t u t găsi pe prietenul nostru, căci pe peron era u n con­ tinuu du-te vino. g) A traduce ( = infinitiv-substantivizat) din română în germană este pentru mine destul de greu, de aceea am nevoie de un bun dicţionar. h) Vrei să mă ajuţi ? Cu plăcere, dar acum n-am timp. Vino mai tîrziu, atunci te ajut cu plăcere. i) Trei ( = tramvaiul) circulă din nou pe un alt traseu. j) Ai mei îţi trimit multe salutări. k) Klaus şi Werner lucrează de două ore, dar nu este uşor să afle soluţia. I) Bate cineva la uşă, du-te şi deschide! m) Vino la Bucureşti, te voi conduce prin oraş. Aici sînt multe lucruri demne de văzut.
9. Formaţi propoziţii — la prezent — la imperfect cu predicate simple :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I)

der Fahrgast, der letzte Zug, mit Mühe, erreichen. der Student, die Erklärung, der Professor, verstehen. der Direktor, täglich, viele Briefe, unterschreiben. der Herr, die Dame, beim Aussteigen, helfen. der Vater, das ungehorsame Kind, mit, der Finger, drohen. die Studenten, der Vortrag, der Professor, anhören. die Großeltern, die beste Gesundheit, sich erfreuen. der Junge, die Großeltern, sich erinnern, an. diese Studentin, sich beschäftigen, die Kunstgeschichte, mit. der Fremde, bitten, der Beamte, eine Auskunft, um. der Autofahrer, fragen, nach, nächster Weg, zu, das Opernhaus. die alte Großmutter, denken, an, oft, ihre Kindheit.

10. Formaţi propoziţii şi forma de politeţe) :

cu predicate simple, la imperativ

(persoana

a II.-a sing, şi

plur.

a) nehmen, der Bleistift, und, schreiben, die Wörter, unbekannt, in, das Heft. b) arbeiten, fleißig. c) wiederholen, der Satz, richtig. d) lernen, die Wörter, für, die nächste Stunde. e) sprechen, lauter, der Satz.

522

SINTAXA

f) g) h) i) j)

aufmachen, die Tür. aussteigen, an, die nächste Station. aufstehen, morgen, u m 7 Uhr. aufsetzen, der H u t . zuknöpfen, der Mantel.

1 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu Gerhard m-a vizitat ieri şi am mers împreună la cinema, (la imperfect). b) Noi locuim de trei ani în acest bloc. c) Profesorul spuse: — Vorbiţi mai tare, nu vă aud. d) Iy-am aşteptat o oră, apoi m-am dus singur la cinema, căci repre­ zentaţia urma (= sollen) să înceapă peste (în) zece minute. e) Vom face această excursie cu un autobuz. f) E a trebuie să fi venit, căci v ă d că ferestrele camerei sînt deschise. g) Prietenul îi spuse: — Nu-ţi mai pune şi t u totul la i n i m ă ! h) Azi îmi trebuie dicţionarul, dar mîine vi-1 pot pune la dispoziţie. i) Vă place să patinaţi ? — Da, dar şi mai mult îmi place (lieber) să schiez. j) Tună, apoi începu să plouă. k) P u t e m să aşteptăm aici, nu-i nevoie să ne grăbim. I) Paul pare să nu fi înţeles explicaţia profesorului, de aceea nu poate ţine pas cu grupa la traducerea acestui text. m) Ce avem de scris pentru mîine ? — Avem de scris aceste exerciţii. n) Aveţi dreptate, dar mi-am pierdut lista cu exerciţiile şi n-am p u t u t să scriu decît o parte.
12. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele construcţii :

Abschied nehmen; einen Entschluß fassen; kein E n d e nehmen; in Angriff nehmen ; W o r t halten ; Schi laufen ; Sport treiben ; Hilfe leisten ; zum Ausdruck bringen; Platz nehmen.
13.. Scoateţi predicatele nominale din textele de mai jos şi arătaţi prin ce este exprimai predicativ : numele

a) Dort kommt Peter. E r scheint vergnügt. Er ist immer fleißig gewe­ sen und h a t nur gute Noten. b) Mein Freund ist deutscher Herkunft, darum spricht er so gut Deutsch. c) Wir machten einen Ausflug; alle waren bester Daune. d) Ich gehe mit Andrei gern spazieren, denn er ist immer lustig. e) E r ist mein bester Freund, darum besuche ich ihn sehr oft.

EXERCIŢII

523

f) g) h) i) j)

Unser neuer Kollege heißt Hans. Deine Arbeit ist von großer Bedeutung für unser Institut. H a s t du sie gesehen? — J a , sie waren zu viert. Wer ist der fleißigste? — K u r t ist der fleißigste. Die Vorstellung war schon um 10 Uhr aus.
ca atribute. Respectaţi caşul :

14. Completaţi cu adjectivele din paranteză, folosindu-le

a) Ich half meiner (beste) Freundin bei der (schwer) Übersetzung. b) Auf das (letzte) Haus in einem (klein) Dorf stand ein Storchennest. c) Die Storchenmutter saß im Nest mit ihren (klein) Jungen. d) Diese streckten den Kopf mit dem (klein, schwarz) Schnabel heraus. e) Ein (klein) Stück davon stand der (groß) Storchenvater. f) Der Assistent brachte den (neu) Studenten die (letzt) Schallplatte, die sie noch nicht gehört hatten. g) Nach (lang) Warten, verließ er den (schön) Park, denn es war schon spät. h) Die Studenten sitzen im (groß) Hörsaal und schreiben einen (lang) Aufsatz. i) Else bildet nur (kurz) Sätze. j) Später besprach der Assistent mit den Studenten die (schwieriger) Sätze.
15. Scoateţi atributele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

a) Mein Freund brachte mir das neuerschienene Buch. b) Der alte Herr betrachtete die spielenden Kinder. c) Hinter dem kleinen Haus ist ein schönes Gärtchen. d) Mit diesem Studenten habe ich einen schönen Ausflug gemacht. e) Der Arbeiter dort h a t eine schwere Arbeit. f) Der alte Großvater liest im warmen Zimmer die neueste Zeitung. g) Meine Schwester fährt mit ihrem Mann in einem modernen Auto nach Predeal. h) Die neuen Wohnblocks haben rnoderne Einrichtungen. i) E r löst eine Fahrkarte erster Klasse und fährt mit dem Schnell­ zug 103 nach Predeal.
16. Completaţi cu cuvintele din paranteză, la cazul corespunzător :

(ein

a) Fetei wollte seinem Kollegen, . . . , bei der Übersetzung helfen. ausländischer Student) b) Anna wollte ihren Kollegen, . . ., bitten, ihr bei der Ü b u n g zu helfen, (ein deutscher Student)

524

SINTAXA

c) Die Arbeit dieses Studenten, . . ., ist ausgezeichnet, (der fleißigste Student unserer Gruppe) d) Der Vorschlag des Direktors, . . . , wurde begeistert angenommen. (ein begeisterter Neuerer) e) Die Schildbürger, . . ., bauten einst ein neues Rathaus, (die Bewoh­ ner der Stadt Schiida)

17. Completaţi cu cuvintele din

paranteză

a) Ich nicht die keine Absicht . . . (Spazierengehen). b) E r hat die Möglichkeit . . . (studieren). c) Jeder Student h a t die Pflicht . . . (lernen). d) Mein Freund zeigt die Neigung . . . (dichten). e) Anna äußerte ihren Wunsch, . . . (gehen, in, das Kino). f) Alle Kinder haben jetzt Gelegenheit, . . . (Sport treiben). g) Wir haben heute keine Dust, . . . (Schlittschuh laufen). h) Er faßte den Entschluß, sich auf alle Prüfungen . . . (gründlich vorbereiten).

18. Completaţi cu atributele adverbiale potrivite :

a) b) c) d)

Die Die Das Die

Bank . . . ist besetzt. Kraftwagen . . . sind aus der DDR. Wettspiel . . . war sehr interessant. Touristen . . . bewundern das Bukarest

von gestern von heute nebenan dort dort rechts

e) Das Gebäude . . . ist unsere neue Schule.

19. Completaţi eu cuvintele

din

paranteză

a) b) c) d) e) f) g) Plan, h) i)

Der Bauer bestellt . . . (der Boden). Der Gärtner pflückt . . . (die Frucht, pl.) Dieser Student übersetzte . . . richtig (der deutsche Text). Ich begleitete . . . zum Bahnhof (mein Vater). Anna rief . . . an (die gute Freundin). Die Studenten grüßen . . . (der Lehrer, vorübergehend). Der Ingenieur arbeitete . . . aus und gab . . . dem Direktor (der er). Ich erwarte . . . auf dem Bahnhof (mein bester Freund), Wir besuchten gestern . . . (der kranke Kollege).

EXERCIŢII

525

20. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) /) g) h) i)

Am cumpărat ieri o carte interesantă. Azi nu-1 pot însoţi pe Walter la gară. Cartea aceasta am citit-o acum o lună. Profesorul îl laudă pe studentul silitor. Nu pot face această traducere. Te rog, închide fereastra! î i luăm cu noi şi pe colegii noştri. Acest arheolog dezgroapă o adevărată comoară. El îşi scoate (= abnehmen) pălăria şi îl salută politicos pe profesor.

2 1 . Răspundeţi,

folosind

cuvintele din paranteză :

a) b) c) d) e) f)

Wem Wem Wem Wem Wem Wem

erklärt der Lehrer das neue Thema ? (die Studenten) ähnelt der Bruder? (die Großmutter) begegnetest du gestern? (mein alter Freund) hilft der Student ? (sein kleiner Bruder) dankt er? (der Freund) widerstanden die Soldaten? (der Feind)

22. Completaţi cu cuvintele dirn paranteză :

a) E r näherte sich . . . (das alte Haus) und betrachtete es aufmerksam. b) Peter kam . . . (dÄe Bitte) des Freundes nach und ging m i t . . . (er) bis zur Haltestelle. c) Eine große Gefahr drohte . . . (die Stadt). d) Das kleine Mädchen ähnelt . . . (die Mutter). e) Der Vater erzählte . . . (seine Kinder) eine Geschichte. f) Kaltblütig wich er . . . (die Gefahr) aus. g) Wir wohnten gestern . . . (ein Vortrag) bei. h) Die Reise ist . . . (er) gut bekommen. i) Der Freund kam . . . (ich) freudig entgegen.
23. Traduceţi în limba germană :

a) Băiatul îi seamănă tatălui, iar fata cea mai mică îi seamănă bunicii. b) O plimbare la cîmp mi-ar prii. c) Anna Seghers povesteşte despre u n luptător antifascist, care eva­ dase dintr-un lagăr de concentrare. d) î ţ i place acest costum? e) îţi plac aceşti struguri ?

526

SINTAXA

f) g) h) i) j) k)

El n-a vrut să-i cedeze prietenului. Ana o ajută cu plăcere pe colega sa Helga. Petre nu-1 contrazice niciodată pe tatăl său. * Studenţii ascultă foarte atenţi pe profesorul lor. Mie nu mi-e egal dacă (el) vine sau nu. Pot să vă fiu de ajutor? Da, îmi puteţi ajuta mult.

24. Completaţi cu cuvintele din paranteză, respectînd cazul cerut de verb sau de adjectiv :

a) Mein Freund ist krank, er bedarf . . . (die Ruhe). b) Wir gedenken . . . der Arbeiterklasse (die Helden). c) Bei der Übersetzung bediene ich. mich . . . (das gute Wörterbuch). d) Dank seinen schönen Leistungen erfreut sich mein Freund . . . (ein großes Ansehen). e) Erinnerst du dich, Peter, noch . . . (unser alter Professor) ? / ) Martin rühmte sich . . . (seine gute Leistung). g) Hans ist sich . . . bewußt (seine Pflicht). h) E r ist . . . fähig (keine solche Tat). i) Durch sein Benehmen wurde er . . . würdig (unser Vertrauen).
25. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e)

(Noi) Ne amintim de eroii poporului nostru. Hans şi Peter erau conştienţi de marea lor răspundere. Zelul tău, dragă prietene, ar fi demn de o cauză mai b u n ă ! Soldatul rănit nu mai era capabil de nici un cuvînt. Bătrîna femeie era obosită de veşnicele ei griji pentru copilul bolnav.
din paranteză şi prepoziţia corespunzătoare :

26. Completaţi cu cuvintele

a) Mein lieber Freund, die Entscheidung in dieser Sache hängt nur . . . (du). b) Kinder, ihr müßt . . . achten (die Verkehrszeichen). c) Till Eulenspiegel, der Schalk, gab sich einmal in einer Stadt . . . aus (ein Arzt). d) Mein Freund befaßt sich am liebsten . . . (die Mathematik). e) E r besteht immer . . . (seine Meinung). f) Ich denke oft . . . (meine schöne Reise). g) E r hat sich . . . entschieden (ein Buch von Sadoveanu). h) Das kleine Mädchen erschrak . . . (der Hund). i) Obwohl es dunkel war, gelangte er noch . . . (die richtige Adresse), j) Mein Freund Peter interessiert sich . . . (das neue rumänische Fernsehgerät). ab

EXERCIŢII

527

k) Die Alte sorgte wie eine Mutter . . . (die Kinder der Nachbarin). I) Der Professor wird auch . . . teilnehmen (diese Sitzung), m) Der Professor wandte sich . . . und zeigte ihnen die Bilder (die Studenten). n) Wir fuhren . . . vorüber (das Haus der Scînteia). o) E r freute sich . . . (die Erfolge dieser Gruppe). p) Darf ich dir . . . zusehen (die Arbeit)? r) Der Vater erzählte den Kindern oft . . . (seine Arbeit).

27. Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu R a d u fu ales responsabil de grupă. b) D-am recunoscut imediat după glas. c) Cu ajutorul meu, el a tradus textul din germană în română. d) Ai auzit ceva despre acest nou roman ? e) Dan a fost numit director al uzinei,— f) Noul învinge totdeauna vechiul. g) Construirea universităţii bucureştene se leagă de numele lui A Ţ I . Cuza. h) Aici este vorba de o nouă descoperire. i) N u mă tem de examenul la literatură. j) Studenţii aşteaptă cu bucurie (sich freuen auf) vacanţa de vară. k) Pentru care facultate te-ai decis ? I) Sîntem mîndri de frumoasa noastră capitală. m) Profesorul este mulţumit de lucrările studenţilor săi. n) Studentul Martin era fericit de rezultatul experienţei sale. o) Pentru că are mult de lucru, renunţă la călătorie.

28. Răspundeţi

folosind

cuvintele

din paranteză,

cu prepoziţiile

corespunzătoare:

a) Wo wohnt ihr Bruder Karl ? (ein neues Stadtviertel) b) Wo arbeitet der Vater, und wo arbeitet die Mutter ? (ein großes Werk, eine Textilfabrik) c) Wo studieren Sie ? (das Polytechnikum) d) Wo ist jetzt der kranke Bruder ? (das Haus) e) Woher kommen Sie? (die Bibliothek) f) Woher haben Sie das Buch genommen ? (der offene Bücherschrank) g) Wohin gehen wir am Abend ? (das neue Kino) h) Wohin fährt der Student Peter in den Sommerferien ? (das Meer, dann, das Gebirge) i) Wohin macht die Klasse mit dem Lehrer einen Ausflug ? (die Deut­ sche Demokratische Republik; Berlin ; das Banat; die Moldau).

528 29. Traduceţi în limba germană :

SINTAXA

a) Aici afară la lac este foarte frumos. b) L-am văzut pe prietenul meu de departe. c) Prietenul meu locuieşte în noul cartier. d) Blse locuieşte în strada Bminescu nr. 8. e) Mîine plec la Constanţa. Voi rămîne acolo o săptămînă, apoi voi pleca cu familia la Predeal. f) La dreapta şi la stînga vezi lanuri bogate.
30. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wann beginnt der Vortrag? (fünf Uhr) b) W a n n kommen Sie wieder nach Bukarest? (der zehnte April) c) Wann haben wir Literaturseminar? (der Morgen) d) Wie lange bleiben Sie în Bukarest ? (der ganze Monat Mai) e) Wie lange muß ich hier warten? (ein Augenblick, drei Stunden) f) Seit wann besuchen Sie das Fremdspracheninstitut? (das Jahr, drei Monate) g) Bis wann brauchen Sie das Wörterbuch? (die nächste Woche) h) Wie oft nehmen Sie von dieser Arznei? (dreimal täglich) i) Wie oft gehen Sie ins Theater? (jede Woche) j) Wann besuchen Sie Ihre Eltern? (die Ferien)
3 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Ieri după amiază l-am vizitat pe colegul meu bolnav. Rămîne în spital pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare. b) De o săptămînă, vremea este foarte frumoasă. Duminică vom face o excursie la Predeal. c) Acum am un dicţionar foarte bun, ţi-1 pot împrumuta şi ţie după examen. d) Sosită în Bucureşti, delegaţia studenţilor germani a vizitat Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. e) într-o zi voi veni totuşi la tine.
32. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wie arbeiten die Studenten dieser Gruppe ? (fleißig, angestrengt, das große Interesse) b) Mit wem kommen Sie am Abend ? (der Kollege Peter, die Freundin, der jüngere Bruder)

/

EXERCIŢII

529

stift,

c) Womit haben Sie diese Zeichnung gemacht ? (dieser bunte Blei­ pl.J d) Wieviel Meter Stoff brauchen Sie für dieses Kleid ? (2 1/2 Meter) e) Wie spricht er jetzt nach einen ganzen Studienjahr ? (ein Deutscher)
33. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Vă rog să vorbiţi mai rar, nu vă pot înţelege. Studenţii primiră entuziasmaţi propunerea lui Martin. E l citi cartea cu mult interes. A plecat ieri seară, fără a-şi lua rămas b u n de la noi. Pionierii trecură prin oraş cîntînd cîntece frumoase. î l privi întrebător şi aşteptă curios răspunsul său. Poate vii şi t u cu noi la teatru. După părerea mea, ea are cel mult 18 ani.
la întrebări, folosind cuvintele din paranteză :

3<î. Răspundeţi

a) Warum findet der Ausflug nicht mehr s t a t t ? (das schlechte Wetter) b) W a r u m bleibt er allein zu Hause? (Trotz) c) Warum wird morgen die Straßenbahn 26 nicht verkehren ? (der technische Grund) d) Zu welchem Zweck fahren viele Werktätige unseres Landes ans Meer? (die Erholung) e) î n welchem Falle kann man viel erreichen ? (der gute Willen) f) Trotz welchen Umstandes half er den Kollegen ? (seine schwere Herzkrankheit) g) Unter welcher Bedingung kann das Schispringen stattfinden ? (das günstige Schneeverhältnis) h) Von wem wird die Übersetzung gemacht werden ? (der Student Paul) i) Wie können wir zu einem höheren Eebensstand kommen ? (die Steigerung der Produktion)
35. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Din cauza ploii nu p u t e m merge azi în parc. Cu toată vremea rea, echipa noastră a învins echipa oraşului Piteşti. Din motive tehnice reprezentaţia nu mai poate avea loc azi. De emoţie, Ana n-a p u t u t răspunde la cele mai simple întrebări. Cu bunăvoinţă se pot obţine multe. Textul a fost tradus de către prietenul meu Mihai. El rămase m u t de mirare în faţa tabloului. Din cauza frigului serbarea are loc în sala de festivităţi, nu în parc.

34 — Gramatica practică a limbii germane

FRAZA
(Der zusammengesetzte Satz)

Fraza — o unitate sintactică superioară propoziţiei — serveşte la exprimarea unor idei mai complexe. E a este formată din îmbinarea a două sau mai multe propoziţii. îmbinarea propoziţiilor într-o frază se poate realiza prin raporturi de coordonare sau de subordonare. De aci urmează împărţirea frazelor î n : fraze formate prin coordonare şi fraze formate prin subordonare.

N 1

FRAZA

FORMATA

PRIN
— die

COORDONARE
Satzreihe)

(Die Satzeverbindung

Fraza formată prin coordonare este alcătuită din propoziţii care nu depind gramatical de alte propoziţii, adică din propoziţii principale.
Karl V. war ein starker und aufgeklärter Geist, aber vielleicht ein desto schlimmerer Mensch; Philipp I I . war ein beschränkter und schwacher Kerl, aber er war gerechter. (Fr. Schiller)

NM

Coordonarea poate fi realizată : 1. prin juxtapunere, adică prin simpla alăturare a propoziţiilor, fără întrebuinţarea unor conjuncţii.
Der Staatsrat der Sozialistischen Republik Rumänien ist das höchste Organ der S t a a t s ­ macht mit ständiger Tätigkeit; er ist der Großen Nationalversammlung untergeordnet.

N 3|

2. prin conjuncţii
Sie gingen langsam und vorsichtig, denn seit gestern war Tauwetter eingetreten, und sie wollten doch mit reinen Stiefeln draußen ankommen. (H. Hesse)

N ^

FRAZA

531

Adverbele cu ajutorul cărora se realizează, uneori, coordonarea au valoare de conjuncţii; graniţa dintre adverbe şi conjuncţii de altfel nu este fixă (vezi K 4). în fraza prin coordonare raportul între propoziţii poate fi: copulativ, disjunctiv, adversativ, local, temporal şi cauzal. a) în cazul coordonării copulative propoziţiile sînt de aceeaşi valoare. Propoziţiile copulative sînt fie juxtapuse, fie legate prin conjuncţii copulative, de ex. außerdem, und, sowohl . . . als (auch), weder . .. noch (vezi K 12).
E s pfiff, die Lokomotive antwortete, der Zug setzte sich sanft in Bewegung. (Th. Ich h a t t e heftige Kopfschmerzen, außerdem war ich sehr nervös. Weder h a t er angerufen, noch ist er gekommen. Mann.)

N 5. N 6 N 7

b) în cazul coordonării disjunctive conţinutul unei propoziţii exclude conţinutul celeilalte. Coordonarea disjunctivă se exprimă prin conjuncţii disjunctive de ex. : oder, entweder . . . oder, sonst (vezi K. 13) :
Ich gehe zu ihm, oder er kommt zu mir. Entweder gehe ich heute zu ihm, oder er kommt morgen zu mir. Heute verspätet sich unser Kollege, sonst ist er sehr pünktlich.

N 8

Observaţie Conjuncţia sonst serveşte şi la exprimarea raportului cauzal (vezi N 17). c) î n raportul de coordonare adversativă conţinutul unei propoziţii este opus conţinutului celeilalte. Coordonarea adversativă se exprimă, de regulă, prin conjuncţii adver­ sative ca aber, jedoch, sondern (vezi K. 14) :
Der Junge hielt das Buch auf den Knien, aber er las keine einzige Zeile. Wir gehen heute nicht zu unseren Eltern, sondern die Eltern kommen zu uns.

N 9

Dacă raportul adversativ dintre propoziţii iese clar în evidenţă, coordonarea se poate realiza şi fără conjuncţii:
Ich will dein Leben nicht, ich will den Schuß. (Fr. Schiller) în loc de : Ich will nicht dein Leben, sondern ich will den Schuß.

J 10 V

Dacă sondern leagă două propoziţii cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat, în propoziţia a doua nu se mai repetă nici subiectul nici predicatul (vezi N 152, 3):'
Wir lernen nicht für den Lehrer, sondern wjr_JerfTen für uns.

Nil

532

SINTAXA

N 12

d) Raporturi locale se exprimă mai rar prin fraze prin coordonare. De altfel, cuvintele cu ajutorul cărora se realizează acest fel de r a p o r t u r i : da ( = aici), dorthin, daher etc. au mai de grabă caracter de adverb decît de conjuncţie [vezi K 15) :
Seit Jahren wünschte er sich sein Heimatsdorf zu besuchen; dorthin führte jetzt sein Weg.

N 13

e) Prin fraze prin coordonare se pot exprima şi raporturi temporale: (a) raporturi de simultaneitate, acţiunea dintr-o propoziţie petrecîndu-se în acelaşi timp cu acţiunea exprimată în propoziţia a doua {vezi K 16) :
Ich ging zu ihm, mittlerweile kam er zu mir.

(b) raporturi de posterioritate, acţiunea din prima propoziţie avînd loc în urma acţiunii indicate în propoziţia a doua (vezi K 16) :
J e t z t ist er Ingenieur ; vorher war er Dreher.

(c) raporturi de anterioritate (vezi K 16), acţiunea din prima propo­ ziţie avînd loc înaintea acţiunii exprimate în propoziţia a d o u a :
Ich schreibe meinen Eltern, dann gehe ich in die Bibliothek.

Conjuncţiile care servesc la exprimarea raporturilor temporale mai m u l t caracter de adverbe decît de conjuncţii. N 14

au

f) î n cadrul coordonării cauzale deosebim (a) raportul cauzal propriu-zis: propoziţia a doua cuprinde motivarea logică a primei propoziţii. Coordonarea cauzală propriu-zisă se realizează de obicei — prin conjuncţii (vezi K 21) :
Br mußte einige Mal läuten, denn drinnen war der Lärm sehr groß.

