1. Ce intelegeti prin pH?

- raportul dintre concentratia ionilor de H

+
si OH
-
- concentratia ionilor H
+
= OH
-
solutie neutral
H
+
> OH
-
solutie acida
H
+
= OH
-
solutie bazica
Solutiile acide sau bazice pot provoca actiuni distructive asupra materialelor
de constructii important sa se cunoasca concentratia ionilor de hidroniu
(pH)
pH = -log [H
3
+
O
+
] hidroniu = con H
+
hidratat
sau
-log [H
+
]
scara pH 1714
acid neutru basic
2. Clasificati produsele de balastiera si cele de cariera
Produse de balastiera:
- balast, pietris, nisip agregate pentru mortare, betoane, constructii
drumuri (pat)
- trebuie spalate si sortate
- conditia esentiala este sa fie inerte si stabile la actiunea liantului, a
apei, aerului si inghetului
- functie de marimea granulei: 0...1mm nisip fin
1...7mm nisip grauntos
7...70mm pietris natural nisipos
in 2-3 sorturi: 716; 1631; 3170
balast = nisip + pietris in amestec natural
>70mm bolovanis
Produse de cariera
utilizate cum au fost extrase sau prelucrate
- piatra bruta zid de sprijin, fundatii
- prelucrate: - moloane pe o fata si pe portiuni din fetele
aderente
pentru ziduri aparent cu rosturi drepte
- piatra de talie pe toate fetele
- piatra naturala fasonata placi placaje, pavaje
- piatra naturala pentru drumuri pavele, bordure
- piatra concasata: - beton de inalta rezistenta/mortar
- beton/mortar asfaltic
0.75 filer mortar + beton asfaltic
03 nisip de concasare
38 spartura
840 split
3. Enumerati elementele grafice ale unei planse , subliniati pe cele
obligatorii.
Elemente grafice:
- indicator
- margini si chenar
- repere de centrare
- repere de orientare
- gradatie numerica de referinta
- sistem de coordinate.
4. Care sunt principalele elemente ale cotarii unui desen?
-dimensiuni de pana la 1 m cmbeton
-dimensiuni > 1m in m cu 2 zecimale
mm sub forma de exponent
a.i. sa nu fie nevoie de calcul suplimentar
Elemente -cota-val numerica la 1mm deasupra liniei
-linia de cota indica lungimea , unghiul
-linii ajutatoare delimiteaza portiunea cotata
-linie de indicatii daca nu incape cota
-distanta dintre doua linii de cota min 7 mm
-prima linie de cota cote partiale; cote generale
- Cota de nivel - simboluri triunghiulare
- in plan se incadreaza intr-un patrat
- cotare in m cu 2 zecimale
- Cotare panta cu sageti paralele cu panta si orientate spre
sensul -urcare: rampe
- coborare:pante
in plan pe toata lungimea rampei
panta se coteaza sub forma de procent
5. Care sunt instrumentele topografice utilizate la trasarea sau
materializarea elementelor topografice pe teren?
planimetrie: teodolit, mira, tarus ( pt marcare) , jaloane (
semnalicare puncte), ruleta, panglici ( pt distante)
nivelment - pt terenuri plane: nivela, ruleta
-eclimetre pt terenuri in panta
tahimetrie(masuratori rapide, distante masurate optic):
tahimetru sau teodolit cu fire stadie , mira
6. Ce intelegeti prin scara numerica si exemplificati cateva din scarile uzuale la care sunt
reprezentate planurile topografice?
Scara planului sau a hartii reprezinta raportul dintre distanta pe
orizontala d de pe harta si omoloaga ei in realitate ( d si D au aceeasi unitate
de masura).
Scari topo: 1:2000 ; 1:5000 ; 1:10000
1:25000; 1:100000 ; 1:200000 ; 1:1000000
Scara sub forma unui raport : 1/N=S=d/D
1:N de cate ori D este micsorat in plan sau pe harta
Harti-scari mici < 1:10000
Planuri topo-scari mari >1:10000
-de baza pt intocmirea pe intreg teritoriul
- speciale cu un anumit scop
7. Ce intelegeti prin notiunea de panta a terenului si cum o puteti exprima din punct de
vedere matematic.
Panta= inclinarea terenului fata de planul de referinta (orizontal)(unghiul pe
care il face aliniamentul ales cu planul orizontal)

= unghi de panta
p tan | ( )
Az
D
= = ||
p%
Az
D
100 =
Az Az
8. Explicati modul de citire a scarii numerice uzuale 1:500.
Unui 1 cm (mm,m) pe desen ii corespund 500 cm (mm,m) in
realitate (pe distante orizontale).
9. Enuntati teoremele de coliniaritate a centrelor instantanee de rotatie
T1. Pentru mecanisme alcatuite din 2 elemente:
Centrele instantanee si centrul de rotire relativa sunt coliniare.
T2. Pentru mecanisme alcatuite din 3 elemente:
Considerate doua cate doua centrele de rotire relativa respective sunt
coliniare.
10. Care este principiul lui dAlambert?
In cazul unui sistem de puncte materiale aflat in echilibru lucrul
mecanic virtual al fortelor de legatura dintre puncte, corespunzator
oricarei deplasari virtuale, este nul.
F
i
m
i
a
i


o
r
0
11. Definiti tensiunea (efortul unitar). Ce tipuri de tensiuni cunoasteti ( functie de
directia lor de actiune in raport cu planul sectiunii)?
Tensiune = insumarea fortei interioare intr-un punct
= tensiuni normale pe planul sectiunii
= tensiuni tangentiale
12. Ce sunt eforturile sectionale. Scrieti relatiile de definire a acestora in functie de
tensiuni.
Eforturi sectionale = dau marimea globala a solicitarii mecanice intr-o sectiune.
N=
A
dA efort axial T
y
=
A

xy
dA
Forte taietoare
= M
y
=
A
zdA = T
z
=
A

xz
dA
moment
M
z
=
A
ydA incovoietor M
t
=
A
(
xy
z-
xz
y)dA mom. de
torsiune
13. Definiti deplasarile si deformatiile. Clasificarea deformatiilor.
deplasari -- modificarea pozitiei unui element sub actiunea unei forte
aplicate
deformatii -- modificarea caracteristicilor geometrice ale unei sectiuni
deformatii -- elastice (reversibile)
-- plastice (ireversibile)
Deformatii - deplasari:

x
du
x
=

xy
du
x
dv
y
=
xy

y
dv
y
=
14. Definiti solicitarea simpla. Enumerati solicitarile simple.
Solicitarea simpla = solicitare in care tensiuni de acelasi tip nu prezinta suprapuneri de
efecte
a) solicitarea axiala
b) forfecare
c) incovoiere - pura
- cu lunecare
d) torsiune
15. Exprimati conditiile de rezistenta pentru solicitarile simple, precizand semnificatia
fizica a marimilor care intervin
T
y
-- forta taietoare

max
N
max
A
ef
R
max
N
max
A
ef
R
max
N
max
A
ef
R solicitarea axiala
S
z
-- moment static al sectiunii z-z
b -- latimea sectiunii

max
T
y
S
z

b I
z

R
f

max
T
y
S
z

b I
z

R
f

max
T
y
S
z

b I
z

R
f
forfecare pura
I
z
-- moment de inertie z-z

M
y
W
y
R
MM
incovoiere

M
y
I
y
z R
MM

M
t
I
t
r
M
I
t
-- moment de inertie polar
torsiune
W
t
-- modul de rezistenta polar

