http://www.jurnalul.

ro/via-s-n-toas/sanatatea-copilului/bunica-cresa-si-gradinit
a-315397.html
Bunica, cresa si gradinita
Autor: STELUTA INDREI 27 mai 2008 Twitter Facebook Email ImprimaCînd copilul se af
la în grija bunicilor, toata lumea este relaxata. Copilul se simte în largul lui, pa
rintii sînt linistiti, iar bunicii, cei mai fericiti. Dar copilul nu poate creste în
cercul strîmt al familiei.
Cînd copilul se afla în grija bunicilor, toata lumea este relaxata. Copilul se simte
în largul lui, parintii sînt linistiti, iar bunicii, cei mai fericiti. Dar copilul
nu poate creste în cercul strîmt al familiei. El are nevoie de colectivitate. Deoare
ce numai asa va învata sa se adapteze exigentelor colectivitatii. Daca va sta per
manent în umbra bunicii este posibil sa crestem un domnul Goe în varianta moderna.

În jurul vîrstei de 1-2 ani, copilul simte nevoia sa exploreze si sa cunoasca mediul
în care traieste. Pe masura ce se poate misca singur, devine tot mai curios. Daca
în primele luni de viata copilul exploreaza mediul ducînd la gura orice îi pica în mîna,
de la 1-2 ani începe sa umble peste tot si sa manipuleze obiectele din jur. Acum es
te momentul cînd foloseste mîinile si ochii pentru cercetarea lumii. El pipaie, observ
a, verifica daca obiectul este rece, cald, moale, daca e bun la gust sau nu... T
ot ceea ce îl înconjoara îi trezeste interesul. Astfel se contureaza curiozitatea prin
cipala modalitate a botului de om de a descoperi lumea si de a învata. Totodata, e
l este în permanenta miscare. Se joaca, alearga dintr-o camera în alta, pe aleile pa
rcului, cade, se ridica... Nevoia de miscare apare tot ca o modalitate de satisf
acere a curiozitatii.

Descopera lumea
Psihologul Mirela Zivari de la Clinica Psihoconsulting contureaza universul copi
lului de 1-3 ani. Aceasta este perioada în care copilul poate fi dat la cresa. Tot
acum, puiul de om acumuleaza o multime de cunostinte si deprinderi. Tocmai de a
ceea adultii din jurul lui trebuie sa dea dovada de multa rabdare si întelegere. C
opilului trebuie sa-i fie explicate toate: Aceasta e o bicicleta, acesta e un cîine
etc. . Chiar daca el da senzatia ca e prea mic pentru a asimila cunostintele, cop
ilul înregistreaza tot si va reproduce la un moment dat ce aude în jur. În acest context
, dadaca sau bunica este posibil sa nu îndeplineasca nevoia de cunoastere a copilu
lui.
Pe cînd în colectivitate copilul învata prin imitatie si prin adaptare. El copiaza cee
a ce fac atît copiii de vîrsta lui, cît si educatoarea. De asemenea, încearca sa se adap
teze la grupul de copii, dar si la cerintele educatoarei. Una dintre modalitatile
prin care prichindelul învata sa se adapteze la cei din jur este formarea conduit
ei de amînare a propriilor placeri. De exemplu, el învata ca trebuie sa mai astepte
pentru a se juca cu trenuletul preferat atît timp cît este la alt copil , arata psihol
ogul Mirela Zivari. La cresa, copilul învata sa împarta jucariile, sa manînce si sa do
arma laolalta cu alti copii. Intrarea în colectivitate previne astfel formarea ego
ismului exagerat. Studiile au aratat ca acei copii scolarizati de la vîrste mici a
u mai multe deprinderi altruiste decît cei crescuti de bunici.

