Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VI-a - ____ 05.

2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„−Ce bine au să meargă trebile în pădure,
Pe împăratul Tigru când îl vom răsturna
Şi noi vom guverna.
Zicea unei vulpi ursul, c-oricine o să jure
Că nu s-a pomenit
Un timp mai fericit.
−Şi-n ce o să stea oare
Binele acest mare?
Îl întrebă: −În toate
Mai ales în dreptate:
Abuzul, tâlhăria, avem să le stârpim,
Şi legea criminală s-o îmbunătăţim;
Căci pe vinovaţi tigrul întâi îi judeca
Ş-apoi îi zugruma.
−Dar voi ce-o să le faceţi?
−Noi o să-i zugrumăm
Ş-apoi să-i judecăm.

Cutare sau cutare,

Care se cred în stare
Lumea a guverna,
Dacă din întâmplare
Ar face încercare
Tot astfel ar urma.” (Grigore Alexandrescu – „Ursul şi vulpea”)
A. Limba română
1.Stabileşte valoare morfologică a următoarelor cuvinte: „bine”; „binele”; „unei”; „vom (guverna)”; „o”; „sau”.
2.Transcrie din text patru verbe la modul indicativ.
3.Precizează cazul şi funcţia sintactică a următoarelor substantive: „în pădure”; „Tigrul”; „unei vulpi”; „un
timp”; „ursul”; „din întâmplare”.
4.Transcrie din text: un substantiv propriu, un articol nehotărât, o conjuncţie subordonatoare, un adverb de
mod, un verb predicativ, un pronume personal.
5.Menţionează folosirea cratimei în structura „ce-o să le faceţi?”
B. Înţelegerea textului
6.Precizează care sunt personajele participante la acţiune.
7.Indică două moduri de expunere folosite în text.
8.Indică figura de stil la care apelează poetul pentru prezentarea personajelor din lumea animalelor.
9.Transcrie morala fabulei.
10.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este o fabulă.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Dar domnul Grigore Dănuţ, şeful staţiei Bobeni, nu vedea şi nu auzea nimic din toate astea. Numai din când în
când i se părea că de departe de tot, acolo de unde venea vântul, un glas sfârşit şi neomenesc cerea îndurerat ajutor. Şi
ochiul stâng, care dis-de-dimineaţă nu-l mai slăbise din bătut, se pornea atunci să se zbată şi mai nervos în orbită, parcă
ar fi vrut să sară din strâmta-i închisoare. Niciodată lui Grigore Dănuţ nu i se făcuseră semne atât de amarnice ca-n ziua
aceasta. Şi niciodată semnele nu-l înşelaseră.” (Gib Mihăescu –„Semnele lui Dănuţ”)

1.Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din text.

2.Transcrie un verb la modul indicativ, unul la modul conjunctiv şi unul la modul condiţional-optativ.
3.Identifică adverbele din text şi precizează funcţia sintactică.
4.Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor din primul enunţ al textului.
5.Transcrie din text o structură care conţine un epitet.
6.Indică personajul din textul citat.
7.Indică un mod de expunere folosit în textul dat.
8.Precizează genul literar cărui îi aparţine textul citat şi două trăsături specifice genului literar identificat.
 Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VI-a - ____ 05.2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„Se auzi soneria la uşa din faţă. Ursuză ca de obicei, Sia se întoarse greoi pe scaun spre Lina Rim, care,
cu ochelarii pe nas, cârpea pledul agăţat cine ştie cum.
−Tanti!... Sună! zise leneş Sia.
Lina, care băga în ac, nu răspunse îndată. Sia se uită la profesor. Doctorul Rim, nemişcat pe fotoliul de
la birou, nu spuse nimic, surâse numai gardianei, cu intenţia de a fi graţios şi, fireşte, mai slut când surâdea.
Rim aştepta cu nerăbdare să i se întoarcă pledul pe picioare. Nu era frig în miez de septembrie – poate
chiar se făcuse un foc prematur în soba de porţelan nouă şi majestuoasă – nu-l durea pentru moment nimic, dar
lua precauţiuni. Era un biet bolnav care avea nevoie de cele mai mari îngrijiri, care avea o infirmieră înadins
pentru el, care îşi întreţinea sănătatea şi egoismul din ideea că l-a durut cândva, că poate îl va mai durea, şi
între aceste două planuri ale suferinţii, se menţinea într-un confort plăcut. Această beatitudine nu era
contrariată de sonerie. Intervenirea unei vizite, ca distracţie suplimentară, nu-l supăra.”
(Hortensia Papadat-Bengescu, „Concert din muzică de Bach”)
A. Limba română
1.Transcrie din text un substantiv comun, un adverb, un adjectiv, un pronume personal, un verb copulativ, un
verb nepredicativ.
2.Stabileşte cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate în text.
3.Precizează modul şi timpul următoarelor verbe: „cârpea”; „să se întoarcă”; „a durut”; „va durea”; „se auzi”; „ştie”.
4.Transcrie adverbele din text şi precizează felul lor.
5.Identificaţi pronumele din text şi precizează felul lor.

