METODA GRAFICĂ/ FIGURATIVĂ

TODOR LIDIA, PROF., LIC. PED. „C.D.LOGA” CARANSEBEŞ

Unul dintre obiectivele de referinţă de atins de către şcolarii clasei a IV-a este „să exprime,
pe baza unui plan simplu de idei, oral sau în scris, demersul parcurs în rezolvarea unei probleme”.
Obiectivul acesta îşi găseşte aplicabilitatea în conţinuturi de tipul: probleme care se rezolvă prin
mai mult de trei operaţii de ordine diferite, probleme care se rezolvă prin metoda figurativă,
probleme care se rezolvă prin încercări, probleme de estimare etc.
Parcurgând aceste conţinuturi, m-am izbit adesea de refuzul copiilor de a rezolva probleme
deoarece „nu înţeleg”. Părinţii elevilor afirmă adesea că nu-i pot ajuta deoarece „nu au studiat astfel
de probleme la şcoală” , ori aplică rezolvarea algebrică, ce nu este o soluţie convenabilă pentru un
copil de vârstă şcolară mică.
Conţinutul acestor probleme pare foarte complicat, citind problema de mai multe ori, elevul
îi analizează conţinutul, ierarhizează informaţiile pe care aceasta i le oferă, stabileşte relaţii între
mărimi, reformulând mereu problema.
Metoda grafică (figurativă) vine în sprijinul copiilor când vine vorba despre reprezentarea
mărimilor implicate în conţinutul problemei. Utilizând desene segmente de dreaptă, figuri
geometrice, semne convenţionale, combinaţii de litere, metoda aceasta netezeşte drumul parcurs de
elevi de la abstract la concret.
Aplicând metoda, luăm una dintre mărimi drept reper, de regulă cea mai mică, în funcţie de
care se vor reprezenta celelalte.
Să analizăm împreună paşii care se cer parcurşi în rezolvarea problemelor care necesită
rezolvarea cu ajutorul acestei metode.
1. Cunoaşterea şi înţelegerea enunţului problemei
 se citeşte cu atenţie enunţul problemei;
 se repetă de mai multe ori acest enunţ, până la însuşirea lui de către elevi;
 se clarifică înţelesul tuturor cuvintelor problemei;
 se scrie schematic problema, aşa încât să poată fi reprodusă după notaţiile făcute;
2. Analizarea problemei şi întocmirea unui plan de rezolvare
 se subliniază informaţiile esenţiale, separându-se „ce se cunoaşte” de „ce trebuie să aflăm” şi
punându-se în evidenţă relaţiile dintre mărimi;
 se transpune problema în desen/ schemă;
3. Redactarea planului
 se aleg operaţiile corespunzătoare şi se efectuează calculele din planul de rezolvare;
4. Activităţi suplimentare
 se verifică soluţiile problemei;
 se compune o problemă asemănătoare, cu aceleaşi date sau cu date schimbate;
 se stabileşte schema generală de rezolvare a categoriei de probleme despre care discutăm.
Alături de elevii mei am parcurs toate aceste etape, reuşind „să descoperim” câteva categorii
de probleme care se pot rezolva cu ajutorul metodei grafice. Exemplific cu ajutorul rezolvărilor:

A. PROBLEME CU SUMĂ ŞI DIFERENŢĂ

Suma a două numere este 24. Unul este cu 6 mai mare decât celălat. Care sunt numerele?
Reprezentăm numerele prin segmente.Numărul mai mare va avea un segment mai lung, partea care
este în plus fiind desenată punctat.

Putem observa că dacă ar lipsi surplusul de 6, cele două numere ar fi egale. Numărul obţinut prin
îndepărtarea surplusului este, de fapt, de 2 ori valoarea celui de-al doilea număr. Acesta poate fi,
deci, aflat prin împărţire la 2. Readăugând valorii obţinute surplusul, vom obţine primul număr.
a) Care este suma numerelor, fără surplus? 24 – 6 = 18
b) Care este al doilea număr? 18 : 2 = 9
c) Care este primul număr? 9 + 6 = 15
Verificare: 15 + 9 = 24

Răspuns: numerele sunt: 15 şi 9

După rezolvarea câtorva probleme de acest tip, putem concluziona: b = (suma – diferenţa) : 2, a =
suma – b.

B. PROBLEME CU SUMĂ ŞI CÂT

Suma a două numere este 60. Ştiind că unul este de 4 ori mai mare decât celălalt, aflaţi numerele.
a) Care este numărul cel mai mic? 60 : 5 = 12
b) Care este numărul mai mare? 60 – 12 = 48
Verificare. 48 : 12 = 4
Răspuns. numerele sunt: 12 şi 48.