— prin juxtapunere iese clar în evidenţă:

(mai rar), cînd raportul cauzal dintre propoziţii

I c h m u ß weggehen, ich werde erwartet. în loc de : Ich muß weggehen, denn ich werde erwartet.

Dacă două propoziţii legate prin denn au subiectul comun, acesta trebuie repetat.
E r bleibt zu Hause, denn er h a t heute viel zu t u n .

N 15

(b) raportul conclusiv: propoziţia a doua exprimă o concluzie, o urmare care decurge din acţiunea exprimată în prima propoziţie. Coordonarea conclusivă se realizează prin conjuncţii (vezi K 22);
E r ist krank, also muß er vertreten werden. E r war beschäftigt, deshalb (daher, darum, deswegen) kam er nicht zu dir.

FRAZA

533

Fraza prin coordonare în care este exprimat un raport cauzal propriuzis poate fi transformată într-o frază prin coordonare în care să fie expri­ m a t un raport conclusiv:
Ich bleibe zu Hause, denn ich habe zu lernen. Ich habe" zu lernen, darum bleibe ich zu Hause..

(c) raportul final: prima propoziţie indică scopul care poate fi atins prin acţiunea din propoziţia a d o u a ; coordonarea finală se realizează prin conjuncţii finale (vezi K 24) :
Ich will mir die neuerschienene Literaturgeschichte kaufen; dazu gehe ich jetzt in die Stadt.

N 16

(d) raportul condiţional: prima propoziţie indică condiţia de îndeplinirea căreia depinde realizarea acţiunii din propoziţia a d o u a ; raportul condiţional se realizează prin conjuncţii (vezi K 25):
Dieser Kranke muß gut gepflegt werden, sonst wird er nicht mehr gesund.

N 17 \

(e) raportul concesiv: o împrejurare exprimată în prima propoziţie ar fi trebuit să oprească realizarea acţiunii din propoziţia a doua, dar n-a reuşit s-o împiedice. Raportul concesiv se realizează prin conjuncţii (vezi K 26) :
Zwar weiß ich viel, doch möcht' ich alles wissen. (J. W. Goethe)

N 18

FRAZA

FORMATĂ
(Das

PRIN
Satzgefüge)

SUBORDONARE

Fraza formată prin subordonare este alcătuită din cel puţin o propo- N 19 ziţie principală şi una sau chiar mai multe propoziţii subordonate (secun­ dare). Propoziţia subordonată (secundară) depinde gramatical de altă propo- N 20 ziţie, aşa numita propoziţie regentă, şi îndeplineşte în frază, de regulă, func­ ţia unei părţi de propoziţie. Propoziţia regentă poate fi: — o propoziţie principală :
Wir kamen erst nach Mitternacht an, propoziţia principală regentă weil der Zug Verspätung hatte. propoziţia subordonată

534

SINTAXA

— o propoziţie subordonată :
Es war dem Lehrer nicht entgangen, propoziţia principală regentă daß der Schüler, d e n e r p r ü f t e , ins Buch schallte. \ prop. subord. propoziţia subordonată regentă/

Propoziţiile subordonate se analizează^de obicei d u p ă : forma lor, poziţia lor, gradul lor de dependenţă, funcţia lor.

FORMA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE N 21 După forma lor, propoziţiile subordonate pot fi: 1. de celernai multe ori introduse, adică legate de regentă prin cuvinte introductive. î n propoziţiile subordonate introduse, verbul conjugat stă pe ultimul loc {vezi însă O 42):
Der Schneider sagte mir, daß mein Mantel in einer-Woche fertig sein werde. Wenn er länger in Bukarest geblieben wäre, h ä t t e er sie besucht.

N 22

2. camuflate sau neintroduse, adică juxtapuse faţă de regenta lor. î n propoziţiile subordonate neintroduse, verbul conjugat stă a) pe locul doi :
Der Schneider sagte mir, mein Mantel werde in einer Woche fertig sein.

b) pe locul întîi :
Wäre er länger in Bukarest geblieben, so h ä t t e er sie besucht.

N 23

N 24

Propoziţiile subordonate introduse se împart, în funcţie de cuvîntul lor introductiv, î n : — propoziţii conjuncţionale, — propoziţii relative, — propoziţii interogative indirecte. a) Propoziţiile conjuncţionale sînt introduse prin conjuncţii subordonatoare c a : daß, ob, weil, nachdem etc. (vezi K 14—K 30).
Wir alle wissen, daß die Kommunistische Organisation der Gesellschaft die höchste F o r m der Gesellschaftsordnung ist. Ich lerne Deutsch, weil mir die deutsche Sprache gefallt. I c h ging weg, nachdem wir alles besprochen h a t t e n . Die Frage, ob er Sie besuchen wird, bleibt offen.

FRAZA

535

b) Propoziţiile relative sînt introduse prin (a) pronume relative: der, die, das — die (vezi F 99), welcher, welche, welches—welche (vezi F 100—101), wer, was (vezi F 102—104)
I n der Sozialistischen Republik Rumänien gehört die ganze Macht dem Volke, das frei und Herr seines Schicksals ist. Mihail Eminescu, welcher der größte rumänische Dichter ist, wurde im J a h r e 1850 geboren. Wer es Ihnen erzählt h a t , war nicht genau unterrichtet.

N 25

(b) adverbe pronominale relative: woran, worauf, womit etc. (vezi I 62-64)'.
Das ist etwas, woran er oft denkt.

(c) adverbe relative: wo, wohin, woher (vezi I 67—69):
Sie zeigte mir das Haus, wo sie ihre Jugend verbracht hatte..

Pronumele relative nu sînt numai elemente de legătură între propo­ ziţia regentă şi propoziţia relativă, ci şi părţi de propoziţie:
der mir das Wörterbuch brachte. subiect dessen Bücher immer in Ordnung sind. atribut dem ich gestern begegnete. complement la dativ den ich gestern getroffen habe. complement în acuzativ auf den ich gewartet habe. complement prepoziţional

E r ist der Schüler,

c) Propoziţiile interogative indirecte sînt introduse: (a) în cazul interogativelor parţiale (vezi M 17) prin acelaşi cuvînt intro­ ductiv ca şi interogativele directe, şi anume prin — pronume interogative: wer ?, was ?, welcher ?, was für ein ? (vezi

N 26

F 77-95)
Interogativă directă Interogativă indirectă E r fragte mich: ,,Wer h a t angerufen?" E r fragte mich, wer angerufen habe.

— adverbe interogative : wann ?, warum ?, wie ?, wohin ?, woher ? etc.
directă E r fragte m i c h : „Wann wird Andrei wieder anrufen?" Interogativă indirectă

E r fragte mich, wann Andrei wieder anrufen werde.

536

SINTAXA

— adverbe pronominale interogative : woran ?, worin ?, worauf?, aus ?, wobei ?, womit ? etc.
Interogativă directă Interogativă indirectă

wor­

E r fragte mich: ,,Woran arbeitet P e t e r ? "

E r fragte mich, woran Peter arbeite.

întrucît interogativele parţiale indirecte sînt introduse prin aceleaşi cuvinte ca şi interogativele parţiale directe, ne putem da seama după topica lor sau adesea după modul folosit, dacă este vorba de o propoziţie princi­ pală sau de una subordonată. î n propoziţia principală verbul stă pe locul doi şi este la indicativ, iar în propoziţia subordonată pe locul ultim şi este adesea la conjunctiv. (b) în cazul interogativelor conjuncţia ob :
Interogativă directă

totale (vezi M 16) prin
Interogativă indirectă

Ich fragte i h m : „Waren Sie gestern beim V o r t r a g ? "

Ich fragte ihn, ob er gestern beim Vortrag gewesen sei.

fltf 27

N 28

Propoziţiile subordonate camuflate (neintroduse) depind, ca şi pro­ poziţiile subordonate introduse, de o propoziţie regentă, dar au topica pro­ poziţiilor principale. Pot fi camuflate, în special, propoziţiile subordonate a) completive (vezi N 61) :
Er sagte mir, er sei im Gebirge gewesen. (în loc de : Er sagte mir, daß er im Gebirge gewesen sei.)

b) condiţionale

care precedă regenta (vezi N 121) :

Hätte er sich geschont, so wäre er jetzt nicht krank. (în loc d e : Wenn er sich geschont hätte, wäre er jetzt nicht krank.)

c) concesive (vezi N 119) :
War sie auch keine Schönheit, so machte sie doch auf alle Eindruck. (în loc d e : Wenn sie auch keine Schönheit war, machte sie doch auf alle Eindruck.)

d) comparative ireale (vezi N 86):
Er benahm sich so, als wäre er allein im Zimmer. (în loc d e : E r benahm sich so, als ob er allein im Zimmer wäre.)

N 29

Propoziţia subordonată, atît cea introdusă, cît şi cea camuflată, poate avea în regentă un cuvînt corelativ, care are rolul fie de a atrage atenţia

FRAZA

537

asupra subordonatei, fie de a servi drept legătură între subordonată şi regentă :
Obwohl es spät war, blieb er dennoch bei uns. J e weiter wir gingen, desto schöner wurde der Weg. Er spricht so leise, daß ich kein Wort verstehe. Das ist etwas, was Sie wissen müssen. Es ist mir unangenehm, daß Sie sich meinetwegen bemüht haben. Ob es wirklich so war, das kann ich nicht wissen. Wäre er in Bukarest gewesen, so h ä t t e er Sie angerufen.

POZIŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE

î n limba germană subordonata poate sta 1. înaintea propoziţiei regente (propoziţia subordonată

prepusă) :

N 30

Obwohl sich das Kräfteverhältnis in der Welt zugunsten des Sozialismus, der Demokratie und des Friedens verändert hat, bleibt der Imperialismus eine schwere Bedrohung des Friedens der Völker.

2. intercalată între părţile propoziţiei regente (propoziţia subordonată intercalată) :
Jedes Volk, das den Sozialismus eine internationale Aufgabe. aufbaut, erfüllt eine nationale und gleichzeitig auch

N 31

3. în urma

propoziţiei regente (propoziţia subordonată

postpusă) : Jj 32

Der Kommunismus steht nur zum Kapitalismus in Gegensatz und nicht zu den Völkern, die früher oder später alle zum Kommunismus gelangen werden.

Observaţie Propoziţia intercalata nu trebuie confundată cu propoziţia incidenţă Pe cînd propoziţia intercalată depinde de propoziţia regentă, propoziţia incidenţă este o propoziţie independentă:
Der Schüler, der gerade vorbeigeht, h a t den ersten Preis erhalten.

N 33

i

prop. intercalata Der Schüler — er heißt Karl Schulz — h a t den ersten Preis erhalten. prop. incidenţă

I

538

SINTAXA

GRADUL DE DEPENDENTA AL PROPOZIŢIEI SUBORDONATE N 34 N 35 O propoziţie subordonată depinde de o propoziţie principală sau de o altă propoziţie subordonată. 1. Propoziţia subordonată care depinde nemijlocit de o propoziţie principală este considerată propoziţie subordonată de gradul 1 :
Ich kenne diese Regel, weil wir sie schon durchgenommen

Prop. principală

i
Prop. subord. gr. 1

N 36

2. Propoziţia subordonată care depinde de o subordonată de gradul 1 este considerată propoziţie subordonată de gradul 2 :
Hr wünschte, daß ich ihm erzähle, wie ich meine Ferien verbracht habe.

Prop. principală Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 2

N 37

3. Subordonata care depinde de o subordonată de gradul 2 este con­ siderată propoziţie subordonată de gradul 3 şi aşa mai departe.
Ich rufe ihn an, damit er mir sagt, ob ich auch für ihn Theaterkarten kaufen soll, wenn ich noch welche finde. Prop. principală

Prop. subord. gr. 1

Prop. subord. gr. 2

Prop. subord. gr. 3

FRAZA

539

De una şi aceeaşi propoziţie regentă pot depinde două şi chiar mai N 38 multe propoziţii subordonate de acelaşi grad:
E r schrieb mir, daß er morgen kommen wolle und daß ich ihn auf dem Bahnhof solle. Prop. principală erwarten

I
Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 1

Raportul dintre propoziţiile de grad diferit este de subordonare, iar raportul dintre propoziţiile de acelaşi grad este de coordonare.

N 39

FUNCŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE După funcţia pe care o îndeplineşte în frază, propoziţia poate fi subiectivă, predicativă, atributivă, completivă şi circumstanţială. N 40

PROPOZIŢIA
(Der Subjektsatz — Der

SUBIECTIVA
Satzgegenstandssatz)

Propoziţia subiectivă îndeplineşte funcţia de subiect al propoziţiei N 41 regente. întrebările: wer?, was?
Wer nicht pünktlich prop. subiectivă Der Unpünktliche subiect Daß du unpünktlich bist, ist unhöflich. (Was ist unhöflich ?) ist, \ /
s o 1 1 tddbt

«Httammen, ( « W soll nicht mitkommen?)

în propoziţia regentă apare deseori pronumele es drept cuvînt core- N 42 lativ:
Es ist unbestreitbar, daß er ein fleißiger Junge ist.

După formă, propoziţia subiectivă poate fi: 1. introdusă a) conjuncţională :
Baß er nicht kommt, ist ausgeschlossen.

N 43

540

SINTAXA

b) relativă:
Wer fremde Sprachen nicht kennt, weift nichts von seiner eigenen. (J. W. Goethe) Was Ihnen gesagt wurde ,stimmt nicht.

Propoziţii subiective introduse prin pronume relative he întîlnim adesea în proverbe:
Wer den Pfennig nicht ehrt, ist des Talers nicht wert. Wer zuletzt lacht, lacht am besten. Wer nicht warten kann, muß laufen.

apar frecvent.

c) interogativă indirectă :
Es ist nicht zu erfahren, wo er wohnt. Es ist noch nicht sicher, ob er kommt.

2. camuflată

(neintrodusă) :

E s wird behauptet, er hätte es gesagt.

Pentru construcţii infinitiv ale subiective vezi N 125.

PROPOZIŢIA
(Der Prädikativsatz

PREDICA

TIVĂ

— Der Satzaussagesatz) •

N 44

Propoziţia predicativă îndeplineşte funcţia de nume predicativ al pro­ poziţiei regente. întrebările : wer sau was ist (wird) das Subjekt ?
. . . , was er sich wünschte. prop. predicativă E r wurde < A t T (Was wurde er ?) Arzt. nume predicativ

N 45

Predicatele verbale nu pot fi redate prin propoziţii subordonate. î n propoziţia regentă apare deseori un cuvînt corelativ es, der, der­ jenige, so :

Ji 46

Er war es, der die Übersetzung gemacht hat. Er ist der (derjenige), der mir geholfen hat. Die Sache ist die, daß ich ihn nicht erkannt hatte. Alles war so, wie ich es mir vorgestellt hatte.

FRAZA

541

După formă, propoziţia predicativă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională:
Das Besorgniserregende ist, daß er von Tag zu Tag mehr abnimmt,

N 47

b) relativă:
Er bleibt, was er war.

2. camuflată

(neintrodusă) :
unschuldig.

Die Tatsache ist, du bist am ganzen

Pentru construcţii infinitivale

predicative

vezi N 126.

î n cazul unor difilcultăţi la delimitarea dintre propoziţia subiectivă şi cea predicativă, trebuie să ne orientăm după ordinea cuvintelor din frază :
Daß regelmäßig gelernt wird, das ist das Wichtigste. prop. subiectivă Das Wichtigste ist, daß regelmäßig gelernt wird. prop. predicativă

PROPOZIŢIA
(Der Attributsatz — Der

ATRIBUTIVĂ
Beifügungssatz)

Propoziţia subordonată atributivă îndeplineşte în frază funcţia de atribut. întrebările : welcher ?, was für ein P
Hier ist das Buch, das ich dir versprochen habe. (Welches Buch ist hier?)

N 48

Funcţiile subordonatei atributive pot fi de a) atribut adjectival; în cazul acesta, propoziţia este atributivă tivală (adjektivischer Attributsatz) :
Da liegt der Text, der übersetzt wurde. prop. atributivă adjectivală Da liegt der übersetzte Text. atribut adjectival

adjec-

N 49

b) atribut substantival; stantivală (substantivischer

în cazul acesta propoziţia este atributivă Attributsatz):

sub­

Da liegt das Buch, das Peter gehört. prop. atributivă substantivală D a liegt Peters Buch. atribut substantival

542

SINTAXA

N 50

După formă, propoziţia atributivă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională :
Die Behauptung des Arztes, daß es dem Kinde besser geht, beruhigte die Eltern.

b) relativă:
Die Arznei, die der Arzt verschrieben hatte, wirkte sofort.

c) interogativă indirectă :
Die Frage, wer es ihm gesagt hatte, blieb offen.

2. camuflată

(neintrodusă) : .
war richtig.

Unsere Vermutung, er sei nicht in Bukarest,

Pentru construcţii infinitiv ale atributive vezi N 128. Pentru construcţii participiale atributive vezi N 136. Cel mai frecvent se folosesc propoziţiile atributive relative, î n ceea ce priveşte acordul pronumelui relativ, vezi F 105. Propoziţia relativă stă, de regulă, nemijlocit după cuvîntul determi­ nat {vezi O 151 — 155).

PROPOZIŢIILE
(Die Objektsätze — Die

COMPLETIVE
Ergänzungssätze)

N' 51

Propoziţiile completive îndeplinesc în frază
Ich sehe J . . ., daß er kommt. P r °P- completivă ihn. complement (Was sehe ich?) (Wen sehe ich?)

funcţia de corn

N 52

După complementul a cărui funcţiune o îndeplineşte, propoziţia com­ pletivă este: completivă directă care corespunde complementului la acuzativ ; completivă indirectă care corespunde complementului la dativ şi la genitiv ; completivă prepoziţională care corespunde complementului prepozi­ ţional.

FRAZA

543

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ D I R E C T Ă
(Der direkte Objektsatz)

Propoziţia completivă directă răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementul la acuzativ : wen ?, was ?
Ich frage, wen ich will. (Wen frage ich?) Ich. nehme an, daß er noch kommen wird. (Was nehme ich an?) Was ich mit den Händen greife, glaub' ich gern. (H. v. Kleist) Ich weiß nicht, wie sein Benehmen zu erklären ist.

N 53

Propoziţiile completive directe depind în special de verbe de informare :
Dieser junge Wissenschaftler teilte mit, daß er seine wissenschaftliche Arbeit werde. veröffentlichen

N 54

Vorbirea indirectă apare, de regulă, ca propoziţie completivă directă [vezi N 159)
Vorbire directă E r s a g t e : „Ich hin krank." Vorbire indirectă sei. E r sagte, daß er krank

N 55

prop. completivă întrebare directă E r fragte : „Wann findet das Wettspiel s t a t t ? " Ich fragte i h n : „Gehen Sie ins Stadion ?" întrebare indirectă

t

Er fragte, wann das Wettspiel stattfinde. Î prop. completivă Ich fragte ihn, ob er ins Stadion gehe. Î prop. completivă

PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ
(Der indirekte

INDIRECTĂ

Objektsatz)

Propoziţia completivă indirectă înlocuieşte un complement la dativ sau la genitiv şi răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementele cores­ punzătoare : wem ?, wessen ?
Ich gebe das Buch, wem ich will. (Wem gebe ich das Buch ?) Wer einmal lügt, dem glaubt man nicht, und wenn er auch die Wahrheit spricht. (Wem glaubt man nicht ?) Des rühme der blut'ge Tyrann sich nicht, Daß der Freund dem Freunde gebrochen die Pflicht.. (Fr. Schiller) (Wessen rühme sich der blutige Tyrann nicht ?)

Jjf 56

544

SINTAXA

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ P R E P O Z I Ţ I O N A L Ă
(Der präpositionale Objektivsatz)

N 57

Propoziţia completivă prepoziţională înlocuieşte un complement pre­ poziţional, î n t r e b ă r i l e : woran?, worauf?, womit?, worüber?, wovon? etc.
Sie freuten sich, daß sie eine schöne Reise machen werden. (Worauf freuten sie sich ?)

N 58

î n propoziţia regentă apare deseori un adverb pronominal cU funcţia de cuvînt corelativ:
Die Kinder dürfen sich nicht darauf verlassen, daß ihnen die Eltern bei der Arbeit helfen.

N 59

La unele verbe prepoziţionale poate lipsi cuvîntul corelativ din regentă, la altele el este obligatoriu. Astfel, cuvîntul corelativ nu poate lipsi pe lîngă verbele: beitragen, dienen, sich kümmern, sich verlassen etc.
Er trug dazu bei, daß die Arbeit unter den besten Bedingungen beendet wurde. Die Talsperre dient dazu, daß Wasser gespeichert wird. Sie müssen sich darum kümmern, daß das Kind regelmäßig ißt.

N 60

Cuvintele corelative se pun facultativ pe lîngă: sich bemühen, sich erinnern, sich freuen, sich hüten, klagen, sich wun­ dern etc. :
Unser Lehrer bemüht sich sehr (darum), daß wir Fortschritte machen. Erinnern Sie sich (daran), daß er Ihr Buch genommen h a t ? Wir freuen uns sehr (darüber), daß unsere Mannschaft gesiegt hat. Sie müssen sich (davor) hüten, daß Sie sich erkälten. Ihre Mutter klagte (darüber), daß Sie ihr selten schreiben. Er wunderte sich (darüber), daß du ihn nicht von deiner Verlobung verständigt h a s t .

FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R COMPLETIVE N 61 După formă, propoziţiile completive pot fi 1. introduse a) conjuncţionale
Er weiß nicht, daß Sie nach Bukarest übersiedeln.

b) relative:
Kauf dir, was dir besser gefällt.

c) interogative indirecte :
E r fragte mich, wo mein Bruder wohne.

FRAZA

545

2. camuflate

(neintroduse):
angerufen.

Sie sagte, sie habe zweimal

P e n t r u construcţii infinitivale

completive vezi N 127.

PROPOZIŢIILE
(Die Adverbialsätze

CIRCUMSTANŢIALE
— Die Umstandssätze)

Propoziţiile circumstanţiale îndeplinesc în frază funcţiile complementelor circumstanţiale din propoziţie. Deosebim propoziţii circumstanţiale de loc, de timp, de mod şi de cauză.

N 62

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E DOC
(Der Adverbialsatz des Ortes — Der Lokalsatz)

Propoziţia circumstanţială de loc îndeplineşte funcţia unui complement circumstanţial de loc. întrebările : wo ?, wohin ?, woher ?
. . ., / Ich lebe < \ wo ich geboren bin. prop. circum. de loc , * . ~ -. , . in meinem Geburtsort. circum. de loc. (Wo lebe ich ?) * '

M 63

Propoziţiile circumstanţiale de loc se introduc prin adverbele relative wo, wohin, woher. Pentru precizarea ideii de loc se folosesc adesea în propoziţia princi­ pală adverbe corelative:
Ich arbeite noch irnnier dort, wo Sie wissen. Der Weg führte dorthin, wo der "Wald begann.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALA D E TIMP
(Der Adverbialsatz der Zeit — Der Temporalsatz)

Propoziţia circumstanţială de timp^ îndeplineşte în frază funcţia unui complement circumstanţial de t i m p . întrebările : wann ?, seit wann ?, bis wann?, wie lange?, wie oft?
Während man ißt, prop. circiunst. de tirnp uz-? J i -c Wahrend des hssens compl. circumst. de tirnp 35 — Gramatica practică a limbii germane \ y soll man nicht sprechen. [Wann soll man nicht sprechen?) / r ... . * r i

N 64

546

SINTAXA

N 65

Raportul temporal pe care-1 exprimă propoziţia circumstanţială d e timp poate fi : a) de simultaneitate, cînd acţiunea din subordonată se desfăşoară în acelaşi timp cu cea din regentă. Pentru a exprima raportul de simulta­ neitate, propoziţiile circumstanţiale de timp sînt introduse prin conjuncţiile als, wenn, indes, wie, während etc. {vezi K 16)
Als die Aufführung zu Ende war, klatschte das Publikum laut Beifall. Immer wenn es läutet, gehe ich die Tür öffnen. Während wir uns unterhielten, klingelte das Telephon.

N 68

b) de posterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece după cea din. regentă. Pentru a exprima raportul de posterioritate, propoziţiile circumstan­ ţiale temporale se introduc prin conjuncţiile bevor, ehe, bis :
Bevor (ehe) ich komme, rufe ich Sie an. Wir warten, bis Sie kommen können.

Observaţie N 67 Bis poate fi atît conjuncţie, cît şi prepoziţie şi adverb {vezi J 25).. c) de anterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece înaintea celei din regentă. Pentru a exprima raportul de anterioritate, propoziţiile circumstanţiale de t i m p se introduc prin als, nachdem, seit, seitdem, wenn, kaum, daß, sobald etc. {vezi K 16). Pentru a exprima raportul de anterioritate trebuie respectată în limba, germană, o anumită corespondenţă a timpurilor, şi a n u m e :

Propoziţia subordonată perfect •

Propoziţia principală: • prezent • viitor • imperfect

mai mult ca perfect-

/ Nachdem er die Übungen gemacht hat,

lernt er die Wörter.

wird er die Wörter lernen. Nachdem er die Übungen gemacht hatte, lernte er die Wörter.

