ATENEUL ROMN ROMN

C. Esarhu afirma c : " Edificiul va fi nchinat n exclusivitate artei i tiintei, tiintei, deci arhitectura va trebui s corespund acestei destina ii"

 

Locul unde s-a ridicat Ateneul Romn apar inea familiei sV c re tilor. n 1886 a nceput construc ia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscrip ie public , la ndemnul Da i un leu pentru Ateneu. Ateneu.

Planurile cl dirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel nct s poat folosi funda ia deja turnat a manejului nceput de Societatea Equestra Romn .

n 1888 a fost dat n folosint par ial , lucr rile continund pn n 1897 datorit lipsei de fonduri. fonduri. Beneficiind de aceast sal Societatea "Ateneul Romn" Romn" i-a diversificat activitatea, n s lile activitatea, Ateneului avnd loc conferin e, concerte simfonice ale Societ ii Filarmonice Romne, Romne, precum i expozi ii de pictur . Orchestra Filarmonicii va concerta aici permanent, permanent, de la darea n folosin a s lii n 1888 i pn n ziua de azi. azi.

Cl direa este precedat de un peristil, sprijinit pe ase coloane ionice. Sub peristil se afl cinci medalioane n mozaic care i reprezint pe cinci mari domnitori ai rii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu i Matei Basarab. Construc ia se termin cu o cupol bogat decorat .

 

Este construit n stil neoclasic cu multe elemente de construit decora ie tipice arhitecturii franceze de sfr it de secol. secol. Partea central a parterului este sus inut de 12 coloane realizate n stucatur .

Din rotond se ajunge n sal prin 4 scari monumentale din marmur de Carrara i tot din rotond porne te i scara de onoare. onoare.

Sala de concert am putea s o caracteriz m astfel: 28,50 m astfel: diametru, 16 m n l ime i capacitate aproximativ 794 locuri diametru, (600 de locuri la parter i 52 de loji), iar n l imea total a loji), cl dirii este de 41 m.

De remarcat este ansamblul de pictur n lungime de 75 m i l ime de 3 m pictat ntre 1933 si 1938 n tehnica "Al Fresco" de c tre prof. prof. Costin Petrescu. Petrescu. Fresca este alc tuit din 25 de scene reprezentative din istoria Romniei, fiind o "carte deschis a istoriei na ionale pentru cei ce o privesc" privesc".

La dorin a lui Alexandru Odobescu bolta s lii a fost decorat cu numeroase elemente zoo, fito si antropomorfe n relief policromat aurit, aurit, pentru a aminti de cerurile din basmele romnesti. romnesti. La ini iativa lui George iat Enescu se vor strnge fonduri pentru construc ia orgii de concert (1935).