Dac De po i fi calm cnd to i se pierd cu firea n jurul t u, i spun c -i vina ta; De crezi n tine, chiar cnd omenirea Nu crede,

dar s -i crezi i ei cumva; S-a tep i, dar nu cu sufletul la gur ; S nu dezmin i minciuni min ind, ci drept; S nu r spunzi la ur tot cu ur , Dar nici prea bun s pari, nici prea-n elept; De po i visa i nu faci visul astru; De po i gndi dar nu- i faci gndul el; De-ntmpini i Triumful i Dezastrul Tratnd pe-ace ti doi impostori la fel; De rabzi s vezi cum spusa ta-i sucit De pi icher, s -l prind -n la pe prost; Cnd munca vie ii tale, n ruit , Cu scule obosite-o faci ce-a fost; De po i s strngi agonisita toat Gr mad , i s-o joci pe un singur zar, S pierzi, i iar s -ncepi ca-ntia dat , Iar c-ai pierdut niciun cuvnt m car; De po i sili nerv, inim i vn S te slujeasc dup ce-au apus, i piept s ii cnd nu mai e st pn Dect Voin a, ce le strig "Sus!" De po i r mne tu n marea gloat ; Cu regi tot tu, dar nu str in de ea; Du man, om drag, r ni s nu te poat ; De to i s - i pese, dar de nimeni prea; De po i prin clipa cea neiert toare S treci i s-o ncerci gonind mereu, Al t u va fi P mntul sta mare, Dar mai mult: vei fi Om, b iatul meu!