Regula un joc serios

Cît despre adaptarea la cerintele educatoarei, psihologul Mirela Zivari spune ca l
a cresa copiii nu înteleg sensul regulilor. Întelegerea propriu-zisa a regulilor se
formeaza de-abia la gradinita (la 4-5 ani). La cresa, regula este transformata în
joc pentru a nu fi resimtita ca o pedeapsa. Abilitatile educatoarei sînt extrem de
importante în acest scop. Unele dintre principalele reguli adresate copiilor la c
resa vizeaza trei momente mai dificile pentru pitici: ora de masa, dormitul si m
ersul la toaleta. Toate acestea pot fi transformate în jocuri de educatoarele cu i
maginatie si preocupare fata de copii. Momentul mesei poate deveni jocul cine manîn
ca mai multa energie sau concursul farfuriilor goale . Mersul la culcare se transfor
ma în povestea lui mos Ene pe la gene . Chiar si controlul sfincterian ia forma jocul
ui hai sa rîdem de «nenea pipi» . Aceste jocuri au însa un scop foarte serios: copilul se
bisnuieste cu un program si va fi pregatit pentru etapa urmatoare: gradinita.
Unele mame se tem ca odorul lor drag nu manînca sau nu doarme suficient la cresa c
u program prelungit. Specialistul nostru le aminteste ca primele obiceiuri alime
ntare ale copilului sînt deprinse acasa. Copilul vine la cresa cu lectia învatata. D
aca e obisnuit cu un program de masa si cu o alimentatie diversificata de la vîrst
a de 6-7 luni, el va mînca corect si la cresa.
Dificultati au copiii mofturosi, cei care nu au fost lasati sa manînce singuri cu
lingurita, cei carora li s-au oferit dulciuri în exces sau, dimpotriva, li s-au in
terzis cu desavîrsire dulciurile. Însa copiii sclifositi au toate sansele sa se dea
pe brazda la cresa. Iata cum se procedeaza: În prima faza, educatoarea anunta copii
i ca se apropie ora mesei. Anuntul este facut sub forma de joc. Apoi ea repeta a
nuntul, pentru ca în final sa spuna pe un ton ferm «toata lumea merge acum la masa.
Cine nu vrea sa manînce ramîne singur în sala de clasa». E posibil sa ramîna unul-doi pric
hindei, dar asta nu se va mai întîmpla a doua oara. La 2-3 ani functioneaza foarte m
ult presiunea grupului. Copilul imita ceea ce face grupul, de aceea va prefera s
a mearga la masa decît sa ramîna singur. Iar daca merge la masa doar de dragul de a
nu sta singur, copilul este luat din locul respectiv si i se spune ca nu va prim
i nimic de mîncare pîna la urmatoarea gustare. Aceste reguli pot fi aplicate si acas
a. Dar reusita depinde foarte mult de puterea adultului de a se tine de cuvînt. Atît
parintele, cît si educatoarea trebuie sa dea dovada de consecventa în aplicarea reg
ulilor , atrage atentia psihologul Mirela Zivari. Cazurile de genul am încercat orice
, dar tot face nazuri la mîncare tradeaza lipsa de consecventa a adultului. Pentru
ca la început copiii învata prin imitatie, este foarte important ca adultul sa se po
arte asa cum pretinde de la cei mici si sa nu fie primul care încalca regulile.

Dezavantaje
Cresa ar fi un dezavantaj pentru copiii care nu beneficiaza de toata atentia si
iubirea parintilor. Pentru acesti copii, grija, dragalasenia si iubirea bunicilo
r sînt de un real folos. Psihologul Mirela Zivari spune ca acest dezavantaj poate
fi diminuat daca personalul de la cresa are disponibilitatea sufleteasca de a-i
trata pe micutii de care se ocupa ca pe propriii lor copii.
Un alt dezavantaj este pragul psihologic pe care trebuie sa-l treaca mama o data
cu lasarea copilului la cresa. Separarea pentru cîteva ore de copil, care nu cu m
ult timp în urma era cea mai neajutorata fiinta, reprezinta un moment dificil mai
ales pentru mama hiperprotectoare. În masura în care mama nu reuseste sa depaseasca
rapid acest obstacol, copilul va simti nelinistea acesteia si va începe la rîndul lu
i sa aiba reactii negative.
De obicei, mamele copiilor cu probleme de sanatate, cele care au avut o sarcina s
au o nastere dificila îsi fac cele mai mari griji cînd îsi lasa micutii la cresa. Ba c
hiar unele mame se simt vinovate cînd îsi parasesc , cum spun ele, copilul la cresa. Ps
ihologul Mirela Zivari considera însa ca sentimentele lor de vinovatie rezulta din
influenta anturajului: comparatia cu prietene care stau acasa pentru a avea gri
ja de copil. De asemenea, culpabilitatea este alimentata de bunicii care ar fi f
ost dornici sa-si creasca nepotul sau de sotul care nu accepta dorinta mamei de
a-si relua activitatea profesionala.

