You are on page 1of 10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

Europa 2020

(obiectivul de ocupare a forţei de muncă cu vârsta cuprinsă între


20-64 ani în proporţie de 75 %)

Raluca-Alexandra Gruia
Zăgrean Lidia-Georgiana
REI, an II, seria A, grupa 921

Bucuresti
Mai 2011
Cuprins

1. Introducere - Ce reprezintă Europa 2020 pag. 2

2. Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă pag. 3


2. a. Liniile directoare privind ocuparea forţei de muncă

3. Iniţiativele incluse în Strategia Europa 2020 pag. 4


3. a. “Noi competenţe pentru noi locuri de muncă”
3. b. Agenda pentru noi competente si locuri de muncă

4. Situatia actuală privind ocuparea forţei de muncă pag. 6

5. Bibliografie pag. 9

Proiectul Europa 2020 reprezintă o iniţiativă ambiţioasă a UE pentru a dezvolta economia inteligenta, durabilă
şi inclusiva până în anul 2020 pe mai multe planuri. Unul din obiectivele strategiei este reprezentat de plasarea
pe piaţa muncii a 75% din persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani. Iniţiativa „Noi competenţe
pentru noi locuri de muncă”, precum şi versiunea mai dezvoltată, Agenda pentru noi competenţe şi locuri de
muncă, prevăd anticiparea, corelarea şi îmbunătăţirea competenţelor. Prin linii directoare, rapoarte naţională
şi raportul Comisiei se încearcă o monitorizare a demersurilor efectuate în acest sens, precum şi o evaluare a
activităţilor care au avut loc în privinţa ocupării forţei de muncă. Lucrarea de fata prezintă rezultatele
evidenţiate de Raportul Comisiei la începutul anului 2011, prevăzând atât detaliile privind ocuparea forţei de
muncă în cursul anului trecut, cât şi cele la care se va încerca să se ajungă în anul curent. Europa dispune un
plan amplu pentru a combate criză şi pentru a accelera creşterea economică. În acest moment este nevoie de
coordonarea eforturilor şi de punerea accentului pe aspectele prioritare. În ultimii doi ani, milioane de
persoane şi-au pierdut locul de muncă, însă odată cu ieşirea din criza se anticipează o mai bună dezvoltare a
ocupării forţei de muncă.

2
1. Introducere – Ce reprezinta Europa 2020

Europa 2020 reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani.
Proiectul agendei “Europa 2020” are în vedere 3 mari formule de creştere economică în
decada următoare: creştere economică inteligenta (consolidarea cunoaşterii, inovaţie,
educaţie, societate digitală), creştere economică durabilă (creşterea eficienţei în producţie şi a
competitivităţii) şi creştere economică inclusiva (participare sporită pe pieţele muncii,
dobândirea de noi abilităţi profesionale şi diminuarea saraciei).1

În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea forţei de muncă,
inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia - care urmează să fie îndeplinite până
în 2020. Statele membre vor adopta propriile lor obiective naţionale în aceste domenii.

Cele 5 obiective europene pentru 2020 includ:

1. Ocuparea forţei de muncă (o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul


populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani)

2. Cercetare, dezvoltare şi inovare (un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare


şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE)

3. Schimbări climatice şi energie (reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră


(sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea
ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%, creşterea cu 20% a eficienţei
energetice)

4. Educaţie (reducerea abandonului şcolar la sub 10%, creşterea la peste 40% a ponderii
absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani)

5. Sărăcie şi excluziune socială (reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului


persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale)2

1
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|
displayArticle/articleID_19671/Europa_2020._Strategia_Phoenix.html
2
http://ec.europa.eu/europe2020/targets/eu-targets/index_ro.htm

3
2. Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă

În conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, Strategia europeană privind ocuparea


forţei de muncă îşi propune să creeze locuri de muncă mai multe şi mai bune pe tot teritoriul
Uniunii Europene.

