Consumul alimentelor ce conţin gene provenind de la insecte, peşti şi

animale pot provoca efecte imprevizibile în organism, insuficient

studiate.
În ultimii ani, medicii se confruntă tot mai des cu sindroame alergice
noi datorită creşterii toxicităţii alimentelor. Genele nou inserate pot
produce proteine la care unii oameni au alergii. Cele mai frecvente
alergii sînt faţă de lapte, ouă, peşte, soia, cereale.
Alimentele procesate prin inginerie genetică, adeseori apar pe piaţă
fără o informare adecvată a consumatorilor. Printre companiile care
utilizează ingredienţi modificaţi genetic se enumeră companiile ce
produc: ciocolată: Cadbury, Hershey’s, Mars, Snickers, Twix, Milky
Way; băuturi răcoritoare: Coca-Cola, Sprite, Pepsi Co, 7 Up,
Nesquik, Nestle; orez: Uncle Beans; sosuri: Knorr; ceaiuri:
Lipton;biscuiţi: Parmalat.

Prezenţa genelor-marker poate declanşa creşterea rezistenţei la

antibiotice, în special la kanamicină, ampicilină. Numeroşi
microbiologi consideră că anumite gene-marker conferă rezistenţă la
anumite familii majore de antibiotice şi la antibiotice care cunosc o
înflorire a utilizării lor. Aceştia consideră ca fiind posibil transferul
unor astfel de gene de la plantă la om, via bacteriile tubului digestiv.
Persistă ideea, în mediile ştiinţifice, că ADN-ul din alimentele
modificate genetic pot pătrunde în genomul uman. Este puţin
probabil, dar nu imposibil. La sfîrşitul anilor ‘80, milioane de oameni,
cei mai mulţi din America de Nord, şi-au suplimentat dieta cu L-
triptofan, aminoacid esenţial în orice dietă normală. Triptofanul se
produce prin fermentaţia berii, folosind culturi microbiene specifice.
Compania SHOWA Denko K. K. a inserat, în mod artificial, gene, în
genomul unei specii bacteriene, în scopul creşterii culturii de
triptofan. Rezultatul a fost că, în 1989, între 5000 şi 10.000 de
persoane din America de Nord sufereau de o boală neobişnuită numită
EMS (eosinophilia myalgia syndrome), provocată de triptofanul firmei
SHOWA Denko.
În decurs de cîteva luni, zeci de persoane au murit iar unele au fost
mutilate.
Cazurile de îmbolnăvire au scăzut atunci cînd utilizarea acelui
triptofan a fost restricţionat. Numărul total al persoanelor decedate nu
se cunoaşte cu exactitate, dar în S.U.A. a ajuns la cîteva sute (Mann L.
R. B. et colab).
O soia îmbogăţită în metionină, prin transferul unei gene de la nucile
de Brazilia (Bertholletia excelsa), s-a dovedit periculoasă pentru
consumul uman. S-au înregistrat alergii grave la persoanele care au
consumat această varietate de soia. Se cunoaşte că plantele de soia
rezistente la erbicide produc nivele sporite de fitoestrogeni, ceea ce ar
presupune un risc pentru populaţiile la care soia reprezintă o mare
parte a dietei, cum sînt japonezii (Duca M. şi colab.).
Fitoestrogenii sînt similari cu hormonii estrogeni animali care
reglează diferenţierea sexuală, metabolismul calciului, sistemul imun,
coagularea sângelui.
De asemenea, ar putea să apară efecte secundare, cu totul
imprevizibile, deoarece transgenele se inseră la întîmplare în genomul
organismului-gazdă, fapt ce ar putea întrerupe secvenţele de
exprimare ale genelor învecinate, activînd sau inactivînd căi
metabolice neprevăzute, conducînd la formarea de produşi celulari
necunoscuţi.
Efecte periculoase asupra mediului
Referitor la mediu, ingineria genetică poate aduce serioase prejudicii:
poluare genetică, prin transferul orizontal de gene,de la speciile de
cultură la speciile sălbatice înrudite (Lean G. et colab.); răspîndirea, pe
cale naturală, a seminţelor şi a polenului transgenic; apariţia unor
specii de buruieni rezistente la erbicide (ACRE, 1998); dereglarea
balanţei ecologice; pierderea biodiversităţii recoltelor; reţinerea
toxinelor, în special ale celor Bt, în ţesuturile erbivorelor, cauzînd
efecte nocive asupra sănătăţii acestora şi implicit, a noastră, a
consumatorilor de carne.
Doctorul Mae-Wan Ho, de la Institute of Science in Society, declara că,
cerealele modificate genetic nu sînt nici necesare, nici benefice.
“Miracolul” culturilor create prin inginerie genetică nu s-a
materializat. Culturile modificate genetic au dus la creşterea