0 bservaţii: N 68 1. Această regulă este valabilă în deosebi pentru conjuncţia nachdem. I^a celelalte conjuncţii care exprimă anterioritatea, este posibilă folosirea aceluiaşi timp în regentă şi subordonată, mai ales atunci cînd se accen-

FRAZA

547

tuează continuarea acţiunii sau dacă cele două acţiuni sînt foarte apropiate una de alta. 2. Conjuncţiile sobald şi kaum daß se folosesc cînd acţiunea din subor­ donată se desfăşoară nemijlocit înaintea acţiunii din regentă :
Ich. schrieb, kaum daß ich mich zum Schriftsteller erkannt sah, über die Würde, die Pflichten, Rechte und Bedürfnisse des Schriftstellerstandes. . . (G. Keller)

N 69

3. Conjuncţiile als şi wenn pot fi uşor confundate, ambele fiind traduse N 70 prin cînd. a) Conjuncţia als se foloseşte pentru a exprima o acţiune din trecut, N 71 încheiată, nerepetată.
Als ich im vorigen J a h r in Sibiu war, besichtigte ich das Brukenthalmuseum.

b) Conjuncţia wenn se întrebuinţează pentru a exprima (a) o acţiune atît repetată cît şi nerepetatâ în prezent sau viitor:
Immer wenn er nach Bukarest kommt, besucht er mich. Wenn Sie zu mir kommen werden, erfahren Sie alles.

N 72

(b) o acţiune repetată în

trecut:

Immer wenn er nach Bukarest kam, besuchte er mich.

/

aeiiiine " N

nerepetată repetată prezentă —. ____^prezentă viitoare '• £ ["wenn | ^~-— viitoare t r e c u t ă - r | als | ^~~~~~~— trecută 4. De asemenea, trebuie evitată confuzia dintre conjuncţiile als şi wenn pe de o parte, şi adverbul wann — care se traduce t o t prin cînd — pe de altă parte. Adverbul interogativ wann? introduce propoziţii interogative par­ ţiale, fie directe, fie indirecte:
Întrebări directe: Wann kommen Sie zu mir ? — Wenn ich Zeit habe. Wann sahen Sie ihn zum letztenmal ? — Als er in Bukarest war. întrebări indirecte : Ich fragte ihn, wann er mich besuchen wird. Die Frage, wann der nächste Vortrag stattfinden wird, blieb unbeantwortet.

N 73

''""

I introduce prop. temporale — . : , f prop. interogative directe - w a n n - introduce j p r o p _ ' intewgative indirecte

548

SINTAXA

N 74

5. Conjuncţia wenn poate introduce şi propoziţii condiţionale {vezi K 25). î n cazul acesta se traduce prin dacă.
Wenn er das Buch hätte, würde er es Ihnen geben.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E MOD
(Der Adverbialsatz der Art und Weise — Der Modalsatz)

N 75

Propoziţia circumstanţială de mod îndeplineşte funcţia ţialului de mod. î n t r e b ă r i l e : wie?, in welcher Weise?
. . . , indem sie sangen. „. „. , , .. „, / prop. circumst. de mod Die Kmder begrüßten uns <~ r r \ singend. compl. circumst. de mod

circumstan­

v

(Wie,

in welcher

Weise

begrüßten uns die Kinder ?)

Unora dintre propoziţiile modale, cum sînt propoziţiile comparative ireale (vezi N 86) nu le corespund complemente circumstanţiale de mod. N 76 Propoziţii circumstanţiale de mod se împart, de regulă, în propoziţii modale propriu-zise, restrictive, comparative şi de măsură progresivă. 1. Propoziţia modală propriu-zisă exprimă a) felul în care se desfăşoară acţiunea din propoziţia regentă; ea se introduce prin wie sau indem :
Br sprach so schön, wie ich ihn noch nie habe sprechen hören. E r kleidete sich an, indem er jedes Kleidungsstück sorgfältig wählte.

Observaţii N 77 N 78 Conjuncţia subordonatoare indem are mai multe funcţii de care depinde traducerea e i : 1. conjuncţie modală; nu are corespondent în limba română. Predi­ catul propoziţiei modale se traduce printr-o construcţie gerunzială ; indem nu se t r a d u c e :
Sie spielte die Melodie, indem sie langsam Note für Note entzifferte. (Ba cînta melodia, descifrînd rar n o t ă cu notă.)

N 79

2. conjuncţie temporală: indem se traduce prin în timp ce, pe sau nu se traduce, folosindu-se o construcţie gerunzială :
Indem er das Zimmer betrat, grüßte er höflich alle Anwesenden. î n timp ce intră (Intrînd) în cameră, îi salută politicos pe t o ţ i cei prezenţi.

cînd,

FRAZA

549

Dacă conjuncţia indem este folosită modal sau temporal, atît regenta cît şi subordonata trebuie să aibă acelaşi subiect. 3. conjuncţie instrumentală; indem se traduce prin prin faptul că, prin aceea că sau prin construcţii gerunziale.
Indem die Partei konsequent die Politik der sozialistischen Industrialisierung des Landes verfolgte, wurden die Voraussetzungen für den Aufbau des Sozialismus gesichert. (Prin faptul că partidul a urmărit consecvent politica de industrializare socialistă a ţării, s-au asigurat premisele pentru construirea socialismului.)

N 86

b) lipsa sau suplinirea unei acţiuni însoţitoare din regentă; se introduce prin ohne daß, ((an) statt daß):
E r gab mir das Buch, ohne daß ich es von ihm verlangte. Er kommt zu mir, (an)statt daß ich zu ihm gehe.

N 01

Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale modale vezi N 131 — 132. 2. Propoziţia restrictivă exprimă o restrîngere a acţiunii exprimate N 82 în propoziţia principală; se introduce prin (in)sofern, (in)soweit, soviel, nur daß :
Soweit ich es verstanden habe, muß die Arbeit morgen übergeben werden. Insofern ich sie kenne, kann man zu ihr Vertrauen haben.

3. Propoziţia comparativă arată, pe baza unei comparaţii, cum se desfăşoară acţiunea din regentă. Propoziţiile comparative pot fi a) reale; comparaţia se face printr-o acţiune reală. Se foloseşte modul indicativ; conjuncţiile introductive sînt — în caz de egalitate wie, — în caz de inegalitate als:
Das Gewitter war rasch rascher vorüber, wie als es gekommen war.

N 88 j j 84

Propoziţiile comparative de egalitate au adesea, în regentă, corela­ tivele so, ebenso :
Man soll so sprechen, wie man denkt. Man soll ebenso handeln, wie man spricht.

Propoziţiile comparative, exprimînd o comparaţie reală sau foarte apropiaţă de realitate, construite cu indicativul, mai pot fi introduse prin als wenn, wie wenn ; verbul din regentă este de obicei la prezent, numai rareori la un timp t r e c u t :
Man kann diesem Jungen keinen größeren Dienst erweisen, als wenn man ihn auf seine Fehler aufmerksam macht. Das klingt, wie wenn Hagel an die Fenster trommelt. Direktor Wulicke stieß einen I,aut aus, wie wenn die tiefste Saite des Kontrabasses angestrichen wird. (Th. Mann)

Jjf 85

ele se înlocuiesc prin condiţionalul I : Er machte ein Gesicht. indicati­ Sie bewegte die Lippen.' aX^hJÜfen. î n acest caz. Jf 88 î n propoziţiile comparative ireale se foloseşte. als ob du schon allen Mat\vexlirfst\verlieren N 90 conjunctivul din regentă : mai m u l t ca perfect. Sie schwieg. dacă acţiunea este posterioară celei din r e g e n t ă : Der Himmel wurde plötzlich so schwarz. E r sieht aus. als ob (als wenn. . wie wenn) sie von nichts gemußt hätte. als Mir ist. — dacă dorim să subliniem probabilitatea comunicării: Man hört ein Rauschen. als ob er sich nicht vorbereitet h ä t t e . ca propoziţii subordonate camuflate. Laß nicht den Kopf sinken. verbul conjugat trece pe locul I şi este precedat de als. als ob er schon müde wäre. wie wenn. sau o formă perifrastica wollen. conjunctivul şi a n u m e : conjunctivul imperfect. wie wenn) ich krank wäre. als hätte sie von nichts gewußt. aber man hörte kerne». fljf 89 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale vului sau sînt învechite. ]V 87 Propoziţiile comparative ireale apar adesea. E r lauschte. Propoziţiile comparative ireale se construiesc cu conjunctivul şi se introduc prin als ob. de regulă. a\s\j&eftte\würde Laut Die Arbeit ging ihnen rasch und leicht von der Hand.550 SINTAXA N 86 b) ireale. wenn) se o m i t : Mir ist. cu N 91 î n propoziţia comparativă ireală se mai p o t folosi: conjunctivul prezent — dacă conjunctivul imperfect este identic cu indicativul. Sie t u t . condiţionalul I. celelalte conjuncţii (ob. E r nahm H u t und Mantel. als wäre er krank gewesen. dacă acţiunea este anterioară celei E r beantwortete keine einzige Frage. als wäre ich krank. als ob es regne. dacă acţiunea este simultană cu acţiunea din regentă : E r geht so langsam. conjuctivul viitor (rar). wie. Sie tut. acţiunea exprimată în subordonată este ireală sau proba­ bilă. als wenn. als ob ein Gewitter kommen würde. als höre er ein fernes Lied. als ob (als wenn. als wollte er weggehen. Dutzend Freunde helfen er lacken. als ob sie \anjn^srte^e\ antworten würde. als wüßte sie nichts. würden ihnen ein würdest.

. = El se comportă ca şi cum n-ar fi ştiut nimic de(spre) aceasta.) şti N 93 Conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect din propoziţiile comparative ireale se traduc prin condiţionalul-optativ perfect: E r tut. . N 98 P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E CAUZĂ (Der Adverbialsatz des Grundes — Der Kausalsatz) Propoziţia circumstanţială de cauză îndeplineşte în frază funcţiunea circumstanţialului de cauză: . concesive şi instru­ mentale. Je weiter wir gingen. Ich sehe alles so klar vor Augen. cuprind cîte un adjectiv sau un adverb la comparativ. N 94 4. condiţionale. prop. în propoziţii cauzale propriu-zise. corelativul desto sau um so : Je mehr Sie lernen.FRAZA 551 conjunctivul perfect — pentru a sublinia caracterul probabil al comunicării: I m m e r wieder denke ich an deine Worte. . desto schönere Fortschritte werden Sie machen. . als ob er davon nichts wüßte (wisse). = (Ei se comportă ca şi cum n-ar nimic de(spre) aceasta. als hätte (habe) er davon nichts gewußt. cauzală E r zitterte <f ^ vor Kälte. Topica din aceste propoziţii diferă de topica din celelalte propoziţii subordonate. de regulă. propoziţia de măsură progresivă exprimă proporţia în care se desfăşoară acţiunea din regentă. circ. căreia îi corespunde. als habest du sie eben erst gesprochen. weil es ihm kalt war. atît în regentă cît şi în sub­ ordonată forma la comparativ a adjectivului sau a adverbului stă nemijlocit după conjuncţie. als sei es gestern gewesen. N 98 . în regentă. circumstanţial de cauzä N 97 (Warum zitterte er ?) Propoziţiile circumstanţiale de cauză se împart. consecutive. Se introduce prin conjuncţia je. finale. N 95 Propoziţiile de măsură progresivă ca şi regentele lor. um so (desto) dichter wurde der Wald. N 92 Conjunctivul prezent şi conjunctivul imperfect din propoziţiile comparative ireale se traduc în limba română prin condiţionalul-optativ prezent: Er tut.

verbul conjugat ocupă deci locul ultim. da şi. Da ist er.). E r kam zu mir. daß. Da sagte er mir. Propoziţia consecutivă exprimă consecinţa sau rezultatul unei acţiuni sau unei stări arătate în propoziţia. E s ist draußen zu kalt. adverbul so. î n t r e b ă r i l e : warum?. adverbul zu : Sie spricht so leise. weil er mich um etwas bitten wollte« N 101 2. prin daß. zu welchem Zweck? mit welcher Absicht? Propoziţiile finale sînt introduse prin conjuncţiile:. adverbul so : E r ist deshalb (darum.) sau. Grund ? Propoziţiile cauzale pot fi introduse prin weil. daß„ als daß : Du bist gut vorbereitet. daß ich sie kaum verstehe. deswegen etc. Adverbul da — în primul loc al propoziţiei principale — cere numai inversiunea dintre subiect şi verbul conjugat (vezi O 61) : Da es spät war. de obicei. ging ich früh von zu Hause weg. dafür. K 102 3. damit. aus welchem. Da ich pünktlich an Oft und Stelle sein wollte. Drept corelativ al propoziţiei consecutive introduse prin daß. N 100 Elementului introductiv al subordonatei îi corespund adesea în regentă. brachen wir auf. Conjuncţia da introduce propoziţii s u b o r d o n a t e .Propoziţia finală indică scopul pentru care se îndeplineşte acţiunea exprimata de regentă. weswegen?. mai rar. weshalb?.552 SINTAXA 1. deshalb. regentă. davon etc. weil er sich nicht gut fühlte. Propoziţia cauzală propriu-zisă exprimă cauza acţiunii sau stării din propoziţia regentă. so daß du vor der Prüfung keine Angst haben Heute bin ich zu müde. Observaţie Ji 99 Trebuie evitată confuzia dintre conjuncţia da (mtrucît. daß ich ihm das versprochene Buch gebe* . er könne mir noch keine Antwort geben. mußt. drept corelative diferite conjuncţii (darum. damit wir zusammen weggehen. deswegen) zu mir gekommen. Er ist zum Arzt gegangen. î n t r e b ă r i l e : wozu?. als daß die Kinder an den Strand gehen können. atunci). auf daß (învechit) : Ich warte auf Sie. se foloseşte în regentă. als daß ich noch ausgehen soll. întrebarea: mit welcher Folge ? Propoziţiile consecutive se introduc prin conjuncţiile so daß. adverbe pronominale (daraus. iar drept corelativ al propoziţiei intro­ duse prin als daß. deoarece) şi adverbul da (aici.

(L. propoziţia este condiţio­ nală ireală şi se construieşte cu conjunctivul sau cu forme perifrastice ale conjunctivului (vezi H 132) şi a n u m e : Pentru exprimarea unei acţiuni prezente se foloseşte conjunctivul imperfect atît în propoziţia condiţională ireală. N 107 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale indicafivului imperfect sau dacă formele respective ale conjunctivului nu se mai tolosesc în mod curent. so (dann) würde ich ihm sofort antworten. . cît şi în regenta ei (propo­ ziţia condiţionată) : E s wäre sehr freundlich von ihm. dann. ele se înlocuiesc prin forme perifrastice ale conjunc­ tivului Wenn es nicht regnen würde. der nur mäßig erhellt war. .N 103 nirea acţiunii din regentă (propoziţia condiţionată). (vezi K 25) : Wenn er zu Hanse wäre. wenn er mir das Wörterbuch brächte. dann geben Sie ihm noch eine Tablette. verloren sich in dem weiten Saal . Corelativele dann şi so se folosesc în propoziţia condiţionată. Propoziţia condiţională exprimă condiţia. gesetzt daß: Gesetzt. condiţ. auf «laß die Vorgänge auf der Bühne besser beleuchtet seien. h ä t t e n Sie nachgeben müssen. begleite ich Sie. so ginge ich zu ihm. propoziţia condiţională apare c a : 3\T 104 a) propoziţie conjuncţională. de obicei. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse şi prin im Falle daß. 4. Conjuncţiilor condiţionale le corespund adesea în vele so. . numai dacă ea precedă regenta. Würde er mich das fragen. de care depinde îndepli. î n cazul acesta verbul conjugat stă pe locul I : Wäre er zu Hause. falls etc. I N 108 . würde er mehr arbeiten. î n cazul acesta. condit. ginge ich zu ihm. N 186 reală şi b) irealizabilă sau nerealizată. alsdann: regentă corelaţi- N 105 Wenn das Fieber nicht fällt. I Wenn er gewissenhafter wäre.FRAZA 553 Die Zuhörer . cînd propoziţia condiţională este camuflată. . Condiţia exprimată prin propoziţia condiţională poate f i : a) realizabilă. Feuchtwanger) Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale finale vezi N 129. ginge ich jetzt spazieren. î n cazul acesta propoziţia este condiţionată se construieşte cu indicativul : Wenn Sie es mir gestatten. b) propoziţie camuflată. introdusă prin wenn (în majoritatea cazurilor). întrebarea: unter welcher Bedingung ? După formă. daß es so war.

. Se poate întîmpla ca cele două acţiuni (din propoziţia^ condiţională ireală şi din regenta ei) să nu se desfăşoare în acelşi timp. atît în propoziţia condiţională ireală cît şi în regenta ei. vom formula mai b i n e : Würde ich ihn etwas fragen. Sie hätte es gewiß falsch verstanden. so würde er mir bestimmt gern antworten. so könnte ich jetzt den Text übersetzen ( = acţiune prezentă. 2. conjunctivul mai mult ca perfect: Wenn es nicht geregnet hätte.e mod. se foloseşte. sau: Sollte ich ihn etwas fragen. preţios. fie în regenta ei. fie în propoziţia condiţională ireală. wären wir spazierengegangen. î n acest caz. . N 110 î n cazul conjunctivului mai mult ca perfect. wenn du wüßtest. î n special. se aplică pentru fiecare din cele două propoziţii. wenn ich recht bald einen Brief von Ihnen lesen Du würdest das bestimmt nicht tun. ihn etwas fragen würde. dar şi mai bine : Wenn ich ihn etwas fragen sollte. 3. folo­ sirea concomitentă a condiţionalului în ambele propoziţii. Conjunctivul imperfect se înlocuieşte astăzi prin condiţionalul I sau prin forme perifrastice cu verbe modale nu numai în cazul identităţii conjunctivului cu indicativul ci şi atunci. condiţio­ nalul I: Wie groß wäre meine Freude. würde er mir bestimmt gern antworten. . din considerente de ordin stilistic. Pe cît posibil se va evita. . deoarece conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare de timp haben şi sein (cu care se formează mai mult ca perfectul) nu coincide cu indicativul şi este folosit în mod curent. deci conjuncţia mai mult ca perfect). î n loc să formulăm ( mai greoi) : Wenn ich. po­ trivit căreia în propoziţia condiţională nu putea fi folosit în nici un caz. î n germana literară de azi nu mai este valabilă vechea regulă. cînd conjunctivul respectiv are o sferă restrînsă de circulaţie. N 111 Pentru a sublinia că o acţiune neîncepută s-ar putea desfăşura în viitor.554 SINTAXA Observaţii 1. daß es sie kränkt. stilul ar deveni afectat. deci conjunctiv imperfect). Se recomandă ca modul conjunctiv să fie folosit ori de cîte ori este posibil. nu se mai pune problema înlocuirii lui prin alte forme. se foloseşte. mai ales dacă propoziţia condiţională nu este camuflată. condiţionalul I („Wenn und würde beißen sich"). N 109 Pentru a exprima o acţiune trecută. astfel încît prin menţinerea lui. würde. regula corespunzătoare: Wenn ich das Wörterbuch gekauft hätte ( = acţiune trecută. se va evita condiţionalul verbelor auxiliare de timp şi d. wenn es ihr nicht erklärt worden wäre. so würde er mir bestimmt gern antworten.

atunci nu trebuie să influenţeze ordinea cuvintelor din propoziţia principală (vezi O 172) : Wie groß auch seine Wohnung ist. Propoziţiile concesive apar ca a) propoziţii conjuncţionale. atunci posibilitatea se exprimă prin conjunctivul imperfect (sau o forma perifrastică în propoziţia condiţională). wennschon. b) propoziţii relative introduse prin pronume sau adverbe relative. şi pot fi — reale: Wenn er auch müde war. 5. E r ist spät. mir ist es ganz gleichgültig. könnte er es falsch auffassen. auch.VRAZA 555 Dacă una din cele două propoziţii ale construcţiei condiţionale exprimă N 112 o anumită posibilitate care se deosebeşte de realitatea exprimată în cealaltă propoziţie. reale : Obwohl mein Freund kurzsichtig ist. wenn. . trotzdem. presupusă sau N 114 ireală. Wie energisch er auch wäre. obzwar. schon. wiewohl şi sînt propoziţii concesive propriu-zise. wenn . — ireale: Wenn er auch hier wäre. întrebarea : trotz welchen Umstandes ? Propoziţia concesivă poate exprima o piedică reală. . în cazul acesta ele sînt introduse prin N 115 — conjuncţiile obwohl. Propoziţia concesivă indică u n obiect sau o situaţie care. Ich verständige Sie. N 118 . könnte er dir nicht helfen. . es w~ird kaum genügend Platz sein. wenn etc. accentuată pe silaba a doua. man merkte es ihm nicht an. trägt er keine Brille. wenn . diese Aufgabe könnte er nicht lösen. Observaţie Conjuncţia subordonatoare trotzdem (= obwohl). wenn ich von ihm ein Schreiben erhalten sollte. machte ich einen langen Spaziergang. . realitatea prin indicativei prezent sau imperfect: Wenn jemand es gut hat. trotzdem (= obwohl) es spät ist. totuşi n-a împiedicat-o. Was immer er auch sagen mag. în legătură cu conjuncţiile auch sau so. (= dennoch) brennt das Licht noch bei ihm. . ob schon. auch flj 117 . . de regulă. . hätte er es gern noch besser. N 116 — prin conjuncţiile auch. Trotzdem es kalt war. nu trebuie confundată cu conjuncţia coordonatoare trotzdem (= den­ noch) accentuată pe prima silabă. Das I/icht brennt noch bei ihm. Wenn wir es ihm nicht sagen. Piedica faţă de acţiunea din regentă este reală. trotzdem. obgleich. ireală sau ipotetică. deşi ar N 113 fi p u t u t împiedica realizarea unei acţiuni din regentă. Dacă propoziţia concesivă rela­ tivă este prepusa.

N 121 FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R CIRCUMSTANŢIALE După formă. prop. î n propoziţia regentă se foloseşte adesea corelativul so : War ihr Gesicht auch schon alt. ăaB er rechtzeitig aus dem Wagen sprang. î n acest caz. 6. conjuncţionale: Wenn ich das Wörterbuch mithätte. propoziţiile circumstanţiale s î n t : 1. avînd în regentă corelativele dadurch sau damit : Er rettete sich dadurch. Piedica faţă de acţiunea din re­ gentă este reală. Propoziţia instrumentală exprimă mijlocul prin care se realizează acţiunea exprimată de predicatul regentei. dein Leben sicher' ich dir. de scop) / . als wäre er krank. könnte ich diesen Text sofort übersetzen. so hätten wir mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. secundară prescurtată \ (construcţie infinitivală finală) \ . ipotetică sau ireală. um sich zu erholen. Wäre er auch der tüchtigste. Sei sie mir auch noch so fern. introduse a) de regulă. . . secundară finală . camuflate (neintroduse) (vezi N 27—28) : Wäre das Wetter schöner gewesen. E r sieht so schlecht aus. . zur Erholung. . /(cireumst. N 120 Propoziţiile concesive şe construiesc cu indicativul (vezi N 225) şi cu conjunctivul (vezi N 226). . Schiller) 2. modale vezi N 137 — 139. P R O P O Z I Ţ I I L E SECUNDARE PRESCURTATE (Die verkürzten Nebensätze) N 122 Propoziţiile secundare prescurtate constituie o formă intermediară între partea secundară de propoziţie şi propoziţia secundară: . iar verbul conjugat stă pe locul I. Er fährt nach P r e d e a l ^ prop.. b) relative: Was es auch sei. ich denke noch immer an sie. so könnte er das nicht vollbringen. conjuncţia wenn se omite..556 SINTAXA TU 1 1 9 c) propoziţii secundare camuflate. damit er sich erholt. (Fr. ihre schönen Augen glühten noch immer. P e n t r u construcţii infinitivale Pentru construcţii participiale modale vezi N 129—132. Propoziţiile instrumentale se introduc prin conjuncţiile indem sau daß.

