37 Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile

staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel

aluminiu cu secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi ρ = 0,0324 Ω
mm2/m, cu fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale:
a
• inductanţei specifice x0 = 0,145 lg 0,779 b Ω/km,

7,57368
• respectiv susceptanţei specifice b0 = lg a 10=6 S/km
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele centralei CE ştiind că
transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
• ST = 10 MVA;
• raport de transformare k =115/6,3 kV;
• ΔPcu = 80 kW;
• ΔPfe = 20 kW;
• usc% = 10% ;
• io% = 2% ;
• Perditanţele liniilor se neglijează.
• Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi transformatoarele din
staţiile A şi B funcţionează în paralel.
• Puterea maximă absorbită de consumator este S=25-j20 MVA
(necorelare cu datele din figura !!!! lucram cu datele din fig 1)

Fig 1

1
Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice
sunt :
Dmed
pentru inductanta specifica : x o = 0,145 lg 0,779 * r [Ω/ km ] si

7,5368
bo = * 10 −6
pentru susceptanta specifica : Dmed [ S / km ]
lg
r

Comparand aceste relatii rezulta ca :

a = Dmed = 3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]

b = r raza conductorului in [mm]

2 Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei unui circuit LEA dintre statiile C si A

l Ω * mm 2 30 *10 3 m 32,4 * 30
R LAC = ρ * = 0,0324 * = Ω = 8,1Ω
s m 120 mm 2 120

R LCAC = 8,1Ω

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

RLAC// = 0,5*RLAC = 0,5* 8,1 = 4,05 Ω

RLAC// = 4,05 Ω

Determinarea rezistentei circuitului LEA dintre statiile A si B

l Ω * mm 2 25 * 10 3 m 32,4 * 25
R LAB = ρ * = 0,0324 * = Ω = 6,75Ω
s m 120 mm 2 120

RLAB = 6,75 Ω

2
Determinarea distantei medii si a razei conductorului

fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

Dmed = 3 D12 * D23 * D13 = 3 3175 * 3175 * 6350 = 4000 mm 2

φ 15 ,8
si raza conductorului r = = = 7,9mm
2 2
Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform
enuntului problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata

Deteminarea reactantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Dmed 4000
X LAC = x o * l = 30 * 0,145 * lg = 30 * 0,145 * lg =
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
= 4,35 * lg = 4,35 * lg 633 ,7 = 4,35 * 2,8 = 12 ,18 Ω
6,3121

X LAC =12 ,18 Ω

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

XLAC// = 0,5*XLAC = 0,5* 12,18 = 6,09 Ω

XLAC// = 6,09 Ω

Determinarea reactantei circuitului LEA dintre statiile A si B

Dmed 4000
X LAB = x o * l AB = 25 * 0,145 * lg = 30 * 0,145 * lg =
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
= 3,625 * lg = 3,625 * lg 633 ,7 = 3,625 * 2,8 = 10 ,15 Ω
6,3121

XLAB = 10.15 Ω

Determinarea susceptantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

3
 7,57368 7,57368 227 .2104
B LAC = l AC * bl = 30 * * 10 −6 = 30 * * 10 −6 = * 10 −6 =
Dmed 4000 lg 506 ,329
lg lg
r 7,9
227 ,2104
= * 10 −6 = 84 ,152 * 10 −6 S ≅ 84 * 10 −6 S
2,7

BLAC = 84 * 10 −6 S

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

BLAC// = 2*BLAC = 2* 84*10-6 = 168*10-6 S

BLAC// = 168*10-6 S

Determinarea susceptantei circuitului LEA dintre statiile A si B

7,57368 7,57368 189 ,342

B LAB = l AB * bl = 25 * * 10 −6 = 25 * * 10 −6 = * 10 −6 =
Dmed 4000 lg 506 ,329
lg lg
r 7,9
189 ,342
= * 10 −6 = 70 ,126 * 10 −6 S ≅ 70 * 10 −6 S
2,7

