Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca mărime,

după Statele Unite şi Japonia, a cincea din lume în ceea ce priveşte puterea de
cumpărare şi prima din Uniunea Europeană incomparabil cu situatia Romaniei.
In ciuda efortului material facut pentru integrarea fostei R.D.G (Republica Democrata
Germana), Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale.
Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, bazata pe
industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) si comertul exterior (cel
mai mare exportator mondial de marfuri).
Stadiul de dezvoltare economico-socială a României si Germaniei poate fi caracterizat
prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potenţialul şi nivelul
economiei, structura acesteia, eficienţa folosirii factorilor de producţie şi gradul de
competivitate internaţională.Astfel o comparatie poate fi facuta intre indicele inflatiei
din Romania de 7.8% si cel din Germania de 2.8% , diferenta ce sesizeaza ca
economia nemteasca este mult mai stabila decat cea romaneasca.
Desi indicele de creste din ultima perioada din Romania 8% este mult mai mare decat
cel din Germania 1.7% iar indicele de investitii in Romania de 31.8 % fata de cel
nemtesc 18.9% aceste lucruri nu demonstreaza ca mediul afacerilor in Romania este
mai proprice celui din Germania, ba din contra: romanii au o nevoie acuta de noi
investitii, de noi afaceri, de dezvoltare in numeroase domenii pentru a putea ajunge
din urma o tara atat de puternica. Un alt indice economic ce poate ajuta la compararea
mediului afacerilor din cele doua tari este forta de munca mult mai numeroasa in
Germania 43.62 milioane oameni dar si mult mai bine calificata decat in Romania
9.32 milioane.
Nu poate fi neglijat nici aspectul evolutiei cursului de schimb. Germania in 1999
alaturi de alte zece tari au introdus un curs de schimb european comun si anume euro.
Aceasta moneda prezinta anumite avantaje tarilor ce au adoptat-o si implicit
Germaniei precum: o zona monetara stabila, libera de constrangeri monetare, in
interiorul careia devalorizarile competitive nu vor mai exista, inflatii limitate, cu
deficite publice mici si cu o moneda cu greutate internationala.
In Romania insa situatia sta cu totul altfel deoarece moneda nationala este leul, o
moneda mult mai slaba si instabila fata de euro. Un exemplu elocvent il constituie
recordul istoric al cursului de schimb euro/leu la inceputul anului 2009 de 4.32
lei/euro iar potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, moneda europeana nu va cobori
sub 4 lei în urmatorii patru ani. Aceasta depreciere a leului desi conduce in mod clar
la o crestere a exporturilor poate avea si influente negative asupra economiei
romanesti. In primul rand romanii nu pot produce cantitati atat de mari pe cat ar putea
exporta iar in al doilea rand un derapaj al cursului de schimb ar influenta semnificativ
evolutia ratei inflatiei, ingreunand sarcina Bancii Nationale a Romaniei de a asigura
stabilitatea preturilor. Se considera ca deprecierea leului se va resimti intr-o incetinire
a ritmului de creditare atat in valuta, cat si in lei iar in lipsa creditelor si investiile vor
stagna. De asemenea fluctuatiile cursului de schimb al leului in raport cu euro pot
cauza si adancirea dezechilibrelor externe.
O alta cale de a analiza mediul afacerilor in cele doua tari o constituie unii factori
structurali. Astfel din punct de vedere al gradului de libertate economica Romania se
afla pe locul 74 in lume iar Germania pe locul 17, un avantaj al nemtilor ce se
datoreaza unor indici cu valori mai ridicate decat ale romanilor precum : securitatea
drepturilor proprietatii, independenta judiciara, intreprinderile si investitiile
guvernamentale, integritatea sistemului legal, libertatea propriei valute, libertatea
comertului international etc.
Un dezavantaj major ce il are Romania il reprezinta nivelul coruptiei ingrijorator de
mare. La mai puţin de 1 an de la aderare, jumatate din publicul din Romania continua
sa perceapa eforturile guvernantilor in lupta anticoruptie ca fiind ineficiente.
