Literatura pasoptista: Balta-Alba de Vasile Alecsandri -Rezumat -Teme: calatoria, confruntarea cu noi realitati, decontextualizarea -Tehnici: povestirea n rama,

delegarea perspectivei subiective asupra unui strain (motivul calatorului strain e des ntlnit n literatura romna de secol XIX), artfici u aplicat din varii motive: pentru a accentua amalgamul specificului national ro mnesc de mijloc de secol XIX, dar si pentru a exersa o ironie necenzurata. -Povestire n rama ? necesitatea crearii unui cadru initial care sa asigure autent icitate povestii, dar care sa si ofere un public care sa poata fi interpelat ult erior si astfel sa se motiveze prezenta oralitatii. De asemenea, atmosfera initi ala, compusa din prieteni adunati pe divanuri, la taifas, e un prim semn al spat iului oriental care va fi surprins n relatarea francezului, dar si un pretext pen tru atenuarea ironiei (e o atmosfera dominata de fumul din ciubuce, deci cetoasa , aproape ireala, avnd la nivelul povestii propriu-zise corespondente de tipul: i mpresia creata francezului de Tarile Romne e una de ireal) -Personaj. Un pictor francez (deci un artist) efectueaza prima sa calatorie n Tar ile Romne .De aici etalarea viziunii strainului asupra spatiului romnesc: 1.o viziune actuala (vezi receptarea romnilor si a Romniei astazi): pn-a nu veni n t arile dumneavoastra, nici nu prepuneam ca se afla n Evropa o Moldavie si o Valahi a. 2.perceptia asupra romnilor: pozitiva. Oameni veseli, glumeti (vezi glumele facut e pe seama francezului, aluzia la canibalism), dar si salbatici / primitivi n ace lasi timp, impresia de salbaticie pastrndu-se si la nivelul impresiilor asupra sp atiului sau a locuintelor, cu forme bizare. 3.asteptarile strainului sunt exclusiv negative, din necunostinta de cauza. Fran cezul se asteapta la feare primejdioase si la cete de hoti. Asteptarile sunt dej ucate de aparitia unui conational, consulul francez din Braila, care, ospitalier , ca toti romnii (desi naturalizat), l informeaza despre popularitatea statiunii B alta-Alba. 4.realitatea nu confirma deloc asteptarile strainului: n loc de malpost sau de di ligenta, o cutioara plina de fn, pe patru roti de lemn cu schitile stricate. Imag ini plastice, ironizante. 5.o viziune n care predomina balcanismul / amalgamul / caracterul pestrit al spat iului geografic si al oamenilor: amestecul acela de umbra si de lumina, care da lucrurilor o privire fantastica, ma facura sa ma cred n alta lume. Profund decont extualizat, vizitatorul se simte zdruncinat, ca o naluca, efectul decontextualiz arii fiind chiar nstrainarea de sine (de cnd pusesem piciorul pe pamntul Valahiei, m i pierdusem de tot simtul ideilor) astfel ca regasirea unor compatrioti (cei tre i tineri francezi ntlniti la Balta-Alba), anuleaza efectele unui spatiu rudimentar , primitiv si pustiiu ca acesta. Impresia finala trece nsa peste atribute precum salbatic, pustiu, primitiv, si se va axa pe contrastele existente n spatiul romnes c. Francezul descopera o lume suprapopulata de amalgamuri, o lume nedisociata, n fata careia nu poate dect sa-si recunoasca nfrngerea datorata nentelegerii: ce revol utie s-au facut n crierii mei. Neobisnuit cu realitati pestrite, strainul asista la toate ca la un spectacol (ramne un strain) ireal, o fantasmagorie nepriceputa. Realitatea romneasca i pare a fi una dintre cele mai originale, tocmai datorita f unctionarii ei pe contraste: Pe de o parte, ticalosia sa pitoreasca, pe de alta parte luxul echipajelor ce alerga pe malul baltii , un teritoriu asemanat cu Babel ul, cu Babilonia sau Ninive, mparatia contrastelor celor mai originale. Spatiul r omnesc e unul hibrid, imposibil de clasat, un spatiu care produce mirare. -Oralitatea. Discursul francezului pare o adaptare a unui jurnal de calatorie. A lecsandri integreaza principiile lui Kogalniceanu, astfel ca valorifica sursa po pulara, folclorica, si la nivelul limbajului. Oralitatea e cauzata de forma disc ursului n rama. Exemple: Cnd acole, ce sa vezi?, Ce putea fi acel zgomot?, nchipuit i-va, domnilor, pozitia mea, Casele ardea? Sau o banda de salbatici dusmani dase ra navala n sat? Personajul fie apostrofeaza publicul, fie practica un joc de rol , sugernd publicului sa adopte propria lui ipostaza.