În acest scop, strategia încurajează măsurile menite să asigure atingerea, până în 2020, a trei
obiective majore:

• 75% din persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani să fie active pe piaţa
muncii
• reducerea abandonului şcolar la mai puţin de 10% şi creşterea până la cel puţin 40% a
ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de
ani

• reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să
sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.3

În fiecare an, instituţiile europene şi guvernele naţionale (prin intermediul Comitetului pentru
ocuparea forţei de muncă) prezintă „pachetul privind ocuparea forţei de muncă”, care
cuprinde:

• orientări pentru politicile naţionale în domeniul ocupării forţei de muncă, propuse de


Comisie şi aprobate de guvernele naţionale, care stabilesc priorităţi şi obiective
comune;
• rapoarte naţionale realizate de guvernele naţionale descriind politicile în domeniul
ocupării forţei de muncă, analizate de Comisie astfel încât să fie compatibile cu
obiectivele Strategiei Europa 2020 şi cu iniţiativele majore;

• un raport al Comisiei, însoţit, dacă este cazul, de recomandări către guvernele


naţionale.4

3
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro
4
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro

4
2. a. Liniile directoare privind ocuparea forţei de muncă

Liniile directoare (orientarile) privind ocuparea forţei de muncă sunt urmatoarele:

• Creșterea participării pe piața muncii în rândul femeilor și al bărbaților, reducerea


șomajului structural și promovarea calității locurilor de muncă;
• Dezvoltarea unei forțe de muncă calificate, care să răspundă nevoilor pieței muncii, și
promovarea învățării pe tot parcursul vietii;
• Îmbunătățirea calității și a performanței sistemelor de educație și formare și creșterea
participării la învățământul terţiar sau cel echivalent;
• Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. 5

3. Iniţiativele incluse în Strategia Europa 2020

Iniţiativele majore care intră în sfera ocupării forţei de muncă, a afacerilor sociale şi a
incluziunii sunt:

• Tineretul în mișcare: pentru a le oferi tinerilor mai multe şanse de a-şi găsi un loc de
muncă, este necesar să-i ajutăm pe studenţi şi pe stagiari să capete experienţă în alte
ţări, să ameliorăm calitatea sistemului european de educaţie şi formare şi să-l facem
mai atractiv
• O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: este nevoie să reformăm piaţa
muncii, pentru a-i ajuta pe cetăţenii europeni să dobândească noi competenţe
profesionale, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a adapta legislaţia UE în
domeniul muncii

• Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale îşi propune să stimuleze


munca la toate nivelurile, în vederea atingerii obiectivului principal al UE, acela ca
până în 2020, cel puţin 20 de milioane de persoane să nu mai sufere de pe urma
sărăciei şi a excluziunii sociale.6
5
http://www.mmuncii.ro/ro/domenii-programe-si-strategii-forta-de-munca-emplo-net2-cadrul-strategic-
european-emplo-net-726-view.html
6
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=956&langId=ro

5
3. a. “Noi competenţe pentru noi locuri de muncă”

S-a luat in calcul, initiativa „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă”, care a fost lansată
în 2008, stabilind programul de acţiune al Comisiei vizând anticiparea, corelarea şi
îmbunătăţirea competenţelor. Ea este în curs de derulare, urmând să continue şi în viitor, si
include urmatoarele masuri concrete:

• Previziuni realizate de Centrul european pentru dezvoltarea formării profesionale


(Cedefop);
• Analiza tendinţelor la nivel sectorial şi crearea unor consilii sectoriale privind
competenţele;
• Cadrul european privind competenţele cheie în procesul de învăţare de-a lungul vieţii
– defineşte cele opt competenţe esenţiale de care avem nevoie într-o societate a
cunoaşterii;
• Activităţi permanente de cercetare împreună cu OIM şi OCDE;
• Clasificarea europeană a aptitudinilor/competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor
(European Skills/Competences, qualifications and Occupations – ESCO) – în curs de
elaborare – va descrie cele mai importante aptitudini, competenţe şi calificări pentru
diferite profesii
• Cadrul european al calificărilor – defineşte calificările pe baza rezultatelor procesului
de învăţare, astfel încât oricine să poată înţelege ce înseamnă acestea concret;
• Finanţare europeană – prin Fondul social european şi Programul de învăţare de-a
lungul vieţii;