Rezultatul indica, alaturi de Indicele de Perceptie a Corupţiei potrivit căruia Romania
obţine 3,7 puncte in privinta coruptiei percepute în randul oficialilor si politicienilor,
credibilitatea scazuta a reformelor anticoruptie si ridica serioase semne de intrebare cu
privire la sustenabilitatea lor în timp.Germania insa obtine un nivel al indicelui de
perceptie a coruptiei de 7.9 puncte ceea ce face clara distinctia intre gradele de
coruptie din cele doua tari. Din pacate Romania se afla printre tarile cele mai afectate
de mita cu un procent de peste 30% alaturi de tari precum Kosovo, Albania, Filipine,
Pakistan, Macedonie, Nigeria, Senegal. Romanii au depasit cu mult media de 5% a
Uniunii Europene iar cele mai corupte institutii sunt partidele politice, parlament,
justitie, servicii medicale, politie, sector privat si sistemul de educatie. In mod clar
coruptia afecteaza negativ mediul afacerilor pentru ca investitorii nu vor mai fii
interesati sa deschida o afacere in Romania ci mai degraba se vor orienta spre
Germania sau alte tari europene si nu numai unde nu vor trebui sa plateasca o anumita
suma de bani pentru realizarea investitiei.
Birocratia este una dintre cele mai mari probleme in Uniunea Europeana. Multe
documente, multe institutii, multi funtionari etc. Toate acestea deseori dau batai de
cap cetatenilor europeni, guvernelor nationale. Insasi demnitarii de la institutiile
europene recunosc aceasta stare de lucruri, dar ridica din umeri in sens de neputinta.
Marea problema a administratiei romanesti este eficienta birocratiei. Una este
birocratia germana sau franceza, care ar putea fi la fel de stufoasa numeric, cum este
birocratia romaneasca, dar diferenta o face eficienta fiecărei birocratii. Daca un ceva
este legal si exista cerere pentru el, birocratia germana isi va face in cele din urma
treaba si tu, cetatean al europei, vei beneficia de acel ceva. Birocratia germana este, ca
orice birocratie, mecanismul care produce si toaca hirtii, foicele si tabele dar
deosebirea consta in faptul ca in Germania o firma se infiinţeaza in 5 zile, iar in
Romania in minim 14 zile.
In ceea ce priveste gradul de libertate politica ambele tari sunt libere fiind republici
democrate dar exista unele diferente subtile. Desi libertatea expresiei si a mass mediei
este protejata prin Constitutie in cele 2 tari, Romania prezinta probleme in ceea ce
priveste sistemul juridic pe cand in Germania regula de lege predomina. De asemenea
in Germania drepturile femeii sunt foarte bine protejate iar in Romania desi constitutia
garanteaza egalitatea drepturilor femeii, se poate observa o usoara discriminare
intrucat doar 10% din parlamentari sunt femei.
Globalizarea este mai intai un proces geoeconomic si mai apoi geopolitic si
geocultural. Acest proces nu este numai o apropiere, o integrare a economiilor mai
multor tari. Se schimba caracteristicile calitative ale acestor economii care se
transforma din niste sisteme inchise in elemente ale unui sistem mondial. Se schimba
insusi notiunea de “economie nationala”. Institutia economica de baza devine
corporatia transnationala, care isi amplaseaza fabricile si isi comercializeaza
produsele acolo unde ii este mai convenabil, fara a lua in considerare existenta
granitelor. Din aceasta cauza are loc aprofundarea procesului de diviziune
internationala a muncii. “A.T. Kearney din SUA si Carnegie Endowment for
International Peace, care editeaza prestigioasa Foreign Policy calculeaza de sapte ani
un indice al globalizarii. Cel pe 2007 ia in considerare 72 de tari, care insumeaza 97
de procente din Produsul Intern Brut la nivel mondial si 88 de procente din populatia
lumii. Romania, care figureaza si ea printre cele 72 de tari luate in considerare, ocupa
in indicele globalizarii locul 36. Un loc exact de mijloc, ceea ce de fapt n-ar trebui sa
surprinda, pentru ca este la fel de dezamagitor de prost pe cat este de neasteptat de
bun.