You are on page 1of 9

Kinetoprofilaxia - ramur a kinetoterapiei

Acoperind o arie extrem de vast de preocup ri i de aplica ii, n cadrul kinetoterapiei sau dezvoltat i individualizat ramuri cu o relativ autonomie, care de i au la baz acelea i legi i folosesc exerci iile fizice ca mijloace proprii se deosebesc dup : obiectivele specifice i metodologia selec ion rii, sistematiz rii, adapt rii, combin rii i doz rii exerci iilor fizice, i dup modul concret prin care se ntocmesc planurile i programele de tratament. Una din aceste ramuri este kinetoprofilaxia. Kinetoprofilaxia, considerat ca i parte integrant si ramur de avangard a terapiei prin mi care, constituit pe axioma unanim acceptat n stiin ele medicale conform c reia este mai u or s previi dect s tratezi. Defini ii: Kinetoprofilaxia studiaz procesul de optimizare a st rii de s n tate i de prevenire a mboln virii, organismului uman, cu ajutorul exerci iilor fizice.(Cr ciun,M., 2002). Kinetoprofilaxia, dup Sbenghe T., (2002), este aplicarea exerci iilor aerobice pe principiile stiin ei antrenamentului medical. Ea se aplic : - omului s n tos, pentru a-l feri de boli sau de apari ia sindromului de decondi ionare fizic (profilaxie primar sau de gradul I); - omului vrstnic, la care decondi ionarea a ap rut, pentru a-l feri de agravarea i organicizarea ei (profilaxie secundar , sau de gradul II); - omului bolnav (cu boli cronice), pentru a-l feri de apari ia unor agrav ri sau complica ii ale acestor boli (profilaxie ter iar , sau de gradul III). Kinetoprofilaxia are ca scop: - nt rirea st rii de s n tate; - m rirea rezisten ei naturale a organismului fa de agen ii patogeni din mediul extern; - stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal ntre organism si mediu; - pentru copii, obiectivul cel mai important const n asigurarea condi iilor pentru cre terea i dezvoltarea normal i armonioas a organismului i, implicit, prevenirea apari iei deficien elor fizice si a contact rii unor boli care le-ar putea afecta dezvoltarea normal . Kinetoprofilaxia prezint cteva subramuri, si anume: 1. kinetoprofilaxia primar sau de gradul I. 2. kinetoprofilaxia primar sau de gradul II. Kinetoprofilaxia primar sau de gradul I., const n instituirea demersului profilactic ce trebuie s porneasc ntotdeauna de la cunoasterea: - particularit ilor bio-psiho-motrice individuale, ntruct este vizat personalitatea uman n ansamblul i integritatea sa; - interdependen a organismului cu mediul ambiant; - influen a exerci iilor asupra omului s n tos sau n situa ie biologic special . Prin influen ele pozitive multiple pe care exerci iul fizic le are n men inerea i nt rirea s n t ii organismului uman n general i a func iilor sale n particular, kinetoprofilaxia are diverse i multiple aplica ii. Aceste aplica ii privesc n primul rnd oamenii s n tosi i oamenii afla i n situa ii biologice speciale kinetoprofilaxia primar . Acestea din urm , se adreseaz unor grupe mari de cet eni care din cauza unor particularit i fiziologice nu pot folosi exerci iul fizic dup metodele comune educa iei fizice. n aceast categorie includem copii de la 0 - 3 ani, femeia n situa ii biologice speciale

legate de sarcin , l uzie, al ptare, persoanele care lucreaz n condi ii grele de munc i sunt predispuse a contracta anumite boli sau deficien e specifice mediului de munc . La aceste categorii de popula ie, folosirea exerci iului fizic ca factor biologic natural cu multiple valen e pozitive se aplic numai dup regulile generale ale terapeuticii. Scopul exerci iilor fizice n aceste aplica ii const din: nt rirea st rii de s n tate, m rirea rezisten ei naturale fa de agen ii patogeni din mediul extern, stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal ntre organism i mediu. Pentru copii, obiectivul cel mai important const din asigurarea condi iilor pentru cre terea normal i dezvoltarea armonioas a organismului, precum i n prevenirea deficien elor fizice. Kinetoprofilaxia este prezent ns i n prevenirea agrav rii unor boli cu poten ial evolutiv - kinetoprofilaxie secundar . Kinetoprofilaxia secundar sau de gradul II., reprezint aplicarea exerci iilor fizice n blocarea unor deficite func ionale sau structurale determinate de afec iuni cronice cu poten ial evolutiv. n acest sens se va urm ri fie prevenirea agrav rii deficitelor ap rute, fie oprirea apari iei altor deficite cu caracter invalidant. Kinetoprofilaxia secundar are ca obiective: - educarea bolnavilor cu afec iuni cronice evolutive; - formarea comportamentului motric adecvat (posturi i misc ri n timpul exercit rii profesiunii i nafara acesteia) pentru stoparea sau diminuarea evolu iei bolii sau deficien ei.