• Forumul pentru dialogul universităţi-întreprinderi – încurajează dialogul dintre


întreprinderi şi furnizorii de servicii educaţionale şi de formare profesională.7

3. b. Agenda pentru noi competente si locuri de munca

Referitor la ocuparea fortei de munca, un rol important il are Agenda pentru noi competente si
locuri de munca. Aceasta reprezintă contribuția Comisiei la atingerea, până în 2020, a
obiectivului UE de ocupare a forței de muncă în proporție de 75% pentru femeile și bărbații
aflați în intervalul de vârstă de 20-64 de ani.
7
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=822&langId=ro

6
Pentru a face ca piețele muncii din Europa să funcționeze mai bine, Comisia propune 13
acțiuni concrete care vor ajuta:

• să stimuleze reformarea pieței muncii, pentru a îmbunătăți flexibilitatea și securitatea


piețelor muncii („flexicuritate”);
• să ofere persoanelor și întreprinderilor stimulentele adecvate pentru a investi în
formare, pentru a crește continuu nivelul de competențe în concordanță cu nevoile
pieței muncii;
• să asigure condiții de muncă decente, concomitent cu îmbunătățirea calității legislației
muncii, obiective pentru care Comisia va prezenta propuneri de revizuire a directivei
privind timpul de lucru și va propune o inițiativă legislativă menită să îmbunătățească
punerea în aplicare a directivei privind detașarea lucrătorilor;

• să asigure existența unor condiții prielnice pe piața muncii pentru crearea de locuri de
muncă, cum ar fi mai puțină birocrație sau reducerea impozitării muncii și mobilității,
ceea ce este important în special în sectoarele cu creștere rapidă, cum ar fi cele care
depind în mare măsură de cercetare și dezvoltare.8

În ciuda denumirii foarte asemănătoare, iniţiativa majoră „O Agendă pentru noi competenţe şi
noi locuri de muncă” are însă un domeniu de aplicare mult mai vast, care include
flexisecuritatea, calitatea locurilor de muncă şi condiţiile de lucru, precum şi crearea de locuri
de muncă.

4. Situatia actuala privind ocuparea forţei de muncă

Prin proiectului de raport comun privind ocuparea fortei de munca, publicat pe site-ul
http://ec.europa.eu (http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/3_ro_annexe_part1.pdf), datat
12.01.2011, se prezinta principalele rezultate la care s-a ajuns pana in prezent in domeniul
ocuparii fortei de munca. Raportul comun privind ocuparea forței de muncă din acest an,
prevăzut la articolul 148 din TFUE, face parte din pachetul de măsuri adoptate de Comisie în
vederea lansării „semestrului european”. În plus față de contribuția majoră pe care raportul o
aduce consolidării orientării economice, acesta constituie în primul rând o analiză prospectivă
a mesajelor-cheie privind ocuparea forței de muncă incluse în analiza anuală a creșterii.

8
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=958&langId=ro

7
“Piața forței de muncă din UE a continuat să se stabilizeze și există în prezent semne de
redresare în unele state membre. Deteriorarea acesteia pare, într-adevăr, să se fi oprit în al
doilea trimestru al anului 2010, când gradul de ocupare a forței de muncă a crescut cu 0,2%
pentru prima dată în aproape doi ani. Cu toate acestea, cu 221,3 milioane de persoane active3,
gradul de ocupare a forței de muncă era atunci mai mic cu 5,6 milioane de persoane
comparativ cu valoarea înregistrată în al doilea trimestru al anului 2008, reflectând declinul
semnificativ din industria prelucrătoare și din sectorul construcțiilor. De asemenea, numărul
lucrătorilor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani era de 208,4 milioane de persoane,
reprezentând o rată de ocupare a forței de muncă de 68,8%.