BLAB = 70*10-6 S

fig 2

4
 fig 3

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a transformatoarelor 10

MVA 115/6,3 kVdin statiile A si B care functioneaza cate doua in paralel

Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

U2 (115 *10 3 ) 2 V 2
RT = ∆PCu * = 80 * 10 3
W * =
S 2n (10 * 10 6 ) 2 V 2 A 2
115 2 * 10 6 80 *115 2 8 * 13225 3 *13225
= 80 *10 3 = = = =
10 2 *1012 10 5 10 4 10 4
= 10,4Ω
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
RT // = * RT = * 10 ,4 = 5,2Ω
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

u sc U 2 0,10 * (115 * 10 3 V ) 2 10 * 13225

XT = * = = = 132 ,25 Ω
100 S n 10 * 10 6 VA 1000
Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
X T // = * x o = * 132 ,25 = 66 ,125 Ω
2 2
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :
∆PFE 20 *10 3 W 20
GT = 2
= 3 2
= 3
= 1,5 *10 −6 S
U (115 *10 V ) 13225 *10
Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
5
 GT // = 2 * GT = 2 * 1,5 *10 −6 = 3 *10 −6 S
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :
i0 S 2 10 *10 6 VA 20
BT = * n2 = * 3 2
= 2
= 15 * 10 −6 S
100 U 100 (115 * 10 V ) 100 *115
Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
BT // = 2 * BT = 2 * 15 * 10 −6 = 30 * 10 −6 S

fig 4

3) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumatori (punctele b si a) spre sursa

(punctul C) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in
cazul nostru cele doua transformatoare la din statiile A si B in paralel si apoi LEA.

Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care

functioneaza in paralel in statia B

Sb = 12 – j 8 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia B.

6
Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia B

Pb2 + Qb2
∆PT // = * RT // + 2 * ∆PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua
U2
trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin
dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pb2 + Qb2 12 2 + 8 2 208 * 5,2

∆PT // = 2
* RT // + 2 * ∆PFe = 2
* 5,2 + 2 * 0,02 = + 0,04 =
U 115 13225
1081,6
= + 0,04 = 0,082 + 0,04 = 0,122 MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

Sb
∆PT // = 2 * ∆PCu * ( 2 ) 2 + 2 * ∆PFe =
S nT
(12 2 + 8 2 )
4 1 208
= 2 * 0,080 * 2
+ 2 * 0,02 = * 0,08 * + 0,04 =
10 2 100
= 0,04 * 2,08 + 0,04 = 0,0832 + 0,04 = 0,1232 MW

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului
ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa
in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din
puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere
activa de mers in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia B

Pb2 + Qb2
∆ QT // = * X T // + 2 * ∆ Qµ
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier.
Vom efectua calculele:

Pb2 + Qb2 Pb2 + Qb2 i o[%]

∆QT // = * X T // + 2 * ∆Qµ = * X T // + 2 *
* Sn =
U2 U2 100
12 2 + 8 2 2 208 13754
= 2
* 66,125 + 2 * * 10 = * 66,125 + 0,4 = + 0,4 =
115 100 13225 13225
= 1,04 + 0,4 = 1,44 MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul

de mers in gol :
7
 S
( b )2
Pb2 + Qb2 u [%] i [%]
∆QT // = * X T // + 2 * ∆Qµ = 2 * sc * 2 + 2 * o * Sn =
U2 100 Sn 100
12 2 + 8 2
1 10 4 2 1 10 208 104
= * * + 2* *10 = * * + 0,4 = + 0,4 =
2 100 10 100 2 100 10 100
= 1,04 + 0,4 = 1,44 MVAr

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului

ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere
reactiva in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu
jumatate din puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi.
Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:

PB = Pb + ∆PT // stB = 12 + 0,122 = 12 ,122 MW

Q B = Qb + ∆QT // stB = 8 +1,44 = 9,44 MVAr

Puterea absorbita de statie pe bara B este

SB = 12,122 – j 9,44 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si B:

B LA B
S LAB = S B + jQLAB_ in _ pct _ B = PB − jQB + jQLAB_ in _ pct _ B = PB − jQB + jU 2
In aceasta relatie
2
regasim puterea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de
linia AB la capatul B. Facand inlocuirile obtinem :