Kinetoprofilaxia copilului mic 0 - 3 ani


n primii 3 ani de via , cre terea si dezvoltarea copilului se desf soar continuu, dar nu uniform, ci dup anumite legi si sub influen a unor factori endogeni si exogeni multipli si varia i. Aplicarea mijloacelor kinetoprofilactice n aceast perioad trebuie s fie dominata de ideea stimul rii si consolid rii procesului natural de crestere si dezvoltare activ psihosomatic . Aceasta presupune ns o cunoastere foarte exact a particularit ilor de crestere si dezvoltare de-a lungul ntregii perioade. n evolu ia sa de la 0-3 ani copilul trece prin trei faze distincte:nou n scut, sugar, copil mic propriu-zis. Noul - n scut Particularit i morfologice si func ionale ale noului n scut Copilul nou n scut este considerat numai n primele 28 de zile de la nastere. Nou n scutul are o greutate de aproximativ 3000-3500 g care poate varia ntre 1500-5000 g. Lungimea este n medie 50 cm (48-51 cm). n primele zile de la nastere copilul pierde n greutate 200-300 g din cauza elimin rii meconiului (proces de excre ie si descuamare a mucoasei intestinale). Forma corpului si raportul dintre segmente au urm toarele caracteristici: _ capul mare cu un perimetru de 30-35 cm si n l imea ct a patra parte din lungimea total a corpului; _ gtul foarte scurt datorit nclin rii capului nainte si ridic rii toracelui, ceafa rotund

si gr su ; _ trunchiul lung si cilindric, toracele ngust, abdomenul voluminos si bazinul mic; _ membrele superioare si inferioare scurte si rotunjite; _ ntregul corp cap t aspectul de ghemuit; _ pielea este fin si sub ire, cu un strat c rnos foarte sub ire, protejat de un nvelis gras; _ aparatul de sus inere si miscare este slab; _ oasele sunt n mare parte cartilaginoase si fibroase; _ oasele capului prezint dou fontanele, una mare anterioar , napoia osului frontal si alta mic posterioar naintea occipitalului care este aproape nchis la nastere; _ sistemul muscular, si ncepe dezvoltarea chiar din aceast faz de nou n scut. Muschii flexori au un tonus crescut iar cei extensori un tonus slab; _ articula iile sunt foarte mobile; _ aparatul respirator, destul de bine dezvoltat. Frecven a respiratorie crescut (45-50 resp./min.); _ aparatul cardio-vascular func ioneaz din intrapartum frecven a cardiac 130140batai /min.; _ aparatul digestiv este complet dezvoltat si voluminos dar pu in diferen iat func ional. _ ngrijirile cu caracter profilactic n aceast perioad , foarte scurt , vor consta mai mult din controlul pozi iei capului si trunchiului pentru a nu se produce deforma ii la acest nivel. Obiectivele kinetoprofilaxiei noului n scut _ nt rirea s n t ii organismului; _ asigurarea unei cresteri normale a parametrilor somatici; _ asigurarea unei dezvolt ri armonioase somato-func ionale; _ stimularea dezvolt rii neuromotoare si psihomotoare caracteristic vrstei cronologice; Sugarul Particularit i morfo-func ionale _ Dup faza de nou n scut urmeaz faza de sugar care dureaz pn n perioada n rc rii, aproximativ pe perioada primului an din via a copilului. n acest timp copilul are cea mai intens crestere si dezvoltare; _ n l imea ajunge la 75-79 cm; _ greutatea creste pn la 9-10 kg; _ pielea are un derm bogat vascularizat de aceea are o culoare roz; _ p rul poate s -si schimbe culoarea avut la nastere, _ lipsa reac iilor de ap rare a pielii, pn n luna a III- a poate genera frecvente infec ii microbiene (dermatoze, furuncule, foliculite); _ stratul adipos subcutanat r mne nc bine dezvoltat; _ aparatul locomotor se dezvolt intens. Se nt reste sistemul osos, muschii scheletici si m resc volumul si for a; _ articula iile devin mai stabile; _ n perioada de sugar copilul trece succesiv prin pozi iile: decubit dorsal, lateral, decubit ventral, pe genunchi cu sprijin pe palme, asezat, stnd. Adaptarea organismului la aceste pozi ii produce modific ri importante la nivelul bazinului, capului si gtului, coloanei vertebrale si spatelui care cap t o nou orientare