După rezolvarea câtorva probleme de acest tip, putem concluziona: b = suma : (câtul nr. + 1)

C. PROBLEME CU DIFERENŢĂ ŞI CÂT

Câtul a două numere este 3, iar diferenţa lor este 8. Să se afle numerele.

„Câtul a două numere este...” înseamnă că unul dintre numere este de ... ori mai mare decât celălalt.

a) Care este al doilea număr? 8 : 2 = 4

b) Care este primul număr? 4 x 3 = 12
Verificare. 12 : 4 = 3
Răspuns: numerele sunt: 4 şi 12
După rezolvarea câtorva probleme de acest tip, putem concluziona: b = suma : (câtul nr. - 1)

D. PROBLEME REFERITOARE LA ÎMPĂRŢIREA CU REST

Suma a două numere este 966. Câtul lor este 4 şi restul 6. Să se afle numerele.

„Câtul unor numere este” înseamnă că unul dintre ele este de ... ori mai mare decât celălat.
„Restul este...” înseamnă că unul dintre numere este şi cu.. mai mare decât celălalt.

a) Care este valoarea numerelor, fără surplus? 966 – 6 = 960

b) Care este al doilea număr? 960 : 5 = 192
c) Care este valoarea primului număr? 192 x 4 + 6 = 774
Verificare: 774 + 192 = 966
Răspuns: numerele sunt: 774, 192

E. PROBLEME CUPRINZÂND EVOLUŢIA ÎN TIMP A UNOR MĂRIMI

Tatăl, mama, fiul şi fiica lor vor avea peste 3 ani suma vârstelor de 118 ani. Băiatul este mai mare
decât fata cu 5 ani, tatăl decât mama cu 3 ani şi tatăl decât fiica sa cu 30 de ani. Câţi ani are
fiecare membru al familiei?

a) Care este suma vârstelor membrilor familiei în prezent?

118 – 4 x 3 = 106
Reprezentăm vârstele membrilor familiei astfel:

b) Care ar fi suma vârstelor, dacă membrii familiei ar avea aceeaşi vârstă? 106 – (5 + 27 + 30) =
44
c) Care este vârsta fetei? 44 : 4 = 11
d) Care este vârsta băiatului? 11 + 5 = 16
e) Care este vârsta mamei? 11 + 27 = 38
f) Care este vârsta tatălui? 11 + 30 = 41
Răspuns: cei din familie au: 11 ani, 16 ani, 41 de ani, 44 de ani

F. PROBLEME CU EGALITĂŢI DATE SAU OBŢINUTE

Se dau două numere egale. La primul mai adăugăm 23, iar la al doilea mai punem 50. Acum suma
numerelor este 229. Care au fost numerele iniţiale?
a) Care este suma numerelor iniţiale? 229 – (23 + 50) = 156
b) Care este valoarea unuia dintre numerele iniţiale? 156 : 2 = 78
Verificare: (78 + 23) + (78 + 50) = 229
Răspuns: 78

G. PROBLEME CU NUMERE CONSECUTIVE

Suma a trei numere naturale consecutive impare este 81. Care este valoarea numerelor?

a) Care ar fi suma numerelor, egale? 81- (2 + 2 + 2) = 75

b) Care este primul număr? 75 . 3 = 25
c) Care este al doilea număr? 25 + 2 = 27
d) Care este al treilea număr? 27 + 2 = 29
Verificare: 25 + 27 + 29 = 81
Răspuns: numerele sunt: 25, 27, 29

H. PROBLEME CU FRACŢII
Jumătatea unui număr este egală cu sfertul altui număr. care sunt numerele, ştiind că suma lor este
264.

a) Care este valoarea jumătăţii/ sfertului numerelor? 264 : 6 = 44

b) Care este primul număr? 44 x 2 = 88
c) Care este al doilea număr? 44 x 4 = 176
Verificare: 88 + 176 = 264
Răspuns: numerele sunt: 88, 176

Pe lângă aceste probleme deja enunţate şi rezolvate, elevii s-au mai familiarizat cu utilizarea
metodei grafice în rezolvarea de probleme conţinând elemente de geometrie, ori utilizând alte
reprezentări decât segmentele. După identificarea „tipului” căreia îi aparţine problema, aceasta nu
mai este atât de dificilă/ înfricoşătoare.

BIBLIOGRAFIE
 Neacşu, Ioan (coord.), „Metodica predării matematicii la clasele I-IV”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1988, pag.210 – 225;
 Oanea, Marin şi colaboratorii, „Aproape totul despre metoda figurativă”, Editura Carminis,
Piteşti, 2005;
 Iordache- Baltag, Ioana, „Metode de rezolvare matematică, probleme pentru clasele I-IV”,
Editura Corint, Bucureşti, 2005, pag. 54-94;
 Cherata, Victoria şi colaboratorii, „Metode şi tehnici de rezolvare, clasele I-IV”, Editura Sibila,
Craiova, 1994, pag.29-42.