B LAB
S LAB = S B + jQ LAB _ in _ pct _ B = PB − jQ B + jQ LAB _ in _ pct _ B = PB + Q B + jU 2
=
2
=12 ,122 − j 9,44 + j115 2 * 35 * 10 −6 =12 ,122 − j 9,44 + j13225 * 35 * 10 −6 =
=12 ,122 − j 9,44 + j 463925 * 10 −6 =12 ,122 − j 9,44 + j 0,463 =12 ,122 − j8,977 MVA
S LAB =12 ,122 − j8,977 MVA

SLAB = 12,122 – j 8,977 MVA

Utilizam puterea SLAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in
impedanta liniei ZLAB:

8
 2
PLAB + Q LAB
2 2
PLAB + QLAB
2
B
∆S LAB = ∆PLAB + j∆Q LAB _ in _ pct _ A = 2
* R LAB − j 2
* X LAB + jU 2 LAB =
U U 2
12 ,122 + 8,977
2 2
12 ,122 + 8,977
2 2
= 2
* 6,75 − j * 10 ,15 + j115 2 * 35 * 10 −6 =
115 115 2
146 ,9 + 80 ,6 227 ,5
= * 6,75 − j * 10 .15 + j 463925 * 10 −6 =
13225 13225
= 0,0172 * 6,75 − j 0,0172 * 10 .15 + j 0,463 * 10 −6 = 0,116 − j 0,180 + jo ,463 = 0,116 + j 0,283 MVA
∆S LAB = 0,116 + j 0,283 MVA

ΔSLAB = 0,116 + j 0,283 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de circuitul AB in punctul A

S A B= bS L A+ B∆ S L A+ Bj QL A_ i Bn_ p _c A1t in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul

capacitiv al liniei AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

B LAB _ in _ pct _ A1
S ABb = S LAB + ∆S LAb + jQ LAB _ in _ pct _ A1 = S LAB + ∆S LAb + jU 2 * =
2
= 12 ,122 − j8,977 + 0,116 + j 0,283 + j115 2 * 35 * 10 −6 = 12 ,238 − j8,694 + j13225 *
= 12 ,238 − j8,694 + j 462875 * 10 −6 = 12 ,238 − j8,694 + j 0,463 =
= 12 ,238 − j 9,62 MVA
S ABb = 12 ,238 − j8,231 MVA

SABb = 12,238 – j 8,231 MVA

Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in

paralel din statia B:

∆ S c i _rB_cd ui ni_ At s= tSAa t−B iSbab= 1 ,2 2 − 3j ,8 2 8 − 3(1 − 1j2 )8 = ,0 2 − 3j ,0 2 8 M3 1 V A

ΔScircuit_B_din statia_A = 0,238 – j 0,231 MVA

Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care

functioneaza in paralel in statia A

Sa = 15 – j 10 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia A.

9
Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia A

Pa2 + Qa2
∆PT // A = * RT // + 2 * ∆PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua
U2
trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin
dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pa2 + Qa2 15 2 + 10 2 325 * 5,2

∆PT // A = 2
* RT // + 2 * ∆PFe = 2
* 5,2 + 2 * 0,02 = + 0,04 =
U 115 13225
1690
= + 0,04 = 0,128 + 0,04 = 0,168 MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

Sa
∆PT // A = 2 * ∆PCu * ( 2 ) 2 + 2 * ∆PFe =
S nT
(15 2 + 10 2 )
4 1 325
= 2 * 0,080 * 2
+ 2 * 0,02 = * 0,08 * + 0,04 =
10 2 100
= 0,04 * 3,25 + 0,04 = 0,13 + 0,04 = 0,17 MW

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului
ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa
in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din
puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere
activa de mers in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia A

Pa2 + Qa2
∆ QT // A = * X T // + 2 * ∆ Qµ
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier.
Vom efectua calculele:

Pa2 + Qa2 Pa2 + Qa2 io[%]