spa ial ; _ aparatul respirator se dezvolt structural si func ional iar frecven a respiratorie scade la 35 respira ii/min.; _ aparatul circulator se adapteaz cerin elor intense de crestere si dezvoltare iar frecven a circulatorie ajunge la 120 pulsa ii/min la un an; _ aparatul digestiv si func iile metabolice se dezvolt si reusesc s acopere nevoile morfogenetice si energetice ale organismului; _ elimin rile din organism se fac prin urin si scaune frecvente; _ sistemul nervos are o evolu ie foarte activ ; _ reac iile de orientare ncep s apar dup luna II-III si se dezvolt toat perioada de sugar; _ ntre VI-VII luni, apare limbajul, la nceput cu sunete nearticulate, care cu timpul, spre sfrsitul primului an de via are o dezvoltare tot mai intens . Obiectivele kinetoprofilaxiei la vrsta sugarului _ nt rirea s n t ii organismului; _ asigurarea unei cresteri normale a parametrilor somatici; _ asigurarea unei dezvolt ri armonioase somato-func ionale; _ stimularea dezvolt rii neuromotoare si psihomotoare caracteristic vrstei cronologice; _ asigurarea unor pozi ii corecte pentru a preveni devia iile si deforma iile segmentelor corpului; _ stimularea form rii deprinderilor de inere si apucare pentru dezvoltarea senza iilor kinestezice si coordonarea misc rilor; Mijloacele kinetoprofilaxiei Pn la 3 luni Se vor executa numai misc ri de membre superioare si inferioare din pozi ia decubit dorsal. Se vor efectua flexii si extensii, abduc ii si adduc ii, circumduc ii, trac iuni si scutur ri foarte usoare. Masajul copilului ocup un loc foarte important n ngrijirile cu caracter de kinetoprofilaxie. Se vor efectua alunec ri usoare si ritmice n lungul membrelor superioare si inferioare, precum si pe spate, torace, abdomen. Masajul se poate asocia cu exerci ii de gimnastic medical . O importan deosebit o are masajul piciorului propriu-zis, mai ales cnd copilul prezint o abatere de la normal n pozi ia aceasta. Se va aplica o netezire insistent pe fa a plantar si dorsal a plantei piciorului de la degete spre c lci si glezne. Urmeaz o fric iune usoar cu vrful degetelor spre t lpi, pe fa a intern , extern si dorsal a piciorului. n timpul masajului se recomand men inerea cu stricte e a pozi iei corecte a piciorului. Masajul trunchiului este efectuat sub form de alunec ri usoare, la care ad ugam fric iuni usoare cu pulpele degetelor. De la 3 - 6 luni Evolu ia neuromotorie a copilului s n tos i permite acestuia s -si in capul din pozi ia decubit ventral. Poate s se ntoarc activ cu fa a n sus, decubit pe o latur , si poate fi rostogolit pasivo-activ. Exerci iile kinetoprofilactice n aceast perioad urm resc n mod deosebit