M
t
W
t

M
16. Scrieti formula lui Navier si precizati semnificatia fizica a termenilor. Reprezentati
grafic distributia tensiunilor normale pentru o sectiune oarecare si aratati unde apar
valorile extreme, respectiv nule.

y
M
y
I
y
z
M
y
, M
z
-- solicitari la incovoiere
I
y
, I
z
-- momente de inertie

z
M
z
I
z
y
17. Scrieti formula lui Juravschi si precizati semnificatia marimilor
care intervin.
;
;
S
y,
S
z
= mom. static al suprafetei ce luneca;
I
y
,Iz= mom. de inertie axial
b= latimea sectiunii;
T
z
,T
y
= efortul din forta taietoare;

xz
T
z
S
y

b I
y

xz xz

xy
T
y
S
z

b I
z

xy xy
18. Curbe caracteristice idealizate ( diagrame tensiune deformatie specifica) pentru
materiale ductile si casante.
Material ductile prezinta deformatii mari pana la rupere
rupere lenta , avertizata
comportarea este simplificata printr-o curba idealizata(curba PRANDTL)

c
=tensiunea de curgere a mat.;

c
=def. specifica a mat.

u
=def. specifica ultima;
c= limita de curgere peste care avem remanente.
Material casant rupere brusca, nu exista palier de curgere ( se intrerupe
continuitatea geometrica)

r
= tensiunea de rupere a mat. ;

r
= def. specifica la rupere.
19. Reprezentati distributia tensiunilor tangentiale pentru o sectiune dreptunghiulara
(bxh) si precizati unde ele sunt nule si valorile extreme.
pt. z = h/2 = 0
pt. z =0
max
= (3T
z
)/(2bh) = (3/2)(T/A)

T
z
S
I b
T
z
b
1
2

h
2
4
z
2

\
|
|
.

b
b h
3

( )
12

= :=
S b
h
2
z
|

\
|
|
.

h
2
z
2
z +
|

\
|
|
|
.
b
1
2
h
2
4
z
2

\
|
|
.

(
(

= := bb
t
6 T
z

b h
3

h
2
4
z
|

\
|
|
.
:=
zz
20. Scrieti ecuatiile diferentiale ale axei deformate a grinzilor incovoiate si precizati
semnificatia termenilor. Enumerati metodele de calcul a deplasarilor bazate pe aceste
ecuatii.
(ecuatia dif. de ordinul 2 a fibrei medii def.)
w = sageata; EI=rigiditatea sectiunii la incovoiere (consid. EI const.)
Metode de calcul ale deplasarilor bazate pe aceste ecuatii:
1.integrarea directa a ecuatiei de gradul 2;
2.integrarea directa a ecuatiei de gradul 4;
3.metoda parametrilor initiali;
4.metoda grinzilor conjugate(Mohr).
2
x
w
d
d
2
M
E I
:=
2
x
w
d
d
2
2
x
w
d
d
2
4
x
w
d
d
4
P x ( )
E I
:=
4
x
w
d
d
4
4
x
w
d
d
4
21. Incovoierea oblica: scrieti expresia tensiunilor normale totale intr-un punct,
precizati pozitia axei neuter.
;
;
;

= 0 axa neutral ecuatia axei neuter trece prin

centrul de greutate;
directia axei neutre
Daca schimbam coordonatele din y-z in n-
z = cos+sin
y = sin-cos
M
z
M sin o ( ) := MM
M M
y
( )
2
M
z
( )
2
+ :=
yy
tan o ( )
M
z
M
y
:=
MM
M
y
M cos o ( ) :=
yy
o o
M
z
( )
o
M
y
( )
+ :=
M o
M
y
I
y
z
M
z
I
z
y + :=
MM
o M
z cos o ( )
I
y
y cos o ( )
I
z
+
|

\
|
|
.
:= MM
z cos o ( )
I
y
y sin o ( )
Iz
+ 0 :=
z cos o ( )
I
y
y sin o ( )
Iz
+
cos o ( )
sin o ( )
I
z
I
y

y
z
:=
cos o ( )
sin o ( )
I
z
I
y

cos o ( )
sin o ( )
I
z
I
y

tan | ( )
z
y
:=
zz
tan | ( )
I
y
I
z
tan o ( ) :=
II
o
M
I
cos o ( )
cos | ( )
q :=
MM
o
max
M
y
W
y
M
y
W
z
+
|

\
|
|
|
.
= M
cos o ( )
W
y
sin o ( )
W
z
+
|

\
|
|
.
= o
max
M
y
W
y
M
y
W
z
+
|

\
|
|
|
.
= M
cos o ( )
W
y
sin o ( )
W
z
+
|

\
|
|
.
= o
max
M
y
W
y
M
y
W
z
+
|

\
|
|
|
.
= M
cos o ( )
W
y
sin o ( )
W
z
+
|

\
|
|
.
=
o
min
M
y
W
y
M
z
W
z
+
|

\
|
|
|
.
M
cos o ( )
W
y
sin o ( )
W
z
+
|

\
|
|
.
= :=
MM
t t
xy
( )
2
t
xz
( )
2
+ :=
xy
t
xy
T
y
S
z

b I
z

:=
xy xy
t
xz
T
z
S
y

b I
y

:=
xz xz
22. Incovoierea oblica cu effort axial: precizati ce eforturi apar in
sectiune si scrieti expresia tensiunilor normale totale.
- forta N actioneaza cu excentricitatea e, fata de centrul de greutate
al sectiunii.
- reducand forta axiala N in centrul sectiunii se obtine un moment
M=N*e cu componentele M
y
=N*z
0
si M
z
=N*y
0
.
N
A
M
y
z
I
y

