Apa

Apa este foarte mult raspandita in natura, in toate trei straturile de agregare, sub forma de gaz sau
vapori de apa - ceata, aburi si nori - in atmosfera, sub forma lichida in rauri, mlastini, lacuri, mari
sau oceane si sub forma solida sau gheata. Ea acopera mai mult de 70% din suprafata pamantului
atat lichida cat si solida fiind necesara vietii de pe pamant si constituie o mare parte a lucrurilor
vii. Va invitam sa descoperiti prin intermediul acestei lectii mai multe lucruri despre acest
element absolut esential  al vietii...
Apa ionizata alcalina este un puternic antioxidant

Imagineaza-ti ca ai abilitatea de a transforma apa de la robinet intr-un puternic antioxidant cu un

ORP (factor de oxidare-reducere) negativ, care incetineste procesul de imbatranire. Imbatranirea
este cauzata, printre altele, de radicalii liberi (oxigen activ) produsi de organism. ORP-ul negativ
al apei ionizate alcaline, pur si simplu, neutralizeaza acesti radicali liberi. Apa ionizata alcalina ,
in fond, ne reinnoieste la nivel celular. Este ca si cum am transforma robinetul din bucatarie intr-
o Fantana a Tineretii.

Apa ionizata alcalina furnizeaza corpului mult oxigen si energie

O alta calitate a apei ionizate alcaline o reprezinta ionii de hidroxil (OH-). Acestia sunt molecule
de oxigen care au atasat un extra electron asa cum au toti antioxidantii ca vitamina C, A sau E. In
urma interactiunii dintre ionii de hidroxil si radicalii liberi , acestia din urma sunt neutralizati iar
corpul este alimentat cu mult oxigen si energie. Oxigenul distruge virusii, bacteriile care ne
invadeaza corpul, celulele canceroase; el transporta si elimina din organism reziduurile acide din
tesuturi. Este, probabil, cel mai important nutrient, fiind vital pentru organism. Un pahar cu apa
ionizata alcalina baut dimineata pe stomacul gol te ajuta sa te trezesti
La majoritatea celulelor ocupa in jur de 60% din masa celulara. Ea este principalul solvent si
mediul de dispersie al diferitelor substante. Apa ajuta la transportul substantelor in celula si la
numeroase reactii chimice. Continutul in apa al diferitelor celule variaza mult. Apa este prezenta
in corpul uman in procent de 60% deoarece majoritatea tesuturilor contin apa (94% din
plasma sangelui, 80% din tesutul muscular, 60% din celulele rosii ale sangelui, peste jumatate
din alte tesuturi), iar consumul zilnic al unui om este de 2,5 l (alimente si lichide).

La majoritatea celulelor ocupa in jur de 60% din masa celulara. Ea este principalul solvent si
mediul de dispersie al diferitelor substante. Apa ajuta la transportul substantelor in celula si la
numeroase reactii chimice. Continutul in apa al diferitelor celule variaza mult. Apa este prezenta
in corpul uman in procent de 60% deoarece majoritatea tesuturilor contin apa (94% din
plasma sangelui, 80% din tesutul muscular, 60% din celulele rosii ale sangelui, peste jumatate
din alte tesuturi), iar consumul zilnic al unui om este de 2,5 l (alimente si lichide).
In stare lichida fiecare molecula de apa este asociata cu alte doua molecule de apa prin legaturi
de hidrogen.  Intre atomii de H si O prezenti in molecula de apa este un unghi de 104,5 o. 
Legatura dintre acestia este covalenta si prezinta o miscare continua sub forma de vibratii.
Molecula are o forma asimetrica datorita tendintei celor patru perechi de electroni din
invelisul electronic al oxigenului de a se aranja simetric sub forma unui tetraedru (la varfurile
acestuia) in jurul nucleului de oxigen. Acesta dispunere duce la o molecula polara sub forma de
"V". Atomii de hidrogen sunt mai usori decat atomul de oxigen. Configuratia electronica a
moleculei de apa prezinta 4 perechi hibride sp3- aproximativ tetraedrice. De asemeni are doua
dublete de electroni neparticipante. Cele doua legaturi O-H sunt legaturi covalente polare.
Aceasta au o marime de 0.096 nm (nanometri). Legatura covalenta realizata pe baza unui dublet
de electroni pus in comun numai de unul dintre partenerii de legatura se numeste legatura
covalenta coordinativa (donor-acceptor). In ionul H3O+, protonul (H+) este acceptor.
Molecula de apa este polara. Polaritatea este data de combinatia de un atom de oxigen in varful
moleculei cu incarcatura negativa si doi atomi de hidrogen incarcati pozitiv. Incarcatura
electronica diferita duce si la atragerea altor atomi aflati in apropiere, atomii de oxigen unindu-se
cu doi atomi de hidrogen ai unei alte molecule. Legaturile de hidrogen astfel realizate nu sunt la
fel de puternice precum cele covalente, dar explica starea de agregare lichida a apei la
temperatura normala. Aceste legaturi explica si caldura specifica ridicata. Fiecare atom de oxigen
tinde sa aiba in jur patru atomi de hidrogen. Dispunerea are forma de tetraedru. Inelele
hexagonale ale atomilor de oxigen se formeaza si formeaza o structura tridimensionala.
Polaritatea influenteaza procesul de dizolvare a substantelor in apa, de aceea aceasta este un bun
solvent. In urma acestui proces se formeaza un amestec omogen intre apa si moleculele
substantei care se dizolva in ea. Substantele insolubile in apa sunt hidroxizi amfoteri precum
beriliul, aluminiul, zincul, plumbul. In figura alaturata este evidentiata polaritatea apei. La nivel
microscopic moleculele apei se amesteca cu o substanta solubila, iar fiecare atrage particulele cu
semn opus. Legatiturile de hidrogen genereaza, de asemeni, proprietati precum
vaporizarea, tensiunea de suprafata(fenomen superficial) puternica, caldura specifica, dar au rol
si in formarea membranei celulare prin punerea la un loc sau gruparea substantelor care contin
carbon si hidrogen - efect hidrofob. Un efect asemanator se intalneste la sapun, acsta fiind modul
in care dizolva muraria si curata suprafetele murdare.