prelucrarea activ a gtului si trunchiului. Pot fi recomandate urm toarele categorii de exerci ii: _ ridicarea si men inerea n aplecat a capului. Se poate repeta de 3-4 ori pe zi cu cresterea duratei de men inere pn la apari ia semnelor de oboseal (capul ncepe s cad ). Cnd copilul poate s -si men in capul ridicat cteva minute l ajut m s ridice si partea superioar a trunchiului pn ajunge n sprijin pe coate si antebra e (pozi ia p pusii); _ rotarea capului si urm rirea cu privirea a diferitelor obiecte; _ ridicarea trunchiului din pozi ia culcat n pozi ia asezat. Copilul n pozi ia culcat se apuc bine de degetele persoanei care face exerci iul si este cuprins de aceasta de mini si antebra e, este tras n sus spre pozi ia asezat; _ ndoirea trunchiului nainte cu ajutorul membrelor inferioare apucate cu palmele pe fa a extern a gambelor; _ ndoire si ntinderea, ridicarea si coborrea lateral a membrelor superioare; _ trrea pasiv si activ ; _ rostogolirea pasiv si activ ; Masajul const din: alunec ri lungi, lente, linistitoare sau scurte, intense, fric iuni cu pulpele degetelor, percutat ritmic, vibra ii. De la 6 - 9 luni Dezvoltarea neuromotorie permite copilului adoptarea pozi iilor: decubit dorsal, decubit ventral, asezat. Deplasarea copiilor se efectueaz prin trre din pozi ia decubit ventral sau pe genunchi si pe antebra e. Rolul kinetoterapiei nu este acela de a gr bi evolu ia neuromotoare ci de a ajuta si a men ine n bune condi ii. Exerci iile analitice se vor adresa trunchiului si membrelor. Acestea din urm vor fi angrenate n miscare mai mult alternativ, ritmic, ajutnd la preg tirea mersului. _ exerci ii pentru membrele superioare (ndoiri si ntinderi simetrice si asimetrice, variate ca amplitudine, for , ritm); _ exerci ii pentru membrele inferioare din pozi iile culcat dorsal si facial; _ exerci ii de trre si mers din pozi ia pe genunchi cu sprijin pe antebra e; _ exerci ii de trunchi (aplec ri si rot ri pasivo-active, misc ri de orientare si urm rire); _ exerci ii pentru abdomen din decubit dorsal, se apuc gambele copilului din lateral si se ndoaie membrele inferioare (genunchi sau solduri) presnd usor pe abdomen; _ exerci ii de ridicare din decubit n asezat (pasivo-activ) si este ajutat copilul s se deprind cu reflexele de echilibru si p sire; _ exerci ii de nv are a mersului (la nceput mers lateral cu sprijin de marginea patului sau sus inut); _ exerci ii de leg nare - se efectueaz la 7-8 luni cnd copilul poate fi men inut atrnat de minile kinetoterapeutului. Urmeaz leg n ri n diferite sensuri, nainte, napoi, lateral, n cerc; _ exerci ii de abilitate normal vor consta din perfec ionarea reflexelor de apucare, prindere, strngere si relaxare; Masajul la fel ca n perioada anterioar , se adaug fr mntatul circular sau n cut al membrelor, rulatul, percutatul spatelui, coapselor. De la 9 - 12 luni Se pot executa exerci ii mai complexe si mai variate:

_ Exerci ii ale membrelor superioare din pozi ii variate (miscarea fiec rui segment dup axele si planurile de miscare articulare); _ Exerci ii de dezvoltare a abilit ii manuale (apucarea, prinderea, manevrarea obiectelor diferite ca form , m rime, culoare); _ Exerci ii de trunchi - Se vor executa din culcat, asezat, stnd; ridic ri din culcat n asezat, asigurnd copilul de gambe; extensii de trunchi si rot ri, cu ajutorul membrelor superioare; _ Exerci ii de abdomen efectuate cu ajutorul ndoirilor de trunchi sau de membre inferioare din pozi ia culcat dorsal; _ Exerci ii de trre si rostogolire lateral ; _ Exerci ii de membre inferioare efectuate global sau analitic din culcat dorsal sau facial sau sub form de mers; Masajul ntre 9-12 luni se execut ca si n perioada precedent avnd rol relaxator sau stimulator. Indica ii metodice _ Aplicarea mijloacelor kinetoterapeutice n scop profilactic la sugar poate ncepe de regul la 3-4 luni sau chiar 5-6 luni, dar aceasta este strict indicat nu de vrst cronologic ct de dezvoltarea somatic si neuromotorie particular a copilului. _ nceperea programelor de exerci ii n scop profilactic nu poate fi f cut f r o perfect cunoastere a s n t ii copilului si a eventualelor deficien e. _ Executarea corect a exerci iilor, buna localizare a acestora, eficien a lor depinde n exclusivitate de kinetoterapeut sau de persoana care aplic exerci iile. _ Exerci iile fizice vor fi efectuate f r agita ie, f r grab . n primele 5-6 luni se prefer exerci ii simetrice, ritmice. _ Fiecare program de kinetoprofilaxie trebuie sa vizeze, de regul ntreaga musculatur a corpului, care va fi prelucrat selectiv si succesiv pentru a asigura o dezvoltare armonioas a corpului. _ Atunci cnd anumite regiuni sau grupe musculare prezint deficien e fizice vom c uta ca acestora sa ne adresam prin exerci ii speciale repetate de un num r suficient de ori pentru a avea valoarea scontat . _ Selectarea si combinarea exerci iilor fizice din cadrul programelor de kinetoprofilaxie pentru sugari va avea ntotdeauna ca punct ferm de orientare, evolu ia neuromotoare specific persoanei c reia i este adresat. _ Dozarea si gradarea efortului micului practicant va fi efectuat n raport cu modul n care reac ioneaz sugarul. _ Programele de kinetoprofilaxie trebuie s se fac ntr-o nc pere bine luminat , aerisit si nc lzit . Temperatura la care se va lucra va fi cuprins ntre 18-23 C. _ Dup programul de exerci ii fizice, odihna copilului este obligatorie. _ Exerci iile se vor repeta cu mare regularitate, att n raport cu ora din zi la care se efectueaz ct si cu distan a fa de ora de mas a copilului. _ n primele 3 luni se recomand ca exerci iile s fie efectuate nainte de supt. Dup vrsta de 3-4 luni copilul poate fi antrenat n efectuarea exerci iilor cu 40-50 min nainte de mas sau la 60-90 min dup ce a mncat. _ Privind durata programelor n raport cu vrsta copilului A. Ionescu recomand : la 23 luni, de la 3-6 min., la 3-5 luni, de la 4-10 min., la 5-9 luni, 6-12 min. si la 9-12 luni, de la 7-15 min.

_ Num rul exerci iilor din cadrul unui program va fi de maxim 10-12 si vor fi n strict concordan cu evolu ia neuromotoare specific vrstei. _ Repet rile aceluiasi exerci iu, vor fi n raport cu scopul urm rit si cu reac ia copilului. Se recomand ca varia ia normal s fie de la 3-12 n raport cu reac ia individual . _ Pauzele dintre exerci ii trebuie s fie de dou ori mai lungi dect durata efortului propriu-zis. _ Programele de kinetoprofilaxie ale sugarului trebuie sa fie executate de regul pe o banchet (mas ) nalt si suficient de larg , peste care se aseaz o p tur groas si apoi un cearceaf curat. _ Se impune respectarea cu stricte e a regulilor de igien a nc perii, a locului unde se desf soar exerci iile fizice, ct si a persoanei care efectueaz exerci iile cu copilul. _ Satisf cnd nevoia natural de miscare a copilului, programele de kinetoprofilaxie contribuie la cresterea si dezvoltarea elementelor aparatului locomotor si n acelasi timp stimuleaz si perfec ioneaz marile func iuni organice si via a psihic a sugarului.

Fig. 11 Exemple de exerci ii pentru sugarii pn la 3 luni (dup Ionescu A., citat de Cr ciun, M., 2002)

Fig. 12 Exemple de exerci ii pentru sugarii ntre 3 - 6 luni (dup Ionescu A., citat de Cr ciun, M., 2002)

Fig. 13 Exemple de exerci ii pentru sugarii ntre 6 - 9 luni (dup Ionescu A., citat de Cr ciun, M., 2002)

Fig. 14 Exemple de exerci ii pentru sugarii ntre 9 12 luni (dup Ionescu A., citat de Cr ciun, M., 2002)

Iord chescu, F. (1999), Pediatrie, Editura Medical Na ional , Bucuresti;