M
z
y
I
z

N
A
Nz
0
z
I
y

Ny
0
y
I
z

23. Incovoierea simpla cu efort axial pentru o sectiune dreptunghiulara (bxh).

Scrieti expresia tensiunilor extreme si pozitia axei neutre functie de marimea
excentricitatii.
Presupunand bara de rigiditate mare cu neglijarea deplasarilor din incovoiere
se va putea aplica principiul suprapunerii efectelor astfel incat intr-un punct al
sectiunii de coordinate y, z avem:
tensiune normala

N
A
M
y
z
( )
I
y
+
M
z
y
( )
I
z
+ :=
MM
tensiuni tangentiale
t
xz
T
z
S
y

( )
b
y
I
y

:=
xz xz
t
xy
T
y
S
z

( )
b
z
I
z

:=
xy xy
din relatia tensiunilor normale

N
A
N z
o
z
( )
I
y
+
N y
o
y
( )
I
z
+ :=
zz

N
A
1
z
o
z
( )
i
y
( )
2
+
y
o
y
( )
i
z
( )
2
+

(
(
(

:=
z
1
z
o
z
( )
i
y
( )
2
+
y
o
y
( )
i
z
( )
2
+ 0 =
z

max
N
A
M
y
z
1

( )
I
y
+
M
z
y
1

( )
I
z
+ R
i
s =
fibra de jos este intinsa, deci tensiunea normala maxima trebuie sa fie mai mica
decat rezistenta la intindere a otelului

min
N
A
M
y
z
2

( )
I
y

M
z
y
2

( )
I
z
R
c
s =
fibra de sus este comprimata, deci tensiunea normala minima trebuie sa fie mai
mica decat rezistenta la compresiune a betonului
24. Definiti grinda pe mediu elastic. Ipoteze de calcul si consecintele lor.
Definitie: o grinda care reazema pe toata lungimea ei pe un mediu continuu si este
capabila sa se deformeze elastic impreuna cu acesta.
Ipoteze:
1. Ipoteza lui Winkler
p=k*w
p= reactiunea mediului elastic
w= deplasarea comuna a mediului si a grinzii
k= coef. de proportionalitate
-corespunde ca model o grinda asezata pe un sir de resorturi independente
-mediul se deformeaza doar in punctele de sub grinda ramanand nedeformat in afara fetei
de contact
2. Ipoteza materialului linear elastic
-grinda si mediul pe care reazema se comporta linear elastic
25. Definiti articulatia plastica si mecanismul de cedare.
Articulatia plastica termen folosit pentru a descrie rotatiile intr-
o sectiune in care stadiul plastic a fost atins marcand aparitia
rotatiilor plastice.
Mecanism de cedare apare atunci cand o structura isi pierde
proprietatiile de indeformabilitate, sistemul static transformandu-se
in mecanism (stadiul plastic a fost atins).
26. Scrieti formula lui Euler pentru sarcina critica si precizati semnificatia termenilor.
P
cr
= forta critica de flambaj
I= momentul d inertie al sectiunii
L= lungimea de flambaj
P
cr

2
E I

L
2

cr
27. Calculul de rezistenta la soc. Scrieti conditia de rezistenta si aratati
semnificatia termenilor. Care este valoarea minima a coeficientului dinamic?

din,max
= x
st,max
R
R rezistenta de calcul a materialului

st,max
tensiunea maxima calculata in ipoteza actiunii statice a fortei
impulsive P
multiplicatorul dynamic depinde de viteza corpului in momentul
impactului si deplasarea
st
- pentru cazul particular h=0 (aplicare brusca a fortei P asupra corpului) =2
Nota: cand la aplicarea unei forte pe un element de constructie nu toata masa
acesteia se aplica prin soc, coeficientul dinamic ar urma sa se aplice numai
acelei parti din forta, care se aplica dinamic sau un coefficient 1< <2
aplicat fortei totale.
1 1
v
2
g
st

1 1
2h

st

vv
28. Precizati condiile pentru alegerea tipului de sectiune in cazul flambajului pentru a
avea sectiuni economice.
1. Este recomandabil ca sectiune sa aiba cat mai mult material departat de axele
principale => moment de inertie al sectiunii mai mare, raza de giratie mai mare;
2. Este recomandabila alegerea sectiunilor cu o axa imateriala
3. Dimensiunile sectiune trebuie sa urmeze profilul diagramei de moment (moment
mare=sectiune crescuta)
Coeficientul de flambaj:

f
L
f
i
:=
N
cr
H
2
E I
L
f
2
:=
29. Coincid axele neutre la incovoiere in domeniile elastic si plastic? Daca da, cand?
- pentru asigurarea echilibrului, au loc redistribuiri de tensiuni in sectiune
motiv pentru care axa neutral isi modifca pozitia fata de stadiile anterioare
(elastic, curgere).
Pozitia axei neutre NU coincide in domeniul elastic si plastic la incovoiere.
30. Care este rolul placutelor in cazul flambajului compus? Aratati deosebirile de calcul
dintre o sectiune cu doua axe materiale si o sectiune solidarizata cu placute.
Placutele = sunt dispuse pe toata inaltimea barei si au rolul de a solidariza
elementele departate si de a rigidiza sectiunea.
Particularitati de calcul pentru bare cu elemente solidarizate cu placute
- pe axa y-y lunecarile sunt neglijabile;
- pe axa z-z pot aparea lunecari, se tine cont de rigiditatea barelor;
- se folosesc pentru calculul la flambaj alte valori pentru curbele de
flambaj comparativ cu sectiunile unitare;
- se calculeaza deformatia unghiulara:
- se calculeaza rotirea nodului
1
si sageata consolei
2
- se calculeaza momentele de inertie:
- se calculeaza zveltetea ramurii intre 2 placute:
- apoi se calculeaza zveltetea transformata a sectiunii:
- se calculeaza tensiunile in sectiunea solidarizata;
31. Care sunt ipotezele fundamentale in calcul liniar elastic?
- materialele au un comportament perfect elastic si sunt putin
deformabile;
- se admite ipoteza proportionalitatii dintre incarcari si deplasari;
- deplasarile pot fi considerate infinit mici in comparatie cu
dimensiunile structurii;
- structura deformata e aproape la fel cu structura nedeformata;
- materialele asculta de legea lui Hooke;
- materialele sunt omogene, continue, izotrope si au un comportament
asemanator;
- calculul este efectuat cu incarcarile introduce pe structura
nedeformata.
32. Conditia de invariabilitate geometrica a unei structuri.
PLAN: b + r 2n = g
SPATIU: b + r 3n = g
g- grade de libertate
b numarul barelor;
r- numarul legaturilor cu solul;
n- numarul nodurilor
Fixarea in:
- plan ( 3 grade de libertate trebuie sa fie suprimate)
- spatiu ( 6 grade de libertate trebuie sa fie suprimate)
33. Principiul lucrului mecanic virtual
Pentru ca un sistem de puncte materiale legate intre ele prin forte de lagatura fara frecare
sa fie in echilibru, lucrul mecanic al fortelor de legatura corespunzator oricarei deplasari
virtuale trebuie sa fie NUL.
E F
i
m
i
a
i