< \ daß ieh prop. la participiu (construcţie partieipiaîă) sau lipseşte cu desăvîrşire (construcţie partieipiaîă eliptică). •. . ( \ r daß m a n ' im Meer prop. . constr. cînd are valoarea unei propoziţii subiective introduse prin daß. cînd are valoarea unei propoziţii p r i n daß. L Sie wiedersehe. N 124 N 125 subiectivă * Sie wiederzusehen. / ±5s ist angenehm. identic cu cel din propoziţia regentă. de regulă. infinitivală (b) dacă propoziţia secundară exprimă o stare sau o acţiune în general şi în propoziţia regentă nu există nici u n fel de complement: i — '. infinitivul precedat de zu în legătură cu încă cel puţin o parte de propoziţie. constr. subiectivă L schwimmt. Forma verbală a predicatului din propoziţia secundară apare la infinitiv (construcţie infinitivală).FRAZA 557 î n unele gramatici. CONSTRUCŢIILE (Die Infinitivkonstmktionen INFINITIVALE — Die satzwertigen Infinitive) Construcţiile infinitivale apar sub următoarele forme : 1. Această construcţie e s t e : a) subiectivă. propoziţiile secundare prescurtate sînt denumite grupe de cuvinte cu valoare de propoziţie (satzwertige Wortgruppen). Conjuncţia sau pronumele care introduce propoziţia secundară lipseşte total sau parţial. el este. / Es freut mich. Construcţia infinitivală subiectivă se foloseşte (a) dacă subiectul propoziţiei subiective este complement în pro­ poziţia regentă: / „ c . Caracteristicile propoziţiilor secundare prescurtate s î n t : N 123 Subiectul nu se pune. im Meer zu schwimmen. . infinitivală b) predicativă. predicative introduse N 128 ..

constr. infinitivală studiert. prop. Se va putea spune deci n u m a i : E r Sagt. Sie hier treffe.558 SINTAXA Construcţia infinitivală predicativă se foloseşte dacă subiectul p r o ­ poziţiei predicative apare sub o oarecare formă în propoziţia r e g e n t ă : daß er j Chemie Der Wunsch meines Sohnes war. predicativă Chemie zu studieren. completivă das Museum zu besichtigen. infinitivală Prescurtarea nu poate avea loc. dacă predicatul propoziţiei regente este exprimat printr-un verb de declaraţie. completivă Sie hier zu treffen. daß er t r a n k sei. ' Construcţia infinitivală completivă se foloseşte: (a) dacă subiectul propoziţiei subordonate este identic cu subiectul regentei: daß ich Ich bin überrascht. (b)Tdacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă : daß er Ich bat ihn. Museum subînţeles prop. completivă mich zu besuchen. introduse prin daß. cînd are valoarea unei propoziţii completive. das Museum besichtigen.128 prin d) atributivă. constr. constr. infinitivală (c) dacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă: daß wir E r schlug (uns) vor. » Î27 c) completivă. constr. cînd are valoarea unei propoziţii daß: atributive introduse . mich besucht. prop. prop. infinitivală N .

infinitivală. infinitivală warten. -•>•'"•''/ Er war zu müde. de regulă. za sau de ( a n ) s t a t t . b) consecutivă cînd are valoarea unei propoziţii consecutive introduse prin als daß. . genug etc. . dacă o propoziţie cu predicat nominal cuprinde un adjectiv precedat de un adverb de intensitate (So. . cînd are valoarea unei propoziţii finale introduse. 3. . Construcţia infinitivală consecutivă se foloseşte în caz de identitate a subiectului propoziţiei secundare cu cel din propoziţia regentă. < \ ro N 131 daß er modalä sich von uns verabschiedete P P' ohne sich von uns zu constr. Construcţiile acestea se numesc construcţii infiniţi vale modale. infinitivală verabschieden. . Ele se folosesc dacă subiectul propoziţiei modale este identic cu subiectul propoziţiei regente: a) în locul unor propoziţii modale introduse prin ohne daß : ohne Er fuhr weg. ( \ die Ferien im Banat verbringt. infinitivul precedat de ohne . Construcţia infinitivală finală se foloseşte dacă subiectul propoziţiei finale este identic cu subiectul propoziţiei regente: d a m i t wir Bleiben wir stehen. zu. N 12$ V Vu m hier auf sie zu constr. zu Această construcţie este :j a) finală.) : als daß er r. consecutivă Um mitkommen zu constr. zu.FRAZA 559 Construcţia infinitivală atributivă se foloseşte dacă subiectul poziţiei atributive este identic cu subiectul propoziţiei regente: daß er Er h a t t e die Absicht. 2. infinitivul precedat de u m . pro­ " "' die Ferien im Banat zu constr. prin damit. allzu. verbringen. . ( \ hier auf sie warten. . < V L r N 130 h ä t t e mitkommen kc prop. infinitivală können.

dacă subiectul propoziţiei relative este identic cu subiectul propoziţiei regente : die Die Ausländer.j a ß er daß: ins Gebirge fährt. Construcţia eu participiul II are valoarea'ünei propoziţii secundare al cărei predicat este : a) un verb tranzitiv la diateza pasivă. b) un verb intranzitiv perfeciiv la diateza waren. 1._ activă: ^•besuchten wir unsere Freunde. Construcţia cu participiul I are valoarea unei propoziţii secundare cu un predicat la diateza activă exprimînd o acţiune în desfăşurare. determinat de alte elemente sintactice. Construcţiile participiale se referă îndeosebi la subiectul regentei. / prop. vor kurzem erbaut wurde ^ ' ist herrlich. predicatul exprimă o acţiune încheiată. . das Dieses Vierte! vor kurzem erbaut.^ L waren Deutsche. mai rar la u n complement al acesteia. --von uns erwartet. infinitivală fahren.560 ' SINTAXA I T 132 S b) în locul unor propoziţii modale introduse prin (an)statt (an) s t a t t . eine Zigarette rauchte. Nachdem wir in Bukarest angekommen In Bukarest angekommen. Construcţiile participiale cu participiul I şi I I se întrebuinţează uneori : a) în locui propoziţiei atributive introduse prin pronume relative. deci neîncheiată : indem er Er t r a t ins Zimmer eine Zigarette rauchend. modală an)statt ins Gebirge zu constr. sau la participiul I I . m 135 2. CONSTRUCŢII ( Partizipialhonsiruktionen PARTICIPIALE — Satzwertige Partizipien) fi 133 m 134 Construcţiile participiale sînt alcătuite dintr-un verb la participiul I (uneori subînţeles). N 136 î n ambele cazuri. von uns erwartet wurden.

betrat der Lehrer die Klasse. Eines Sinnes mit seiner Mutter (seiend).N 148 capiu sau (mai rar) un adjectiv atributiv. Das Kind auf dem Arm (haltend). j$r 139 ATRIBUTUL (Das erweiterte DEZVOLTAT Attribut) Atributul dezvoltat este grupul de cuvinte format dintr-un parti. < ^ ^_____üdurch den Park. rîndul său de unul sau mai multe elemente sintactice.y ^__^nachdenklich auf einer .-— (c) uneori cauzale : über seine eigenen Worte erschrocken war.. Er s c h r i t t .-—- (b) modale introduse prin indem: ^^. euer Volk liebt. folgte er ihren Ratschlägen. ^____—~-! hielt er an. . Ins Zimmer tretend.j Nachdem er Zu Hause zu Hause angekommen war.indem er eine Zigarette rauchte. determinat la. ^""^-eine Zigarette rauchend. Construcţia partieipială' eliptică constă din*r-o îmbinare de cuvinte in care se subînţelege participiul prezent al verbelor haben.' jWenn ihr 3. Euer Volk Hebend. ^___——-—^ rief er Sie. Erschrocken über seine eigenen Worte. angekommen. stieg er in die Straßenbahn ein. jtg ţ g g Construcţia participiaîă eliptică se -foloseşte în special în locuî unor I ropoziţii circumstanţiale: y indem er eine gefaltete Zeitung in dar Hand hielt. halten sau sein : Die Hefte in der Hand (habend). ^__-—_--i-könnt ihr die Menschheit nicht hassen.FRAZA 581 b) în locul propoziţiilor (a) temporale : Als er ins Zimmer circumstanţiale: N 137 trat^ P^iarA er dort seinen Vater.-——' " Da er (d) condiţionale etc. Er saß. ^eine gefaltete Zeitung in der Hand (haltend)?*^*~^ Bank.

) T R A D U C E R E A A T R I B U T U L U I DEZVOLTAT La traducerea atributului dezvoltat se respectă de cele mai multe ori ordinea următoare : 1. ganz Dieser ' i n u n s e r e m K r a n k e n h a u s behandelte* .) sau prepo­ ziţional al substantivului (ex.).) atribut dezvoltat . înaintea unui alt atribut adjectival al substantivului.erschien in einer Neuauflage. un eventual atribut adjectival (ex. pronu­ mele sau numeralul respectiv) (vezi exemplele de mai jos).) sau un adjectiv (ex. Zwei i n d i e s e m Ausland sehr gesucht.). (Elevii atenţi la oră înţeleg şi' cele mai grele probleme. de regulă.) atribui dezvoltat .562 SINTAXA N 141 Participiul (sau adjectivul) atributiv care formează _ nucleul ^ atribu­ tului dezvoltat stă nemijlocit înaintea substantivului determinat sau. _ „ _ _ A r^ »———~-^ ~ — _ _ I n d e r S t u n d e aufmerksame Schüler verstehen auch die schwierigsten Probleme. 2. (Cartea care interesează deopotrivă pe copii şi adulţi a apărut într-o ediţie nouă. . f. 3. e.) atribut dezvoltat . Articolul (hotărît sau nehotărît). d. d. f. care se t r a d u c e : a) dacă este exprimat prin participiul I. elementele determinante ale participiului (sau ale adjectivului) stau înaintea acestuia. Jahr A in unserer Fabrik ^ebaute^ Maschinen sind im (Două maşini construite anul acesta în fabrica noastră sînt foarte căutate în străinătate. pronumele sau numeralul care deter­ mină substantivul respectiv se află înaintea atributului dezvoltat: atribut dezvoltat A Das ' K i n d e r und E r w a c h s e n e g l e i c h e r m a ß e n interessierende) Buch . b . (Acest băiat t r a t a t în spitalul nostru este acum din nou complet sănătos. genitival (ex.Junjje ist jetzt wieder gesund. _ _ A .) b) dacă este exprimat printr-un participiu II. e. substantivul determinat de atributul dezvoltat (cu articolul. printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza pasivă sau numai prin participiu (ex. printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza activă (exemplul a. nucleul atributului dezvoltat (participiu sau adjectiv).).

_ 4. t r a t a t ă excelent de către profesor a fost înţeleasă de toţi'elevii. tradusă în limba germană.) atribut dezvoltat 1 5 {4 3 2 1 d) Dieses ' v o m L e h r e r " a u s g e z e i c h n e t behandelte mathematische' Problem wurde von allen Schülern verstanden. I 2 3 4 5 (Această problemă de matematică. 3 (Călătoria care a durat cîteva ore a fost foarte plăcută. gen . elementele determinante ale nucleului atributului dezvoltat în ordine logică.FRAZA 563 c) dacă este exprimat printr-un adjectiv.) atribut dezvoltat 1 % e) Er las ein ' i n s D e u t s c h e übersetzte Buch seines Bruders. Exemple: atribut dezvoltat 1 a) Die e i n i g e 1 1 Stunden 2 d a u e r n d e * Fahrt war sehr angenehm. ' 1 2 3 4 (El citea o carte a fratelui său. Studenten geschaffenen Arbeils-und Lebensbedingungen 1 2 3 (Condiţiile de muncă şi de viaţă (care au fost) create studenţilor noştri sînt excelente. 1 2 3 4 (Ea a cumpărat pentru copii o carte despre Africa. captivantă prin descrierile ei vii.) Atribut dezvoltat 1 f % Ş k 2 c) Ich gebe Ihnen gern das f ü r I h r R e f e r a t notwendige^ Buch. . i 2 3 (Vă dau cu plăcere cartea (care vă este) necesară pentru referatul dumneavoastră. _±__A__J L_ __ i AX. prin adjectivul corespondent din limba română sau printr-o propoziţie relativă cu u n predicat nominal. adjectivul respectiv avînd funcţia de nume predicativ (ex. a ) .) atribut dezvoltat 1 f) Sie kaufte für die Kinder ein ' d u r c h s e i n e l e b e n d i g e n B e s c h r e i b u n 3 i 2 fesselndes Buch über Afrika.) atribut dezvoltat 1 3 2 k 1 1 b) Die u n s e r e n sind ausgezeichnet.

vezi H 248) devine predicatul verbal la diateza activă al propoziţiei relative. la un timp trecut al diatezei active: Dieser v o r k u r z e m erschienene Roman h a t einen großen Erfolg. N 144 Atributul dezvoltat este de fapt o propoziţie prescurtată. die für uns alle wichtig ist.564 SINTAXA TRANSFORMAREA ATRIBUTULUI DEZVOLTAT ÎNTR-O PROPOZIŢIE ATRIBUTIVĂ RELATIVĂ N 143 ln cazul unei astfel de transformări: 1. 2. Subiectul propoziţiei relative este pronumele relativ der. Prin urmare nu este separat prin virgulă. Dieser Roman. b) Participiul II al unui verb tranzitiv (avînd sens pasiv. . d) Adjectivul atributiv devine nume predicativ al propoziţiei relative. Die Arbeiter. vezi H 284) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. c) Participiul II al unui verb intranzitiv (avînd sens activ. Spre deosebire de aceasta. die. Timpul se alege în funcţie de context. die T O B I X . die vom I X . Dieser F r a g e n d e r A u ß e n p o l i t i k behandelnde Vortrag war sehr interessant. die Aufgaben zu erfüllen. el nu este izolat de propoziţia regentă ci încorporat în ea. verbul copulativ fiind auxiliarul sein la timpul cerut de context: Wir wollen eine f ü r u n s a l l e wichtige Frage aufwerfen. war sehr interessant. Dieser Vortrag. welche. Nucleul atributului dezvoltat se transformă în felul următor: a) Participiul I (care are sens activ. P a r t e i t a g gewiesenen Aufgaben zu erfüllen. welches) acordat în gen şi număr cu substantivul determinat prin atributul dezvoltat. la un timp trecut al diatezei pasive : Die Arbeiter. Wir wollen eine Frage aufwerfen. h a t großen Erfolg. Parteitag gewiesen wurden. der Fragen der Außenpolitik behandelte. Bauern und Intellektuellen sind m i t Begeisterung dabei. das (welcher. atribut dezvoltat —A». Bauern und Intellektuellen sind mit Begeisterung dabei. vezi H 285) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. der vor kurzem erschienen ist.

nici flj 146 într-o propoziţie sau frază învecinată : a) [Jrfj] Danke sehr. Astfel : Articolul. pronumele sau adjectivul atributiv care se referă la două N M 8 sau mai multe substantive coordonate nu trebuie repetat. de a-i mări expresivitatea. şi complementul (exemplul e). . b) Rauchen p S j verboten c) Sein Bruder--ist 16 Jahre d) [jCojruae-n—Se*] Herein ! e) [jeji_jiaiasehg~Thnen | Guten Tag ' Elementele omise pot fi diferite părţi de propoziţie : subiectul (exemplul a). subiectul.ff) Da sah er auf der Anhöhe. predicativ predicatul ich weiß es nicht î n stilul poetic. dacă substan- . (Eichendurff) Knabe nicht wußte. Elipsa este de două feluri: ELIPSA PROPRIU-ZISĂ N 145 Elementele omise nu apar în altă parte a propoziţiei sau frazei. verbul copulativ (exemplul b). Scopul elipsei este de a scurta comu­ nicarea. de a-i da o anumită nuanţă afectivă etc. subiectul. von dem ich gesehen "jiatfe"] Jeden Frühling ins Land hinaus . wohin sich das Mädchen geflüchtet JjjatteT eine weibliche Gestalt zwischen den Bäumen erscheinen . numele (exemplul c).FRAZA 565 ELIPSA Prin elipsă se înţelege omiterea din propoziţie sau frază a unor elemente gramaticale sau lexicale. Heine) t andere ELIPSA ÎN SENSUL MAI LARG AL CUVÎNTULUI Părţile de propoziţie sau de vorbire omise într-un loc al propoziţiei flj 147 sau frazei apar în altă parte a acestuia.or. Der Berg. şi predicatul (exemplul d). se omite uneori — însă numai în propoziţia secundară introdusă — verbul auxiliar de timp : . . î n frază se poate omite chiar o propoziţie: Wenn Sie mich schon fragen.. (Eichend. wie ihm geschehen I w Ä j Hat alles auf einmal umwandelt gesehn (H.

Iva plural însă. Alle sprachen den Äpfeln. Dann kamen seine Freunde undj^gmrre'] Freundinnen. N 149 Acelaşi substantiv determinat de două sau mai multe atribute nu trebuie r e p e t a t : GroßeIJŞi»CHe|und kleine Fische schwammen munter im Teich. Nerepetarea atît a articolului cît şi a substantivului comun cere multă atenţie. însă : Die alten und ehrwürdigen Ruinen des Schlosses Suceava waren der Hintergrund einer wundervollen Feierstunde. Die blauen [glaatgn"] und die roten Blumen = florile albastre şi cele roşii [două feluri de flori. deoarece poate să ducă la confuzii: Die blauen Vßiatrteh \ und \ßi€\roten Blumen = florile albastre şi totodată roşii {aceleaşi flori sînt caracterizate prin ambele culori) .566 SINTAXA tivele determinate stau la acelaşi număr şi caz şi sînt (numai la singular) de acelaşi Jeder muß die Energie u n d u S i ] Ausdauer dieses Menschen anerkennen. Der Lehrer h a t alle Bücher und[aHejHefte seiner Schüler und[sgkier [Schülerinnen durch­ gesehen. articolul poate fi pus o singură dată indiferent de ge substantivelor: Die Jungen und[jjre|Mädchen lachten und scherzten. fiecare caracterizat printr-o anumită culoare). celălalt la plural. Deci numai fără elipsă: E r sprach über die Jugend und die Aufgaben der Jugend. Nu este admisibilă omiterea articolului die înaintea celui de-aî doilea substantiv. Weiße|_glum€n^| rote|giarrterT^I blaue|BhMrrerT|und bunte Siumen schmückten den Garten. . Er ging zu seinem älteren Bruder. den» bewährten Freund und[ŢieiŢ]_J^ewa^rften| Helfer in jeder Situation. Sie studiert deutsche Sprache und Ij^eatstlTe"] Literatur. \ß^S\ Birnen und [jletf | Törtchen mit Appetit zu. dacă unul din ele este la singular. De aceea se v a formula corect: Die rumänischen und die ausländischen Touristen besichtigten zahlreiche alte Klöster und Burgen. Die Jungen und pk£ Mädchen achten ihre Lehrer und[|bre|Lehrerinnen.

(. . . . Nimm diesen Beutel. ? (H. dacă cel de-al doilea atribut are funcţia de cuvînt determinativ al unui substantiv compus în care sub­ stantivul nerepetat are funcţia de cuvînt de b a z ă : Gegenwärtig t r i t t . Kleist) N 150* Pentru omiterea părţilor de propoziţie propoziţii vezi N 151 — N ÎS2. . der kommunistischen [ j ä t e t e n ) und [d**f| Arbeiterparteien.. . ) Elipsa nu trebuie confundată cu suspensia adică cu întreruperea voită a comunicării. die Rolle der kommunistischen und Arbeiterparteien als Vortrupp <ler breiten Volksmassen im Kampf um Sozialismus und Frieden mehr denn je in den Vordergrund. . W a l t e r : Den Beutel hier.f weißen Blumen = florile roşii şi (totodată) albe . Uneori substantivul nu se repetă.FRAZA 567 Deci: I n cazul nerepetării substantivului determinat prin două sau mai multe adjective atributive — articolul nu se repetă dacă adjectivele se referă la o singură categorie de obiecte : die roten )jü«irfen| und [d#. fie secundare — să aibă una sau mai multe părţi de propoziţie comune. mit zwanzig Gulden! E v e : Wie ? Damit. . . — articolul se repetă dacă adjectivele se referă îa difertite categorii de obiecte : die rotea [gîăwrinj und die weißen Blumen = florile roşii şi cele albe. comune în două sau mai multe PBOPOZIŢIA CONTRASĂ (Der zusammengezogene Satz — Der zusammengefaßte Satz) Se întîmplă adesea ca două sau mai multe propoziţii coordonate — fie principale. vorbitorul lăsînd anumite cuvinte sau propoziţii nerostite: Walter: Bleib. v. în special în dialog. î n cazul acesta nu este necesar ca elementele comune să fie repe- N Î51 .-. . Mein Versprechen will ich l ö s e n . E v e : Ich soll. .

legate prin oder. adversativă: contrase. La contragerea propoziţiilor secundare. disjunctivă: contrase. e singură dată în prima propoziţie. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. 4.568 SINTAXA t ä t e în fiecare propoziţie. legate prin und. prin juxtapunere : Die Jungen spielten Fußball.(<jgg] die Mädchen Handball spielten. 2. 3. nici o dificultate în t o t restul construcţiei sintactice. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. fiind folosite o singură dată. N 152 Se contrag în special propoziţiile principale sau secundare ale frazei care sînt în raport de coordonare 1. copulativă : Er ging rasch ins Haus 0 u n d [ g | s t i e g die Treppe hinauf. Prin nerepetarea părţilor de propoziţie comune în două sau mai multe propoziţii coordonate. virgula Er bleibt. se formează propoziţia contrasă. Observaţie Propoziţia contrasă este considerată uneori o elipsă în care elementele omise într-un loc al frazei apar într-o altă parte a acesteia. daß er heute nicht zu uns kommt. Ich weiß. ele se subînţeleg fără. sondern[d>8-gf]ins Theater geht. sonderaj^iTj geht ins Theater. zu H a u s e t bderfjîrjmacht einen Spaziergang. virgula Er kommt heute nicht zu uns. die Mädchen spierfgn Handball. conjuncţia comună se p u n e . Ich sah. daß die Jungen FußbaH [sgptirT|.

durch seine Torheiten und Gewissenlosigkeit Tausende u m ihre Ersparnisse und Notpfennige bringt. wenn ein Priester die Lehre seiner Kirche ohne Überzeugung verkündet. so weinen alle diese nicht über sich. dar pot fi şi alte verbe." N 156 Seine Antwort war : ' . dar din punct de vedere sintactic este independentă de acesta : Mein Freund sagte m i r : „Der Ausflug findet nächste Woche s t a t t . oder wenn ein Schwindler. Keller) M 153 VORBIREA DIRECTA ŞI INDIRECTĂ (Die direkte und die indirekte Rede) Vorbirea directă este redarea întocmai a spuselor sau gîndurilor unei persoane. (G. / \ der Ausflug finde nächste Woche statt. asimilate categoriei verbelor de declaraţie. sondern erfreuen sich ihres Wohlseins und bleiben nicht einen Abend ohne auf­ heiternde Gesellschaft und gute Freunde. aber die Güter seiner Pfründe mit Würde verzehrt. mit leichtfertigem Tun und leerer Gaukelei sich in Mode bringt und Brot und Ruhm der wahren Arbeit vorwegstiehlt. N 155 Cuvintele de declaraţie sînt de cele mai multe ori verbe de declaraţie. " Seine Antwort w a r : „Ich komme gern." N 154 Vorbirea indirectă este redarea cuvintelor sau a gîndurilor unei persoane printr-o propoziţe subordonată unui cuvînt de declaraţie . Comunicarea reprodusă se referă la un cuvînt de declaraţie. wenn ein dünkelvoller Lehrer die Uhren und Vorteile eines hohen Lehramtes innehat und genießt ohne von der Höhe seiner Wissenschaft den mindesten Begriff zu haben und derselben auch nur den kleinsten Vorschub zu leisten. sau sub­ stantive : F r sagte : Er nickte : ^ >iIoh bin einverstanden. Mein Freund sagte mir. der einen großen Kaufmannsnamen geerbt oder erschlichen hat.FRAZA 589 PERIOADA (Die Periode) Perioada este formată dintr-o împletire plină de măiestrie a unor propoziţii principale cu propoziţii secundare : Wenn ein Fürst Land und Leute nimmt. / daß der Ausflug nächste Woche stattfinde. wenn ein Künstler ohne Tugend.

vorbirea indirectă este în acest caz redată printr-o subordonată camuflată: „Mein Freund". sagte er." Sein Freund. sagte er. N 159 După funcţiunea ei în frază. sagte er. wohne in Bukarest. Mein Kollege fragte mich: „ K o m m t sie ?" Mein Kollege fragte mich. (propoziţie predicativă) Mein Freund erzählte von der Auffordemng. în special în dialoguri. b) propoziţie interogativă indirectă [vezi M 1 5 . sagte er. vorbirea indirectă este. —: să fie intercalată în comunicare (ca propoziţie incidenţă) ." Er sagte. propoziţia care conţine cuvîntul de declaraţie poate — să freceadă comunicarea: Er sagte : „Mein Freund wohnt in Bukarest. E r fragte mich. ob sie kommt .SINTAXA N 157 Uneori. ca propoziţie completivă. (propoziţie subiectivă) Die Antwort auf meine Frage war. cînd sensul lui rezultă clar din c o n t e x t : Er trank die Flasche leer. wann Peter nach Bukarest kommen wird (werde). mai rar. vorbirea indirectă apare ca : 1. N 184): E r fragte mich. daß sein Freund in Bukarest wohne. Sein Freund wohne in Bukarest. ca propoziţie subiectivă. er solle die Arbeit so rasch als beenden. propoziţie subordonată introdusă a) propoziţie conjuncţională introdusă prin conjuncţia d a ß : Sie schrieb uns. predicativă sau." (H. er wisse von nichts. „Wir müssen links an dieser Mauer vorbei. (propoziţie atributivă) möglich N 160 După formă. ließ sie in den Hohlweg hineinkullern. — să urmeze după comunicare. ob Peter in Bukarest ist (sei). cuvîntul de declaraţie se omite. vorbirea indirectă apare. atributivă: E r schrieb mir. daß sie schon gut Schi laufe. de obicei. (propoziţie completivă) Es wurde ihm gesagt. (a) Propoziţia interogativă indirectă totală se introduce prin conjunc­ ţia o b : Întrebare directă Întrebare indirectă [komme). daß e uns besuchen werde. de regulă. Soll) N 158 Atît în vorbirea directă cît şi în cea indirectă. daß seine Übersetzung die beste sei. o propoziţie subordonată camuflată: „Mein Freund wohnt in Bukarest". „wohnt in Bukarest.