In stare lichida fiecare molecula de apa este asociata cu alte doua molecule de apa prin legaturi
de hidrogen.  Intre atomii de H si O prezenti in molecula de apa este un unghi de 104,5o. 
Legatura dintre acestia este covalenta si prezinta o miscare continua sub forma de vibratii.

Molecula are o forma asimetrica datorita tendintei celor patru perechi de electroni din
invelisul electronic al oxigenului de a se aranja simetric sub forma unui tetraedru (la varfurile
acestuia) in jurul nucleului de oxigen. Acesta dispunere duce la o molecula polara sub forma de
"V". Atomii de hidrogen sunt mai usori decat atomul de oxigen. Configuratia electronica a
moleculei de apa prezinta 4 perechi hibride sp3- aproximativ tetraedrice. De asemeni are doua
dublete de electroni neparticipante. Cele doua legaturi O-H sunt legaturi covalente polare.
Aceasta au o marime de 0.096 nm (nanometri). Legatura covalenta realizata pe baza unui dublet
de electroni pus in comun numai de unul dintre partenerii de legatura se numeste legatura
covalenta coordinativa (donor-acceptor). In ionul H3O+, protonul (H+) este acceptor.
Molecula de apa este polara. Polaritatea este data de combinatia de un atom de oxigen in varful
moleculei cu incarcatura negativa si doi atomi de hidrogen incarcati pozitiv. Incarcatura
electronica diferita duce si la atragerea altor atomi aflati in apropiere, atomii de oxigen unindu-se
cu doi atomi de hidrogen ai unei alte molecule. Legaturile de hidrogen astfel realizate nu sunt la
fel de puternice precum cele covalente, dar explica starea de agregare lichida a apei la
temperatura normala. Aceste legaturi explica si caldura specifica ridicata. Fiecare atom de oxigen
tinde sa aiba in jur patru atomi de hidrogen. Dispunerea are forma de tetraedru. Inelele
hexagonale ale atomilor de oxigen se formeaza si formeaza o structura tridimensionala.
Polaritatea influenteaza procesul de dizolvare a substantelor in apa, de aceea aceasta este un bun
solvent. In urma acestui proces se formeaza un amestec omogen intre apa si moleculele
substantei care se dizolva in ea. Substantele insolubile in apa sunt hidroxizi amfoteri precum
beriliul, aluminiul, zincul, plumbul. In figura alaturata este evidentiata polaritatea apei. La nivel
microscopic moleculele apei se amesteca cu o substanta solubila, iar fiecare atrage particulele cu
semn opus. Legatiturile de hidrogen genereaza, de asemeni, proprietati precum
vaporizarea, tensiunea de suprafata(fenomen superficial) puternica, caldura specifica, dar au rol
si in formarea membranei celulare prin punerea la un loc sau gruparea substantelor care contin
carbon si hidrogen - efect hidrofob. Un efect asemanator se intalneste la sapun, acsta fiind modul
in care dizolva muraria si curata suprafetele murdare.

. Apa ca solvent
Apa este cel mai bun solvent utilizat in tehnica, cu alte cuvinte are capacitate mare de
dizolvare. Apa dizolva substante anorganice si organice care contin atomii capabili de a forma
legaturi de hidrogen cu moleculele de apa. Ea poate dizolva electroliti (acizi, baze, saruri)
formand solutii in care acesti compusi sunt ionizati si poate reactiona cu unele gaze aflate in
atmosfera. In atmosfera sunt prezente gaze poluante si anume diaxidul de sulf si oxizii de azot.
Acestia in combinatie cu apa dau nastere ploilor acide deoarece reactioneaza cu apa din
atmosfera si formeaza acid azotic respectiv acid sulfuric. Efectele ploilor acide sunt observate in
zona padurilor dar si in orase unde acestea deterioreaza operele de arta (statui), cladiri si poduri.

Apa dura
Contine ioni de magneziu si calciu. Daca acesta are mult carbonat de calciu nu face spuma
cu sapunul. Apa dura poate deveni apa de baut prin eliminarea ionilor de magneziu si calciu si
inlocuirea lor cu sodiu. Duritatea apei poate fi temporara sau permanenta.