)
o
r
0 EE
34. Precizati care dintre elementele structurale: grinda dreapta sau arc, se comporta mai
bine sub actiunea incarcarilor gravitationale si de ce?
Arcul are o comportare superioara sub actiunea incarcarilor gravitationale
datorita formei care permite transformarea incarcarilor in impingeri laterale,
reducandu-se in mod substantial momentul incovoietor.
35. Care este rolul tirantilor intr-o structura?
Tirantul este un element structural de rigiditate nula care preia
numai incarcari axiale si are rolul de a limita deplasarile nodale in
structura sau pentru a prelua o parte in impingerile laterale in cazul
arcelor.
36. Care este semnificatia unei ecuatii de conditie in Metoda fortelor?
Se considera un cadru avand in alcatuire n noduri rigide care este de n ori
geometric nedeterminat.
- se considera concomitant cu fortele exterioare date si cu necunoscutele x
1
,
x
2
x
i
x
n
si trebuie sa se comporte identic cu structura static
nedeterminata, astfel este necesara refacerea continuitatii acolo unde ea a
fost suprimata.
- continuitatea este refacuta impunand conditiile deplasarilor totale
1
,

n
dupa directille necunoscutelor x
1
, x
2
x
i
x
n
sa fie nule
- este o metoda generala de rezolvare a structurilor static nedeterminate
- din conditia de compatibilitate rezulta [
ij
]*{x
i
}+{
if
}={0} reprezinta
deplasarea nula, absoluta sau relative pe directia necesara {x
i
}
Termenii:

ii
=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
i
produsa de o actiune=1

ij
=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
j
produsa de o actiune=1

if
= deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
i
produsa de o actiunile exterioare
Ecuatii de conditie:
[
ij
]*{x
i
}+{
if
}={0} conditia de compatibilitate sau
ij
*x
j
+
if
=0
deplasarea nula absoluta
37. Care este semnificatia unei ecuatii de conditie Metoda deplasarilor?
Metoda deplasarilor: metoda generala de rezolvare a unei structuri static
nedeterminate avand ca necunoscute deplasarile independente ale nodurilor,
care se determina exprimand conditia de echilibru static pe directia acestora.
Ecuatia de echilibru: [S
ij
]*{y
i
}+{S
j
}={0}
S
ij
*y
j
+S
j
=0
-reprezinta reactiunea nula-moment (y
i
-rotire de nod) sau forta (y
j
-translatie
de nod) din blocajul nodului i respectiv din blocajul gradului de libertate i
Termenii:
S
ii
=reactiunea momentului din blocajul nodului i produsa de o rotire y
i
=1 a
nodului i
S
ij
=reactiunea momentului din blocajul nodului i produsa de o rotire j
Se disting 2 grupe de termeni-liberi
a) S
if
=reactiunea moment din blocajul nodului i produsa de actiuni
exterioare
b) S
i
=reactiunea forta din blocajul gradului de libertate i produsa de
actiuni exterioare
38. Care este semnificatia coeficientilor necunoscutelor si a termenilor liberi dintr-o
ecuatie de conditie in Metoda fortelor?
Se considera un cadru avand in alcatuire n noduri rigide care este de n ori
geometric nedeterminat.
- se considera concomitant cu fortele exterioare date si cu necunoscutele x
1
,
x
2
x
i
x
n
si trebuie sa se comporte identic cu structura static
nedeterminata, astfel este necesara refacerea continuitatii acolo unde ea a
fost suprimata.
- continuitatea este refacuta impunand conditiile deplasarilor totale
1
,

n
dupa directille necunoscutelor x
1
, x
2
x
i
x
n
sa fie nule
- este o metoda generala de rezolvare a structurilor static nedeterminate
- din conditia de compatibilitate rezulta [
ij
]*{x
i
}+{
if
}={0} reprezinta
deplasarea nula, absoluta sau relative pe directia necesara {x
i
}
Termenii:

ii
=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
i
produsa de o actiune=1

ij
=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
j
produsa de o actiune=1

if
= deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
i
produsa de o actiunile exterioare
Ecuatii de conditie:
[
ij
]*{x
i
}+{
if
}={0} conditia de compatibilitate sau
ij
*x
j
+
if
=0
deplasarea nula absoluta
39. Care este semnificatia coeficientilor necunoscutelor si a termenilor liberi dintr-o
ecuatie de conditie Metoda deplasarilor?
Metoda deplasarilor: metoda generala de rezolvare a unei structuri static
nedeterminate avand ca necunoscute deplasarile independente ale nodurilor,
care se determina exprimand conditia de echilibru static pe directia acestora.
Ecuatia de echilibru: [S
ij
]*{y
i
}+{S
j
}={0}
S
ij
*y
j
+S
j
=0
-reprezinta reactiunea nula-moment (y
i
-rotire de nod) sau forta (y
j
-translatie
de nod) din blocajul nodului i respectiv din blocajul gradului de libertate i
Termenii:
S
ii
=reactiunea momentului din blocajul nodului i produsa de o rotire y
i
=1 a
nodului i
S
ij
=reactiunea momentului din blocajul nodului i produsa de o rotire j
Se disting 2 grupe de termeni-liberi
a) S
if
=reactiunea moment din blocajul nodului i produsa de actiuni
exterioare
b) S
i
=reactiunea forta din blocajul gradului de libertate i produsa de
actiuni exterioare
40. Care este conventia de semne pentru N, T, M?
41. Cum influenteaza variatia sectiunii diagrama M la o structura static nedeterminata?
Variatia sectiunii se face in functie de profilul diagramei de moment astfel incat creste
proportional cu cresterea momentului in diagrama.
42. Scrieti expresia deplasarii punctuale cand structura este incarcata cu forte, variatie de
temperature si cedari de reazame.
(Maxwell-Mohr)
- M
xf
, N
xf
, T
xf
eforturi sectionale in punctele studiate
- m
xi
, n
xi
, t
xi
eforturi pentru fortele unitare ce actioneaza in punctele studiate
- r
i
reactiuni la fortele unitare
-
ir
deplasarea reazemului
- E modulul de elasticitate a sectiunii
- I momentul de inertie a sectiunii
- A aria sectiunii
- G modulul de rigiditate transversala
- I
t
moment de inertie polar
- coefficient de dilatare
x
M
x
m
xi