fiind o propoziţie secundară. propoziţie subordonată camuflată (neintrodusă) (vezi N 22). Du sagtest zu mir. dort. dacă situaţia în timp sau în spaţiu a povestitorului . jener etc. c) Pronumele personale. în vorbirea indirectă. prinn antonimele lor şi invers." Vorbire indirectă Ich sagte. în funcţie de persoana la care se referă comu­ nicarea : Vorbire directă Ich sagte : . dieser. reflexive şi posesive precum şi verbele din N 165 vorbirea directă se schimbă.Ich bin mit der Arbeit fertig. Er sagte zu mir.Ich bin mit der Arbeit fertig. N 161 î n vorbirea indirectă camuflată se omite conjuncţia daß. N 163 b) î n limba literară. verbul conjugat stă deseor^ la conjunctiv şi totdeauna pe ultimul loc. iar verbul :onjugat se pune pe locul al doilea: Vorbire indirectă introdusă Vorbire indirectă camuflată E r sagte.) se înlocuiesc. er rufe mich morgen TRANSPUNEREA VORBIRII DIRECTE INDIRECTĂ ÎN VORBIRE Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă comportă o serie N 162 de modificări. ich sei mit der Arbeit fertig. du seiest mit der Arbeit fertig. Ich fragte sie : „Wo wohnt Ihr Bruder ?" Ich fragte sie. Cele mai importante s î n t : a) Propoziţiile principale ale vorbirii directe devin propoziţii secundare." Du sagtest zu m i r : . wo ihr Bruder wohnt 2. E r sagte. daß er mich morgen anrufe.. hier. Spre deo­ sebire de aceasta. d) Adverbele şi pronumele de apropiere şi depărtare din vorbirea directă N 166 (da. er sei seit einer Woche mit seiner Eamilie in Sinaia und freue sich über das schöne Wetter. indicativul din propoziţiile principale şi secundare N 164 ale vorbirii directe este în general înlocuit prin conjunctiv (vezi N 167). întrebare directă întrebare indirectă (wohne).." Er sagte zu m i r : „Ich bin seit einer Woche mit meiner Familie in Sinaia und freue mich über das schöne Wetter.FRAZA 571 (b) Interogativa parţială indirectă {vezi M 15—17) se introduce prin aceleaşi cuvinte interogative ca şi interogativa parţială directă.

ich solle sofort se află în altă parte. hatte gesagt. Er sagte m i r : „Ich bin seit zwei Tagen hier. . Spre deosebire de alte limbi. hat gesagt.) Er sagte mir. Vorbirea directă Vorbirea indirectă E r sagte m i r : „An diesem Morgen habe ich keine Zeit. Timpul folosit în vorbirea indirectă este în funcţie de următorii factori: — timpul acţiunii din propoziţia regentă. er habe an diesem Morgen keine Zeit. — forma conjunctivului. { { y* (Povestitorul povesteşte altă dată.572 SINTAXA (din vorbirea indirectă) nu este identică cu aceea a vorbitorului (din vorbirea directă).) 1 E r sagte mir. wird sagen. ich solle sofort \ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR SI ÎN VORBIREA INDIRECTĂ N 167 N 168 TIMPURILOR î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte.) J Mein Freund _ Abkommen. modul conjunctiv. f (Povestitorul •s Mein Freund ( /«'«kommen. Indicativul apare numai în anumite situaţii (vezi N 177—180). în generai. în limba germană timpul folosit în vor­ birea indirectă este independent de timpul folosit în regentă : E r sagt. er sei seit zwei Tagen dort. daß er ins Gebirge fahre. _ se află în aceeaşi localitate cu Mein Freund schrieb m i r : „Komm sofort her I" schrieb mir. er sei seit zwei Tagen hier. X j (Povestitorul se află acum în altă parte. er habe an jenem Morgen keine Zeit gehabt. • - Er Er Er Er sagte. (Povestitorul prietenul.) Er sagte mir.) E r sagte mir. ." (Povestitorul se află în aceeaşi localitate.) schrieb mir." (Povestitorul povesteşte în aceeaşi dimi­ neaţă. — atitudinea povestitorului iată de conţinutul comunicării relatate.

Vorbire directă : E r sagte : Vorbire indirectă: „Ich war nicht zu Hause. Observaţie Printr-o acţiune trecută în vorbirea indirectă se înţelege o acţiune care poate fi redată.FRAZA 573 a) î n situaţia cea mai frecventă. daß er ins Gebirge gefahren sei." ^ " . N 171 conjunctivul perfect. daß sie gekommen seien. Er sagte." N 17# b) Anumite forme ale conjunctivului prezent. N 172 .conjunctivul Imperfect: Er sagte. daß er ins Gebirge fahren werde. daß er ins Gebirge fahre. N 169 prezent: perîeet: viitor: pentru o acţiune trecută — conjunctivul Er sagt.-— —&. conjunctivul hätten.. mai mult ea perfeet Er sagte. daß sie kommen würden. perfect şi viitor coincid cu indicativul. şi anume dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării relatate ci îl prezintă în mod obiectiv — neutru.^ ^ E r sagte. pentru o acţiune viitoare — conjunctivul Er sagt. = El a spus că ei vor veni. gewesen.. conjunctivului vorbirii indirecte din limba germană îi corespunde indi­ cativul vorbirii indirecte din limba română: Er sagte. în vorbirea directă. = El a spus că ei au venit. daß sie ihn oft sehen [gäSgen] Dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării reiatäte. daß sie ihn oft j^şefegn*] sähen. perfect şi mai mult ca perfect.— " — ' gewesen sei.. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul Er sagt. Aceste forme identice cu indicativul se înlocuiesc prin forme­ le corespunzătoare ale timpului imediat următor al conjunctivului: Se înlocuieşte : Se foloseşte : conjunctivul prezent: —*». daß sie ihn oft gesehen [jmberf] conjunctivul viitor: •• e» condiţionalul I : würden. .Ich bin nicht zu Hause" gewesen. daß er nicht t u Hause „Ich war nicht zu H a u s e . prin timpurile imperfect.

. mai mult ca perfect şi condiţionalului vorbirea indirectă a limbii germane le corespund în limba r o m â n ă : — modul condiţional-optativ : Er sagte. N 177 d) î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte indicativul (a) dacă povestitorul vrea să prezinte conţinutul comunicării relatate ca o realitate obiectivă care nu poate fi pusă la îndoială. daß sprechen viitoare : er Deutsch werde. pentru o acţiune trecută Er sagte. daß er keine Zeit hätte. I din — modul prezumtiv : Er sagte. — conjunctivul mai mult ea — würde. Acţiune trecută : Acţiune . E r sagte. a zice: Er sagte. conjunctivul prezent. .. = El pretindea că ar fi totdeauna punctual. daß sie bald kommen würde. perfect şi viitor coincide cu indicativul. curînd. daß sie bald käme. în locul verbelor a spune. N 174 c) Dacă povestitorul îşi manifestă neîncrederea sau îndoiala asupra comunicării relatate sau. Acţiune prezentă : E r sagte. das sie Deutsch gesprochen hätten. N 17G Uneori îndoiala. Urmarea este că pentru aceeaşi acţiune. — modul indicativ însoţit de adverbe ca : cică. = El a spus că n-ar fi avînd timp.. nesiguranţa sau rezerva povestitorului faţă de con­ ţinutul comunicării se mai exprimă prin folosirea verbelor de declaraţie a pretinde. daß sie bald gekommen wäre. la acelaşi timp alternează. chipurile etc. forme ale conjunctivului prezent şi imperfect. daß er Deutsch gesprochen habe. . : E r sagte. = El a spus că ea ar veni în. daß er immer pünktlich wäre. o astfel de vorbire . sie Deutsch würden. a afirma etc. . dacă vrea să arate că ea nu corespunde realităţii. . daß er Deutsch spreche.574 SINTAXA N 173 Numai la anumite persoane.. a susţine. daß sie bald kommen condiţionalul I N 175 Conjunctivului imperfect.. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul imperfeet E r sagte. .. daß sie bald käme. daß sie Deutsch sprächen. = E l a spus că ea va veni chipurile în curînd. în funcţie de subiect. . . ale conjunctivului perfect şi mai mult ca perfect. perfect pentru o acţiune viitoare E r sagte. daß sprechen . ale con­ junctivului viitor şi ale condiţionalului I . . .

N 178 (b) dacă se intercalează c o mpletari ale povestitorului.. Observaţii Folosirea conjunctivului în propoziţia das "rat ar arăta că ea face parte din vorbirea Prin folosirea indicativului se arată că a povestitorului şi nu aparţine deci vorbirii er von seinem Vater bekommen indirectă. N 179 Mein Freund sagte. numai dacă vorbirea indirectă este introdusă prin :onjuncţia daß care indică în mod clar raportul de dependenţă al vorbirii ndirecte faţă de regentă. de regulă. în general. er wolle eicht kommen.. . N 180 (c) în vorbirea indirectă liberă (vezi N 183) (e) î n vorbirea indirectă din limba uzuală. daß er kommen kann. Dacă aceeaşi comunicare are însă forma unei y. propoziţia redă o explicaţie indirecte. daß dieses Buch — das er von seinem Vater bekommen hat — sehr interessant sei. sie möchten mich noch einmal anrufen. . indicativul E foloseşte. conjunctivul: E r sagte. . er habe sehr viel zu t u n . în limba literară. formele conjunctivului prezent al acestor verbe nodale care coincid cu indicativul se înlocuiesc prin formele corespunză­ toare ale conjunctivului imperfect: Vorbirea directă : Ich sagte meinem F r e u n d : „Bitte ruf mich etwas später wieder an. er möge mich etwas später wieder anrufen. . exprimînd o realitate obiectivă: observaţii.FRAZA 575 indirectă depinde. daß er kommen könne. müssen şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. de o regentă al cărei verb este la pre­ zint: Er sagt. (Literar: Er h a t dir also gesagt." Vorbirea indirectă : Ich sagte meinem Freund.) E r h a t dir also gesagt. se preferă. indicativul pătrunde tot mai mult în locul conjunctivului din limba literară : Er h a t mir gesagt." Ich s a g t e : „Bitte ruft mich noch einmal an. prin prezentul * 181 I conjunctiv al verbelor modale mögen. în general. er will nicht kommen. daß es ihr schon viel besser : Observaţie Avînd această funcţie de redare a realităţii confirmate. daß er sehr viel zu tun hat. în vorbirea indirectă explicaţii.bordonate camuflate. es gehe ihr schon viel besser. . sollen. .) Imperativul se exprimă în vorbirea indirectă. (— Literar : .

(Anna Seghers) 3 184 V N 185 Regulile pentru întrebuinţarea modurilor în vorbirea indirectă {vezi N 167) sînt numai în parte valabile pentru întrebarea indirectă: indicativul se foloseşte foarte frecvent. prin sollen un îndemn mai categoric." N 182 Prin verbul mögen se redă. Nur jetzt nicht steckenbleiben. Wußtest du. das war die Höhle mit ihren Schlupfwinkeln. . ob er schon gesund ist. iar prin müssen. ihren gewundenen Gängen. Wir alle fragen uns. . mai ales dacă verbul din regentă este la prezent . Ungefähr hundert Meter von ihm entfernt lief die Chaussee nach Oppenheim. N 186 b) indiferent de timpul verbului din regentă. wer ihr das sagen kann. Die Mutter sagte den Kindern : „Legt euch sofort schlafen. concrete : E r fragt sich mit Recht. dacă conţinutul între­ bării indirecte este o realitate obiectivă : Wir alle sehen. o rugăminte sau u n îndemn. Observaţie N 183 î n operele literare se foloseşte frecvent vorbirea indirectă liberă. was er t u n soll. . .Leg dich sofort schlafen". wohin sie gefahren ist ? E r berichtete. sie sollten sich sofort schlafen legen. Indicativul se întrebuinţează: a ) dacă întrebarea indirectă depinde de o regentă cu verbul la prezent şi corespunde unei situaţii prezente. Eis zur Nacht nach Frankfurt." Der Wächter sagte mir : Sie 5 Lei S t r a f e ! " Der Wächter sagte uns : „Zahlen Sie je 5 Lei Stiafe. ich müsse 5 Lei Strafe zahlen. de regulă. Zu Abend in der Stadt sein.5?6 Die Mutter sagte dein K i n d : . Aceasta nu este introdusa prin conjuncţie şi nu depinde de u n verb de declaraţie. un ordin. . . Sein ursprünglicher Plan.. es solle sich sofort schlafen egen. wie er arbeitet... Autorul se identifică cu eroul său. gleich hinaus zu Leni. ." SINTAXA Die Mutter sagte dem Kind. welch großer Fehler rechtzeitig vermieden werden konnte. Der Wächter sagte zu mir. daß wir je 5 Lei Strafe zahlen müßten. Die entscheidende Frage ist. Stadt. ale cărui gînduri sau cu­ vinte le r e d ă : Georg lag draußen unter dem graublauen Himmel in einer Ackerfurche. conjunctivul se foloseşte foarte rar dacă verbul propoziţiei regente este la prezent.

N 190 Indiferent de timpul verbului din regentă. . prezentă Acţiune trecută Acţiune viitoare N 188 N 189 Die Ausländerin fragte. _ . wir Deutsch sprachen. mai mult ca perfect şi condiţionalul I se întrebuinţează (ca în vorbirea indirectă. întrebarea este ipotetică sau ireală dacă se arată condiţia de care depinde conţinutul întrebării: Niemand kann wissen. • „ . ob er nicht etwa stehengeblieben uäre. vezi N 169) în întrebările indirecte al căror conţinut este prezentat ca nesigur. ob ob ob er Deutsch spreche. Conjunctivul imperfect. warum das Plugzeug landen mußte. ob er geschwiegen hätte. 37 . dacă nesiguranţa îndoiala este exprimată prin predicatul propoziţiei regente: Wer kann heute schon wissen. wie er sich später bewähren wird? 33s war nicht zu erkennen. ob er Deutsch sprechen werde. E r schüttelte den Wecker. w e n u i h m gekommen wäre. Astfel de întrebări indirecte depind în general de o regentă al cărei verb nu este la prezent : Er fragte sich immer wieder. sau N 187 Vertrauen Conjunctivul se întrebuinţează pentru a sublinia caracterul indirect al întrebării ca ceva transmis. îndoielnic. că o simplă presupu­ nere sau ca ceva ireal. . ob wir Deutsch sprechen würden. er Deutsch gesprochen wir Deutsch gesprochen j / Acţiune I habe. ob er das wirklich verstünde.1 9 3 . hätten. î n astfel de întrebări indirecte timpurile conjunctivului se folosesc ca în vorbirea indirectă (vezi N 169) : ob . Ich kann nicht beurteilen. ob ihm die Schüler das notwendige entgegenbrachten. dacă verbul din regentă nu este la prezent. această situaţie este evidentă m a i ales. was er i n d i e s e m F a l l täte. conjunctivul: H 194—197. Ich konnte damals noch nicht beurteilen. um sich zu überzeugen. relatat.FRAZA 577 c) indiferent de timpul verbului din regentă.Gramatica practică a limbii germane . das zu Ohren N 191 ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN PROPOZIŢIA PRINCIPALA Indicativul: H 1 8 0 .

Goethe) realizabilă: c) o concesie (conjunctivul concesiv) : E s komme. avînd deseori ca subiect pronumele nehotărît man : Man bind' ihn an die Linde d o r t ! (Fr. Se întrebuinţează: — la pers. persoana I : Ich sei. ich fragte etc. modestă : So wäre es yielleicht besser. (Aş vrea ca el să vină în sfîrşit. o probabilitate: b) o îndoială: I c h könnte hingehen. Hilfreich und gut.) exprimă: a) un ordin. condiţionalului optativ prezent din limba română. gewährt mir die Bitte. în limba germană. o dorinţă etc. Conjunctivul imperfect (ich käme. (J. (Fr. Schiller) — la pers. I singular (mai rar). was wolle. du fragest. pentru a exprima un ordin.578 SINTAXA ÎNTREBUINŢAREA TIMPURILOR CONJUNCTIVULUI 'îN PROPOZIŢIA PRINCIPALĂ N 192 1. er käme endlich. I n eurem Bunde der dritte. Hätte ich nur seine Adresse! (De-aş avea adresa lui. un îndemn. are deci sens de prezent sau chiar de viitor.) corespunde. Conjunctivul prezent (ich frage. (Aş putea merge într-acolo. o dorinţă puternică care se referă la persoana I.) Käme er in Frage? (Ar veni el în consideraţie?) c) o dorinţă a cărei realizare este nesigură sau irealizabilă: Wenn er nur hier wäre. î n această întrebuinţare conjunc­ tivul are valoare de imperativ {vezi 28).) d) un ordin atenuat.) Ji 194 a Conjunctivul imperfect exprimă: ) o posibilitate. în general. o rugăminte sau constatare politicoasă.W. N 193 î n locul conjunctivului se întrebuinţează şi forme perifrastice {vezi H 133-135). (Aşa ar fi poate mai bine.) Ich wollte. (D-ar fi aici. Schiller) b) o dorinţă sau o rugăminte Edel sei der Mensch. er frage etc. a IlI-a singular.) . 2. modul imperativ neavînd.

corespunde în general condiţionalului optativ perfect din limba română. Conjunctivul mai mult ca perfect: ich hätte gefragt. predicativă şi completivă introdusă prin daß a) se foloseşte indicativul N 197 (a) dacă verbul din regentă este la prezent (de obicei.) d) un ordin atenuat: Vielleicht wäre es so besser gewesen.) e) o constatare : Das hätten wir also erledigt. (M-aş fi p u t u t duce azi într-acolo. o probabilitate: N 196 Ich hätte heute hingehen können.) b) o îndoială: Wäre er in Frage gekommen ? (Ar fi venit în consideraţie ?) c) o dorinţă nerealizată: Wenn er nur hier gewesen wäre. meine. la persoana I).) ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN DIFERITE TOPURI DE PROPOZIŢII SECUNDARE în propoziţia subiectivă. (De-ar fi fost aici. am scăpat de aceasta. . daß es ihnen allen gut geht. daß sie noch kommen. daß wir den Versuch machen können. (Acestea ar fi deci terminate. daß er recht hat.FRAZA 579 De multe ori. ich wäre gekom. acest conjunctiv nu mai este decît o formula de politeţe: Dürfte ich Sie um eine Gefälligkeit bitten ? (Aş putea să vă cer u n mic serviciu ?) Könnten Sie mir eine Auskunft geben ? (Aţi putea să-mi daţi o informaţie ?) e) o constatare ca urmare a unui rezultat obţinut anevoie : Das wäre also in Ordnung. (Poate că aşa ar fi fost mai bine. în ordine. (Aceasta ar fi [este] deci.JJ 195 n e n etc. conţinutul subordonatei fiind considerat ca real: Ich Ich Ich Ich glaube. (în sfîrşit. Astfel exprimă: a) o posibilitate. zweifle nicht daran. el are deci sens de trecut: Hätte ich seine Adresse gehabt ! (De-aş fi avut adresa lui!) Conjunctivul mai mult ca perfect se întrebuinţează cu referire la trecut ir majoritatea cazurilor în care conjunctivul II este folosit pentru prezent. hoffe.) 3.) Das hätten wir endlich hinter uns.

aber nicht aufmerksam genug sei. daß niemand ein besseres Ergebnis hätte erzielen können. darüber zu sprechen. indiferent de timpul verbului din (a) dacă conţinutul subordonatei este ipotetic sau ireal: regentă: Daß es besser wäre. Immer wieder wurde behauptet. der noch viele Jahre frisch und munter in unserer Mitte weilen möge. was wir unterwegs sahen. Die abschließende Feststellung war. N 204 b) se foloseşte conjunctivul : (a) pentru a exprima o dorinţă realizabilă : Ich erhebe mein Glas auf unseren lieben Vater. N 203 în propoziţia relativă a) se foloseşte în general indicativul: Gestern besuchte mich ein Freund. war interessant und reizvoll. wurde von allen mit Bedauern festgestellt. Das Erfreuliche ist. Was vor fünfzig Jahren niemand erhofft hätte. N 200 sau N 201 (b) dacă subordonata redă o ideie'o părere sau o presupunere neconfirmată: (c) în vorbirea indirectă: îndoielnică habe. N 205 (b) pentru a exprima ceva posibil. ist nun stolze Wirklichkeit geworden. der immer recht hätte. ipotetic sau ireal: E s gibt keinen Menschen. E r ist ein Mensch. Ich kenne viele. daß es noch zu früh war. subordonata exprimînd o siguranţă absolută: Ich -wußte. N 202 (d) dacă aspectul negativ al regentei dă conţinutului subordonatei u n caracter ireal : I n den vielen Schuljahren ereignete es sich nie. "Wir wußten. daß Sie jeder aufrichtigen Kritik zugänglich sind. daß sie sich die größte Mühe geben werde.580 SINTAXA N 198 (b) dacă verbul din regenta este la u n timp trecut. Fausts Zeitgenossen waren der Meinung. N 199 b) se foloseşte conjunctivul. Wir erkannten. steht fest. daß er fähig. die gern an seiner Stelle wären. Sie antwortete. daß er krank sei. . daß die Verhandlungen ohne die Ruhe und Besonnenheit unseres Delegations­ leiters : u keinem positiven Ergebnis geführt hätten. daß er sich verspätet hätte oder unauf­ merksam gewesen wäre. Daß wir einen Fehler gemacht hatten. daß er noch kommt. daß er seine Seele dem Teufel verkauft E r sagt. die Arbeit rechtzeitig zu beenden. den ich schon lange nicht gesehen hatte. der nie eine Unwahrheit sagen würde. Alles. die Arbeit sofort in Angriff zu nehmen.

FRAZA 581 (c) pentru a exprima o idee. N 207 E r sagte. E r sagte. er sei nicht zu Hause gewesen. Bevor er zu mir kam. Er erzählte. E r erzählte. Wie man sich bettet. desto zufriedener wird der Professor sein. a) de regulă. sei sehr spannend. ohne daß ich ihn darum gebetehn hätte. de regulă. das ich ihm gegeben hätte. das Buch. dacă ea este introdusă prin conjuncţiile indem sau wie: Indem er sich anstrengte. N 211 Er gab mir das Wörterbuch. so schläft man. o presupunere se ia atitudine : (d) în vorbirea indirectă: faţă de care nu N 206 Er nannte sie eine fleißige Arbeiterin. als man ihn angerufen habe. beginnt die Eeier um 7 Uhr. în propoziţia comparativă (vezi N 83). Pentru întrebarea indirectă vezi N 184. er habe allen Anforderungen entsprochen. N 210 b) se foloseşte indicativul sau conjunctivul. wo seine Heimat sei. conjunctivul: Soviel er wisse. beginne die Feier um 7 Uhr. die Arbeit fehlerlos zu beenden. alles. de regulă. indicativul: Soviel ich weiß. rief er mich an. N 209 în propoziţia modală propriu-zisă (vezi N 75) a) se foloseşte indicativul. er habe mir das Wörterbuch gegeben. N 215 . indicativul: Ich lebe und arbeite. N 208 b) Conjunctivul se foloseşte. ohne daß ich ihn darum gebeten hatte conjunctivul: N 212 Er sagte. este introdusă prin ohne daß sau statt daß: c) î n vorbirea indirectă se foloseşte dacă propoziţia modală (hätte). wo meine Heimat ist. daß er nur dort leben wolle. sei interessant und reizvoll gewesen. în propoziţia restrictivă (vezi N 82) se foloseşte. antwortete er. o părere. (vezi N 64) în propoziţiile circumstanţiale de loc (vezi N 63) şi de timp a) se foloseşte. die immer still und bescheiden ihre Pflicht tue. indem er sich aufs äußerste angesirengt habe. dacă propoziţia circumstanţială de loc şi cea de timp fac parte din vorbirea indirectă: Er sagte. indicativul : J e besser er sich vorbereitet. N 213 N 214 b) în vorbirea indirectă însă. în propoziţia de măsură progresivă (vezi N 95) a) se foloseşte. gelang es ihm. was sie unterwegs gesehen hätten.

consecinţa depinzînd de u n adjec­ tiv sau adverb precedat de zu care dă propoziţiei consecutive un carac­ ter ireal: Die Kinder sind jetzt zu müde. daß er gehen müsse. dorită. dacă ea exprimă o consecinţă Der Film ist so originell. IV 219 N 220 în propoziţia consecutivă (vezi N 101) a) se foloseşte indicativul. N 221 (b) dacă ea este introdusă prin als daß. b) conjunctivul se foloseşte în vorbirea indirectă: E r sagte. în vorbirea indi­ rectă (vezi M 167) : Sie erzählte. dacă conţinutul ei este real: E r k a m nicht. daß alle ihn sehen wollen ! reală: b) se foloseşte conjunctivul (a) dacă consecinţa este posibilă. könnten wir die Frage nicht mehr besprechen. N 217 N 218 . die Ergebnisse eines Schülers seien um so besser. als daß er eine solche Dummheit hätte machen können. als daß sie den Marsch fortsetzen könnten. indiferent de conţinut. es wäre Winter. indicativul: Er kommt zu mir. m 222 c) g e f 0 i 0 S eşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) E r sagte. obwohl sie ihn eingeladen habe. daß er nicht gekommen sei. de regulă. damit ich ihm das Wörterbuch gäbe. a) se foloseşte indicativul. sau ireală: E s ist so kalt. Wenn es auch nicht geregnet hätte. N <Mţ7 c) Conjunctivul se foloseşte. în propoziţia cauzală propriu-zisă {vezi N 97) a) se foloseşte. b) se foloseşte conjunctivul. . N 223 N 224 a) s e în propoziţia finală (vezi N 102) foloseşte. daß er zu mir kommen werde. damit ich ihm das Wörterbuch gebe.582 SINTAXA N 216 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : und Der Lehrer sagte. je fleißiger aufmerksamer er sei. în propoziţia concesivă conjuncţională (vezi N 115). weil es schon spät sei. obwohl ich ihn eingeladen hatte. b) în vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : Er sagte. dacă conţinutul ei este ireal: Wenn er auch käme. daß ein jeder ihn sehen wolle. daß man glauben könnte. realizabilă. der Film sei so originell. weil es schon spät ist. so hätten wir den Ausflug doch nicht machen können. de regulă. Der Junge ist viel zu klug. N 225 N 22G Pentru propoziţia condiţională (vezi N 106—112). indicativul : Ich muß jetzt gehen.