Rata șomajului, în prezent de 9,6%, a rămas neschimbată din luna februarie 2010 și s-a
stabilizat, în linii mari. Numărul șomerilor se ridică la 23,1 milioane de persoane. Șomajul pe
termen lung este în creștere în toate grupurile de populație, dar într-o măsură diferită. Din
totalul șomerilor, 5 milioane de persoane nu au avut un loc de muncă timp de 6-11 luni. Criza
a agravat riscul șomajului în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de calificare și al
migranților din țări terțe. Șomajul în rândul tinerilor, care se ridică în prezent la 5,2 milioane
de persoane, a crescut cu aproape 1,2 milioane de unități față de nivelul cel său mai scăzut din
primăvara anului 2008 (o creștere de aproape 30%). În ciuda acestui fapt, piața forței de
muncă pentru tineri în UE a continuat să se îmbunătățească din toamna anului trecut, șomajul
în rândul tinerilor înregistrând o scădere începând cu septembrie 2009.”9

Cu toate acestea, există preocupări din ce în ce mai mari cu privire la o neconcordanță între
cerere și ofertă. În ultimul an, s-a observat o creștere atât a ratei șomajului, cât și a ratei
locurilor de muncă vacante, ceea ce ar putea indica o neconcordanță între competențele
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și competențele necesare pentru locurile de
muncă disponibile. Acest lucru trebuie monitorizat cu atenție în următoarele trimestre pentru
a
verifica dacă tendința ascendentă înregistrată în ultimul an este pur și simplu temporară sau
riscă să devină structurală.10

9
Proiect de raport comun privind ocuparea fortei de munca, Comisia Europeana, 2011, Pagina 3
(http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/3_ro_annexe_part1.pdf)
10
Proiect de raport comun privind ocuparea fortei de munca, Comisia Europeana, 2011, Pagina 4

8
Realizarea obiectivelor principale convenite în domeniile ocupării forței de muncă, educației
și incluziunii sociale necesită punerea în aplicare a unui spectru larg de acțiuni integrate cu
scopul de a crea piețe ale muncii mai flexibile, mai sigure și mai favorabile incluziunii.
Politicile de flexisecuritate sunt cel mai bun instrument în acest scop; cu toate acestea, cele
patru componente ale flexisecurității (condiții contractuale flexibile și fiabile, politici active
privind piața forței de muncă, învățarea de-a lungul vieții și sisteme moderne de securitate
socială) trebuie consolidate pentru a se asigura o concentrare sporită asupra reformelor celor
mai eficiente din punct de vedere al costurilor și , în același timp, furnizarea unei mai bune
flexibilități și securități. Aceasta înseamnă, în primul rând, înlăturarea obstacolelor
instituționale care împiedică buna funcționare a piețelor muncii din statele membre. Aceste
blocaje pot avea efecte negative grave asupra creșterii ocupării forței de muncă și a bunei
funcționări a pieței muncii și, într-o oarecare măsură, pot împiedica, de asemenea, incluziunea
socială și reducerea sărăciei.

O bază solidă de capital uman este cheia creșterii economice durabile, a ocupării forței de
muncă și a competitivității internaționale. Până în 2020, 85% din locurile de muncă vor
necesita competențe de nivel înalt sau mediu, iar proporția de locuri de muncă pentru
persoanele cu un nivel scăzut de calificare se va reduce la 15%. Prin urmare, este esențial ca
statele membre să continue, în conformitate cu orientările integrate 8 și 9 și cu prevederile
cadrului strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare (ET2020) 8, reforma
sistemelor de educație și formare ale acestora, precum și sprijinirea cetățenilor în vederea
dobândirii unor abilități și competențe-cheie mai bune și mai relevante.11

11
Proiect de raport comun privind ocuparea fortei de munca, Comisia Europeana, 2011, Pagina 9
(http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/3_ro_annexe_part1.pdf)

9
5. Bibliografie

• Proiect de raport comun privind ocuparea fortei de munca, Comisia Europeana, 2011 -
prezent pe site-ul http://ec.europa.eu/
(http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/3_ro_annexe_part1.pdf)

• http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|
displayArticle/articleID_19671/Europa_2020._Strategia_Phoenix.html

• http://ec.europa.eu/europe2020/targets/eu-targets/index_ro.htm

• http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro

• http://www.mmuncii.ro/ro/domenii-programe-si-strategii-forta-de-munca-emplo-net2-
cadrul-strategic-european-emplo-net-726-view.html

(data accesarii site-urilor: 09. 05. 2011)

10