E I
(
(
(
(
]
d x
N
x
n
xi

E A
(
(
(
(
]
d + x
k T
x
t
xi

GA
(
(
(
(
]
d + x
M
xt
m
xt

GI
t

(
(
(
(
]
d + o x
A
t
m
xi

h
(
(
(
(
]
d + o x t
mxi
(
(
(
]
d + r
i
A
ir

( )
_

A
i
43. Enuntati teorema reciprocitatii lucrului mecanic si precizati cele 3 cazuri particulare.
Teorema reciprocitatii lucrului mecanic (Betti) lucrul mecanic efectuat de un
sistem de forte P
j
care parcuge deplasarile unui sistem de forte P
i
este egal cu lucrul
mecanic al unui sistem de forte P
i
ce parcuge deplasarile sistemului de forte P
j
.
1. RECIPROCA DEPLASARILOR UNITARE
P
i
A
ij
P
j
A
ji
:=
2. RECIPROCA REACTIUNILOR UNITARE
R
ij
A
i
R
ji
A
j
:=
3. RECIPROCA DINTRE O DEPLASARE UNITARA SI O REACTIUNE UNITARA
P
i
A
ij
R
ij
A
i
+ 0 =
44. Ce este un cadru cu noduri deplasabile si care este ipoteza care permite clasificarea
in cadre cu noduri fixe si cadre cu noduri deplasabile?
Cadru cu noduri deplasabile = cadru in care deplasarile nodale
laterale sunt impiedicate in proportie mai mica de 80%.
Ipoteza ce permite clasificarea = ipoteza indeformabilitatii
barelor conform careia barele nu isi modifica lungimea in urma
deformarii.
Cadrele cu noduri deplasabile = rotiri de noduri, deplasari de
noduri.
45. Cum se obtine sistemul de baza in metoda fortelor si care este caracteristica lui
principala?
Sistemul de baza:
-necunoscute {x
i
} sunt rectiuni/eforturi din legaturi suplimentare in
numar de n
s
-se obtine suprimand n
s
legaturi care inlocuiesc cu {x
i
} rezultand o
structura static nedeterminata
Caracteristica principala a sistemului de baza = static determinat.
{x
i
}={x
1
}
{x
2
}
{x
3
}
{x
4
}
{x
5
}
x
1
,x
2
reactiuni
x
3
,x
4
- eforturi
46. Cum se obtine sistemul de baza in Metoda deplasarilor si care este caracteristica lui
principala?
z=7+12-2*7=2
-necunoscute {y
i
} in numar de z sunt rotiri de nod si
deplasari pe directia gradelor de libertate;
-se obtin introducand un numar de blocaje de nod egal cu
numar de rotiri si deplasari pe directia gradelor de libertate
la deplasare rezultand un sistem geometric determinat;
Caracteristica sistemului de baza = static determinat.
{y
i
}={y
1
}
{y
2
}
{y
3
}
{y
c
, y
b
}
y
1
,y
2
,y
3
rotiri de nod
y
c
,y
b
translatii pe directile libere
47. In ce masura variatia de temperatura si cedarile de reazeme influenteaza
starea de eforturi intr-o structura static determinata?
In cazul cedarilor de reazeme intr-o structura static determinata vor aparea
grade de libertate aditionale transformand structura intr-un mecanism, iar
formarea acestuia conduce la colaps.
Variatiile de temperatura pot cauza alungirea sau contractii.
Prin contractii se realizeaza scurtarea lungimii barelor rezultand un moment
incovoietor mai mic.
Prin alungire se realizeaza o lungire a barelor rezultand cresterea solicitarilor
la moment incovoietor.
48. In ce situatie este indicat sa se foloseasca o grinda cu console si
articulatii in locul unei grinzi continue?
Grinda Gerber spre deosebire de o grinda continua prezinta avantajul de a fi
folosit in:
- cazul in care sunt posibile tasari de reazeme;
- cazul in care grinda este supusa la variatii semnificative de
temperatura;
- cazul in care nu este permisa transmiterea de momente in suportii
intermediari.
49. In ce consta procedeul de calcul in 2 etape al cadrelor cu noduri deplasabile?
Etapa 1
- rezolvarea cadrului cu noduri fixe incarcat cu forte
exterioare, variatii de temperatura, cedari de reazeme si
deplasari unitare (=1) pe directia pendulilor care asigura
blocarea gradelor de libertate.
- se determina eforturile sectionare M
xy
, N
xy
, T
xy
, m
xi
prin
metoda Cross.
Etapa 2
- necunoscutele sunt deplasarile de pe directiile pendulilor.
- daca sistemul de baza este incarcat cu forte exterioare si cu
valorile reale ale necunoscutelor z
i
el se comporta ca un
system real.
- reactiunile di penduli=0 (in sistemul real).
R
i
=0
R
i
=r
i1
*z
1
+ r
i2
*z
2
+..........+ r
in
*z
n
+ R
ij
=0
- suprapunem efectele M=M
xy
+m
xi
*z
i.
- se considera schema cadrului incarcatcu forte exterioare si
momentele incovoietoare de capat.
- conditia ca mecanismul obtinut sa fie in echilibru este ca
lucrul mecanic al fortelor la care corespund deplasarile sa fie
0.
50. Ce eforturi rezulta intr-un cadru cu noduri fixe incaracat cu forte axiale numai in
noduri.
Eforturile ce rezulta sunt:
-forta axiala
51. Ce este o linie de influenta a unui efort intr-o sectiune data?
O linie de influenta este o diagrama care arata variatia eforturilor
intr-o sectiune a unui element atunci cand o forta unitara mobila
parcurge linia de incarcare a elementului respectiv.
52. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta.
Caracteristicile geotehnice utilizate pentru S.L.C.P. sunt:
- (unghi intern de frecare interna)
- C (coeziunea)
- (greutatea volumica)
m
c
coeficient al conditiilor de lucru = 0.9
53. Determinarea suprafetei in plan a fundatiilor izolate rigide.
Fundatiile izolate rigide(FIR) se folosesc pentru stalpi din beton armat
si stalpi metalici , la terenuri bune de fundare.
La FIR fundatii tip bloc si cuzinet
;
L/B=11.5
Pentru dimensiunile cuzinetului:
l
c
/L = b
c
/B = 0.40.5 bloc cu o treapta
l
c
/L = b
c
/B = 0.50.65 bloc cu > trepte
- incarcarea N transformata in presiune la
talpa cuzinetului < R
c
a blocului de beton
Det . H :
tan()
adm
H; H40
tan()
adm
Pentru H70 blocul se realizeaza in trepte
- prima treapta 40 ; celelalte 30 cm
P
ef
N
A
N
B L
= :=
ef ef
54. Alegerea adancimii de fundare
- mai mare decat H
inghet
+ 20 cm;
-
cel putin 20cm in terenul bun de fundare;
-
in functie de nivelul apelor subterane;
-
in functie de caracteristicile terenului si stratificatia
acestuia;
-
in functie de fundatiile cladirilor invecinate;
-
1.5-2m sub cota posibila de lunecare;
-
mai mare cu 40 cm decat subsolul incalzit;
-
mai mare cu 90 cm decat subsolul neincalzit;
55. Alcatuirea fundatiilor izolate pentru stalpi prefabricati de beton armat.
56. Fundatii izolate elastice excentrice cu grinda de contrabalansare.
K
gr
/K
st
10 grinda rigida fata de stalp grinda de fundare
Din conditia de echilibru:
M=0
P
ef
= R
1
/(LB)P
adm
57. Impingerea activa a pamantului in teoria Rankine.
Teoria lui Rankine = permite determinarea tensiunilor intr-un pamant
aflat in stare de impingere active sau pasiva in spatele unui zid de
sustinere => calcularea impingerilor asupra acestuia. Se determina
presiunea terenului in urm conditii:
1. pamantul se gaseste in starea de echilibru limita sau de rupere
2. starea de deformare este plana
3. nu exista frecare intre pamant si ecran
4. suprafata ecranului este plana
Pentru a obtine relatiile de calcul se foloseste metoda cercurilor lui Mohr.
Reprezentare grafica:
Formula:
58. Schematizarea structurii printr-un sistem cu un grad de libertate dinamica. Caracteristicile
inertiale si elastice ale schemei de calcul: coefficient de flexibilitate , coefficient de rigiditate.
Raspunsul dynamic al sistemului depinde de proprietatile initiale: - masa
Prop. Elastice: rigiditatea,
flexibilitatea.
1.caract. initiala: m=Q/g
2.caract. elastice: k=coefficient de rigiditate forta care aplicata pe directia GDL al
masei , in sectiunea in care se concentreaza masa produce o deplasare unitara;
= coef. de flexibilitate
u = deplasarea produsa de o forta unitara pe directia GDL a masei in sectiunea in
care se concentreaza masa.
m(x)=variatia momentului incovoietor in lungul barei