Koste es. N 230 sau N 231 b) se foloseşte conjunctivul irealitate: dacă propoziţia exprimă o posibilitate Sei er auch der beste Freund. . ich will es versuchen. das kannst du nicht von ihm verlangen. decît conjunctivul: N 228 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul: N 229 Er sagte. tun.FRAZA 583 în propoziţia concesivă relativă [vezi N 118) a) se foloseşte astăzi mai frecvent indicativul Wer immer auch kommt. sei sie auch keine Schönheit gewesen. Was immer es sei. sei willkommen. so war sie doch eine sehr anziehende Erscheinung. wer immer auch komme. was es wolle. er ist uns willkommen. so (sei sie) doch eine sehr anziehende Erschei­ nung (gewesen). c) se foloseşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) N 232 Er sagte. ich will es gern für dich. în propoziţia concesivă camuflată [vezi N 119) a) se foloseşte indicativul dacă conţinutul ei este real: War sie auch keine Schönheit.

) . elementele mai importante trecînd.. LOCUL PREDICATULUI (Die Stellung des Prädikats) LOCUL VERBULUI OG 0 7 CONJUGAT Verbul conjugat (finit) poate să stea: — în propoziţia principală pe locul al 2-lea sau 1: — în propoziţia secundară. 0 3 pe locul 1 : Gehen wir heute ins Stadion ? 0 4 -pe locul ultim: Ich schlage vor. daß wir heute ins Stadion gehen. (H. vezi O 42. în ordine ascendentă spre sfîrşitul propoziţiei: Meine Mutter packte selbst meinen Koffer. 0 5 Ordinea celorlalte părţi ie vorbire depinde în mare măsură de valoa­ rea lor comunicativa. de regulă.. Mein Vater war tiefbewegt. Mein Kollege ist bei der Prüfung \ \ durchgefallen. Die Wäscherinnen haben mir später alle diese Hemden mitsamt den guten Lehren vertauscht. Verbul conjugat are o poziţie fixă şi serveşte ca punct de plecare pentru stabilirea ordinei cuvintelor în propoziţie. (Pentru locul verbului auxiliar de timp însoţit de două infi­ nitive. pe locul ultim. de regulă. Heine) / durchgekommen. Mit jedem Hemde h a t sie auch eine gute Lehre hineingepackt. uneori pe locul al 2-lea sau pe locul 1. Verbul conjugat poate să stea 0 2 ^ locul al 2-lea: Wir gehen heute ins Stadion.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR (Wortund Satzfolge) ORDINEA CUVINTELOR (Die Wortfolge — Die ÎN PROPOZIŢIE Wortstellung) O 1 Verbul este cel mai important element al propoziţiei germane.

. denn. . und wir gehen nach Hause. . 0 1 2 0 9 Conjuncţiile also. locul 1 poate fi o c u p a t : a) de orice altă parte de propoziţie: Ich habe den Artikel heute in der Bibliothek abgeschrieben. oder. 1 2 — Complement la acuzativ: Den Artikel habe ich heute in der Bibliothek abgeschrieben.. / s doch h a t er nicht Wort gehalten. 2 0 10 b) în propoziţia interogativa parţială Wann besuchen Sie uns ? (vezi M 17) : 0 11 c) în propoziţia imperativă — cu predicatul la indicativ prezent sau — cu predicatul la conjunctivul Er komme sofort! 0 12 viitor: Du bleibst hier ! Du wirst heute nicht ins Kino gehen ! prezent : unui verb — cu predicatul format dintr-un verb modal şi infinitivul predicativ: Jetzt sollen Sie sprechen ! d) în propoziţia optativă. 1 2 — Subiect: 0 14 . să influenţeze locul verbului conjugat (vezi K 45) : Er h a t mir das Buch versprochen. nu intră în numă­ rarea părţilor propoziţiei şi nu influenţează locul verbului conjugat: Der Unterricht ist zu Ende. sondern. jedoch. ja. sondern auch. dar nu trebuie. allein. und. nicht nur . auch.W. doch. dacă verbul conjugat stă la conjunctivul O 13 Goethe) î n propoziţiile în care verbul conjugat stă pe locul al 2-lea. neîndeplinind nici o funcţie sintactică. oder pot. Conjuncţiile aber. 1 \ doch er hat nicht Wort gehalten.. (J. Verbul conjugat stă pe locul al 2-lea: a) în propoziţia enunţiativă (vezi M I I ) : Das Wetter war heute schön. .ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 585 î n propoziţia principală 1. 2 0 8 Heute war das Wetter schön.. Hilfreich und gut . entweder .indessen. prezent: Edel sei der Mensch.

— Complement circumstanţial de timp : Heute habe ich den Artikel in der Bibliothek abge1 2 schrieben. saß er am Tisch. besichtigte die Delegation die Stadt. 2 Observaţie O 17 Prin locul 1 din propoziţie nu se înţelege numai locul ocupat de primul cuvînt. 0 15 b) de o construcţie infinitiv ala sau participială: Statt auf mich zu warten. Verbul conjugat stă pe locul 1 : a) în propoziţia interogativă totală {vezi M 16) : Gehen wir heute ins Stadion ? 1 O 18 0 19 Verbul conjugat ocupă primul loc şi în propoziţia interogativă care are valoarea unei propoziţii exclamative: War das schön ! 1 Spricht er interessant! 1 0 20 b) în propoziţia imperativă. 1 2 Den Kopf in die Hände gestützt. 1 2 In Bukarest eingetroffen.586 — Complement circumstanţial SINTAXA de loc : In der Bibliothek habe ich heute den Artikel abge1 2 schrieben. — Elementul nepersonal al predicatului : Abgeschrieben habe ich den Artikel heute in 1 2 der Bibliothek. ci locul pe care îl ocupă o anumită parte de propoziţie (exprimată printr-un cuvînt. eventual împreună cu atributele ei. ging er gleich weg. 2. dacă predicatul stă la imperativ (vezi M 21): Komm Kommt Kommen Sie heute zu u n s ! . 1 2 0 16 c) de o propoziţie Nachdem die Delegation secundară: in Bukarest 1 eingetroffen i war. un grup de cuvinte sau o propoziţie). besichtigte sie die Stadt.

der sich inmitten dieser gepflegten Herren und Damen . I c h weiß nicht. verbul auxiliar stă înaintea infinitivelor . î n propoziţia secundară introdusă verbul conjugat stă 1. Observaţie 1. de asemenea. particula separ abilă rămîne legată de verb : O 24 Auffiel ein Mann.. sagte er. Der Mantel. O 26 . ein wenig ungelenk benahm. înaintea altor demente sintactice : a) Dacă propoziţia cuprinde un verb auxiliar de timp şi două infinitive. ist äußerst interessant. E r fragte. 2. ob die Ware wird verzollt werden müssen. ist er immer pünktlich. astfel de predicate se formează : dintr-un verb auxiliar de mod din verbul lassen < a com us dintr-un verb care exprimă o percepţie * n vtlm? P u senzorială +tnfrmhvul unm alt verb Ich wußte. propoziţia secundară fiind privită ca ocupînd locul 1 al frazei (vezi O 170). O 25 2.. was er erzählt hat. dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect [vezi M 32) : Wäre er doch hier ! Hätte er das Buch mitgebracht! 0 21 d) în propoziţia incidenţă sau postpusă. den ich mir habe machen lassen. sagte er. E r fragte mich. ist morgen fertig. wo ich die Schule besucht habe. declaraţie {vezi N 158) : dacă ea conţine un cuvînt de 0 22 . indiferent de forma propoziţiei secundare şi de pozi­ ţia ei în frază (vezi însă N 21) : Obwohl er weit wohnt. Uneori. î n cazul acesta îl considerăm însă plasat pe locul al 2-lea al frazei. cu verbul conjugat. verbul conjugat stă chiar în propoziţia enunţiativă pe locul 1 : Sah ein K n a b ein Röslein stehn . Propoziţia principală precedată de o propoziţie secundară începe. „morgen oder übermorgen.. Das. în stilul poetic. (L.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 587 c) în propoziţia optativă neintrodusă prin conjuncţia wenn. daß Sie ihn haben begleiten wollen." „Ich komme morgen". (J..W. wann sie ihn hat kommen sehen..Ich komme". Goethe) O 23 î n cazul acesta. Feuchtwanger) I^ocul verbului conjugat din propoziţia secundară depinde de faptul dacă ea este introdusă sau camuflată. pe ultimul loe.

N 61) : E s wurde erzählt. completive şi atributive din care s-a omis conjuncţia daß (vezi N 4 3 . so rufe ich Sie sofort an. was es wolle. daß er nur durch einen Prozeß seine Ansprüche wird geltend können. 0 33 c) în propoziţia comparativă ireală camuflată (vezi N 87) . o locuţiune verbală la infinitiv şi un al doilea infinitiv. als wäre es schon spät. Ich hörte. Die Sache ist die. . 0 30 b) în vorbirea indirectă camuflată (vezi N 161) : E r sagte. N 5 0 . verbul auxiliar de timp stă înain­ tea locuţiunii verbale: Ich weiß. O 31 2. er sei krank gewesen. O 29 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) verbul conjugat stă 1. Unsere Befürchtung. sie wüßten von nichts. pe locul 1 a) în propoziţia condiţională camuflată (vezi N 104) Kommt er zu mir.588 SINTAXA O 27 b) Dacă predicatul constă dintr-un verb auxiliar de timp. Ich antwortete. er sei mit der Übersetzung des Romans schon fertig. Wäre ich in die Stadt gegangen. propoziţia comparativă ireală are un element introductiv: als. so hätte ich mir ein Wörterbuch gekauft. daß er älter ist als seine Schwester. er habe das Euch noch nicht gekauft. erwies sich leider als richtig. er sei krank. 0 32 b) uneori. als h ä t t e ich den ganzen Tag gearbeitet. 0 34 Observaţie Spre deosebire de celelalte propoziţii secundare camuflate. predicative. daß Sie zu dieser Frage haben Stellung nehmen wollen. wir werden es schaffen. Hätte ich mehr Zeit. în propoziţia concesivă camuflată care exprimă o posibilitate (vezi N 119) : Koste es. verbul con­ jugat stă înaintea elementelor sintactice scoase din paranteză : Ich weiß. pe locul al 2-lea: a) în propoziţiile subiective. Der Lehrer sagte. N 4 7 . Ich bin müde. machen O 28 c) Dacă paranteza sintactică este incompletă (vezi O 53). daß alle pünktlich gewesen seien außer ihm. wir müssen uns rasch entscheiden. so würde ich Sie sehr gern besuchen. E r beeilt sich.

0 38 b) cu verbul conjugat la un timp compus : — infinitivul (totdeauna fără zu) sau participiul perfect al primului verb ocupă ultimul loc — infinitivul {cu sau fără zu) al celui de al doilea verb stă pe locul pen­ ultim : Ich habe heute in die Stadt gehen wollen. pentru a exprima o opoziţie etc. iar participiul II are prioritatea faţă de numele pre­ dicativ : Er wird schon zurückgekommen sein. 0 39 . aber auch unbesonnen. infinitivul are prioritatea faţă de participiul II şi numele predicativ.. pentru a scoate un fapt în mod deosebit în evidenţă. ich weiß aber noch nicht. Ich habe heute viel zu tun. 0 35 Uneori. cu u n predicat format cu ajutorul unui singur verb a) Atît cele două elemente nepersonale (infinitivul şi participiul II) cit şi numele predicativ au tendinţa să ocupe ultimul l o c : Wir werden heute ins Kino gehen. Wir hörten sie spreehen. elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ se plasează înaintea verbului conjugat: Besuchen werde ich ihn bestimmt. Gekauft habe ich das Buch. Wir haben sie sprechen hören. W a r u m sind Sie gestern zu Hause gebliehen ? Sie ist wirklich außerordentlich tüchtig. ist er. Sie ist sehr aufmerksam gewesen. Sie hat ihn eine Stunde warten lassen. nicht geliehen. wann das sein wird. 0 36 h) Dacă cele două elemente nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc la sfîrşitul propoziţiei.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 589 LOCUL ELEMENTELOR NEPERSONALE ALE PREDICATULUI ŞI AL NUMELUI PREDICATIV î n propoziţia principală 1. das läßt sich nicht leugnen. Ich habe heute viel zu tun eehabt. Sie ließ ihn eine Stunde warten. Q 37 2. Das Buch dürfte sehr interessant sein. cu un predicat format din două verbe {vezi M 84) : a) cu verbul conjugat la un timp simplu — infinitivul {cu sau fără zu) stă pe ultimul I o c : Ich will heute in die Stadt genes.

distingem paranteza verbală şi paranteza propoziţiei secundare. daß dieser Roman ins Deutsche übersetzt werden soll. ele se plasează înaintea verbului conjugat. denumită şi cadru sintactic. Wir wissen. verzollt werden müssen. daß sie noch. O 39) : — infinitivul stă înaintea verbului conjugat. — participiul II înaintea infinitivului. nicht gekommen ist. E r sagte. în aceeaşi ordine ca în pro­ poziţia principală (vezi O 3 8 . ob et schon gesund ist. daß sie krank sein müsse. wir würden heute i n s K i n o sie sei wirklich außerordentlich tüchtig. Ich weiß nicht. E r sagte. — infinitivul primului verb stă pe ultimul loc. O 37) PARANTEZA SINTACTICĂ (Die Satzklammer — Der Satzrahmen) î n cadrul parantezei sintactice. er dürfte schon gesund geworden sein. — numele predicativ înaintea participiului I I : Ich weiß. — infinitivul verbului al doilea stă pe locul penultim. 0 42 c) dacă predicatul este format dintr-un verb auxiliar de timp şi două infinitive (vezi O 27). aceste forme infinite sînt precedate de verbul finit : Ich weiß. stau înaintea verbului 0 41 b) dacă cele două d e m e n t e nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc. . daß die Ware O 43 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) ordinea cuvintelor este aceeaşi ca în propoziţia principală E r sagte. daß er hat kommen wird wollen. vezi N 21) : Wir glauben. daß er bald kommen wird. wir hätten sie sprechen hören.590 SINTAXA O 40 î n propoziţia secundară introdusă a) elementele nepersonale şi numele predicativ conjugat (plasat pe ultimul loc. daß sie krank gewesen sein müsse. (vezi O 35. fiind eventual precedat de u n participiu perfect.

participiul I I : E r hat den Aufsatz geschrieben. 2 Ist dieser Schüler immer fleißig ? 1 verbul predicativ + particula separabilă : E r schreibt sich die Adresse auf. 2 Muß er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul copulativ + numele predicativ: Dieser Schüler ist immer fleißig. 2 Hat er den Aufsatz geschrieben ? 1 verbul auxiliar de timp -f.infinitiv : E r wird den Aufsatz schreiben. 0 44 î p a r a n t e z a verbală Werden Sie auch in diesem J a h r ans Meer fahren ? T Î p a r a n t e z ă verbală î Această includere a părţilor propoziţiei în paranteză verbală (Umklam­ merung) este una din principalele caracteristici ale limbii germane. cu excepţia ace­ leia care precedă paranteza verbală (dacă verbul conjugat stă pe locul al 2-lea). 2 Wird er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul auxiliar de mod + infinitiv: E r muß den Aufsatz schreiben. 2 Schreibt er sich die Adresse auf? 1 .ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 591 PARANTEZA (Die verbale Klammer VERBALĂ Rahmen) — Der prädikative î n propoziţia principală verbul conjugat (aflat pe locul al 2-lea sau 1) şi elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ (aflat la sfâr­ şitul propoziţiei) formează paranteza verbală (cadrul predicativ) în care se încadrează toate celelalte părţi de propoziţie. Er ist dieses J a h r m i t seiner Familie ins Gebirge gefahren. Paranteza verbală poate fi formată din: verbul auxiliar de timp -j.

2 Braucht er heute nicht zu kommen ? 1 0 45 Paranteza verbală poate fi: a) completă: toate părţile propoziţiei. Î T Sie will fleißiger sein als ihr Bruder. 2 Nimmt er bestimmt zu dieser Frage Stellung ? 1 verbul predicativ -f infinitiv simplu : Er sah die Straßenbahn kommen. 2 Sah er die Straßenbahn kommen ? 1 verbul predicativ + infinitiv prepoziţional: Er braucht heute nicht zu kommen. Î Î Zu arbeiten wird nützlicher sein als zu faulenzen. .592 SINTAXA verbul conjugat şi al doilea element al unei locuţiuni verbale: E r nimmt bestimmt zu dieser Frage Stellung. sînt cuprinse în p a r a n t e z ă : Wir sind gestern nachmittag eine Stunde mit den Kindern im Park î spaziereiifjefianjjen. I Î 0 48 b) o parte de propoziţie precedată de außer: Gestern hat niemand gefehlt außer t Î Ihnen. Î Î mai 0 47 Paranteza verbală devine incompletă mai ales prin scoaterea din paran­ teză şi plasarea în urma ei (Ausklammerung) a următoarelor elemente sin­ tactice : a) un termen de comparaţie (de egalitate sau inegalitate) precedat de wie sau als: Bald wird auch sie so gut Deutsch sprechen wie ich. Î *' 0 46 b) incompletă: după al doilea element al parantezei verbale urmează cel puţin o parte de propoziţie: Heute ist er früher nach Hause gekommen als gestern. cu excepţia celei care precedă paranteza verbală. r î Wir werden weniger zu t u n haben als sonst.

şi predicatul propoziţiei se formează un fel de paranteză în care se inter­ calează toate celelalte elemente sintactice. bald — bald. Doch wenn ihn melancholische Erinnerungen kamen. Această paranteză sintactică a propoziţiei secundare denumită uneori paranteză conjuncţional-predicativă 33 — Gramatica practică a limbii germane . sondern auch als sehr Î Wir haben weder Zeit gehabt. Î Î d) o construcţie formată fie dintr-un complement prepoziţional. sau o construcţie formată din două ori mai mult complemente prepoziţionale coordonate (adesea o enumerare). Der Klassenlehrer war erfreut über die ausgezeichnete Disziplin. weder — noch. Technikern und Ingenieuren des Betriebs gedankt für l ihre vorbildlichen Leistungen bei der Erfüllung und Überfüllung des Planes. abgerufen inmitten eines jener Reimspiele. u r m a t de obicei de subiect. je — desto etc. der Advokat. zwar — aber. pronume sau adverb relativ. T Feuchtwanger) PARANTEZA PROPOZIŢIEI •^(Die Nebensatzklammerj SECUNDARE 0 51 î n propoziţia secundară introdusă. între cuvîntul introductiv (conjuncţie. Feuchtwanger) Der Bürger Dalamelle. Der Direktor hat den Arbeitern. nicht (nur) — sondern (auch). 0 49 I ţ Î fleißig. î in denen er sich so meisterhaft betätigte. zwar — doch. winzingen Freuden und Leiden des Alltags von la Bourbe. Sie hat sich nicht nur als klug ermiesen. wurden sie schnell aufgesogen von t Î den albernen.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 593 c) partea de propoziţie precedată de cel de-al doilea element al conjuncfiilor corelative ebenso — wie. wurde. cuvînt interogativ). aber (doch) nicht zu spät. (L. den Fleiß und Î Arbeits- t Î willen seiner Schüler. Î Î E s ist zwar spät geworden. dacă prin menţinerea parantezei complete înţelegerea comunicării ar fi îngreunată: Bei ihrer Ankunft aud dem Flugharen Băneasa wurde die Delegation begrüßt von den O 50 Î Î Î Î Genossen Die Jungen und Mädchen waren begeistert von den frohen Ferientagen im Zeltlager an der Küste des Schwarzen Meeres.: "Et soll ebenso tüchtig sein wie bescheiden. noch Lust. ins Kino zu gehen. scoaterea din paranteza verbală este jus­ tificată. (fie dintr-un complement de agent) şi una sau mai multe determinări ale acestora. entweder — oder. teils — teils. (L.

Ich glaube. nicht seiner Schwester. Î Î 0 53 b) incompletă P e n t r u paranteza incompletă a propoziţiei secundare sînt valabile aceleaşi reguli ca pentru paranteza verbală incompletă a propoziţiei prin­ cipale [vezi O 46) : Seine Mutter h a t t e H e n r i einem Verwandten u n d einem Erzieher anvertraut..594 SINTAXA O 52 corespunde parantezei verbale din propoziţia principală. s o n d e r n a u c h s e h r fleißig. h a t sich über ihr Geschenk gefreut. Alle sagen. seinem Bruder gegeben. I^a fel ca aceasta ea poate fi a) completă Der Genosse. sie müsse schon g e s u n d geworden sein etc. Trebuie evitată însă scoaterea din paranteză a construcţiilor prepoziţionale scurte sau fără importanţă prin conţinutul lor. . habe mit seinem Vater gesprochen. Î Î paranteza prop. den Sie bei mir trafen. nicht seiner Schwester. circa 8 0 % din elementele sintac­ tice scoase din paranteza verbală sînt construcţii prepoziţionale. ist Chemiker. Mann) Ich weiß. damit er aufwuchs w i e d a s V o l k . Ich weiß nicht. ordinea cuvintelor— deci şi a elementelor nepersonale şi a numelui predicativ — este aceeaşi ca în propoziţia principală : Er sagte. Greşit : Corect: Greşit: Corect: Ich Ich Sie Sie habe gesprochen rüit seiaefiî yatef. secundare. O 55 î n limba germană contemporană. wie Greşit : Ich habe das Buch Corect : Ich habe das Buch verbală man löst dieses' P_ioWcîff. wann sie wieder ihre Familie in Bukarest besuchen werden. daß sie nicht nur sehr klug ist. wie Corect. er habe sie gestern besticht. ob mein Freund seinen Urlaub in Predeal vi Ich kann Ihnen nicht sagen. daß er älter isl a l s s e i n e Schwester. daß niemand gefehlt hat a u ß e r m i r . (H. er werde uns bald besuchen. hat sich gefreut jifeef J l r f _(Jese?T6nlc. Nu se scoate din paranteza O 56 a) complementul cazual : Greşit: E r h a t gezeigt. man dieses Problem löst. gegeben seinem" ßxaAef." Er h a t gezeigt. sie sei sehr tüchtig. 0 54 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă).