buruienilor tolerante la erbicide şi la apariţia de insecte parazite, Bt-
rezistente. Mai mult, erbicidele cu spectru larg au distrus, fără
discriminare specii sălbatice şi se dovedesc a fi toxice pentru animale.
Produsul Glufosinate duce la malformaţii congenitale la mamifere iar
Glyphosate este asociat cu limfomul non-Hodgkin. Culturile M.G. cu
Bt-toxine distrug insecte folositoare ca albinele şi insecte neuroptere
iar polenul de la porumbul Bt este letal pentru fluturii-rege
(http://www.colostate.edu/TransgenicCrops).
Conform Programului Alimentar al ONU, pe planetă există suficientă
hrană, excedentară chiar, pentru a hrăni populaţia globului. Recolta
mondială de cereale acoperă, din plin, nevoile generate de creşterea
populaţiei, începînd cu 1980, dar cu toate acestea, peste un miliard de
locuitori ai Terrei suferă de malnutriţie. Acest lucru este calculat de
monopolul cîtorva corporaţii, adepte ale globalizării. Aceste corporaţii
controlează deja 75% din afacerile mondiale cu cereale.
Concluzii
Aşa zisa valoare nutriţională îmbunătăţită a culturilor MG, nu este
decît o poveste frumoasă menită să ademenească credulii. Cauza
principală a malnutriţiei pe glob este substituirea cu monoculturi
industriale a culturilor diverse oferite de sistemul tradiţional. Practica
agricolă intensivă distruge nutrienţii din sol, sărăcind culturile şi nu
îmbogăţindu-le.
Nici o tehnică a ingineriei genetice nu poate remedia situaţia. Numai
revenirea la metodele tradiţionale de cultivare şi la biodiversitatea
agricolă poate îmbunătăţi acest lucru.
Noi evidenţe indică faptul că ADN-ul transgenic, din praful şi polenul
provenit din culturi MG, se poate răspîndi la organismele din mediu,
inclusiv la om.
În raportul său interimar, din mai 1999, British Medical Association
cheamă la un moratoriu pe termen nelimitat, asupra aplicării
culturilor MG, pînă cînd nu se lămuresc problemele legate de posibila
apariţie a unor noi alergene, răspîndirea rezistenţei la
antibiotice,impactul asupra mediului, efectul ADN-ului transgenic
asupra sănătăţii organismului. La acest moratoriu au aderat peste o
sută de specialişti din douăzeci de tări, care au semnat World Scietists
Statement pentru interzicerea comercializării OGM în scop alimentar,
a diseminării acestora în mediul înconjurător şi pentru continuarea şi
dezvoltarea cercetărilor privind evaluarea riscurilor.
Cercetările genetice au arătat că multe boli specifice plantelor,
animalelor sau omului îşi au originea în mici imperfecţiuni ale codului
genetic. Ne putem imagina cît de grave pot fi efectele secundare şi
accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se joacă cu ordinea
şi echilibrul atît de fragil al celulelor vieţii.
Un fapt îmbucurător este acela că, în timp ce culturile MG îşi
demonstrează, rînd pe rînd, ineficacitatea, pe glob se dezvoltă şi
prinde teren ideea de agricultură ecologică, atît în lumea a treia cît şi
în Europa şi America de Nord.
Principiile de bază ale agriculturii ecologice constau în eliminarea
oricărei tehnologii poluante, utilizarea economică a resurselor
energetice convenționale, susţinerea şi ameliorarea fertilităţii naturale
a solului, principii care, aplicate, ar constitui o bază pentru salvarea
biodiversităţii, menţinerea echilibrului ecologic natural şi, totodată,
şansa noastră pentru viitor. Uniunea Europeană doreşte ca, în anii
care vor urma, alimentele ecologice, adică produsele agricole obţinute
fără îngrăşăminte chimice, să predomine în alimentaţia din lume.
Acest impact s-a resimţit şi în S.U.A., unde, în jur de patru procente
din alimentele produse sînt de origine organică (Pretty J.).
Cel mai mare experiment din istoria umanităţii a început odată cu
aceste industrii iraţionale şi aberante iar terenul pe care se
experimentează este însuşi sistemul ecologic de care depinde viaţa
terestră.
Mai normal ar fi, să beneficiem de roadele unei ştiinţe independente,
care să se ocupe de găsirea unor soluţii cu adevărat viabile la
problemele care frămîntă omenirea şi nu să coalizeze cu o industrie
tehnologică al cărei unic scop este să se vândă.