0
l
x
m
2
x ( )
E I
(
(
(
(
]
d
l
3
48 E I
= :=
E
k
48 E I
l
3
:=
EE

l
3
3 E I
:=
EE
k
3 E I
l
3
:=
EE
caract. de amortizare : F
r
= cu(t) ; c=constanta de amortizare
59. Modelul mechanic pentru sisteme cu 1 GLD. Schema de forte. Ecuatia diferentiala a vibratiilor
produse de o forta perturbatoare oarecare.
k= coef, de rigiditate; = forta care produce o deplasare
c= coef. de amortizare = forta care se opune miscarii
Schema fortelor
-aplicam dAlambert
Forte aplicate: P(t)
Reactiuni: ku ; cu
Forte de inertie: mu
Ecuatia de proiectie pe orizontala:
mu+cu+ku=P(t) :m
u+(c/m)u+(k/m)u=(1/m)P(t)
notam c/m=2; k/m=
2

(1) u+2u+
2
u= (1/m)P(t) ecuatia diferentiala
1)Daca =0 ecuatia diferentiala a vibratiilor fortate neamortizate
2)Daca P(t)=0 relatia (1) : ecuatia deferentiala a vibratiilor libere
60. Vibratiile libere neamortizate ale sistemelor cu un grad de libertate dinamica. Caracteristici
dinamice propii.
u+2u+
2
u=(1/m)P(t)
=0
P=0 +
2
u=0
Solutia:
u(t)= c
1
cost+c
2
sint ; c
1
,c
2
se determina din conditiile initiale
t=t
0
=0
u(0)= u
0
pozitia initiala
u(0)= u
0
vit. initiala
din t=0
u(0)=u
0
u
(0)
= c
1
cos0 + c
2
sin0=c
1
u(t)= -c
1
sint + c
2
cost
u(0)= -c
1
sin0+c
2
cos0 u(0)=c
2
c
2
=u
0
/ (2)
din (1) si (2) u(t)= u
0
cost + (u
0
/)sint
Facem transformarea : u
0
= Asin
u
0
/= Acos

forta initiala
u(t)= Asin(t+); A=aplitudinea
t+=faza miscarii
Miscarea in cazul vibratiilor libere neamortizate este periodica , armonica, de amplitudine A si de
faza initiala .
u(t)= Acos(t+)
u(t)= -A
2
sin(t+)
Perioada T
u(t)= u(t+T)
T
2 t
e
2 t
m
k
= :=
ee
e
k
m
:=
kk
-frecventa ciclica(pulsatie)
-reprezinta numarul de vibratii in 2
f = 1/T = frecventa fizica = numarul de vibratii intr-o secunda
f = 1/T = /(2)
Mz (sec
-1
)
=2f
T,f, = caract. dinamice proprii ale sistemului
f
1
2 t
k
m
:=
kk
61. Schematizarea structurii la un sistem cu un numar finit de grade de libertate. Matrice
de rigiditate. Matrice de flexibilitate.
Matricea de rigiditate se asociaza cu metoda deplasarilor
schema de calcul dinamic
6 nec 6 GDL statice
S.B. schema de calcul static
se mai noteaza
R
u
r
11
r
21
r
12
r
22
|

\
|
|
|
.

uu
K
|

\
|
|
.