. Sie morgen zu sehen. daß sie gekommen sind. element nepersonal al predicatului) : I h m helfe ich gern. secun- 0 57 LOCUL SUBIECTULUI (Die Stellung des Subjekts) î n propoziţia principală. daß sie gekommen sind. H ü b s c h ist sie. ihnen dafür gedankt. după verbul conjugat: Und ruhig fließt der Bhem . înaintea verbului conjugat: Bie Luft ist kühl und es dunkelt 1 2 1 2 . S —V = ordine directă (X—)V — S = ordine inversă Ordinea inversă a p a r e : a) daca primul loc din propoziţie (vezi O 17) este ocupat de o altă parte de propoziţie decît subiectul (complement. subiectul (sau grupul atît înaintea verbului conjugat cît şi în urma lui. nume predicativ. nicht aufgestanden. (H.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 595 b) Adverbul pronominal cu funcţia de corelativ al unei propoziţii dare sau al unei construcţii infinitivale : Greşit: Ich habe Corect : Ich habe Greşit: Ich habe Corect : Ich habe ihnen gedankt dafür. A u f g e s p r u n g e n ist er. Sie morgen zu sehen. . . Ordinea: verb conjugat (eventual precedat de o altă parte de propoliţie decît subiectul) — subiect se numeşte ordine inversă (ungerade Wort'olge — Umstellung). das muß m a n schon sagen. element predicativ suplimentar. subiectului) poate sta 0 58 2. complement circumstan­ ţial. 1.. gehofft daiarfff. 1 0 59 0 60 O 61 S = subiect V = verb conjugat X = altă parte de propoziţie decît subiectul . 2 1 Heine) Ordinea: subiect — verb conjugat se numeşte ordine directă (gerade Wortfolge — Grundstellung). H e u t e war das Wetter schön. darauf gehofft.

jedoch. noch. în stilul beletristic. doch. 1 unsere Jugend viel Sport 1 t r e i b t . entweder. sich einzu­ gestehen. W. subiectul stă în propoziţia principală pre­ cedată de o propoziţie secundară condiţională sau concesivă înaintea şi nu în urma verbului conjugat: H ä t t e t ihr in diesem Augenblick I. ihr wäret tief erschroc­ ken gewesen. ocupînd un loc în propoziţie (vezi K 34).596 SINTAXA 'O 62 O parte de propoziţie poate fi exprimată şi printr-un grup de cuvinte (vezi O 15) sau printr-o propoziţie secundară (vezi O 16) : Statt Da z u s p r e c h e n schwieg er. (Th. . (J. ist sie kräftig und gesund. b) dacă primul loc al propoziţiei este ocupat de es cu funcţia de dublare a subiectului (vezi M 73) : E s irrt der Mensch. . determină inversiunea: E s ist spät. Conjuncţiile adverbiale. Mann) Wie unvermutet und heiß und bestürzend ihr Glück war. solang er strebt. 0 65 3.. în care cuvîntul introductiv nu este un pronume la nominativ (cu funcţia de subiect) : W a n n können Sie kommen? W e n haben Sie angerufen ? W a s haben Sie gesehen ? Insă : Wer fehlt heute ? Was steht d o r t ? 0 69 e) în propoziţiile imperative cu predicatul la imperativul de politeţe : Nehmen Sie bitte Platz ! . După conjuncţiile also. . subiectul poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat (vezi K 45). Goethe) 0 66 0 67 O 68 c) în propoziţiile interogative totale (vezi M 16) : Wollen Sie uns morgen besuchen? d) în propoziţiile interogative parţiale (vezi M 17). Uneori. weder . indessen. darum müssen wir uns beeilen. sie wagte nicht.obgott Piepsams Gesicht gesehen.oder. (A. 0 63 Observaţii 1. Seghers) 0 64 2.

indirectă 0 78 . Totuşi. sagte er. E r fragte mich. î n cazul inversiunii. „mit meinem F r e u n d . — subiectul fiind exprimat printr-un s u b s t a n t i v : Gestern gab m i r mein Freund das Wörterbuch 1 2 3 4 Gestern gab e s m i r mein Freund zurück. antwortete er. între el şi verbul conjugat intercalîndu-se alte părţi de propoziţie: Dort standen. die Arbeiter und ihre Vertrauensleute. nemijlocit după verbu conjugat.87) : O 72 0 73 O 74 O 75 O 76 Ruft er Sie morgen an. O 71 h) în propoziţiile condiţionale camuflate (vezi N 104) : (vezi N 119) : (vezi N . " „Wir werden pünktlich sein". wo sie ihren Urlaub verbracht habe. O 77 î n propoziţia secundară conjuncţională şi interogativă subiectul stă imediat după elementul introductiv a) dacă este exprimat printr-un pronume personal: Er k a m zu mir. de regulă. weil er mir ein Buch geben wollte. — dacă în propoziţie există unul sau două complemente cazuale exprimate prin pronume. Pentru a accentua subiectul şi a mări expresivitatea stilului. woran sie jetzt arbeite. weil er meiner Schwester ein Buch geben wollte. Subiectul stă pe locul al 4-lea sau al 5-lea în propoziţia cu verbul conjugat pe locul al 2-lea. subiectul este uneori plasat la sfîrşitul propoziţiei.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 597 f) în propoziţiile optative neintroduse. von der Kommunistischen Partei geschult. durch keinen Terror zu beugen. subiectul poate ocupa uneori şi locul al 4-lea. subiectul stă. zu jedem Opfer bereit. j) în propoziţiile comparative ireale camuflate E r ging so langsam. dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect {vezi M 35—36) :' Käme er doch! Hätten sie doch die Bücher gebracht! O 70 g) în propoziţiile incidente si postpuse care conţin un cuvînt de dedaraţie (vezi N 32. ich will es versuchen. locul al 5-lea sau chiar locul ultim din propoziţie. als wäre er schon müde. so verständigen Sie mich bitte. 1 2 3 4 5 zurück. N 33) : „Ich komme". i) uneori în propoziţiile concesive camuflate Sei es auch noch so schwierig.

pe locurile 1. daß der Professor diese Studenten gelobt h a t ? Ich weiß nicht. dessen Bruder mein Freund ist. der seit einigen Tagen krank ist. dar în urma pronumelui relativ stă subiectul dacă pronumele relativ este atributul genitival al subiectului: Ich gehe zu einem Kollegen.598 SINTAXA O 79 b) dacă este exprimat printr-tm substantiv nici un pronume personal: şi în propoziţie nu există I s t es wahr. daß sie der Professor gelobt hat ? Ich weiß nicht. ob der Professor dem Studenten das Buch geliehen hat. ori la plural. însă: Sie kehrte sich um. subiectul poate să stea. wo die Vorlesung stattfinden werde. wobei mir mein Kollege geholfen habe. pentru a evita confuzii. muß grüdlich überlegt sein. şi un complement la acuzativ exprimat prin pronumele personal sie. 2 sau 3. woran mein Bruder jetzt arbeite. weil die Mutter sie etwas gefragt hatte. was gesagt wird. O 82 O 83 î n propoziţia relativă. în acest caz. E r fragte mich. subiect compl. a) Subiectul stă pe locul 1 dacă pronumele relativ este la nominativ şi are funcţia de subiect: Ich will einen Freund besuchen. iar complementul (sie res­ pectiv es) in urma subiectului: Sie kehrte sich um. fällt selbst hinein. ob ihm der Professor das Buch geliehen hat. subiectul este plasat imediat după elementul introductiv. compl. respectiv e s . 0 80 Subiectul nu stă imediat după elementul introductiv dacă el este exprimat printr-un substantiv şi în propoziţie există un complement cazual exprimat printr-un pronume personal {vezi O 97) : Ist es wahr. 1 Wer anderen eine Grube gräbt. în funcţie de rolul sin­ tactic al pronumelui relativ. î n limba uzuală există o puternică tendinţă de menţine comple­ mentul exprimat printr-un pronume în locul atribuit complementului prin­ tr-un substantiv. . 0 81 O excepţie de la regula de mai sus apare cînd propoziţia conţine un subiect exprimat printr-un substantiv la singular. 1 Alles. de genul feminin sau neutru. 1 - <0 84 b) Tot pe locul 1. E r fragte mich. weil sie die Mutter subiect etwas gefragt h a t t e .

el îşi păstrează locul şi sich se plasează în urma subiectului: 0 SS . circumstanţialului etc. d e r sich viele Jugendliche mit Begeisterung widme». Dacă în propoziţia relativă cu pronumele reflexiv sich subiectul este exprimat printr-un pronume personal. d e s s e n ich mich kaum noch entsinne. dessen I 1 Bruder ich kennenlernen möchte. 1 2 W a s du nicht willst. a u f d e n i«h warte. I 2 @ 85 ® 86 (b) dacă pronumele relativ are funcţia de complement cazual sau fire. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. w o r ü b e r ich mich sehr freute. subiectul nu ocupă locul al 2-lea al 3-lea. complementului. d e s s e n sich mein Bruder kaum noch erinnert. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. d e m ieh zu seinem Geburtstag gratulieren möchte. d i e sich alle Schüler merken müssen. 1 2 3 Observaţie 1. determi­ nat de el. poate ocupa un loc doar în cadrul sferei subiectului. 1 2 Kindern ich ein Geschenk geben will. 1 2 3 Das ist eine Regel. das füg auch keinem anderen zu.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 599 Atributul neputînd determina un verb. c) Subiectul stă pe locul al 2-lea (a) dacă pronumele relativ are funcţia de atribut genitival al unui sub­ stantiv la dativ sau acuzativ: Ich gehe zu einem Kollegen. 1 2 W e m du helfen willst. d e n ich zu seinem Geburtstag beglückwünschen möchte. daß man dir tu. 1 2 3 Die Leichtathletik ist eine Sportart. 1 2 Dort kommt der Genosse. dessen I 1 Ich gehe zu einem Kollegen. m u ß t du gleich helfen.® 87 poziţional: Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. 1 2 d) ci locul — odată — î n situaţiile arătate la punctul c). dacă în propoziţia relativă există pronumele reflexiv sich şi dacă tot­ subiectul este exprimat printr-un substantiv : • 88 Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. 1 2 E r sagte etwas.

2 LOCUL COMPLEMENTELOR (Die Stellung der Objekte) O 91 Un singur complement cazual se plasează în propoziţia principala 1. valoare: comunicativă mai mare decît cel circumstanţial:.toö SINTAXA Mein Bruder erhielt diesen Brief von einem Schulkollegen. d i e du dir merken mußt. dacă verbul conjugat sau o altă parte de propoziţie ocupă locul 1 şi complementul cazual are Q. 0 92 b) în urma complementului circumstanţial. Tot în urma subiectului se plasează pronumele reflexiv pentru persoana I şi a Ii-a dacă subiectul este exprimat printr-un pronume personal : Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. (b) dacă verbul conjugat stă pe locul 1 şi complementul circumstan-i ţial are o valoare comunicativă mai mare decît cel cazual: Helfen Sie dem Jungen gern ? Ruft er seinen Freund aus der S t a d t a n ? O 94 b) în urma complementului circumstanţial. Erwarten Sie jetzt einen Gast ? I n diesem J a h r besuchten wir oft Museen. ich mich kaum noch. er sich kaum 2 O 90 H 2 2. d e s s e n 1 noch entsinnt. (a) dacă complementul circumstanţial stă pe locul 1 : Gern helfe ich dem Jungen. Wir besuchen oft Museen. dacă un eventual complement circum* stanţial are o valoare comunicativă mai mare decît complementul cazual. cu ordine inversă (vezi O 60) a) în urma subiectului. E r ruft seinen Freund aus der Stadt an. Oft besuchen wir Museen. d e s s e n 1 Das ist eine Regel. O 93 2. Das ist eine Regel. cu ordine directă (vezi O 59) a) în urma verbului conjugat. d i e er sich merken muß. entsinne. Ich helf dem Jungen gern. dacă complementul cazual are o valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich erwarte jetzt einen Gast. .

O 100 Dacă într-o propoziţie sînt două complemente. dessen Bruder mir ein Bild zeigen will. Ich gehe zu einem Freund. . c) în urma complementului circumstanţial. atunci: a) complementul la acuzativ exprimat printr-un substantiv stă. dacă complementul este exprimat prin pronumele relativ : Ich gehe zu einem Freund. daß er jetzt einen Gast erwartet. îwurma complementului la dativ: Ich gebe dem Jungen (ihm) das Heft. (b) dacă atît complementul cazual cît şi subiectul sînt exprimate prin pronume personale: Ich weiß. iar subiectul printr-un substantiv (vezi O 80) : Ich weiß. O 99 b) înaintea subiectului. daß mein Freund (er) oft das Museum besucht. O 101 Complementul la dativ poate fi scos în evidenţă prin plasarea lui în urma complementului la acuzativ : Ich gebe das Heft dem Jungen (nicht dem Mädchen). dem ich mein Wörterbuch zeigen will. daß er dem Jungen gern hilft. 0 97 Această regulă nu se aplică în situaţia arătată la O 81. dacă complementul cazual este exprimat printr-un pronume personal. daß ihn der Freund oft besucht.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 601 î n propoziţia seeundară un singur complement cazual se plasează a) în urma subiectului. daß wir sie oft besuchen. î n propoziţia relativă (vezi O 82) complementul stă a) în urma subiectului dacă subiectul este exprimat prin pronumele relativ sau dacă subiectul este determinat prin pronumele relativ la genitiv: Ich gehe zu einem Freund. (a) dacă complementul cazual este exprimat printr-un substantiv şi 0 95 are valoare comunicativă mai mică decît un eventual complement circum­ stanţial : Ich weiß. der mir sein Wörterbuch leihen wird. Ich weiß. daß er Ihn jetzt erwartet. de regulă. daß er seinen Freund aus der Stadt anruft. E r freut sich. daß ihm mein Bruder gestern ein Buch gegeben hat. Ich sprach mit einem Freund. dacă complementul cazual O 98 este exprimat printr-un substantiv şi are valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich weiß. den ich schon lange nicht gesehen h a t t e . 0 96 b) între elementul introductiv şi subiect.

O 103 O 104 c) Complementul la genitiv stă (a) în urma complementului la acuzativ: dacă complementul la Er erinnerte sich der guten Batschläge seiner Bitern. înaintea elementelor nepersonale ale predicatului (vezi O 35) sau. daß er gar nicht gern auf jemand wartet. auf den ich seit zehn Minuten warte. ordinea lor este u r m ă t o a r e a : . LOCUL COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANŢIALE (Die Stellung der Adverbiale) O 107 Topica complementelor circumstanţiale nu este fixă. wie es ihm die Ärzte O 108 De regulă. în propoziţia se­ cundară. înaintea verbului conjugat: Er wartete eine halbe Stunde an der Straßenbahnhaltestelle auf seinen Freund. Er sagte etwas. daß er nicht länger als eine halbe Stunde auf seinen Freund warten Ich weiß. E r fährt nächste Woche an die See. la sflrşitul propoziţiei. O 105 d) Complementul prepoziţional se plasează (a) în urma complementelor cazuale.602 SINTAXA O 102 b) complementul la acuzativ exprimat printr-un pronume este aşezat înaintea complementului la dativ. O 106 (b) la începutul propoziţiei relative. Ich weiß. (b) în urma complementului circumstanţial. nicht ins Gebirge. es dem Jungen. locul lor în pro­ poziţie depinzînd în mare măsură de valoarea lor comunicativă (vezi O 5) : Nächste Woche fährt er an die See. dacă pronumele relativ sau adver­ bul pronominal relativ are funcţia de complement prepoziţional: Dort kommt der Genosse. worüber ich mich sehr freute. An die See fährt er nächste Woche und geraten haben. E r wollte nicht länger als eine halbe Stunde auf den Freund warten. dacă într-o propoziţie sînt mai multe complemente circum­ stanţiale. wird. ich gebe es ihm. indiferent prin ce parte de vorbire este exprimat acesta: Geben Sie dem Jungen das Heft ? J a . genitiv are o valoare comunicativă mai m a r e : E r erinnerte sich später oft der guten Ratschläge seiner Eltern.

hell. das nie in den Hafen gelangen kann und jetzt schon seit undenklicher Zeit auf dem Meere umherfährt. Aufgeregt s t a n d er vor dem Freund. schneidend. staubbedeckt. (H. (H.. Bs ist die Geschichte von dem verwünschten Schiffe. Ball) @ 113 . Begegnet es einem anderen Fahrzeug. und aus diesem Mullpacken kam eine Stimme. Heine) O 110 2. o J09 LOCUL ATRIRUTULUI (Die Stellung des Attributs) 1. hilflos und frech zugleich. Atributul adjeetival este aşezat. in der LOCUL ELEMENTULUI PREDICATIV SUPLIMENTAR (Die Stellung des prädikativen Zusatzes) liceul elementului predicativ suplimentar nu este fix.R. mit wunden Füßen. El poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat: E r stand aufgeregt vor dem Freund. înaintea substantivului: Die Fabel von dem fliegenden Holländer ist euch gewiß bekannt. Atributul adjeetival exprimat printr-un adjectiv sau participiu poate fi uneori postpus şi nedeclinat: a) în stilul beletristic (a) neseparat prin virgulă de cuvîntul determinat: „Du Diebe unermessen. (H. ein müder Zug. so kommen einige von der unheimlichen Mannschaft in einem Boote herangefahren und bitten. Mar. Bali) . de obicei." (J. Becher)! O 111 © 112 (b) Tseparat prin virgulăjdefcuvîntul determinat: Nun waren sie nur noch fünfunddreißig mal drei Mann. All meiner Liebe Maß. die Stimme des Obersten.. ein Paket Briefe gefälligst mitzunehmen. schwitzenden Gesichtern. hart gegen die Decke steigend.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR — Circumstanţialul de timp — circumstanţialul de cauză — circum­ stanţialul de mod — circumstanţialul de loc: Der Schwimmwettbewerb wird heute wegen des schlechten Wetters wahrscheinlich Schwimmhalle stattfinden.

Uneori. b) p r o n u m e — n u m e r a l — a d j e c t i v : Meine ( D i e s e ) zwei besten Studenten stammen aus Predeal. 0 115 3. zu vermieten. hell . frisch gemalten Zimmer. aber in der deutschen Konversation gebrauchen •wir nur den zehnten Teil dieses Reichtums. dislocate de substantiv. (A. în mica publicitate : Zimmer. în stilul beletristic. se formează o paranteză nominală (un cadru nominal). în reclame. a) Iyocul obişnuit al atributului genitival este după determinatul său: Die deutsche Sprache an sich ist reich. c) p r o n u m e d e m o n s t r a t i v adjectiv: Diese —pronume posesiv — meine letzte Arbeitet bereitete mir Schwierigkeiten. von dem Autobuzul-Werk hergestellten Trolleybusse sind von ausge­ zeichneter Qualität. alle se pune în urma O 119 O 120 Atributul substantival apare mai ales după determinatul' său. O 117 5. Zweig) verträglichere^ O 116 4. Heine).50 Dei.604 SINTAXA O 114 b) în limbajul comercial. dar şi înaintea lui. respectiv pronume. eine Flasche 3. Ordinea atributelor adjectivale exprimate prin diferite părţi de vor­ bire este u r m ă t o a r e a : a) (articol —) n u ni e r a i — a d j e c t i v : Die zwei besten Studenten fehlen heute.. atributul adjectival declinat este des­ părţit de cuvîntul determinat prin diferite alte părţi de vorbire: Genug Schmiedgesellen kamen durch München und blieben da hängen. Diese bequemen. O 118 Folosit împreună cu u n pronume acestuia: deci : alle meine Freunde dar : sie alle personal. Bier. Aceasta înseamnă că între articol. nüchternere. şi substantivul respectiv se intercalează toate aceste a t r i b u t e : Wir saßen in dem (seinem) sehr bescheidenen. . faktisch sind wir also spracharm (H. Dacă substantivul este precedat de mai multe atribute adjectivale. fleißigere. schön möbliert.. d) p r o n u m e jectiv: Alle nehotărît — pronume p o s e s i v — ad­ meine lieben Freunde besuchten mich.

Sie ist nicht Lehrerin geworden. î n general. sau al locuţiunii O 132 . O 122 poate sta numai după determinat: von gestern? Atributul prepoziţional O 123 lui (vezi M O 124 O 125 său: O 126 Haben Sie noch die Zeitung Apozitia poate sta atît după determinat cît şi înaintea 171-172)' Atributul verbal stă numai după determinatul său: Seine Art zu erklären gefiel mir. de asemenea. Astfel nicht s t ă : a) pe ultimul loc al propoziţiei principale cu u n predicat simplu: Br kommt heute nicht. O 121 (b) în stilul beletristic: „Das also war des Pudels Kern. negaţia nicht care neagă predicatul stă cît mai aproape de sfîrşitul propoziţiei sau chiar pe ultimul loc. Observaţie Adverbele gerade şi eben pot sta atît înaintea natului : Ihm gerade (sau: Gerade ihm) hätten Sie helfen sollen. plasat după determinatul Das Gebäude dort ist das Postamt. Sie h a t t e das Buch nicht. Das eben (sau: Eben das) wollte ich tun. Atributul adverbial este." (J. O 131 b) înaintea celui de-al doilea element al predicatului verbale (în propoziţia principală şi în cea secundară) : E r ist heute nicht gekommen. indiferent dacă propoziţia este principală sau secundară. ©127 cît şi în urma determi­ LOCUL NEGAŢIEI NICHT @ 128 0 129 % 130 Negaţia nicht se poate referi: la predicatul propoziţiei. sau la un cuvînt din propoziţie (vezi O 143). de obicei de persoană (vezi C 146) Goethes Faust ist das tiefste und eindruckvollste Werk der deutschen Literatur.ORDINEA CUVJNTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 605 b) atributul genitival poate sta însă şi înaintea determinatului său: (a) cînd este exprimat printr-un nume propriu. W. negînd astfel t o a t ă propoziţia (vezi O 130). Goethe).

E r fährt nicht täglich in die Stadt. . Ich freue mich.) 0 137 Această regulă nu se aplică în propoziţia relativă în care complementul prepoziţional este exprimat prin pronumele relativ. ca früh. însă mai puţin frecvent: E r freut sich über diesen Besuch nicht. Sie kann nicht bis morgen fertig werden. (însă: E r war sehr überrascht.) 0 138 c) complementul circumstanţial de loc sau de mod: Sie war nicht zu Hause. weil er nieht mit einer solchen Mitteilung gerechnet hatte.: Er k a m nicht sofort. 0 139 d) complementul circumstanţial de timp — care exprimă o durată sau o periodicitate: E r ist nieht bis zum Abendessen geblieben. E r spricht leider nicht deutlich. respectiv în care adver­ bul pronominal introduce propoziţia relativă. 0 135 Astfel nicht precedă : a) elementul predicativ suplimentar : E r k a m nicht gesund zurück 0 134 0 136 b) de obicei complementul prepoziţional: E r freut sich nicht über diesen Besuch. (Insă : Sie war enttäuscht. Ich weiß. E r macht diesen Aussprachefehler nicht jedesmal. weil er sich nicht über das Buch freute. Iyocul negaţiei nicht este însă determinat şi de anumite părţi de pro­ poziţie. —care este exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis. spät. E r freut sich darüber nieht. Sie ist nieht spät gekommen.) E r erfuhr etwas. immer. zeitig etc. 0 133 c) înaintea verbului conjugat (în propoziţia secundară introdusă care are predicat simplu) : Ich bedauere. (Corect. Ich bedauere. daß er nicht Wort gehalten h a t . E r freut sich nicht darüber. daß er heute nicht kommt. gleich.608 SINTAXA Leider h a t er wieder einmal nicht Wort gehalten. daß er nicht krank ist. daß sie heute nieht kommen werden. E r erhielt ein Buch. sofort. womit er nicht gerechnet h a t t e . über das er sich nieht freute.

E r erinnert sich seiner nicht. negaţia nicht se pune în faţa lui. Sie arbeitet Sonntag nicht. daß er heute nicht kommt. Er stand nicht auf. Pentru a nega un cuvînt din propoziţie. .sondern morgen).sondern nur einige). Sie ist nicht gekommen. O 141 c) de obicei complementul circumstanţial de timp (vezi însă O 139) : O 142 E r kommt heute nicht. cel de-al doilea dement al predicatului sau al locuţiunii verbale. de această negare a unui cuvînt se leagă o altă parte de pro­ poziţie introdusă prin sondern: \ I Nicht alle sind heute gekommen (. . Adesea. precum şt particula separabila : E r wird nieht kommen. (Pentru nicht + ein = kein vezi § . O 140 b) complementul circumstanţial de cauză : E r kann wegen des schlechten Wetters nicht kommen. O 143 i 1 i I Wir gehen nicht heute ins Kino (. . (2) complementul cazual : ^ Wir haben das Kind nicht gesehen. . Wir können an diesem Tag nicht kommen. Sie halfen mir nicht. . Ich verstehe dieses Problem nicht. Das Kind wird nieht krank (werden). c h t O 144 O 145 2. sondern die Grammatik. verbul conjugat al propoziţiei secundare introduse : . E r e r i m e r t s i c h yner Sie M f e n mir n . Wir können nicht Stellung nehmen. . E r h a t mir nicht das Wörterbuch gebracht.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 607 Alte părţi de propoziţie cer postpunerea negaţiei nicht: a) complementul cazual. ) SCHEMĂ REZUMATIVĂ PENTRU LOCUL NEGAŢIEI NICHT DETERMINAT DE ANUMITE PĂRŢI DE PROPOZIŢIE I Negaţia nicht precedă : 1. II Negaţia nicht urmează: (1) verbul conjugat al propoziţiei principale simple : E r schläft nicht.