Efort de adaptare
Intrarea în colectivitate, indiferent ca este la cresa sau la gradinita, solicita
un efort de adaptare din partea copilului. Cele mai tensionate sînt primele zile d
e cresa sau de gradinita, cînd prichindelul plînge, se agata de gîtul mamei, cu greu f
iind desprins de educatoare. Degeaba îi spuneti ca la gradi este frumos, sînt multe j
ucarii, multi copii... . Tocmai aceste lucruri noi îl sperie, faptul ca sînt prea mult
i copii, prea multe jucarii. Potrivit psihologului Mirela Zivari, mama are la înde
mîna o formula magica pentru a-si linisti copilul: Acum plec. Dar mama se întoarce . Ia
r atunci cînd va întoarceti este bine sa-i spuneti: Ai vazut ca m-am întors? M-am tinut
de promisiune si asa voi face . Tot în aceasta perioada de adaptare, copilul poate
fi însotit la gradinita de jucaria preferata. Cu timpul, copilul capata încrederea c
a nu va fi parasit.

ÎN VIZITA. Pregatirea introducerii copilului în colectivitate trebuie sa înceapa din t

imp. Daca la toamna vreti sa duceti copilul la gradinita, chiar de acum trebuie
sa-l obisnuiti cu separarea de familie. Cu avizul directorului si al viitoarei e
ducatoare, mergeti cu bobocelul în vizita la gradi pentru a cunoaste spatiul, adulti
i, copiii. Chiar puteti crea un fel de complicitate cu educatoarea. Încurajati-l s
a îi faca un desen: Hai, arata-i doamnei ce frumos ai desenat! . În felul acesta se înfir
ipa relatia cu educatoarea. În alta zi puteti încerca sa-l lasati singur în grupa de p
itici. Doar 10 minute, nu mai mult! Sînt suficiente pentru a-si da seama ca este în
siguranta acolo si, treptat, veti constata ca începe sa-i placa.

TALENTE. Gradinita este locul unde talentele si aptitudinile copilului ies la su

prafata. Important este ca educatoarea sa le descopere, sa le cultive si sa le s
emnaleze parintilor. Înclinatia catre pictura, muzica, dans, abilitatile tehnice p
ot fi observate de la 3-4 ani.

LA BUNICI. În absenta parintilor, copilului îi este mai usor sa stea cu o persoana c

unoscuta, într-un spatiu familiar. Iar la rîndul lor, parintii recunosc ca sînt mult m
ai linistiti cînd îsi lasa copilul în grija bunicilor. Aceasta nu este însa o solutie pe
termen lung, ci doar atunci cînd parintii sînt la cumparaturi, în vizita sau în concediu ,
spune psihologul Mirela Zivari.

FARA SPERIETURI. Atitudinea parintilor fata de cresa sau gradinita poate influen
ta reactia copilului. Exista parinti care îsi ameninta copilul cu gradinita: Vezi t
u ce-ai sa patesti cînd ajungi la gradi. Acolo va trebui sa manînci tot din farfurie
, ca altfel vei fi pedepsit! . Parintii au impresia ca glumesc, dar copilul tine m
inte si va asocia gradinita cu o situatie înfricosatoare.

BENEFICII. Scolarizarea timpurie a copilului nu înseamna ca acesta se maturizeaza mai

devreme decît copiii tinuti acasa pîna la 6-7 ani. Diferentele se observa în comportam
ent si comunicare. Cei care merg la gradinita sînt dornici sa coopereze atît cu copi
ii, cît si cu adultii din jur, sînt curajosi, autonomi. Tendintele spre timiditate,
introvertire sînt totodata atenuate în cazul celor obisnuiti de mici în colectivitate.
Iar în clasa I nu mai traiesc atît de tensionat adaptarea la programul de învatare , pr
zeaza psihologul Mirela Zivari.

Sfatul medicului
Psihologul Mirela Zivari le recomanda parintilor sa se asigure de calitatea medi
ului de la cresa sau gradinita. Educatoarei îi revine sarcina de a crea un mediu a
rmonios, în care copilul sa se simta iubit, apreciat, pus în valoare. Daca la gradin
ita întîmpina un mediu ostil, rece, tensionat, copilul va refuza cu siguranta sa ste
a acolo. Educatoarea nu trebuie sa-i sperie pe copii si nici sa-i ameninte cu doc
torul, cu injectia sau cu baba-cloanta . Specialistul nostru insista asupra necesi
tatii ca educatoarea sa le ofere copiilor caldura, atentie si mîngîieri. Parintii nu
 trebuie sa uite a-i atrage atentia educatoarei cu privire la obiceiurile alimen
tare ale copilului, cum si cît doarme, daca are unele particularitati (alergie la
un aliment) sau urmeaza un tratament medicamentos.