2x2 ( )
Matricea de flexibilitate
Ex:

ij
i = ne arata masa in dreptui
careia il masuram pe
j = ne arata u
j
in dreptul caruia
actioneaza forta unitara
matricea de flexibilitate
este simetrica (
ij
=
ji
)
Se calculeaza cu formula lui Maxwell-Mohr
F
o
11
o
21
o
31
o
12
o
22
o
32
o
13
o
23
o
33
|

\
|
|
|
|
|
.

oo
o
ii
x
m
i
( )
2
E I
(
(
(
(
]
d
ii ii
o
ij
x
m
i
m
j

( )
E I
(
(
(
(
]
d
ij
62. Modelul mecanic pentru sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica. Schema de forte.
Ecuatia diferentiala matriceala a miscarii.
63. Vibratii libere neamortizate pentru sisteme cu numar finit de grade de libertate. Moduri normale de
vibratie.
- ecuatia de mai sus admite o infinitate de solutii
- cautam solutiile care indeplinesc conditiile:
1. miscarile tuturor maselor sunt armonice
2. toate masele vibreaza cu aceeasi frecventa circulara ()
3. vibratia tuturor maselor este in faza (isi ating amplitudinile in acelasi moment al miscarii)
4. fiecare masa m
i
are amplitudinea ei proprie a
i

Sistem liniar si omogen in a

i
admite intotdeauna solutia banala a
i
=0; u
i
=0 (stare de repaos).
Pentru a avea ca solutie de vibrare trebuie ca sistemul sa admita si solutia a
i
0, pentru aceasta este necesar
si suficient ca determinanta principala sa fie =0.
Ecuatia bipatratica in
se inlocuieste succesiv cu
j
in sistem
r
11
m
1
e
2

r
21
r
12
r
22
m
2
e
2

|

\
|
|
|
|
.
0 =
r
r
11
m
1
e
j
( )
2

a
j
r
12
a
2j
+ 0 := r
11
m
1
e
j
( )
2

a
j
r
12
a
2j
+ r
11
m
1
e
j
( )
2

a
j
r
12
a
2j
+
r
21
a
j
r
22
m
2
e
j
( )
2

a
2j
+ 0 := r
21
a
j
r
22
m
2
e
j
( )
2

a
2j
+ r
21
a
j
r
22
m
2
e
j
( )
2

a
2j
+
sistemul se determina dand lui a
ij
o valoare 0 si se determina restul de necunoscute
in dinamica dam intotdeauna valoarea 1
Alegem a
ij
=1 celelalte a
ij
obtinute le notam cu:

ij
= i = masa
j = frecventa
j
Notam
Vibratiile care respecta conditiile impuse se numesc MNV-uri.
u
ij
u
j
u
2j
...
...
u
nj
|

\
|
|
|
|
|
|
|
.
:=
2j
64. Pentru calculul la voalare a unei grinzi metalice, unde se determina
tensiunile unitare?
Tensiunile unitare se determina pentru inima profilului metalic.
65. In functie de care parametri se face clasificarea unei grinzi metalice intr-una dintre
clasele de sectiune?
Pentru grinzile metalice exista 4 clase de sectiuni. Clasificarea ginzilor
metalice se face in functie de caracteristicile geometrice ale sectiunii si de
zveltetea elemntului din care rezulta c
w
=clasa inimii si c
f
=clasa talpii iar
clasa sectiunii se stabileste ca find cel mai nefavorabil comportament dintre
cele doua clase:
Caracteristici geometrice:
b= latimea profilului
h= inaltimea profilului
t
w
= grosimea inimii
t
f
=grosimea talpii
r= raza de record
Zveltetea:
zveltetea inimii
zveltetea talpii
S
i
d
t
w
S
t
b
1
t
f
66. In care zona se ia in considerare armature din placa de beton a unei grinzi mixte?
Armatura din plca de beton a unei grinzi mixte se dispune in zonele de
moment negativ(reazeme).
67. Care este rariunea asocierii betonului cu armature?
Betonul armat este un material de constructie care imbina rezistenta foarte buna a
betonului la compresiune cu armatura care suplineste deficientele acestuia la intindere.
Alte avantaje ale asocierii:
1. aderenta buna intre beton si armatura
a
=[1...7] Mpa.
2. cele doua materiale betonul si armatura nu se ataca reciproc datorita caracterului
bazic al hidratarii cimentului.
3. dilatarea termica a betonului si armaturii este aproximativ egala, in jur de 1*10
-5
.
4. betonul ofera protectie antifoc si anticoroziva armaturii.
68. Particularitatiile structurii betonului.
Betoane = ntrirea amestecurilor omogene de agregat, liant si ap n anumite proportii.
Agregatul = nisip si pietris, uneori si bolovani.
n compozitia betoanelor pot intra:
- materiale pulverulente (zguri, cenusi, tras etc.)
- adaosuri si aditivi care modific unele dintre caracteristicile fizico-mecanice.
Stri n care betoanele se pot afla :
- beton proaspt - starea amestecului din momentul introducerii apei (momentul din care
pot ncepe reactiile de hidratare ale liantului), pn la nceperea prizei acestuia (amestecul
poate fi pus n oper);
- beton ntrit- ncepe odat cu terminarea prizei (se produc fenomenele specifice fazei de
ntrire a liantului).
Structura betonului:
- o retea format din granulele de agregat, nvelite ntr-un strat subtire de past
constituit din granulele de ciment si apa strict necesar hidratrii acestora.
- dupa punerea in opera se produce sedimentarea granulelor, deasupra sedimentului
acumulndu-se apa liber si aerul care au fost incluse n structura betonului, la amestecare;
Structura betonului ntrit poate fi considerat ca un sistem dispers, constituit dintr-o
matrice, n care se afl dispersate granulele de pietris.
Aderenta se realizeaz att prin ancorarea mecanic granulelor de agregat, ct si prin
chemosorbtia componentelor cimentului hidratat, pe suprafata agregatului.
Betonul ntrit = material compozit cu structur macro- eterogen si caracter pseudosolid.
Stari de agregare:
- starea solid, constituit din granulele de agregat, din granulele de ciment (hidratate
superficial) si din formatiunile cristaline de hidratare a cimentului;
- starea lichid, constituit din apa legat chimic, din apa legat fizic (absorbit n geluri si
adsorbit pe faza solid) si din apa liber;
- starea gazoas, constituit din aerul inclus n structur si din vaporii de ap aflati n pori.
69. Definiti clasa betonului.
Clasa betonului este data atat de valoriile medii de rezistenta dar si
de valoarea minima ( cu o probabilitate de 5%) numita valoare
caracteristica la compresiune.
-
se noteaza cu f
ck cyl/cub
-
f
ck,cyl
se determina pe cilindru de =150x300 la 28 de zile
pastrate in conditii standard de temperatura si umiditate
-
f
ck,cub
se determina pe cuburi cu latimea l=150mm la 28 de
zile pastrate in conditii standard de temperatura si umiditate
-
clasele de rezistenta sunt C8/10..........C100/115
70. Diagrama efort unitar deformatie specifica pentru beton si armatura
E
c
=modulul de elasticitate = tg
i
E
cm
=modulul de leasticitate mediu
E
cs
=modulul de elasticitate secant = tg
i
E
ct
=modulul de elasticitate tangent = tg
i