. Sie arbeiten jetzt nicht. prepoziţional Wir freuen uns auf seinen Besuch. circumstanţialul de timp a) care exprimă o durată sau o periodicitate: Er "bleibt nicht bis morgen. 1 I ORDINEA PROPOZIŢIILOR O 146 ÎN FRAZĂ Adesea poziţia propoziţiei secundare în frază corespunde poziţiei părţii de propoziţie respective în propoziţie: compl. daß er nicht aufmerksam schrieb. . E r spricht nicht deutlich. . ca : früh. 5. Sie ist nicht zu Hause (gewesen). propoziţie secundară completivă . weil er nicht gekommen ist. sondern eine Zeitschrift.. daß nicht er das Buch gebracht h a t . E r dachte nicht daran.. de obicei. immer. . daß er uns besuchen wird. vezi însă coloana I. sofort. E r h a t nicht das Buch gebracht. zeitig etc. 6.. 4) E r kommt heute nicht. Sie hat nicht jeden Tag Deutsch. . . orice alt cuvînt dacă nicht se referă la acesta şi nu la predicat: 1 I Nicht er h a t das Buch gebracht. (4) circumstanţialul de timp (în general. E r antwortete nicht gleich.608 SINTAXA . 4. . daß er nicht das Wort ergreifen wird. 3. complementul pre­ poziţional (adverbul pronominal) : Ich warte nicht auf ihn. . b) exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis.. spät. uns anzurufen.. AVir freuen uns. . . circumstanţialele de mod: de loc şi (3) circumstanţialul de cauză: Er k a m wegen des schlechten Wetters nicht. gleich.

propoz. unbedeutend war. 0 147 ORDINEA PROPOZIŢIILOR SECUNDARE PROPOZIŢIA SUBIECTIVĂ Propoziţiile subiective apar de regulă. Es ist notwendig. O 149 PROPOZIŢIA PREDICATIVĂ O 150 Propoziţiile predicative ocupă. die bellen. Hunde. so hörte ich ihr doch aufmerksam O 148 zu. was sie sagte. der Alexander demokratischer Reformen zur Seite stand. ea se pune înaintea regentei: Was sie war.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 609 Multe propoziţii secundare însă nu ocupă în frază locul pe care-1 au în propoziţie părţile de propoziţii corespunzătoare: Atribut Bellende Hunde beißen nicht. foarte rar ca propoziţii intercalate: Wer den Schaden hat. bleibt sie nicht. Ion Cuza bei der Durchführung bedeutender Dacă propoziţia predicativă trebuie scoasă în mod deosebit în evidenţă. în propoziţia regentă se întrebuinţează adesea cuvîntul corelativ es. Und wenn auch. ca propoziţii prepuse sau postpuse. de obicei. braucht für den Spott nicht zu sorgen. 3 9 — Gramatica practică a limbii germane O 151 . Unhöflich ist es. daß wir die grammatikalischen Regeln beachten. beißen nicht. atributivă. Dacă propoziţia subiectivă este postpusă. daß er sich so oft verspätet. locul pe care-1 ocupă numele predicativ în propoziţie: Mihail Kogălniceanu war es.

610 SINTAXA PROPOZIŢIA O 152 ATRIBUTIVĂ Propoziţiile atributive stau. wen er wollte. de regulă. Feuchtwanger) hieß. 0 154 Propoziţiile atributive apar numai rareori ca propoziţii prepuse : . Geöchäft'ger Geist. „ E r setzte eine Antwort a u f . in welcher er den Sohn willkommen (L. ca propoziţii postpuse: Ein Reisender fragte mich. aber auch tadelte. der. 0 156 b) dacă al doilea d e m e n t al predicatului este format dintr-un singur cuvînt: Ich habe ein Buch g e l e s e n . prepuse.Der du die weite Welt umschweifst. în majoritatea cazurilor. kleinen Mädchens. I m Museum Goleşti wurde eine „pädagogische Abteilung" geschaffen. äußert sich auch in einer immer regeren Teilnahme am politischen Lehen des Landes. deren sich die Frauen in unserem Vaterland erfreuen." PROPOZIŢIA COMPLETIVA O 157 0 158 0 159 Propoziţiile completive apar a) de regulă. c) extrem de rar. wie nah fühl' ich mich dir. b) uneori — în special în vorbirea afectivă — ca propoziţii Was sie war. Goethe) 0 155 Propoziţiile atributive nu stau nemijlocit lîngă substantivul determinat a) dacă acesta este însoţit de unul sau mai multe atribute postpuse: Sem Blick fiel auf das Gesieht s e i n e s daß die Überraschung gelungen war. ob der Zug in Breaza halte.. fltellllMNlflfr . O 153 Ele apar." (J. imediat după substantivul j determinat. W. mai rar cai propoziţii postpuse: Die Gleichberechtigung. ca propoziţii intercalate. h a t t e sie selbst aus sich gemacht. anhalten konnte. welche die An­ fänge des rumänischen Unterrichts veranschaulicht. in dem er las. ca propoziţii intercalate : Dort mußte man an einem Wächter vorüber. das sehr interessant ist.

gingen wir ins Stadion.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 81i PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA 0 160 Propoziţiile circumstanţiale se folosesc a) mai frecvent.) (c) propoziţiile finale : 0. Seghers) Seghers) 0 168 . weil der Spätsommer schön war. W. als Georg hereinkam. h ä t t e ich es gewußt. (Posibil însă: Wie er denkt. — Numai în urma regentei stau propoziţiile consecutive : sind. daß alle mit ihm zufrieden — De regula." (A. von innen geöffnet. 0 165 — De regulă." (A. se plasează înaintea propoziţiei (a) propoziţiile temporale: Als ich ihn kennenlernte. als ob sie von nichts wüßte. „Die Wagentür wurde.) (b) propoziţiile comparative ireale: O 163 Sie sah mich an. damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. fuhr er zu seinen Eltern. (Posibil însă : Damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. wenn das Wetter schön geblieben wäre. so sah sie mich an. (J. Goethe). wie der Vogel singt. în urma regentei stau : (a) propoziţiile modale propriu-zise : Er spricht immer so. 0 168 c) mai rar. Nachdem Andrei die Prüfungen bestanden hatte. (c) propoziţiile cauzale introduse prin da ( = întrucît) : Da ich mich nicht verspäten wollte. Wir hätten mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. ca propoziţii postpuse : Ich singe. so spricht er auch. wie er denkt. (Posibil însă: Als ob sie von nichts wüßte. 0 161 0 162 Er arbeitet so gut. seine Werkstatt ins Freie verlegt. Wäre er ins Theater gegangen.164 Er kam zu mir. bestellte ich ein Taxi. cele camuflate: Wenn er ins Theater gegangen wäre. sprach er ziemlich gut Deutsch. ca propoziţii intercalate : „Er hatte.) b) ca propoziţii prepttse : Obwohl es regnete. dazu kam er zu mir. so h ä t t e ich es gewußt. regente : 0 166 0 167 (b) propoziţiile condiţionale — în special.

uneori. Bredel) 0 173 3. Nachdem er längere Zeit gezögert hatte. ihre großen dunklen Augen glühten noch. ihr wäret tief er­ schrocken gewesen. propoziţiile concesive: Wenn er sich auch anstrengen mußtem er empfand doch Befriedigung bei seiner Arbeit. Formaţi din grupele următoare de propoziţii fraze în raport de coordonare prin punere : juxta­ a) Der Mai ist gekommen. propoziţiile ele.612 SINTAXA INFLUENŢA PROPOZIŢIEI SECUNDARE PREPUSE ASUPRA TOPICII PROPOZIŢIEI PRINCIPALE O 170 Influenţa unei propoziţii secundare prepuse asupra topicii din pro­ poziţia principală este identică cu influenţa pe care o exercită partea de propoziţie care ocupă locul I într-o propoziţie asupra restului propo­ ziţiei {vezi O 61) : Nach längerem Zögern. b) Der Frühling ist gekommen. măsura progresivă (vezi N 95) : J e höher er kam. War ihr Gesicht auch schon recht alt und welk geworden. Die Natur erwacht zu neuem Leben. 0 172 2. nahm er den Vorschlag an. Mann) EXERCIŢII 1. nahm er den Vorschlag an. (W. propoziţiile condiţionale H ä t t e t ihr in diesem Augenblick Lobgott Piepsams Gesicht gesehen. Die Bäume schlagen aus. O 171 Excepţie fac : 1. uneori. (Th. . Die Zugvögel kommen zurück. desto leichter schien ihm der Aufstieg.

Formaţi din următoarele grupe de propoziţii fraze în raport de coordonare. d) Pînă la ora şase am scris exerciţiile pentru ora de germană. Augen. d) „Schließt. oder . de aceea ei au în fiecare an o recoltă bogată. E r rief mich an. b) Martin ist sehr müde. Es ist auch sehr interessant. e) Hans wollte mich am Nachmittag besuchen. b) învingătorii în întrecere au fost nu numai aclamaţi. h) Else h a t ihrer Freundin nicht geschrieben. Er fand es nicht. E r verlangte zwei Karten. i) Ich komme nicht. sich staunend zu ergötzen. weder . .EXERCIŢII 613 c) l i n d e Lüfte wehen durch das Band. E r hatte auch für ihn eine Karte genommen. fost trecute pe tabla de onoare a intreprinderii (imperfect). 3.. entweder . e) Ihr seid in Gefahr. d) Peter konnte den Text nicht übersetzen. euch! Hier ist nicht Zeit.. Goethe) 2.. außerdem . dar a plouat toată ziua şi a trebuit să rămînem acasă (imperfect). f) Du wirst bei dieser Feier ein Died singen. Diesen Film will er unbedingt sehen." (J. Die Schneeglöckchen läuten den Frühling ein. Sie hat sie nicht angerufen. noch . ci numele lor iu. c) Erich brachte mir das geliehene Buch zurück. g) Heinrich suchte das gewünschte Buch in allen Buchhandlungen. Ich muß das Buch bis morgen lesen. E r rief seinen Freund Martin an. auch . darum . Er las mir seinen Aufsatz über das Buch vor.. dann . W. E r h a t t e kein gutes Wörterbuch zu Hause. sondern . Traduceţi în limba germană: a) Duminică am vrut să facem o excursie la Băneasa. folosind una din conjuncţiile und . dennoeh : a) Erich ging an die Kinokasse. denn . aber . Du wirst ein Gedicht aufsagen. apoi i n mers cu prietenul meu Anton la cinema (perfect). Ihr müßt fliehen. c) Ţăranii noştri lucrează azi ogoarele cu ajutorul unor maşini perfeciţionate.

g) î m i e penibil că am întîrziat. . . (der Erfolg. (der fleißige Student.. wundert mich. e) Ceea ce ai spus este foarte corect. . . noch. Traduceţi în limba germană : a) Cine vede acest film va voi să-1 mai vadă o dată. . die tion. 4. arbeiten) Wer . h) Mă bucur că vii astăzi la mine. căci este foarte frig. (nicht. . (er. . Formaţi propoziţii subiective. căci mi-a plăcut mult. . . f) î m i pare rău că pleci. (ein Meister. (die Aufgabe. (der Freund. . . kommen) Daß . Numai cine îl cunoştea ştia că el este renumitul inovator. l) E s .6Î4 SINTAXA e) Andrei ne-a spus : „Deseară mergem ori la teatru. gefiel allen. was übrig bleibt. was . la pasiv) Sicher ist. (vortragen. (du. g) De fapt am citit cartea. . . was . erstreben). .'' / ) Peter striga tare. muß die Nuß knacken. worüber der Professor heute sprechen wird.. . . . j) E r a foarte modest. ori la u n concert. . die rechte bekannt. I) î m i este acum uşor să traduc o carte din germană în română. wollen). essen. k) A învăţa bine este datoria noastră. . . 6. (nicht. . dar colegii săi nu-1 puteau auzi din cauza furtunii. krank) Ob . geht zum Arzt. Es war ungewiß.. . (nicht. . i) Nu e bine că iese fără palton. . c) Cine nu te părăseşte la nevoie e prietenul t ă u adevărat. la viitor) Was . (der Professor. . lernen) 5. . . . . . (der Ausflug nach Predeal. mit Fleiß. sein) m) Daß . b) Nu este sigur dacă prelegerea va avea loc azi. . fehlen) Es war richtig. folosind cuvintele din paranteză : a) Du wirst. la imperfect). werden. bleibt unsicher. wer . totuşi aş dori s-o mai citesc o dată. wollen) Wer . b) E r ist nicht mehr das. (du. stattfinden) Wer . (sein. . . la imperfect). sagen. sein. Produk­ . was . wer . daß . c) Das Erfüllen des Plans ist das. . (der Kern. lösen. folosind cuvintele din paranteză : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) Zeit) F r ü h übt sich. zu. ist deine Pflicht. kommen. . d) Cine nu e punctual va pierde ocazia să vadă acest film interesant. was . Wer . muß essen. . . . sichern). soll auch nicht essen. Formaţi propoziţii predicative.

d) Mein Freund kommt nicht zum Vortrag. (er. i) Die Apfelbäume blühen reich. propoziţiile de mai jos în fraze cu propoziţii atributive : 9. Sie wurden vom alten Gärtner gepflanzt. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) E u sînt acela despre care ţi-a vorbit prietenul t ă u Karl. . Du hast das Wörterbuch gestern gekauft. f) E r ist bei der Prüfung durchgefallen. Das wollte ich eben sagen. a) Erich geht zu einen Film.* Model: Wir halfen ihm. Professor Meyer hält den Vortrag. Das Haus des Freundes liegt am See. Der Professor k a m in den Hörsaal. c) Der Professor lobte den Studenten. e) Sein Ziel war immer. (Lehrer. Transformaţi propoziţiile de mai jos în fraze cu o propoziţie predicativă . Wir waren es. Aceasta este ce voiam să-ţi spun. Die Erklärung ist. die ihm halfen a) b) c) d) e) f) Anna zeigte dem Alten den richtigen Weg. f) E r kam mit seinem Freund. . nicht lernen. filmul n-a fost aşa de b u n cum s-a spus. . Dorinţa sa a fost să devină inginer. h) Mein Freund will mit mir ins Theater gehen. E r h a t mich angerufen. Peter h a t die richtige Übersetzung gemacht. g) Gib mir das Wörterbuch. . 8. Der Vater hatte ihn geschrieben. 7. Sie h a t t e das Buch gelesen. b) Anna brachte das Buch. Transformaţi Model: Er dachte an den Brief. . (er.EXERCIŢII 615 d) E r wurde endlich. Sein Brief bereitete ihr große Freude. den der Vater geschrieben hatte. la perfect). Der Film wurde ihm von seinem Freund empfohlen. Dieser Ingenieur h a t die neue Methode eingeführt. Er dachte an den Brief. . Dragă prietene. was . werden). sich wünschen). e) Ich besuchte meinen Freund. . . E r h a t t e mit dem Freund eine E n t ­ deckung gemacht. . E r h a t t e ihn geprüft.

. . E r verstand nicht gleich. . pe care l-ai vizitat. . trebuie să plece acasă. . mit . Gerechtigkeit man vertrauen kann. . b) Scriitorul. kann man auch nicht helfen. . c) E r ist ein ausgezeichneter Musiker. Der Professor hatte ihm emp­ fohlen. j) Datoria de a lupta pentru pace o are fiecare dintre noi. Traduceţi în limba germană a) Oamenii la care am lucrat au fost foarte amabili. . 11. mit . 10. e) Die Studenten. pe lingă propoziţiile principale tipărite \) Sie wußte. b) Mein Freund erreichte alles. f) Prietenul meu. ich gesprochen habe. er wollte. Formaţi cursiv : propoziţii completive directe. . d) Dort liegt das Buch. . . die Übersetzung so schön gemacht hat. du mir gegeben hast. . Ich bin hier geboren.636 SINTAXA j) Ich liebe die Stadt. b) Die Studenten sind zum Vortrag gegangen. . g) Die Mitglieder unserer Gruppe sprachen über alle Fragen. . . . . . ne va vizita duminică. .und dreimal. c) Das ist der Student. keiner von ihm erwartet hatte. . i) Presupunerea noastră că el ar fi făcut traducerea aceasta a fost exactă. e) Bolnavul. I) Das las er zwei. . al cărui copil e acum bolnav. g) Vestea că prietenul meu vine duminică la noi m-a bucurat mult. auf . poate părăsi spitalul. d) Acesta este acelaşi oraş unde vreau să merg şi eu. f) Menschen. . sie interessierten. . Completaţi propoziţiile cu pronumele relative corespunzătoare: a) E r t a t etwas. k) I n den Ferien las mein Freund alles. h) Siguranţa că va învinge i-a d a t putere. . . 12. h) Unser Direktor ist ein Mann. i) Das Problem. a) Ihre Freundin wird bald nach Bukarest kommen. c) Casa unde a locuit Creangă este acum muzeu. man nicht raten kann. waren Ausländer. ist sehr wichtig. sich unsere Gruppe beschäftigt. din a cărui operă ne-ai citit.

(der bekannte Regisseur wird ihnen helfen). Heute wissen wir. dem ist nicht zu helfen. Ia-ţi ce-ţi place. Ai aflat că examenul are loc săptămîna viitoare ? El îl întreabă cînd are loc seminarul de literatură. d) E r gab das Buch. . a) E r studiert schon lange Deutsch. Dă-mi ce ţi-am cerut. daß . Verschiebe nicht auf morgen. . ins Kino zu gehen. . daß . (du kannst zu unserer Feier nicht kommen). completive : 15. . daß . (die Sonne bewegt sich um die Sage mir. ob . . . Ich bedauere. Traduceţi în limba a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Andrei ne-a spus că va tipări în curînd noua sa carte. b) E r h a t jetzt Zeit. L-am întrebat pe Otto dacă merge cu noi la cinema. b) c) d) e) f) g) h) Früher glaubten die Menschen. . (du hast für heute vorbereitet). Sie fragte den Kollegen. . . . N-am ştiut că a primit o nouă locuinţă. Ich hoffe.EXERCIŢII 617 2) Er bedauerte 3) Man fragte ihn 4) Er glaubte nicht a) Sie muß bald nach Bukarest fahren. (ist nicht zu raten). Formaţi propoziţii a) Erde). (der Ausflug findet statt). c) E s hatte an jenem Tage geregnet. (das ist sein Buch). daß . c) Mein Freund nimmt an dem Ausflug teil. germană: 14. was . . (er wird bis Sonntag kommen). Ich fragte ihn. . wann . . . . c) Der Film ist sehr interessant. . Nu ştiu dacă Otto poate veni cu noi. E u cred că Petre va veni azi la noi. . . . . . Completaţi cu propoziţiile a) Niemand von uns zweifelt daran. b) Die Bücher sind in der Bibliothek zu finden. . . b) Bei der Vorbereitung ihrer Feier rechneten die Studenten damit. wem . completive directe. folosind cuvintele din paranteză: 13. (er wird die Prüfling bestehen). daß . c) Wem . . was . a) Peter kann kommen. (du kannst heute besorgen). b) Der geplante Wettkampf findet nicht mehr statt. (die Erde bewegt sich um die Sonne). . . (er haue versprochen). . Profesorul întreabă pe cine vrea el.

. e) Diese Vorstellung begann.618 IG. W e n n ich m i t den Ü b u n g e n fertig bin. . a) W a n n b) Wann c) W a n n d) Wann e) Wann Bukarest) f) Wann zündest du das l i c h t an? (es wird dunkel) hast du ihn gesehen? (ich war gestern im Park) fährst du ans Meer? (wir haben Ferien) kommt Peter nach Bukarest? (er hat Zeit) haben Sie Peter zum letztenmal gesehen? (ich studierte machen Sie die Übersetzung? (ich habe den Text folosind als sau wenn : in gelesen) 18. sein) 19. . d) Ich bleibe hier. b) Ana se gîndeşte cu ce ar putea răsplăti bunătatea colegei sale. (die Kollegen wiederholten die Lieder). . . Răspundeţi la întrebări. sein) d) Wann schrieb Schiller das Drama „Die Räuber" ? (Militärakademie in Stuttgart besuchen) e) Wann pflückt der Gärtner die Früchte? (reif. solange . . . bevor .) Ich komme zu dir. so oft . (der Professor hatte die jungen Künstler vorgestellt). (das Wetter ist schön). c) Acest tînăr inginer este permanent preocupat să-şi adîncească şi să-şi completeze cunoştinţele. (du antwortest auf die Frage des Lehrers). b) Die Kinder freuten sich. wenn ich mit den Übungen fertig bin. während . (die Großeltern besuchten sie). . . nachdem . . . Completaţi propoziţiile temporale : a) Karl und Otto schrieben Losungen. f) Meine Geschwister waren im Garten beschäftigt. 17. (ich schrieb einen Brief). Traduceţi în limba germană : SINTAXA a) Anton se bucură că va face duminica viitoare o excursie la Predeal. komme ich zu dir. . lieber Freund. Răspundeţi a) Wann geht man zum Arzt? (krank sein) b) Wann fliegen die Schwalben nach dem Süden?(Bevor Winter beginnen) c) W a n n haben Sie ihn gesehen? (ich in Bukarest. während . c) Überlege. folosind cuvintele din paranteză : Model: Wann kommst du zu mir ? (Ich bin mit den Übungen fertig. .

wir erwartet hatten. c) Wir erfuhren von ihm mehr. . e) E r sprach mehr. b) Petre s-a bucurat cînd prietenul său i-a înapoiat cartea. es gekommen war. c) Noi am mers pe jos în timp ce prietenii noştri mergeau cu autobuzul. . . . . e) E r half ihr. . d) Cînd va avea loc excursia ? Cînd va fi vreme frumoasă. mă gîndesc la frumoasa noastră serbare. f) E r nahm mehr Bücher mit. bevor. . es nötig war. . E r stützte sich auf seinen Freund. 20. . 22. .EXERCIŢII 619 g) Man soll die Bärenhaut nicht verkaufen. g) Prietenul meu se foloseşte mereu de dicţionar cînd traduce în Jbnba germană. ich ihn mir vorge: 1": hatte. d) Er kam die Treppe langsam herauf. i) Voi veni la voi. Otto cînta un cîntec frumos. / ) După ce am copiat cuvintele necunoscute. . E r brachte ihr alle Bücher. . Completaţi cu conjuncţiile corespunzătoare : a j Das Gewitter zog so schnell ab. Ich habe sie noch nie gehört. c) Das kleine Kind zeigte seine Freude. 2 1 . er in einem Monat lesen kann. îndată ce voi avea mai mult timp. . . E s hüpfte und klatschte in die Hände. am făcut şi exerciţiile. Er kann arbeiten. . d) Unser Betrieb stellte mehr Maschinen her. der Plan vorsah. (man hat den Bären nicht). . (wir gehen an die Arbeit). stellen wir gemeinsam einen Arbeitsplan auf. . die sie brauchte. . . . h) î n timp ce lucra în grădină. h) Bevor . b) Der Bruder meines Freundes sah so aus. . b) Emil arbeitete. . j) Ori de cîte ori aud acest cîntec. e) Cînd ţi-ai cumpărat acest frumos costum ? Cînd am fost la Bucureşti. Transformaţi a doua propoziţie într-o circumstanţială modală : a) Else singt heute so schön. . Traduceţi în limba germană : a) Am citit ziarul înainte de a merge la acest film.

d) E l veni la mine. E r grüßte zuerst. . ca şi cum totul s-ar fi petrecut abia acum cîteva zile. în loc ca eu să mă duc la el. j) Fratele meu mă privi atît de surprins. 24. ich ihn bemerkte. încît nu-1 observă pe t a t ă l său care intră. Ţineţi seama de folosirea a) E r sah mich an. ca şi cum ar fi studiat ani de zile limba germană. ich ihn zuerst grüßte. E r h a t viel Zeit. Man soll immer so handeln. der Junge es nicht weglegen konnte. în loc ca noi să le fi adus. k) E a vorbeşte atît de frumos nemţeşte. Erich nahm das Buch. i) Cu cît alerga mai repede. e) El mi-a dat stiloul. diese sie eingeladen hätte. . Traduceţi în limba germană: a) Prietenul meu traduce atît de corect. er krank w ä r e / 23. E r h a t t e mich nicht verstanden. . E r war der Führer der Gruppe. .620 SINTAXA g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) E r half dem Freund. d) Sie blieb ruhig sitzen. c) Peter rannte auf der Straße. Das Buch war so fesselnd. / ) Peter era atît de cufundat în cartea sa. b) E r blieb immer ruhig. . Anton ging an mir vorbei. E r hatte es sehr eilig. fără ca eu să i-1 fi cerut. Karl sah aus. . cum nu ne-am aşteptat. dieser ihn u m seine Hilfe bat. es sein Kollege wußte. ihn die ganze Sache nicht interessierte. Transformaţi corectă a co