∆QT // A = * X T // + 2 * ∆ Qµ = * X T // + 2 * * Sn =
U2 U2 100
15 2 + 10 2 2 325 21490 ,6
= 2
* 66,125 + 2 * * 10 = * 66,125 + 0,4 = + 0,4 =
115 100 13225 13225
= 1,625 + 0,4 = 2,025 MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul

de mers in gol :
10
 Sa 2
) (
P +Q
2 2
u 2
[%]
i [%]
∆QT // A = a
* X T // a
+ 2 * ∆Qµ = 2 * * + 2 * o * Sn =
sc

U2 100 Sn 100
15 2 + 10 2
1 10 4 2 1 10 325 162 ,5
= * * + 2* * 10 = * * + 0,4 = + 0,4 =
2 100 10 100 2 100 10 100
= 1,625 + 0,4 = 2,025 MVAr

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului

ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere
reactiva in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu
jumatate din puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi.
Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A
tinad cont atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre
atatia B:

PA = Pa + ∆PT // stA + PABb = 15 + 0,17 + 12 ,238 = 27 ,292 MW

Q A = Qa + ∆QT // stB + Q ABb = 10 + 2,025 + 8,231 = 20 ,256 MVAr

Puterea absorbita de statia A pe bara A si consumata in statia A este

SA_consumatainstatiaA = 15,17 – j 12,025 MVA

Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul
spre statia B este :

SA_total = 27,292 – j 20,256 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si C:

S L A C = S A to ta l+ jQL A C_ in _ p c t_ A = PA _ to ta l − jQA _ to ta l + jQL A C_ in _ p c t_ A =

BL A C
= PA _ to ta l − jQA _ to ta l + jU 2
2
In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva
produsa de linia AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :

11
S LAC = S A _ total + jQ LAC _ in _ pct _ A = PA _ total − jQ A _ total + jQ LAC _ in _ pct _ A =
B LAC
= PA _ total − jQ A _ total + jU 2 = 27 ,292 − j 20 ,256 + j115 2 * 84 * 10 −6 =
2
= 27 ,292 − j 20 ,256 + j13225 * 84 * 10 −6 = 27 ,292 − j 20 ,256 + j1110900 * 10 −6 =
= 27 ,292 − j 20 ,256 + j1,11 = 27 ,292 − j19 ,146 MVA
S LAC = 27 ,292 − j19 ,146 MVA

SLAC = 27,292 – j 19,146MVA

Utilizam puterea SLAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in
impedanta liniei ZLAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:
2
PLAC + QLAC
2 2
PLAC + QLAC
2
B
∆S LAC = ∆PLAC − j∆QLAC _ in _ pct _ A = 2
* R LA − j 2
* X LAC + jU 2 LAC =
U U 2
27,292 + 19,146
2 2
27,292 + 19,146
2 2
= 2
* 4,05 − j * 6,09 + j115 2 * 84 * 10 −6 =
115 115 2
744,8 + 366 ,5 1111,3
= * 4,05 − j * 16,09 + j1,11 =
13225 13225
= 0,084 * 64,05 − j 0,084 * 6,09 + j1,11 = 0,34 − j 0,763 + j1,1 = 0,34 + j 0,347 MVA
∆S LAC = 0,34 + j 0,347 MVA

ΔSLAC = 0,34 + j 0,347 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in

punctul C

S C = S L A + C∆ S L A + Cj QL A_ i Cn_ p _c C1t in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul

capacitiv al liniei AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

B LAC _ in _ pct _ C1
S C = S LAC + ∆S LAC + jQ LAC _ in _ pct _ C1 = S LAC + ∆S LAC + jU 2 * =
2
= 27 ,292 − j19,146 + 0,34 + j 0,347 + j115 2 * 84 * 10 −6 = 27 ,632 − j18,806 + j1,11
= 27 ,632 − j17 ,696 MVA
S C = 27 ,632 − j17 ,696 MVA

SC = 27,632– j 17,696 MVA

12
Putem determina acum pierderile totale in reteaua de distributie datorate
consumurilor din punctale a si b:

∆S RED _ analizata = S C − S a − S b = 27 ,632 − j17 ,696 − (15 − j10 ) − (12 − j8) = 0,632 + j 0,304 MVA

ΔSRED_analizata = 0,632 + j 0,304 MVA

In figura 5 prezentam un bilant general al puterilor in RED analizata

fig 5

13