c
=deformatie specifica limita a betonului (la elemente incovoiate aprox.
egal 2mm)

w
=deformatie specifica ultima betonului (la elemente incovoiate aprox. egal
3.5mm)
- curba - la intindere si compresiune au aceeasi tg. Adica modulul de
elasticitate la compresiune este egal cu cel la intindere.
- conf Eurocod 2 limita de proportionalitate efort-deformatie specifice este
de 0.4 f
c.
- pe curba - se distinge modulu de elasticitate E
c
modulul secant E
es
si
modulul tangent E
ct
.
71. Care sunt indicii de compactare la lucrari de terasamente?
- gradul de umiditate;
- grosimea stratului ce urmeaza a fi compactat;
- numarul de treceri pe strat;
72. Care sunt utilajele de compactare folosite la lucrarile de terasamente?
- compactoare ce acioneaz static: cu rulouri netede sau amprentate
- compactoare ce acioneaz prin vibrare: cu vibratoare
- compactoare ce acioneaz prin oc: cu mai mecanic sau mai macara
73. Care sunt parametri vibrarii betonului si cum influenteaza acestia procesul de
compactare?
- frecventa vibratorului (Frecventele inalte pun in miscare pasta de ciment si
partile fine de agregat, frecventele mijlocii pun in miscare granulele de nisip iar
cele joase actioneaza asupra pietrisului)
- - amplitudinea vibratiilor (in stransa legatura cu frecventa vibratiilor,
granulele din beton preiau un impuls semnificativ motiv pentru la frecvente
necorespunzatoare granulele betonului primesc deplasari neregulate)
- acceleratia vibratiei
- forta de vibrare (forta de vibrare necesara este direct proportionala cu
marimea diferitelor clase si consistente)
- raza de actiune (direct proportionala cu forta de vibrare si durata unui ciclu de
vibrare)
- numarul de vibrari (influenteaza lucrabilitatea betonului)
- durata unei vibrari (depinde de consistenta betonului, de cantitatea de parti
fine si clasa betonului duratele neadecvate de vibrare conduc la segregarea
betonului sau la vibrarea insuficienta)
74. Care sunt procedeele de turnare a betonului?
- prin cdere liber cu ajutorul jgheaburilor
- prin pompare cu autopompa
- prin turnare cu bena manipulat de macara
75. Cum se face evacuarea apei din incinta sapaturilor, prin lucrari de epuismente
directe?
- cu ajutorul drenurilor de suprafa
- prin pompare
76. Ce reprezinta patrimoniul unei societati
comerciale?
Patrimoniu = Totalitatea drepturilor i a obligaiilor cu
valoare economic, precum i a bunurilor materiale la care
se refer aceste drepturi, care aparin unei persoane (fizice
sau juridice);
Patrimoniu = totalitatea activelor + pasivelor
Active: lichiditati, mijloace fixe, bunuri de inventar,
creante;
Pasive= datorii, obligatiuni
77. Prezentati cateva proceduri de evaluare a constructiilor.
A. Metoda costurilor
1.1 metoda costurilor depreciate
1.2 metoda costurilor de reconstrucie / reconstruire
1.3 metoda costurilor de inlocuire
1.4 metoda costurilor segregate
1.5 metoda costurilor folosind preurile barem
B. Metoda indicial - aplicaii restrnse, la apartamente sau proiecte tip
1. Verificarea situaiei scriptice si a situatiei reale din teren (se efectueaza de catre specialistul in
evaluarea cladirilor, in acest caz inginer constructor)
2. Evaluarea propriu-zis Se recomand folosirea metodei costurilor de reconstrucie sau segregate
pentru cldirile cu suprafee mari i pentru care exist planuri de execuie.
- se determina valorile de inlocuire;
- se determina gradul de uzura fizica real estimat;
- se intocmeste raportul de evaluare preliminar
3. Prezentarea datelor evaluate i descrierea mijloecelor fixe (cldiri i construcii speciale.)
4. Intocmirea memoriului de evaluare
C. Metoda comparatiilor de piata
D. Metoda actualizarii veniturilor
78. Care sunt sursele de finanare ale unui proiect?
a. fonduri proprii si cele imprumutate de la personae
apropiate;
b. creditul bancar;
c. emiterea de actiuni si obligatiuni - sursa importanta
de finantare dar destul de greu accesibila la inceput;
d. programe speciale de finantare - finantare prin
intermediul fondurilor europene sau prin intermediul
Guvernului Roman;
e. fondurile de capital - surse de capital specializate in
investitii;
f. leasing-ul - creditare pe termen mediu si lung, in
special pentru echipamente si dotari;
g. creditele de la furnizori si clienti;
h. factoringul / scontarea (Factoringul reprezinta
finantarea (scontarea) facturilor pentru
obtinerea rapida de numerar si se
caracterizeaza prin cesionarea facturilor cu
plata la termen.)
i. avans de la client
j. fonduri nerambursabile
79. Care este importanta aplicarii managementului
calitatii in organizatii?
Managementul calitatii este o strategie organizationala fundamentata pe ideea ca
performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu
perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta.
Obiectivul este cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor.
Importanta si avantajele managementului calitatii
- imbunatatire permanenta a proceselor tehnologice
- eliminarea efectelor nedorite ale proceselor de productie
- Examinarea modului prin care utilizatorii folosesc produsele in scopul imbunatatirii
produsului
- Extinderea preocuparilor manageriale dincolo de produs
- pastrarea pozitiei pe piata si castigarea de noi sectoare din piata;
- coordonarea si conducerea activitatilor in mod coordonat si planificat;
- sistematizarea productiei;
- cresterea increderii clientilor si a partenerilor de afaceri;
- managementul calitatii constituie o conditie importanta pentru patrunderea
bunurilor si serviciilor oferite pe piate externe;
- confera avantaje de ordin organizational;
80. Care sunt principalele surse de informare pentru
tehnologii noi?
1. Furnizorii de produse/servicii:
Inoveaza prin cercetare si dezvoltare continua cu scopul de a acapara noi segmente din
piata si pentru imbunatatirea produselor oferite in mod curent.
2. Alte sectoare ale industriei:
Prin dezvoltarea si lansarea pe piata de produse si servicii completare industriei
constructiilor.
3. Accesul la programe de cercetare si dezvoltare in
domeniul constructiilor
4. Training-uri de specialitate
5. Conferinte si workshop-uri ale asociatiilor de
specialitate
6. Publicatii de specialitate la nivel national si
international
7. Internet, forumuri de discutii