B. Înţelegerea textului
6.Menţionează cuvintele care permit datarea şi localizarea acţiunii.
7.Indică personajele din textul citat.
8.Precizează un mod de expunere folosit în textul citat.
9.Menţionează trăsăturile morale ale doctorului Rim.
10.Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere epice.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Prin vişini vântul în grădină, Eu cred c-a obosit pădurea
Cătând culcuş mai bate-abia Căci ziua-ntreag-a tot cântat
Din aripi, şi-n curând s-alină, Şi tace-acum gândind aiurea.
Iar roşul mac închide floarea, Sub dealuri amurgeşte zarea,
Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Se-ntunecă prin văi cărarea
Şi-adoarme-apoi şi ea. Şi-i umbră peste sat.”
(George Coşbuc – „Pastel”)
A. Limba română
1.Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor din prima strofă.
2.Identifică verbele din text precizând felul, modul şi funcţia sintactică.
3.Identifică adverbele şi precizează funcţia sintactică.
4.Transcrie un verb copulativ, un substantiv, un pronume, o conjuncţie subordonatoare, o prepoziţie, un
adverb din strofa a doua.
5.Menţionează folosirea cratimei în structura „Căci ziua-ntreag-a tot cântat”.

B. Înţelegerea textului
6.Transcrie din text o structură care conţine o imagine vizuală.
7.Menţionează o structură care conţine o personificare.
8.Precizează măsura ultimului vers din fiecare strofă.
9.Transcrie două structuri care conţin momentul zilei descris.
10.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat este un pastel.
Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VI-a - ____ 05.2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„Foicică trei gutui,
Trei gutui, trei alămâi,
Iancule, de unde vii?
−Ia, d-aci, de peste Jii!
−Iancule, ce-ai târguit?
−Dat-am aur şi argint
Pe vro cinci oca de plumb,
Să duc la băieţi în crâng;
Că băieţii, făr’ de minte,
Risipesc la gloanţe multe,
Nu le stă nimeni-nainte
Şi nu ştiu trage la ţinte;
Că băieţii, cam zglobii,
Trag la naiba, prin pustii,
Nu ca mine,-n cărnuri vii!” („Iancu Jianul”)
A. Limba română
1.Identifică numeralele, precizează felul lor şi funcţia sintactică.
2.Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: „ia”; „unde”; „în”; „le”; „că”; „vii”.
3.Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: „Iancule”; „aur”; „ai târguit”; „în crâng”; „băieţii”;
„ca mine”.
4.Identifică verbele din text, precizează modul, timpul şi funcţia sintactică.
5.Menţioneză folosirea cratimei în structura „dat-am”.

B. Înţelegerea textului
6.Indică personajul textului citat.
7.Menţionează două caracteristici ale operei populare.
8.Transcrie din text două versuri prin care autorul anonim prezintă misiunea haiducului Iancu Jianul.
9.Indică un mod de expunere folosit în textul citat.
10.Explică semnificaţia versului „Nu ca mine,-n cărnuri vii!”.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Poate să fi avut vreo douăzeci şi opt de ani, dar părea mult mai bătrână. Avea nişte ochi mici şi arşi, scufundaţi
în orbite şi ascunşi sub o broboană de lacrămi, şi o gură mare cu buzele supte şi învineţite, cari totdeauna tremurau, gata
parcă ori să râdă ori să plângă.
Trăia aşa de pe o zi pe alta, robotind pe unde putea, adăpostindu-se pe unde apuca. Era lucrătoare harnică para
focului şi zorea cât şapte pentru nimica toată, dar nu putea sta într-un loc cum nu stă apa. Cutreiera, cu paşi scurţi şi
grăbiţi, toate satele de prin prejur şi nu se oprea nicăieri mai mult decât de o săptămână. Venea la anume răstimpuri, ca
şi cum vin posturile sau sărbătorile cele mari, ş-apoi iar se depărta repede, fără veste, ca o nălucă posomorâtă.
Oamenii din sat erau obişnuiţi de-a binelea cu dânsa. Îi ziceau Todosia, măcar că ea se chema Tatiana. Ştiau când
trebuie să sosească, o aşteptau c-un fel de bucurie ascunsă, nehotărâtă şi se mâhneau din suflet, dacă uneori, rar de tot,
întârzia, întocmai cum se mâhnesc când aşteaptă zadarnic sosirea unui prieten bun sau a unei rude scumpe.”
(Liviu Rebreanu – „Talerii”)

1.Identifică substantivele din al doilea alineat al textului citat şi precizează cazul şi funcţia sintactică.
2.Identifică predicatele din primul alineat al textului citat, precizând felul lor, modul şi timpul verbelor.
3.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în textul citat.
4.Indică modurile de expunere din textul dat.
5.Extrage din text o structură care conţine o comparaţie.
6.Precizează o trăsătură morală a personajului, aşa cum reiese din text.
7.Transcrie fragmentul în care se regăsesc trăsăturile fizice ale personajului.
8.Menţionează două trăsături prin care să justifici faptul că textul aparţine genului epic.